Embed Size (px)
Citation preview
Oreionul la copil
Catedra Boli infecţioase Facultatea Educaţie Continuă în Medicină şi Farmacie
USMF “Nicolae Testemiţanu”Clinica Boli infecţioase la copii
Dr. Galina Rusu - doctor în Medicină, conferenţiar universitarDr. Tatiana Juravliov – asistent universitar
Oreionul• Parotidita urliană• Infecţia urliană• Salivita epidemică• Эпидемический паротит (рус.)• Паротитная инфекция• Свинка, заушница (народное)• Parotidite epidemique ( франц.)• Parotitis epidemica (latin.)• Mumps (Engl.)
Actualitatea temei● În practica de toate zilele medicul se întâlneşte
destul de frecvent cu oreionul atât la copii, cât şi la adulţi. Multiple forme clinice ale oreionului determină afectarea diferitor organe şi sisteme. Aşa cum maladia eczistă sub diferite formre clinice, diagnosticul ei nu este întotdeauna atât de simplu.
● E dificilă stabilirea diagnosticului oreionului atunci, când sunt afectate izolat SNC, pancreasul, testicule şi în cazul formelor fruste, uşoare. Consecinţele diagnosticului tardiv conduc la schimbări patologice ale SNC, atrofia testiculelor, în unele cazuri poate surveni decesul.
● Deci fiecare medic e obligat să cunoască bine clinica oreionului.
Oreionul, sau infecţia urliană este o boala infecţioasă provocată de virusul urlian, care afectează ţesutul glandular, mai frecvent glandele salivareglandele salivare, în special parotide, precum şi sistemul nervos central.
Afecţiuni glandulare
Etiologie
Familia ParamyxoviridaeARNARN-virus (monocatenar)Învelişul conţine: hemaglutinine, hemolizina şi
neiraminidazaStructura antigenică stabilăProduce efect citopatic pe culturi tisularePoate fi identificat în salivă, sânge, lichidul
cefalorahidian, urină.Relativ rezistent: t -20ºC – cîteva zile, t mai
joasă – 6-8 luni.
Epidemiologie
●Sursa de infecţie:bolnavi cu forme tipice de oreionbolnavi cu forme atipice (fruste, inaparente)●Mecanismul de transmitere:calea aeriană ( prin picături de salivă)contact indirect (prin obiecte atinse de salivă)●Indicele receptivităţii constituie 85%.●Morbiditatea max. – copii 5-15 ani●Sezonalitatea – iarnă-primăvară
Imunitatea● – postinfecţioasă, durabilă. Anticorpi
clasei IgM apar la sfârşitul primei săptămîni de boală şi persistă 60-120 zile. Mai tîrziu apar anticorpi clasei IgG, titrul creşte în 3-4 săptămînă şi persistă toată viaţa.
● Copiii primului an de viaţă transplacentar primesc anticorpi specifici, care se păstrează pînă la 9-10 luni.
Oreionul se înregistrează sub forma de infecţii sporadice şi izbucniri epidemice. Sunt posibile şi infecţii nozocomiale.
Durata contagiozităţii – ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie şi primele 9-10 zile de boală.
Vârsta cea mai afectată de aceasta maladie este de la 5 la 15 ani (85%) mai cu seama cei, care frecventează colectivităţi pentru copii.
De la introducerea vaccinării, morbiditatea prin oreion a scăzut foarte mult la grupa de vârstă 5‑9 ani, devenind mai frecventă la adolescenţi.
Creşterea nivelului de acoperire vaccinală contra oreionului în a.1999, precum şi a păturii imune în urma infecţiei suportate pe parcursul anilor epidemici 1996-1998, au contribuit la scăderea semnificativă a morbidităţii, însă situaţia s-a agravat la finele anului 2007 izbucnirea unei epidemii noi de oreion.
1460
2035 39
3892
06 1058
290
5731
9519
4225
5313
6744
035
128
323
2 1721
2937
7
234
124
135
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Morbiditatea prin oreion in RM a. 1993-2011
Număr săptămânal a cazurilor de oreion Număr săptămânal a cazurilor de oreion în Republica Moldova aa.2007-2008în Republica Moldova aa.2007-2008
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
17-2
3.12
.07
24-3
0.12
.07
31-0
6.01
.08
07-1
3.01
.08
14-2
0.01
.08
21-2
7.01
.08
28-0
3.02
.08
04-1
0.02
.08
11-1
7.02
.08
18-2
4.02
.08
25-0
2.03
.08
03-0
9.03
.08
10-1
6.03
.08
17-2
3.03
.08
24-3
0.03
.08
31-0
6.04
.08
07-1
3.04
.08
14-2
0.04
.08
21-2
7.04
.08
28-0
4.05
.08
05-1
1.05
.08
12-1
8.05
.08
19-2
5.05
.08
26-3
1.05
.08
0-2 ani 3-6 ani 7-14 ani 15-17 ani
Cuprinderea cu vaccinări şi morbiditatea prin oreion în Republica Moldova
0102030405060708090
100
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Cupr
inde
re c
u va
ccin
ari %
0100200300400500600700800
Nr. c
azur
i la
100
mii
AV Oreion Incidenta Oreion
Campanie de imunizare în masa adolescenţi şi tineri până la 23 ani
2 doze la 1 şi 7 ani1 doză la 1 an până în 2001
Incidenţa: 2006 - 7,5%ooo; 2007 – 42,4%ooo; 2008 – 726,3%ooo; 2009 – 7,12%ooo; 2010 – 3,52%ooo; obiectiv sub 6,0 %ooo
Patogenie
● Poarta de întrare a agentului cauzal este mucoasa cavităţii bucale, nazofaringe, mucoasă căilor respiratorii superioare.
● Viremie primară.● Localizarea primară şi replicarea virusului
urlian în glandele salivare şi alte organe glandulare (pancreas, testicule) şi sistemul nervos central.
● Posibilă viremie secundară cu afectarea altor organe.
● Formarea imunităţii specifice, stabile.
Anatomie patologicăGlandele salivare, pancreasulGlandele salivare, pancreasul:: edem interstiţial, infiltraţie limfo-plasmocitară şi
descuamaţie epitelială.TesticuleTesticule:: (au un înveliş fibros, neelastic) virusul
produce hemoragii punctiforme şi distrucţia epiteliului tubilor seminiferi comprimaţi prin edem, ischemia epiteliului seminifer cu risc de necroză.
SNC:SNC: hiperemie, edem, infiltraţii celulare perivasculare cu un proces de demielinizare perivasculară (meningita limfocitară).
Manifestările clinice în diverse forme ale oreionului
• Perioada de incubaţiePerioada de incubaţie – 11-21 zile, în medie 16-18 zile.
• Perioada prodromalăPerioada prodromală (1-2 zile) – subfebrilitate, disconfort, cefalee, indispoziţie, dureri retromandibulare.
Date clinice în parotidită
● Febră.● Cefalee.● Dureri retromandibulare la masticaţie.● Tumefacţie la nivelul uneia dintre glandele parotide, iar
peste 1-2 zile în mare parte şi a celeilalte.● Glandele parotide la palpare sunt elastice, sensibile.● Pielea lucioasă, neinfiltrată, destinsă, de culoare normală.● În cavitatea bucală orificiul canalului Stenon infiltrat
(roşu, proeminent) – simptomul Moursou (50%-80%).● Parotidita progresează în 2-3 zile şi durează 7-10 zile. Notă: Parotidita urliană se înregistrează în ≈ 80% din
cazuri.
Date clinice în submaxilită
● Tumefacţie mai frecvent bilaterală, ovală, elastică, păstoasă, nedureroasă.
● Edem periglandular, uneori cervical.● Frecvent se asociază cu parotidita, dar
poate fi şi singura afecţiune în oreion. Notă: Submaxilita urliană se înregistrează
în ≈ 25% din cazuri.
Date clinice în sublingvită
●Tumefacţia glandei sublinguale●Edem●Jenă în alimentaţie●Se înregistrează foarte rar
Febra în oreion
Date clinice în pancreatită
● Debut brusc● Febră● Dureri epigastrice sau „în centură”● Greţuri, vome● Anorexie● Diaree sau constipaţie● Amilazemia şi amilazuria crescute (uneori în lipsa
manifestărilor clinice)● Semnele clinice durează 10-12 zile● Funcţia pancreasului se restabileşte în 3-4 săptămîni. Notă: Pancreatita urliană se înregistrează în ≈ 51-72%
din cazuri.
Date clinice în orhită, orhoepididimită● Febră● Frison● Dureri în partea inferioară a abdomenului● Tumefacţie testiculară, edem, congestie, temperatură
locală, dureri, frecvent unilaterală, poate fi bilaterală (15%)
● Apare după 1-2 săptămîni de la debutul parotiditei● Durează 5-7 zile, apoi treptat cedează● Se poate asocia cu epididimită Notă: Orhita, orhoepididimita se înregistrează în ≈ 31-34% din
cazuri.
Date clinice în afecţiunile glandulare rareori atestate
Ooforita, adnexita:dureri în abdomenul inferior.
Tireoidita:febră; tahicardie;tumefacţie a tiroidei;dureri locale.Dacrioadenita:edem palpebral;dureri oculare.Mastitadureri şi tumefacţie a glandelor mamare.
Date clinice în meningita seroasă● Se instalează mai frecvent ulterior parotiditei (a
5-7-a zi), dar poate preceda sau poate apărea concomitent.
● În debut: febră, cefalee, vome repetate.● Fotofobie, fonofobie.● Semne meningiene (redoarea cefei, semnele
Kernig, Brudzinschi) apar în 1-2-a zi a bolii, dar pot fi frecvent disociate sau chiar absente.
Notă: Meningita urliană se înregistrează pînă la 85% din cazuri.
Lichidul cefalorahidian
transparent, proteinorahie normală, pleiocitoză limfocitară 300-700/mm³,
(în primele 2-3 zile ale bolii – pleiocitoză mixtă, uneori neutrofilică)
glucorahie, clorurorahie – valori normalereacţia Pandi – slab pozitivă
Date clinice în encefalită, meningoencefalită● Date clinice şi paraclinice caracteristice meningitei● Tulburări de conştienţă (obnubilare, sopor), delir● Convulsii● Semne de focar cerebral● Se înregistrează rareori● Evoluţie – benignă, semnele meningiene dispar în 5-7
zile● LCR se va normaliza după 3-5 săptămîni● Rareori: tulburări senzoriale, cefalee, areflexie reziduale● În formele mai grave, foarte rar, sunt posibile sechele
(hidrocefalie, semne de focar cerebral)
Notă: Encefalita, encefalita (meningoencefalita) urliană se înregistrează în 0,5-1% din cazuri.
Date clinice în nevrite şi în poliradiculopatii (rareori atestate)
● Pareza n. facialis în parotidita gravă cu edem periglandular marcant.
● Poliradiculoneuropatia de tip Gullain-Barre (hipotonie musculară, hipo/areflexie simetrică a membrelor inferioare, sindrom algic, modificări ale LCR, evoluţie benignă).
Clasificarea formelor clinice ale oreionului Tipică:● glandularăglandulară:: cu afectarea numai a ţesutului
glandular (parotidită, submaxilită, pancreatită, orhită);
● cu afectarea SNCcu afectarea SNC (meningita, meningoencefalita seroasă);
● neuroglandulară, sau mixtă: cu afectarea glandelor salivare şi SNC, diferite variante, la fel şi cu afectarea altor organe glandulare (parotidită, pancreatită, orhita, meningită seroasă).
Atipică: (în focare constituie 20-30% din cazuri):
● frustă (febră absentă, tumefacţie parotidiană slab pronunţată, evoluţie rapidă);
● asimptomatică (semne clinice absente, detectarea anticorpilor specifici clasa IgM în serul sanguin).
Clasificarea oreionului conform severităţii bolii• Forme cliniceForme cliniceUşoarăMedieSeveră
• Criteriile de severitateCriteriile de severitate:Generale:Generale:afectarea SNC (simptoame de intoxicaţie, de afectare a
meningelor şi ţesutului encefalic);durata şi mărimea febrei.Locale:Locale: implicarea în procesul patologic în afară de glandele
salivare şi a altor organe glandulare (pancreasul, gonadele etc.);
gradul de tumefiere a glandelor parotide
Gradul de tumefiere a glandelor parotide
Gradul IGradul I – tumefierea glandelor parotide se apreciază numai prin palpare;
Gradul IIGradul II – tumefierea glandelor parotide se determină nu numai palpator, ci şi vizual;
Gradul IIIGradul III – tumefierea glandelor parotide este însoţită de edem cervical.
Complicaţiile şi sechelele oreionului
Complicaţii: Miocardită urliană Encefalită severă cu sechele
importante (15-30% din cazuri)
Mielită, meningomielită Purpură tromocitopenică Artrite, artropatii La copii în vîrstă pînă la 2 ani
complicaţii cu suprainfecţii bacteriene (otită, pneumonie, stomatită).
Sechele: Cerebrastenie (70%) Hipoacuzie (rareori) Hipertensiune intracraniană
(10-15%) Pancreatită cronică (13%) Diabet zaharat Azospermie Atrofie testiculară
Particularităţi clinice şi de evoluţie a oreionului la nou-născuţi şi Particularităţi clinice şi de evoluţie a oreionului la nou-născuţi şi sugarisugari
Se întîlneşte foarte rar.Evoluează cu parotidită sau submaxilită.SNC nu este afectat.Fibroelastoza endocardică la nou-
născut este considerată consecinţă a infecţiei intrauterine.
Particularităţile oreionului la gravide
Evoluează în forme tipice.Oreionul declanşat în primul
trimestru al sarcinii prezintă risc de avort sau malformaţii congenitale (aproximativ 20% din cazuri).
Particularităţile clinice şi de evoluţie a oreionului la adulţi
Frecvent forme severeAfecţiunile gonadelor mai
frecvente (uneori orhita este singură manifestare clinică)
Complicaţii (miocardita urliană) mai frecvente
Criterii de diagnostic Tablou clinic:Tablou clinic: debut acut cu febră şi semne de intoxicaţie; apariţia tumefacţiei de consistenţă păstoasă a
glandelor salivare de la debut mai frecvent unilaterală, în dinamică peste 1-2 zile – bilaterală, dureri la masticaţie;
apariţia pe fon de parotidită (sau succesiv) submaxilitei, pancreatitei, orhitei, meningitei seroase, însoţite de febră
Date epidemiologice Date epidemiologice Date de laboratorDate de laborator
Recomandări pentru culegerea anamnesticului
Date epidemiologice:Date epidemiologice: contact cu bolnavul cu oreion; situaţie epidemică la oreion în zona geografică; cazuri de oreion în instituţia preşcolară, şcolară etc.; pacient din focar de oreion.Date clinice:Date clinice: debut acut; febră; dureri moderate retromandibulare (unilaterale sau bilaterale); tumefacţia în zona retromandibulară; cefalee; vome repetate; dureri abdominale; dureri şi tumefacţie testiculară.
Investigaţiile paraclinice în oreion Analiza generală a sîngeluiAnaliza generală a urineiLCR (licvorograma)Alfa-amilaza sîngeluiAlfa-amilaza urineiLipaza, tripsina Cultura LCR (în meningite, meningoencefalite) la virusul urlian Determinarea prezenţei anticorpilor specifici clasa IgM în serul
sangvin prin analiza imunoenzimatică (la primele cazuri în epidemie)
Seruri pare – depistarea anticorpilor faţă de virusul urlian ( RFC, RHAI) (la primele cazuri în epidemie)
PCR (la posibilitate)Examenul fundului de ochiElectroencefalograma
Diagnosticul diferenţial al oreionului cu Diagnosticul diferenţial al oreionului cu afectarea glandelor salivareafectarea glandelor salivare
Difteria faringiană toxică Difteria faringiană toxică Limfadenita cervicalăLimfadenita cervicalăParotidita toxicăParotidita toxicăMononucleoza infecţioasăMononucleoza infecţioasăParotidita purulentăParotidita purulentă
Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copiial meningitelor seroase la copii
Meningita urlianăMeningita urlianăMeningita enteroviralăMeningita enteroviralăMeningita tuberculoasă Meningita tuberculoasă Meningita herpeticăMeningita herpeticăPoliomielita Poliomielita (forma meningiană)(forma meningiană)Choriomeningită limfocitarăChoriomeningită limfocitarăRujeolaRujeolaRubeolaRubeolaVaricelaVaricela
Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase cu bacterieneal meningitelor seroase cu bacteriene
● Meningită meningococică Meningită meningococică ● Meningită pneumococică Meningită pneumococică ● Meningită Haemophilus influenzae, tip b Meningită Haemophilus influenzae, tip b ● Meningită stafilococicăMeningită stafilococică
Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial al pancreatitei urlieneal pancreatitei urliene
apendicită acutăapendicită acutăulcer perforatulcer perforatocluzie intestinalăocluzie intestinalăpancreatită acută hemoragicăpancreatită acută hemoragicăinfarctul miocarduluiinfarctul miocarduluipneumoniepneumoniepneumotoraxpneumotoraxabces subdiafragmalabces subdiafragmalpielonefrităpielonefrităcolecistită acutăcolecistită acută
Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial al orhitei urlianeal orhitei urliane
orhita din varicelă, bruceloză, tuberculoză, orhita din varicelă, bruceloză, tuberculoză, mononucleoza infecţioasă, enterovirozemononucleoza infecţioasă, enteroviroze
infecţii bacteriene genito-urinareinfecţii bacteriene genito-urinaretorsiuni testicularetorsiuni testicularevaricocelvaricoceltumori testiculului (debut treptat, lipsa tumori testiculului (debut treptat, lipsa
febrei, lipsa semnelor de intoxicaţie, mărirea febrei, lipsa semnelor de intoxicaţie, mărirea treptată în volum, noduloase)treptată în volum, noduloase)
Tratamentul oreionului Tratamentul oreionului
cu afectarea glandelor salivare cu afectarea glandelor salivare în condiţii de izolare la domiciliu:în condiţii de izolare la domiciliu:
Tratament nemedicamentosTratament nemedicamentosTratament medicamentosTratament medicamentosSupravegherea medicală la domiciliuSupravegherea medicală la domiciliu
● Regimul zileiRegimul zileiRepaus la pat – 10-14 zile10-14 zile. Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol.
Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).Aplicaţii de căldură uscată căldură uscată pe glandele salivare afectate.Notă: Compresele umede sunt contraindicate! ● DietaDietaRegimul alimentar adaptat toleranţei digestive. Alimente
semisolide. Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceaiuri).
● AntipereticeAntiperetice● VitamineVitamine
Supravegherea medicală la domiciliu Supravegherea medicală va dura 3 săptămîni de la 3 săptămîni de la
debutul boliidebutul bolii (rareori meningita apare la a 14-21-a zi).
Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.La apariţia febrei, vomei, cefaleei se va suspecta
meningita – copilul se va spitaliza.La apariţia orhitei sau/şi a pancreatitei sau/şi a
meningitei – spitalizare.La apariţia complicaţiilor se va indica spitalizarea.Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pînă la
dispariţia semnelor clinice, dar nu mai puţin de 9 nu mai puţin de 9 zile.zile.
Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreionCriteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion
● Afecţiuni poliglandulare● Orhita urliană
● Pancreatita urliană● Meningita, meningoencefalita urliană
● Parotidita severă● Oreion cu complicaţii
● Indicaţii epidemiologice● Pacienţi de gen masculin în vîrstă de peste 12 ani
cu risc crescut de apariţie a orhitei (regimul la pat reduce pericolul orhitei de 3 ori şi mai mult)
Tratamentul de spital al copiilor cu parotidită urliană forma severă
AntipireticeAntipiretice/analgezice şi spasmolitice (la febra
peste 38,5ºC)Antihistamininice (la necesitate)VitamineDiureticeImunomodulatoare: Viferon - 1mln UViferon - 1mln U - 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile
copiilor de vîrstă şcolară; Viferon 500 000 UViferon 500 000 U cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile
copiilor de vîrstă preşcolară Externarea din spital - după 14-15 zile de la debutul bolii
Tratamentul de spital al copiilor cu pancreatita urliană
● Regimul zilei:Regimul zilei:Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor clinice
(7-10 zile).Aplicaţii reci pe proiecţia pancreasului. ● Dieta:Dieta: În primele 1-2 zile – pauză alimentară, apoi se va
administra dieta cu restricţie în lipide şi glucide, după 10-12 zile se va trece la dieta 5p. Aport de lichide – ape minerale alcaline, ceaiuri.
Tratamentul de spital al copiilor cu orhită urliană
• Indicaţii:Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor locale.Aplicaţii reci primele 2-3 zile din debutul orhitei. Aplicaţii calde din ziua a 3-4-a din debutul
orhitei.Suspensor în perioada acută a bolii şi plus 2-3
săptămîni după dispariţia semnelor clinice.
Tratamentul medicamentos● Glucocorticoizi:Prednisolon 1-2 mg/kg/24 de ore i.m. – 5-10 zile sau Dexametazonă 0,1-0,2 mg/kg/24 ore – 5-10 zile. ● Antiinflamatoare nesteroidiene: Ibuprofen: 1-12 ani – 30-40 mg/kg pe zi divizată în 3-4
prize pentru perioada acută a bolii ● Antibiotice:Ampicilină – 500 mg de 4 ori pe zi, i.m., 7 zile, sauAmoxicilină – 500 mg de 3 ori pe zi, per os, 7 zile ● Imunomodulatoare:Viferon - 1mln U - 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile
copiilor de vîrstă şcolară.Externarea din spital - după 5-6 zile de la dispariţia
semnelor locale.
Tratamentul de spital al copiilor cu meningită (meningoencefalită) urliană
● Terapia de dezintoxicare ● Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile● Antiinflamatoare nesteroidiene● Terapia de deshidratare● Vitamine● Ameliorarea circulaţiei sangvine cerebrale● Anticonvulsivante ● Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (la febra peste
38,5ºC)● Antihistamininice (la necesitate)● Oxigen
În formele severe ale meningitei (meningoencefalitei) urliene suplimentar:
Corticoterapia (în meningoencefalită):Dexametazonă – 0,5-1 mg/kg/24 de ore i.v. sau i.m., 2-3
zile sauPrednisolon – 2-3 mg/kg/24 ore i.v. sau i.m., 2-3 zile Imunomodulatoare: Viferon - 1mln U - 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile
copiilor de vîrstă şcolară;Viferon 500 000 U cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile
copiilor de vîrstă preşcolară Antiproteolitice:Aprotinină 10 000-20.000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000
AtrU/kg) i.v. în perfuzii. Externarea din spital - după vindecarea clinică
•Nota: Antibioticele sunt indicate numai în caz de suprainfecţii bacteriene!
Evoluţia şi prognosticul oreionului În formele glandulare, durata bolii este de 7-10
zile, cu vindecare completă. În formele cu afectarea SNC, boala durează 2-3
săptămîni, o evoluţie frecvent benignă, cu excepţia meningoencefalitei, care poate solda cu sechele şi cu deces.
În formele asociate, boala are o evoluţie ondulantă, caracterizată prin apariţia similară a formelor clinice prelungind durata bolii.
Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreion
În forme cu afectarea SNC:● Dispensarizarea va fi efectuată de medicul de familie şi medicul
neurolog, sau neuropediatru.● Durata – 2 ani.● Frecvenţa: anul 1 – o dată la 3 luni, anul 2 – o dată la 6 luni.● Caracterul supravegherii: examenul clinic şi paraclinic
(neurosonografia, ecografia craniană, electroencefalografia – la necesitate).
● În primele 6 luni după externare nu se permite aflarea la soare, sărituri, sport.
În forme glandulare (orhită, pancreatită):● Supravegherea medicului de familie● Consultul chirurgului la necesitate● Glicemia periodic (1-2 ori pe an în primii 2 ani)
Profilaxia oreionului Profilaxia specifică În Republica Moldova, începînd cu anul 2002,
vaccinarea copiilor se efectuează cu vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR),rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR), care este administrat copiilor la vîrstele:
12 luni – vaccinarea primară;6-7 ani – revaccinarea;15-16 ani – va fi revaccinarea din a.2012Vaccinul ROR se administrează subcutanat în porţiunea superioară a braţului în doză 0,5 ml.
Calendarul vaccinărilor obligatorii în RM pentru anii 2011-2015
* - din anul 2011;** - din anul 2012 ; *** - din anul 2013 în cazul acceptării cofinanţării externe de GAVI
Vîrstaefectuării vaccinării
Imunizarea împotriva Note
Hepati-teivirale BHepB
Tuber- culozeiBCG
Polio-mieliteiVPO
Infecţiei cu
rotavirusRV
Infecţiei HibHib
Infecţiei cuPneumo-
cociPC
Difteriei, Tetanosu
lui, tusei
convulsive
DTP
Difteriei, Tetanosu
luiDT/Td
Rujeolei, oreionului,
rubeoleiROR
24 ore HepB-0* În matern.
2-5 zile BCG 1 În matern.
2 luni HepB-1 VPO-1 RV-1** Hib-1 PC-1*** DTP-1 Concomitent în ac.zi: i/m HepB+DTP+Hib separat cu dif. seringi şi în dif. locuri;VPO şi RV pic.oral
4 luni HepB-2 VPO-2 RV-2** Hib-2 PC-2*** DTP-2
6 luni HepB-3 VPO-3 RV-3** Hib-3 PC-3*** DTP-3
12 luni ROR-1
22-24 luni VPO-4 DTP-4 Conc., peste 16-18luni
6-7 ani BCG 2 VPO-5 DT ROR-2 VPO-5 şi DT–primăv. ROR-2 şi BCG-2–toamna
15 – 16 ani VPO-6*
Td ROR-3** ROR-3 toamna, VPO şi Td primăvara, la şc.(cl.9)
Adulţii: La 20, 25, 30, 35, 40, 50 şi 60 ani
Td Imunizarea la atingerea vîrstei indicate
Monovaccin viu atenuat (L-3)
“Priorix” – MMR (measles, mumps and rubella) SmithKline Beecham ( Belgia)
“Trimovax” – MMR(rujeola, rubeola, oreion) Paster Merie, Lion-Paris
“Morupar” – Italia
“Measles, Mumps and Rubella vaccine” – India
Vaccinul ROR
Măsuri antiepidemice în focar● Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în
colectivităţi şi în cămine, izolarea la domiciliu, sau în secţiile de boli infecţioase pentru o durată de 9-10 zile sau pînă la dispariţia fenomenelor clinice.
● Declararea obligatorie a cazului de îmbolnăvire.● Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile
de la ultimul caz.
● Triaje clinice zilnice, cu depistarea şi cu izolarea suspecţilor. Persoane cu suspect de îmbolnăvire (febră, cefalee, tumefiere a glandelor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează temporar cu solicitarea asistenţei instituţiilor medicale pentru diagnosticare, organizarea izolării şi a tratamentului.
● În colective – carantină, se interzice accesul copiilor noi pînă la suprimarea focarului epidemic.
● Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de la debutul bolii, independent de înregistrarea cazurilor noi de oreion.
● Dezinfecţia curentă, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, în grupe.
● Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a curăţeniei umede.
Exemple de formulare a diagnosticului clinic de bază:1. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită),
medie.2. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită,
pancreatita, orhita), severă.3. Oreion, forma glandulară (parotidită, pancreatita,
orhita), medie.4. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită,
meningita seroasă), severă.5. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită,
pancreatita, orhita, meningita seroasă), severă.6. Oreion, forma atipică, frustă, uşoară.
Bibliografie1. Rusu G. Boli infecţioase la copii. Chişinău, Centrul Educaţional-Poligrafic
Medicina al USMF, 2001, p.65-77.2. Иванова В.В. Инфекционные болезни у детей. Москва, 2002, c.370-383.3. Chiotan M. Boli infecţioase. Vol II. Bucureşti, Ed. SHIK, 1998, p.81-91.4. Voiculescu Marin Gh. Boli infecţioase. Vol. II.Bucureşti, 1998, p.204-213.5. Pilly E.Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition) 2006, p.508-509.6. Rebedea I. Boli infecţioase. Bucureşti, 2000.7. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American
Academy of Pediatrics 2003, p.439-443.8. Симованьян Э.М. Инфекционные болезни у детей. Ростов н/Д: изд-во
«Феникс», 2002, с.393-412.9. Starea sanitaro-igienică şi epidemiologică, indicii de activitate a serviciului
sanitaro-epidemiologic de stat (SSES), Chişinău, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006.
10. Учайкин В.Ф.. Руководство по инфекционным болезням у детей. ГЭОТАР, Медицина, Москва, 1999, c.274-283.
11. [email protected].
