Curs Cumulat Control Fitosanitar

  • Published on
    16-Oct-2015

  • View
    23

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>Universitatea Transilvania Braov</p> <p>Facultatea de Alimentaie i Turism</p> <p>Controlul Fitosanitar al produselor alimentarede origine vegetalDr. PUCHIANU Gheorghe</p> <p>Medic Primar Veterinar</p> <p>Doctor n tiine Medicale Veterinare</p> <p> 2010</p> <p>MICROBIOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALA Implicatiile in mbolnavirile omului ale microorganismelor care contamineaza produsele alimentare de origine vegetalaProdusele vegetale constituie o sursa abundenta de alimente. Natura partii comestibile de la fiecare plant difera de la specie la specie: radacina, tuberculii, bulbii, tupina, frunzele, fructul, grauntele, floarea. Unele din acestea se consuma in stare bruta crude sau fierte), altele numai dupa procesare i transformare n alimente sau includerea ca ingrediente n unele alimente.Controlul fitosanitar al acestor produse este foarte complex si el intereseaza in primul rand starea de sanatate a plantelor, alterarea lor si a produselor rezultate din ele, si intr-o msur mai mica sanatatea consumatorilor. In general, majoritatea microorganismelor care contamineaza in mod obisnuit plantele sunt inofensive pentru plante, altele le pot produce alterarea sau pot deranja procesele de prelucrare la care sunt supuse.Faptul ca plantele nu sunt sensibile la microorganismele patogene pentru om i animale, este unul din motivele pentru care microbiologia vegetalelor a fost mai putin studiata de specialistii in microbiologia alimentelor, decat aceea a produselor de origine animala. Ea s-a dezvoltat mai mult in directia cunoasterii microorganismelor capabile s produca imbolnaviri la plantele in viata sau alterarea celor recoltate, precum si a celor implicate in prelucrarea produselor de origine vegetala.Vegetalele proaspete contin o microflora diversa in functie de conditiile n care se dezvolta, se transport si sunt manipulate. Microorganismele care le polueaza pot fi in numar mai mic sau mai mare si sunt reprezentate de speciile care se gasesc in solul, apa, aerul in care se dezvolta plantele. Cele care vin in contact direct cu solul sunt contaminate cu un numar mai mare de microorganisme.Microflora vegetalelor se poate imparti in doua mari grupe: </p> <p>a) microflora naturala epifit a plantelor;</p> <p>b) microflora adaugata. </p> <p>In prima grupa sunt incluse microorganismele saproflte, inofensive pentru plante si pentru consumatorii lor; in a doua grup pe langa unele microorganisme saproflte sunt incluse si unele patogene pentru plante sau pentru consumatorii lor. Irigarea terenurilor pe care se cultiva plantele cu ape reziduale fecaloide, menajere sau folosirea ingrasamintelor naturale nesterilizate termic fac posibila atingerea pe vegetale sau pe fructele care cad pe sol a unor germeni patogeni pentru om (bacterii, virusuri, oochisti de protozoare, oua de helminti). Manipularea i pastrarea n conditii defectuoase pot contribui, de asemenea la contaminarea produselor vegetale cu microorganisme patogene.In decursul timpului s-au descris numeroase episoade de imbolnaviri la om produse in urma consumului de vegetale sau a produselor de origine vegetala. Bacteriile i virusurile patogene pentru om pot supravietui pe plante perioade de timp destul de mari. Astfel, S.typhi poate rezista timp de o luna pe frunzele plantelor cultivate pe soluri contaminate, nefiind indepartata de ploi. Aceeasi bacterie a putut fi izolata de pe ridichi dupa 37 zile, iar de pe laptuci dupa 41 zile de la contaminarea experimental a solului pe care au fost cultivate.In Germania, in 1954, G.Muller a cercetat vegetatia unui teren irigat, prin stropire - ploaie cu ape reziduale si a constatat ca, imediat dupa stropire, pe o distanta de 50 m in jurul sursei de stropire, iarba este contaminata (100% din probe) cu salmonele de numeroase si diferite serotipuri: S.paratypy A, S.typhi, S.newport, S.barelly S. oranienburg. Dupa 3 saptamani de la stropire existau inca 84 % din probele examinate contaminate cu unul sau mai multe din serotipurile mentionate. La 6 saptamani de la stropire, titrul coli al apei de spalare a ierbii a scazut de la 107 la 105/ml, ceea ce indic posibilitatea prezentei i a salmonelelor sau a altor microorganisme patogene de origine fecala.Un episod extins de listerioza de origine alimentara prin consumul de salata de varza cruda a aparut la om in 1981 in Canada si in Maritime Provincens din Noua Scoie. Listerioza perinatala a interesat 1,3% din nasterile de la maternitatea din Halifax si s-an inregistrat 18 (44%) cazuri mortale in perioada 1 martie - 1 septembrie. Boala aparea la mamele gravide care faceau forme clinice uoare, dar care o transmiteau la noi-nascui Acetia se imbolnaveau grav si mureau in procent ridicat. S-a demonstrat ca sursa de infectie pentru mame a fost salata de varza de aceeai provenienta. Din salata si din toate materialele clinice s-a izolat serovarul b de L.monocytogenes. Vanzatorul de salat procurase varza de la un fermier care o cultivase pe un teren fertilizat cu balegar de la oi la care evoluase listerioza. Pe varza stocata la rece mai multe luni in sopron, avusese loc multiplicarea listeriilor. Unele vegetale contaminate pot, de asemenea, sa stea la originea gravelor infectii ca E.coli O157H7. Salata a fost implicata de mai multe ori in aparitia unor episoade de toxiinfectii alimentare date de aceasta bacterie. Un prim episod este cel aparut in Maine - SUA, si interesa membrii unei familii ale caror obiceiuri culinare constau in a nu consuma decat legume din gradina proprie care era fertilizata cu balegar de la vaca i vitelul propriu. Din solul gradinii s-a izolat E.coli O157H7, iar animalele fermierului posedau titruri ridicate de anticorpi fata de aceasta bacterie. In vara anului 1995, 30 laboratoare din SAU au raportat 100 cazuri de imbolnavire cu E.coli O157H7 la persoane din zona Montana, a caror sursa de infectie a fost salata irigata cu apa contaminata din fecalele unei cirezi de vite din apropiere, iar in Angola de Est s-a descris un episod de colita hemoragica cu 24 cazuri si un mort, alimentul incriminat fiind cartofii.In Japonia, in iulie 1996, a aparut cea mai mare epidemie de origine alimentar produsa de O157H7, cunoscuta pana astazi. Ea a afectat 9000 persoane din care 6000 copii scolari din oraul Sakai si 2000 copii din cresele din Habikino de langa Osaka, restul de 1000 bolnavi reprezentand episoade familiale. In aceasta epidemie au murit 9 copii si o femeie de 84 ani, in urma contractarii sindromului uremic si hemoragic.</p> <p>Numai diagnosticarea la timp a bolii si ingrijirea ireprosabila a bolnavilor au limitat proportiile dezastrului. Sursa principal de infectie au constituit-o ridichile de luna cultivate intr-o ferma din Habikino, si in unele cazuri, salata si ficatul de vita, consumate in stare crud intr-o familie.Vegetalele reprezinta deseori alimente prin care se transmit la om numeroase boli produse de virusuri. O sursa potential de contaminare primara cu virusuri o reprezint irigarea si fertilizarea plantelor fructifere sau a legumelor cu ape uzate din aglomerarile umane. Virusurile pot contamina direct partile aeriene ale plantelor sau unele pot ajunge in plante prin radacini odata cu absorbtia apei. Salata implicat in gastroenterita virala, se contamineaza deseori in timpul prepararii ei de persoanele bolnave sau purtatoare de virusuri.Literatura de specialitate semnaleaza numeroase cazuri de imbolnavire cu virusuri, in special cele ale poliomelitei si hepatitei epidemice, prin consumul unor vegetale crude contaminate.Agentii multor boli parazitare la om se transmit prin consumul unor legume si fructe contaminate cu dejectii umane si animale. Exemple: giardiaza, amibiaza, criptosporidiaza, diferite teniaze, ascaridioza s.a.In prezent se consider ca sursa principal de infectie in criptosporidiaza omului o constituie numeroase specii de animale domestice si salbatice care contract aceasta boal ca si omul. Dup vindecare animalele raman purttoare si eliminatoare de oochisti de Cryptosporidium parvum timp de cateva saptmani. Dejectiile lor pot ajunge pe soluri cultivabile sau direct pe prtile aeriene comestibile ale plantelor prin consumul crora omul se infecteaza. Viteii si mieii au fost incriminati cel mai des ca surs principal de infectare a omului, prin contact direct sau prin intermediul plantelor contaminate.O alta grupa important de microorganisme care contamineaza plantele ca microflora adugata, sunt bacteriile coliforme care reprezint, de altfel, si un indicator important de contaminare fecal. Prin numeroase lucrari s-a demonstrat c pe suprafata plantelor crescute pe soluri irigate cu ape reziduale pot fi gasite 100 - 10.000.000 bacterii coliforme la 100 g plante. Aproximativ 30% din bacteriile coliforme gasite pe plante sunt reprezentate de Escherichia coli, ceea ce reprezinta un indicator important al contaminarii fecale, lsnd la o parte faptul ca numeroase serotipuri de E.coli sunt patogene de temut pentru om. Rezultatele cercetarilor comunicate de diferiti autori demonstreaz, de asemenea, ca aceste bacterii au o rezistenta foarte mare pe plantele verzi, ca si pe cele pastrate prin uscare sau prin frig. Ploile torentiale reusesc sa spele majoritatea bacteriilor de pe plante, dar nu le ndeparteaza in totalitate. In acelasi sens mentionam ca spalarea de catre om a legumelor si fructelor crude contaminate, nu ndeprteaza toate microorganismele, dar numarul ramas, deseori, este nensemnat, sub dozele minime infectante pentru om. De aceea afirmaia c o splare bun a legumelor i fructelor echivaleaz cu o adevarat desinfecie, trebuie luat n considerate i aplicat de consumatori.Nu putem incheia cele de mai sus far a cita datele lui Milojcic'M. care examinnd 673 probe de diferite legume si fructe recoltate de pe pieele agroalimentare din Belgrad, a demonstrat posibilitatea ca acestea sa serveasc drept cale de transmitere la om a diferitelor enterobacterii patogene. Cu ocazia acestei investigatii, autorul a reusit sa izoleze 3 tulpini de S.paratyphi B de pe laptuci i sparanghel, 5 tulpini de Shigella flexneri de pe tomate, fragi i ciree i 3 tulpini de Shigella sonnei de pe ceapa i ciree. Escherichia coli a fost prezent n toate probele, iar Morganella morgani n 10,4% probe, ceea ce arat o contaminare fecala de 100%. Datorit faptului ca E.coli supravieuiete n sol mai mult decat majoritatea enterobacteriilor patogene, unii cercetatori consider ca a absolutiza valoarea de indicator al contaminarii fecale a acestei specii bacteriene ar fi un test prea exagerat. Consideram ca acesti cercetatori au dreptate, numai daca avem in vedere ca germenii patogeni ajunsi pe plante, nu patrund in profunzimea tesuturilor lor si nu se pot multiplica. In acest fel, numarul lor se va micora treptat si de cele mai multe ori nu va putea asigura dozele minime infecte pentru om. in cazul produselor de origine animala, acestea favorizeaza multiplicarea enterobacteriilor patogene, iar indicatorul E.coli capata o mai mare semnificatie.Totusi pentru a se evita orice surpriza din partea unor produse vegetale, organismele internationale de profil acorda bacteriei E.coli semnificatia de indicator al contaminarii fecale si in cazul produselor vegetale sau de origine vegetala, mai ales al celor care se consuma in stare cruda (legume, fructe). Aceasta cu atat mai mult cu cat multiplicarea patogenilor devine posibila pe partile plantelor zdrobite sau cu diferite leziuni care le afecteaza integritatea suprafetelor lor.Microbiologia cerealelor i a fainii de gruBoli ale plantelor de cereale care pot afecta salubritatea, randamentul i calitatea grauntelor pe care le produc.</p> <p>Cerealele de cultura cu semnificatie mare pentru alimentatia omului sunt reprezentate, in principal, de cateva graminee: graul, porumbul, orezul, orzul, ovazul, secara si sorgul. Fructul (graunte, boabe) acestor graminee este partea care intra in alimentatia omului. Dintre cerealele mentionate numai boabele de orez se consuma in stare brut, celelalte fiind consumate de om numai dupa prelucrare - transformare.</p> <p>Grunele acestor cereale sunt sarace in apa si in zaharuri libere, dar bogate in amidon si n proteine.</p> <p>Deoarece calitatea microbiologic si toxicologic a grauntelor de grau depinde in mare masura de starea de dezvoltare si de sanatate a plantelor care le produc, in cele ce rneaza vom mentiona cateva din bolile acestor cereale.Boli produse de bacterii</p> <p>Aceste boli sunt importante prin frecventa si extinderea lor. Unele specii bacteriene fitopatogene pot afecta toate organele plantei sau numai o parte dintre acestea. . </p> <p>Bacteriile fitopatogene, la inceputul infectiei produc modificari fiziologice locale, intensificand respiraia tesuturilor afectate, scazand continutul lor in glucide si determinand acumularea de acizi organici. Aceste modificari fiziologice sunt urmate de modificari morfologice manifestate prin hipertrofii, necroze tisulare, decolorari, ofilire si, in unele cazuri putrezirea radacinilor. Mentionam cateva din aceste boli bacteriene:a.Vetejirea bacteriana a porumbului este produsa de Pseudomonas stewarti care se transmite de la an la an prin seminte, iar in timpul vegetatiei se extinde de la plant la planta prin insecte. Ea se manifest prin aparitia pe frunzele infectate a unor dungi necrotice, caracteristice, incetinirea dezvoltarii plantei care ramane pitica, se vetejete, iar stiuletii sunt mici si au boabe sistave. Productia si calitatea nutritiva si microbiologica a grauntelor sunt nesatisfacatoare.b.Patarea porumbului produsa de Pseudomonas halei cuprinde intreaga planta, careia ii scade capacitatea de asimilare si de productie.c.Bacterioza cenuie a boabelor de porumb este produsa de unele specii din genul Bacillus. Ea se manifest prin aparitia pe suprafata boabelor a unor pete de culoare cenusie sau cenusie-galbuie. Boabele sunt mai usoare si poseda o capacitate redusa de germinare.d.Bacterioza neagra a grului, secarei i orzului este o boala grava produsa de Pseudomonas translucens. Ea se transmite prin semintele infestate si netratate, care contin bacteria pe suprafata sau in interiorul lor. Infectia se dezvolta in semintele introduse in sol si odata cu dezvoltarea plantei se extinde la frunze si la spice. Boala se transmite de la planta la planta prin insecte care inoculeaza bacteria prin inteparea esturilor profunde. Daca infectia evolueaza in prima faza de crestere a plantei, aceasta se distruge; daca infectia apare mai tarziu, pe spicele plantei apar pete negre, frunzele se decoloreaza partial si prezinta zone sau benzi de culoare neagra. Infecia cuprinde si boabele care se zbarcesc si au pe suprafata pete sau benzi negre bogate in bacterii. Acestea folosesc substantele nutritive din bob i i distrug embrionul. In lanurile cuprinse de aceasta boala recolta scade cu 20-60%.Boli produse de virusuriSe cunosc 25 viroze la plantele cerealiere. Ele se transmit de la an la an prin semintele netratate, iar in perioada de vegetatie, de la plant...</p>