,:iStTO li I iV OMAN 1 LO 11 · 2018-01-10 · mit Mosckau, entsetzet". 3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139. ... spre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i duce

,:iStTO li I iV OMAN 1 LO 11

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. IX.

TOEIA

MAN I hanIH

DE

A. b. xerioroLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA$1, MEMBRU AOADEMIE1 ROMANE

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E DITI A Ill-a, revtizutd de autorIngrijità si tinutà la curent de

I. V L DESCUCONFERENTIAR DE 1STORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

Nu sunt vremlle sub carma omulul,cl bleed om sub vremP'.

M1RON COSTIN.

VOLUMUL IX

33.798.-929.

MAVROCORDATII1711-1749

EDITURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCURE*T1

INTRODUCERE

Pecioada istoriei Munteniei i Moldovei care se intinde dela1711 palià la revolutia greceasch din 1821 0 restatornicirea domnii-lor pämantene a luat numele de epoca Fanario-tilor, denumireindrepthtith, dach este sh se arhte prin ea originea domnilorce se strecoarh in principate 0 care sunt mai toti din mahalauaFanarului in Constantinopole. Ea nu poate insh inshmna intro-ducerea predomnirei elementului grecesc, mult mai vechiu inàrile române, §i in ori-ce caz covar0toare de pe vremile lui Matei

Basarab i Vasile Lupu, dela care punem inceputul istoriei mo-derne a Romanilor, cu precumpenirea elementului grecesc canoth caracteristich.

Ranh acuma se admitea cà introducerea domnilor greciIn Muntenia 0 Moldova ar fi avut de pricinh trhdarea lui Can-temir §i Brancovanu, care ar fi Mcut pe Turci sh nu mai aibhincredere in domnii cei de tarà ; conceptie cu totul gre0th, intrucat am ghsit domni greci anteriori epocei fanariote. Apoi Fana-riotul Neculai Mavrocordat este randuit domn in Moldovainaintea lui Cantemir, iar in Muntenia duph Brancovanu, Turciinu trimit un domn din Fanar; ci pe un Roman, Stefan Cantacuzino.In sfár0t in decursul epocei de care ne ocuphm intalnim de maimulte ori in domnie familia curat româneasch a Racovite§tilor.

Deosebirea intre epoca Fanariotilor i vremile de maiinainte sth numai in aceea, cà domnii de origine greceasch co-vAr§esc prin numhrul lor pe acei de origine românh, i ch dela 1764In coace numai Fanariotii urch treptele tronurilor române,fated urmare a unui principiu, care coo:lath introdus inromâne, trebuia sá devinh predomnitor. Exceptia deveniseregulh.

Tot atat de neistorich i deci de nedreapth este alth deo-sebire ce se face intre epoca fanarioth i vremurile mai vechi.Se pretinde anume eh deba introducerea domniilor grece§tiincepe acel jaf fenomenal al OM or române, care nu-0 ghse§teasemenele shu in analele lumei. Expunerea de panh acum a

6 ISTORIA fROMANILOR

putut sá convinga pe cetitor ca fära-de-legile sunt mult maivechi in Vär'le române, §i s'au intalnit epoce de intrigi §i rästu-nä i ale domnilor pamanteni care nu vor fi intrecute nici devartejul fanariot, precum §i domnii de un caracter atat de ja-fui or, in cat este peste putinta de a fi lasate in urma de acelefananote, pentru motivul cel foarte simplu ca ele nu pot fi in-trecute de nimene. Ba vom intalni chiar pintre Fanarioti

insamnate §i incercari de reforme, pe care nu le in-to§aza domniile nationale.

Insemneaza aceasta ca epoca Fanariotilor a fost o era def ricire a tärilor române, dupa bântuelele de mai inainte? Catu§ide putin. Cu toate cele cateva exceptii onorabile, veacul intregeste continuarea starei de mai mainte, datorita mai mult sis-temului de cat persoanelor, exploatarea poporului in folosulinteresului privat al exploatatorilor.

Daca insa in privirea ocarmuirei, perioada fanariota nuse deosebe§te in mai rau de vremile anterioare, de unde vinehula cea neagra de care ea este incunjuratä in amintirea poporuluiroman? Mai intai ea este cea mai noua, §i de dânsa i§i aminte§tepoporul mai curand ; apoi ea mai continea un pericol necunoscutin vremile mai vechi. Cultura greceasca nu era, cum fusese aceaslavona o simpla suprapunere, ci era o ineibusire a celei române§ti,care se manifestase cu putere pe timpul lui Matei Basarab §iVasile Lupu, §i care se mantine vie §i puternica in tot decursulveacului al XVIII-le. Cu cat se trezia nationalitatea românä,Cu atata mai dureros se simia domnia sträinului, cu atata maidoritä devenia desvoltarea proprie, desvoltarea nationala.

CAPUL V

MAVROCORDATII1711-1749

CAP, V

MAVROCORDATII

NECULAI MAVROCORDAT1711 1730

1. A DOUA DOMNIE A LIJI NECULAI AIAVROCORDAT INMOLD OVA

Neeulai Mavrocordat a doua oaril in Moldova 1711Mazilirea lui Mavrocordat din intAia lui domnie in

Moldova nu provenise din neincrederea Portei in el 2 si inlocuirealui cu Dimitrie Cantemir se Meuse numai fiind esä. Turcii credeaucá acesta va putea, mai curand de cat domnul grec, pune mânape Brancovanu. Marea incredere de care Mavrocordat se bu-cura la Poartà reies6 tocmai din imprejurarea &A el este randuitdomn in Moldova, in niste momente atAt de crake ca acele aduseprin fäsboiul cu Rusii i trAdarea lui Cantemir.

Turcii chiar stäturà cat-va timp la gAnduri, dacà nu arface mai bine sà prefacA cel putin Moldova in pasalde 3; dar ei selepAdarà in curând de acest plan, ce le ar fi putut deveni periculosIn cazul unei ràscoale a Moldovenilor ceeace ar fi putut aduceamestecul Rusilor, de care Turcii invatase a se teme atAt demult, cu toat'd isbAnda lor de pe malurile Prutului.

Asupra originei familiei Mavrocordat, vezi vol. IV, p. 483. Neculai Ma-vrocordat intrà In Iasi In ziva de 8 Noemvrie 1711. Acsinte Uricariul In Le-topisefe, II, p. 144. Comp. des Alleurs c. Ludovic al XIV-le, 10 Octomvrie 1711,Hurrn. Doc. Suplement I, p. 404.

Cum gresit crede rezidentul imperial din Constantinopole, 27 Noemvrie1710. Iorga, Acte §i Frg. I, p. 308: N. M. wegen der beschuldigten Partialithtmit Mosckau, entsetzet".

3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139.

10 ISTORIA ROMANILOR

Care aceste consideratii politice, Turcii nu uitau nicicele finan iare ; anume in cazul and rile române ar fi fostincorporate ca provincii turcevti, Poarta ar fi pierdut o Ninaparte din veniturile pe care le scotea din ele ; caci sultanii de vi

despoti, nu au puterea dea radica noue impozite instatele lor, nici chiar de aMalta pe acele existente, viacei care au indraznit a cercavre-o innoire in aceasta pri-vinta, tot deauna vi-au pus.In cumpana coroana lor. Intärile române, care le apar-in cu titlul de su-

zeran, ei pot urca dariledupa plac i comitenici o teama cele mai marinedreptati t".

Turcii, spre a cavtigavi mai mult pe Mavrocor-dat, Il trateaza cu cele maideosebite onoruri, primin-du-I vizirul de mai multeori in audiente tainice, lu-cru cu totul neobicinuit ladomnii mazili ; este numitprieten in scrisorile marilordregatori ai sultanilor catrael, vi este chiar scutit detoate cheltuielele cäpatarei

Necolae Mavrocordat, Domn al Muntenia domniei, sultanul iertan-a doua oara (1719 l39) du-i pang vi cele 50 deGravur5. In aram5. de I. G. Wolf/gang

Berlin 1711 pungi de bani, cu care seDedesubt se vede Stema Munteniel si a hotarise sA vanda de asta

Moldovei, pentru ca mai Inainte a fost de data mai eftin scaunulcloud. ori Domn al Moldovei (1709-1710; Moldovei.

1711 1715)Colectia Academiei RomAre Marea vaza Mere-

dere de care Neculai Ma-vrocordat se bucura la Poarta fu spre norocul Moldovei. Tara seafla inteadevar in o pozitie din cele mai grele, dupä nefericitaintreprindere a lui Cantemir, fatà pe de o parte cu rasbunareapaganilor, pe de alta cu cererile de despagubire ale Turcilornegutitori sau balgii, pentru daunele i mortile suferite in tim-pul rezmeritei ; nu mai putin expusa la jafurile o§tirilor svedeze

Memoires historiques et giographiques sur la Valachie, par M. B. (auer)anexate la Casa, Histoire de la Moldaute, editia din Neuchitel, 1781, p. 348.

farà

NPANJLAIII MAVROCORDAT 11

si polone, fiind tot pe atat de greu a scapa de ele pe cat si ase plange In contra lor, aceste ostiri fiind bine vazute de Turci,care sub Intetirile necontenite ale lui Carol al XII-le, erau gatape fie cè, zi a reinoi rasboiul cu Rusii. Pe langa aceste nenoro-ciri aduse -de oameni si urgia lui D-zeu se abatuse pe biata Mol-dova', sub forma unor nesfarsiti nouri de lacuste care pustiiauholdele si Inciumau aerul.

In asemenea imprejurari se Intalege cat de greu, trebuiasa cada lui Mavrocordat ocarmuirea unei tari a careia limbanici macar nu o stiea 5.

Mavrocordat era insa pe cat o minte agera si purtata printrebi, pe.atata si Inzastrat Cu cunostintele trebuitoare, -nu numaispre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i ducevestea unui om invatat. Pe langa limba greceasca, Intarita prino adânca cunostinta a elinei, el scriea si vorbea cu desavarsirelimbile latina, franceza si italiana. Mai avea si deprinderea celororientale, neaparate unui interpret, precum turceasca, araba sipersiana. Dintre stiinti, Mavrocordat se indeletnicise mai cudeosebire cu teologia si filosofia. Variile lui cetiri In poetii sifilosofii greci si latini, precum In deosebitele scrieri ale invälatilormoderni li deschisese mintea, In cat el era pregatit din toatepunctele de videre pentru rolul de om politic si diplomat ce erachemat sa Indeplineasca 6

Mavrocordat care Isi Instrainase prin mandria lui simpatiileMoldovenilor In Intaia lui domnie, se arata la Inaltimea greleiprobleme ce'i era data a deslega, anume a apara interesele Mol-dovei fata cm Poarta otomana, spre a castiga tocmai prin oasemene purtare Increderea locuitorilor In vrointa lui de bine,si prin aceasta Insusi a-i detrage dela simpatiile rusesti, si a-ilipi iarasi de vechea lor suzerana. Astfel 11 vedem aparand peMoldoveni pe cat putea contra pretentiilor Turcilor balgii. sireducand osandirile pamântenilor pentru pagubele casunate acelornegutitori, totdeauna la minimul putincios, precum si dandu-sisilintele cele mai mari spre a dobandi dela Turci iertarea boierilorpribegiti In Rusia cu Cantemir si reinotarcerea lor In -tara. Catnu lupta el pentru a scapa dela inchisoare pe cei trei boieri,Lupn vornicul, Antioh Jora si Mascut postelnicul, retinuti InVarna de Baltagi Mohamed pentru prepus de partinire catraRusi?

6 loan Neculcea In Letopisefe II, p. 326; si Sculi camarasul din Itiun-tru ce era tAlmaciu, cA Neculai VodA nu stiea limba moldoveneascA, si era unlucru prea Cu nAcaz boierilor si tArei".

° Commentatio de litterarum studiis loannis Nicolai Mavrocordati principisWalachie, auctor Ioann, Theodorus Hoelbius Themarensis, Ienae, 1755 In EmiteLegrand, Généalogie des Maurocordato de Constantinopole, Paris, 1886, (tiragede grand luxe it 50 exemplalres numérotés). -P. 83-

TEITOBTA ROMANILOR

Turcii neputánd preface intreaga Moldovg in pa§alács himbg c I pu t n tinutul Hotinului in olat turcesc. Un cap deT tari, Ahi-B , cere §i el, pentru acela§ motiv al apgrgrei maiefective imp triva Ru§ilor de cat ar face-o hainii de Moldoveni,c tatea Soroca cu tinutul incunjurgtor, ceeace Poarta Ii incu-

ntazg. Stgpânirea prgd lnicilor Tgtari in Moldova ar fi fácutp te putintg viata locuito 1 or de dincolo de Prut. Mavrocordatc-1 e cu mad stgr in i revocarea acelei cesiuni, §i merge in cgl-duroasa lui ang re a drepturilor Moldovei Ong' a aminti Tur-cilor condit ile pacei dela Carlov tz, §i chiar capitulatiile incheietede Moldova cu sultanii, ambele amintiri nu prea plgcute Oto-manilor 7.

Tot pe atunci Nemtii incep operatia ce deveni mai tárziuatát de fatala Moldovei, a inaintarei pajurilor impgrgte§ti asuprabotarelor turce§ti, rg§luind o parte din Moldova pe la granitaDornei. Neculai Mavrocordat protesteazg' cu energie contrainacgrilor Austriei, §i o sile§te la sfAr§it sg' se retragg, amenin-tándu-o cu rasboiu din partea Turciei 8.

Domnul mai elibereazg din prinsoare dela Turci §i delaigtari o sumg de captivi, inbrgcând din banii lui pe acei ce ve-neau ind'ärgpt cu totul goi, §i scutind de dgri pe acei insuratidintre ei.

Toate aceste apg'rgri ale intereselor moldovene§ti dinpartea lui Neculai Mavrocordat fac chiar pe Neculcea, cronicarulcel mai pornit contra domniilor strgine, sg zicg : Norocul Tgreia fost atunci cg s'au tâmplat de au venit Neculai Vodg ; iar dear hi venit alt domn mai prost, ar hi fost prea rgu de Moldoveni"9.

Mavrocordat insg ie mgsuri i pentru u§urarea dgrilor,care apgsau prea greu asupra locuitorilor, ceeace Ii era prinputintá mai ales prin faptul cà Turcii, spgrieti de plecarea Mol-dovenilor cgtrà Ru§i §i de urmgrile cumplite ce o asemenea plecarear putea avea pentru impgrgtia lor, dacg ar fi urmatg §i de cei-lalti cre§tini din peninsula Balcanului, incetase mgcar pentruacel moment de a privi Moldova numai din punctul de vedereal banului, §i deschizAnd ochii lor cei adormiti asupra pericoluluipolitic, nu mai cereau lui Mavrocordat nici bani, nici daruri,spre a-1 mgntinea in scaun. In privirea u§urgrii dgrilor, Ma-vrocordat aplicg principiul formulat de el in scrierea lui Evxet..Eatov(Sfaturi) cg cei care impileazg pe supu§i in dgri, aprind o rig-prasnicg flacgrg de urg, intru cât pentru cei mai multi oameniaverea e salve §i suflet. Dgjdiile se cade sg fie moderate, sgsmulgg cum zice proverbul, §i pielea impreung cu lAna" lo.

Acsinte Uricariul, 1. c. II, p. 152.Ibidern. p. 153.Neculcea in Lelopisefe, H, p. 377.

l Traducere de G. Murnu ln Hurm. Doe. XIV, p. 451.

NECIJLAE MAVROCORDAT 1g

Domnul grec scuteste pe preoti de birul de doi galbeni,la care Ii impusese Constantin Cantemir ; coboarä darea vAdrä-ritului de la patru bani la doi bani de vadrà ; suprimä pogonä-ritul viilor, precum i darea mänästirilor, si reduce iar dareagostinei de asupra boierilor, pe care Mihaiu Racovitä fi indato-rise a o pläti täräneste 11.

De si cererile in bani ale Turcilor se micsurase, Mavrocordaterà cu toate aceste expus la cheltueli destul de insämnate, maiales cu aprovizionarea cetätilor märginase din spre Rusia, Ho-tinul, Soroca i Tighina in prevederea unui nou räsboiu. Deaceea reducerile fäcute de el in d'AH aduserà la sfarsitul anuluiintäi al domniei lui un neajuns in acoperirea cheltuelilor prinvenituri. In loc insä ca Mavrocordat sà facä ca alti domni, säscoatà o nouà dare pentru intämpinarea nevoiei, el implinilipsa din banii lui, i apoi adunänd divanul fi arätä sämile vis-tieriei si puse pe boieri a-i da o adeverintà despre suma ce taraIi rämäsese datoare 12. Iatä färä Indoialä cel intdi domn, pe caredomnia fi custa bani in loc de a-i produce!

Cum sä se explice aceastä purtare a lui Mavrocordat,ata de bine-voitoare cAtrà tara In care domnea ?

Nu credem cä ea sä fi fost datorità inspiratiilor turcesticAci pânä acolo tot nu mergeau mäsurile de prevedere ale Porteiotomane. Mavrocordat vroia insä sä steargä urmele sistemuluipus de el in lucrare in intäia lui domnie, de a-si intemeia puterea,bazändu-se pe poporul de jos. Urmärile acelui sistem le väzuseel la mazilirea lui in 1711, când o räscoalà fusese aproape de aizbucni in contra lui. De aceea acuma, in a doua lui domnie,el päräseste ideea de a infrâna pe boieri prin multime si se silestea-i cästiga prin apärarea intereselor lor. Pe läng6 cg pune pieptpentru ei la Turci, fi scapä din inchisoare, Ii readuce In sigurant5la cäminurile lor, i därile ce el reduce erau tot de acele ce apäsauasupra clasei boieresti. Nu mai putin trebuiau s'a* fie mägulitiboierii prin sama pe care domnul o supuse divanului, desprepurtarea socotelelor tärei, l'apta' tot atät de extraordinarä in-drumarea unui sistem constitutional ca i caracterul luiMavrocordat, care prin o exceptie aproape neintälnitä in veaculde coruptie in care träia, era nelacom de avutie

Ori cAt ar fi cäutat Neculai Vodä a se face iubit de poporulromän el simtea cà pentru a-si intäri domnia, trebuia sä dee

u Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 182, 184, 188. Hrisovul pentrusuprimarea pogonAritului din 20 Decemvrie 1714, In Uricariul lui T. CodrescuI, p. 42-45. Actul pentru reducerea gostinei din 1712, Ibidem, V. p. 248.

11 Acsinte Uricariul, p. 154. Asa face si la sfArsitul anului al doile ce seIncheie de asemene cu un deficit, ibidem, p. 180

28 CA neliicomia de bani era In caracterul luf Mavrocordat si nu izvorianumai din un calcul politic, se vede de pe aceea.cA ea se aratli 1 In domnialui cea dintAiu In Moldova. Vezi vol. IV, p. 491.


puteri cat mai mari elementului grecesc, de oare-ce suflarea ro-maneasca tot ameninta inca a se putea preface in vijelie peri-euloasa la adresa Grecilor. De aceea 11 aflärn favorând in toatemodurile elemental grecesc, mai ales pe calea religioask aceamai usor de sprijinit Mea' a lovi in simtimintele poporului. Astfelel ajutä prin toate modurile manastirile grecesti din Rasara,primeste vizita mai multor patriarhi, care veneau s'a inspectezemanastirile inchinate lor din Moldova, intre altele pe acea apatriarhului Alexandrei, Samoil, care fiind foarte dator, veniSeIn Moldova dupa milostenie, si au strans peste cat nadajduia" 14,dovada inca ()data despre plecarea de bullà voe a poporuluiroman sub inriurirea greceasca, de indatä ce ea se arata inbracataIn mantia rehglei. Mavrocordat apoi reorganizaza academiagreceasd din Iasi, aducând in ea dascali noi, invatati, i sprijinindprin toate modurile cultura greceasca 15

Cu prilejul vizitei patriarhului Samoil In Moldova, seintâmpla un fapt care pune Intr'o vie lumina sistemul de ocar-muire a lui Neculai Mavrocordat. Cat timp interesele nationalilornu veneau in conflict cu acele grecesti, ele erau respectate

ocrotite in m'Asura putintei. De Mata ind ce ele Intrau inluptä Cu interese grecesti, erau jartfite rara crutare i, NeculaiMavrocordat, pe care l'am vazut laudat de cronicarii nostri,pentru modul echitabil cum impártea dreptatea fata cu pre-tentiile Turcilor balgii, pune in cump'á'n'à intreaga greutate ainraurirei domnesti pentru a stoarce dela divan o hotarare infavoarea patriarhului Alexandrei, inteun proces pe care II aveacu o boieroaid moldovanck Maria vaduva reposatului visti-ernic Ilie Cantacuzino 16.

Imprejudrile acestei daraveri, care arund o vie luminaasupra timpului a caruia istorie o expunem, se petrecura inchipul urmator.

Neculai Mavrocordat, vroia pe Muga' mila adunan' depatriarhul Samoil, sa-i daruiasd manastirea Hangul din poa-lele Ceahláului, i dorind sà imbogatascä aceasta mânástire,pune pe egumenul ei s'A reclame dela vistierniceasa Maria Canta-cuzino dota sate, Baltatestii i Manjestii, daruite manastireiinca de ctitorul ei, Miron Barnovski, si pe care sate vistierniceasale-ar detinea MI% drept.

La ziva infatosarei se tine un mare divan sub presedintadomnului, la care ie parte si Kir Samoil, cu toate ca era cel maiinteresat in cauzà. Egumenul Anastasie produce douà hrisoavede stapanire a manastirei asupra acelor sate, unul dela Barnov-

" Acsinte Uricariul, In Letopisefe, II, p. 181." AmAnuntit mai jos In Cap. V, Cultura greceascA.

Comp. un articol al meu : Justitia sub Fanarioji In Convorbiri Me-rare, XX. p. 1058.

NECULAE MAVROCORDAT 15

schi, celalt dela Vasile Lupu. Vistierniceasa intrebata ce are deintimpinat, raspunde ca ea nu are diese (documente) ; ca au avut§i s'au risipit, fiind trimise la ginerele ei Stefan Brancovanu",cel ucis de Turci impreuna cu tatul salt Constantin in 1714.Atunci Neculai Voda, au intrebat intai pe patriarhul, careraspuns'au la aceasta intrebaciune §i cu sfânta pravila §i cu altepilde din sfânta scriptura, cum ca un lucru ce se da §i se inchinala o manastire sau la o biserica, acela nu mai poate sal instrei-neze nimene. Asemene au raspuns §i ceilalti arhierei toti, a§i§-derea §i toti boierii, §i a ramas vistieniceasa Maria de judecata" 17,dupa cat s'ar parea cu tot cuvântul, intru cat neavand la manaei nici o dovada, dreptatea trebuia sa se deje in partea aceluice aveà cartea.

Cu toate aceste un hrisov posterior, dela Mihaiu RacovitaIn a doua lui domnie din 1718, destainuei§te CO lucrurile sepetrecuse inteun chip cu totul altul, §i cà versiunea data decronicar, care nu poate fi de cat parafraza hrisovului eliberategumenului de Hangu de Neculai Mavrocordat, numai pe drep-tate nu se intemeia.

*Um ca vechea procedura nu cuno§tea principiul lucruluijudecat, §i ori-ce proces hotarat chiar de domn §i de divan, ins-tant.a suprema de judecata in tarile romane, putea fi reinceput,sub un domn posterior. Visterniceasa Maria, vazand ca scaunultarei incapuse in manile unui domn bine-voitor pentru dânsa, trageea la randul ei pe calugarii dela Hangu in judecata, §i iata cumse desfa§oara lucrurile acuma la noua cercetare inaintea di-vanului.

Tot a-tat de putin ca §i principiul lucrului judecat, existape atunci oprirea pentru judecatori, de a aduce in hotararea pri-cinelor §tiinta lor privata, sau de a invoca in materie civila infavoarea partilor dovezi din oficiu. Toata judecata aveà un ca-cacter patriarhal ; bunul simt, care adese ori poate conducela arbitrar, el-A singura calauza in aflarea a aceea ce este drept,mintea fiind Inca prea putin desvoltata pentru a gasi in ni§teregule fixe §i nestramutate un sprijin in contra putintei de a gre§i.

Invocand deci divanul in favoarea vistiernicesei Ma-ria dresele altor reposati domni batrâni dela Gheorghe *tefan§i dela Gheorghe Ghica §i dela Istrate Dabija §i marturia boie-rilor celor mari de pe acele vremi" rezultau ca stabilite fall in-doiala faptele urmatoare :

Satele in pricina, Baltate§tii §i Manje§tii, fusese din mo§i§i stramo§i a lui Todira§cu Cantacuzino -Fatal lui Ilie§, barbatulreposat al vistiernicesei Maria. Barnovschi, dupa ce zidise ma-nastirea Hangului, dorind sa-i daruiasca ni§te sate mai in apro-piere, Meuse schimb cu Todira§cu, luand dela el acele sate,

17 Acsinte Uricariul, In Lelopiseje, II, p. 186.

16 TSTORIA ROMAN11A)R

pe care le dgrui mangstirei sale, si dându-i In loc doug alte sate,Cgreicenii dela liarlgu si Miclgusanii dela Dorohoiu. Acestesate venise domnului prin mostenire dela unchiul sgu IsacBalica Hatmanul, apucAnd Barnovschi In timpul domniei avereaBalicai, puind pricing cg n'ar aveà altii treabg la mosiile Balicgihatmanul, cAci nu au avut feciori din trupul lui si nici alte rudemai apropriete. Cu toatg aceastà afirmare a domnului, el uzur-pase o avere strging, de oare ce pe timpul lui Vasile Lupu, sescularg toate rudele Movilestilor si ale lui Isac Balica, si audesbatut toate mosiile lui Balica si le-au impgrtit intre ei,intre izvoadele lor de imparlealei se allau luate qi satele Ceircäcenii§ Micläuy m'i, din mana ac lora ca care au lost piad schimbd-tara r po (tul t Barnovschi" 18. Deci incg tatul barbatului vi-stiernicesei Ala la p'erduse satele luate de el In schimb pentrumosii e s le de la Barnovschi Vodg, la adevaratii mostenitoriai lui Balica 19..

Prin unnare Miron Barnovschi dkluse in schimb lui Todirascu Cantacuzino o avere ce nu-i apartinea, nu trecuse asupracelui cu care schimbase, proprietatea lucrurilor date In schimb.

dupg judecata bunului simt, reprodusg si de ratio scripta adreptului roman, schimbul eret nul 2°. Vistiernicul Ilie fiul luiTodirascu nu pierduse, cu toatg dania lui Barnovschi, dreptulsou de proprietate asupra satelor sale, Baltkestii §i Mânjestii,si de aceea cu drept cuvânt reluase mosiile in stgpânire, dupg cefusese expropriat de acele rgmase de la Balica hatmanul, si dinprotivg nedreaptg fusese deposedarea sotiei i mostenitoareisale Maria, in favoarea mangstirei Hangului adecg a patriar-hului Alexandeei.

Divanul lui Racovitg, Inainte de a se preocupa de alteintrebki, Isi pune pe aceia ce putea hotki pricina dupg dreptate,anume tost-au acea danie a reposatului Barnovschi Vodii bunei§i dreaptel au ba? Si &este -eg nu, de oare-ce schimbul pe careea se intemeia erà Mi% de fiintg. Astfel cAstigg vistierniceasaMaria sub Mihaiu Racovitg procesul pierdut de ea sub Mavro-cordat.

Cum se face insg de boierii divanului care trebuiaufi fost aproape aceiasi, la un rgstimp ata de scurt, t'Acuse sub

" Hrisov de la M. RacovitA din 1718 lunie In 20, Uricariul, V, p. 365.1, Pe averea lui Balica puna tritAi mAna Moise MovilA, dAndu-se si el

drept singurul mostenitor a lui Balica. Vezi un hrisov al lui Moise MovilAdin 1634 Ianuarie in 5. In Arh. ist, I, 1, p. 71. Apoi pe timpul lui Vasile LupuBeana fiica lui loan MovilA, yiitoarea sope a lui Miron Costin, venind din taraUngureascA, rAspinge pe toll acei ce uzurpase titlurile de mai aproape moste-nitori, i la dAnsa toatli mostenirea BalicAL dupA un izvod, In care s'au aflat

satele CAreAcenli l `Michiusenii"; Doc. din Uricariul citat In nota precedentA.so Lex 1. 3, de rerum permutatione Dig. XIX, 4'. ,IIdecollue Paellas

alt, allanara rem dantem nullain eonkrahere permutationam"..


Mavrocordat, ceea ce destainuiau in domnia lui Racovitä? 21Aice tocmai devine interesant documentul lui Racovita, dandpe fata mijloacele intrebuintate de Mavrocordat pentru a faceca rostirea divanului sa iasa in favoarea nesatio§ilor caluga'ri.

Pristavii bisericei, tinuti oare cum prin rangul §i vazalor, se ru§ineaz'a a marturisi adevarul, adeca cum fusese ei silitide domnul grec, a ascunde cum §tieau cà e cu dreptul, §i atatGedeon mitropolitul cat §i Saya proin (fost) mitropolit *i epis-copii arata cu totii ca n'au marturisit Inteacel chip Mea catau zis ea' au apucat pe Todira§cu vistiernicul, care -linea acelesate, §i nu erà boier napastuitor, §i luandu-se acele sate de atatavreme tinute in mana d-sale vistirenicesei, cu nedreptate va fi,dar ca nu li s'au tinut in sama acele graiuri". Daca fusa ei aratasea§a din gura, cum se face de I§i pun iscalitura pe documentullui Mavrocordat care le schimba spusele? Mai sinceri sunt boieriicare arata curat ea' au tacut §tiinta lor fiind ca chemandu-ipe rand Neculai Voda, le au dat a intelege s'a' nu raspunza impo-triva nici cum la divan ; deci §tiind acea poronca, n'au avut guras'a' graiasca spre dreptate, *i cum a zis domnia sa a§a au poftorit§i domniile lor cu totii" 22.

'ata deci ce soiu de judecati fama Neculai Mavrocodat,de indata ce era vorba de a apara interesele compatriotilor lui.Uita totul, §i invatatura §i filosofie adeca iubire de intalepciune,§i §tiinta §i dreptate, uita §i principiul pus de el in sfaturile catrefiul sau Constantin, ca dreptatea este cea mai cuvenita virtuteDomnitorului" 23, §i i§i aducea aminte de un singur lucru, caerà Grec 1 Si inteadevar ar fi fost prea extraordinar, supraome-nesc sa nu'*i fi adus aminte aceasta insu§ire, inchegata in carnea§i in oasele lui.

Intreaga aceastá daravere ne descopere trista stare incare se afla societatea acelui timp. Dreptul proprietatei, temeliasocietätilor, nesigur, schimband de stapan dupa domnul dinscaun ; iar oamenii 1 Ni se urca sangele In obraz inaintea unui ataregrad de Injosire. Un patriarh al bisericei cre§tine, reprezen-tantul lui Dumnezeu pe pamant, care unelte§te impreuna cudomnul din scaun despoierea unei vaduve §i care, de §i primisedinainte de la domn fagaduinta Inchinarei manastirei ce eràsa ca§tige pricina, are neru§inarea a figura intre judecatoriice erau sa o cerceteze 1 Mitropoliti, boieri §i episcopi care ina-intea unui ordin venit de sus rostesc o judecata pe care o §tiaunedreapta, §i mai mult de cat atata, fetele biserice0Á nu au

" De si nu cunoastem data judecAtei din timpul lui Mávrocodrat (17111716), ea a putut fi cel mult anterioarA cu 7 ani acelei petrecute sub IlacovitóIn 1718.

" Uricariul, V, p. 375." Sfaturile citate mai sus nota 10. Hurm. Doc. XIV, p. 415.

A. D. Xenopol. Istoria Ronalinilor. Vol. IX. 2


railcar curajul a mgrturisi pgcatul comis, ci ca niste rgi fgcgtoride Hui cel mai comun, cautg sg acopere abaterea prin minciunä !foate aceste inimi mici, carcatere miselesti care conduc des-t'n le unui biet popor, iatg inteadevär o priveliste care te arface sä urgsti omen rea, dad fatg cu starea cumplitg a societgteic lui imp, nu ai ggsi mai curând lacrimi pentru a o plänge.

D n aceste f' guri uricioase a le unui uricios trecut nici una Insgnu I spit% un desgust asa de adânc ca acele ale pristavilor sträiniai b ricei crestin care cu ipocrita lor umilintg, cu cuvântullilt Dunmezeu pe buze, iar in inimi cu pofte lumesti, se foloseau denestiutoarea nat e romang, pentru a face adese ori pe pgrinti sg-sidesmost neascg copit spre a multgmi nemArginita lor 15comie.

Dad MaNrocordat se Igsg tärät de iubirea cgtre neamulsgu pentru a sgvärsi un act de striggtoare nedreptate, In altepriviti 11 esim iargsi oblgduitor intelept ce se intereseazA desoarta OHL pe care domnia. El pune pe Neculai Costin sg con-topiasca inteun corp toate cronicile pentru a inchegg astfelIn o singurg povestire desfäsurarea destinelor Moldovei 24.

Una din greutätile cele mai mari ce apgsa pe domnia luiMavrocordat, era petrecerea la Bender a lui Carol al XII-le regeleSvediet. Ind din domnia lui cea d'intäi Mavrocordat nu träisäIn bune legäturi cu refugiatul rege, si domnul trebuise sg ceargintervenirea ambasadorului francez din Constantinopole, sprea se impAca cu dänsul 25. Silintele lui Mavrocordat de a apäraMoldova de greutgtile sub care cgzuse, intre care erg si petre-cerea in -tug a ostirilor svedeze si lesgsti ale regelui fugar, tre-buiau numai de cAt sg-1 strice din nou cu el. Domnul dobändise,curänd dupä urcarea lui In scaun, un firman pentru indepgr-tarea din tara a ostirilor polone comandate de Halitki. Pasade Tighinea insg, partizanul lui Carol, nu dg nici o urmare aceluiordin impgrgtesc, care are numai de efect de a invräjbi si maitare pe Mavrocordat cu regele Svediei. In zgdar scriea necontenitdomnul craiului, rugandu'l sá opreasd ostirile sale dela prgdg-ciunile si necuviintele ce le fgceau. Regele se multgmea a publicamanifesturi, impunand militiilor mentinerea ordinei, Meg cabine inteles ele sg fie urmate de nici o ascultare.

Pe Turci Insg incepuse a-i supgra prelungirea resedinteilui Carol al XII-lea in Moldova si neincetatele lui stgruintipentru reinnoirea rgsboiului. Mavrocordat, folosindu-se de aceastgdispozitie a Portei, izbuteste In sfärsit a aduce la indeplinirefirmanul pentru inläturarea ostirilor polone. Dad Insg ostirilede ajutor ale lui Carol fur% scoase din tara, nu fu tot atAt deusor Turcilor a'l Indepärta pe acesta insusi. El refuzg cu stä-

" Asupra acestei activitiiii a Domnitorului grec, vezi N. Iorga, Istorialileralurii rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 61 §i urm.

" Vol. IV, p. 489.

1113CULAE VROCORDAT 19

ruinta a pleca din Moldova, sperAnd cà Turcii tot îi vor lace peplac a se rd'sboi cu Rusii. Este cunoscut cA Turcii la sfarsitnevoiti sä" scoatä pe Carol cu deasila din casa lui din Bender,unde el se inarise ca in o cetate, i unde el suportà un adevArat,asediu din partea gazdelor, ce erau atule 'acuma de un ataremusafir.

Tot pe atunci primi Mavrocordat vizita, nu prea plAcutàIii asemene momente, a fostului rege al Poloniei i proteguital lui Carol, Stanislau Lezinschi, venit in Moldova spre a seintalni cu fostul sAu suzeran. Stanislau cerut de pap din Tighinea,pink' din Iasi, spre marea multAmire a lui Mavrocordat, carescApà astfel din o nouà incurcàturà 26.

Domnia lui Neculai Mavrocordat insamnà o erà nouàIn rolul pe care erau chemati sà'l joace domnii tArilor româneIn politica otomang. Fiind om iscusit in trebile diplomatice,el urmeaz6 mai departe si ca domn a face Turcilor slujbele pecare le indeplinea ca dragoman, anume a-i tinea in curent asupramiscArilor politicei europene 27 Este cunoscut c6 Poarta de siprimea la Constantinopole reprezentanti ai puterilor streine,nu acreditase nici un agent statornic pe lâng4 acele curti, incât erà tot deauna mArginità, in stiintele ei asupra daraverilorputerilor, la versiunile interesate ale reprezentantilor acestora

Mijloacele de informatie ale Portei fiind rAstrinse,iiiLrigile diplomatiei luAnd din ce in ce pasul asupra luceärilorviolente de mai inainte, intelegem cum un nou instrument deiscodire asàzat chiar in coasta puterilor cu care mai ales se in-treteseau interesele Portei, putea avea pentru ea cea mai mareInsAmngtate.

Tocmai acest rol 11 je asupra-si mult iscusitul NeculaiVodà, devenind astfel indoit de pretios pentru Turci, maiprin politica lui fatà cu Moldovenii, pe care fi aducea iarài insupunere cal% impArgtie, apoi prin slujbele sale ca informator alPortei, asupra daraverilor politice ce se teseau imprejurul ei.

Relatiunile Portei cu puterile europene se schimbase cuIncetase doar a mai fi pentru ele un obiect de spaimA si de

Acsinte Uricariul In Letopisele, p. 162 Zinkeisen Gesch. des osm. ReichesV, p. 446. 0 scrisoare francezA din 1 Iunie 1713 spune Insii : Stanislaus.Leczinschi fut arresté par le prince de Moldavle". Hurm. Doc. Suplement, I,p. 427.

Iatii euvintele In care Acsinte Uricariul raporteazii aceastA InsemnatAImprejurare, Lelo pisefele, II, p. 146 : si '1 poftea vizirul pe Neculai Vod5 ca

trimitA vesti de cele ce se IntAleg din pArtile de sus, si nu numai vesti cisfat cerca de la Neculai Wolf+, zicAnd sé-i scrie ce ay sti i ce ar socoti cA

ste pentru folosul ImpfirAtiel". Spusele cronicarului sunt IntArite prin un do-cument contimporan. De Bonnac c. Abbé Dubois, 10 Mal 1719: II lui est permisd'envoyer des agens en Pologne, en Moscovie et meme en Allemagne afin depouvoir étre instruit par lui des affaires de la chrétienté. _Hum. Doc. Supl.I, p. 446.

20 ISTORT A. ROMANILOR

ingrozire. Devenise acuma tinta spre care se intindeau dorinteleion Din agresiv imperiul turcesc devenise pasiv ; in loc de a maiataca el ca mai inainte vreme, trebuia sh se gandeasch la aphrare.Douh lovituri primise slhbitele lui puteri, din urmArile chroranu putu sh se mai ridice : una din spre apus prin pacea delaCarlovitz alta din spre Rhshrit prin intreprinderile taruluiRu§il r, Petru ce! Mare. Nu e vorbh pe aceste din urmh le eh's-p'nsese de o cam (lath in chip victorios. Dar in figura -taruluirus Sc se incorporase pericolul de care Poarta inch de mult setemea din partea Rusiei, comunitatea de religie intre Hui §ipopoarele crWine ale imphraf ei otomane. De §i el fusese deasta data' inlaturat, putea sa se reinoiasch in fie-ce zi ; erh ovecinich amenintare, ce atarna ca o sabie ascutith asupra statuluiturcesc.

Necu i Mavro ordat este strAmutat insh in Munteniachtrh sfarsitul anului 1716 (25 Decemvrie), unde relatiile dince in ce mai incordate cu Nemtii, fhceau de nevoie prezenta lui.Tronul acestei thri devenise vacant, prin uciderea de chtreTurci a I u 5t fan Cantacuzino ; iar in locul lui Mavrocordat InMoldova fu randuit ca domn Mihai Racovith.

2. STEFAN CANTACUZINO IX MUNTENIA

Stefan Cantaeuzino In Muntenia 1714-1716. D ova d acea mai bunh ch nu hainirea lui Brancovanu *i. Cantemir provocasepc Turci a trimite domni greci in Wile romane, in locul acelorde ba§tinh se vede in randuirea lui 5tefan Cantacuzino in tronulMunteniei duph uciclerea lui Brancovanu. 5tefan Cantacuzinoerà, de §i coboritor din o familie greceasch, boier roman, fiul stol-nicului Constantin, mo§ul §i prietenul la inceput, apoi du§manulcel mai neimphcat al lui Brancovanu, deci vhr bun cu domnulucis. El uneltise impreunh cu tatul shu peirea lui Brancovanu,*i punându-se prin daruri bine cu Rechiap imbrihorul ce venisesh radice din Bucure§ti pe domnul mazilit, dobandi dela el dom-nia Threi Muntene§ti §i fu a§hzat in scaun inch inainte ca Bran-covanu sh plece chtrà Constantinopole, §i. anume in 25 Mart1714 28.

5tefan Cantacuzino se sile*te a rhsplhti aceasth favoare,dandu-§i toate silintile spre a descoperi averile domnultti depus,pe care le fncredinta de indath imbrihorului. Temandu-se flashea nu cupava Brancovanu sh se indrepthtasch la Constantinopole§i sA recapete domnia, 5tefan Cantacuzino se nevoe§te in toate

" Genealogia Canlacazinilor, original p. 343. Asupra domniei lui 5tefan,Cantaeuzino. vezi Cronica fdrei romeinefli de Radu Popescu, in Mag. ist., IV,p. 29-38 §I Cronica anonimd de la 1689 lncoace ibidem V, p. 179-184.

NECIMAt MAVROCORDAT 21

modurile spre a-i rApi §i viata. El trimite o multime de oameni,boieri pe at §i de ränd, ca s se pläng5 imbrihorului pentrupretinsele jafuri suferite dela Brancovanu, §1 aceea§i Inscenare seface pe tot drumul imbrihorului dela Bucure§ti pAn5 la Giurgiu.Mai gravä inn fu Imprejurarea c6 du§manii nenorocitului domn,care ca vechi sfetnici ai lui, aveau in 'Mink lor dovezile hainireilui atn Nemti §i Ru§i, anume corespondenta lui cu curtileacestora douà state, transmisen Portei aceste scrisori, care maicu sam5 determinan pe Turd a Impune lui Brancovanu pedeapsacumplità care Ii sfAr§i zilele.

Domnia lAuntrin a lui *tefan Cantacuzino, este dup5mArturisirea concordann a celor dou5 cronici care o descriu,numai un §ir neintrerupt de jafuri r5sbunnoare indreptate maiales contra oamenilor de casa Brancovanului. NeIndrAznind s5in5bu§e In sänge ascunsa du§m5nie pe care le-o purta, cAci setemea a se compromite In ochii Portei, unde el nu 1§i avu niciodan pozitia lui bine asiguratà, el Ii lovea In averile lor. Lua,cum spune cronicarul tot glumind §i rAzAnd", fiind din firealui om vesel §i nestatornic ce'§i schimba cu ciasul vorbele §ifaptele" 29

Cu toate cA !Anse pe Brancovanu cu hainirea lui cgtr5Imp5rAtia turceasn, In curând §i *tefan Cantacuzino Incape Inacela§ pAcat. *i el plilte§te Inn cu o soart5 tot a-tat de cumplit5ca §i acea a domnului ce c5zuse jertfa uneltirilor sale, Incercarealui de a vicleni pe Infurietii Turci care vroiau sA Innece in sängerepetatele tfädAri ce le veneau de pe malurile Dun5rei.

Turcii Incurajati prin izbanda lor asupra lui Petru celMare §i reluarea Azovului din stäpanirea rusasn, se gändisecá vense momentul de a seutura §i unele din lanturile ce leimpusese pacea dela Carlovitz, §i anume de o camdatà se preg'ätesca lovi pe Venetieni spre a relua Moreea. i apoi In gall de aceastAtinn anumit5, impAntia turceasn nu putea sta nici odat5 Inpace, fär5 a resimti in lAuntrul ei urm5rile lipsei de ocupatiunea poporului. Constitutia fundamentalà a statului otoman cercanumai deat ca element de viatA, räsboiul neincetat, ns-boiul nu ca mijloc ci chiar ca scop al existentei. De indat5 cepacea §i lini§tea Incunjurau din afan imperiul mahomedan,el simtea deslAntuindu-se In lAuntrul säu firea salbatin i ne-imblänzin a poporului, care f§i nuta nsuflarea in nscoale§i revolutiuni. Un document .contimporan caracterizan preabine aceastà natun intim5 a ImpAntiei turce§ti : Turcii suntmai toti soldati, §i prea putini sunt acei ce se IndeletnicescCu artele sau cu lucrarea pàmântului, In care Ii fnlocuesc supu§iicre§tini. Hrana Turcilor e nsboiul ; lipsindu-le acesta le lip-se§te inima §i viata. Deosebirea de ginti §i de clime, autoritatea

U Cron. anon. in Mag. ist. V, p. 179.


cea atat de puternica a guvernantilor din provincii, neputintapentru inferiori de a trai când le lipseste rasboiul, ne avánd einici un alt mijloc de traiu, nici arte nici tiinti, toate aceste aude efect ca daca ei nu sunt amutati asupra crestinilor, suntnevoiti sa se räscoale in contra sultanilor i sa se rupa intre eiprin räsboaie civile. Inteun cuvânt räsboiul este viata Turcilor,iar pacea moartea" 30

Pretextul rasboiului fu usor de gasa, anume refuzul Vene-tienilor de a extrada niste trape montenegrene, care Watute deTurci se refugiase in orasul Cattaro. In Decemvrie 1714 rashoiuleste declarat, i Turcii atacà de indata posesiile cedate Venetieiprin pacea dela Carlovitz. Venetienii cal-0r putere era aproaperuinatä, isi daduse toate silintile a mentinea pacea ; insa Turcii nuläsase nici timpul de a incepe negocierile i in curAnd sosi incetatea Adriaticei stirea ingrozitoare cá Turcii au intrat inMoreea, i ca tara intreag6 nemultumita cu ocarmirea jefui-toare a Venetiei se rasculase, spre a-i scutura jugul. Otomaniiieu Corintul, apoi capitala peninsulei chiar, Napoli di Romania, Incát ca pierderea ei Venetienii erau ca si alungati din tara. tefanCantacuzino trimisese dup'ä cererea Turcilor o mie de cal laarmata otomana' din Moreea. Turcii se Inflkäreaza strasnicfata cu asemenea isbAnzi ; parea ca reinviese in ei vitejia strabung,si se vorbea chiar in Constantinopole de vechiul vis al Moharne-danilor, cucerirea Vienei si a centrului crestinesc, cetatea veci-nica, Roma. Pentru a lovi insä si mai simtitor in interesele dus-mane, T'urdí ieu m'asura, aplica-La mai tarziu pe o scara malintinsa de Napoleon cel Mare contra Angliei, anume oprescIntrarea marfurilor venetiene, in toate provinciile Impärátiei lor.

lmperiul german nu putu sa rämânä nepasator la isbanzileTurcilor. Aceste erau indreptate contra starei de lucruri createprin un tratat, prin care tocmai Austria castigase cel mai mult,

teama erà destul de aproape, ca daca Turcii vor izbuti sa ni-miceasca acea stare pe partea Venetiei, ei nu vor Intarzia acauta sa o sfasie si pe acea a Austriei. Dupa moartea deci a luíLudovic al XIV-lea, Intâmplatä la 1 Septemvrie 1715, impa-ratul aseultand mai ales de sfaturile principelui Eugeniu deSavoia, a eroului ce era chemat a adeveri stralucitele salecuvântari prin tot a-tal de strälucite fapte" 31, Incheie cu signiö-ria Venetiei un tratat de alianta In 13 Aprilie, 1716 si declara,Portei ràsboiu. Motivul pus de Nemti inainte pentru indreptati pasul facut era cá dânsii fata cu Venetienii eraudatorati a face sá se respecte tratatul de Carlovitz, pe langa'ca Poarta s'ar pregati chiar a ataca imperiu/ german. Pricina

3° Risposta in sol capi supra il proposto se Cesare ha giusta causa dimover guerra al Turco, dintre 1714-1716 In Hurm. .Doc. -VI, p. 141.

3, Zinkeisen Gesch des osnz. Reiches, V, p. 509.

NECULAE MAV11OCORDAT 23

de cgpitenie care impinsese pe Austria a declara rgsboiu Portei,fusese ingrijirea ce o cuprinsese când vgzuse pe Turci a0zandpa§ale in Hotin §i Bender §i intgrind aceste cetati, prin caremgsuri se indruma prefacerea in pa§alic a Moldovei, lucru ce arfi periclitat domnia impgratului asupra Transilvaniei, din pri-cina atacului mai u§or a acestei provincii din partea Turcilor,cat i prin incurajarea la rgscoale a neastampgratei natiunimaghiare 32.

Stefan Cantacuzino care sa afla intre ambele impgrgtiidu§mane, nu stä la ganduri OVA cine sg apiece simpatiile sale,§i se dg in partea Nemtilor, cu tot a-Ma grgbire pe cat i nepre-cugetare. Incg din 8 Fevruarie 1715, inainte de declararea rgs-boiului din partea Nemtilor contra Portei, ggsim o scrisoaretrimisg de domnul Munteniei catrg generalul Steinville in careli aduce §tirea despre marile preggtiri de rgsboiu ale Turcilor,a§à precum nu le mai fgcuse ei nici odatg, §i'l in§tiintazg despreo instimnatti cerere de cai 5i de call fgcutg de Turci din Munte-nia, plangând pe biata lui targ care era nevoità sg sufere ase-mene stoarceri 33.

Cantacuzino cere printr'o altg scrisoare cgtrg baronul deTige, ca Austriacii sä indepgrteze din Bra§ov pe un boier pri-beag, Manu, probabil unul dm partizanii cei persecutati ai luiBrancovanu, temandu-se ca acesta sg nu suprindg cumva vre-oscrisoare de ale lui §i sä o transmitä curtei otomane 34.

Tocmai insti de ce se temea Stefan Cantacuzino, de aceeanu scApil. Uneltirile lui cu Nemtii furg denuntate Portei deunul din numero§ii lui dumani. Sultanul trimise numai cleatla inceputul lui Ianuarie 1716 un capegiu la Bucure§ti, camazileascg §i sti prindg pe domnul hain. Stefan Vodg se spgrie§i vroi sà fugg ; dar iarna cea grea §i stramtoararea din parteaboierilor, care se temeau cà dacg Il vor lgsa sá scape. Turcii vorprgda tara, Il oprirg dela acest cuget. Stefan Vodg impreunticu tattil &Au Constantin stolnicul, cu sotia lui doamna ['Una§i cu fii sgi Radu i Stefan furg du§i la Constantinopole, i arun-cati in inchisoare. Dupg ce Neculai Mavrocordat vine in Bu-cure§ti, el dg peste corespondenta urmatti intre Stefan Canta-cuzino §i Nemti, ggsind anume o scrisoare prin care generalulcomandant al Transilvaniei rgspundea la una a lui Stefan Vodg.Aceastg dovadg a hainirei domnului fiind trimisg sultanului,el ordong a se tgie capul lui Stefan Cantacuzino i tatglui sguConstantin ceeace se face in ziva de 26 Maiu 1716 15. Turcii

33 Risposta citata In nota 3 Hurm. Doc. VI, p. 143." Stefan Cantacuzino c Steinville, 8 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 147. Ba-

ronul de Tige c. Steinville, 24 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 148.34 Baronul d. Tige c. Steinville, 14 Fevruarte 1715 Ibidem, p. 148." Cron. anon In Mag. ist., V, p. 184. Comp. Neculcea In Letopisele, II

p. 386.

infurieti mai ucid si pe Mihaiu spatarul unchiul lui Stefan Voda,precum si pe cumnatul sau, barbatul surorei sale Maria, boierulRadu Dudescu. Doamna ['Anna i cu fii sgi scapati din macel,trecura pe o corabie venetiana in Sicilia, de unde se dusera laNeapole, apoi la Roma, Florenta, Bolonia, Venetia, Viena, Sibiu,51 in sfarsit la Petersburg unde îi sfarsi viata. Fiii lui Stefantantacuzino ramasera unul in Austria, celalalt In Rusia, intrandambii in armatà. In vremea de grea cumpana in care incapuseIn Gonstantinopole, doamna Fauna recursese la sotia amba-sadorului olandez comitesa Caterina de Colyer care cuprinsd demilä pentru nenorocita princesa, o primi, o adaposti in casaei, si o imbgreä apoi pe o corabie venetian6 cu propriul ei pericol.Palma plecand din Constantinopole incredinta bine fgatoareisale o cased continand o sumg de galbeni turcesti. Dupa cePauna ajunse la Viena sub protectia imparatului, trimise peun om al ei Battista Chinetti, ca sà cearà dela comitesa Colyercei 5000 de galbeni lasati in depozitul ei. Comitesa sa spariede asemene pretentie, argtand cà ar fi primit numai 4000 sidin care ar fi cheltuit doug mii pentru a apgra pe doamna deurmgrire in timpul fugei ei. Pentru restul de 2000 ea se recu-nostea datoare ; se obliga insa, neputând raspunde banii totide odata, a-i plati cate 800 de lei pe an, asigurandu-i cu ipoteca'In propriele ei case din Pera. Este inviderat Ca' comitesa îi luaseea singura plata bine-facerei sale 36 .

As tfel platise si familia lui Stefan Cantacuzino omorulacelei a Brancovanului, care perise mai ales din pricina unel-tirilor lui Stefan. Asemene imprejurari ce se intalnesc atat inistorie cat si in viata de toate zilele, au facut sa se nascg ideeacea cu totul gresitg, formulata de proverbul : nici o faptg fleade plan". Si cu toate aceste ce imens numar de fapte misglesti,de tradgri, de vanzari raman ne rasplatite prin nici un ran pentruacei ce le comit ! Daca exista o Nemezis, de sigur cà nu in istorie,campul tumultuos unde oarbele puteri sa' rapun si se zdrobescCu aceiasi nepgsare Cu care sä indeplinesc i legile naturei, cudeosebire numai ca aice materialul zdrumicat e fiinta omeneascg,cea vie si simtitoare.

3. NECULAI MAVROCORDAT IN MUNTENIA.

Neeulai Mavrocordat in 'Muntenia, 1716-1730. Turciiranduise pe Neculai Mavrocordat in domnia Munteniei, cunos-andu-i destoinicia a impaca spiritele, despre care daduse do-vezi in Moldova ; caci rasboiul ce izbucnise intre Poarta i Aus-tria impingea pe boierii munteni la hainire atra Nemti, precum

Adeverinta comitesei de Colyer din 27 Aprilie 1720 in Hurm. Doc.VI, p. 298.

'24 ISTORIA ROMANILOR

NEMA 1107ROCORDAT 25

In 1VIoldova ei se plecase &Ata Muscali. Mai multi din ei si maiales Cantacuzinesti pribegise peste hotar.

Mavrocordat, spre a Indeplini gandurile Turcilor, tntoc-meste ocarmuirea lui pe mare blandetà. Cronicarul Radu Po-poscu ne spune c5.: dgjdiile tàrei nu le-au scos afar5 din obi-ceiu, ci numai cat trebuia pentru Implinirea poroncilor Imp5-r6testi ; ea' aceast5 vroia MA'ria sa domnul, precum au fost nu-mele sAu In Moldova l'Audat si au fost toti mult5miti i mari

mici (care si noi am auzit din boieri moldoveni), Inteacelasichip si aici In tara MunteneascA vroia s5 fie toti -mu1t5mitiodihniti" 37.

Isbanzile Nemtilor si mai ales victoria Ion dela OradiaMare din 3 August 1716 si marea Temisoarei, dup5 165 de anide sapanire turceascA, urcandu-i mult In ochii Muntenilor,aruncA tot mai multi boieri In partea lor. Intre altii c5pitanulObedeanul randuit de Mavrocordat spre paza granitei, se In-thlege cu imperialii i ti lassá s'A futre In judetul Mehedinti. Altidoi boieri, grdarul Barbu Cornea si Radu Bengescu trklauTargul-Jiului In manele Nemtilor, i punand mana pe toti baniiadunati de strangAtorii birului livars'A In vistieria armatei germane.

Mavrocordat vAzand aceste teld'Ari repetate ale boierilor,schimb5 blande-O in asprime i Incepe a prigoni i pedepsi petoti acei ce-i presupunea In intalegere cu Nemtii. Mai multi boieripier In mijlocul caznelor ; altii precum Mihaiu spatarul Can-tacuzino i Radu Dudescu sunt tnimii la Turci i gatuitiAdrianopole. Tot ash pAteste si un boier moldovan Lupu Vor-nicul, parat cà ar fi hain la Muscali. Un alt boier din familia13516ceanu, neputand präti o suma' pe care principele i-o impu-sese, exclama' Intr'un moment de desperare : dare-ar D-zeus vinà odatà Nemtii In aceast5 nenorocia tal% ca sá o mantuede chinurile ce le sufere". Cuvintele raportandu-se lui Mavro-cordat, el ordon'A de Indatà s'A se taie capul Bal'Aceanului. In-trucat si un episcop luase parte la miscarea tràdàtoare, Mavro-cordat chiam6 la aceast5 decapitare pe toti egumenii manàs-tirilor pentru a-i varl. In groazA 38

De odat5 se aude In Bucuresti o veste späimanatoare ;o trup5 de Nemti ajunsese panA la Pitesti. Antim mitropolitulsi mai multi boieri castigati de Nemti precum Radu Golescu,Grigorie Balkeanu si *arban Bujoreanul, sparie pe domn c5arrnatele nemtesti ar tnainta asupra capitaliei, fac s. fug6la Giurgiu ".

Mag. ist. IV, p. 43.41 Del Chiaro, Sulle moderne revoluzione della Valachia, p. 216 218 Ne-

culcea In Letopisefe, II, p. 387." Mag. ist. IV, p. 45. Pastor cAtre Percy 3 Oct. 1711 Hurrn. Doc. XVI

p. 96. Mai vezi i Stiri c5tre Steinville din 8 Sept. 1716. C. Giurescu Materialpentru Istoria 011enlei, 1913 p. 28.


Dela Giurgiu Mavrocordat se intoarce indAi Apt sprijinitpe un corp de Turci i impodobit de sultanul cu titlul de se-raschier. El reintrA in Bucuresti unde indoieste persecutiilecontra tuturor acelora pe care îi brinuia de plecati CAVA Nemti,inchide pe multi negutitori bogati i jupAnese vAduve spre a lestoarce bani ; taie capul lui Ioan Brezoianu, iar cei 4 fii ai luifilaAnd ì ascuzAndu-se inteo padure, el pune la inchisoare pesotiile si pe muma lor ; mai arundi in temnitA pe mitropolitulAnton si pe 12 boieri, dup6 care trimitând pe mitropolitA di ianopole pune sà-1 omoare pe drum 40. La aceaste impre-jueiri se refer6 s risoarea lui Barbu BrAiloiu cAtrà generaluiS'emville, in care dupA ce Ii descrie cruzimele lui Mavrocordat,se roagA de generalul sa-i trimità o mie de soldati, cu care s'Aalunge pe Turci din provincie, dupA care ar veni baronul deTige cu (*area, ca sA scoata tara din jugul neomenos sub carezAcea" 41.

Mavrocordat aratA deci o altA parte a caracterului sAu,energia, despre care (Mu prin cruzimi, dupA vremele deatunci nu mai putinA dovadä cleat de inalta sa destoinicieocArmuitoare. Violenta insA avu i acuma efectul ei obicinuit,de a intAri impotrivirea, impingAnd pe boieri cu gramada inbratele Nemtilor. Pretutindenea nu se auzea dealt un glas, odorintA : de ar veni odatA Nemtii s'A ne scape de Turci" 42.

Boierii ce mai pAreau cA au rAmas credinciosi lui Mavro-cordat, se unesc i ei cu Nemtii, i insAlAnd pe domn, aduc eft"-tanele ' fArA de veste, care pun mAna pe Bucuresti i prind pestApAnitor in ziva de 14 Noem. 171643. Maiorul Dettine trimitepe Neculai VodA la Brasov pe la inceputul lui Decemvrie 1716 ".

" Scrisorea lui Manu Apostol din Brasov, 18 Septernvrie 1716, HurmDoc. VI, p. 158. 0 alta a baronului de Tige c. Steinville, 21 Septemvrie, Ibi-dem, p. 159. Un raport din 11 Oct. Ibidem, p. 160, spune despre uciderea Bre-toianului : le Turc coupa la tOte au boyard en 4 ou 5 coups" 1

41 Scrisoarea din 1716 MA data lunara In Hurm. Doc. VI, p. 168, spunefare altele wiir wollen Tag und Tag und Nacht Gott bitten dasz lhrer röm.Khays. Mays. waffen gesegnet, und wieder den Erbfeind honren möchten".Mavr ocord at prin o proclamape din 20 Oct. 1716 pe Barbu BrailoiuC. Giurescu, 1. c. nota 3, p. 43.

41 Del Chiaro p. 216. Spusele lui Del Chiaro Intarite prin raportul din11 Oct. Hurm. Doc. VI, p. 161 : tout le monde souhaite l'arrivée des Allemandspour dtre &Byrd".

43 Dupit un raport nou descoperit al ungurului Kolikonits prinderea luiMovrocordat, ar fi urmat dupit o lupta Indestul de crancena cu Turcii lui dinGiurgiu. Vezi N. Iorga, In An. Ac. Rom. seria II tom. XXVIII, 1905 p. 515(11). Mal multe amaruntimi mai ales asupra miscarii boierilor vezi l ObedeanuGrecii in Tara Romdneascd, p. 500 si urm.

" Boieri munteni catre G. Cantacuzino, C. Giurescu 1. c. nota 3, p. 53. Unraport din 9 Decemvrie 1716, ibidem, p. 166, spune ca Mavrocordat a fost con-dus In Transilvania. Comp. N. Mustea In Lelo pisefe, ni; p. 64, si Alex. Amiras,Ibidem, p. 112. Vezi si Pastor catre Percy 12 Dec. 1716. Ham. Doc. XVI p. 401;Le hospodoi de Valachie, a été enlevé de cette province et emmené en Transyl-vanie".

NECPLAE Al AVROCORD VT 27

Indatg ce aceastg veste se rgspândi in targ, Incepu §i poporulde jos a se rosti pe'ntru Nemti. CAlgra§ii trec cu totii In partealor astfeliu a tara Ora a nu mai §tie cine ii este stApAn, Turculsau Neamtul" ".

Poarta rAndue§te in locul domnului prins drept caimacampe fratele lui, dragomanul cel mare loan Mavrocordat, careeste inlocuit in postul sgu din Constantinopole prin GrigoreGhica, nepotul bgtrânului Exaporitul ".

loan insgrcinat de Turci a procede cu asprime contratrgdgtorilor Munteni, intrece ina pe fratele sgu in cruzimeamgsurilor, ceeace provoacg o noug pribegire a elementului boie-resc. Pribegii indreaptg din Sibiu o scrisoare cgtrg principeleEugeniu de Savoia, in care se plâng cu mare amärgciune contraadministratorului Virei lor, pentru toate nelegiuirile comise deel, spunând a toatg speranta lor stg in trupele imperiale caresg-i scgpe din jugul pggânilor, §i a au trimis chiar atunci odeputgtie la Viena, care s'A' ofere impgratului inchinarea tgreilor §i sg cearg de domn pe Gheorghe fiul lui *grban Cantacu-zino 47. Caimacamul pune pe pa triarhul de Ierusalim sg indemnepe boieri la pgstrarea credintei cgtrà Poarta otomana', amenin-tându-i cu mânia cereascg in caz de stgruintg in fälele lor ggn-duri 48.

loan Mavrocordat doria insg sg prefacg cgim.gcgmia indomnie, §i pe de o parte §tiind el a Turcii vor prefera tot-deauna pe fratele sgu Neculai, pe de alta a§teptându-se ca Nemtiisg iasg invinggtori din lupta incinsg cu Otdmanii, incepe a seda in partea acelora, spre a se face bine vgzut de ei, §i a Ostradomnia in cazul and Muntenia ar fi devenit posesiune germang.Plecarea lui ab-A Nemti este indrumatà indatà dupg ce el ieIn m'AM oarmuirea Munteniei, incheind in Fevruarie 1717 cugeneralul Steinville un tratat prin care domnul recunoa§te cgOltenia au inaput sub stgpânirea germang §i. se indatoreazga plAti Nemtilor ate 100 de pungi pe an. El trimisese in tere-monie o deputgtie la Viena, cu toate cg.' argtgrile ei de simpatie

" Del Chiaro, 13. 223 234." Marchizul de Bonnac e. regele 24 Decemvrie 1716. Hurm. Doc. Su

Plement I, p. 435. loan Alavrocordat nu fu numit domn. Documentele contimpurane 11 numesc unele administrator (Boierii munteni c. Eugeniu de Savoia14 septemvrie 1711. Hurm. Doc. VI, p. 191), altele pretendent (mai multe documente»kiwi, p. 177, 201, 203, 204).

" Spusele cronicarului Radu Popescu (Mag. isf. IV, p. 95) sunt IntAriteprin scrisoarea boierilor din 14 Septemvrie citaili In nota precedentA, subsemnat5tocmai de Radu Popescu ban, Serban Bujoreanu vornic, Grigore Balaceanulogofat, Rada Golescu spittar, Ilie Stirbeiu vistier, Eustatiu Leurdeanu patiar-nic, Barbu Greceanu stolnic, Petru Obedeanu sardar, Mateu Crejuleseu sa-trar, VintilA Bucsianul, Drikghici B5laceanu si Constantin Brailoiu (Ara boierii.

" Raport din 10 Alai 1717 Hurm. Doc. VI, p. 174.


pentru Nemti nu prea erau crezute, §i se presupunea ca Mun-tenii doresc stapanirea ruseasca ; caci Tarul ar fi idolul tuturorGrecilor, a celor pe care Catolicii numesc Greci schismatici 49.

In curand relatiile intre loan Mavrocordat §i Nemti devinmai strinse. In 21 Maiu 11 &Mi scriind generalului Steinville,cà mi§cat de cea mai sincera iubire pentru generalul, §i ere-zand ea nu trebue tainuiasca nimic, comunica. ea' Turcii

Oi-au dat ordin a se alipi pe FAD trupele otomane ce vor tara inArdeal ; de§i el trebuie sa se supuna acestui ordin, va cautaIn toate modurile sa sprijine mai mult interesele imparatuluid cat pe acele ale Turcilor" 5°. Se gasesc mai multe scrisoricatea. acela§ general prin care loan Mavrocordat se ofere a mij-loci pacea cu Turcii, scrisori fusa ce nu sunt iscalite de calma-camul 51. Tot pe atunci aflärn pe un boier din partida germana,credincios lui loan, Neculai Rosetti, comunicand consiliului im-perial planul de atac al Turcilor, §i sfar§ind scrisoarea pringaduinta ca se vor sili din toate puterile a face ca Turcii sa nutreaca in Transilvania prin pasurile Carpatilor munteni, ne-crutand chiar nici cheltuielele. In cazul fusa' cand prin niciun' nujloc nu am putea izbuti, vom in§tiinta neintarziet.Turcii sunt stapanii no§tri ; putem sfatui, dar nu le putemporonci" 52.

Generalul Steinville vazand ca prin plecarea lui loan Ma-vrocordat catea imperiali li se aduc slujbe insamnate, sfatue§tepe imparat sa mai intarzie cu proclamarea lui Gheorghe Can-tacuzino de domn in Muntenia 52, spre a nu-§i instraina pe cai-macamul. inteadevar acesta mersese a§a. de departe inapararea intereselor germane, in cat nu se sfiise a trimite odeputatie la Poarta care s'a' ceara' a scuti pe domn de a mergaalaturea cu trupele otomane in Ardeal, pas de o indraznealane mai pomenita, intru cat putea intoarca gandul prepuel-nicilor Turci asupra purtarei tradatoare a lui Ioan Mavrocordat ".Dar el era incurajat in demersul prin isbanzile Nemtilor,

Vezi rAspunsul lui Steinville la puntele propuse de Mavrocordat, din8 Fevruarie 1717, lbidem, p. 169. Mavrocordat insd g5si mijlocul de a rAs-punde suma stipulat5 numai in anul intAi, efici in al doilea prelungi plata pánise duse la Adrianopole la tratArile de pace, In eAt rAmase cu banii mAni.Vezi o scrisoare a lui Eugeniu de Savoia c. Steinville. 24 Septemvrie 1717, lbidem,p. 200. BAnuiala cu Rusii yeti Pastor cAtre Percy 27 Febr. 1717. Ibídem, XVI,p. 403.

'°Scrisorea lui loan Mavrocordat c. Steinville 21, Mai 1717, ibidem, p.175.

Steinville c. Eugenia de Savoia 31 Maiu 1717, ibidem, p. 177.Neculai Rosetti c. Consiliul de rAzboiu, 13 Iunte 1717, ibidem, p. 182.

" Steinville c. Eugenia de Savoia, 16 Iunie 1717, ibidem, p. 182.64 Scrisorea lui Barbu BrAlloiu c. Steinville din 19 Iunie 1717 ibidem,

p. 185 sfArseste deci foarte nimerit prin euvintele : nu trebue sA 111 tngrijiifiltra nimic de purtarea lui loan VodA".

NECULAE MAVROCORDAT

care in 18 August trec chiar DunArea §i ieu Belgradul din ma-nile Turcilor.

Cu at inaintau armatele germane, cu ataa Ioan Mavro-cordat trebuia sA se gr6beascà a-vi asigura de la ei tronul Mun-teniei. Vroind s5. arke Nemtilor cA §i tara doria sà'l aibA dedomn, el pune pe mai multi partizani de ai lui s'd cear6 aceastadela Eugeniu de Savoia, recomandându-1 pe de o parte ca unadevArat Orinte al poporului, pe de alta ca fiind cu totul de-votat intereselor cre§tine 55.

Cam tot pe atunci boierii pribegiti in Transilvania cereaude domn pe Gheorghe Cantacuzino, arkAnd in colori foartenegre vitriga oarmuire a caimacamului 55.

Tinta lui Mavrocordat era de a se face folositor Nemtilor,obtinand dela Turci insArcinarea de a conduce el negocierilede pace, imitând in aceast6 privire pe tatsäl ski Exaporitul 57.

Cu toate aceste loan Mavrocordat temandu-se ca speran-tele sale in Germani s'a" nu-I deie de gre§, vroi cel putin s6 se fo-loseasc6 bane* din imprejurgrile in care se afla tara de el o-carmuitil. Anume era in Muntenia o partia de boieri ce se temeade st6pAnirea german5, pentru a nu fi expu§i, ca Romkiii dinArdeal, la unirea cu biserica latinA. Incepandu-se trAtgrile depace in Adrianopole, Austria fiind nevoità cu toate isbAnzilesale a &data o impkare cu Turcii, din pricin6 c6 Alberoni mi-nistrul lui Filip al V-lea de Spania ameninta sä.' atace provin-ciile italiene ale Austriei, loan Mavrocordat care obtinuse con-ducerea negocieriior, pleacsá la Adrianopole. El sparie pe par-tida boierilor protivnicà Nemtilor, cA Turcii ar vrea sA cedezeacelora Muntenia, §i. cere dela boieri 200 de pungi spre a Sin*deca pe Turci de a o face, ca §i când Turcii ar fi avut nevoies'a" fie cumpsárati spre a nu ceda Austriei una din provinciile lor.De abie ajunge in Adrianopole, §i trimite boierilor o grabnicAveste a i-ar mai trebui din pAmânt alte 200 de pungi, Mil decare cauza ar fi pierdutà. Bietii boieri nu intAleserà nici acumacsa' erau jucati; ei pun inânà dela mânà, 60 de pungi dela /A-trAna BrancovenitA vAduva domnului ucis, 40 dela ginerii ei,iar restul de 100 fu luat cu mare urgie dela ceilalti boieri, delanegutitori §i mAn5stiri 58. Se int6lege cA toti ace§ti bani intrara

55 Mai multi boieri c. Eugeniu de Savoia, 3 Septemvrie 1717, ibidan, p191.

54 Scrisorea pribegilor din 1717 citatii In nota 9. Alta In acelas sens, 23Septemvrie 1718, Hurm Doc. VI, p. 198.

57 Vezi vol. IV, p. 412." Extras din o scrisoare adresatli deputatilor munteni din Viena de

cAtrA pribegii din Brasov, 7 Mai 1718. -Iurm. Doc. Supfoment, I, p. 212: GiovanVoda doppo haver passato il Danubio e tenuto conferenza con alcuni de princi-pall aga di la esistentl, spedi in freta un suo huomo con lettere alit caimacamisuoi, lasciati in Bucurest, representando loro che le ducento borse condotte seco

30 'STOMA ItOMANIIJOR

In punga imacamului Enache, dupA cum tot in punga lui in-rase si darea pentru plata tributului tArei care fusese iertat deurci pe doi ani, dar pe care dare Mavrocordat tot o adunase 59.

CAVA deosebire de fratele s'Au Neculai IIncheierea pAcei infAtisA greutAti mai ales din pricina

viitoarei pozitii a Munteniei care erà obiectul stAruintelor celormai contrazicAtoare. Boierii partizani germani cereau cu totle adinsul a Austria sA nu mai lese tara lor sub stapAnirea

turc sc . Ei trimit un memoria mai intins &Rea' curtea dinViena, in care cer ca Muntenia intreagA s'a rArnAnA sub imp5-ratul, dandu-se domnia lui Gheorghe Cantacuzino ; iar in cazulcand ar fi sä iamanA tot sub Turd, atunci sä" se prevadA intratat ca voivodul pe viitor sA nu mai fie strAin ci RomAn, cauntil ce astfel fund ar aveA rag de patria lui si nu ar stoarce caatata neomenn e averea supusilor sAi. Voivodul &A nu mai poatefi scos fara reclamarea boierilor, de vreme ce schimbArile de domnaduc totdeauna mare pagub5 tgrei. Tributul s'A fie redus la ceeace erà inaintea lui Brancovanu ; nici un Turc s'A nu mai vie intarà, ci poruncile s'A se deje capuchihailor munteni din Constanti-nopole tara patimind malt mai malt din darurile nedrepte cese fac unor asemenea persoane de cAt de tributul ordinar 99.Ace te cereri impreunA cu izbAnzile cAstigate intäreau pe NemtiIn pretentile lor de a dobAndi intreaga Muntenie ca pret al ince-tarei räsboiului, pe baza ocupatiunei, i invocAnd ca argumentjuridic pretentii ale Ungariei asupra acelei provincii 61 Interesulpe care Austria Ib avea la stApAnirea Munteniei este expus, lucrucurios, de cAtrA insusi boierii Munteni, care tineau s'A convingAei pe Germani despre foloasele ce le ar trage din stApAnireatArei lor. Anume Turcii vor pierde astigurile ce le vin acum dinaprovizionarea lor din Muntenia cu toate cele trebuincioase ;nu vor rnai putea pluti MI% piedecA pe Dui-Ikea, transportAndtoate cele de trebuint6 rAsboiului ; vor pierde putinta de a maiasterne podan i peste fluviu. Din contra Austria va cAstiga asi-gurarea stApAnirei Transilvaniei, ne mai avAnd nevoie de a in-tretinea o garnizoanA in aceastA' tara ; va trage ea toate foloaselepe care le scoate acuma Turcia din Muntenia ; va putea construi

non erano sufficiente per fare che la Valachia non resti ceduta ; pero facesserotutto il possibile di raddopiare il numero per poter con facilita ottenire l'intento.Ci6 avendo intesso la vedova principessa Brancovana, diede di sua bona voglia60 borse, li generi suoi 40, e la altre cento furono pigliate con rigorose minaciatedalli monasteri, dalli restante boieri e dalla compania dei mercanti".

" Deputatii munteni c. Eugenia de Savoia, 23 Septemvrie 1717, Ibidemp. 197.

6° Jalbele deputatilor munteni in Mag. ist. IV, p. 179-211. In Hurm.Doe, se aflà numai una din ele, din 1718, VI, p. 232.

Ambasadorul englez Lordul Sulton c. generalul Saphorin, 10 Iunie1718, ibidem p. 222 si raportul rezidentilor germani c. impAratul, 19 Iunie 1718ibidem, p. 224.


corabii de negot, procuranduli din Muntenia aproape gratuitmaterialele prime precum : lemnul, fierul, pacura, catrana §icânepa, §i se va folosi ea de comertul pe Dunare 62.

Cu toate aceste imbieri ale boierilor munteni i cu toateca pofta nu-i va fi lipsit, Austria fu silita din pricina complica-tiilor italiene a se multumi numai cu Oltenia i cu Serbia care

cedate prin pacea dela Passarowitz, subsemnata In zivade 27 lulie 1718.

Prin aceastä pace Austria dobandea dela Turci o bucatade pamant care apartinea romane ; nedreptate flagranta,strigatoare la cer, daca o consideram dupa ideile noastre actuale,dar care in acele timpuri i dupa starea lucrurilor de atuncinu erà de cat ceva cu totul firesc de oarece, de §i far% nici un cu-Wait, tarile române erau privite ca parti din monarchia otomana.Dupa ce dânsa, fiind batuta, pierduse posesiile ei cele mai apro-piate de Germani, Ungaria i Transilvania, acuma la o nouainfrangere veniau la rand acele imediat urmatoare lor, Muntenia§i Moldova. Este insamnata imprejurarea ca In instructiiledate de imparatul principelui Eugeniu de Savoia pentru incheiereapacei, se pune in randul intäi dobandirea dreptului de numire adomnilor acestor tali din partea Austriei. Daca Turcii nu ar pri-mi asemenea propunere, atunci sa se ceara ca ace§ti principi safie ale§i de tari i intariti de ambele puteri rasboitoare, i numaiIn cazul extrem sä se ceara cesiunea Olteniei, care se §i doban-de§te63. Dupa cum vedem Austria §i cu Turcia tineau ambelemai mult la suzeranitatea asupra principatelor dela Dunare,de cat la o bucata din a lor teritoriu. i inteadevar ca Austriamai mult ca§tiga §i Turcia mai mult perdea cu stapânirea to-tala indirecta a tarilor romane, de ca cu ra§luirea unei portiunidin pamântul lor. Tureia a luptat din rasputeri pentru pastrareaambelor tari, i erà hotarita a urma mai departe nenorocitalupta, de cat a incuviinta dorintele cele d'intAiu exprimate deAustria. *i daca guvernul sultanului s'ar fi aratat chiar maidomo! In silintile pantru pastrarea lor, poporul turcesc erà ho-

Acest document Insämnat care lipseste din colectia Hurm. este reprodusIn Mag. ist. IV, p. 189. In Hurm. Doc. VI p. 236 se aflä Insä altà scrisoare sub-semnatfi de 24 de boleri care cer anexarea cAtre Austria.

" Instructiuni date de ImpAratul Carol VI principelui Eugeniu de SavoiaIn 13 Octom. 1717 Hurm. Doc. VI, p. 205: so wäre primo gradu bey beiden Pro-vinzen dasz jus nominandi et instiluendi Woywodos: und die daraus fliessende Ober-herrschafft zwar anzusuchen, bey sehender gar zu grosser beschwärlichkeit aberpro secundo gradu färzuschlagen das jede Prooinz sich einen Woywodam selbstenerwethen solcher von beiden Reichen bestiittiget, iedem Kayser das homagiuma suo electo praestiret, und die contributiones aut gleichen theil repartiret werdensalten. Van aber auch dises nicht zu erhalten, so wäre dann weithers dahinharabzugehen, dasz die Festung Chozim radieret, und in der Wallachey dieGriinitzscheidung nach der Aluta genehmen".

84 MOH T A ROMANILOR

-Carat a nu le da cu nici un pret §i gata de a face o rascoala lacaz de slabiciune din partea sultanului ".

Cu toate aceste daca poate fi vorba de rostit cugetariasupra ceea ce ar fi trebuit sa fie in câmpul fatal al indepliniriloristorice poate ar fi fost mai bine daca de pe atunci inca incapeautoti Românii adeca si Moldova, sub stapanirea austriaca, si arfi fast scosi de sub puterea Turcilor, care se arata nedestoinica' a-iapara. Luandu-ne intregi sub a ei ocrotire, am fi facut o apacu fratii nostri transcarpatini, am fi avut cu ei una si aceeasisoarta care In zilele noastre ar fi devenit fericita, neputând unpopor de 10.000.000 sa fie dominat de o minoritate ca aceea apoporului unguresc. Austria insa vazand ca nu ne poate aduceIn intregime sub stapanirea ei, se hotari sà ne inghita bucatacu bucatä, si daca cea intaiu a trebuit sa o intoarca indarapt,a doua ei incercare fu mai fericita, si Bucovina fu pierduta.Nu numai a-Ma dar si Rusia urmând exemplul Austriei,si ea o parte din trupul tarilor române, si astfel pacea dela Pas-sarovitz indrumA desmembrarea Moldovei, care fu redusa lamai putin de jumatate din ceea ce erà mai inainte.

loan Mavrocordat care se convinse in curand dupg des-chiderea tratarilor, ca Muntenia nu va fi cedata Austriei,cá fiind läsata Turcilor, el se va intAlni cu periculoasa competirea fratelui ski, se gändeste cum ca. '1 va putea rapune, numai dacaar izbuti a aduce Turcilor slujba cea insamnata de a face casi Oltenia sa" le fie pastrata, si incepe a intriga in tot felul incontra Austriei, pentru ca ea sa nu dobandeasca nici acea bucatade teritoriu, fiind adus astfel prin imprejurari a lucra in sensulfagaduintei date de el boierilor munteni. Ba el se hotäräse chiara jartfi din banii luati dela ei spre ajungerea acestei tinte, in-cercând sà cumpere pe ambasadorul german, bine inteles cudaruri neinsemnate. Acesta frisk' ameninta cu do-IA.114am laPoarta a purtarei sale tradatoare, care ar fi inlesnit Nemtilorcuprinderea Olteniei, pe când Mihai Racovita care aparase cucredinta interesele Portii, putuse scapa Moldova de cucerire 65.

De si amenintarea era greu de pus in lucrare de cat% Nemti,Ioan Mavrocordat inspaimântat se roaga de iertare si fagaduiesteconcursul säu cel mai calduros intru ajungerea Austriei la do-rintele ei, cu singura rugaminte de a ggsi un adapost si o pensie lacurtea austriaca la caz de disgratie ". Si cu toate aceste loanMavrocordat erà unul din imputernicitii Turcilor la negociarea

" Raportul lui Virmond i Talma cAtrà ImpAratul Carol al VI-le, 10lunie 1718, Ibidem, p. 224.

" Nicolaus Theyls c. Eug. de Savoia, 19 Iunie 1718, ibidem, p. 225..mond. c. Oettel, 20 Iunie 1718, ibidem, p. 227.

" Virmond c. Imp. 20 Iunie 1718 ibidem, p. 228.

conditiilor de pace I 67 Vrednic eri fiul de vestitul su tatg,bgtrânul Exaporitul, care jucase un rol de acela§ fel la nego-cierile dela Carlovitz 68.

Dupg incheierea pAcei loan Mavrocordat se intoarce inMuntenia, iar fratele sàu Neculai eliberat din prinsoare, se duce/a Adrianopole, de unde redobAnde§te iarg§i domnia Munteniei.Este curios cg loan Mavrocordat moare putine zile inainteasosirei fratelui sgu in Bucure§ti, §i s'ar putea bgnui o moarteviolentA, datoritg otrAvei amestecatg din instiggrile frgtine-seu,intru at loan Mavrocordat nu se lgsase incg de visurile salede domnie, chiar pe ciuntita Munteniei §i trimisese el singur peceea lume, prin acela§i mijloc, pe un boier, grban, partiianuI luiNeculai 69. Ioan Mavrocordat fu inmormântat in mângstireasfântului Gheorghe din Bucure§ti 70.

La intoarcerea lui Necular Mavrocordat in scaunul Mun-teniei, pe la Ianuarie 1719, el ggse§te tara inteo stare desperatg ;boierii pribegi, locuitorii ascun§i prin munti §i pgduri, o ciumgcumplità bAntuind tara, §i mai greu de cal toate o foametecu at'at mai cumplitg cu cât anul fiind de abie la inceput, trebuiasg se a§tepte incg pline §gse luni pAng la secerea de greu" cumzice cronicarul Popescu.

In ni§te asemenea grele imprejuräri insu§irile cele eminentede ocarmuitor ale lui Neculai Vodg ggsesc iarài prilejul de a seargta. El aduce Ming de peste Dungre §i o imparte la cei lipsiti,scoate oamenii din ora§e la câmp pentru a potoli focul boaleimolipsitoare, reducea pe cei ascun§i la locurile §i indeletnicirilelor. Intr'un cuvânt lini§te§te spiritele, tgmgduie§te suferintele§i se arata nu mai putin destoinic de cum fusese in Moldova dupgrezmerita lui Cantemir.

De i cheltuise astg deft' foarte mult la reinoirea domnieidin pricina competirei fratelui sgu, Neculai Mavrocordat nuadauge nici acuma dgrile argtându-§i din nou insu§irea excep--ç'o la a caracterului, nelgcomia de bani, §i dä tot venitul

67 Ordinul sultanului de numirea lui roan Mavrocordat ca al treile Im-puternicit la conferintele din Adrianopole, 1718, ibidem, p. 258.

66 Vol. IV, p.. 420.69 Marchizul ile Bonnac c. mareplul d'Huxelles, 7, Septemvrie 1718, Hurm.

Doc. VI, p. 257: Le prince Jean commence a s'exercer sur les seigneurs Va-laques qu'il croit affectionnés it son frère, ei il vient de faire mourir par le poisonCherban Bey. Raicevich, Osservazioni storiche, naturale e politiche intornq laValachia e Moldavia, Napoli, 1788, spune ca loan Mavrocordat a fost otravitde fratele sAu Neculai, p. 25 : ,,Giovanni Mavrocordato principe di Valachiaavenelato dal fratello Nicolo". Tot a5a de hotarat afirma otravirea Ath. ComnenIpsilant de la Papadopol Calimah In An. Ac. Rom. seria II tom. II p. 464.

70 Mag. ist. p. 101.71 Asupra datei reintrarei lui Neculai Voda In domnie, vezi marchizul de

Bonnac c. abatele Dubois din 10 Mai 1719, Hurm. Doc. Supt. 1, p. 263: le grandSeigneur a rétabli Nicolas Mavrocordato il y a trois mois".

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. IX. 3


34 ISTORIA ROMAiTYLOR

eamarei domnesti la trebile tarei" 72'. Tot pentru a hatura u"-carea därilor, Mavrocordat obtine dela Turci reducerea tribu-tului dela 500 la 360 de pungi, din pricina miesurarei intindereiWei, Mai izbuteste a dobandi dela Poarta indepärtarea Turcilordin stapanirea ce o Intinsese pe teritoriul Munteniei In jurulBrailei si a Si istriei, facAnd aceiasi slujbä acestei OH pe careo adusese Moldovei cu Inlaturarea stapânirei tataresti din jurulSorocei 73.

De abea izbavise Mavrocordat Ora de aceasta napaste,o alta mai grea se abatu asupra ei, anume Turcii avfind nevoie

de bani, se gAndesc a lua socotelele contributiilor tuturor pro-vinciilor lot pe mai multi ani In urmà, ceea ce in starea de atuncia inerei sAmilor erà acelas lucru cu o preluare din nou a rnultorsumi acum platite. Mavrocordat pentru a lirnpezi aceastaeurcat6 daravere, trimite pe Un boier la Tarigrad cu insarcinareaa se invoi cu Imparatia, s6 tiná in sama toate Slujbele ce auPäcut tara din poronca Imparatiei ; iar pentru cele ce nu érau cusineturi, s'aii aflat oameni de au marturisit ca au fä'eut taraacele slujbe din domnia lui *tefan Voda (Catitacuzino} parka laacest an al domniei mariei sale" 74. IzbAnda nu se putuse dobândifara daruri pe la prieteni", care Insumase vre-o 160' de pungi.

Dupà ce domnul mantue tara de toate atesté nevoi, elja o masura foarte intaleapt6 pentru strfingerea darilor, anumeIn loe de h. se lua ca 0116 acuM in fie care lun6 birul ordinarpehtru cheltuiala vistieriei, afara de acel extraordinar Jentrushijbete turbesti 75, el hotaraste ca satele sä pläteasca toatäsmith de care tara ar ave6 nevoie In patru randuri pe aft, asanumitele sferturi care sub domnia lui Mavrocn dat se si strait-sera In acest chip, iar mai ta ziu p6 trail numai pr'n ironieauraele de sferturi, inmultându-se pan6 i chiar la 20 de $ferturipe an ".

Neculai Mavrocordat dadu si In Muntenia Sama divan luidespre intrebuintarea banilor Orei, din care reesia ( 6 ori ces'a cheltuit din tara a fost pentru trebile Imparatici si ale Ord,iar cà lui nu a ramas nimic" 77.

Boierii pribegi Irma faceau multa suparare lui'MavrocordatEi nu vroiau sà se intoarcA in larà, cu tot jur6mantul domnului§i Cu toate stAruintele patriarhului de lerusalim Hrisant. BacAt ya timp dupa Intoarcerea lui Neculai Voda', un alt numarde boieri fuge In Moldova. Cu toate ca apologistul 'lui Mavro-

72 Mag. ist. IV, p. 147.77 Ibidem, p. 123.74 Ibidem, p. 121.74 Veil Vol. IV,' p. 558." Mag. isi. W, p. 118,

Ibidem, p. 141.

NECITLAE MAVROCORDAT 3b

cordat, Radu Popeseu, spuue ea ei fugise far% sa aiba niel onevoie", nu este de admis ea sa fi fugit de bine. Mihai Racovitainlesnind trecerea pribegilor in Ardeal, supra pe domnul grec,ceca ce face ea Racovita sa fie mazilit in 1727, randuindu-sedomn in locul lui in Moldova Grigore Ghica dragomanul, larIn acest post este numit Alexandru Ghica fratele lui Grigore 78,

Daca Mavrocordat rasbuna, prin destituirea lui Raco-vita, proteguirea pe care domnul Moldovei o daduse pribegilormunteni, aceasta o facuse din pricina urei i. a inver§unareipe care o purta contra tuturor acelora pe care toate silintelelui nu izbutise sal impace. Si inteadevar multi boieri §i mai alesnumeroasa §i insemnata familie a Cantaeuzine§tilor se sileaudin rasputeri sa rastoarne pe Mavrocordat. In 1719 rezidentulimperial comitele Virmond raporteaza consiliului de rasboiu,ea mai multi boieri munteni ceruse sprijinul lui spre a scoatedin nou pe Mavrocordat. Rezidentul de §i raspinsese cerereaboierilor, area' totu§i consiliului ca Mavrocordat, prin Iega-turile lui cu Ungurii rasculati §i cu un agent al ambasadorululfrancez, un Evreu portughez numit Fonsega, ar arata Pelelesale ganduri fata cu interesele germane 7°.

Cat% acela§ timp Matei Cantacuzino fiul lui Stefan ceredela comitele Virmond ca procure scaunul Munteniei, cefusese ocupat mai inainte de burtul sari Matei Basarab, de tatulsari Stefan §i de afinul sàu Sarban, toti Cantacuzine§ti §i de vitaromana, pe cand acuma tronul prin violenta i nedreptateaTurcilor, se afla in mânile lui Neculai Mavrocordat, domn strain§i de vita grec"80.

Neculai Mavrocordat moare in scaunul Munteniei In3 Septemvrie 1730, §i este inmormântat in manastirea \WA-re§tilor 81.

Cu toat'a domnia lui cea plina de turburari in Muntenia,Neculai Mavrocordat nu lipse§te a sprijini pe cat putea latirea§i intarirea eIementului grecesc, Intamplandu-se ea unul panulStefan capitan de Cazaci sa zideasca o manastire in Foc§aniimunteni, in onoarea lui Sf. Neculai, pe tare o inzestreaza eumare darnicie, d'andu-i fare altele opt .rno§ii, domnul

73 Ibidem, p. 146 Neculcea In Letopisele, 11, p. 400, Alex. Amiras, Ibtdem,III, p. 31.

Virmond C. consiliul de rArboiu 8, Noemvrie 1719, Hurm. Doc. VI,p. 278. Asupra relatiiior Jul Fonsega, doctorul lui Mavrocordato Cu ambasa4francezA vezi doult documente, unul din 20 Martie 1719 altul c.la 29 Octomvrii1726, lbidem, Suplement, I, p. 444 §I 459.

Matei Cantacuzina c. Virmond, 3 Octomvrie 17194 Hurm. Doc.p. 266.

Vezi epitatul In versurl piiF pe mormAntul lui N. MaVrocordat in Emi-le Legrand, Généa(ogle des Mavrocordulos, Paris, 1886, p. 26. Asupra cauzei morteilui Neculai Mavrocordat otrava ? Ath Comnen Ipsilant 1. c, (rnai sus note 33)p. 467; duma? N. Iorga In An. AC. Rom. IL tom. XXXII.


facä pe ctitorul ei sä o inchine la mänästirea Rämnicul, careinsusi erà inchinatä la mänästirile din nauntele Sinai. Vred-

nicul pan Stefan insä se impotriveste spunând eft' in destuldäruise el si mänä'stirei Rämnicului, cu voia sau färä voia sprea implini voia domneascä si a potoli zavistia" 82

Nu se poate tägädui c primul exemplar pe care mahalaoaFanarului II trimise in scaunele tärilor române fu o personali-tate insAmnatä, care se deosebeste mult de sarbedele tipurice se strecuraserà in atätea ränduri in domniile acestor täri.Sträin de poporul românesc, insä ghibaciu ochmuitor, NeculaiMavrocordat eguta sä-si intemeieze träinicia domniei pe in-grijirea intereselor tkei.

La inceput crezu c'ä va puteà gäsi un sprijin in clasa ceade jos. Convingändu-se de neputinta de a izbuti cu o asemenepolitieä, el Ii intoarce ingrijirile i eätfä clasa boiereascä.turea insä cu bunätatea eätre acei supusi, aratä o urgie ne n-pkatä fatä cu räsvrätitorii. Bländetea lui pe cAt i cruzimeaerau totdeauna rezultatul calculului si a recei cugetki, niciodatà a simtimântului. Domnea peste oameni dupà principiilelui Machiavelli cu zâmbetul pe buzä i räcoarea in inimä. Elpuse in lucrare in interesul tärilor române puternica lui inräurirela curtea sultanilor i izbuti in repetite ränduri a le sdpa degrele nevoi. In läuntru el indep'ärta pe cAt erà cu putintä releledatorite criticilor imprejurki prin care trecuse tkile române,si mai mult de ckt atata fu prea rarä exceptie un domnnejäluitor, insusire cu atata mai extraordinarä cu cât chiar infamilia lui se intAlnea iubirea de aur.

Cu toate aceste eminente insusiri Neculai Mavrocordatnu uità nici un moment briginea lui, i chiar in misiunea cea maidelicatà a rolului s'äu de ockmuitor, imp'ärtirea dreptätei, plecacUmpäna silit in favoarea Grecil or, precum reiesä inteun chipinviderat din procesul vistiernicesei Maria. Mavrocordat intelesese cá singurul sprijin adevkat al domniei grecesti nuputea fi de Ca elementul grecesc. Pe acesta se si sili el a-1 intkiIn toate modurile. Ca prin instinct poporul romän simti pericolul

Cu toate netäggduitele insusiri ockmuitoare ale lui NeculaiMavrocordat tara nu'l iubea, i Neculcea ne spune cä la venirealui Mihai Racovità, domn asa de inferior lui Mavrocordat intoate privirile, tara se bucurä Ca' erà Moldovan"88. Inteadevärce foloseste unei täri cea mai bunä ockmuire dud rezultatultintit sau nu, constiut sau neconstiut este desnatiomalizarea ei?Ce folosia Spaniolilor civilizatia cea strälucitä a Maurilordacá elementul lor fusese cotropit i räspins de ei? Ce folosesteIrlandejilor temeinica i adânca culturä a Englejilor sau Po-

" Doc. din 1720 In Uricariul XII, p. 333-336.Neculcea, In Letopisele, II, p. 386.

NECTLAD MAVII000RDAT 37

lonilor acea a Prusiei? Pästrarea propriei fiinti, a propriei indivi-dualitati, instinctul de conservare transportat In masele popo-rului l'au fäcut tot deauna a prefera traiul salt ori cat de modest,tuturor bunatatilor aduse de strain In sinul sau ; l'au facut saraspinga cucerirea, fie chiar din partea unui element ce'l In-trecea cu mult. Apararea individualitatei a mers tot deaunaInaintea intereselor generale ale civilizatiei.

Vom vedea Insa cum chiar bunele insu§iri ale fnceputuluidomniei fanariote apusera In curand, §i cum In urma primilorluceferi ai neamului lor, numai arare ori mai apare cate osteluta ce tinde imiteze ; iar cei mai multi sunt iara§i ni§tefiinti lacome §i nesatioase, ca §i acele chip, nationale, care chinui-sera mai Inainte tarile romane, adaugand pe lânga torturilemateriale, ce le imprimau pe corpurile lor, §i acea morala astangerei unei suflari ce fncepuse a teal, a unei inimi ce fncepusea bate, acea a nationalitatei române. Atunci vom Intelege pentruce ea a privit tot deauna epoca fanariota ca cea mai neagrapagina din Intunecosul ei trecut.

4. MIIIAI RACOVITA IN MOLDOVA

Mihai Raeovita a treia ()aril In Moldova 1716-1727 ".Mihai Racovita erà din neamul lui drept Moldovan, §i f§i trageafamilia probabil dela unul din osta§ii nobilitati de Stefan ce!Mare pe cgmpul de bataie dela Racova 85. Prezenta lui In scau-nul Moldovei adevere§te suirea de domni romani §i In timpulepocei fanariote. Numirea lui In domnia Moldovei poate 'AreaneintAleasa, cand §tim cá el fusese mazilit din a doua lui domnietocmai din pricina uneltirilor sale cu Ru§ii, §i and amintireahainirei lui Cantemir era Inca a§a de prospata. Dar cronicarulAlexandru Amiras ne spune cá cheltuialä multa s'a facut laaceasta domnie" 88 §i aceasta ar fi destul pentru a-i face sa In-credinteze domnia unui tradator, numai cat tradatorul sa acop eretradarea lui cu suma corespuniatoare, cum se mai Meuse §ialta data' In istoria imparatiei otomane. S'ar mai putea da §ialta explicare. Petru cel Mare fiind ocupat la nordul Impara-tiei lui, pericolul ce ameninta pe Turci se Indepartase de o camdata din partea Ru§ilor, §i ameninta acuma numai din acea aNemtilor. Se vede ca Poarta avea despre Racovita convingereaca era du§manul imperiului german 87, §i de aceea fi Incredintatronul. Urmarea Imprejurarilor a §i adeverit fncrederea Portki

89.Domniile I §i a II-a ale lui Mihaiu Racovità, vezi In vol. VIII, p. 86

Vol. II, p. 331.Letopisefele, III, p. 112.

" Asupra acestor ImprejurAri izvoarele sunt 1nc ßu. total mute.

38 ISTORIA ROMANILOR .1.

de intemeiata, de oare ce In tot decursul rasboiului cu Germanii,Racovita pastra catra Turci o nestramutata credinta.

Mihai Racovita intra in Iasi In Fevruarie 1716 88. De sipentru un moment tara se bucurä, vazand in capul -ei un domnMoldovan, in curand boieri cat si popor trebuira sa se Inde-parteze cu inimile de el, boierii din pricina ca el se Incunjura deGreci si de rudenii de ale lui. Asa intre cei noua boieri mari delacurtea lui, patru erau inruditi cu el : Dimitrie Racovita hatman,fratele domnului ; cumnatul sau loan Palade, spatar ; alt cumnatCostandache, stolnic si al treilea cumnat Iordache CantacuzinoDeleanul, comis 99 Domnul mai supara clasa boieresca, impu-nand atat ci cat si mazililor desetina taraneasca 90, pe langaalte multe si grele dari aruncate asupra poporului de rand.Se fntampla sa mai fie si un an rau in privinta recoltei, fiindprimavara asa de tarzie in cat la stantul Gheorghe nu inverzisenici campul, nici codrul, §i a fost o scadere mare In vii si in toataroada", saracie atribuita de superstitiosul popor tot domnuluifara de noroc. Toate aceste explica indestul plecarea unei partidin Ora catra Nemti, la venirea lor.

Cum incepura armatele germane a se lati In Moldova,pretutindene pe unde ele ajungeau, Moldovenii se dadeau inpartea lor, ridicand lui Racovita si un competitor la domniepe Vasile Ciaurul, Neculai Mustea ne spune ca Moldoveniiflandu-se una cu catanele cu mari cu mici, pradau, jacuiauunul pre altul, mânastirile pre sub munte, casele boieresti cattinca pre Siretiu, si pre cati nu se Inchinau lor sa tina cu dânsii.Tineau drumurile, colnicile ; mâncau, stricau si gcuiau, precumeste naravul Moldovenilor la vremi ca acele" 81 Talharii se in-multise in chip neobicinuit, In cat isi poate cineva face o ideiedespre satrea -Wei In asemenea Imprejurari.

Nemtii vazand ca le-au iEbutit asa de bine lovitura in-dreptatli contra lui Mavrocordat, se gandesc a face acelas lu-cru si cu Racovita, si trimit pe un capitan ungur, Ferentz, cosa prinda pe domn din Iasi. Strajile puse de Racovita la TArgu-Frumos trecand la Nemti, domnul fu aproape de a fi apucatIn Iasi, daca nu ar fi scapat calare In graba catra Cetatue, undese inchise. Aice el ordona sa se traga clopotele si focuri din sin-gurul tun ce se afla In manastire. Auzind Tatarii, care chemati de

" Neculai Mustea In Letopisefe III, p. 64, pune ziva de 24 Fevruarie larAlexandru Amiras, tbidem, p. 112 acea de 12.

" Neculcea, in Letopisefe, II, p. 387." lbidem, p. 338.

Neculai Mustea, lbidem, III, p. 65. Mai multe documente dintre anli1721-1725, Uricariul XI, p. 219-222 aratA cum Vasile Ceaurul fu pedepsit deRacovitA pentru rAsvrAtirea lui luandu-1 mal multe sate, din care RAdenii siPascanii sunt dati de Racovith surorei sale Maria stolniceasa care suferise maripagube §i multe chinurl din pricina Ciaurulut.

NCO:MAE MAVROCORDAT 39

liacovitA contra Nemtilor in ajutor, se oprise in valea lui AronVodA, vuetul despre Iai, vin in grabA, i fiind in numAr multmai mare de cAt Nemti, fi bat si Ii rAsbesc, prinzAnd chiar pecApitanul lor Ferentz, cAruia domnul ordonA sA i se taie capul.Toate cele-lalte catane prinse flu% spAnzurate, arse, puse inarlige atArnate de pieioare, si tot asa se fäcu i cu MoldoveniitrAdktori, intre care era. i spatarul Cuza, bAnuit cA ar fi aduspe Nemti in Iai. Corpurile celor morti furA ingropate sub Ce-tAtuie, inAltAndu-se o movilA i punAndu-se o cruce pe mormAntullor, pe care o inscriptie acum stearsA, povesteste intAmplarea 92.

TAtarii pretinserA 60 de pungi de bani plata ajutorului lor.Domnul neavAnd de unde rAspunde acea sumA, le dAdu voie sAprAde in pArtile ce fusese rAsculate. Neculai Mustea spune asupraacestei prAdAciuni, cá TAtarii au pradat i robit timp de sAse

fiind iarna mare si ometii mari nu s'au putut ascundebietii oameni, i s'au umplut de robi i de dobitoace. Cum erausániile cu bejeniile asa le aduceau incArcate de muieri si detopii si pe drum copii degerati si fete mari, cum era mai amar" ".

Principele Eugeniu de Savoia pusese in lucrare acea lo-viturA asupra Moldovei. DacA el nu izbutise a pune mAna peRacovitA, planul sAu de a face in tax% o pustiere ant de mare

cAt sA punA pe Moldova In neputintA de a mai unelti ceva incontra imperiului german izbutise pe deplin, i anume prinrnijlocul tocmai a TAtarilor chemati de RacovitA chip pentru

apAra tara.Domnul Moldovei dupA rApunerea lui Ferentz, scoate pe

Nemti din Casin si din tinutul Putnei tot cu ajutorul Tatarilor,plAtiti iarAsi prin invoirea de a prAda tara. DupA aceea trimisde Turci pentru a sprijini rAscoala Ungurilor din Transilvania,Mihai Racovità in fruntea oardelor de TAtari pAtrunde pe laCAmpu-Lung si Dorna peste muntele MestecAnisul i SuhArAul in

92 Neculcea In Letopisefe, II, P. 388 N. Mustea Ibidem, III, P. 64 Cro-nica lui Chiparissa, In Arhiva Socieldtei §Iiintilice §i ¡iterare din lasi, I p. 85. Unhrisov al WI RacovitA din 1717 prin care milueste cu iertarea dArilor pc mAnAs-Urea CetAtuia, In care aflase scApare povecteste lucrurile intocmai ca I cro-.nicarii, arAtAnd cá lovitura Nemtilor a fost In 10 Ianuarie 1718. Uricariul, III.P. 49. Un alt document din 23 Martie 1718, prin care domnul pedepseste peN. Soldan, pentru cA fAcAndu-se una cu catanele ar fi prAdat pe boierul Ior-dache Roset jitnicerul, dAnd mosia lui Soldan, Dulcestii din tinutul NeamtuluiJut Roset, ibidem, P. 58. Mai vezi incA si trei documente privitoare la confis-.carea mosiilor boierului rfisvrAtitor Vasile Ceaurul, publicate de St. Emilian,In Connorbiri ¡iterare, XIX, p. 762. Inscriptia de pe crucea lui Ferentz in Uri-cariul, IV, P. 312. DupA un doc. nou descoperit raportul ungurului Kalokovitz(Loma In An. Ac. Rom. II, Tom XXXIII, 1901 p. 519 (15) ) Ferentz poartA numele,de Eernovius. Un raport din C. Giurescu Material pentru Istoria Otteniet, p.126 11 numeste cApitanul Erno. cf P. 145 9 152.

'a Letopisefele III, p. 69-70 Neculcea lbidem, II, p. 390." Eugeniu de Savoia c. Steinville, 24 Septemvrie 1717. Hum. Doc. V)

200.


Transilvania, e§ind la Rodna. La Bistrita insa Nemtii le opuno puternica impotrivire §i tocmai pe atunci generalii imperialiizbutind a lua Belgradul, domnul Moldovei §i. cu 'Mull saise grabesc a se intoarce indarapt 95.

Turcii sprijinind pe Ungurii din partida lui Racoti celui ea's-culat contra Nemtilor, trimit spre a ierna in Ia§i pe generalulUngur Esterhazy cu 200 de slujitori, care sa incerce in primavara

nouà turburare in tara lor. Nimic nu ne poate da o ideie maiclara despre starea de dezorganizare a ocArmuirei Moldoveidin acel timp de cat suferintele ce Ie§enii trebuira sa le suportedela aceasta mAna de oameni straini. Ei nu ascultau de ordinulnimänui, umblau ziva mare prin ora § la prada §i jafuri ; noaptease introducea cu puterea in casele oamenilor batandu-§i joc defamiliile lor. Domnul nu indraznea sa faca fata cu ei acte deautoritate, ci trimitea necontenit pe caminarul Alexandrusa-i roage sa se lese de jafuri Putin timp dui:a e§irea Ungurilordin Ia§i, un pojar cumplit insufletit de un mare \rant prefaceIn putine oare in cenu§a mare parte din ora. Neculai Mustearezuma in urmatorul tablou ingrozitor, starea Moldovei dinvremile domniei lui Racovita : Cum au venit domn MihaiRacovita au intrat Nemti §i catane in tara, au robit §i au pradat.Adus'au Mihai Vodä 'Mari ca sá scoata pe Nemti ; iara robie§i prada. Dupa robie foamete mare cat au ajuns merta de malaiu10 lei. Au murit multe suflete cAti nu s'au dus in alte tari. Dupafoamete ciumà, omor, bocete §i vaiete in toate partile. Pe urmaacelora lovit'au boala' in dobitoace. Iar peste toate aceste §ifoc naprasnic" 97. Cu toate aceste cronicarul nu gase§te alte cu-vinte spre a judeca atare nenorocire de cat acele ale regeluiSolomon.: pre cine iube§te D-zeu 11 ceartä ca sá se indrepteze".Si inteadevar cum ar fi fost cu putinta de suportat un asemeneamartir, fat% acel fatalism religios care gasia In iubirea cerului

mangaiere pentru urgia parnantului?Domnia lui Racovita devine dupa curatirea Wei de Nemti

inca §i mai jaluitoare de cat inainte. El spore§te darile intr'unchip neauzit. Desetina adeca' darea pe stupi o indoie§te, landun leu dela 5 stupi, pe cand mai inainte se lua dela 10. Mai im-pune apoi tot pe cultura albinilor darea de doi galbeni de pri-saca, a§a numitul priscarit, fàrà deosebire de prisaca mare saumica, dare ce ucide culturile restrAnse. Asupra altei productiiinsamnate a Moldovei, vinul, Racovita de asemenea ingrama-de§te dàrile, luand de °data' cra§maritul adeca darea pe crA§me,

55 La satul Vama In Bucovina se Ohl un stAlp cu 4 laturi pe care esteinscriptie romilneascA sApatA de Racovitii care aminteste expeditia lui In

Ardeal. Vezi aceastil inscriptie reprodusA In Uricariul lui Th. Codrescu, X, p.82 Comp. Cronlca lui Chiparissa citatA In nota 92.' 55 Alex. Amiras In Letopiseje, III, p. 125$

" Ibidem, p. 76-77.


vadraritul darea pe recolta §i pogonaritul darea pe vii. Cra§mg-ritul se lua prin abuz nu numai de la cei ce aveau pivniti §icra§me, ci dela ori cine Meuse o bute sau douä de vin din viilelor, pretextând ca ar putea sà le vanda Aceasta dare lovi greuIn cultura viilor precum priscaritul §i sporirea desetinei ruinape acea a albinelor. Mai iscode§te apoi morgritul, de toata moaracate doi galbeni §i Siganaritul, dare de cate 2 galbeni de cap deSigan, care insa lovind foarte gray in boierii_ce aveau numero§iSigani, produse o turburare atat de mare, in cat Insu§i domnulil lega sa nu se mai iee nici °data, bine inteles dupa ce '§i umplusevistieria din a lui incasare. In sfar§it nemultumit cu aceastajaluire pe toate fetele a norodului, mai ridica §i darea cea uri-cioasa a vacaritului, care nu mai fusese scoasa de un timp inde-lungat 98.

*i Cu toate aceste sultanul dupa staruintele lui Racovigiertase Moldova de plata tributului pe jumatate pentru timpde trei ani, §i din banii pocloanelor se deje pe an numai cate10.000 de lei 99. Daca' Racovita jafuea Sara, o facea din pricing_cà era un om foarte cheltuitor, care nici macar nu-§i platisedatoriile din insamnatele sume de bani stoarse dela popor. Elmai erà apoi incunjurat de o multime de Greci, care impingeaupe domn la despoierea norodului, din care in mare parte sefolosiau ei 100. Unul din ace§ti Greci, arma§ul Panaioti ce fusesecra§mar la Tarigrad, era un om lacom §i MI% de suflet de guracaruia multi patimeau" 101. Neculai Mustea arata ca darile celemulte impuse de Racovita Moldovenilor, veniau de acolo ca,domnul se sfatuia mai mult cu Grecii de cat cu boierii de Sara" 102.Avea chiar Racovita pe langa el un Turc, Hasan-Hagi-Osmanoglu,pe care-1 facuse vistiernic, adica l'au pus de au cheltuit visteria,noug luni, dandu.-i rasurile visteriei, pe care Turc IL aveà MihaiVoda in mare dragoste, §i in tot timpul ocarmuirei nu l'au lipsitde langa dansul" 103

In domnia lui Racovita se petrece o Intamplare, care ne vadestainui inca un colt din viata acelui timp ; anume AlexandruAmiras cronicarul spune ca ni§te Jidovi ar fi stors de Pa§tisangele unui copil, a carui cadavru ar fi fost gasit pe camp deWI% ni§te oameni din Onitcani. Venind pricina dinaintea diva-nului, Jidovii Jura, dupà obiceiul de atunci, supu§i la lanai§i la cazne spre a-i face A marturiseasca. Razbiti prin bataie,cati-va Jidovi aratara ca copilul fusese ucis In casa unuia Leiba.

J. Neculcea in Lelopiseie, II, p. 299. N. Mustea, ibidem III, p. 77 si 79.Alexandru Atuiras, ibidem, III, p. 131.

,. Alex. Amiras, ibidem, p. 127.100 Neculcea, ibidem, II, p. 387.un Ibidem, p. 399.100 Ibidem, III, p. 79.Jos Alex. Andras, ibidem, III, p. 115 ;I 132.

ISTOBIA ROMASILOE

Acesta fu apucat la rândul lui la cercetare, dar tAgAduia In chipstatornic. Domnul atunci recurse la un mijloc drAcesc, menitnu anta de a sili pe Leiba s6 spun6 adevArul, at de a face banidin aceastA daravere. Anume el ordora sA se aducA pe copilullui Leiba, vroind apoi s6 sileasc6 prin bAtAi i torturi nespusepe pgrinte sà-§i strApungA pe propriul sä'u fiu, spre a-i stoarcesfingele, precum se pretindeà c'ä storsese sAngele copilului decre§tin. Aceastà scedä tinu atäta timp Ora ce se aduserà dom-nului pungile de bani, pe care le pretindea dela Evrei ca sA iás-cumpere fapta ce li se punea In socotea15. In acest rAstimpJidovii care alergase la Constantinopole, vin indArApt cu unfirman pentru eliberarea celar inchi§i, i ori ce uridárire 'Mee-teazä. Dreptatea se Meuse ; pungile domnului §i ale Turcilorse umpluse I 104

Mazilirea lui Mihai Racovità proveni din rivalitatea luiCu domnul Munteniei Neculai Mavrocordat. Anume Racovitàcerca dela Turci, ca multämità pentru rApunerea Nemtilor,scaunul Munteniei. Ne izbutind in cererea lui, se pune pe intrigi,uneltind impreura cu rnai multi boieri munteni r6sturnarea luiMavrocordat. Acesta Ins6 staea de minune In favoare la Turci,mai ales prin slujbele sale diplomatice. Intre altele el pusesenriana pe tractatul incheiet fare curtea de Viena §i acea de Paris,§i mai tArziu pe unul Incä §i mai insAmnat pentru Poarta otomanà,acel intervenit Intre Austria §i Rusia. Racovità deci luase asupralui o intreprindere greu de realizat. Totu§i el erà sprijinit deAustria, care uitase lovitura primità dela domnul Moldovei,§i ar fi fost multumitä s6 vadà dispkand primejdioasa unealtàpoliticA a Turcilor Mavrocordat, dela hotarele lor. Cand boieriimunteni pribegirà In Moldova ei furà primiti de Racovità, §.1treand din _Moldova in Ardeal &ill un adApost prietinos.

Intre Mavrocordat i Racovitä, Poarta nu &tau la in-doialä a prefera pe cel Domnul Moldovei fu condamnata r5spunde suma de o mie de pungi §i a face ca boierii pribegisA se intoara In Muntania, ceeace Racovità neputând hide-plini este scos din domnie In 1727 §i Inlocuit cu nepotul lui Ne-culai Mavrocordat, Grigore Ghica, care se afla mare dragomanla Constantinopole 105.

104 Ibidem p. 132-134. 0 scrisoare a ambasadorului franca din Constantinopole D'Usson Alion c afacerie straine, 2g lunie 1726. Hum, Doc. Suplemenl, I, p. 455 tntare5te aratarile cronicarului : Michel Racovitza a accuseles Juifs qui sont dans sa principauta d'avoir fait mourir un enfant, pour verserson sang dans leurs pains azlines".

Asupra ehestiunii mazilirei lui Racovita, vezi mai multe rapoarte alerezidenillor germani analizate In Hurmuzal.i. Frarmienle :ur Geschichle der Ru-mdnen, V, p. 7-11. Turcii faceau urmatoarea socoteala pentru a iroate pe Ra-covilit dator cu 1000 de pungi. El stätusefndomnie 12 rink, 1716-1727. Dacaar fi economisit numai cate 100 de pungi pe an Inca iar fi ramas. 12di de pungi,mal mult cu 200 de cum li ceruse ei. Vezi d'Anciressel c. af. straine, 21 tecem-vrie 1726 In Hurm. Doc. Suplemenl, I, p. 462.

NECULAE MAVRO-CORDAT 43

Racovita este aruncat in inchisoare i amenintat cu tor-tura spre arata avutiile. El Insa cheltuise tot si nu maiaveh nimic. Prin staruintele ambasadorului german este iertat

poate duce de acolo inainte o viata modesta in capitalaOra tiei otomane, fàrá ins/ a se leprtda de ori-ce speranta spreredobandirea unuia din tronurile române.

Deed este sa tragem o paralela intre domnia MoldovanuluiMihai Racovita si a Fanariotului Neculai Navrocordat, nuramâne nici o indoiala pe partea caruia se Oa superioritatea.Pe cat strainul este de neinteresat pe atata de lacom si de ne-saturat este pilmanteanul. Pe cat Mavrocordat se arata inte-lept ocarmuitor cautând dupa urgie sà inblanzascii spiritele,pe atata de nechibzuit ne apare Racovita, care invoesterilor a prada tare ce intrase iaräi in a lui stapanire. Pc endMavrocordat pusese din punga lui la cheltuielele Wei si des-fiintase mai multe din impozitele vechi, Racovita' adauge osuma de altele noue, cu toate ce tare usurata de jumatatea tri-butului nu ava nevoie de o ask de mare cheltuiale. Daca Re-covita fu mal fericitLde cat' Mhvrocordat in raspingerea neva-lirei austriace, izbanda nu fu datorita valoarei persoanele adomnului moldovan ci intervinenirei Tatarilor. Ambii domni sebucurau de o mare vaza la 'Turci, unul prin trecutul su i in-tinsele sale cunostinti diplomatice, celalalt prin izbanda re-purtata asupra Nemtilor ; insa pe end domnul grec intrebuin-taza influenta lui in interesul terilor pc care el domnea, doban-dind o suma de apärari i usurai ale locuitorilor, cel moldo-van cauta numai se traga din pozitia lui un dolos personal, M-end pe Turci sa ierte Moldovei o parte din tribut pe care opune in pungile sale. Si in sfarsit deed Fanariotul se sprijineape Greci, el nu faceh de cat ceva conform cu firea si originea lui,pe can cu-m vom putea indreptati pe Moldovanul care si el se slu-Taste nu numai de Greci dar chiar i de Turci in ocArmuirea Wei I

Singura indrepOtire pe care istoria poate s i-o deie estedeSi roman prin sangele sau, erà fanariotizat prin incunjuri-

mea lui, i ca nu era cu putinta a se desface de atot puternicafnriurire greceasca care pusese stepanire pe toate arteriile deviata ale poporului roman. Deosebirea fare MavrocordatRacovita nu sta deci in aceea ca unul ar fi reprezintat o domnieromancasca si celalalt una straine ; ci in aceia cui unul era om devaloare i elalalt om de rand ; unul intelesese ca ocermuireaunui popar este ingrijirea unor interese superioare; celalalt nuesise inca 'din haugasul timpului, privindt in ea tot numaimijloc de a-si Chute de interesele sale personale, si daca domnurGrec Ingrijeste prCcum am Vazut de trebile greceSti nesocotinddreptatea int pracesul vistiernicesei Maria Mihai RacovitAcare tortureaza pe Jidani, ml spre a apare pe Romani ei tot nurfiaspre a face bani, este o figura raspingatoare.

II

CONSTANTIN MAVROCORDAT

1730-1749

1. ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1730-1735 1

Grigore Ghica In Moldova, 1727-1733. Neculai Ma-vrocordat scotând din domnie pe Mihai Racovità il inlocuisecu nepotul su Grigorie Ghica, mare dragoman al Portei, careIntl% In Ia§i Sâmbgt6 In 18 Decemvrie 1727 2. Acesta erà ne-potul domnului cu acela§ nume ce stAtuse de douà ori domn In

i Iatli tabloul domnilor din acest r5stimp :

In Muntenia In Moldova.

1730 Constantin Mavrocordat I1730-31 Mihai RacoviIii I 1727-33 Grigore Ghica1731-33 Constantin Mavrocordat II1733-35 Grigore Ghica I 1727-35 Constantin Mavrocordat.

2 Alex. Amiras In Lelopisefe, III, p. 149. Raport olandez din 18 Oct.1726. N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1909 (XXII).

CONSTANTIN MAVROCORDAT 0

Muntenia In veacul al XVII-lea 3. De§i nepot §i stranepot alunor domni ce domnise In -Wile române §i fusese casatoriti cuboierese române, Grigore Ghica ce fusese crescut in Constanti-nopole de tatal sail Matei, era Grec prin urea lui and veni InMoldova, In cat nici limba -Wei nu o §tiea, de§i o invata indestul

3 Vol. VII, p. 182 si 197. IatA genealogia domnitorilor din familia GhtcaGheorghe Ghica.

1658 In Moldova, 1659-60 In Muntenia.

1

Grigore Ghica.In Munt. I 1660-64, II, 1672-74.

1

Matei Ghica lnsuratcu fata Exaporitului

Alexandra Ghica dragomanulucis de Turci

Grigore GhicaIn Mold. I 1727-33, II 1735-41In Munt. I 1733-35, II 1748-527 \Scarlat Ghica Matei Ghica Grigore Ghica Dumitru Ghica

In Mold. 1757-58, In Munt. 1751-53 In Munt. 1768-69, a) din dislitoria CuIn Munt. I 1758-61 In Mold. 1753-56 In Mold. I 1764-66 fata lui Enache

II 1764-68 II 1775-77 ucis de VAcArescuTurci In piata ZNBeilicului

I Scarlat Ghica Grig.Ghica?Alecu Ghica In mant. 1822-28

(Bilboquet)7

1 Alexandra DumitruI BarbA rosie I

Grigore GhiCa loan GhicaIn Mold. 1849-56 fost ambasador

la L ondra

Dumitru Ghicab) din a doua clisAtorie

cu vAduva Paladedin Moldova

1

Alexandra Ghica.In Munt. 1834-42

de curAnd, cunoseand limbile latina §i italian5 4. El aduce cu

Constantin Mavrocordat, a fast de 6 ori Domn in Muntenia 1731 si de 4ort Damn In Moldova (Mire anii 173,i 1769, cu Intreruperi)

Dedesupt se vede sterna lui.

lo n Neculcea In Lelopisefe, IT, p. 402. La p. 401 cronicarul II numestedomn skean 3lustea ibidem, III, p. 81 Alex. Amiras, ibidem, III, p. 151Cronicarul zice franceasc.i". Nu se poate Intelege rranceza, de oareee BonnacC. d'Andresscl 1724. Hurm. Doc. VI, p. 385, spune cA : quioqu'il ne parlepas, bien l'italien je me suis toujours servi de Grigorasco Guiga dans les conver-sations. cite ral cues avec le grand vizir", O scrisoare a lui Ghica c. de Bonnac,din 15 Oct. 1725, ibidem 394, este scrisa italieneste.

46 ISTORIA ROMANIL011

N.

CONSTANTIN MAVROOOBIDAT 47

sine multi Greci din Constantinopole, precum pe cumnatul säuVlasto pe care Il face mare cornis, pe Psiolu sau Ipsilanteruia, Ii da postelnicia i fiul acestuia Enache cäruia, Ii incredin-taza agia. Tot Grecilar le dä Ghica i mai multe ocarmuiri ti-nutale, in cat cum spune cronicarul : -Grecii mancau lefi totdin vistierie i cate dregátorii la margine tot Grecii le tineau"°.

Ghica urmeaza politica inceputa de Mavrocordat neapa-sand poporal prin grele contributii. Desi scoate °data vaca-ritul, o face pe un picior mai mic de cat Racovitä, in lo c de doiorti, numai cate 10 potronic1 de vita' sau cal; scade desetina

gostina cea adausa de Racovita desfiintaza moraritul, pri-sacaritul i crasmaritul, ingreuietoarele iscodiri ale lacomuluiRacovità °, cu toate ca dobandirea domniei Il custase indestul 7.Intamplandu-se o lipsa de hrana in anii 1731 si 1734 in catajunse merta de malaiu patru lei sub munte, domnul avandmalaiu strans din usor dà acelor oameni din tinuturile de suscate 10 potronici merta asteapta de bani pana in toamna" 9.

Cu toatä domnia In destul de blanda a lui Ghica, era opartida çle boieri nemultumita cu ea, in fruntea careia sá aflaDimitrie Racovita fratele fostului domn, care fu scos din hat-manie i inlocuit ea Constantin Ipsilante, ce trecuse la rândul&au postelnicia ce o aveà unui altui Grec, Iamandi. DimitrieRacovita i im ginerele &au Iordache Costache fug la Tatari,care tocmai pe atunci rasculându-se contra Turcilor din pri-cina mazilirei hanului lor Adal-Gherai, fura cu usurinta aruncatide boierii pribegi asupra Moldovei, unde domnea Grigore Ghica,omul sultanului. Navälirea tatara, putin numeroasa, fu usorraspinsa de ostirile intrunite ale Turcilor, Muntenilor i Mol-dovenilor, dintre care aceasta din urma era in numar de 7.000de oameni, bine intocmita i prevazut4 cu 12 tunuri 9. GrigoreGhica se intoarce in, Iasi in triumf i. dobAndeste o vaza insam-

5 Necurcea, In Letopisefr. II, p. 413 Cernp. p. 402 si 412..A Neculcea, ibidem, p. 408 zice : zece potronici seezeci de bani" deci

jumAtate de let], care valora 120 de bani sau aspri. 0rtul--=.44 de *ITO. VeziP. Aper. Synopris mutationurn 1730 in Mcn. Hung. hist., seriptores, XI, p. 168.Potronicul era egal cu grosul care valora si el 6 aspri. Aiurea se vede cA din.eroare de tipar, In Neculcea II, p. 148, potronicul e pus 10 bard. I. Mustea,ibidern, in[, p. 80 spune. nuinai 6 potronici de vità. Este curios cA NeculceamitAnd mai jos (p. 413) cele ce au spus despre sciiderea clariror (p. 402-403)dirt partea lui Grigore Ghical.nvinueste.pe domn cA ar fl scos grele art pe !aril:vacarit, vadr6rit, desetinh, sferturi mari".

7 D'Andressel c. regele, 16 Noemviie 1726. Hurm. Doc. Supl. I, p. 461il en a tant could au princie pour son installation".

" Neculcea In Letopisefe, II, p. 408. Firisovul pentru. seaderea desetineidin 30 nine 1728, In Uricariul, I, p 46-47. .Acel prin cared scade gcrstina dela 2 lei de 15 vlte 1 leu de 10. din 20 lanuarie 1732, ibidern, p. 199.

Aceste imprejurAri reiesA din mal multe rapoarte ale amb franceze din22 Noemvrie, 6 Deceinvrie 1727, 8 si 26 Ianuarie si 27 Fevruarie 1728. Hurm.Doc. p. 464-466.

48 ISTORIA ROMANILOB

nata In ochii Turcilor. El se folose§te de aceasta spre a cere dela Turci sa globeasca pe 'Mari pentru jaful facut Moldovei, §ibanii luati sunt impartiti din ordinul domnului, de vistierniculSandu Sturza *i sardarul Iordache, pe la oameni dupa pagubace avuse, care lucru, adauge cu drept cuvânt crohicarul, estede minune si nepomenit" 10.

Tätarii batuti §i readu§i in stapanirea turceasca nu maiputeau fi un adapost sigur pentru Dimitrie Racovin §i pentruginerele sat'. Ei fug din Bugeag la Constantinopole unde lugfratele lui Dimitrie, Mihai nici 'II prime§te sa-i graiasca. Prin§ii trimi§i in lanturi in Moldova, ei sunt iertati de domn, urmand

Ghica §i in aceasta privire exemplul lui Mavrocordat. Totu§iel pune sa taie capul unui boier mai mic, anume Lupu Dragu-tascu, aratând astfel boierilor celor mari unde putea sa-i ducaunelterile lor.

Grigore Ghica primi in al treilea an al domniei mucareluladeca reinnoirea puterei, petrecand ceilalti trei ani cat maistapani Moldova, in pace §i. vole buna. In acest rastimp el aduseapa in Ia§i, repara mai multe, manastiri, zidi un turn Malt dea-supra portei de intrare a curtilor domne§ti, In care puse unclopot §i un ceasornic mare care batea ceasurile de se auzeaIn intregul ora. Mai ram in jurul .acelui turn un cerdac acoperitcu fier alb in care meterhaneaoa adecà muzica domneasca bäteachindia" in toate zilele. El zide§te manastirea Frumoasa, a§ànumita dela frumuseta gradinei ce o incunjura, in care Meuse§i case domne§ti ce slujiau ca loc de petrecere. Aice intruneadomnul pe boieri §i pe mazili cu jupanesele lor la mese §i jocuriin sunetul muzicei §i cantecele nutarilor. El merse inteo zila Deleni, la casa lui Iordaehe Cantacuzino spatarul, §i färà saspuna nimic boierului, puse sä' se aduca inaintea lui pe copilaacestuia in vrasta de 9 ani §i o logodi cu fiul sau cel mai mare,Scarlat. Dupa logodna masa cu tubulhanele, veselie §i. jocuri,nu numai boierii ci toan slujitorimea cat se cadea la o logodnadomneasca" 11. Grigorie Ghica mai intare§te Inca §coala gre-ceased ce fusese reorganizata de Neculai Mavrocordat, (landastfel un avant tot mai mare culturei grece§ti 12.

Poarta insa avea nevoie de bani. Ea schimba deci pe Gri-gore Ghica in domnia Munteniei, stramutand in locul lui peConstantin Mavrocordat ce domnia in acea tara. Pricinaacestei stramutari, pe care o vom vedea repetându-se regulat

10 Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 159.n Alex. Amiras In Letopisefe, III, p. 166. Asupra aducerei apei si a scu-

tirilor Incuviintate la doi ArnAuti, suingii care se Ingrijeascil de cismelele ora-iului, vezi un hrisov curios al lui Ghica din 10 Fevruarie 1741, Uricariul, V,p. 33.

" Mal multe amdruntimi asupra scoalelor grecesti In capitolul V.


mai ales in primele timpuri ale epocei fanariote este urmatoarea :Turcii ne mai vroind sa incredinteze domnia ori cui, ci numaiunor oameni incercati, numai puteau pune In lucrare vechiulsistem de a da domnia celui ce oferea mai mult. Erau marginitideocamdata numai la trei persoane In care puteau sa se incread'ape deplin ; Constantin Mavrocordat, Grigore Ghica i MihaiRacovita 13. Totu§i ghibacia Portei in me§te§ugul de a stoarcebani §tiu sá inlature piedeca intampinata din putinatatea con-curentilor. Ea Introduse un sistem nou, acel al stramutärei unuidomn din o tara in alta, privind aceasta stramutare ca o nouaa§azare In domnie, care deci trebuia platita 14. Muntenia fiindapoi mai bogata in venituri de cat Moldova, domnul ce sa aflaIn scaunul ei cauta sa-1 mentina cu once pret, precum pe dealtaparte domnul din Moldova ravnea scaunul Munteniei. Domnulmuntean dadea Turcilor bani spre a nu fi strdmutat in Moldova.Acel din Ia§i dadea bani pentru a fi strdinutat in Bucure§ti 15.Pe langa aceste Turcii, de§i aveau doi domni greci pe care sa-ipuna sá joace contradansul domnesc intre Bucure§ti i Ia§i,tot mai 'Astral', spre mai puternica imboldire la a pungilordeslegare, ca al treilea, pa Moldovanul Racovita. Intea-devar, daca Turcii s'ar fi priceput In toata conducerea politiceilor, ca in arta de a stoarce bani, ei nu ar fi ajuns astazi In stareIn care Ii videm.

Inainte de a cerceta urmarile stramutarei celor doi domnisa videm ce se petrece In Muntenia dela moartea lui NeculaiMavrocordat, intamplata precum se §tie In 3 Septemvrie 1730.

Constantin Mavrocordat in Muntenia, 'Wain. domnie 1730.Fiul reposatului domn In vrasta" numai de 19 ani puse manape tron 1". De abie urcat in scaun, i In 28 Septemvrie sul-tanul Ahmed al III-lea este rasturnat de Mahmud I, pus intron de unul Patrona Kalil, adevaratul sultan In primile tim-puri ale mi§carei. Cea d'intai masura luata de el fu schimbarea

" Desalleurs e. Saint-Contest, 4 lanuarie 1754. Hurni. Doc. Supl. I,654: II n'y a aujourd'hui que les trois maisons de Mavrocordato, Racovitzaet d'Icas (Ghica) qui paraissent à portée par leur naissance de se disputer cesprincipautés, que la Porte leur donne it l'enchére". Casele din 1754 erau pe la1733 reprezentate numai prin cei trei Intemeietori al lor.

" De Villeneuve c. regele, 20 Aprilie 1733, ibidem p. 486 : Les ordrespour faire est échange, qui jettera ces principautes dans d'aussi grandes.depensesque s'ils surcedaient à d'autres, ont été dejit signifiés le 16 de ce mois".

" Un raport italian, N. Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1901,p. 578 (10).

" El fusese nIscut In Constantinopole In 27 Fevruarie 1711. Vez-reveaXoTia TC.u'v v Kolt,CITIZYMID7C6).6t. Mappoltopilaraw In E. Legrand, Gé-néalogia des Maurocordato, Paris, 1886 p. 4. Istoria lui Constantin MavrocordatscrisA de Petru Depasta Peloponezianul, publicatit de C. Erbiceanu In Cron.greci p. 295 si urm. este o scriere mat mult retoricA decAt istoricA. .Nu continertimica nou.

A. D. Xenopol Istoria Rominilor. Vol. IX. 4


hanului Crimeei si a domnilor din Muntenia si Moldova, prine,are si Constantin Mavrocordat pierde tronul dui:a o lunà dedomnie, cit toate cà cheltuise 2000 de pungi spre a-1 cApAtA3-7.

MiItal Raeovi¡rt In Muntenia, 1730 1731. PatronaKalil clà domnia Munteniei lui Mihai Racovitä, iar In locul luiGrigorie Ghica vroia sà numeasc5 pe un casap din Constanti-nopole care-1 fmprumutase cu câti-va bani si-i dkluse un calla fnceputul r6scoalei. Inlocuirea domnului Moldovei ins5 nuapucà a se face eat timp Kalil fu atot puternic 18.

Racovit5 ins6 nici nu ajunge sà implineasc6 anul si estemazilit i fnlocuit iarài cu Constantin Mavrocordat. Anumesultanul Mahmud scApand de epitropia lui Patrona Kalil prinmoartea acestuia, vroi s5 desfacA tot ceeace fkuse capul rAs-coalei, fk5 a se gAndi c5 ce ar fi trebuit Mai srt nimiceasc5 eràtocmai sultanul sàu pe care Patrona i-1 procurase. Ambasa-dorul francez spune despre Racovità c'ä ar fi pentru el un pkatoriginar de a fi fost rklicat la domnie In timpul r5scoalei, cuatat mai mult c5 s'a gäsit la el un inscris de 170 de pungi pecare 11 Meuse in favoarea lui Murlu, al doilea cap al r5scoalei.CAderea lui Racovità aduce si primejduirea vietei dragomanu-lui flotei, Constantin Ventura, unul din Grecii prieteni lui Ra-covità, pe care vizirul simtindu-1 c6 unelteste contra protegui-tului sAu, Constantin Mavrocordat, pune sà-i taie capu119. Ceeaceinfuriese pe vizir fusese aflarea unei scrisori a lui Ventura cat%Racovità in care II spunea cA marele vizir aveà s6 fie depus sifnlocuit cu Chain Mohamet Pap, la care Ventura aveà maretrecere. Mihai Racovit5 fnsusi se afla In mare pericol. Vinace i se .punea in socoteal5 era jaful Munteniei, faptà adevkatrisi care provocase o tânguire a boierilor munteni la Poart5. CeeacescAp5 pe Mihai Racovit5 fu fmprejurarea ea* prezicerea luiVentura se Indeplini, din nenorocire fnsä pentru acesta, dupàce ti pierduse capul ; marele vizir fu schimbat i fnlocuit cuun altul care (Mu lui Racovit5 drumul din 1nchisoare. AuzindConstantin Mavrocordat despre bunele despozitii ale viziruluipentru protivnicul s5u, cheltueste o mie de pungi spre a face

Raport olandez adus de N. Iorga In An. _lc. Rom. II, Loin. XXXII,1909, XXI.

1g Zinkeisen, V, p. 626-634. Comp. de Villeneuve c. afacerile strAine, 15Octombrie 1730, Hum. Doc. Suplemenl, I, p. 471. Cronicarill grec de Pastamedicul lui Constantin Mavrocordat spune cA In locul lui Grigore Chica erase trimitA un negutitor de of", C. Erbiceanu Cronicarii greci p. 305.

De Vi/leneuve ministru justiliei, 20 Dec. 1731, Hurm. Doc. Sup& I, p.470. Acc1a5 c) afacerile striiine, .3 Dec. 1731, Ibidem, p. 478 cu care corespundeIn tocmai povestirea lut Neculcea In Lelopisete, III, p. 408-409. Acest Ven-tura este stArpea familiei Ventura din Moldova.

ca tlansul gafie udis. Turcii ieu banii, big semultumesc a surguniSe Racovita in insula Mitilene

Constantin Mavroeordat a doua oaril in Muntenia, 17311733. El scrie varului sàu Grigore Ghica din Moldova sa-icante o fatil de boier spre a se casatori, i acesta Ii recomandape. Caterina fiica vornicului Constantin Ruset, care venind caparintii ei in Bucuresti, se face acolo o stralucita nunta in 12Noemvrie 1732; iar la 13 April anal urmatar primeste GrigoreGhica dela fratele sàu tertimanul stirea Vau Meat schiMbde scaune tare el si varul sau Constantin Mavrccordat. Plecandfie-care catra noua lui tará, ei se intalnesc la Focsa'ni, ande seospateaza stralucit, purcegand dupa .aceia in ziva de 3 Maiufie-care cat% scaunul lui.

Constantin Mavroeordat in Moldova si Grigore Ghiea InMuntenia, 1733-1735.. Stramutarea lui. Constantin Mavro-cordat din bogata Muntenie in mai saraca Moldova 21, trebuia&A. indusmilneasca pe cei .doi veri, si tot °data sil i'mpinga peMavrocordat a scoate din Moldova cat sà poate nlAi multi banispre a putea redobandi prin daruri la Turci Scaunul {din carefusese mutat. Din aceasta pricina ocarmuirea eiului lui NeculaiMakTrocordat ni saman'a de loe cu acea a tatahli säu, i iecaracter de jafuire foarte rostit; ateasta Cu atat Mai mult Cucat Constantin Mavrocordat mai sporise Inca nutnarul Grecilorpeste cei ce se adunase de pe vremea li Grigore Ghica. Croni..carul Neculcea ne spune cä Mavrocordat au stricat legatura cefilcuse Grigore Vodä de dau bbierii i manastirile de 10 stupiun leu, facandu-i sä deje acuma taraneste, de 10 stupi 22 depotronici ; iar de toamna au scos vacarit i vadrarit de odatasi de iarna sferturi i hartii ; de primavara pogonarit i cunita,cate 8 potronici de vita ca i vaearitul. Aceste toate nevoi inteunan le-au luat siatuindu-se numai cu Grecii" 22. CA Neculceanu aduce numai o hula' in protiva lui Mavracordat, se vedede pe aceea ca copia cronicei lui Neculcea facuta de postelni-cul Hurmuzachi, care substitue in locul criticei faptelor dom'nuluio lauda a 1ii foarte inaltktoare, ml mate tägadui a nevoiau fast cam multe, pentru cà gAndul marirei sale era ca sil meargaIn tara Munteneasca" 23. Constantin Mavrocordat, dorindfata deci nume bun la Turci Ii umplea cu daruri. Turcii cevin In tara tot ca velaCoase felu de stof5), ciasornice deaur, fuzàj, cai cu §41e i raftun, sute de lei, tali de uglii le clau,.;

NecuicleaP Val mal sus nota 15." Netuleca, ibidem) p. 415 §i 417.

Ibidem, p. 416, nota.

CONSTANTIN ItANTROCOIIDAT 51


1700 pana la 1900 de pungi de bani esa din tara acurna, altadata numai 500. Oh! oh 1 oh 1 exclama cronicariul i vai 1 vai 1vai 1 de 'Ora, ce vremi cumplite au ajuns i la ce cumpana acazut 1" 24. Pe langa cheltuielele cu Turcii, i acele ale curteidomnesti erau apasatoare. Grecii toti aveau lefi mari delavistierie si vre-o 10 tiitori a tatâne-seu, barbatii tot cu lefi

cu boierii. Era asisderea un frate al lui, Iancu Beizadea, cumare cheltuiala, cà avea 10-15 lei lean pe zi fArà altele,mastiha lui iarài cu mare cheltuiala, ca avea casa grea cu multeroabe dele imbraca i manta tot ca cheltuiala tärei, i osabitleafà pe zi 15 lei" 25.

Pentru a intampina atatea cheltueli Constantin Mavro-cordat in cei din urinä doi ani ai domniei lui este nevoit sa swatácate doua vacarituri pe tot anul, i intamplandu-se o boala devite, el je vacarit si de pe vitele moarte 1 26 lata unde ajunseseodrasla lui Neculai Mavrocordat 1

Grigore Ghica nevoit si el a lupta cu punga spre a nimicistaruintele lui Mavrocordat se abate si el dela retinerea ce si-oimpusese in Moldova, ceea ce nu era insa de cat conform cu ca-racterul salt cel indestul de interesat 27. Pe de alta parte el dädeaadapost pribegilor din Moldova vrand sA dovedeasca TurcilorcA Mavrocordat spargea tara, pentru a ajunge astfel la desti-tuirea lui i inlocuirea lui cu Mihai Racovita, care statea mazil laConstantinopole. Mavrocordat la randul sat," sapa mereu peGhica pentru a-1 inlocui cu cumnatul sAu Mihalache Ruset,luand tot °data masuri spre a slabi pe mazili de dajdi, lar peboieri a-i tinca mai bine ca sa nu fuga" 28

In sfarsit Constantin Mavrocordat izbuteste a rapunepe Ghica si a dobandi intoarcerea lui in Muntenia in locul luiGhica care este stramutat in Moldova. Cu prilejul acestei noue

Ibidem, p. 417.Ibidem.Ibidem, p. 418.

27 Ma Ghica cerea totdeauna cu mare stAruintA cAnd era dragoman,pensia pe care o primea de la Francezi. D'Andressel c. afacerile streine, 28Octomvrie 1726 Hurm. Doc. Suplement, I, p. 457. CAnd ambasadorul germancomitele de Virmond vru sit pArAseascl Constantinopole la 1720, Ghica ce erape atunci dragoman ti trimite 1ndatA pe omul sAu de afacere, Gherachi, caresA-i aminteascA a nu pleca inainte de a plAti dragomanului 4000 de lei pensiaanualA ce se rfispunsese predecesorului sAu si care deci trebuia I lui sii I senumere. Consiliul de rAzboiu rAspunde secretarului Dirling rAmas In Constan-tinopole dupA plecarea ambasadorului In 17 Septemvrie 1720, Hurm. Doc. VI,p. 305 ihm Ghika zu erkennen zu geben dasz sein Vorfalver der alte Mavro-cordato qua interpres ebenfals keine pension genossen, hingegen fern er wasempfangen, nur wegen anderen gelaisten Diensten belohnet worden ware, undalso es lediglich auf ihm ankommte dasz er auf gleiche weisz sich verdinnt".

15 Neculcea, Letopiseje, II, p. 418.


stramutari mutuale a domnilor Munteniei si Moldovei 28, sepetrece o scena care ar fi ridicula daca nu ar fi intristatoare,prin aceea a ne arata pana la ce grad de injosire se coboraseboierimea moldoveneasca' sub ingrozitoarea apasare In care zäcea.Anume Constantin Mavrocordat spre a inlatura parile lui Gri-gore Ghica, isi face o marturie din partea boierilor a au fostbun Ord, si n'au luat nimic mai mult de cat au fost obiceiulsi birul Wei. hi% Grigore Voda venind pe drum au intAles deacel lucru, s'au m'a'niet si au scris cu mare scarba si urgie la cai-macami si le-au poruncit sa stranga pe cati boieri va gäsi inIasi si sa intoarca' vorba intr'alt chip, sa parasca' pe ConstantinVoda si sal graiasca de eau, ca de nu vor face asa §i nu'l vor padCu capetele vor plati". Amenintarea nu era numai o gluma, siboierii ingroziti se mirau ce vor face, ca graise intai de binepe Constantin Voda si acuma sal graiasca de rau si sal parasca,socoteau cu ce obraz ?" 3°. Si cu toate aceste intre obraz si capboierii intalegeau sá pastreze pe acest din urma. Ei parara peMavrocordat ; insa Turcii pricepand lucrul nu tinura para insama', in cat bietii boieri ramasera numai cu batjocura.

Pe cat libertatea desvolta si intareste carcaterele, peatata absolutismul le micsureaza si le schimoseste.

Constantin Mavrocordat samana tatului säu In privireainvataturei si slujea ca §i el Turcilor de iscoada diplomatica.Neculcea ne spune ca lui Constantin Mavrocordat li era dragainvatatura, raspundenta din toate tärile sträine sa aiba, preasilitor la vesti ca sa stie ce sa face prin alte tad si sa dobandeascänume laudat la Poarta" 31. Ca si pärintele sail Neculai, ConstantinMavrocordat se ingrijeste si de interesele intelectuale ale Mol-dovenilor, punând pe Neculcea sa alcatuiasca o scriere asupraobiceiurilor tärii, pe care cronicarul o intituleaza. 0 samti de cu-vinte, pe care el arata ca a scris-o dupa porunca Mariiei Sale" 32.Tot asa lucra si Grigore Ghica, si el om invatat, ca fost dragoman,si purtat prin trebile diplomatice. Totusi rapoartele lor catraPoarta asupra politicei europene erau tot deuna asa colorateIn cat sa dee Portei numai vest placute, spre a-si deschide drumul,fie si prin neadevaruri, &tea' inima Turcilor, sau poate maicurand Inca', spre a face interesele dusmanilor acestora 38. Tot

" Mavrocordat fusese ajutat de niste nemultAmiri fAcute de Ghica Aus-triei, prin repetate IncAlcAri de granitA din partea Muntenilor. Vezi corespondenta asupra acestei ImprejurAri In Hurm. .Doc. VI, p. 516-517.

" Neculcea In Letopisete, II, p. 416, nota doua," Ibidem, p. 419." Letopisefele, ed. nouA. II p. 191-211. forge, despre condica lui Cons-

tantin Mavrocordat In Studii ;i Doc. V, p. 307." De Villeneuve c. afacerile strAine, 25 Iunie 1734 Hurm. Doc. Suplement

I, p. 492: J'y remarquai seulement que les avantages des troupes du Roi,des puissances alliées de la France et la mauvaise situation de celles de l'empe-

54 leTORTA. H0MA.N11011

asa lucrau domnii fandrioti precum fäceau cand erau dragomani,ingrijindu-se mai ales de a nu pierde pensiile pe care le primeaudela toate puterile crestine de °data 84.. De aceea daca au con"tribuit cineva la darapanarea Impäratiei turcesti, .au fost Sarainduiall conducatorii fanarioti hi politicei sale externt, i arfi f6st chiar cu totul Mara din cale, ca niste oameni straini defirea si de religia Turcilor, a carora stat perise zdrobit subviturile Otomanilor, sa fie niste sinceri aparatori ai fntereselorlor.

2. 'AIM ROM iNE PELA. 1735 1741 §I RASBOIULDIN 1738-1739

Constaniin Marroeordat in Muntenia si Grigore Gldeain Muldova, 1735-1741. Stramutarea domnilor din o taraIn alta Asturnand interesele lor impulse acuma pe Origore Ghicaa sapa /a raudul ski pe Mavrocordat. Turcii insg a caror relatiiCu împácäçiile vecine, Rusia si Austria, devineau pe) fie ce zimai incurdate, nu se prea puteau ocupa cu intrigile domnilordin tarile rornâne. In curand aceste relatii trebulau sa izbuc-neascá inteun rasboiu, singurul din lungul sir de lupte purtateintre aceste puteri care avu urmari fericite pentru Orile române,anume de a restitui Munteniei bucata ole pärnant, Oltenia,rasluita dala-ea prin tratatul de pace deIa Passarowitz din 1718_

Vom lasa deci un moment istoria interna a tarilor române,care nu poate fi de cat acelas sub aceiasi domnitori, i vom pila expunerea marei crize europene care ca in totdetina au avut

atunci o inraurire insamnata asupra soartei poporului roman.Cu toate .ca Petru ce! Mare hl Rusiei nu luase parte la

rasbaul dintre Austria si 'furcia care se sill* in 1718 35, totusiel nu incetase a hrani contra Portei planuri dusmanesti. Vazan-du-si nimicite pentru moment scopurile sale asupra stapânireimarei Negre, se intoarce catra o alta mare asazata tot la sudul

spre. raskitul finpriratiei sale marea Caspica, pe malul

reur y étaient également exagerées, C2 qui me conlirma dans Pidde orl je suisque ces princes se font une ¿lude de ne donner a la Porte file des nouvelles agréa-bles, soit qu'Is se persuadent par le mieux faire leur cour, ou que gagnés parle Moscovttes il4 g'imaginent de tiomper la Perte par ce ntoyen".

" C5tra iziAinréitt adulZ 'rn&i sus, fit `rmita2 adAogini Virmond c. con-siliul de rözboiu, 17 IuniE 1720 Hurrn. boc. i1,I). 301 : er (Ghica) repl cirtemihr, alle nationes geben 'dent Dolmetsch jahriicfm eid sichree, -wielep er vieleMiihe und sie seiner nötig batten".

" lInteun indittoriu al rezidentuluf ruk Axle dascdv c. matele vizir din1719, 11.irm. Doc. VI, p. 287, Inti4 gitele :'-Quaprtipter sumnia fideet sinceritate furgitialn Portam assecurd,' Suirimant intentidriem suaW cezareaeMiAstatis At 116c tntalifel. tediisfstere thisf fflmarre pa'cont hnne'et ,amicitiamomnillirs8svis pitYnctisi totd conatu


careia se Intindea tot stapânirea sau cel putin interese otomane.Aceasta mare udând *muffle Persiei, o tara care totdeaunaa facut un comert foatre intins cu Europa, Petru ce! Mare doreasa-si Intinda stapanirea pe coastele ei spre a atrage astfel InRusia o parte a celui comer. Pentru a realiza planul sàu i seInfatiseaza un prilej din cele mai potrivite.

Intamplandu-se In Persia o revolutie in care sahul esterasturnat de un uzurpator Mir-Mahmud, un tib dintre popoarelerevoltate, Lesghii, Intrând in orasul Schamahi, ucide vr'o 300de negutitori rusi si le rapeste marfa de mai multe milioane.Petru ce! Mare cerand In zadar dela Mir-Mahmud Indestularepentru daunele cauzate, Intl% cu o armatil In Daghestancuprinde Derbent si Baku. Turcii auzind de cuceririle lui PetruIn Persia, Incep a se Ingriji i trimit o ambasada la acesta caresa-i spuna ca ei nu vor suferi nici odata ca niste Mohametani,precum erau locuitorii Daghestanului, sa incapa sub stapânireaunui principe crestin.

Pe cand astfel Rusii Incepusera a se ciocni cu Turcii lamarginele Asiei, In Europa lucrurile se incurcau_ din pricinaPoloniei.

Principele de Curlanda, o tara vasala Poloniei, se' casa-torise cu Ana, fiica fratelui lui Petru cel Mare. La moartea aceluiprincipe, neramanand nici un mostenitor, Polonia dupa dreptulfeodal trebuia sa anexeze Curlanda. Petru cel Mare Insa, carevoia sa puna mana pe aceasta tara, sprijine cu o armata penepoata-sa si o mantine ca regenta. Dupa ce Ana ajunge Impa-teasa (1727), ea cauta sà aduca Curlanda in o atarnare mai marede Rusia si voeste sa o dee ca feoda favoritului ei Biron. Tocmaipe atunci murind August al II-lea regele Poloniei, prietenulRusilor, alegerea noului rege Incepe a ocupa foarte mult curtileEuropei. Frantia dorea sa puna in scaunul Poloniei pe Stanis-laus Leczinsky, socrul lui Ludovic al XV-le, iar Austria siRusia sprijineau pe August al III-le de Saxa, care fagaduiseAnei cedarea Curlandei, i Imparatia rusasca pentru a asiguraisbanda candidatului sàu, intrase cu o armatä In Polonia.

Turcia care vazuse amestecul Rusilor In Polonia Inca de petimpul lui Petru cel Mare, cand acesta sprijinise pe Augustal 1I-le impotriva lui Stanislaus Leczinsky cel pus de Svedezi,impusese drept conditie Rusilor, prin pacea dela Prut, ca sanu se mai amestece In Polonia. Petru cel Mare Insa care aveaarmata sa In Polonia inca dela reasezarea lui August al II-le,o retrage numaiv cat Ora in Curlanda, unde o Intrebuintazacum am väzut, spre apararea nepoatei sale, Mai multe impre,jurari Impedeca Insa pe Poarta a, cere dela Rusi respectare-ttratatului Incheiet ; mai Intai complicatiunile din Persia si ras-boiul ce se Incinseseptre Turgi U partic1a pzurpateare d1e acolo ;apoi rasturnarea sultanului Mimed al U14e i Iniopuirea lui

56 ISTORIA ROMAN1LOR

Cu Mahmud I (1730). Ru§ii autau tocmai acuma, and Turciise aflau trite° mare turburare s le declare rgsboiu. Dupg ce-§iasigurg prietenia Austriei prin un tratat ofensiv §i defensiv in-cheiet cu aceastg putere in 1726, intamplandu-se tocmai atuncica Turcii in rgsboiul lor cu Persia; sä trimitg pe 'Mari prinpgmânt rusesc cgtrà acea tug, Ru§ii privesc aceastg trecereca un casus belli §i ataa Crimeea, prefkAndu-se fug §i acumacà ei nu pornesc inpotriva Turcilor ci importiva 'Marilor. TurciivgzAnd pe de o parte planurile Ru§ilor in Persia §i mai alestratatul secret de aliantg cu partida revoltatg ; pe de altgparte intrarea armatei ruse§ti in Polonia, insfk§it §i ataculCrimeei, se hotgresc sg declare rgsboiu Rusiei in 28 Maiu 1736,

Vkand rezidentul Angliei §i acel al Olandei, cg räsboiuleste gata sg" izbucneascg, §i simtând cà de astg datg Poarta vaavea de luptat impotriva a doug puteri, Rusia §i Austria, ei sesilesc a impka trebile §i sfátuesc pe Poartg sá inchidg ochiiasupra uzurpgrilor celor noue ale Ru§ilor, precum fkuse pangacuma cu rämânerea acelora in Polonia. Cauza care fkea peamandou'd aceste puteri sg sfátuiascg pe Poartg la rgbdare eràfrica pentru comertul lor, dupg cum ne spune Feldmare§alulrusesc Munich in memoriile sale asupra rgsboiului din acel timp :Englejii §i Olandejii care fgceau cu panzkiile lor §i cu altemkfuri un comert foarte insamnat In rg'sgrit nu puteau vedeacu ochi buni ca Turcii sg fie rgsturnati ; cgci clack' d. e. Turcii,care ca toate popoarele rgsgritene i§i cautg luxul lor in multimeahainelor lungi, ar fi ruinati, atunci ar trebui ca multi fabricantide panzg, cu deosebire din Anglia, sg-§i vandg stativele lor.Mai ales tug se temeau ei de un comert rusesc din Marea Neagrgeked Marea Mediterang, in spre care pAng atunci mgrfurileruse§ti mergeau prin marine lor" 38

Pentru a intälege aceastg politicg din partea Austriei,trebue sá ne amintim care erau raporturile sale cu Rusia §i cuTurcia la inceputul veacului trecut. Una din tkile care fuseseIn totdeuna mai amenintatg de Turci fusese Austria. Din tim-pul bgtgliei de la Mohaci (1526) and peri impreung cu regeleLudnvic al II-le §i regatul unguresc, Austria fusese expusg lacele mai mari primejdii din partea Turcilor, prin apropiata lorvecingtate, näscutg din prefacerea Ungariei in pa§alac turcesc.De atunci Viena deveni telul statornic al cuceririlor otomana§i ea fusese in curgere de un veac §i jumkate incunjuratà indoug rânduri de armatele turce§ti, (in 1529 §i 1683). De abiatrecuserg cati-va ani de and Austria izbutise a bate §i ea odatàpe Turci, §i a recg§tiga prin pacea dela Carlowitz (1699), tkileperdute pe timpul impgratului Carol al V-lea, §i apoi ajunsese

3' Milnich's Tagebuch in Ernst Hermann, Beitrdge zur Geschichle des rus-sichen Reiches, Leipzig, 1843, p. 158.

CONSTANTIN MANTROCORDAT 57

prin acea de Passarowitz (1718) a räpi chiar dela Turci ni§tebucAti de pämänt, intre care Oltenia. Arnintirea suferintilorincercate din partea Turcilor era inc6 vie in sufle tele Austri-acilor, *i la auzul numelui de Turc" li se aprindea i revoltaiMma, in cat mintea lor nu erà inc6 indestul de rece, cugetarealor indestul de limpede pentru a pätrunde in viitorul politiceiruse§ti §i a videa ce alt soiu de pericole aceasta ascundea in sine.Apoi comertul ce-1 fácea Austria in tärile noastre i in peninsulaBalcanului era cu mult mai neinsämnat de ea astäzi. GurileDunärei fiind insfär§it stäpânite de Turci MI% nici un soiu deamenintare, cel putin väzutä, §i deci chiar putinul comert ce-1intreprindea Austria fiind cu totul asigurat, intelegem u§or cumde Austria sprijinea politica rusascA impotriva Turcilor, pecând din contra puterile apusene incepuse incä de pe atuncia se ingriji de interesele lor in Marea Neagrä i stäteau alätureaCu Turcii in toate imprejurkile pentru a-i ajuta fatà cu Rusia.Austria nu ajunsese 'Meg la cuno§tinta politicei celei mai po-trivite Cu interesele sale. Din contra crezänd ea cä tot dinpartea Turciei Ii va veni peirea, ajuta pe Ru0 impotriva ei,färä a vedea cä prin aceasta lucrà de mai inainte la insä§i aei ruinä.

Dupà mai multe tânguiri mutuale, Rusia ocupà de odatäfärä o prealabilà declarare de räsboiu mai multe posesii tur-

ce§ti din Crimeea, lucru de care Poarta este incuno§tiintatàprin o §tafetà a lui Grigore Ghica, ajunsä in ConstantinopoleIn ziva de 14 Aprilie 1737, §i care provocA o mi§care urie§ä, mo-tivatà mai ales prin imprejurarea cá räsboiul nu fusese declarat 37

Constantin Mavrocordat din protivä in§Mat prin un renegatfrancez in slujba Portei, Bonneval, cautä sä o conving5 cA Rusianu aveä ca obiectiv a pregätirilor ei decAt pe Austria. Neputän-du-se admite c5 Mavrocordat s'ä fi vrut a inpla pe Poartä, a-semene pärere nu poate fi pusä decAt pe socoteala unei nepä-trunderi politice, care'l deosebia atät de mult de agerul §i ghi-baciul säu pärinte 38 C'ä Mavrocordat erà credincios stäpäni-torilor säi se vede de pe manifestul publicat române§te i tur-ce§te in Oltenia pentru a indemna poporul a nu se da in parteaNemtilor, ci a rämänea supus Portei care-i va apärà cu toatäputerea 39.

Dupä mai multe trätäri urmate, in rästimpul cArora Ru*iiieu prin surprindere Azovul, se deschide un congres la Nimirov

37 Vezi actele diplomatice analizate de Hurna. In Frag. zur Geschichie derRumdnen, V, p. 35-37

3, Analiza raportului lui Talman din t Mai 1736, ibidera, p. 40." lorga, Studii si Doc. XVI, p. 4. Acest document fusese Intrebuintat

Inainte de a lui publicare de N. Dobrescu, Biserica Oltraad, p. 134.

68 ISTORIA ROMANIIIOR

In Aprilie 1737, care se aduna mai ales duph. sthruinta Austriei 4eee vroia sh inalte pe Turci cu arntele In timpul negocierilorspre a aveh gata la indhmänh 0 instrumentul impächrei, in cazde izbAndh fericith a loviturei sale. Imediat duph deschidereacongresului, Austria arunch =SCR Si clà ordin trupelor sh treachpeste granita imphrhtiei otomane, de0 nimic nu putea indrep-thti o atare procedare din partea ei care erà Inch legath fatäCu Turcii prin tratatul de pace dela Passarowitz. Ea vroia inshsh-0 creeze o stare de stApânire care sh fie apoi Math de bazhIn trathrile de la Nimirov. Chiar din acele trhthri e0 la luminacht de nefireasch era alianta hare Rusia 0 Austria. pentru dh-rhpAnarea Turciei, §i neintelegeri grave se ivirà intre cei doitovarhsi de lupth tocmai dela pozitia viitoare a thrilor române.

Rusia cerea recunoa§terea Moldovei §i a Muntenia catAri neatArnate sub protectoratul ei, iar Austria se silea sàdobändeasch dela Turd cesiunea unei noue phrti din Munteniaanume pänh la rhul Arge§ului. Pretentiile celor doi aliati sebhteau cap in cap 41.

Turcia simtând aceasth contrazicere In vederile ambilorei du.;mani 0 impinsh de ambasadorul francez, de Villeneuve,care se temea pentru comertul tärei sale de concurenta Rusieite s-ar na§te din invoirea navighrei In mhrile turce0i, refuzhaceste conditii, ce nu ar fi fost mai grele chiar in cazul unuirhsbo'u pierdut.

Incordarea intre Rusia 0 Austria sporea insh cu at inaintaräsboiul, 0 lucrurile merg a§à de departe In aceasth privire incht ambasadorul rusesc din Constantinopole cere dela curteade Viena recbiemarea delegatului militar austriac depe lângharmatele ruse0i, din pricina rapoarte tor sale prea defavora-bile asupra mersului rhsboiului ruso-turc 42.

In asemene conditii intelegem cum alianta celor douh MI-phrätii in contra Turciei trebuia sh fie mai mult o piedech dechto pricinh de inaintare. Austria se 0 rhsgAnde§te In curAnd 0vede gre§ala ce o Meuse, ajutând pe Rusia in planurile ei decucerire. Ea reduce deci cererile ei pentru intocmirea phcei, laphqrarea conditiilor celei dela Passarowitz. Turcii Irish vhzândch Austria slhbeste, urmeazh tactica cea foarte inteleapth dea privighea numai pe Ru0, ce 0 ei duceau rhsboiul cu moliciune,§i de a thdea cu toate puterile lor asupra Austriei, cerând delhea ca conditie de pace restituirea tuturor posesiilor pierdute

'° Raportul lui Talman. 26 Fevruarie 1737. Protocollo della conierenzadi Talman con Gran vizire, 19 Fevruarie 1737, ibidem, p. 54.' Actele rezumate de Hurrn, ibidem, p. 65 si 67 si Hammer, Histoire derempire ottoman dans la collection d'histoires completes de taus les états enro-peens. III, p. 468

" Hurm, ibidem, p. 69.

tocmai dela pacea dela Carlowitz, Ei as,Azarea lui Racoti In tronulUngariei ". Luarea Mehadiei §i a Or§ovei de Turci hotAre§tepe Germani sA facA imrAcarea cu Poarta, care *i ea cerca El§Ade mult numai spre a avcA de unde lAsa, §i se fncheie paceadela Belgrad In 1739 In 18 Septemvrie, prin care Oltenia esteInapoiatA Turciei Ei astfel Muntenia este reIntregità. Cu Rusiase fncheie pacea in aceeaEi zi. Cu toate a cu putin timp maiInainte RuEii HtuserA In destul de greu pe Turci la S'avuts-hane, luase Hotinul Ei cuprinsese Moldova, conditiile rAcei §iCu aceastA putere sunt destul de favorabile Turciei. Intre alteleAzovul trebuia sA fie clAfAmat, tara din jurul lui EA rilmAnApustie ca margine fntre cele douà fmr Argil; Rusia este opritAa construi corAbii de rAsboiu pe marea de Azov §i pe mareaNeagrA, precum §i de a Intretinea o flotA pe apele lor. Ru§iipot face cornert InEA numai pe cornii turceEti. Ei dobAndescfnEA din nou Invoirea de a aveà un rezident in Constantinopole "Aceste conditii a-rat de Ingreuietoare pentru Ru§i dup6 un rAs-boiu fncununat la sfAr§it prin izbAnzi fndestul de insAmnate,se pot explica numai prin faptul a fncheindu-se pacea Cu Au-stria, Rusia se temea a urma singurà mai departe un rAsboiupentru care nu el-A pregAtitA. Apoi ea nu e§ia cu totul fArA cA§tigdin lupta fntAmplatà : rAmAsese cu cuceririle ei In Persia, §iAzovul, dacA nu erA fncA In slApAnirea ei, cel putin prin dArA-marea sa numai el-A nici un mijloc de apArare In mAnile Turcilor.CA§tigul 111E6 ce! mai Insemnat al RuEilor a fost acel dobAnditprin tAcerea tractatului asupra Poloniei. Ne stipulAndu-se nimicIn aceastA privintA, ei pAstrarA pozitiunea lor influentA 'in a-ceastA nenorocitA tarA, care In curAnd trebuia sA cadA jertfanesocotintei sale §i a lAcomiei vecinilor ei. Poate chiar cA sco-purile Ru§ilor asupra Poloniei i-au fAcut sA primeascA acea pacenu prea favorabilA, cAci ei vedeau In Polonia o pradA sigurA§i apropietA, pentru care prea u§or se hotAriau a jArtfi deocam-datA plantnile lor mai IndepArtate. Asupra tArilor romAne rAs-boiul din 1739, avit mai IntAi efectul cel foarte salutar de a serestitui Munteniei partea ce se desmembrase din ea In 1718".Apoi Ru§ii pAtrunses6 mai adAnc In Moldova decAt In rAsboiuldin 1711, §i RomAnii puturA cunoa§te altA parte a caracteruluilor, ce nu-i mai lAsa a§a de mult In lumina pravoslavniciei. A-nume Miinnich dupA ce je Hotinul, In August 1739, Intra In

4, I bidem, p. 81.,4 Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 786 §i 794. Comp asupra pri-

cinilor 1ncheiei pAcei un exhact din mcmoritil lui de Castellane din Mai 1747,In care el 15i clA sarriA iegelui despie ambasada sa Hurm. Doc. Suplemad, 1, p. 584.

4' Dragomanul Alex. Ghica stAluie ca Oitenia cea restituitit a se eons-titue In exarhat sub domnia lui, oielind pentiu aceasta 219 pungi. ConstantinMavrocordat iFbuti sA faca a se respinge aceastA cerere.'Ath. Comnen ipsilanti(1. c. mai sus p. 42 nota 22), p. 471.

CONSTANTIN MAVROCORDAT oo


Moldova, ceeace auzand Grigore Ghica, puse caimacam peSandul Sturza vel logorát §i pe Iordachi Cantacuzino Deleanulve! comis §i. el au purces in jos cu cati boieri s'au intamplat cudansul. Miinnich trimite pe Constantin §i pe Dumitra§cu Can-temir (din care pe unul voia sä-1 puna' principe in Moldova)",feciorii lui Antioh, care se instrainasera la Ru§i, §i ace§tia au§i purces prin tara strangand proviant §i bucate turce§ti; undegasiau luau §i caí de-ai cui era, turce§ti §i boj re§ti, pe toti filuau, ca le slabise caii".. Constantin Cantemir au venit tot j'A-cuind pana la Ia§i" §i au intrat in Ia§i in 2 Septemvrie 1739inteo Duminica, §i i-au e§it inainte mitropolitul §i mai multiboieri care se inai intamplase §i cu calugarii §i cu negutitorii,cu totii i-au e§it inainte de laturea targului, despre Muntenime(Copou) §i inchinat cheile terei§i steagul slujitorilor, §i s'auimpreunat cu mare bucurie mergand prin Ia§i, petreca'ndu-1boierii pana la Frumoasa §i s'au a§ezat acolo cu oastea sa"Mitropolitul tinir o cuvântare foarte pateticä spre lauda Mae-statii Sale Imparateasa Ru§ilor, suverana legiuita a Moldovei§i spre slavirea armatelor ei §i. se ruga pentru intinderea a§e,zamantului Maestatii Sale pe toate starile §.1 supu§ii Moldovei.Aici e locul de a face o bagare de seama asupra roluluireligiei ortodoxe in apararea nationalitatii române care seobi§nue§te a Se privi mai ales de clerul roman in chip cam exa-.gerat.

E adevarat ea' biserica ortodoxa a aparat totdeauna peRomanii din partile apusene care erau amenintati de catoli-eism §i desnationalizare. In -pile Române biserica Ortodoxan'a aparat lusa niciodata nationalitatea romaneasc'ä contraeople§irii din partea elementelor de aceea§i credint.a. Bisericanoastra ortodoxa a inlesnit, Grecilor instrainarea manastiri-lor §i a averilor t,ärilor romane. Tot ea s'a aratat pururi foartesupusa cara Ru§i §i plecata... . . Cazul de acuma cuMitropolitul se va repeta §i mai tarziu 48.

Peste putine zile vine insu§i Munich in Ia§i §i i-au e§it,inainte Mitropolitul Antonio §i cu Caimacamii §i cu alti boiericare se mai intamplase, facandu4 mare cinste, pana' l'au adus.In curtile donine§ti; §i au §ezut in Jai o septamâná §i cat au,§ezut in 'mi, in toate zilele cherna pe mitropolitul §i pe caimaeami

" Neculcea In Letopiseje, II, p. 449. Un hrisov al lui Grigore Ghica, din21 Octonivrie 1741, vorbeste despre iuga lul IntAi la satul Rosiestit apoi la Ga-lati. Urtcariul TI, p. 27. Un altul din 4 Iulie 1741 milueste pe stegarul de copiiloaijd .Codrescu, pentru cA ar fi rAmas credincios pe lAngA el, cu toate turburarileIntAmplate. De la acest stegar se trage familia Codre§tilor. Uricariul, V, p. 131.

loan Neculcea, p. 449.Miinnich cAtrà Cardinalul Fleury 30 Sept. 1739. Hurm. Doc. XVI,

p. 454, cf. p. 456 lista persoanelor iesite Intru IntAmpinarea generalului rus.


*i pe ceilalti boieri §i-i punea la masa de-i cinstea" 49. Miinnichinsa era numai cat un bun militar. De politica indeol*e §f de cearuseasca in dosebi el nu se prea ocupa, cu atat mai mult càera strain (German). De aceia il vedem facând o mare grepläand vine pentru intaia oarä in atingere cu Moldovenii. In de-o-sebire de Petru ce! Mare, care la fie ce moment mbrati§a peCantemir §i care pusese atatea clauzule favorabile boierilor intratatul sau cu domnul Moldovei, Miinnich se poarta mandrucu boierii §i cu mitropolitul tarei, §i impune boierilor ni§te con-ditii foarte grele care-i instraineaza indata simpatiile lor, ceeacede sigur trebue sa ne para curios pentru un om ce §i el nazuiala domnia Moldovei 5°. Miinnich se credea pe parnânt turcesc§i trata Moldova ca o tara cucerita, pe and Petru, mult maighibaciu, se aratase ca liberator. Astfel ne spune Hammera Miinnich trata boierii cu o asprime nepotrivita ; and mi-tropolitul ii oferi spre sarutare crucea §i evanghelia, el nu pusebuzele sale cleat pe sfAnta carte §i raspinse crucea, §i prelatulincepand o cuvântare prin vorbele : Domnul sa bine-cuvintezeintrarea §i e§irea ta" generalii ru§i incepura a rade de aceastaprofetie" 51 Munnich impuse apoi tarei Moldovei urmatoarele-orânduiri : Sa fie Moldovenii credincio§i cu toata mima impa-ratiei Rusiei. Sa nu aiba Moldovenii respundentie cu neprie-tenii imparatiei Rusiei. Boierii pribegi eu Grigorie Vodd sa seintoarca toti pana inteun an ; iar carele nu s'ar intoarce panala anul sá nu ail:A ertare. Doug-zeci de mii de oaste s'a armezetara §i sa o hraneasca §i sa §ada prin targuri pe unde s'ar socoti.Trei mii de salahori sa" nu lipseasca peste toti anii, O. lucrezepe la cetati la ce ar trebui. Pentru oamenii de oaste ce 'vol. fibolnavi, sa cheltueasca cu dan§ii la aptica (apotecafarmacie)sa le deje otet §i usturoiu. Ofiterilor ce vor fi cu acele doua-zeci(le mii de oaste, iara§i sa le deje ce le-ar trebui. Mosca!, Grecsau alti oameni straini sa nu incapa la nici o diregatorie in tara;ci numai cu negutitorie. Cati boieri §i ati slujitori ce n'ar fi Idvre-o diregatorie sa incalece sa mearga cu totii la oaste, §i leafasa le deje imparatia. Ear birul §i nevoia Ord ce le-ar fi parteasa-§i deie. Noua-zeci de pungi de bani sa deie poclon lui Miinnichacum. 0 surd de pungi de bani sa' deie masa lui Miinnieh intoti anii, (care bani Ilea 12,000 de galbeni de aur, ungure§ti.Galbenul umbla patru lei pe aceasta vreme). Nimeni sa nu ta-1gadueasa bucate sau haine, sau bani turce§ti sau grece§ti cacu capul lor vor da sama.

, " Ibidem, p. 450. Constantin Cantemir comanda un regiment de Moldo-veni. Vezi Histoire de la guerre des Russes et des impériaux contre les Tures en1736, 1738 el 39 et de la paix de Belgrad qui la termina. Paris 1780, II, p.119-122.

" Mannstein Mémoires sur la Russie Leipzig 1771, p. 33Ò nota.51 Hammer, Histoire de l'empire ottoman, p. 484.

62 ISTOBIA ROMANIL011

La aceste ponturi" adauge Ioan Neculea reflexiunile ur-matoare care arafa pgrerea baierilor : si le-au zis, ca de mivor primi asa, a da foc targului ; si i-au facut cu de-a sila deau iscglit, ca se Intamplase si boierii de nu se invoiau, si au iscglittoti. Care mai pe urma veti vedeà la ce au esit cinstea lui Mitn-nich, O vinul cel unguresc dulce s'au facut venin amar si rasulplans, si voea cea burra, groaza si frica. *i. oh I oh I oh l bo-011a, sAracie si lipsa si blastem, si °sana' vecinica neuitatasi neInchegata", aceasta cu atata mai mult ca dupa Incheiereapacii dela Belgrad, Rusii fiind nevoiti s'a parasasca Moldova,Munich da tara in prada soldatilor, ceeace o expune la o sal-batea despoiere 52

Aceasta tratare ata de brutalä a boierilor avu Irisa unbine ; ea deschise ochii asupra politicei rusesti, si daca' s'au for-mat In tara de pe atunci o partida' anti-rusa aceasta o datorimpurtarii lui Mtinnich.

l'Afile minarle fiind prin pacea de Belgrad lasate Portei,domnii lor revenir% In scaune. Ghica Indatorindu-se mult Intimpul rasboiului, pentru sprijinirea Turcilor, este nevoit sapuna dari grele pe Moldova, carciumarit cate 5 lei de carcimg.,vacarit pe care il percepe ca si Mavrocordat si de pe vitele ceperise. Turcii trimetind spre siguranta patru steaguri de ostiresa ierneze In Iasi, militiile otomane pe tanga' ca prada cumplitorasul, mai atase si ciuma In el. Cara' aceste suferinti se maiadauge si o lipsa mare de fan care ucidea dobitoacele 55.

Daca. domnia lui Ghica apasa acuma cu o mana atat degrea asupra Moldovei, pricina nu era acea formula-la de Neculceain o poetica comparatie ca hirea domnilor se potriveste culinul marilor si cu saninul cerului ; când nu gandesti se turburamarile si ceriul Innoureaza" 54, ci In nevoile lui si mai ales Infaptul O reIntorcandu-se din Tarigrad mar adusese Inca un numarde Greci cu el, intre al tii pe un patriarh mazil, Paisie si pe unulGrigorie pe care'l facu postclnic, dintre toti Grecii acesteidomnii cel mai bun si mai intalept, numai tot hire de Grec,mai mult de lup de cat de dulau" 55. Apoi mai aducandu-sinora din Constantinopole, fata lui Mihai Racovità, alta droaiede Greci sa je dupa dansa, toti oameni pe care nu alta ceva iiatragea In Moldova de cat dorinta de imbogatire prin jaf §i,despoiere. Mitropolitul Anton ducandu-se cu Rusii, Ghica ca

62 loan Neculcea, p. 450. 0 lnsemnare pe un manuscris In Ureche Inscripti/de pe manuscrise" In An. Ac. Rom. II, tom. IX, 1886 p. 49.

'8 Neculcea ibidem, p. 442. La p. 454 ne spune cd stogul de fan ajunse 151/4i" Ibidem, p. 425." Ibidem.

CONSTANTIN MAVROCORDAT (l3

sA acopere numele cel de hain a lui Anton" 50, p-une In locul luipe un Grec, Nechifor din Peloponez, singurul mitropolit grecce au stat in biserica Moldovei.

Grigore Ghica ca si mosul sAu Neciilai Mavrocordat sefolosia de toate imprejurArile pentru a Inmulti si hind elementulgrecesc.

Grigore Ghica intrA ins6 in curAnd In bAnuialA de intelegerecu Rusii, si nu fArA cuvAnt. Asa el sra'tuieste pe Turd sii Oil-sascA cetatea Hotinului, ca una ce ar fi cu totul dArAmatA, carepArAsire din partea Turcilor, cu toate cA era si In interesul Mol-dovei, convenia mai ales acelui rusesc. AceastA purtarea a luiGhica se explicA numai prin inriurirea pe care Rusia o dobAn-dise In Constantinopole in urma rAsboiului, si care impingeape iscusitul Fanariot a se pune bine si cu aceastA impArAtie, IntrucAt se putea, fArA a se compromite nici fa-tä cu Tura,.

Vom vedea cA In tot deauna tinta supranA a domnilorsi dragomanilor fanarioti a fost de a pAstra posturile lor de a-siIngriji de intersele Muesli, slujindu-se de acele politice nu maica unelte pentru ocrotirea daraverilor lor personale. GrigoreGhica si cu fratele sAu Alexandru dragomanul, ne dau In aceastAprivintA exemplul cel mai viu. Anume Turcii fiind MO inteunrAnd, vroiau sä Incheie pacea cu Rusii. Cei doi frati temAndu-seca Moldova sA nu incapA sub Rusi si Grigore Ghica sAli peardAcApAtuirea, se opun din toate puterile lor la intocmirea pAcei 57.DacA insA Ghiculestii se temuse ca pacea sä nu se incheie subimpresiunea unei hotArAtoare izbänzi a Rusilor, pentru cA Mol-dova trecand sub ei, sA nu se pericliteze pozitia lui Grigore,pe de altà parte o izbAndä prea desAvArsitä a Tnrcilor putea&A ating6 pe acea a lui Alexandra, cAci rApunerea aliatilor de&Red Turci ar fi adus pe Racoti la domnie In Transilvania,si atunci creditul pe care acest evenement l'ar da ltii IbrahimEfendi capuchihaia lui Racoti, ar pune pe Alexandru GhicaIn pericol de a pierde postul de dragoman pe care i l'ar rApiIbrahim Efendi' . Fratii Ghica aveau deci interes ca pacea sAfie IncheiatA fArA ca nici una din puterile rAsboitoare sA do-bAndeascA asnpra celei-lalte un rezultat insAmnat. De aici seexplicA cum de fratii Ghica care combAtuse pacea dupA InfrAn-gerea Turcilor, o sprijinesc din toate puterile lor cAt-va timpdupA aceia 58.

" Carte soborniceascA din 1752, In Uricariul lui Th. Codrescu, II!, p.236. Lelopiseful lui Neculcea II, p. 456. Nichitor vrea la bAtrinete sa vAndAmitroplia unui aitui Grec ; este Insii Impiedicat de sobor.

47 In limbagiul sAu plastic Neculcea, Letopisete, II, p. 436, formuleazAastf el aceastA teamA : ,,cA avea Grigore Vodri mare jale si flick c'or lua cre-stinii /Ara si nu numai el ci si Grecii lui n'or mal avea ce stApAni si ce mAnca".

" De Villeneuve c. afacerile strAine, 11 August 1738 In Harm. Doc. Su-plement, I, p. 522.


Acest joc al Ghiculestilor nu scapa lusa de a fi patruns deTurci, si acestia nemultamiti ea* prin incheierea pacei nu casti-gase si ceva dela Rusi, isi rasbuna in contra principalilor ei mij-locitori, taind capul dragomanului Alexandru Ghica si unuiom de incredere a lui Grigore, doctorul Testabuza ; iara GrigorieGhica tus* isi rescumpara viata cu 200 de pungi 59.

Totusi el trebui sa piarda domnia, si modul cum aceastase intampla ne desvaleste sistemul de intrigi complicate ce seteseau in Constantinopole in jurul tarilot române, si ne arat4ca intreaga activitate a cugetelor celor agere ale Fanariotilor,nu avea alta tinta de cat vanarea acestor banoase pozitii.

Printeo exceptie in lumea acea lipsita de simtiminte siplina numai de interes, se intâmplase ca fiul lui Grigore Ghicas'A se inamoreze de fata lui Mihai Racovita intr'un chip atatde serios, in cat sa cadà in o lungoare care ii ameninta zilele.Cu toata dusmania lui Ghica contra lui Racovita care'l sapala Constantinopole, el fu nevoit, spre a-si mantui viata copi-lului, a se incuscri cu domnul depus. Devenind astfel rude siprieteni ei se unira pentru a rasturna pe Constantin Mavrocordat,spre a obtine Grigore Ghica Muntenia iar Mihai Racovita Moldova.Grecii creditorii lui Racovita care asteptau de 14 ani in zadarrestituirea in scaun a debitorului lor, isi pusera toate silintelespre a face A izbuteasca planul ce-si propusese. Liga fagaduia1000 de pungi marelui vizir pentru mazilirea lui Mavrocordat.Sultanul se arata fusa nedispus de a jartfi pe domnul Mun-teniai, care simtind pericolul daduse si el 300 de pungi prote-guitorului ski Cizlar-Aga. Acesta sfatui pe sultanul sà depunape Ghica, sa stramute pe Mavrocordat in Moldova, dand scaunulMunteniei lui Mihai Racovita, ceca ce se si facu. Astfel unelti-rile pornite de Ghica contra varului sàu se intoarsera in potrivalui insus 60.

3. OLTENIA. SUB GERMANI

Dela 1718 data tratatului dela Passarowitz pana la 1739data aceluia de Belgrad, banatul Craiovei statu in stäpanireaGermanilor, care dorind sa reforme starea acele provincii,facura asupra ei mai multe cercetari, ce se afla consemnatein numeroase documente. Studiul lor ne pune in putinta de acunoaste cu de-amaruntul o suma de imprejurä'ri a vietei tä-

" Doua rapoarte ale rezidentului german Penklet din 17 Septemvrie si2g Noemvrie 1741 analizate In Hurm. Fray. V, p. 108. Asupra lui Testabuzacompara raportul din Noemvrie cu Enache Gogalniceanu In Lelopiseje III, p. 199.

" De gastellane c. afacerile straine. 10 Sept. 1741 Hurm. Doc. Suple-mertl, 1, p.. 504: en sorte.que tous les ellorts de la cabale que Grégoire Ghikaavait tramée contre son cousin Mavrocordato, a tourné contre lui-meme".

CONSTANTIN MAVEOCOltDAT 65

rilor romane din care Oltenia era partea unui tot, pe la inceputulveacului al XVIII-lea.

Numgrul poporatiei in aceastg parte de tail era foarte micIn raport cu ce este astgzi. La cea dintgi numgrare din 1721se aflarg numai 13.245 de familii, cei mai multi oarneni standascun§i prin munti, incg de pe vremile rgsboiului. La numgrareafacutg mai tarziu, in 1734, se &ill 29.341 de familii de birnici*i 4005 de scutiti. Dacg mai socotim numgrul familiilor emigratela aceastg din urmg epocg, (vom vedea in curand pentru ce),la cifra de 6.000 atunci vom afla un total de 40.000 de familiifu cifrg rotundg pentru poporatia totalg a Olteniei, care ne dau,socotite a 5 suflete de familie, un numgr de 200.000 de oamenipentru intregul poporului din banatul Craiovei in timpul stg-panirei germane 61, pe and asigzi este cel putin de 1.000.000.

Cele 36.000 de familii de birnici se descompuneau in chipulurmAtor : 52 de boieri mari, 61 de rangul al doilea §i 108 de rangulal treilea 62. Tgranii se subimpArtau In 75 de familii de ale§i,razg§ii cei mai bogati, 5690 de megie§i definiti de un documentca locuitori cu mo§ii, alcatuind trei categorii dupg intindereaproprietatilor lor 63; 14.145 de §Arbi, Omni fgrg proprietgtice locuiau pe mo*iile boiere§ti ; 7.368 de locuitori mgrgina§i,§Arbi supu§i la mai putine contributii din cauza lucuintei lorpe marginile tgrei, expuse la prgdgciuni ". SA mai aflau apoi5.900 de familii de boiergna§i, 414 plgie§i, 415 Lovi§teni, 836izle familii in Craiova §i 323 de negutitori, cei mai multi in Craiova.Capitala Olteniei numgra deci vre-o 1000 de familii sau 5.000de suflete pe cand astgzi vre-o 30.000, in cat ggsim accia§i proportieintre numgrul locuitorilor de atunci §.1 de astgzi atat in capitalacat §i intreaga targ, dovada cg cifrele sunt cat se poate de exacte.

Acest numar de tot neinsemnat al poporatiei tgrilor ro-mane se mic§urg mai curand de cat spori in decursul epoceifanariote, a§a ca la sfar§it in 1821 era tot atat de mare ca §i lainceputul ei. De atunci pang astgzi, in trei pAtrare de veac,poporatia s'a incincit, semnul cel mai inviderat al imbungtAtireiconditiilor traiului.

" Protocolul delegatlei Insarcinate cu numitrarea poporatiei, din 30 la-nuarie 1721. Ilurrn Doc. VI, p. 352. Alt raport din 1720 da 13245 de familii.Giurescu 1 c. p. 475. Un alt raport din 1722 ibidem p. 517 da 20030 de familiiRapartitia contributiilor din 1734 ibidern p. 518-522. Asupra iamiliilor emi-pate Inca din 1731, vezi raportul comitelui de Wallis si a baronului Reben-tisch, 20 August 1731 ibigem, p. 478, despre care ne vom ocupa mal jos.

" Vezi lista boierilor care contribuira la datul cat% imparatul ibidem,p. 318.

" Rapoitul consiliului provincial c. consiliul de ra.z,boiu, 17 August 1731,ibidem p. 477 : den possessionirten Insassen Mevass genanut".

" Din pricina asezarei sale, ¡elite de Turd, deci de pradactuni, tinutulGorjului nu avea nici un marginas ibidem, p. 520.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX.

66 ISTORIA ItOMANILOR

In ce stare se afla aceasta poporatie? Amn'untimile con-tinute in documentele germane ne vor face sa patrundemmai bine in mizeriile ei. Locuitorii plateau afara de bir, dareadirecta, Inca urmatoarele 11 dad indirecte, care pe tot atäteacanaluri storceau averea contribuabilului in favoarea uneiocarmuiri ce nu-i dadea in schimb decat chinul i bataia, ne-siguranta i deconsiderarea. Aceste dad erau : 1. desetina destupi, 2. dijma dela vii sau vadraritul, 3. dijma dela mascurisau gosling, 4. acea dela tutun, tutunaritul, 5. darea pe vite,vacaritul, 6. darea pe oi, oieritul, 7. darea pe iarba, ierbaritul,8. mascaritul adeca darea de 3 lei dela fie-ce car cu peste sarat,O. cotaritul sau darea pe cot impusa negutitorilor, 10. coma-naritul, dar ca pe butile de vin alta de cat vadraritul, 11. fuma-ritul, darea pe caminuri 65 Ne inchipuim lesne cà adaugindsferturile pe lânga toate cele enumerate darile nu mai dadeaulocuitorilor nici un rasuflu, caci nu se sfarsia una de Incasat

venea terminul unei alteia. Dabilarii stateau necontenit pecapul poporului, pandindu-1 la fie-ce moment spre a-i rapiagonisita, in cat de abia putea scapa ceea ce-i era neaparat pentruintretinerea misalescului sàu traiu. Cea mai Nina parte a pro-ductului muncei sale mergea in punga domnului, in acea a Tur-cilor, Grecilor, calugarilor i patriarhilor straini ; pretutindene,numai intea lui nu se putea opri. i cu toate aceste Oltenia seafla Inteo pozitie comparativ mai buna decat restul ta'rilorromâne, ceeace se vede din faptul constatat de comisia admi-nistrativa' din 1720, care spune ca aice in tara se &en ceiniai putini sarbi" 66.

Conditia acestor sarbi era lasata la dispozitia stapanului,care ii punea sa-i lucreze asa de des si ash de mult cat era inbunul sàu plac, folosandu-se totdeauna boierul de timpul celfrumos, iar interesele taranului se periclitau adesa ori din pricinastricarei vremei, mai ales cand parintele nu aveh un fiu caresa ingrijasca pe schimbatele cu el de gospodaria casnica. Nemtiicare cuprinsese Transilvania redusese numarul zilelor de muncaale iobagilor de aici dela 6 la 4, dar magnatii gash% o compen-sare a acestei reducen, punând sri lucreze nu numai pe un mem-bru din familie dupa cum ar fi fost drept, ci pe toti cei ce o cum-puneau, la munca câmpului.

Se temeau deci comisarii imperiali ca i boierii oltenicare sunt plini de viclenie si se deprind user la lucruri apasa-toare, sa nu urmeze exemplul Transilvanenilor, la caz ands'ar dispune reducerea zilelor de munca" 67.

"Anexa XVII la raportu deputatiei administrative c consiliul imperialdin 1720, ibidem, p. 338.

Ibidem, p. 315." Ibidem, p. 316.


Taranii erau insa jäfuiti de boieri mai ales cu prilejulstrangerei contributiilor. Niciodata nu se dadea unui Oran ochitanta pentru contributia raspunsa de el, a§4 ca adese oritrebuia sa plateasca Incà odata suma datorita. Nedreptatea mer-gea Inca §i mai departe atunci cand o parte *din poporatie fu-gind la munti §i la codri, se apuca pe cei rama§i a plati datoriacelor ce lipsiau 68

Din pricina acestui jaf neomenos, taranii se siliau de aparea mult mai mizerabili de cum erau in adevar. Raportuldeputatiunei administrative ne spune ca taranii olteni locuiauimpra§tieti in cate patru, cinci case facute din impletitori denuiele, unse cu ceva lut, in locuri cat se poate mai indepartatede drumul mare §i apropiete de munti §.1 paduri, a§à ca fiecaredin ei, la caz cand ar vedeà venind ceva din depärtare, sa fiegata de fuga. Altii locuiesc prin paduri intunecoase in bordeiesub pamant ca animalele salbatece §i nu cultiva mica lor agri-cultura lânga casele sau bordeile lor, ci la una sau mai multepote indepartare, ramanând astfel cea mai mare parte dinacest frumos pamânt necultivat. Se intalnese adeseori taraniromani ajun§i la vrasta de 50-60 de ani, fara A. fi mers maimult de 10 ori la vre-o biserica §i care nu §tiu ce este credintanici cele ce se tin de ea" 66 pranii deci cautand deje pecat se puteà mai mult aparenta unei vieti saracacioase, prinaceasta tocmai se vede cá in realitate starea ion economica eraIn destul de buna §i cá ei ar fi dus un traiu imbel§ugat, dacavitriga ocarmuire i l'ar fi ingaduit.

Asupra productiunei Olteniei affair' ca tânutul Valceiproducea mult vin §i poama, Romanatii grau §.1 orz, Gorjul cul-tiva putin grau insa un prisos de papu§oi, pe langa vin §i pe§timinunati pascuiti din paraile de munte, Doljul dadea iara§imulti pe§ti §i cu toate ca cultura graului nu era prea intinsatotu§i folosia mai mult decat celelalte din pricina apropiereiCraiovei, unde i§i vindea toate productiunile sale, iar tinutuiMehedintilor se deosebea prin producerea mierei, fanului §iposeda intinse pa§uni pentru vitele §i mascurii sai 70 Numarulanimalelor era apoi insä'mnator. A§a se aflau in 1731 in Oltenia50.000 de boi §i vaci, 100.000 de cai frä strajnicii de 3 ani,200.000 de stupi, 300.000 de oi §i 300.000 de mascuri, o ho-ed-tie in animale ce astazi nu se mai intalne§te, daca lu, am InconsideKatie raportul lor catra poporatia de atunci §i de acuma,MA a mi vorbi de albina care s'a fmputinat atat de tare.

Potrivit cu aceastä insamnata productie a Olteniei §i caputinatatea nevoilor locuitorilor ei, §i gasim ca ea faceà un

" Ibidem, p. 309." Ibidem, p. 310.

Visitations-relationen din 20 August 1720, ibidem p. 478.


comert foarte productiv cu Odle vecine, prin care multi baniintrau in tara 0 mai nimic nu e0a din ea" 71.

Tara prin natura ei de bogatie neasamanata, insa pradata§i jaluita de acel ce se scula mai de timpuriu, iata caracteri-zarea Olteniei i in deob§te acea a tarilor române, in veacul alXVIII-lea. Faptul ca ele tocmai putean birui jaful §i despoiereasistematica cärora erau expuse, este datorit numai i numaiputerilor productive extraordinare ale parnântului §i climei lor.

Dupa ce am cunoscut starea materiala a poporului romandela inceputul veacului al XVIII-lea, sa cercetam i starea luimoralä, pe care nimic nu ne o va puteà desvali mai bine decalsitu atia in care se aflau manastirile

Aceste erau indestul de numeroase. Numai in Oltenia seaflau 18 manastiri mari de calugriri cu 11 schituri 0 5 manastirimari de femei cu 6 schituri. Stapanirea absolutà asupra lora veniturilor lor o aveau egumenii, numiti in manastirile in-chinate de catra patroanele lor din Rasarit, in cele domne§tide domn.

Egumenii manastirilor inchinate erau mai liberi in po-zitia lor decat acei ai acelor domne§ti. Ei puneau la o parte totce putean jafui, and numai de cand in cand cate ceva manas-tirilor patroane. Eran schimbati de obiceiu la 3 ani, land cusine tot ce adunase, Meat toate veniturile manastirilor e0aitafara din tara. Adesea ori fugiau inainte de a a§tepta terminulrevocarei lor, furand toate odoarele cele mai de pret, spre anu fi nevoiti sa impartasca productul jafurilor lor cu acei ce-itrimisese. Daca dornnul nu se puteà impärta0 cu nimic delamanastirile inchinate, el se despagubia dela cele domne§ti,vanzand pe bani numerati de'nainte locul de egumen celui ce-idadea ma i mult. Daca egumenul muria erà mo§tenit de domn.Daca traia prea mult, mai erà jafuit din timp in timp cu cateun imprumut pe care domnul nu-1 mai platea, dar nici egu-menul nu I mai cerea.

Calugarii duceau in aceste manastiri o viata din cele maimizerabile, caracterizata mai ales prin o fenomenala trandavie.Toata treaba calugarilor consta In aceea ca' dimineata stauIn biserica vre-o jumatate de oara ; apoi se preumbla pana lagustare, care de obiceiu era i putina ; dupa aceea se pun cutotii la somn pentru cate-va oare, sä fi fost satui sau nu. CAVA'sara tin iara0 o jumatate de 'para. biserica. Nici unul nu seapuca de ceva, nu lucreaza nimic, preferind a suferi foameacea mai ascutita, lar trebile casnice le ingrijesc cati-va mize-

n Extract aus der Graf königsegl. Relation, din 4 Martie 1734, ibidem,p. 491.

CONSTANTIN MAVItOCOBDAT 69

rabili tigani care le aduc lemne, apg §i celelalte trebuitoarevietei" 72.

Iat6 deci ce tablou al st6rei economice, financiare 0 mo-rale ne Infàti§aiä documentele din timpul sapânirei germaneIn Oltenia. Pretutindene de sus pârai jos o deplinA dezorgani-zure a tuturor puterilor statului, precum o volnicie deplin6 acelui mare fatä cu cel mic ; pretutindene jaful §i despoierea carese Impleteau prin aceastá societate descompusA ca vl5stareleederei prin ruinele unui caste'. Trebuia o mare energie §i maiales o mare ghibkie, spre a fntreprinde lecuirea acestui orga-nizm atAt de pràpädit. Apoi ca toate boalele care au ros lungtimp màduva vietei, §i acea de care suferea Oltenia trebuia de-rádkinatà cu Incetul ; cu incetul deprins poporul la un nou sis--tem de traiu, acel al ordinei fatá cu dezordinea In care se aflaatunci. De altfel se puteà Intâmpla ca poporul sá priviascá caun mai mare rAu Incercarea de a-1 vindeca de rAlele existente,ca §i bolnavul ce se teme de operatia ce trebuie sA-i redeie viata.

Acest principiu nu l'au aplicat Germanii. Ei an vrut preaCu grAbire sà transforme viata Olteniei, au Agnit o sumA deinterese, au scrintit o sum6 de deprinderi, §i an spAriet poporulmai rAu 'Ma de cum o Meuse ocarmuirea de paná atunci. De-aceea Incercarea Germanilor a ilmas zAdarnicg.

Boala Ord venise mai ales din tduntrul ei. Tot din räuntrutrebuia, dac6 corpul nu erà osAndit fárá iertare, sA vinà prino reactiune a puterilor vitale §i lecuirea. Si Oltenia dovedi maitârziu cA (Musa nu trebuia s6 moarà ; §i din sAnul ei plecA unadin scânteile care regenerará neamul românesc.

SA studiem IncercArile de reformA ale Germanilor.Asupra modului cum trebuia tratatà noua lor agonisit5,

Orerile autoritAtilor germane erau ImpArtite. Guvernul centralvroia ca prin sigurantà §i Incredere In pacea Incheietà sA rea-ducg pe locuitorii Imprà§tieti iarä§i pe la casele lor, sA introducádreptatea In locul sAlniciei de "Ara atunci, sá rAdice negotultárei §i sà introducà In mima fie-cáruia, boier san Oran, con§-tiinta deosebirei fntre ocArmuirea dulce §i bine-cuvantatá aunei domnii cre§tine §.1 spaima ce erà mai Inainte aceste toateIn Indoitul scop de a multumi poporatia cucerità §i de a o sporiprin emigrare din p5rtile turce§ti 73.

7' Rapoitul lui Ignatie Haan C. ImpAratul, 21 Noemviie 1719, ibidem, p.284. Comp. Raportul deputaliunei administrative, ibidem, p. 315 $i anexa XVII,la acest 'sport, p. 340. Un document din Moldova de la Antioh Cantemir, dinanul 1700, IntAieste stsrea de destrAbAlarea a mAnAsthililor Inchinate spunAnd :Si Ina si egumenii si crilugAri au lost jAcuitori impreunii cu acei stApAni strAini".Eibiceanu, Istorict Mitropoliei Moidovei, Bucuiesti, 1888, p. 10.

" SteinvIlle c. Schramm, 26 Wile 1718, ibidem, p. 238. Instrucflile cola-nelului Schramm, 6 Noemviie 1719, ibidem, p. 329

70 ISTORIA. ROMANILOR

Cam de alta parere erau organele ce reprezentau pe gu-vernul central in provincia cucerita anume delegatii imperialitrimi§i spre a lua Oltenia In posesiune. Ei considerau aceastatara ca supusa dupà dreptul rasboiului §i care deci trebuia tra-ta-La potrivit cu a ei stare. Astfel unul din comisan, Ignatie Haan,expune Imparatului deosebirea !are Transilvania, supusa con-ditional §i Oltenia cucerita prin puterea armelor ; de aceea nuar trebui tratat cu ea In nici o imprejurare §i toate reformelesunt de introdus pe cale autoritara 74.

Vom videa ca din aces te douà pareri, acea din urma de-veni precumpenitoare §i ca reformele introduse de Germani,fara ca poporul sa fie intrebat, 11 aduse In curand la o nemul-la-mire inca' mai mare de cum o avuse sub stapânirea turceasca.

La inceput mäsurile Germanilor tinura sama intru cat-vade dorintele boierimei oltene §i. se retinura de la scopul ce-Iavuse intai, de a numi ca ocarmuitori pe boierii Baleanu §i.Stirbeiu, incuviintand cererea Muta de 66 de boieri §i trimisadin Targul-Jiului Imparatului, prin care aratau dorinta de aavea ocarmuitor, cu vechiul titlu de ban, pe Gheorghe Canta-cuzino fiul fostului domnitor Sarban. Boierii sunt apoi insar-cinati sa aleaga patru ajutoare din care 3 anume Grigore Vlasto,Staicu Bengescu *i calugarul Dumitra§cu Brailoiu fura ale§iIn unanimitate, jara asupra celui al patrulea glasurile se impar-tira intre Ilie Oteteli§anu, Vasile Poenaru §i Vladutä Zatran,futre care imparatul trebuia s'A hotareasca 75.

Oltenia este rasara In vechea ei impartire In 5 judete mo-dificandu-se intru câtva felul ocarmuirei. In fruntea fiecaruiajudet se pune un vornic, iar judetul este impartit in 4 pla§i,fiecare din ele avand in capul ei cate un ispravnic. Fiecare satera ocarmuit de un parcalab.

Caderile vornicilor erau : ingrijirea readucerei oamenilorla locuintele lor precum §i de a Indatori pe ace§tia a nu-§i maizidi case subterane ; privigherea intretinerei drumurilor, po-durilor §i fantânilor ; paza sigurantei publice §i judecarea pri-cinelor mai insamnate, afara de acele capitale §i. de acele asupranemi§catoarelor, care erau pastrate pentru ocarmuirea cen-trara. Dela toate judecatile vornicilor se putea face apel laocarmuire. Ispravnicii indeplineau sub ordinile vorniciloracelea§i indatoriri ca §i capul judetului. Caderea lor judecato-

74 Raportul lui Ignatie Haan c. ImpAratul, 21 Noemvrie 1719, ibidem,p. 283.

7I Traductio memoriElis Valachiae Boerunum, 6 Septemviie 1719, ibidem,p. 317. Piovisorium decretum pro banno Valachiae domino Gheot ghio Canta-cuzino, 15 Septemvrie 1719, ibidem, p. 319. Piocesul verbal de alegeie a celorpatru ajutoare, 28 Septemvrie 1719 subsemnat de Gheorghe Cantacuzino Lanulli secretarul stiu, Grecul Necula1 de la Porta, ibidem, p. 319


reascA se mArginea in penal la dreptul de a pune la oprealgpe fAcAtorii de rAle §i a-i pedepsi pAnA la gloaba de 3 lei saubataia cu 50 de vergi ; in civil pAng la suma de 30 de lei. Par-calabul puteà sA pedepsascä numai pAng la 25 de nuiele, sau1/9 de fiorin adecg1/4 de leu. Fiecare ispravnic aveA sub el cAte3 vAtAjgi pentru expeduirea ordinilor. De ocArmuirea centralàerau alipiti 20 de stafetari sub un vatav, pentru transmitereacorespondentii oficiale §i private 78

Intocmirea ocArmuirei puteA cel mult s'A deje na§tere lanemultAmiri personale. Mult mai multe interese furA atinseprin schimbarea sistemului impozitelor. Germanii vroiau inaceastA privire s'A inlAture arbitrarul de pAng atunci §i sà inlo-cuiascA d'Afile nea§teptate i schimbgtoare, prin altele hotArAte§i nestrAmutate, a§A cá fiecare supus sg §tie dela inceput ceeaceva aveà de plAtit in decursul anului i prin urmare s'A trAiascgIn lini§te §i sigurantg cg nu va mai aveà nimic de plait pesteceeace au fost odatg orAnduit" 77. Germanii incep prin a des-fiinta vagritul, ierbAritul, ingscaritul, cotaitul, comAnaritul §ifumaitul pAstrAnd numai 4 dgri din cele indirecte desetina,go§tina, tutunaitul §i oieritul, dispunAnd ca aceastA de pe urmädare s'A fie luatA §i dela boieri §i dela raAngstiri in fiecare an,precum se lua dela Orani, pe cAnd pAnA atunci boierii §i mg-ngstirile o plgteau numai. la 3 ani odatà 78. Aceasta fu primamäsurà ce aduse nemultgmire in clasele diriguitoare in contraocArmuirei germane. Altele ce o mai sporirA' furä fixarea zilelorde munc6 ale táranilor §i aplicarea legilor germane de cal% unauditor german, toate mAsuri protivnice obiceiului pAmAntului79,

Alte mAsuri lovirà mai ales in pozitia clerului. Pentru aimpiedeca prea marea inmultire a fetelor biserice§ti, se supuntoti preotii la dare, conpensAnd aceastà sarcinA prin scutirealor de a mai da pocloane episcopilor, care §i ei nu erau sg maifie indatorati la imprumuturi silite ata domni ". Sistemulerà indestul de bine combinat, luAndu-se acuma pe calea legalg,ceeace mai inainte se lua pe acea a fArA de legei. Si cu toateaceste noua orAnduire nemultämi pe toatA lumea ; cAci era in-

76 Vez' anexcle V si VI la 'aporta] deputLtiel administrative c. consiliulde lazboiu, 1720, Lb,dem, p. 324-326. Anexa VII conline numele boierilm ran-duili In cele 5 judElE ca vornici i isptavnici. Anexa VIII conline statul letilortuturor dregatmilm. Din aceasta allAm ea banul pirata pe En 6000 de floriniconsilierii cate 1500, vornicii cate 416, ispiaNnicii cate 250 dE ilcoini pe an.

Ordinul Imparatului c. baronui de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem,-p. 400.

7a Anexa XVII la raportul dep. adm. ibidem, p. 339. Comp. textul ace-lulasi raport, tb.dem, p. 313.

" Anexa XIV, ibidem p. 335: Quod ioLLagiones instamus quatenus Incodera statu maneant" cer

Ordinul Imparatului c. baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidem,D. 406.


troducerea ordinei in locul desordinei. Anume sub regimul vechiufiecare preot &idea poclon cdt putea epicsopului i Cu rugaciuni,Cu tanguiri, cu lacrimi ipocrite, putea chiar reduce darul la maiputin de puterile daca unul poate erà napastuit, zece ha-laduiau. Acum rugaminti nu mai incapeau ; la terminul hotarat osuma fixa trebuia platita. Cat despre episcopi intalegem ca-idurea Cu atata mai eau taierea poclonului, Cu cat nu erau samai fie rasluiti prin imprumuturile domnesti. Ceeace atinse Cudeosebire pe egumenii mânastirilor fu supunerea lor la inda-torirea de a da socoteli pentru intrebuintarea veniturilor ma-nastiresti, cerere pentru ei cu totul afara din firea lucrarilor.Ei i protesteaza cu mare energie in contra acestei masuri, pre-facandu-se a vedea in ea o atingere a libertatei religioase si oprigonire a ritului lor a.

Daca insa indatorirea de a da socoteli nu putea periclitacredinta religioasa, aceasta fu inteadevar atinsa prin incerca-rile de intindere ale catolicismului, care izbutise atat de bineIn Transilvania prin propaganda unirei. Se plänuieste zidireamai multor biserici catolice, infintarea de scoli germano-latine,a unui seminar pentru formarea de preoti precum i oranduireaunui episcop catolic in Minnie 1 82

Intr'un cuvant reformele germane tindeau a lovi in pozi-tiunele privelegiate, a introduce mai multa egalitate in impa-tirea sarcinilor si a indrepta pe cat se putea starea acea atatde impilata a poporului de jos. Daca deci clasele privilegiateaveau motive a un i administratia germana, cel putin ne-amputea astepta ca poporul de rand sa o bine-cuvinteze. In locde aceasta, aflarn din contra ea partea poporatiei cea mai ne-multumita cu ocarmuirea germana este tocmai clasa taraneasca

ca aproape de sfarsitul stäpanirei austriace desgolirea Ordde locuitori luase niste proportiuni cu totul amenintatoare.Astfel la vizitatia facuta in 1731 de comitele Wallis si baronulRebentisch, ei gasesc judetul Mebedinti mai cu totul desart delocuitori ; din Romanati fugise 2000 de familii si din Valcea1500, despoporare indicata de boieri i pentru constatarea pri-c inilor careia fusese trimii delegatii Austriei 83.

Dui:A cercetarea comisici, despoporarea ar fi fost provo-call din urrnatoarele motive :

1. Abuzurile comise cu cdraturile. Desi Nemtii Ii propu_

" Altmonul tgumenilor manastiiilor din Oltenia c. comitele 20lunie 1731, ibidem, p. 419. Sunt subscmnap in acest act 12 egumem tori In ro-manesti, dovada cä calugatii pal nu se incuibase inca In Oltcnia.

" Ordin imperial c. comitEle Wallis, iclativ la picpcnoile EpiscopuluiStanislavich, 31 /viattit 1731, ibidem, p. 412.

Raportul comitelui Wallis si a bmcnului Rabcntisch deEpre vizitareaOltcniei, 20 August 1731, ibidem, p. 471-4U. Comp. achesa boiciilci oltcnicomittle Wallis, 23 lunie 1731, itndcm, p. 425.

CONISTANTIN MAVROCORDAT /3

sese la inceput desfiintarea caraturilor gratuite, nevoile ttans-porturilor armatei fi Impedecase a o face ; ba chiar ei Impin-sese acest beilic la o m'Asura neauzita pana atunci. A§A se fn-datoreau unii locuitori a face cate doua §i trei caraturi, In loculacelora ce nu aveau vite. Omul ce se fntorcea dela o podvoadacu boli prapaditi de osteneala, era Intors din drumul sal' sprecasa, §i Indatorit a p orni din nou la o alta munca. Caii pentrupo*ta se luau inainte tot dela locuitori ca§i In timpul menzilu-rilor turce§ti.

Abuzurile comise de armatd Garnizoana germana dinOltenia Imparta§ând vederile comisarilor, privea pe locuitoriitarei nu ca supu§i Imparate§ti, ci ca du§mani vrednici de pe-.deapsa. Nici Ienicerii când veneau prin tarile romane nu co-miteau abuzuri mai nesuferite decat armatele tot ata de ne-desciplinate ale fmparatiei germane, mai adaogandu-se Incaimprejurarea a In deosebire de ocupatiile tarei de Ieniceri erauscurte, acea a Germanilor se prelungea la nesfar§it.

Contribufille qi modul incasdrei lor. Reducerea numa-rului impozitelor indirecte fusese pentru taran, numai o u§u-rare In§Matoare ; caci se urcase Inteun chip cu totul insamnatdarile directe. In 1728 productul acestora se suie pentru toata.Oltenia la suma de 211.856 de fiorini §i 30 de crucen. In anul1738 sa urca Inc'äsarile la 244.802 fiorini 84, ceeace Imparta pe29.341 de familii de contribuabili dadea de cap de familie a-proape cate 10 fiorini, bani luati de stat din darile directe.Trebue O. socotim apoi darile indirecte la e suma ce! putin In-doita, Mara poate de tot a-tata rapa de acei ce le Incasau. Intotal deci fiecare birnic trebuia s'A raspunda aproape de 40 defiorini sau 10 galbeni pe an 85, contributie fara Indoiala Insam-nata §i care Inca' se adáogi din pricina deprecierei valoarei mo-nezilor p'rovocatá tot de ocarmuirea germana, §i care fu cu deo-sebire pricina determinatoare a nemultamirei poporului.

Reducerea valoarei zlotului. Zlotul era moneda obici-nuita In Muntenia. El umbla In Turcia 1 fiorin §i 6 crucen i sau66 de crucen, §i era primit in Austria drept 1 fiorin. Poporuldin Oltenia perdea deci la plata contributiilor la fie-care zlot6 crucen i sau 12 aspri adeca 10 la suta din valoarea zlotului.Fiind Insa ca metalul acestuia era foarte rail O bucatile vechi§i roase, guvernul austriac mai reduse Inca valoarea lui, fixin-

" OLd.nul Imparatului cata{ baronul de Undler, 27 Aprilie 1729, ibidemp. 401 si repaititia contributiunilor din anul 1735, ibídem, p. 518 522.

o Regulamentul monezilor din 1719 In Constantinopole fixa : leul la 40de parale sau 120 de aspri ; galbanul unguresc 3 lel, ibidem p. 285. Fiorinul erala acceasi* epoca de 60 de crucen i sau 90 de aspri ; paraua deci 2 crucen! sau3 aspri. Un galban unguresc umbla pe atunci 4 fiolini. Vezi raportul lui Talrnan,din 3 Iunie 1734 In Hurm. Frag. V, p. 5. Evaluarea de rrial Sus % de fiorinsau % de leu nu este exacta.


du-o la 51 de aspri, Cu 9 mai putin de cum fusese mai inainte.Se pierdea acuma la fiecare zlot 15 crucen i sau 25 la suta dinvaloarea lui 88. Oltenii spre a nu pierde atata de mult, urcaravaloarea productelor, care li sa pleteau de negutitorii strainitotdeauna in zloti turce§ti. Scumpirea aduse inputinarea co-mertului §i ruina tuturor. Mai ales fu lovit comertul de miereal judetului Mehedinti, §i oamenii ramânând peritori de foame,mai bine de 4000 de familii pribegira inteun singur an, rainA-nand neincasate din aceasta pricina 34.000 de fiorini din con-tributii 87. Cei rama§i imputinanduli-se ali§veri§ul numai pu-teau raspunde dârile. Incepura a se pune in lucrare mijloacesilnice precum cetluirea capetelor, inchiderea §i afumarea oa-menilor cu fum de gunoiu sau tarAirea copiilor desbracati prinzapada geroasa, tocmai acelea§i mijloace aplicate §i mai inainte.Comisarii imperiali totdeauna in nevoi de bani ingroziau pevornici pentru strangerea darilor ; ace§tia bateau pe vatajai,care la rândul lor schingiuiau oamenii. i cu toate aceste sprea-§i face fata, ocArmuirea germana pedepsia pe acei pe care totea îi impingea la cruzimi in contra locuitorilor. Astfel vatajelulHortoban fu osAndit la ani de inchisoare, pentru cruzimilecomise de el la incasarea darilor 88. Apoi sumele luate erau tot-deauna mai mari de cum se cuvinea, spre a ramânea o parteIn mânile acelora prin care treceau, pAna sa ajunga in ale o-carmuirei germane. Prestatiunele in natura erau procurate deboieri, care apoi luau indoit §i intreit dela cei ce trebuiau sa ledeje. lare nemultamire pricinuia intocmirea §oselelor §i a po-durilor, a caror folos viitor poporul nu era in stare sa-1 iataleaga.

Intr'un cuvânt ocarmuirea germana In Oltenia, pe caream vazut-o la inceput umbland dupa tinte atat de inalte, ca-zuse cu totul la pamânt. Ea se zdrobise de o stare de lucruriprea adanc inradacinata spre a fi scoase in cati-va ani; ba ma-surile mate de ea nu izbutira la altaceva decat la a nemul-tam i pe toata lumea boieri, cler, calugari §.1 tarani. Toti bias-tamau acuma raomentul Cand chemase pe Nemti, §i doriaureinturnarea la prima lor stare. Cugetele mai inalte incepuraa videa ca daca era rau sub Turci, nu era mai bine nici sub Aus-triaci. Mai ramânea inca o speranta. Ru§ii. In curAnd insa erause invete ca nici ace§tia nu puteau sä le aduca dorita fericire,

ca dansa, daca trebuia vre-o data' sa fie intAlnita, aceastaera sa se intample numai in viata libera §i neatarnata a popo-rului lor. Dela stapânirea germana in Oltenia, s'a zemislit pentruintaia oara samânta unei partizi nationale in acel colt al tarilor

Raportul pentru vizitalia Oltenlei din 20 August 1 731, ibidem, p. 473478 §1 491-492.

67 Ibidem, p. 476.Ibidem, p. 474-475.

române. De aceea tot de aici trebuia se plece una din pornirilecele mai energice ale trezirei lor.

4. REFORMELE LUI CONSTANTIN MA VROCORDAT

Dela 1741 pana la 1749, data cand Constantin Mavrocordateste pentru prima oara mazilit din domnia tarilor romane, pecare o tinuse neintrerupt dela moartea tatului su, in 1730, elsa schimba cand Inteo tara cand in alta, in acest rastimp de8 ani 89.

Vom expune domniile paralele acelora ale lui ConstantinMavrocordat, spre a ne ocupa apoi inteo intinsoare cu domniileale acestui din urma, in care el se apnea de introdus reformelesale.

Mihai Racovitfi a doua ()aril In tuntenia, 1741-1744.Du0 o a§teptare de 10 ani Mihai Racovita ajunse a se suiiara§i in scaunul muntean. Creditorii lui amenintati atata timpde a-vi pierde banii, navalesc pe intrecutele in Muntenia, im-pingand §i mai mult la jaf i despoiere firea nesatioasa a luiRacovita. El impune dari peste dari, spore§te numarul §fertu-rilor, scoate un vacarit peste sama de mare §i spaimantand po-porul provoaca prebegirea a 15.000 de familii. Asemenea im-prejurare supara. pe Turci, ce intalegeau sa se despoaie tara,insa fara ca sa tipe §i ei se hotaresc a-1 mazili. Lui Racovitafi mai lipsiau trei luni pana la expirarea terminului domniei,tocmai acele in care era sà incaseze cele mai rnanoase venituri.El avea de capuchihai doi Greci, doctorul Stavarachi i ManoleGelepul. Cel intai, doctor renumit, curarisea multi Turci, ne-luandu-le nimic", cum spune Kogalniceanu, fiind platite vi-zitele sale de domnul Munteniei, care umplea de bani pe doc-torul iubitor de omenire. Prin staruintele lui mai cu sama seingadui lui Racovita, a-0 strange ultimii bani din tara, de care

Turcii aveau mare nevoie. *tieau ei doar ca nu-i pregateanumai pentru dansul !.

In locul lui Mihaiu Racovita vine in Muntenia ConstantinMavrocordat, iar tronul Moldovei este ocupat de fratele acestuia,loan, care'l cumpara cu 400.000 de lei ".

s° lata tabloul dorunillor acestuiMuntenia

1741-1744 Mihaiu Racovita II

1744-1748 Const. Mavrocordat IV

°° Enache Kogalniceanu In


rastirnp

1741-17441744-17471797-17481748.-1749

Letopisefe, III, p.

MoldovaConst. Mavrocordat IIloan MavrocordatGligore Ghica IIIConst. Mavrocordat III203.

ban 31avroeordut in Moldova', 1744-1747. Ca si omo-nimul, unchiul &Au din Muntenia, loan Mavrocordat este unuldin cele mai de rind tipuri ale domnilor fanarioti. Lacom de

Alexandra loan Mavrocordat Domntd Moldova' 1785.-1786GoleeOa Academiei Romane


avutie pe care se sile§te a o dobändi färä nid-o niàsurà, cheltuitora unor bani 6§tigati färä muncg, petrecânduli domnia in orgii§i desfränä'ri, iatä in putine cuvinte caracteristica acestui domn,vrednicul tovarä§ Grec al RomAnului Mihai Racovità. Elscoate väeärit de 3 ori intr'un an, in surrai de 7 lei 45 bani de vitä'.go§tina câte 1 parale sau 33 de bani de oaie, lucru inc6 neauzitIn pämäntul Afoldovei, in cAt multi din prostime i§i ucideau viteleca sä nu le pläteaseä91. Cu toate cA §i boierii trebuiau sä räspundàasemenea däri, ei gä'siau mijlocul de a scäpà in mare parte deplata lor, cäci fiind insärcinati cu stängerea därei, sau i§i sub-trägeau vitele lor dela inscriere, sau incärcau pe säteni a§a eft'sä le iasä §i suma pe care trebuiau s'o rä'spunclà ei, sau in sfär§iterau iertati in tainä de domn, in cAt in loe de a särki ei se inbogäteau. De acea, cum spune cronicarul, boierilor le päreabine, cäcimânca fire§te CUE §i pe atunci au fä' cut bani t oti boierii"92Acei ati-va boieri nemuliämiti pribegill in tara Le§ascA,Mihalache Sturza dela Roman, Ilie Sturza dela Hele§teeni§i doi feciori ai lui Bal§ dela Ionil§eni,Vasile §i Grigorie, nu 13A-nuiau domnului altä ceva de cat ea' ei sunt feciori de boiericu case grele §i nu pot a se indulci de muele domnului, dupä cums'au invrednicit câti mai multi §i poate mai Ili de cAt dän§ii,care au rä'mas de rasul slugilor lor" 93. Drept aceea i indatrt cedomnul recheamä pe acei boieri din Polonia §i le dä boierii,el devine de indatä §i pentru ei domn bun §i indurätor.

La implinirea de trei ani loan Mavrocordat se a§teptasä fie mazilit. Tocmai pe atunci intämpländu-se s'ä meargä ni§teboieri la Constantinopele, pentru a luà socoteala capuchihailor,boierii pentru a face domnului lor o pläcutä surprindereiau mucarelul, adecä reinnoirea domniei, obligändu-se prininscris c'äträ vizir cA vor trimite banii din tarà. In loc insä demultämirea ce o a§teptau dela domn, ei sunt dojäniti CA ce s'auamestecat unde nu le erà treaba §i cà vor pläti ei juruita fäcutii.Spaim'ä §i. groazil cumplitä in boieri ; mai ales c5 putine ziledupà aceea §i sose§te din Costantinopole n.umba§irul impärä-tesc cu zapisele spre a incasa banii. In zadar se roagä boierii,cad in genunchi la domn ca sä nu-i särkeasc5. Domnulpe mâna mumba§irului ce Ii pune pe toti in lanturi §i scoatebanii pänä la o para in mai putin de douà zile. loan Mavrocordatdupà cum se a§tepta, tot este mazilit, cu toatà luarea mucarelului.Si de aceea nici nu vroise el sä recunoasa cheltuiala fAcutàde boieri. In ori-ce caz boierii §i nu el i§i pusese averile in pe-ricol, pentru a-1 mentinea in domnie.

" Ibidem, p. 202.Ibidem, p. 201.

" Ibidem.



Numele l'äsat de Ioan Voda In Moldova a lost din cele mai rale.Multe blastamuri au luat dela saraci pentru vacarit, ales delabatranele vaduve, liana una a svarlit cu o plat% in el and aplecat din Ia§i" 94. El moare dupa multi ani de mazilie In Cons-tantinopole, fära a se mai intalni cu domnia tarilor romane.

Grigore Ghiea a treta oat% in Moldova, 1747-1748. Elispa§ise pacatele prin 7 ani de mazilie i surgun, i dobandise

Cu varsare de multi bani. 95, pentru a treia oara scaunul Moldovei,In care sta însä numai un an. Nemultamit 'MA Cu domnia Mol-dovei, el cheltuie§te alti multi bani la Poartä pentru a dobandiscaunul muntean, pe care Il capata in 1748. Din atare pricinaeste nevoit sa pm-a pe popor dari ingreuitoare. El iscode§teun nou soiu de vacarit numit cunifti, ridicat In timpul verei, de unleu §i 10 parale de vita, care impreuna cu rasura adea adausulpentru lefile boierilor se urca la un leu 20 de parale 98. Vazandcà tara a suportat cunita, scoate pe iarnä qi veicdritul, ate 2lei §i 6 potronici (36 de bani) de vita. El mai nemultame§tepe boieri prin favorarea numero§ilor Greci ce-i adusese cu sine.

In tot acest rastimp, dela 1741-1749 Constantin Mavro-cordat domne§te neintrerupt In tärile române, mai intai In Mol-dova 4 ani, dupa aceea tot atata in Muntenia §i In sfar§it un an,In Moldova, and tulburarile provocate prin reformele sale11 fac sa cada In disgratia Turcilor i aduc mazilirea lui.

Constantin Mavroeordat a doua oará in Moldova 1741-1744 ;a patra oarà in Muntenia, 1744-1748; a treia oarfi in Moldova1748-1749. Domniile aceste trei ale lui Constantin Mavro-cordat, sunt insamante prin o serie de reforme intreprinse dedomn in scopul de a imbunatati starea locuitorilor, dar careavura' de efect, ca §i. acele incercate de germani, nemultumireatuturor.

Am vazut cä Neculai Mavrocordat cautase la inceputintemeia stapanirea pe simpatiile clasei muncitoare, infra-

nand pe boieri, dar cà revenise in curand dela acest gand In-torand ingrijirile sale §i asupra clasei boiere§ti. Fiul sail Cons-tantin urmeazà aceia*i politica fata cu clasele poporatiei ;dar ajungand prin ea numai la nemultumirea boierimei fara aputea indrepta starea poporului de rand, urma§ii lui se dau totmai mult In partea singurei politici cu putinta de urmat In IA-

" lbidem, p. 218.Athanasiu Comnen Ipsilanti in scrierea lui prat r?iv liktuatv. 361,

spune p. 6011; Xprilicecoev byscpaixic (inspAimAntAtoare)." lbidem. Un hiisov de la Const. Mavrocordat din 1743, numeste aceastA

dare vAcdrit cunifd. Altul dela Constantin Cehan Racovità din 1756 vorbestede cunija pe vile vara Urieariul, I, p. 51 si 196.


rile române, ocrotirea intereselor boieresti, care infloresc inchipul cel mai strAlucit cu at se intemeiazA domnia fanariotà.

Constantin Mavrocordat vroi sA impace in urrngtorulchip interesele celor douà clase, anume aruncand toat6 greu-tatea d6rilor asupra tAranilor, dar eliberand pe cAt se puteàmai mult munca lor din robia claselor domnitoare, tocmai sprea-i pune in putintà de a suporta ingreuierea contributiilor.

Pentru a spori num6rul birnicilor, el incepe in domnialui de a doua in Moldova, prin infrânarea neoranduelilor f5ptuitede Turci. Aà Il affa'm bAnuind lui Dinu, ispravnicul de Suceavapentru supgrArile ce fac Turcii oamenilor, mustrandu-1 eft' seAlueste cA n'are ce s6 le fac6, cä nu i-a spus nici numele Turcilor,nici de unde sunt, nici ce fel de r6utate au fAcut, adgogfind c6el, domnul, are un ciaus impàràtesc cu care le poate veni de hac,c6ci noi, zice domnul, ne silim in tot chipul s6 rAsufl6m i s6odihnim pe locuitori". In contra altor Turci din Mohiläu (So-.roca), domnul trimite din arrautii sAi spre paza oamenilor. Altidoi turci din Bender batjocorind niste femei, unul din ei estepus in fiere, celalt trimis la Ienicer- Agassi. Altii iar5si andu-sedrept cumprsátori de poame fac tot felul de fár-de-legi, luandboii oamenilor pentru datorii de miere. Domnul trimite 15arnAuti spre a-i scoate din Suceava, i asà gAsim pagini intregipline cu infransári ale necuvintelor turcesti. Dar nu numai fatàCu Turcii mai mici aratà Constantin Mavrocordat aceastà pur-tare mai vrednicg. El merge mai departe, indrrisnind a infruntapânäsi pe impàrätiei. Ask putin timp dupà asezarealui in Moldova vedem pe aga cerandu-i un imprumutde 10 pungi de bani. Ra'spunsui prin care domnul roag6 peag'd s6 nu se supere cil nu-i poate indeplini cererea destriinuestemulte din a celui timp i din stoarcerile turcesti alebanilor tgrilor române. Mavrocordat spune in el cA acest lucrueste de tot peste putintà de oarece a trecut abia 60 de zile delamutare i haraciul stArueste asupra noastrà ; cà s'ar cAdeà sA neimprumute pe noi Märia Sa Pasa sji dumneata , precumne-au imprumutat pe noi in Tarigrad ataticu banii luati Odd acum, nu am putut implini cheltueliledomniei celei nota; cA nici odatà nu a fost obiceiul ca domniis'd imprumute pe pasi, domnii trimit pasilor pocloane, dar banis'd le dea imprumut nici odatà, ctici dacti dau, mi le mai poi cereInnapoi" 97.

Dupà aceea Mavrocordat desfirrteazà càrárasii care erauscutiti de bir, nimicind astfel restul de putere militarA ce se

Toate aceste stiri din pretioasa condia a lui Constantin Mavrocordatreproduse de N. Irga, In Studii §i Doc. VI, ver.1 p. 279, 281, 282, 298, 300, 303.

80 ISTORIA ROMANTLOR

mai afla in Wile române 98. Dupg aceea desfintg vgcgritul,vgdrgritul i pogongritul, trei din dgrile acele ce loveau mai greusi. In averile boieresti. De asemenea iertg dgrile mângstirilorsi ale preotilor. El mai scute§te de contributii directe si pe maziliice Intrau In slujbe iar celor de jos le usureazg ca sil deje mai putin 99.

Mai desfintazg si cheltuelile, slujbasilor, vornicilor sivgtgmanilor care fgceau mâncgturrt, cisluind banii indoit siintreit pe säraci, care cheltuialg se ajungea cu dajdia lor ce otrage". Fiecare glota§ va prat, in bani conacul (adecg gazda,locuinta si mâncarea). Mavrocordat mai ieà si mgsuri de cons-tatgri prin doug foi pentru asezarea cislei care trebuia sil sefacg numai de locuitori ¡litre (Mush, dispunand mai multe amg-nunte asupra chipului cisluirii a deosebitelor categorii de oameni,din care unele nu erau propriu zisi tgranii, dar locuiau prin sate.Fiecgrui om cisluit trebuia sg i se dea o pecete, adecil o foaede constatare asupra sumei ce avea sil pateascg, cglcarea acestordispozitii fiind pusä sub amenintarea unei mari pedepse. Maiales sil nu se indrgzniascg a se lua banii dgjdiei de la un ompentru altul. Pentru a asigurà mersul regulat al incasarei dgrilor,Mavrocordat mai dispune cà nici un om sg nu se mai poatgmuta din satul eau, ing'sprind deci principiul sarbirii caredoar in Moldova ca i in Muntenia.

Räzasii, sunt apgrati de ori ce muncg pe mosiile boierestiiar táranii sunt datori sg o facg numai pe mosiile pe care stau,nu pe allele ...... dgrile In folosul slujbasilor, cgpitani,vornicei, vgfamani. Mai dispune sil nu se mai iea la barierg vindin buti 10').

Pentru a implini pierderile incercate de visterie prin ase-menea reducen, el sporeste birul poporului de rand, randuinddupg exemplul tatului sgu sg fie scos in palm sferturi pe an,fie-care sfert de 21/2 lei si 5 parale de om cgsas, iar de holteicate 11/4 lei si 5 parale, din care cele 5 parale pentru cheltuielelestrangerei, desfintand toate plgtile indirecte de ggzduire, fan,transporturi si cate altele, ce se filceau mai inainte tot de &teacontribuabili mt.

" Bauer, Mémoires hisloriques et gdographiques sur la Valachie, anexatela istoria lui Cerra, cdijia de la NeutchAtel, 1781, P. 268-269. Comp. CronicaJul Zilot Romanul, ed. Hasdeu, Bucuresti, 1884, p. 116. PAnA in 1734 emuincli cAlAiasi. Vezi un doc. din acel an In Uricariul, V, p. 259.

" Hrisovul ILA Const. Mavrocordat din 1743 In Uricariul, I, p. 49-55,spune cA la a doua domnie a noastrA dupd asdzdnidntul de ob§tie ce s'au icicutlipsind vAdrAritul, cunita i por.onAritul". Acest aseztmAnt de obstie in 1741este reprodus In intregul lui In Emile Legiand, Ephimeridis daces, chronique dela guerre de qualre an, par Constantin Dapontes, Paris 1884, II, p. L i urm.,Comp. loan Canta in Lelopisefe, III, p. 178.

reo Condica lui Mavrocordat ap. liga I. c. p. 215-218, 227.roi loan Canta I. C. Comp. asez5mAntul lui Mavrocordat din 1741, In Le-

grand, L C. si un altril In Uricarful, IV, p. 396.

CONSTANT rx MAVROCORDAT 81

Mavrocordat 1§i inchipuia la inceput cA Meuse o reformAtrainicA §i cà u§urase conditia Väranilor. De aceea 11vedem scriind in anul I al domniei sale 1744, Jui IenacheDascAlul s5 strângA la mo§ia V5r5§ti ot. sud Ilfov, oamenii.strAini at va puteà mai multi, de vreme ce domnia mea amfkut milà pentru rânduiala sferturilor lìlsând 'á fie numaipatru pe an. Fie§te care din slr5ini deci s5 vin5 §i s5 nAzuiasc5färà nici o sfialà sil se a§eze la mo§ia de mai sus, eki mai multdecat patru §ferturi pe an nu vor da nici un ban, nici nu vorfi supgrati nici de un pui de g5ing 102.

Cat de statornic6 erà s'5' fie fixarea contributiei §ferturilor§i cum acest nume dat dkei tArAne§ti, erà sil devin5 numai oironie, se v5zit indatä chiar din domnia lui Mavrocordat careavAnd de intAmpinat gilzduirea costisitoare a solului moschicesc,cneazul Romanzov, domnul fu nevoit a scoate intr'un an 5eve§ferturi in loe de palm. Trebuinta banilor sporind mereu, dincauza cererilor Tu-rce§ti, Mavrocordat acdugea necontenit nu-märul §ferturilor, §i cronicarii vorbesc pe la sfar§itul domnieilui Mavrocordat, de cifra f5r5 indoial5 exgerat5 de 20 de §ferturipe an. Ar fi fost cu neputintà celui mai ager ockmuitor s5 im-pace dou5 lucruri ce se de a ; o darefix5 ca aceea a sferturilor §i cererile neregulate §i nem5rginitece veniau necontenit din Constantinopole. Pentru a intâmpinanevoi!e, adeseori farrt incetare boierii tAtu'au pe Mavrocordatsà scoat5 regulat un al 5-lea sfert care s5 desfiinteze acest sistemde dki ce se

Mavrocordat insA tinea morti§ la sferturile lui, §i se ho-tki de o cam datà numai la sporirea nartului lor de la 21/4 lei(100 de parale) la 3 lei (120 de parale), ceeace erà acela§ lucru

§i odAogirea unui al 5-lea §fert, dar prin o cugetare sofisticAse pAstrà forma. In curând insä trebui ca s5 sil sub apà-sarea imprejurkilor. Nu numai atAta, dar Mavrocordat carela inceput oprea executarea unui om pentru datoria altuia,revine asupra acelei dispozitii §i serie ispravnicului Radu Ra-covit5 cA pentru oamenii fugiti, ce ne scrii D-ta §i ceri rAspunsca sà tii, de nu s'ar tine in samA, sä, plineqti de pe la ceilalti",fapt care erà, nu e vorb5, o urmare neapdrat5 a cislei ; daratunci pentru ce s5 se dispun5 mAsuri care erau peste putintàde a fi executate ca neapucarea unuia pentru datoria celuilalt?Urmarea acestor reforme fu c5 täranii i§i luau lumea in cap,pkäseau tara pe intrecutele cAutand sub alte st5pAniri ocrotireanenorocitului lor trai. A§A Hrisoscul Postelnicul raporteazA dom-nitorului, in 10 Fevruarie 1742, cA locuitorii ar lipsl din multelocuri", ceeace punea in mirare pe Mavrocordat care nu in-

N. Iorga, Studii ;i doc. V, p. 493.

A. D. Xenopol. Istoris Rominiloe. 'Vol. IX. 6


telegea pricina nemultumirilor. Fuga oamenilor erà 1nsä moti-vatä mai ales de obiceiul scoaterii §ferturilor prin luare Inainte,fapt care erà tot a-Ma ca i Inmultirea lor. Dornnul scuzazä cudestulä naivitate pe starostele de Putna, di dacä a scos §fertulCu 5-6 zile Innainte, ce lucru mare este?" Era lucru mare,deoarece täranii fugiau pe intrecutele 0 de acolo innainte con-dica lui Mavrocordat e plinä numai de corespondentä privi-toare la ...... sätenilor 103.

Acelea0 mäsuri luate de Mavrocordat In a patra lui dom-nie din Muntenia aduc acelea0 rezultate. Bine informatulde Bauer, ne spune cA la 1nfiintarea pecetilor In Valahia se aflarà147.000 de contribuabili, din care In anul al doilea, 1745, rà-mäsese numai 70,000, iar la sfär0tul domniei lui Mavrocordataproape de 3/4 a locuitorilor päräsise tara, rämänänd numai35.000 din 147.000 ce fusese la Inceput 104. De aceea cu dreptcuvant spune despre Mavrocordat amarul critic al domnieifanariote, medicul Zaloni, cà fiind tot a-tat de räu financiarpe cAt i neghibaciu politic, in loc de a a§äza greutatea princi-palä a impozitelor pe productiunea i consumatiunea Ord, elspori capitatia"1's. Tot a§a 11 juded. 0 de Bauer spune cA Con-stantin Mavrocordat era räu politic §i Inc6 mai räu financiar,de oare-ce el spori capitatia, säräcind poporul de ränd i cru-tând pe bogat" 106.

Emigrarea clasei täräne§ti provocatà de intAile mäsurireformätoare ale lui Constantin Mavrocordat, Ii u§urà pânä laun punct introducerea complementului lor neapärat, destän-tuirea muncei poporului de jos din legätura In care o tinea boierii.Pentru a dobändi mai u§or supunerea neascultätorilor boielel scoase un firman dela Poartà care aräta i poruncia cu multàmilá pohta §i poronca ca sä se adune oamenii 1nsträinati" 107.Teama de urgia turceascà care ameninta Muntenia. In cazufcänd din pricina despoporärei àrei, tributul n'ar putea fi räs-puns, fleu chiar pe cei mai aprigi dintre boieri plece capul

sä primeascä propunerile domnului. Ob§teasea adunare con-vocatä de Mavrocordat hotäre§te deci ca nartul däjdiei celobicinuit ce este asupra täranilor, la acei înstràinati sä se mic-

103 Condica lui Mavrocordat, Iorga I. c. p. 382, 386, 389, 335, 357, 383,390-397. In Studii f i Doc. VI, p. 581-588. d. Ioiga lace o analizA loarte strAnsA

nevoilor ce lmpingeau pe Mavrocordat a cAlca propliile sale ref oirte.103 De i poate li oarecare exagerare In cilre, nu credem cA se pot rAs-

pinge cu totul suAtArile lui Bauer, L c. p. 272.30 Marc Philippe Zallony, Essai sur les Phanarioles, Marseille, 1824,

p. 20, nota.3" I. c. p. 349.303 Carte a ()Waste' adunAri a Ord RomAnesti pentru desrobirea tArani-

lor InstrAinati, ce s'au Intors la locul lor, 1746 Martic 1, In Mag. ist , pentrtrDacia, II, p. 280-283.

§ureze *i intai dupa ce vor veni in tara, pentru ca gift poataface sala i cele-lalte pentru chivernisala vietei, sa aiba odihna§i sa fie fail daj die 6 luni ; iar dupa aceea nartul dajdiilor safie pe an de om cate talen (lei) cinci la patru §ferturi, §i ori pece mo§ie se vor a§aza sa fie neopriti. Numai stapanul celui cumo§ia sa-i lucreze pe an cate §ese zile, §i dijma din toate sama-naturile lor sa-i deie".

Sa vede insa cà aceste imbunatatiri nu multumira pe ta-rani, de oare-ce videm ca domnul face diznoava sfat cu ob-§teasca adunare", §i hotaresc impreuna ca drept este ca aceirumâni care vor fi instrainati de pamantul lor sa fie slobozide rumanie, §i se nu se mai numeasca rumani. Deci veri caredin rumâni ori mânastire§ti, ori boiere§ti vor fi fost instrainatide parnântul acesta, aceia vrand sa se intoarca la pamantulpatriei lor, sä se a§aze unde le va fi voia §i de rumânie O. fieslobozi §i ertati, §i Inca sa aiba a veni cine va vrea la divan,ca &Ali iei din divan carte osabita de slobozenie depe acesta§azamânt".

Incuviintarea dreptului de a se cibera de rumanie Ora-nilor pribegiti, trebui sa aiba de efect o sporire Inca §i mai marea emignrei. Spaimantata de rezultatul acestei masuri nechib-zuite, ob§teasca adunare se intrune§te din nou cinci luni dupaaceea §i in 5 August 1746, incheie sub imbierele domnului oalta hotarare, prin care dupa ce face o larga parte unei cucerniciipocrizii, prefacându-se ca ar fi inspiran de principiul evanghelic,iube§te pe aproapele tau ca insuti pe tine, dispune ca rumâniifind vanduti cu mo§iile lor din vremile cele vechi la stra'mo§iino§tri, a§a am gasit cu cale mai mult pentru u§urarea sufle-telor noastre, cá la ori-cine din neamul boieresc sau la mangs-tiri vor fi rumani cu mo§iile lor, mo*iile sa ramana la stapanireanoastra ; iar cat pentru capetele rumanilor MI% mo§ie, care dintrenoi va vrea din buna vointa lui ca sa-i ierte pentru a sa pomenire,bine va face ; iar de nu va vrea sa faca aceasta facere de binesufletului sau, sa aiba a face acei rumani cum vor putea §i. sadeje bani de fie§te care cap cate talen 10 §i sa se rescumpere,§i Cu voie de va fi stapanul sau §.1 fan de voie ; iar nevrândstapanul sa primeasea sa villa' sa faca jalba la divan "108.

Aceste douà carti ale a§a numitei ob0e§ti adunad suntsubsamnate, acea din Mart de 45, §.1 cea din August de 66 deboieri, adeca de o mica parte din totalul boierlor munteni.Cei mai multi nemultumiti cu astfel de noiri se nscoala contradomnului, §i Turcii aflând de turbunrile ivite in Muntenia,-disgratiaza, insa nu de tot, pe credinciosul lor Constantin Ma-

3" Cartea a oWestel adunAri pentru desrobirea tuturor tAranDor 1746_August 5, ibidem, p. 284 287.



vrocordat, trimitändn-.1 In Moldova, si aducAnd de aice In scan-nul Munteniei pe Grigore Ghica.

Abie Insä strAmutat In Molodva In Fevruarie 1748, undedomeste numai OITA la 20 August 1749, Mavrocordat se apucä*i aice de Innoirele cercate in Muntenia, märginindu-le insä,pentru a nu jigni asa de adânc pe boieri, numai la Inläturareaamestecului ce obicinuise a se face fare vecini, särbi ai párnân-tului si Tigani, robii persoanei. In un sobor tinut cu mare pompäin biserica Trei-Erarhilor In ziva de 6 April 1749, boierii märtu-risesc cä vecinii robi nu sunt nici se stäpanesc cu nume de robie,fiind csá numai tiganii au acea robie care cu femeile si copiiilor slujesc pe toate zilele sfäpAnilor säi109. lar vecinii numaipartea bärbäteasc6 slujesc, scotänd la lucru numai un om dinteocasà, mäcar câti feciori va avea omul ; cA vecin vra sä zic6 sä-tean megies Mt% de mosie, atäta numai cA din sat nu era voieA iasà, si de unde va esi sä se deje la urmä". Adunarea hotäreste

deci conform eu aceste premise, eä a se vinde vecinii, sau a sedespärti cu impärtalä, sau a da In foi de zestre pe frati, sau ase muta dinteun sat In altul, sau a se schimba numai pe oamenifärä de Tnosie, sau pe copii a-i dispär.ti dela pärinti n'au fostvolnici stäpanii satelor, si nici de acum fnainte aceastä volnicieasupra lor nimene sä nu o aibA, CA nu este cu cale. *i. cAnd s'avinde mosia oamenii sä nu se vändä, ci ca niste säteni ai satelorin sat sä rämäie, fäcând slujba obicinuitä ; Insä si slujba &A ofactt cu nart, 24 de zile de om intr'un an, ori la ce lucru se vorpune si dijma sä-si deje" 110.

De s'i Mavrocordat se opri In Moldova cu mult Indäräptulreformelor incercate de el In Muntenia, totusi chiar stärpireaunui abuz inviderat'provoca turburAri si In Moldova. Ceea cenemultumise mai ales pe privelegiati era fixarea numäruluizilelor de muna si anume la 24 de zile inteun an pentru vecinisi la 12 pentru sträini, asa numitii läturalnici, pe cAnd mai Ina-inte ei lucrau dupà bunul plac al sfäpârtului 111

Cronicarii moldoveni care raporteazA despre aceste schim-bäri incercate de Mavrocordat, nu lipsesc din punctul lor de

4,, Act pent' u desrobiira vecinilor In Moldova 1749 April 6, ibidem, p288-292. Publicat si In Arhiva romcineascd a lui Kog5lniceanu, I, p. 126 132.Un (xemplu de strAmutarea vecinilor din un sat in altul, In un doc. din 1673,Uricariul, XI, p. 282.

1111 Staiea juridicA a tiganilor reiese din o multime de alte documente.Vezi hare altele cele 20 de doc. publicate de Gh. Lahovary in Cony. Literare,X11, 1888, P. 807.

in Actul citat din 1749, Mag. ist. II, p. 291. Anaforaua divanului Mol.-dovei pentru ad5ogirea zilelor de lucru ale pranilor la proprietari, din 1775,ibidem, p. 296 : dai la toate trebuintele ce aveau st5pAnii mosiei /6rd de some-lucran". Asupla oamenilor stiMni, vezi Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Ter-minul de leituraFi p. acestia vezi In hrisovul lui Constantin Mavrocoidat din 20April 1743 In Uricariul I, p. 54.


vedere boieresc, a dojeni pe domn pentru abaterile sale dincaile umblate 'Ana atunci. Astfel loan Canta spune ca Cons-tantin \Todà in a doua lui domnie, multa suparare au facutVArei cu obiceiuri noue, pentru care norodul 11 blastama" 112Enache Kogalniceanu spune cA domnul scornise vorba ca nutrebue sa mai fie vecini in Moldova, si daduse poronci la toateVinuturile sA vina boierii i vecinii lor, sA se desbata inainteadivanului de vecinatatea lor, si se strangeau vecinii de pretu-tindene la divan cu mare obraznicie, caci Ii facuse ConstantinVoda sa nu bage pe nimene in sama" ns.

lata cum se rasfrangea in mintea boierilor, a caror organsunt tocmai cronicarii, incercarile de tot moderate de asta dataale domnului reformator pentru a starpi abuzurile.

Daca insA cronicarii ne arata numai nemultumirea boie-rilor cu reformele domnului, cate-va documente inportantene arata cà aceste nemulfamiri adusera i in Moldova ca si inMuntenia o miscare turburatoare. Un raport &are ministrulaustriac Kaunitz al ambasadorului german Penkler, spune caacest Constantin Mavrocordat au fost pricina de capeteniea nemultarnirilor turburatoare intamplate in Moldova si inMuntenia", adaugand ambasadorul ca ar fi pregatit chiar unmic memoriu asupra neorânduelelor din Moldovan4. Un altraport convine aratari si mai clare despre aceste turburari.Prin el Penkler vorbind despre firmanul de iertare din surguna lui Constantin Mavrocordat din 1753, arata c'A el este asaalcatuit in cat domnul iertat nu va mai avea mult timp spertnta

juca intrigile sale, si de a fi restituit in vre unul din celedona principate ; caci firmanul s'ar rosti cii de si el ca pricinui-torul neoranduielilor celor suparatoare si a rascoalelor pri-mejdioase intâmplate in Muntenia si Moldova, ar fi meritato pedeapsa foarte mare, totusi sultanul in indurarea lui l'arierta din surgun i i-ar da drumul, insa cu anumita condiVieca sa steie linitit in casa lui i sa nu s'A mai amestece in nimic.AceastA libertate, adauge ambasadorul, l'au costat 50 de pungi" 115

t" Letopisefe, III, p. 179.14s lbidem, p. 220.114 Penkler c. Kunitz, 1 August 1753. Hurm. Doc. VII, p 9 : Diaser

Constantin ist die meiste Ursache an denen in Moldau und Wallachey vorgewestenaulitiluerischen Verditisslichkeiten gawesen". Memoriul lui Penkler, care con-Anea de sigur amaruntimi interesante asupra misarei boierilor, nu s'a regAsitde Hurmuzachi, In arhivele Vienei.

315 Penkler C. Kaunitz, din 16 Noemvrie 1753 tbidem, pr. 11 : obschon erals Urheber deren in Wallachey und Moldau enistandenen geflihlichen und olman-genehmben Unordnun gen und Anfruhren eine exemplarische und sehr grosse strafemeritiret Witte so vergebe ihm solche der gros sultan". Cronicarul grec De Pasta-(Erbiceanu 1. C. mai sus, p. 66 nota 15) nu contine nimic Ins5mnat nict asuprarefoimelor lui Mavrocordat, nici asupra pricinilor mazilirei lui, pe care o atribueVicleniel adversarilor", p. 320. DupA alte rapoarte reproduse de Iorga in An.Ac. Rom. II, tom. XXXII, 1910, p. 569-570 eliberarea ar fi costat pe Mavro-cordat 300 de pungi.


Cu toate aceste Mavrocordat Meuse tot ce se putea sprea lmpaca pe boieri cu reformele sale. In schimb pentru desfiin-tarea sarbirei el atribuise fie-carui boier cate un numar de oa-meni care trebuiau sà raspunda boierului pe an cate o suma debani, 50-100 de lei; si erau pentru aceasta scutiti de birul catrastat pentru care purtau numele de scutelniciug. Astfel boieriicei mari avura cate 56 de oameni de scuteala ; cei mazili capa-tara dupa rangul lor cate 20, 15, 10, 5 sau 4; de asemenea va-duvele boierilor m.

In deobstie reforma lui Mavrocordat esi cu totul In fa-voarea boierilor, i spre nefolosultAranilor ; caci boierii pe lângascutelnici care rArnasera dobanditi de ei, recapAtara In curandtoate drepturile de sarbire asupra taranilor, de Indata ce Ma-vrocordat parasi scaunul tanilor romane. Ei mai deprinseaInsa si o noua pretentie ; anume de a Incepe sa priveasca ca unuldin privelegiile lor i scutirea de dad, Incuviintata lor de domnulreformator prin aruncarea Intregei poveri dajnice pe speteletäranilor. De acuma Inainte, de si boierimea urmeaza mai de-parte a fi supusa la dari de catra domnii ce nu tinura In samareformele lui Constantin Mavrocordat, totusi ea va cere tot cumai mare staruinta a se Inscrie Intre privilegiile sale si scutireade contributii 118.

Din potriva taranii nu se alesera de cat cu o pozitie maiIngreuieta din reformele lui Mavrocordat. Sferturile care re-prezentau o mare adaugire a birului, de oare ce trebuia sA seIntampine cu productul lor ceea ce mai inainte se aduna si dintoate darile indirecte, platite si de boieri, fura mantinutesporite In mod statornic, pana la 12 cel putin pe an, Ingreuin-du-se astfel Indatoririle taranului, pe langa ca domnii urma-tori lui Mavrocordat scoaserä In afara de sferturi i toateindirecte suprimate de domn. Se reintroduc apoi i celelaltefelurite angarii, precum gazduirile silite, clacile boieresti,rile In natura de orz i fàinà, podvezile de cara i caii de olac,care de aseminea fusese Inlaturate In scurtul rastimp al dom-

111 Un doc. din 1760 dela loan Calimah (lorga, Documentele CalimachtlorI, p. 428) wag cA la sa, mitropolitul loan i se dase 6 oameni de scutealA caresA lie scutiti de tot birul de banii ajutorului, de chilA, de podvozi, de cal deolac, si de toate ddrile i angAriile ce ar iesi pe aceasta tarA".

117 loan Canta, In Letopisefe, III, p. 178. Aceastli fniiintare a scutelnicilornu ell atAt o fnoire cAt mal mult o generalizare a unui obiceiu ce se allá dinvechime. Un doc. din 1660 dA MAn. Moldovita 8 poslusnici care nu aveau sA maidea domnului sau visteriei nici o dare nici sA plAteascA ilis, nici sulgiu, nici ro-bot, sisA nu mai facA nici lei, nici vreo altA angarit sl nu aibA a da". OrestPopescul. Cdteva documente Moldovenesti, p. 62.

111 La atare rezultat ajung InsA boierii tocmai pe timpul lui Ionig SturzaIn 1827, cAnd cer prin o anafora, sA nu fie nici odatA supArati cu nici un felde dare". Uricariul, II, p. 195. Regulamentul organic consfinteste apoi atareprivilegiu.


niilor de pe urma ale lui Constantin Voda n9. Cu un singur luause folosira taranii, anume cu fixarea zilelor de munca, la maxi-mul de 24 pean pentru vecini sau rumani §i in 12 pentru la-'tura*i. Se intelege dela sine ca rascumpararea oarnenilor dinrumanie in Muntenia §i inlaturarea amestecului vecinilor cutiganii in Moldova, flu% date la o parte de partea boierimeicea lacoma i nedreapta, l ca vremurile vechi se intoarsera intoata uraciunea i salbatacia lor. Se mai desfiinta i numelede ruman j vecin dat §arbilor care cad curand in desobi§nuinta§i nu mai apare in documente. Dar numai cu atata se aleserataranii cu inlaturarea numelui, nu i cu a relelor deprinderilegate de dansul12°.

Astfel toate silintele lui Mavrocordat se zdrobira de pu-terca imprejurarilor, mult mai tari, de cat vointa i cugetareaunui singur om. Este inviderat ca acest domn au conceput unplan de reforme, care ori cat ar fi fost de gre§it, tot era mai drept§i mai echitabil de cat starea Ingrozitoare In care innota socie-tatea timpului. Dar ce putea el face singur cand toata clasapolitica a Ord era in contra lui? Mavrocordat puse in slujba

. gAndirei sale o vointa putin comuna, urmarind-o, cu toata neizbu-tirea ei inteo tara, sub o alta forma, indata ce fu stramutatIn cealalta. Pentru acele timpuri atat de lipsite de cugetariabstracte, de idei sistematice, singura prezenta unor conceptiicare sa se indrepte asupra &Card chaotice a lucrurilor, spre aIndruma in ele o schimbare, onoreaza pe acel ce le-a pututavea, Il deosebqte din randul muritorilor §i 11 face sà rasara1ntru cat-va din turmele acele cuvântatoare ce se mica pepamant fara alte nazuinti de cat acele ale vietei animale.

Din acest punct de vedere Constantin Mavrocordat este,ea §i tatal ski, o exceptie in lungul §ir de domnitori netrebnici

11, Prin hrisovul Mu din 1741, Uricariul IV, p. 396.1" Asa anaforaua divanului din 1775, spune cd Constantin Mavrocordat

hotarase ca sa nu se mal numeasca nimeni din locuitorii Moldovei cu numelede vecin" (Mag. ist. II, p. 296). 0 alta anal ora din 1765 privitoare la o pricinadintre manastirea Slatina cu locuitorii din Radaseni, Uricariul, X, p. 194, arataca de la Maria sa Constantin Mavrocordat ridicandu-se vccinatatea a nu maifi locuitor vecin, nici egumenii dela manastirea Slatina nu I-au suparat al numivecini. Cf. o a treia anal ora din 1767 ibidem, p. 197. Conform cu aceasta intelegeredata hrisovului lui Mavrocordat gäsim Alcdtuirea ponturilor pentru indatoririledintre stapanii mosiilor i locuitorii din oblastia Basarabiei din 16 Maiu 1819(Bibl. acad. col. Sturza, No. 4107), spunand la p. 8, cá dupa hrlsovul lui Mavro-cordat din 1749 numele vecinilor s'au sters de istov, dar lualitorii de pamfintmunciau stapanului pana la o vreme tot ca mal tnainte", Neculai Sutu In 1\o-lions statistigues sur la Moldavie, Jassy, 1849 spune deasEmEnea : ce meme princeabolit le servage en 1749 et supprima la denomination de vecini; mais de faitle paysan n'en demeura pas moins attaché it la glebe". Totusi uneori mai rasarenumele de ruman in scrisori private. Asa una din 1822 a unuia Mihail Llicusteanuse spune ca pentru banii ce sunt Rumanii datori, n'am ce sè le lac" N, Iorga,Corespondenja lui Dim. Aman, p. 68.


ai tgrilor romane, ce se intalnese pe tronurile lor atat inaintecat si in decursul epocei fanariote.

Constantin Mavrocordat intrebuintazg si el influentasa la Poartg, spre a scoate din tgrile romane pe negutitorii turcinumiti La/i, care In numgr de mai multe mii chinuiau oameniiIn chipul cel mai barbar, rgscumpgrandu-si domnul 0.1 aceastgfaptg multe din pacatele lui. Isprgvile acestor Laji sunt enumg-rate de Kogglniceanu 121: ei ucideau pe negutitorii cei de loc,mistuiau pe saraci cu dobanda, luindu-le cate 4 parale la leupe lung (10%), lepgdandu-le banii cu sila prin sate, necinsteaufamiliile locuitorilor, iar pe barbati ii goniau cu sgbiile" 122.

Constantin Mavrocordat mai je m'Asuri pentru indreptareaocArmuirei tgrei, reinfiintand condica de hotgriri a divanuluisi instituind 6 logofeti de taing spre cercetarea jalbelor careincurgeau pan la 100 pe zi 123. El ingrijeste si de ridicarea bi-sericei si anume acelei romanesti, indatorind pe preoti a stiecarte, sub pedeapsa de a fi supusi iargsi la d'Arile de care fusesescutiti. Pentru a deprinde pe cei nestiutori, el pune preoti cgr-turari sg-i invete cum se slujascg, si pentru a inmulti cgrtilebisericesti, el ordong a se aduce de aceste din Muntenia, s'i a.se tipgri altele in o tipografie anume intemeietg de el in mi-tropolia din Iasi 124.

Constantin Mavrocordat, insg ca si tatgl ski Neculai, nuuita cg era de origine Grec si cg numai prin sporirea elementuluigrecesc putea sg-si intareascg a lui stgpanire. El se incunjurgde Greci, ingrijeste de scale grecesti si favorisazg in tot chipulclerul strain, inchinand 4 Mangstiri : Tazlgul, Casinul, Sovejasi Probota patriarhului de Ierusalim, cgruia domnul ii procurgsi o colectg bgneascg, prin scoaterea unei dgri de un ort (44 debani) pe teen casa 125.

El se mai ocupg si de moralizarea fetelor bisericesti s'iIn special a celor grecesti; desfiintazg obiceiul ca egumeniimanästirilor s'A deie de Boboteazg cate un poclon domnului:impune cgluggrilor greci mai multà cumpgtare fatg cu femeile,pe care ei obicinuau a le tgmaia lenes, uitandu-se la ele dincap pang la picioare" 126

Politica exterioaril. Dacg cercetgm acuma modul cumdomnii ce urmarg unul altuia dela 1741-1749, ingrijirg de afa-

in loan Canta in Letopisefe, III, p. 179.ail Letopisefele, III, p. 222.in Hrisovul din 1741, Uricariul, III, p. 396.114 KogMniceanu in Letopisefe, III, p. 198 si 219.in Ibidem p. 200. Neculcea ibidem, II, p. 463. Hrisovul lui Mavrocordat

din 20 Aprilie 1743. Uricariul, I, p. 52.12g, Condica de obiceiuri de Gheorghachi al 2 lea logoi6t, Letopisefele, III,

p. 305. Koglilniceanu, ibidem, p. 198. i


cerele politice exterioare pe care incepand dela Neculai Mavro-cordat le aveau mai ales pe m'Ende lor, ne vom convinge intaica diplomatia fanariota era in curentul celor mai fine intrigiale politicei europene ; al doile, ca reprezentantii acelei diplo-matii se slujau de firele ei numai spre ocrotirea intereselor lorindividuale, dobandirea, mantinerea si recapatarea postuluide dragoman In Constantinopole si de domni in tarile ron-falle.

Pela 1740 Poarta incheiese cu Svedia un tratat de pacedefensiv in contra Rusiei prin care isi fagaduiau mutual ajutorIn caz de a fi atacate. Tot pe atunci Frideric al II-lea urcandu-sepe tronul Prusiei cauta alianta Portei, de care avea nevoie pentruizbutirea planurilor sale In contra Austriei. Interesele Prusieisi ale Svedei erau deci unite in contra Rusiei si a Austriei, sijocul acestor interese trebuia s'A se desvaleasca la Poarta Oto-mana 127.

Regele Prusiei cunoscand influenta domnilor din prin-cipate la Constantinopole, trimite la Grigore Ghica pe ambasa-dorul ski Seewald. De si Ghica este scos chiar in acel mo-ment, in August 1741, el raspunde lui Frideric ca intru cat si laConstantinopole se va bucura de increderea Portei, va sprijiniinteresele ata a le Prusiei cat si a le Svediei, spre a ajunge maiusor la rezultatul dorit 128.

Grigore Ghica devine sufletul tuturor intrigilor care aveaude scop indusmanirea Turciei cu Rusia si Austria, spre a l'Asape Prusia si pe Svedia libere a-si indeplini interesele lor pe soco-teala celorlaltor dona 1. Ghica stiind ca prieteniile noue suntcele mai dulci, precum dusmaniile vechi sunt cele mai inversu-nate, credea ca facand servicii unei puteri care atunci pentruprima cera se apropia de Poarta otomana, va putea obtinesprijinul acestei proaspete prietene a Portei in treaba candida-turei sale, Poarta insa, curtenita tocmai pe atunci de Rusia,nu prea se (ladea in apele politicei ambelor OH nordice.

Ghica vazand cà speranta lui de a recapata domnia prinsprijinul Prusiei nu avea sor-ti de izbanda, se gandeste a ajungeinteun alt chip, si tot prin mijlocul acelorasi uneltiri, la tintace o vana, anume inpingand pe Mavrocordat, domnul Moldo-vei, a da un sprijin mai fatis uneltirilor Mente de Svedeji in Mol-dova in contra Rusiei, pentru ca astfel prin compromitereavarului san in ochii Portei, sal rastoarne si sa-i ice locul. Ghicaserie anume lui Constantin Mavrocordat in 1742 ea-1 asiguradespre stransa prietenie ce exista filtre curtea otomana si acea

127 Zinkeisen, V, p. 840.121 De Castellane c. afacerile strAine. 13 Decemvrie 1741. Hurrn. Doc.

Suplement, I, p. 567.in Mai multe documente analizate de Hurra. In Fragmente, V, p. 110

112.


svedezg, din care pricinä Poarta este cu totul dispusg a ajutaSvedejilor, de o cam datä tusk' pe ascuns ; cg ar putea deci färgnici o teamä sä" deje ajutorul sgu zisei curti, necrutând cheltu-lala, care îi va fi inapoietà cu prisosintä de cgtrg mgrinimia ei" 13°.

Mavrocordat insg pgtrunse cu aceiasi ghibAcie jocul sub-tire al iubitului säu vàr, i refuzà cu stgruintä toate cererileSvedejilor de a li se invoi adunarea de armatä si de proviziidin Moldova, pretextând spre a nu-i jigni de a dreptul, lipsaIn care s'ar afla, tara. Aceste ni le spune rezidentul germanPenkler, in un raport cgträ impgratul din anul 1742, data stk.-sitului acestor negocien, in care aratà cum Constantin Mavro-cordat pätrunse cu agerime spiritul de pace ce sufla asupra luidin partea otomang, si se feri prin adoptarea màsurilor rgs-boinice ce i se cereau de a cädea in cursa pe care i-o intindeavicleanul Grigore Ghica si care trebuia sg.-1 ducg pe acesta lapeke" 131.

Este inviderat cà relatiunile exterioare ale Portei, nu erauintrebuintate de Fanarioti de cAt ca un mijloc de uneltire pentruajungerea scopurilor lor personale.

us Copia d'una lettera del principe Ghica al attual princioe di MoldaviaConst. Mavrocordato di 28 Maggio stelo vechio 1742 in Hurm. Doc. VI, p. 565.

121 Corespondents intre Constantin Mavrocordat si ambasadorul SuedieiCarlson dintre 24 Main si 22 August 1742 In Hurm. Doc. VI, p, 563-566.Rapoartele lui Penkler c. Imp. din 4 si 8 Octomvrie 1742 date In extract deHurm. In Fragmente, V, p. 116.

CAPUL VI.

ISTORIA TARILOR ROMANK DEI LA MAZILIRKALUI CONSTANTIN MAVROCORDAT PANA LA

PACKA DE LA KUCIUK-KAINARGI

1749-1774

lag sirul domnilor Munteniei i Moldovei In

Muntenia

1748 52 Grigore Ghica II1752 53 Mateiu Ghica

ISTORIA TARILOR ROMNEDE L

1749 -1769

1. ISTORIA MUNTENIEI PELA GR. GRICA LAOCUPATLA RUSEASLI

Grigore Ghiea a doua oara, 1748-1752. Cumparanddomnia cu multi bani dela Turci, este nevoit sa scoata pe langa"§ferturile lui Mavrocordat inca" oierit i vackit, in cat astfeldesfiintaza acea parte din reformele lui Mavrocordat prin caresà suprimau darile indirecte 2 El zide§te o manästire a sf. Pan-telimon de lânga Bucure§ti, reinviind obiceiul vechiu de zidiria laca§urilor sfinte, ce fusese aproape pArasit de predecesorii

1753-56 Constantin Racovig

1756-58 Const. Mavrocordat V

1758-61 Scarlat Ghica1761-63 Const. Mavrocordat VI1763-64 Const. Racovig II

1764-65 Stefan Racovig1765-66 Scarlat Ghica II1766-68 Alexandru Ghica

1768-69 Grigore Al. Ghica

acest iAstimp

Moldova

1749-53 Constantin Racovig

1753-56 Mateiu Ghica

1756-57 Constantin Racovitgt II1757-58 Scarlat Ghica

1758-61 loan Calimah1761-64 Grigore Calimah

1764-67 Grigore Al. Ghica1766-69 Gr. Calimah II

1769 Const. Mavrocordat IV2 Scrisoarea lui Ghica c. magistratul Brasovului, 14 August 1752. Darea

.de samd despre o colecjie de documente istorice romdne glide la Wiesbaden, Bucu-resti, 188, p. 18.


sgi. Mai infihrtazg In aceastg mangstire §i un spital. El moareIn scaunul Munteniei, pe la 15 Sept. 1752 3 §i boierii cer Indatàdela Poartg numirea In domnie a fiului su Scarlat. Capuchi-haia al Munteniei erà pe atunci un Grec, Ba§a Mihalopol, socrullui Matei Ghica, frEtele mai mic al lui Scarlat. Mihalopol vroindsg deje domnia ginerelui su, face pe dragomanul Portei sg schimbeIn arzul (suplica) boierilor numele de Scarlat In Matei §i dobAn-de§te astfel numirea ginerului sgu In scaunul muntean, bineInteles nu fArg bogate daruri 4.

Matei Wat, 1752-1753. De §i fäggcluise boierilorveniti la Constatinopole cg le va face pe voie, cum Incape Indomnie, Incepe a impila boierimea, ceea ce provoad o tânguireIn potriva lui sub Intetirea fratelui domnului, Scarlat, druia tierà ngcaz cg-i fusese preferat la domnia Valahiei fratele sgumai mic 5. Venind o cercetare din partea Turcilor, domnul or-dong cu amenintare ca nici un boier sg nu§i-deie §tiinta cgtrgcapegiu. In ziva de sfântul Constantin, pe cAnd domnul se aflàla mitropolie, poporul iesg din biserid In fruntea lui cu mitro-politul Neofit §i cu doi boieri, banul Barbu Vgcgrescu §i fratelesgu vistiernicul stefan, §i se duce la capegiu, dand tânguirilesale Impotriva rglei odrmuiri a domnului. Poarta primindraportul capegiului, destitue pe Matei Ghica dupg nouà luni dedomnie 6.

Constantin Raeovitfi, 1753-1756. Trece In scaunul Mun-tenici din acel al Moldovei, prin stgruintele spatarului Mihalache§i a ginerelui sgu Geanetul, ambii Grecii din Tarigrad. Stgruin-tele proteguitorilor trebuiau plAtite, ceea ce domnul face In-voindu-le netgrmuita jgfuire a poporului. Ne mai putând su-feri stoarcerile postelnicului Geanetul, boierii se sfgtuiesc subImboldirea lui Constantin Dudescu, Barbu Vgcgrescu §i a epis-copului de Ramnic, Grigore, ca sil pribegeascg la Adrianopole.Ei sunt Insg Impgcati, primindu-se cererile lor ca Geanetu sàfie izgonit sg se pung doi boieri români pe lângg capuchihaiaGrec, S tavarache, sg se deje mitropolia episcopului Grigorescotându-se pe Grecul Filaret, §i sg se treacà marea spgtgriedela Constantin Brancovanu, nepotul domnului cu acela§ nume,

Anton Diado c. dogele, 20 Oct. 1752, Verso la meta del mese cadentee morto II principe di Valacchia. Hurm. Doc. IX, 2, P. 3.

Des Alleurs c. at. strAine, 12 Sept. 1752 Hurm. Doc. Supl, I, p. 621.Fotino, Istoria generald a Daciei, tradusA de Sion, Bucuresti 1859, I, p. 157.Un raport al lui Hfibsch dA 3000 de pungi imprumutate cu 2400 pe an I I

Citat de N. Iorga In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, p. 574 (6) si 575 (7).Doc. cit.Fotino, ibidem. Penkler c. Imp. 2 Ianuarie 1753 in Hurm. Fragmente,

V, p. 180. Anton Diedo citat In nota 3, ibidem, p. 10.

ISTOIIPA TARILOR BOLMANE 95

asupra lui Barbu Vacaresçu. Mazilitul Brancovanu se apropiede izgonitul Geanetu, care vAzAndu-se sprijinit de o partidade boieri munteni, se pune pe lucru i cu ajutorul ginerelui san,Capuchihaia Stavarache, baga in fiere la Constantinopole peBucsanescu si pe Manaila, boierii ajutori capuchehaiei, i tri-mite ordinul sultanului In Bucuresti, prin un ciaus, ca sa 11-dice pe Vacarescu si se restitue pe Brancovanu In spataria ceamare 7. Toata aceasta intriga aduce stramutarea lui Racovitainapoi In Moldova. Atat In domnia intE a lui Racovita dinMoldova cAt i dupa ce e stramutat In Muntenia el slujeste in-teresele Portei sprijinita de astà data si de Frantia, prin trans-miterea regulata a corespondentei dintre Poarta si Poloniacare pe atunci intrase in fagase de turburari, care aduse la sfArsitruísboiul ruso-turc din 1768. Racovitá se intrebilor polone de un francez François Linchou care plati cucapul acest al lui amestec In daraveri politice 9.

Constantin Mavrocordat a eineea °ara., 1750-1758.Foarte urgisit de Turci din pricina rascoalelor provocate de re-formele sale In Muntenia si Moldova, Constantin Mavrocordatcantase in 1749 scapare In palatul ambasadorului francez dinConstantinopole, care II ascunde timp de opt luni la niste Iezuiti.Neputând insa Mavrocordat obtinea dela Francezi un ajutormai puternic pentru capatarea domniei, el cauta sprijin la re-zidentii Austriei si Angliei, i izbuteste In sfarsit dupa septeani de zbuciumari a redobAndi ferbinte dorita domnie. Inziva de 19 Fevruarie 1756 el merse la chehaia vizirului care-ifacu cinstea de a-1 pofti sá sacià pe sofa. De aici se duSe la ma-rele vizir care II Imbraca cu caftan, trecand de acolo la Reiss-Efendi, apoi la Ciaus pasa. In timpul acestor vizite intovä-rasirea lui devenià tot mai numeroasa, i cand mersa la bise-rica patriarhala, unde patriarhul incunjurat de cler Il primi laintrare, un norod intreg se luase dupa el. Cinci zile dupa aceiafu primit in audienta de sultan, inaintea cáruia sa arunca cufata la pamânt. Padisahul fi spuse ca sa caute a ocArmui cudreptate poporul pe care i-1 incredinteaza daca vra sa-si mantinacapul teafär, dându-i apoi un bogat caftan si alte 60 oame-nilor lui" 9.

Genealogia Cantacuzinilor. (Vezi vol. IV, p. 207, p. nota), original, p.141-144. Buciumul lui Cesar Bolliac, 1863, p. 140.

Corespondenta lui Linchou cu amb. Des Alleurs si Cu comitele deBroglie In L C. Filitti, Scrisori franceze din oeacul al XVIII-le. In o scrisoarea principelui Potocki catre rninisterul de externe din Paris, se vorbeste de Fran-cois Linche. Linche prescurtare din Linc.hou din care nume se trage familia mun-teanii Lins. Ibidem, p. 123.

Schwachheim c. ICaunitz, 1 Martie 1757. Hurin. Doc. VII p. 18.

96 ISTORIA RuMANILOR

Constantin Mavrocordat invatase minte. De asta data seleapada de toate ideile sale reformatoare, si facând ca toti,se pune pe jafuit tara. Ele impune toate daririle si acele intro-duse si acele desfiintate de el. Nevoile sale banesti 11 Meuseapoi sa se desparta si de frumoasa lui biblioteca mostenita de.tatal sau dela batranul Exaporitul si adausa mult prin ostene-lele lui. Constantin o amaneteaza la un negutitor englez Bar-ker, si nefiind platit la timp acesta o Ninde unui Evreu Cele-boni, ramanand astfel in mare parte pierduta. Lui ConstantinMavrocordat nu-i mai trebuia nici idei, nici invatatura, ci banipentru a dobAndi si mantinea domnia, in cAt prin o ironie asoartei, vestitul reformator este dat afar% de Turci pentru preamarele jafuri facute de el in Muntenia 1".

Searlat Ghiea, 1750-1761.De si provocase prin uneltirilesale contra fratelui sau Mateiu, care ii rapise tronul din na Ainia face O. fie stramutat in Moldova in 1753, nu izbutise a-i luaatunci locul, care fusese dat lui Constatin Racovita ; pune 'lianainsa pe el in 1758, cumparându-1 cu mari sumi de bani delaPoarta. Pentru a-si plati datoriile este nevoit sà puna pe tarabiruri apasatoare, pe care cauta.' sa le rascumpere, aduand siMunteniei binele facut pentru Moldova de Constantin Ma-vrocordat, anume scotand din tara pe Turcii negutitori, a carorapucaturi au fost expuse mai sus; masura folositoare, insa pa-rasita in curând dupa schimbarea domnului ce o realizase. LasfArsitul celor trei ani de domnie este mazilit.

Constantin Mavroeordat a sesea tiara, 1761-1763. A-cest domn implineste cu ajutorul lui Dumnezeu si a sultanului,numarul de jumatate de duzina de domnii in scaunul Munte-niei, ceeace impreuna cu numirea lui in patru randuri in scaunulMoldovei, urea numarul domniilor sale la cifra de zece pentruambele tari. Fotino istoricul grec, care de obiceiu apara peFanarioti, este nevoit sa recunoasca despre Mavrocordat ca.dând multi bani si facând datorii insamnate la Constantino-pole, el fu nevoit sä insarcineze tara cu multe feluri de dan.Pe lânga aceste avand drept capuchehai pe doi Greci din douàparticle deosebite, ca'rora era dator la amândoi, si care se certaufare ei dela intaietatea platei, folosindu-se de asemenea in-trigi care 'si aveau rasunetul si intre boieri, agentul lui Cons-tantin Racovita, Basa Mihalopol, aduse pe caliva din boieriinemultamiti la Constantinopole cu plangeri asupra lui Mavro..

" Fotino, II, p. 159. Vanzarea bibliotecei in Ath. Comn. Ipsilanti, (1.C. mai sus p. 42 nota 32), p. 476. Catalogul bibliotecii a lost reallat si publi-cat de N. Imga, in An. Ac. Rom. II, Tom. XXXVII 1914, P. 85 (9). El numArA401 eAr0 giecesti, 153 latine, 23 franceze si 6 italiene.

cordat. Poorta &and credinta boierilor jaluitori, se hotari sascoatà pe Mavrocordat, dal% vroind sa puna mana pe avutiilelui, se prefacu a nu crede parile, si trimise pe un capigiu Cuun firman de intarire si altul de destituire. Domnul esi inaintealui Capegi-basa si-1 primi cu mare ceremonie. Turcul venind lacurtea domneasca, ceti mai intaiu firmanul de intaritura ; peurma scoase flea veste pe acel de mazilire si dupa cetire, opri pedomn si puse mana pe toate averile lui, ducandu-1 la Cons-tantinopole dupa un an si opt luni de domnie" u.

Intrigele de care vorbeste Fotino fusese urzite de dus-manul lui Mavrocordat, boierul Constantin Dudescu, care unin-du-se cu Dumitrascu Ghica, fratele lui Grigore (domnul mazildin Tarigrad), vroiau sa' inlocuiasca pe Mavrocordat cu Ghica,sau macar cu Racovita. Acestia trimit lui Mihalopol pe parasiide care avea nevoie, care invinuesc pe Mavrocordat ca au adunatdin tara 10.000 de pungi de bani, aratand si pe Mihaiu Canta-cuzino vistiernicul ca pe acel ce ar fi stat ajutor la despoiereaOrd. Sultanul Mustafa vra s'A prinda °data cu Mavrocordatsi pe sfetnicii lui Greci, anume doi frati Misogli, doi frati Manu,fiii logofatului Mihalachi Manu si pe doctorul Fotaki ; iar peConsta ntin Dudescu il face caimacam. La cercetarea randuitade sultan prin cei doi pasi din Giurgiu s'i Braila, Mihai Can-tacuzino dovedeste ca s'a luat din tara numai 7.000 de pungisi arata ce s'au fault cu banii. Cu toata aceasta indreptatire,Turcii b'anuind ca Mavrocordat ar ascunde bani, il surgunescla insula Mililene 12.

Se trecuse vremile lui Consta ntin Mavrocordat ; nu mai aveael trecerea de alta data, pe cand fusese mantinut de Turci 19ani neintrerupt in scaunele tarilor române. i el nu mai eraacuma decat un competitor ordinar bun de pus si de schimbat,spre castigul banesc al dregatorilor turcesti.

Constantin Raeovita a doua oaril, 1763-1764. De abiaeste intronat in Muntenia in luna lui Martie, si vecinicile ne-multumiri ale boierilor, care erait peste putinta de impacatcu totii, incep iarasi a impleti intrigile lor contra nouluidomn. Cantacuzinestii ce fusese Oita acuma rivalii Dudes-cului, se pun bine cu el si incep a säpa impreuna pe ConstantinRacovita. Ei refuza a primi ori ce soi de boerii si se pun in o-pozitie falise contra domnului, care cauta sa castige pe altiboieri in partea sa, anume pe Radu Vacarescu si ConstantinCandescu, mai sprijinindu-se Inca si pe Grecul cel foarte in-

' Folino, II, p. 160." Genealogia Canlacuzinilor, original p. 152. Buciumul, p. 190. Cf. un

raport olandez, 16 Alai 1763 N. Irga, An. Ac. Rom. 11, Tom XXXII, 1910, p.588 (20).

A. D. Xenopol. Istona R ornfinilor. Vol. IX.

ISTORIA TARILOR ROMANE 97


fluent Stavarache, care obtinuse postul de capuchehaia dinordinul chiar al sultanului. Bazat pe un asemenea sprijin, Cons-tantin Racovitg scoate un firman pentru inchiderea boierilor,Dudescu, Cantacuzinii $i chiar a propriului su frate. Raco-vi0 insg voind sg castige pe puternicii Cantacuzini si a 11-pune cu ajutorul lor pe primejdiosul Dudescu, face cunoscutacelora 0 nu i-au inchis din o urg ce ar avea in contra lor,ci numai ca sä nu-i bänuiascg ceata Dudescului. Cere dela Can-tacuzini ca ei sg subsemne o jalbg &Are el, in care sg arate cgDudescu, ar amesteca domniile si tara. Mihai Cantacuzino ne-vroind insg sg se injoseasc'ä la rolul ce domnul vroia sg i-1 a-tribue, ii trimete frumosul rgspuns cä eu nu mg rog Mgriemltale pentru mine, cgci stiu cg pururea ti-am slujit cu dreptate ;ci te rog mgrinimia ta sg o argti cgtrà Dudesti, care ca nisteoameni gonind al lor interes s'au argtat improtiva voiei tale,iar nu improtiva ceiderei tale" ; cu alte cuvinte cg Dudestii seopusese nu creerilor legale ci acelor obuzive ale domnului.Racovitg, supgrat pentru asemenea lectie, pune pe Cantacu-zini In fiare ; dar curand dupg aceea el moare, dui:A unele ver-siuni dlii o nemistuire in urma unui ospgt prea imbelsugat,fiind dedat bguturei; dupg alta insg pgstratà de genealogiaCantacuzinilor, el s'ar fi otrAvit singur tocmai din pricina a-cestor greutgti politice, Mud in ferbinteala frigurilor maimulte stecle de apg de melisg". Nu avem nevoie sg argtgm citde nepotrivitg este aceasta de pe urmg pärere, inteun timpand domnul având in mginile sale vietile tuturor, nu aveanevoie sä si-o rgpeascä pe a lui spre a scgpà din incurcgturg 13.

tef an Raeovitil 1761-1765. fiul lui Constantin, urmeazgtatului lui fiind pus In domnie prin influenta puter-nicului Stavarache, care adusese tot atunci in scaunul Mol-dovei pe Grigore Ghica din mare dragoman, &and locul acestuialui Gheorghe Caragea. Stavarache ce ajunsese capuchihaiaal ambelor tgri romane, tinea pe domni cu totul in a lui ascul-tare, avându-i pe ei ca pe vechilii lui14. Autoritatea lui ceamare o intrebuinta numai spre a despoia pe toti acei ce-i cgdeaIn mâng, imbogätindu-se pe sine si pe Turcii protegiuitoriisgi. Stavarache se indatorise atre Turci a rgspunde pe langgbanii cu care cumpgrase stefan domnia, si 600 de pungi cu care

" Genealogia original, p. 152-153. Buciumul, p. 140 si 155." Enache Kogalniceanu in Lelopisefe, III, p. 263. Istoria lui Stavra-

koglu poema in versuri asupia mortii lui, ne spune de asemenea ca far% a fiprincipe de Valabia el ocirmuia lara : n'ETerve xacirs xeXarac &rcávto'ç Tip Bkce-XtenoXorptc V& Tin Bscaparsnc si.)(s Tip cc60.61/TietY". E. Legrand, Re-emit de poemes hislorignes en grec vulgaire, Paris, 1877, p. 200. Ath. ComnenIpsilanti, Tti Air2r vivo akegav, p. 398.


raposatul Constantin WA' lui Stefan ramasese dator ; mai eraapoi de descurcat, bine inteles tot prin plata , i daraverea ra-masa nelimpezita a banilor fncasati din Muntenia, pe timpullui Constantin Mavrocordat, In suma de vre-o 3.000 de pungide bani 15, toate aceste prilejuri Insemnate pentru lacomul Sta-varache, de a Intinde pe cat se va putea coarda jafului In Mun-tenia. El chiama deci Indata fa Constantinopole pe boietii In-chisi de tatal lui Stefan, ¡rival cu noul domn. Mihai Can-tacuzino, este chiar restituit in dregatoria lui de mare visti-ernic cu conditie sa se sileascä a scoate din tara 7.000 de pungi.Mihai luând Intelegere cu ceilalti boieri, fagaduieste ca vascoate In anul dIntai 7.000 de pungi macar de va fi cam greu,dar se va sili sí iasa acea suing fail a se sparge tara". El izbu-teste Inteadevar a scoate fnainte Inca' de a se fmplinl anul7.000 de pungi, ceeace vazand Stavarache i cu Grecii lui,cer numai cleat dela Stefan Racovit.4 sa mai impuna o noutidare, un fumarit In valoarea uriase de 1.000 de pungi. Boieriise Impotrivesc dar Stavarache scoate Indatä un firman si18 dintre capeteniile lor sunt aruncate In inchisoare ".

Pentru a-i infricosa chiar, Stavarache porunceste dom-nului sa' ucida pe doi din ei, unul Stefanache Grec si el de neam,si pe un Roman Iordache Brtjascu, om bun fara de nici o insá,numai spre a fi de groaz'a ispravnicilor fnsarcinati cu strangereadarilor, fiind si el unul din ei" 17. Darea cea nouà grisind po-porul stors prin sumelo mate de mai fnainte cu dibäcie de lael de Mihai vistiernicul, nu poate fi fmplinita Se pun atunciIn lucrare mijloacele draconice Intretuintate in asemene fm-prejurari bataile, inchisorile si cele mai neomenoase schin-giuiri. Poporul bucurestean se revolt:a i domnul repczind a-supra-i garda sa de Arnauti, sangele este varsat, lucru de carespalmântandu-se tara, o multime de boieri si de Omni Inccpa emigra.

Dusmanii lui Stavarache, i numarul lor nu era mic, se folosescde acest zurbalic" spre a Inegri peautorul lui Inaintea sultanului.Stavarache* anume, spre a puteà domni neImpartit, se folosisede favoarea lui facând sa se surguneasca pe mai multi con-curenti la omnipotent4, Intre altii pe unul Seanavi, Grec fa-volit al sultanei Zeinab sotia lui Musunoglu Mohamet pap.Tocmai acest dusman al lui Stavarache ajunge mare vizir, inmomentul cand lucrurile din Muntenia luase o Intorsatura

" IatA cum scrie St. Racovip c. boieril sAi In 2 Martie 1764 (Genealogia Canlacuzinilor, Buciamul, p. 155). Se vede din caastile cá au ramas luiMavrocmdat 1000 de pungi si din acestai se presupune ;i cele pana la 3.000§i CS negresit acestea s'au strAns de la sAraci l s'au ImpAi tit lntre bMeri si Ma-vrocordat, si de aceia le pi ctind".

" Ath. C. Ipsilantl, p. 401.Genealogia, original, p. 153, Buciumul, p. 155. Ipsilantl, p. 399.

100 ISTOBIA BOMANILOR

a-tat de turburata. Denuntat Portei de pa§ii de la Dunare cajafurile lui ar fi provocat pustierea Munteniei sultanul,ademenit prin perspectiva confiscarei insemnatelor averi alelui Stavarache, da ordin ca el sa fie gâtuit, ceeace se executänumai decat. Astfel peri acest Stavarache, una din lipitorilecele mai hemesite ce au sängerat vre-o data tarile române 18Disgratia lui Stavarache aduse §i pe aceea a protegiuituluisail *tefan Racovitä, care fil Inlocuit cu Scarlat Ghica. El seincercase in zadar a-§i rascumpara pacatele §i a face sa fiecerut de tara spre mentinere ca domn dupa moartea lui Sta-varache, and un hrisov In 30 Iunie 1764 prin care ordona o-prirea casatoriilor tare Greci §i. pamânteni, acea a Grecilorde a cumparà imobile, precum §i impiedicarea lor de a ocupadregatorii, toate acestea numai prefacatorii19.

Searlat Ghiea 1765-1766. Despre el se spune ea arfi luat domnia cu mai putinä cheltuialä, ceea ce se explica dinturburarile iscate in Muntenia §i pe care Turcii vroiau sä. le po-toleasca. Lucru mai extraordinar Inca este ca Scarlat Ghicaapuca sa moat% In scaunul sau, ceeace iara i§i gase§te expli-carea In imprejurarea ca fiind batran ajunsese odata cu numirealui la capatul zilelor sale 20

Alexandru Ghiea, 1766-1768, fiul lui Scarlat, se com-promite curand dupa urcarea lui In scaun lasând pe arhiman-dritul de Arge§ sa recruteze impreunä cu un locotenent colonelrus, oameni de oaste pentru Rusia, care fapt dat In cuno§tintaPoqii prin hanul tätaresc Ii aduce mazilirea" 21

Grigore Alexandru Ghica, 1768-1769, fiul decapitatuluidragoman Alexandra Ghica, mai fusese domn in Moldovatare 1764-1767 §i stätea acuma de un an mazil la Tarigrad ;fu numit domn tocmai In momentul cand razboiul se aprindea

l" Istoria lui Stavarache se stabileste pe deplin din cele trei izvoare citatede noi, notitele culEse din izvoare grecesti de Atanasie Comnen Ipsilanti, Ge-nealogia Cantacuzinilor, §i poema asupra mortei lui, precum si din mai multerapoarte. Asupra pedepsirii lui vezi buracoarà Antonio Ruggini c. dogele 2 Sept.1765 Hutm. Doc. IX, 2 p. 65 si un report olandez 2 Sept. 1765, N. Iorga. Doc.Calimachi , I, p. 22. Un alt raport olandez 1 Oct. 1765 ibidem p. 25 spune ca atuncicAnd s'au clardmat casele lui Stavatache, Sultanul porunci ca tavanul si altepodoabe SS iie mate si pAstrate cu Ingrijire ca lucluri de mare pret".

il Hrisovul publicat de I. Bianu In Revista mud, III, p. 302.20 Fotino, 1st. Daciei, II, p. 162. Alexandru Ghica este randuit In locul

tatAlui sAu pe la sfarsitul lui 1766 Vezi un raport din 3 Ianuarie 1767, In Hurm.Doc. Suplement, I, p. 741.

I, Hammer III, p. 589. Comp. Zinkeisen, V, p. 923. Grigore Ghica funumit In Octomvrie 1768. Vezi Enache KogAlniceanu, Lelopisefe, III, p. 271,concordant ea un raport francez din 2 Noemvrie 1768, Hurm. Doc. Supl. I, p. 768.

ISTOEIA TAIRILOR 110.1111NE 101

intre Ru§i §i Turci. Alegerea Portei fusese nu se poate mai rea,intrucat acest domn era precum fusese §i tatal sau partizanal Ru§ilor, pentru care se §i lasa a fi prins de Ru§i §i dus la Pe-tersburg, unde vom vedea ca este tratat nu ca un prins de ras-boiu ci ca un prieten 22 Turcii care stapâneau Inca banatulCraiovei, proclama se domn pe unul Manoil Ruset, care luandun corp de armata spre a intra in Bucure§ti, este batut de Ru§i§i fuge peste Dunare23. Muntenia incape de acolo inainte ca§i Moldova, sub ocarmuire ruseasca care tine Ora dupa in-cheierea pacei de la Kuciuk-Kainargi.

2. ISTORLI MOLDOVEI PELA CONSTANTIN RACOVITAPANA LA OCUPATIA RUSASCA

Constantin Raeovita, 1749-1753. Fiul lui Miltai chel-tuise multi bani pentru a c5p5ta domnia, §i venind in tara in-sotit de Grecii care-1 sustinuse, Iordache Stavarache, doi fratiGenetul, Iordache Enutul §i altii, se pune pe scos bani, impu-nand vacarit de 2 lei 12 parale de vita, pe vara cunita de cate1 leu 30 de parale, neuitand nici sferturile lui Constantin Ma-vrocordat, le scoate §i pe aceste indoit 24. Boierii nemultumitimai ales pentru vacarit, de care se deprinsese a fi scutiti deladomnia lui Mavrocordat, pribegesc din tara in numar de maibine de o sun.", pretinzand pentru a se intoarce, indepartareacelor doi sfetnici greci, Stavarache §i Enutul.

Daca ar fi sa ne Itfam dupa cronicari, am putea crede &Aprotestarea boierimei se indreptase in contra elementului gre-cesc. Enache Kogalniceanu spune CA. in domnia acesta fiindca Grecii se apucase de mare infruntare boierilor §i pamante-nilor cercand lucruri trecute vechi dela alti domni, ca s'A nu sefaca obiceiu in tara, au inceput boierii a se pune la cale zicand :trebue ca Grecii sa-i gonim de aici, caci nu au end bun niciasupra noastra nici asupra s5racilor, §i vor sa ne desbrace filrade voia noastra" 25 Cronicarul amesteca aice faptele cu do-rintele inimei lui. In realitate nu avem a face cu o roco§ire aboierilor contra elementului strain, ci eu o simpla nemultu-mire cu mini§trii principelui, dupa cum se vede din impreju-rarea c5 intre boierii pribegi intalnim §i pe un Grec, Balasacheiar Grecii raman in tara §i. dupa alungarea celor doi mini§triurgisiti, afland in Moldova §i dupa aceea pe Lascarache Enu-

22 Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 173-175." Fotino, p. 164 Comp. Dionisie Eclesiaihul in Papiu, Tesaur de rno-

numente, II, p. 164.14 En. KogAlniceanu, Letopisefe, III, p. 226.22 Ibidem, p. 228.


tul comisul fratele chiar al izgonitului Iordache. KoggIniceanuinsusi revine mai jos asupra rostirei prea generale, scrise inaldura condeiului, ad5ugind cg s'ar fi dus in rigrad o ja-lobg pentru Greci, ce sunt sp5rg5tori acestor doug

Opozitia contra Grecilor nu se mai putca arta. Ea seretrage din domeniul vietei reale in acel al teorici, ma i ggsin-du-si reprezentantii numai In cronicari. In lumea practicA Greciierau stäpâni, si familia Racovitestilor, romäng prin oTigincaei, era una din cele mai plecate cgtrg neamul sti gin. Sub cum-plitg ap5sare a elementului grecesc se desfilcuse opozitia na-tionalä si se prefgcuse in una personal, in contra cufärniasau cut5ruia Grec. Se repeta In embele t5ri romane fenomenulPC care l'am intalnit odatg In Muntenia, când sub amestecultot niai rostit al Turcilor In domniile ei, se desorganizase sise str5mutase partidele, altg datà ant de puternice aleB5sgr5bestilor §i Drkulestilor. Poporul românesc erg obosit deluptä ; lasa s5-i calce pe cap ori cine vroia s'o facà, si pro-testarea lui, chiar cea In contra persoanclor urgisite, nu maiMA forma energicà a räscoalei, ci acea mult mai bländil apribegici.

Maid Ghica, 1753-1756, schimbate domnia cu Cons-tantin Racovit5, care trecuse in Muntenia 27. Si Ghica eraInconjurat de Greci, precum Iacovache Rizu spatar, Mihelopolcare-i procurase tronul, hatman, Alexandru Dracu SutuNeculai Dracu Sutu postelnici 28. Ghica adusese pe toll acestiGreci cu el din Muntenia ; dar pentru a nu nemultumi pe bo-ierii moldoveni cu adgugirea acestor concurenti la despoiereapoporului, Matei Ghica fAcu tuturor boierilor venituri i lefiIndcstule i ridic5turi i alte daruri ce erau pe ascuns, ca sg rg-man6 boierii multumiti de domn si de Greci i sg astupe hula celuase in Tara Româneaseg" 29 Darurile ascunse nu pot fi altg

" Ibidem, p. 232." lata ce allAm In un report al lui Desalleurs ambasadolul Frantei In

Constantinopole eatrA aincoile strAine asupla modului cum se Ricu aceastAschimbare de scaune I Cet échange, désavanlageux pour Ghica s'cst lait pourdeux principaux motifs : le premier, dominant chez les Trues, est 'Intel ét, laPorte tirant une grosse somme de celui qu'elle veut bien, par grAce, conserverencore quelque temps Constantin Maui °col dato, A qui j'ai donne asile,auioit pu tirer Ln mcilleur par ti des citconstances s'il cut voulu samilier toutcsles sommes que le Ministere et le Serail prétendait exiger de lui. Mais il n'apas jugé Apropos de hasarde de si glandes sommes dans un temps de revo-lution appal ente et pour ne pas ruiner les amis qui les lui olfraient étant in-certain de la restitution qui devait provenir d'une province epuisée". CAndeetesti asemene lucruri Iti pare Intr'adevAr cA e vorba de realizaren une alaceribAnesti si nu de domnia une Ari.

" Sutesti care purtau si familia romAnA Dracu, erau case dupil at sevede RomAni macedoneni grecizali.

" En. KogAlniceanu, Letopisefe, III, p. 235.


teva de cat Inapoierea pe sub mAnd a ddrilor implinite de laei aldturea cu tdranii. Cu acest sistem se indruma cu incetulscutirea totald de däri a nobililor si aruncarea tuturor greutd-tilor statului numai pe contributiile directe, implinite exclusivde la clasa tdrdneasc5. Tot spre a atrage clasa boiereascd, dom-nul o ducea Inteo petrecere. De multe ori poroncea cdmdra-sului Petrache de fdcea masd boierilor pdmAnteni, la cdmardIn divanul ce! mare ; si dupd masd mergea vornicul doamneicu catastif ce avea pecetluit ea pecetea gospod, In mAna lui,la cate-va jupänese mari de le poftea ca s'd vie la curte, ard-tAnd cd este poroncd gospod, si aducea Evreice si jucau cu toa-tele la curte, si domnul si doamna fdceau privald. Domnul 10mai Meuse si locuri de desfätare In incunjurimile Iasilor ; asazidi In piatrd schitul mai inainte de lernn a lui Tdritd, si la Co-pou repard un foisor ridicat Incá de tang sdu, mergAnd adeseori In primblare In aceste cloud locuri, si mese mari fdcAnd bo-ierilor". Tcate aceste petreceri inEd custau bani pe tall, pe carebani nu e vo3bd ii pldtea norodul sri benchetuiau domnulsi boierii. De aceea si Matei Ghica fu nevoit s'A scoatd greled'Ari, mai ales vdcdrituri mari si vara si iarna.

Pe cand trig domnul petrecea mai bine, la Constanti-nopole se intampld o schimbare care trebuia sd-i adua ma-zilia. Anume sultanul Mohamed murind veni in locul lui sul-tanul Osman si cu toatd särbarea strillucitd in onoarea inco-rondrei noului padisah, ordonatd a se face de Matei GhicaIn Iasi si In toate orasele Moldovei, venind la marele viziratMustafa pap, proteguitorul lui Constantin Mavrocordat, carepetrecea ca mazil la Constantinopole, el ii procurd scaunulMunteniei, strämutand pe Constantin Racovitd de aice, carenu se impäch cu boierii munteni, iardsi In Moldova, iar MateiGhica apucd drumul maziliei.

Constantin Raeovitd a doua °ark 1756 1757. Petimpul lui Racovitd se joacd o comedie precum se mai jucasesi era sd se mai joace In Wile romane, anume dupd ce domnulscoate un zdravän vdcä'rit In cloud rAnduri, de yard si de iarnd,fägdclueste cd dupd acel din urmd, va lega aceastd dare cu Wes-tern ca sd nu s'd mai scoatä In veci. Dup'd ce domnul care seumpluse de bani, hotdreste aceasta In divanul sdit, el trimitela Tarigrad la patriarhie, unde pentru Cate-va pungi date celuimai Inalt reprezentant al bisericei rdsdritene, scoate delaacesta un bldstdm isc'dlit de toti membrii marelui sinod, careprimira fie-care un bacsis pentru punerea isc litu-ei. Priminddomnul cartea de blestem, trimite la toate tinuturile, sa villacate 7 locuitori din mazili si din ruptasi si adunand la sfantaliturghie tot norodul din Iasi, Impreuna ca cei delegati, punepe mitropolitul sd sdvArseascd slujba, iar and esise cu sfintele


daruri au stätut toti cati slujeä la leturghie cu sfinteledaruri in cap §i manä, scotand acel testament mitropolitulIacov, afurisind de patru ori a patru patriarhi a TarigraduluiAlexandriei, Antiohiei §i Ierusalimului, strigand norodul lafie-care cuvant amin I Care nu putem aräta, urmeazä croni-carul, ce huet era in biseridi de strigarea norodului, arätândIn läuntru ori cine ar numi, ori cine ar indruma, ori bani ar luadin atare dare, ori la slujba ar merge, afurisit sä fie in veci.Fierul §i pietrele ssä putrezeascä iar trupul lui sä rämânä inveci l" 3°

Iatä cu ce mijloace cäutau acele timpuri sä asigure drep-turile oamenilor Cu rugä'ciuni §i fä'gkluinti infärite cu bläs-famuri. Credeau c6 cu cat mai mare va fi sfânta gäl6gie cu a-tata mai temeinic vor fi intärite rägaduintele domne§ti. Daro fägäduintä ori cat ar fi ea de inconjuratä de garantii, tot rä-mane o indatorire numai voluntarà §i nu pe bunä vointa °car-muitorilor se pot intemeiä drepturile ocarmuitilor. De aceeavom §i vedea cum aceastä fägAduint5 atat de solemnä in apa-rentä, este ruptà de cel intai urma§ al domnului ce o fäcuse.

Searlat Gillen, 1757-1758. Anume Scarlat Ghica vineIn scaunul Moldovei, inconjurat de un nämol de Greci, cu careimpäneaz6 mai ales tinuturile de unde se adunau banii in vis-tieria domneascA. Pentru a se pläti de datoriile contractatepentru cApiitarea domniei, el pune däjdii mari, sferturi pe toatelunile, cele mai de multe ori indoite. Dar neajungand a umpleanevoile Cu asemene mijloc, vrea sä recurga la väcärit. Il gäse§teinsà legat cu stra§nica afurisenie sävAr§it5 sub predecesorul su.Domnul atunci §i cu Grecii lui se pun pe langä. mitropolitulIacov cu vorbe dulci, cu ademeniri, ca s5-1 aducA a deslegadarea cea mult doritä §i Grecilor dragä foarte". Mitropolitulinsä refuz6 §i lucru intriadevär extraordinar pentru acele tim-puri, pune chiar carja pe masa, lepä'dându-§i puterea, numaispre a nu fi silit sä-§i calce con§tiinta. Aceastä' faptä care ne-arpärea fireascä in vremile noastre, era pentru acel timmp de co-ruptie §i degr5dare ceva deft' din cale, dovadà cat au prop5§itom nirea in deob§te §i popo.rul nostru indeosebi in rästimpul deceva peste o sun' de ani ce ne desparte de acele timpuri.Neizbutind a face pe mitropolit sà-§i lepede jurAmantul, re-curge la un mijloc mult mai indemänatec ; pläte§te cu cate-vapungi de bani un firman dela impärätie, cu care dobande§teinvoirea de a impune väcäritul §i'l scoate late° sumä multmai mare de cum fusese scos panä atunci 31. Inainte insä de apune firmanul in aplicare el este strämutat in Muntenia,

'° En. Kogalniceanu, Letopisefe, III, p. 238.' loan Canta, In Lelopisele, III, p. 183.

LSTORIA TARILOR ROMANE 105

punându-se in locul lui in tara Moldovei o figurà noud, loanCalimah, care fit inditat la acest rang din dragomanatul ce!mare. Constantin Mavrocordat pldteste cheltuiala acestorstràmut6ri, perzAnd tronul Munteniei.

Prin concurenta pentru domniile române, familiile fana-riote furà aduse in o dusmànie din cele mai ascutite unele asupraaltora, i cu ckt se inmulteau numdrul acelora ce luau parte laacea concurent6, cu atAta se infdria mai mult ura ce le desbina32.Chiar fratii se dusmdneau intre ei. Asa la moartea lui GrigoreGhica in Muntenia 1752, punând fiul sdu al doilea Matei mânape tron, cel mai mare Scarlat, sprijinit pe o partid A de boieri,provoacd' in Muntenia o miscare in contra lui, pe care pentrua o stampdra Turcii strAmutä pe Matei Ghica in Moldova, pu-'And in locul lui in Muntenia pe Constantin Racovità, pentrua nu da tronul acelui ce provocase nemultumirile33. GrigoreGhica, inainte de a muri se gandise a procura fiului su celuide al doilea dragomanatul Portei otomane, din care de obiceise recrutau domniile române. Acest post erà ocupat pe atuncide loan Calimah i vânat de un alt competitor, Grigoras Ghicafiul decapitatului dragoman Alexandru Ghica i nepotul dom-nului Munteniei. De odatA i cand se astepta mai putin, loanCalimah este aruncat in inchisoare, i condamnat imediat dup5aceea la tdierea capului, de care pericol scApd numai cu maregreutate prin s druinta cator-va proteguitori. Ce se intâmplase ?Grigore Vodd uneltise peirea lui la marele vizir, de fusesecel mai intim prieten, complicAndu-1 inteo revoltd a insuleiCipru, dar inteadevdr cumpArând moartea lui cu 50.000 delei dati vizirului de agentul sdu Iacovachi Rizu 34.

Coruptia desprinsese toate legdturile ; nici inrudire, niciprietenie nu mai gdsiau iertare inaintea ei. Constiinta, o marfdca toate celalalte Si cand in un asa vârtej erau prinse elemen-tele domnitoare, se poate gAndi cineva in ce hal trebuia sd fieacele supuse

32 Asa judeca sr Schwachhenn residentul german la Poartö in raportulsdu din 1 Martie 1757 card ministrul, Kaunitz Hurm. Dc. VII, p. 18: diegriechischen Hauser welche vermöglich sind oder Anschen besitzen, liegenunausgesetz hier bey der Porte gegen einandei zu Felde, und wenden alle Kiliftenund Kunstgrilfe an, um die Fil..stenthiirrier Wallachey und Moldau einem ausihrem Haufen zu Wege zu bringen".

" Raportul lui Penkler din 16 Noemvrie 1752. Hurm. Frg. V, p. 178:"als Er (Mathaeus Ghical ohnehin noch nicht so fest aul einem Fiirstensthrt-le sasz, den ihm sein illterer Binder Scallat Ghica, gestutzt auf eine staikeBojarenpartei im Lande, mit Hartniikigkeit streitig machte". Comp. p. 180.

" Rapoartele lui Penkler din 4 Ianuarie 1749 si 22 Iunie 1751,ibidem, V,p. 172-174. Comp. un altul al lui Dessalleurs c. marchizul de Puyseulx din21 April 1751. Hurm. Doc. Suplement, I, p. 602: Le grand vizir n'aimait pascet interprète. Son aversion a été fomentée par 50.000 &us qui lui ont été donnéssous main par le prince de Valachie, pour faire avoir ce poste à son fils. Le nouvelinterprète n'a que 27 ans, est tout neuf en affaires et le sera longtemps".


loan Calimah, 17511-1761.Acesta era de origine roman,fecior lui Toader Calm5§ul, care era din mazilii de jos, dinnutul Orheiului. Tatàl su Il trimise in §coala la Liov., undevata latine§te i le§e§te. Neculai Mavrocordat Il trimese in slujbafratelui sau dragomanul Ioan Mavrocordat, unde deprinse tur-ce§te, italiene§te, frantuze§te i elinqte. Dupa ce Ioan Ma-vrocordat ajunge domn in Muntenia, Ca Hindi Oirâne pe langilterzimanul Grigore Ghica,11 ani. Cand Grigore Ghica veni domnin Moldova vine cu el impreuna §i loan Calmapl, unde prime§tedeosebite boierii,panä mai la urma este rânduit acolo unde puteaface slujbe mai mari, capuchehaia la Consianiinopole, undestateä in stranse legaturi cu terzimanul Alexandru Ghica, fra-tele domnului. In timpul luptei dintre Ru§i i Austriaci cu Turcii,Alexandru Ghica plecand ca plenipotentiar la congresul delaNimirov, Ioan Calma§ul ramase ca loctiitor de dragoman alPortei §i'§i fäcu un bun nume in aceasta importantä dregatorie.Putin timp dupa aceasta,Alexandru Ghica fiind ucis de Turcipentru prepus de tradare (1741), loan Calma§uli iea locul luiIn dragomanatul cel mare, in care sta mai multi ani 35. In acestlung rastimp de aproape 30 de ani cat statuse Calma§ul in Con-stantinopole el, dei stramutat in o incunjurime greceasca pä's-trase firea lui de roman, cum o dovede§te corespondenta cu fa-milia lui ramasa in Moldova. Totu§i daca mintea i graiul luiramasese romana, prin caracter i apucaturi s fanariotizase cudesä.'var§ire 36. El i'§i schimba §i numele sàu in cel apropiat gre-ccsc de Calimah §i pe un frate al sru pe care'l luase cu sine,grecit §i el, ajunse puna mitropolit in Tesaionic.

El se incunjura cu Greci, luand de postelnic din Constan-tinopole pe Manolache Cefot, iar drept capuchihaele läsandpe cunoscutii in asemenca treaba §i de la alti domni, Stavarache

" Carla, in Lelopisefe, II, p. 184. Nu 10 cum spune cronicarul, cad in1755 el fuscse destituit, si a stal probabil Indepaitat dela ataceri pana cc auobtinut favoarca domnici.

Aceasta origine romaneascit a lui Calimah este adevcritil si de un raporta lui Pcnkler, din Sept. 1841, litum. Fry. V, p. 108, care spune : IohanesKallimaki, ein geborner Pollak, wie er ivenigslens selbsl vorgab, wurde neuerPloitendolmetsch. Da er ein Ausliinder war und als solcher ein wichtiges Amterlangte, ant welches scit langerer zcit blos die altesten und angesehendestenFamilicn der Haupstatdt (Phanarioten), die Anwartschatt gcltend gemachtbatten, so sah er sich iclfachen Verfolgtaigen t.nd Anieindungcn von Seitendieser Leute ausgesetzt, und er konnte sich lediglkh durch die Gunst behaupten,dcren er sich beim Reiss Elendi erfreute". Faptul ca loan Calmasul se dd dreptPolon si nu drept Roman nu trebue sit ne mire. Pe arm& nu eia o mare cinstede a fi Roman. si fiind ea el studiase In Polonia putea sa se dee ca apartinandacclui neam. mai hire vitzut de cat Valathii. Si C. Daportes In Calalogul islo-ric al Romeilor, Erbiceanu, Cron. greci p. 191, spun cil Calimah era cuil...inar dinMoldova. Vezi A. D. Xenopol. Isloria si Genealogia Casei Ccuimachi, 1897 si N.Iorga, studiul asupra familici Calimachl in vol. I al Documenleie familiei Ca-limachi, 1909.


0 Stefanache. Cand fit la darea vistieriei, nici un boer nu vrois'o primeascg, caci tara fiind pradata de Tgtari cu cate-va zileInainte de sosirea domnului, era In depling bejgnire, 0 nevoilede bani fiind grabnice, se temea fiecare boier a lua pe raspun-derea lui o tara sparta prin bejgnire". Stavarache auzind deaceste greutati, vine el singur In Moldova pre carele cu marecinste l'au primit domnul, 0 luand toate trebile pe mainile luipot sä zic cg erà al doilea domn" 38. Dupa Intelegerea avuta cuCalimah, se cherna la vistierie medelnicerul Constantin Ko-galniceanu, boier din treapta mai de jos, care Insa spusese cadacii s'ar da lui vistieria ar face s'g iasä. bani. Dupa ce'! puse Inacea dregatorie Ii spuse : acuma sg te vad Arhonda" 1 Si intea-devar ca 0 avù ce videa 1 Stransoare mai cumplità de bani nuse facea nici de Turci; batai 0 schingiuiri pentru dari; tipe-petele se Inaltau de la un capät la altul al Wei ca un mare glasal poporului intreg, torturat 0 cgznit de neomenqii stranga-tori. Dar Kogglniceanu 10 tine cuvantul, 0 ca prin minune baniiizvoriau din tara 0 curgeau In vistierie. Stavarache aju-tase Insg mult lui Kogalniceanu, invatandu-1 sg puna dari peboieri 0 pe manastiri, 0 pe jupanese, cai de menzil, pogonarit0 altele. Mai multi boieri Incepura" a murmurisi" contra acestorgrele impozite. Stavarache Insa scoase dela Poartg un firmanpentru surgunirea lor 0 dupa ce'l dobandl In mainile sale, In-pia pe boieri ca ar vroi s.-i trimita la hanul Tatarilor, spre alua de la el despagubire pentru prada cornisa In Moldova, 0. a§aajungand ei la Iona§eni, furä pu0 In fiare 0 surguniti. Au-zind Insa celalti boieri din Ia0, despre capcana In care cgzusetovara0i lor, adung un mare numgr de popor de iarmarocul Mie-zului-Paretilor (jumatatea Pareasimelor sau postului mare),0 porne§te acea multime asupra curtei domne0i ca sii vadape cine are tara domn, pe Calimah sau pe Stavarache? Si por-nindu-se cate-va mii de taranime, au mers la Poarta curtii deau statut, iar o sama s'au suit In clopotnita Trei-sfeiitelor, §1au Inceput a trage clopotul cel mare. Atunci auzind cei din iar-maroc s'au pornit toti call mai ramasese, din care o sama aumers la mitropolie de au luat pe mitropolit, zicand sa margala domn despre partea terei, sa spuna ca cer sa le dee pe Sta-varache, iar de nu-1 va da, nu va ramanea nici unul In viata.Atunci Stavarache au pus de au Incuiet portile, punand 0 ca-

1, Asupra prAdArei Moldovci de Tamil Nogal, vezl mal multe rapoarteale lui de Vergennes din 1758. Hum]. Doc. Sulement, I, p. 711 : La Mol-davie s'est principalement, ressentie de leurs excès et de leur barbaric : onevalue ir plus de 15.000 le nombre des esclaves qu'ils y ont fait, sans parler d'unequantité de vieillards et d'infirmes qu'ils ont impitoyablement massacrés". Cf.p. 712.

" En. KogMniceanu In Lelopiseje, III, p. 244.


teva care de lemne de din lguntru, oränduind i toti Seimenii§i Arngutii, aducând i toti be§lii, ca sà ting portile. Dar pros-timea. striga : sà ne dati pe Stavarache, §1 punând cu totii spa-tele in poarta cea mare, au doborät'o jos, §i intränd norodul inIguntru au inceput a návgli" 39.

lato.' o r'äscoalg In toará puterea cuvântului. Dar ce vroiaea? Nu pe Greci, ci pe Stavarache. Iarg§i deci o mi§care, nucu caracter national, ci cu porniri personale contra unui Grecrgu vgzut. Stavarache insg care ar fi pg-tit' o rgu daca ar fi incgputpe mäinile multimei infuriete, scgpg travestit pe o poartà de dindos, i fugi la Constantinopole, de unde prin un firman trimislui Calimah, i§i adung toatg avutia i banii cei imprg§tiati §ipfädati de norod.

Nevoile tgrei cereau insä numai de cat scoaterea vacg-ritului, i se incepurg din nou stgruinti pe Ingg mitropolitulIacov spre a-1 face s'A deslege blgstgmul legat pe timpul lui Cons-tantin Racovitä. Dornnul puse atunci pe längg mitropolit peboierul Vasile Ganea, ca sg determine pe capul bisericei a se re-trage din arhipgstoria Moldov'ei. Domnul avea cu atät mai multinteres a provoca demisia mitropolitului cu cAt adusese pe fra-tele s'Al, fostul mitropolit Gavril al Tesalonicului, pe care II pu-sese sg se retragg din acel scaun vi-1 adusese in Moldova, fargindoia/ä in scopul de a-i procura pe acela al acestei tgri. Dupgmultg. silintg Vasile Ganea i cu boierii Greci izbutirg a deter-mina pe mitropolitul Iacov da demisia. El lepgdg Caria,rostind frumoasele cuvinte iatà ca m'am lepgdat de mitro-polie i de cinste §.1 de -toa-te ale acestei lumi, numai focul jurg-mântului sg nu-1 ieu in cap i in suflet" 40

Scaunul mitropolitan fiind ocupat de Gavril, treaba vä-ciiritului se murase foarte. Se scoase anume pentru cate-vapungi de bani anume mult mai eftin decht un firmanInvoirea patriarhului de a deslega blestemul, pe care am vgzutcg tot patriarhul 11 legase pentru alte pungi; dar fiind cà uniiboieri tot se temeau, ca i mitropolitul Iacov, sg nu ice blestcmIn capul lor, apoi con§tiintele lor furg impgcate, schimbändu-sedarea vgcgritului in o alta §i mai grea, insä care nu erà pusäpe vite, anume o dare pe ogeaguri sau fumurifumgritul de trei

" Ibidem, p. 246. Insemnhrile lui Ionita Cuza pe un catastif al lui spuneeh In 7267 (1759) Martie 18 s'au sculat toti boierii impreuna cu toath rara cuzurbd asupra lui lordache Stavarache Spätarul, de l'au gonit din Moldova, fiindfoarte om rhu 51 fhcea ce-i erh voia in zilele acestui domn (Calimah) 5"1 a schpatnoaptea cu port turcesc 5i a fugit ca vai de el la Tarigrad". Convorbizi Lite-rare XXXVIII, 1904, p. 757.

4° Ibidem p. 251. Koghlniceanu spune inch ch. s'ar fi zis ch Mitropolitular fi luat 30 de pungi pentru a fac.e paretis (a-5i da dimisia). In un asemeneatimp totul era cu putinp.

ISTORIA TARILOR ROMANE 10$

marl adic5 de 11 lei, de 5 lei §i de 3 lei; impusä asupra tuturorlocuitorilor fArä a se excepta boierii nici mânAstirile.

Pe timpul lui Calimah se stabilise direct intre Moldova§i Prusia daraveri comerciale, care existase in toate timpurileprin mijlocirea Poloniei, prin exportul vitelor principatuluicAtre Brandeburg. Aceste leg5turi eraii o urmare a slujbelorpolitice aduse de principii Moldovei §i mai ales de Ghica In sta-bilirea relatiunilor prietene§ti intre Poart'ä i Prusia. AnumeAustria obicinuind destul de des a inchide granitile cu §i /*MItemei, pentru a se apärà de cium5, comertul Moldovei erà im-piedicat de monarhia vecing in drumul s'äu mai departe caretara lui Frideric al II-lea, care venia s'ä caute in Moldova caipentru cavaleria u§oarri §i mai ales oi§iboi pentru aprovizionareaarmatelor. Austria criuta a impiedica acest comert care int5riaputerile de impotrivire a rivalei sale, §i confisc5 in mai multerânduri turme de vite trimise din Moldova c5tre du§mana ei.Piincipele Ioan Calimah protesteaz5 in zadar in contra acesteiaplic5ri a dreptului räsboiului, i autorit5tile austriace, de §ifi räspund intr'o formil in destul de curtenitoare, refuz5 a luaIn sam5 protestele sale. Este de observat c5 r5spunsul la pro-testul lui Calimah, nu este semnat de ministril Kaunitz ci decomandantul mArgina§ din Transilvania, feldmare§alul comi-tele Montoya de Cordova. AtAt de departe se ajunsese cu prin-cipii dunäreni, alt5 data' a-rat de cultivati §i de c5utati, ea' unministru austriac credea cA'§i mic§oreazA vaza, dac5 ar fi intratcu ei in schimb direct de corespondentà" 41

Grigore Calimah, 1761-1764. loan Calimah fiind oniinaintat in vrAst5, cedeaz5 tronul fiului &Au Grigore, care esteconfirmat de Poartä in locul lui Ioan in 1761, Grigore Calimahdomne§te inconjurat de Greci care conduc tara dup5 placullor, domnul fiind cu totul neexperimentat §i necunosc5tor detar5, fiind n5scut §i crescut in Constantinopole. El se c5s5toliseluAndu-§i de sotie pe fica lui Grigore Alexandru Ghica fiul dra-gomanului decapitat, §1 ea tot din Constantinopole, in c5t §idomnia acestei odrasle române§ti inoatà in plinele ape ale Fa-nariotilor.

Constantin Racovit5 dorind sà rästoarne pe Calimah ieaIn slujba sa pe François Linchou pe care l'am intalnit §i maisus amestecat in daraverile politice §i care sub chipul unui ne-gutätor se purta prin -raffle române. Linchou scrie cator-va bo-ieri cunoscuti de ai lui din Moldova cArora le spune ca sA riis-coale poporul contra lui Calimah, §i sä trimitä o deputatiela imp5.'ratul spre a cere depunerea lui. Mai grav6 ins5 fù impre-

Mum. Frg. V, p. 211. Vezi scrisomea lui Montoya din 1760 In HurrnDoc. VII, p. 122. Asupra chestiunei comerciale, vez! Frg. lbidem.

110 L9TORIA IlOMANILOTt

jurarea c Linchou dgdea aceste povete ca emanand din ordi-nul personal dat lui de marele vizir, pe care cu toate aceste nicinu-1 vgzuse. El scrisese atare cuvinte nebune, dupg cat se pareindemnat de Racovitg, pe care cu toate aceste nu vroi sg-1 a-rnestece in nenorocirea lui. Scrisoarea lui fiind anume prinsgde Turci, el este aruncat in inchisoare, i cu toate stgruinteleambasadorului francez, indatà dupg aceea executat, iar Raco-vità este surgunit in insula Lemnos, Calimah pierde tronul sä-pat fiind de Grigore Ghica 42

Grigore Alexandra Ghica, 1764-1767. El era terzimanla Poartg i fiul decapitatului terziman Alexandru Ghica. Ur-meazg in tron lui Grigore Calimah. Acest Grigore Ghicanuse prin bani nu numai iertarea pg.catului mo§tenit de la tatglsgu care se incercase sá trAdeze impgrgtia, dar înc i functia incare acela se compromisese prin unellirile sale cu Ru0i, 0 incare vom vedea i pe fiul, cu tot cumplitul exemplu al tatgluiapucand aceea0 cale ; cilci pe cand omonimul sgu, celälalt Gri-gore Ghica mort in 1752, era dupg cum am vgzut du§man alRu01or 0 al Austriacilor, sprijinind atat ca dragoman &It i cadomn politica francezä, svedefà i prusiang, acesialalt, de 0urmeazg inainte a du§mgni pe Austria, se pleacg ca i tatglsäu &Are Rusia 43. Relele sale ganduri asupra Austriei sunt datepe fat.g. Inca depe cand era el dragoman, sprijinind intereseleMoldovei 0 ale Turcilor, in cearta de granitg ce se ivl pe timpullui Grigore Calimah, predecesorul sgu la tronul Moldovei44.Dupg luarea domniei moldovene, Grigore Ghica urmeazg maideparte purtarea sa du§mänoasg'g Austriei. Cara' aceste certerelative la vecinicile incglcgri ale hotarelor se adaugg nemultu-mirea Austriei provocatà de Ghica care reftag a retrimite cusila peste granitg ni§te emigranti transilvgneni 43. Din pricinaasprelor mustrgri i amenintgri pe care aceste imprejurgri leatrag dui:A sine, se iveste o incordare intre Viena 0 Ia0 care nuputea conduce la impgcarea certei". Din potrivg Grigore GhicamWenise pe semne de la tatgl sgu pl3carea cgtre Ru0, a cgrorpoliticg agresivg fatà cu Poarta el cauta' sg o sprijine, insg dupg

" Relafiunea asupra omorului lui Linchou, din Martie 1760. Hurm. Doc.Sizpl. I, p. 715. Mazilirea lui Calimah, vezi un saport olandcz in Doc. Calima-chilor de N. Iorga I, p. 21.

" Petre Cosrer C. dogele 24 Aprilie 1764. Hurm. Doc. IX, 2, P. 64: ildragoman° Gicca ola plincipe di Moldavia era mosto affezionato al RessidenteRusso".

" Penkler c. Kaunitz 16 hale 1763 si Kaunitz c. Penkler, 1 Martle 1763In Hurm. Frg. V, p. 223.

" Kaunitz C. Brognard 6 Oct. 1767, ibidem, p. 229.Notta dei) Intesnunzio Penkler al dragomano della Poste, 15 Febbrajo

1766, ibidem, p. 231

ISTORIA TARIL0g, 110MANE 111

cum era firesc, fiindu-i capul in joc, cu cea mai mare bggare deseamä. Asa pentru a captiva increderea Portei el se preface a-itrimite stiri insemnate asupra miscärei trupelor rusesti, si parechiar a atrage luarea aminte a Portei asupra scopurilor uniteale Rusiei i Prusiei in Potriva Poloniei. Aceastä insä numaispre a putea servi pe Rusi. Anume el trimite trimite hanuluitätäresc Ial curand o stire falsä pornitä din inspiratie ru-sascä, menit'ä a ridica mult in ochii Portei pericolul unuiatac din spre nord, aceea cA impäratului Austriei ar fi tri-mis in trei rinduri soli ghibaci cu mari prezenturi la curteaTarilor, spre a reinoi alianta cu Rusia ; dar csa ar fi fosträspins in incerearile sale. Cu asemene tirii Rusi, prin mij-locirea lui Ghica, vroiau sä arate Portei, c6 nu ar stà de catIn bunul ei plac, de a readuce iaräsi pe Austria in luptä comunäIn contra Turciei. Faptul insä cä Ghica nu trimetea asemeneastiri de a dreptul Portei, ci prin mijlocirea hanului tAtäresc,aratä dibgcia lui in trebile politice intru cat prin o asemeneamanoperà el clädea vestilor räspandite de el o mai mare crezare,iar pe. de alta se ferea de a se pune el insusi in luminä. Mai in-cearc6 Ghica si o an' intrigg.; anume de a da a intelege Portei,66 in urma unei ofense aduse reprezentantului Frantei la Viena,relatiile intre Franta si Austria s'ar fi stricat, pentru ca prinzazania pusä tntre aliatii Portei, sg aparä cu atat mai ame-nintätoare dusmania Rusiei. Arnbasadorul francez pätrunsesejocul ascuns al lui Ghica i desigur cA el nu era o taing pentrunimene din acei ce aveau ochi sá vazg. Numai Turci nu vedeaunimic, i daca ei mazilesc pe Ghica, nu o fac din pricinä cgtar fi descoperit uneltirile sale cu Rusia, deoarece peste putin timp,tocmai in ajunul rasboiului, ei 11 trimit ca domn in Muntenia.Si apoi vom vedea cà i inlocuitorul sgu, Calimah, tradcezil peTurci in acelas mod ; si a trebuit fapte foarte batAtoare laochi, pentru ca Turcii sä iee in contra lui mgsuri de asprime.Dupä ce am cunoscut astfel legaturile exterioare ale domnuluiacelui ce erà menit a apärà Moldova contra rasluirei Bucoviriei,sá trecem la domnia lui läuntrica.

Brognaid 15 Dec. 1766 5i 15 Fevruarie 1767, ibidem, p. 234. Comp.un rapolt al lui de Vergennes c. ducele de Choiseul din 3 Iunie 1766. Hunn.Doc. Srzplement, I, p. 739: Je crois Monsieur que cet avis (qi.e les Auti ichiensrechercheraient l'alliance de la Russie) est une invention de la Rt.ssie et deses paitisans, dont le prince de Moldavie n'est par le moins zelé, pour détournerl'attention de la Porte du véiitable objtt qui devoit uniquemcnt la fixer".Mai vezi un alt rapoit al lui Foinctli c. de Veigennes din 28 Noemvtie 1766,ibidem, p. 741. In sfar5it mai amintim 5i ultimul raport asupia iui Grigoreca domn In Moldova in acest rand, din 14 Martie 1767, al lui de Vere.ennes C.

de Praslin, ibidem p. 742: , Le mince de Moldavie (Ghica) n'infectera plus laPorta des mensonges que les Russes lui suggérent, il a été déposé".


Ghica mai intai trebuia s'A fie un element cu totul sträintärilor romane. Ca fiu al lui Alexandru Ghica terzimanul Por-tei, el fusese crescut in Constantinopole, unde el insusi imbrA-case dupà aceea dregAtoria de dragoman; de aceea el se incun-jurA de Greci in domnia lui, §i nume§te numai in boieriile mariale Curtei pe lang6 8 boieri romani, 5 Greci §i anume pe Bala-sache postelnic, pe Firali vel stolnic, pe Sulgeropol.vel comis,pe Panaiotache vel cAmära§ §i pe Panaiodor vel cAminar. Erainsá un om cu scopuri bune §i care tinse mai ales s'A ridice stareaeconomicä a tárilor in care pe rand soarta 11 randui a domni,de §i scurtul timp al oblAduirei lui nu-i ingAdui nicäerea a in-troduce vre-o reforma temeinicA. El ordonä tuturor boierilor,mai ales celor de la tinuturi sà facä dreptate sAracilor, pAzindu-sea lua mitA de la ei (de la cei bogati pe semne cà era invoire),sub amenintare de strasnicA pedeapsà. Randueste tuturor sa-telor tidule de bir ca sa §tie fieste-care cat are s'A deie, avandsatele a se cislui ele singure, iar ispravnicii s'A nu poata nici alescAdea nici a le adAugi. i a§a adauge Enache Kogälniceanu,dela care imprumutärn toate aceste stiinti, e§ia o multimede bani §i tara foarte se tocmia §i se umplea de locuitori §i leera foarte de u§urare, cat nu le fusese de multä vreme, nici laun domn de cei ce au fost mai inainte, care se mira singurimantenii la aceasta" 48 Ghica randue§te o nouà vam'A (taxä)cate o para de boj ce intrau cu carele in Iasi, spre a intocuai dinea podurile de lemn ale capitalei. Vkand el cheltulile celemari pe care orä§enii le fäceau pentru haine, dorind si cei maisäraci s'A imiteze in lux pe cei bogati, el se gandeste intai a dao porunca de a nu se mai purta haine a§a de costisitoare ; darse teme &A nefiind ascultat va fi nevoit s'A recurgä la pedepse,ce iar putea instrgina simpatiile locuitorilor. au fAcut deciMäria sa singur un rand de strae de postav livade §i giubea,si inteo zi färA de veste au e§it Imbräcat cu ele la divan, careinteaceeasi zi Vazand oamenii MAriei sale (Grecii) s'au rusinatCu totii; §i asa peste cloud trei zile au inceput §i ei fieste care apune livadele de postav si giubele. Acesta vazand boierii pä-manteni au inceput si ei a-si face, §i asa in scurtà vreme s'au ri-dicat acea cheltuialA nebuneascA a straelor ne zicand domnul ni-märui nimic" 49. Ghica mai toci si mijlocul de imbogälire §i dejaf al capuchehailor, netrimitandu-le sumele libere spre a leimpärti pe la dregAtorii Portei, ci darurile toate csárui cat secuvinea inchise si pecetluite, avand capuchehaia numai a le re-mite §i a lua tidula de primirea lor, iar agentul trebuind sa' semultumeascA cu leafa lui.

Enache KogAlniceanu In Lelopiseje, III, p. 261.Ibidern, p. 262.

ISTORIA. TARILOR ROMANE 113

El mai cumparg un loe mare langg mitropolie, il ingrg-deste s'i pune sa se zideascg pe el case mari si frumoase, in careinstaleazd scoala cea reorganizata de el, Apoi aduce apg pe ur-loae in ora § fäcând cismele in trei patru locuri sianume la poartasí. Spiridon si alta la poarta Goliei. Dupa aceea se gandeste aInfiinta o fabrica de postav in Moldova, spre a economisi marilecheltuieli ce Ora le fgcea cu procurarea din Om% a acestei mgrfi ;aduce mesteri din Polonia si Germania si intocmeste fabrica lasatul Chipiresti, unde se varsg Bahluiul in Jijia, si facând o fru-moasà bucata de postav o trimite la imparätie. Dar la Turciaceste nu trec, ca ei stiu numai bani sg cearg ; iar de acolo maimult nu vor sa stie" 50

Se intelege ea toate aceste silinti ale lui Ghica de a usuratraiul material al locuitorilor se zadarnicira de indata ce el numai fh pe tronul tgrilor române, si alti domni ba chiar interegnulcumplit al ocupatiunei rusesti veni s5.-1 inlocuiasca. Asa se des-fiintarà si ingsurile sale pentru fixarea sumelor contributiei,§i ingrijirea lui de podurile Iasului si fabrica lui de postav. Sin-gurul lucru ce ramase pang astgzi sunt urloaele ce aduceau apa,din care paná mai odinioarà orgsenii isi trageau indestularea.Dar acele fiind aduse pe sub pgmant puturg sa se impotriveascgurgiei timpurilor. Tot ce erg pe suprafata lui trebuia sg piara§i sa se darme.

Grigore Calimah a doua oarg, 1707 1769. Ghica fumazilit fiind-ca implinise trei ani in domnie, si in locul lui furanduit fostul sail predecesor Grigore Calimah 51 Pe cat deblanda si de omenoasd fusese domnia lui Ghica, pe atat de cum-plitä si vrajmasg fu aceasta doua a lui Calimah. Boierii pri-begirg pu un cap si se duserg la Constantinopole spre a facearz" (plangere) la sultanul contra impilgrilor cärora era supusi.Adevarata pricing a nemultamirei era cà nu le daduse la totislujbe. Neculachi Sutu, capuchehaia lui Calimah, isi pune toateputerile spre a ponegri el pe boieri si mai ungand si cu bogatedaruri pungile Turcilor, izbuteste a scoate un ordin dela sul-tanul ca boierii sa' se intoarca in targ si sg se linisteascg. In-tamplandu-se tocmai atunci ca sg se imbolngveasca si sa moargcapitenia lor, vistiernicul Iordachi Costachi Venin, boierii as-cultg de porunca datg, se intorc in Moldova unde domnul iiprime§te foarte bine, si le dii pe cat poate dreggtorii pe lamargine. Tot izbutise deci boierii cu rocosirea lor.

" Ibidem, p. 263. Infiintarea fabricei de postav de catra Grigore Ghicaeste atestata si de un document german, Broguard 16 Februarie 1767, Hurm_Frg. V, p. 240

61 Calimah este rAnduit In Martie 1767. Vezi un raport francez din 12.Martie 1767, In Doc. Suplementul la Hum'. I, p. 743.

A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. IX. 8


Pe timpul lui Calimah Moldova Incepe a simti urmArilefncordarei tot mai rostite intre Rusi i Turci. Ostirile otomanefncep a se purta prin targ, mergAnd s5 Int6reasc5. cet5tile Nis-trului de teama Rusilor. PrAdkiunile si angáriile, aprovizio-närile si c6rAturile nesfarsite iar Incep a bantui pe locuitori.Grecii de pe lâng5 domn v5zAnd c5 din pricina nevoilor de In-t5mpinat, nu le mai r5mânea nimic de j5fuit, se duc la Tarigrad,si chiar fratele domnului merge cu ei, iar Calimah r5mâne fär5de oameni, numai cu cei mai mid si cu pknântenii" 52 PA-mântenii doar nu erau oameni de seam5. Se dusese Grecii; sedusese elita Ord. Ce r5mAsese pe 151.10 domn erau numai Mol-dovenii, cei prosti si nici de o treabA 11

0§tirile turcesti pornise spre Nistru i trecur5 prin Bucu-resii, mai apoi prin Ia§i, unde fusese poftite de Insusi domniit5ri1or române, spre a-§i face vaza In ochii Turcilor, vaz6 decare mai ales Ghica aveà mare nevoie, el care In tainil se plecàcAtr5. Ru§i. T5b6rArea ostirilor turcesti In capitalele tärilor ro-mâne, aduse spaima cea mai cumplità In locuitori, lu5ndu-sifie-care muierile si copiii si alte ce puteau apuca de prin case,fugeau de se fnchideau prin mân5striri, r5mânând casele lorpe mâna Turcilor, de fäceau ce le era voia" 53. Pe când InsAghibaciul Ghica acopen i pá'n5 la ultimul moment jocul säu cuRu§ii, pan5 ce se prefäcir a fi fost prins si luat de ei la Peter-sburg, nenorocitul Calimah nu stiu s6 se pàzasc5, mânc5 cele100 de pungi de banii trimise de Turci pentru cump5rarea dezaharea si provoc5. pe Arn5.'utii sài a trece la Rusi, ceca cePoarta afland de cu timp, 11 prinde, pune la Inchisoare, si apoifi taie capul

Constantin Mavroeordat a patra oarfi, 1769.El revine Inultima sa domnie pe pämânt, a zecea (1) In Orile române deastrt datá fiind primejdie mare, Turcii nu mai luarà banii delaMavrocordat, ha din contrà Ii d5durà lui 50.000 de talen i pentrua preInttImpinA nevoile militare din Moldova. Mavrocordat ieam6suri strasnice pentru a asigura aprovizionarea o§tirilor tur-ce§li ; dar nu apucà a le pune In lucrare si e nevoit si fug5.fnaintea Ru§ilor care ocup5 Ia§ii. Constantin Mavrocordat

" Nogamiceanu, p. 260." lkogMniceanu, p. 272." Hammer, 1. c. III, p. 599: Pies de la tete du prince de Moldavie

placee contrc le cadavre entie les deux pieds on lisait ces mots : Void la teteabattue du maudit plince de Moldavie, qui s'est appiorpié 100 bouises quilui avaicnt été iemises pour acheter des vives et qui a ti ahi l'empire". Hammercamel pentru aceste cuvinte un laport al lui Thugut dal 18 Septemlnie 1769';1 pe Engel, Geschichle der Walachey. Un raport am 'nil de St. Piiest. c. de Choi-seul, din acea§i dat4 continut In Hurm. Doc Supl. I, p. 788, spune" 400 bourses-et ayant fourni aux infideles toutcs sortcs de provisions". Aceiasi arnare la.un raport englez din 10 Septembric 1769. Iorga Doc. Calimachi, I, p. 11 si 37-

ISTORIA TARIL011 11035ANE 115

apuc5 spre Galati, este ins5 prins de Rusi, adus inapoi la Iasi,unde moare de rAnile primite cand cu prinderea lui, i r5citepe drum.

De mult se vestea apropierea rAsboiului ce ast5 datà aveAsà hotárascg c5reia din cele douli imp5r5tii, a Moscului saua Turcului, aveà s5 rArnânil precumpenirea in trebile orientului.*i in expunerea de 0115 aice am intalnit de mai multe ori vue-tul surd al aproprierei sale. Acum ins5 el aruncA deodatrt si-nistra lui lumin5 asupra orizontului intunecat, ca o scApgrarece stràbate nourii grosi i plini de furtunä. Cumplit era el sAse descarce asupra omenirei, i mari trebuia s5 fie urm5rile salemari intre cei ce se rAsboiau, mai mari insA si mai cumplitepentru acei pe care tocmai el nu-i atingea direct. Din el erasà izvorasa pentru Polonia cufundarea ei in mormântul celrar umplut al popoarelor ; pentru neamul românesc s'a insamneo nottà apgsare läsat5 pe grumajii SAL i deslipirea unei p5rtimandre i frumoase din tä"rile sale, care s5 m5reasc5 intinde-rea unei altei impAr5tii.

Politica interioar5. Sà cercet5m acum i relatiile politice alePortei, i sä vedem cum a fost conduse de Fanariotii pe mânaarora ele se aflau, in acest rästimp de 20 de ani ce prece-deaz5 marele r'äsboiu.

In tot acest rästimp Turcii fur5 fr5mantati de interesulpoliticei franceze, care doria s6 starneaseä un räsboiu al Porteicu Rusia si Austria. Regele Ludovic al XV-le trimite pe mar-chizul Desalleurs cel tän5r in Constantinopole, care trecândprin Moldova in August 1747, este complimentat de GrigoreGhica, prin boierul grec de origine francez Milu ce era in slujbalui 55. Desalleurs insä are de luptat cu mari greut5ti, deoareceputin timp dupà sosirea lui in capitala Otomanilor, Poarta re-innoeste tratatele cu Austria si cu Rusia, de care puteri Frantiatocmai vroià s'ä o desbine. Ambasadorul francez se indreaptàatunci la oamenii de incredere ai Portei, domnii Várilor române,spre a face ca prin mijlocirea lor s5 triumfe interesele Frantiei.Grigore Ghica (cel mort in 1752) erà cästigat mai de mult laplanurile ei. Acesta pentru a spArie pe Turci si a-i indispunecontra puterilor nordice, le trimite o stire falqc1, cä impArA-teasa Mina Tereza ar vroi s'ä trimitd un ajutor Rusiei contraSvedejilor. Ambasadorul cautä atunzi, spre a determina pe TurciJa un pas hotäritor, conving5 c'd s'au implinit conditia tra-tatului de aliantii defensiv i ofensiv incheiat cu Svedia. Turcia

" De Castellanes c. afacerile stiAine, 16 August 1747. HUM. Doc. Supl.I, p. 592: le seigneur Milo, originaire Irançais qui est it son service". AcestMilo este strdbunul lamiliei Milu, ilustrata prin marele artist diamatic Matei

_Milo.

116 !STOMA ROMANILOR

§i je masuri contra Rusiei, ordonând intre altele lui Ghica säaprovizioneze Hotinul cu 20.000 de chile de gran, ConstantinMavrocordat contribue a intari ve§tile transmise de Ghica, a-claogind ca Maria Tereza ar concentra multe trupe in Ungn-ria §i. Transilvania §i. altele asemenea 56. Frantia vroia sa inti e-buinteze *i daraverile polone spre a impinge pe Poarta in cu-rentul politicei sale, aratând Turcilor in colorile ccle mai viiamestecul tot crescand al Ru§ilor in Polonia. Pentru a fi totdeaunain§tiintata despre cele se ce petreceau in acea Ora, ambasadorulfrancez tinea o corespondentä foarte deasa cu prietinii sai deacolo, pentru transmiterea careia aveà nevoie de bunele slujbeale domnilor romani §i mai ales ale acelui din Moldova. Dintreprincipii fanarioti insa Grigore Ghica, Constantin Mavrocordat§i. Constantin Racovita erau partizani ai politicei franceze.Dui:a moartea lui Grigore Ghica, 1752, fii lui Matei §i Scarlatse arata din potriva ca du§manii cei mai inver§unati ai intere-selor Frantiei, §i favoritorii cei mai calduro§i ai celor austriace,§i. dupa cum se schimbau principii, mai ales in Moldova, se im-plineau sau se paralizan interesele franceze ". Ambasadorulacreditase chiar pe lânga Constantin Racovita pe pretinsul ne-gutitor Linchou, pe care l'am vazut compromitânduli viajaspre a restabili pe Racovita in tronul Moldovei 58. Ce motiv insaimpinsese oare pe fii lui Grigore Ghica a se da in partea Austriei,§i care era pricina pentru care atat tanl lor, cat .,i Mavrocor-dat §i. Racovita sprijineau interesele Frantiei? Nimic mai ne-conform cu adevarul decat a privi asemene alipiri ca urmareaunor principii politice. Ele erau dictate numai de interesul personal. Anume fie care putere i§i aveà Grecul ei la Constantinopolc,care fi sprijinea interesul pentru bani §i. prezenturi, §i. era larândul sau sprijinit de ea pentru ca ajungand dragoman saugospodar, sa-i poata sluji de mai destoinic instiument. Intrucat insa influenta puterilor striline, puteà adese ori sa determineschimbarea sau numirea in asemene posturi, §i. fiind mai multicompetitori decat locuri de impartit, intelegem u§or cum deFanariotii se imparteau §i ei in tabere dupa jocul marei poli-tici de pe malurile Bosforului.

Iata deci inca °data adeverit faptul de mai multe ori in-semnat pana aice, ca Fanariotii erau condu§i in intreaga lorpurtare numai §i numai de interesele lor personale. Si ar fi fost§i straniu ca ni§te oameni de alt sange, de alt neam, de alta

" Relazione del Hospodar di Valachia, Gennaio 1719 in Hurm. Fry.V, p. 146 Raportul lui Penkler din Pera Iunie 1749, ibidem, p. 146 118.

" Vezi un numAr Insemnat de documente, toate relative la coresonden-ta amba,adorului francez cu Polonia dintre anii 1750-1757, Hurm. Doc. Supl_I, p. 598 si urm.

" Mai sus, p. 150.


religie de cat Turcii, sa fi slujit cu dezinteresare pe acei ce lezdrobise viata si Imparatia lor.

Prin insus raporturile In care stateau cu Imparatia mu-sulmana, catre care nu puteà sa-i lege absolut nici *un simtimânt,ei erau Impinsi In chip fatal pe partea interesului; de aceea sinumai de el se Ingrijau, numai in slujba lui puneau ei eminen-tele Insusiri ale bogatului lor ingeniu. Si dacä Fanaiiotii si intarile noastre nu fura indeobste condusi decat tot de maximainteresului personal aceasta purtare a lor ce ni se pare nouaasa de vrednica de hula, aveà acelas temeiu de a fi. Interesulnu poate ceda de cat unui puternic simtimant, si Intre acestenici unul nu se poate asemana cu iubirea de tara. Intru catun asemene simtimant trebuia sa fie strain de inimile fanariote,unde ar fi putut ele gasi o precumpenire a interesatelor lor por-.niri? Tara nu mai aveau ; nationalitatea lor fusese inghitita ;religia lor batjocorita si acoperita cu despret. Desfacuti de totce In lumea aceasta te alipeste care intreg ei erau tot atatea mo-lecule deosebite, concentrate In ele insasi, care pentru ele In-sasi numai tralau si faptuiau. De aice explicaren fireasca a fap-tului cum de Fanariotii, nu puteau cauta, In Intregul lor rolpolitic, decat Ingrijirea intereselor lor personale, fapt pentrucare trebue mai mult plansi decat huliti, intru cat sunt situa-tiuni fatale, care imping pe oamenii, chiar rdrri de voia ion, sprelucrari degradatoare.

II

RÄZBOIUL SFÄR*IT PRIN PACEADE LA KUCIUK KAINARGI

1769-1774

1. ATINGEREA MAI DE APROAPE A ROMANILOR CURUS!!

Izbuenirea rfizboiului. In 1762 Caterina a II-a se suiepe tronul Rusiei, §i un an dupg aceea moare regele August alPoloniei, doug imprejurgri din cele mai insmnate pentruistoria Europei. Vecinicile certe care insotiau alegerea regeluipolon, iau la moartea lui August al III-lea o intindere multmai mare, sporite fiind ele §i prin dezbinarea religioasg a tärei,prin nouele particle ale Disidentilor §i Catolicilor. In anarhiatotalg in care cade Polonia, Caterina reu§e§te u§or a face caprin banii §i armatele sale, sg" se aleagg de rege fostul ei fa-vorit, Stanislaus Poniatowsky in 1764. Partida patriotilor subBranicky incuno§tiinteaz'ä pe Poartg despre pericolul ce asteptape Polonia, din amestecul Ru§ilor in trebile ei, cerAndu-i spriji-nul pentru a alege un rege de natiunea lor §i a indepgrta tru-pele ruse§ti din Polonia. Poarta care se deprinsesc cu amesteculRu§ilor in trebile Polonilor, se multgrne§te a le da sfaturi bine-voitoare. Ambasadorul Frantiei, comitele de Vergennes, ia insäIn mâng aceastg afacere §i. cere prin o notg dela Turci ca sgiea mgsuri energice contra influentei crescânde a Ru§ilor inPolonia ; dar el prime§te ca rgspuns observarea, cg trupe strgineau fost in toate timpurile in Polonia, ea' ea pare a le primide bung voe §i cg a protesta impotriva unui asemene fapt, arputeg pgrea ca un atac contra libertgtilor republicei. Dupg a-legerea regelui Poniatowsky, isbucnind un rgsboiu civil fareDisidenti §i Catolici, care se unesc In confederatia patrioticgdin Bar, Caterina se oferg a sprijini cauza celor dintai, intre

RIZBORIL SEARSIT ERIN PICEA DELI KIICIDE BAINAEGE 119

care erau §i cre§tinii ortodoxi, §i parlamentul disidentilor cereel fnsu§ ajutorul Caterinei. Cu toate striatele de alarm6 aleconfederatilor patrinti, Turcia rAmâne nepAskoare, cu ant maimult c Ru§ii nu crutau de loc banii, pentru a face pe Poartà

sA fnchid5 ochii asupra fncglcnilor lor. V6zand Poloniibani nu pot dobAndi nimica dela dregAtorii turci, trimit §i eijuvaerurile femeilor lar la sultanele din harem, opunând ast-fel coruptia coruptiei §i càutind macar prin acest mijloc ex-trem s6 izbuteascA In cererile lor. Astfel partida r5sboinicA In-


cepe a spori in divan, intetità fiind necontenit si prin insistärilecomitelui de Vergennes. Patriotii poloni, persecutati de Rusi,cgutase de mai multe ori sc'äpare pe pämänt turcesc, In Moldovasi Rusii urmäridu-i pá'n6 aici, calcase In repetite rânduri pestegranita otoman5. Odatä trecând mai multi Poloni In oraselulmoldovenesc BAlti, dela marginea Basarabiei, o trupä de Ca-zaci Zaporojani insotiti de oaste ruseasc6 se ieau dupà dansii,atacä si därâm5 cu totul orAselul pomenit, care erà locuit maiin totul de Turci. CAnd aceastä veste ajunge In Constantino-pole, ea produce cea mai mare turburare; Ienicerii cer numaicleat sä fie dusi impotriva Rusilor, s'i insus sultanul abeà. 10poate stApâni mânia. La toate aceste adAogAndu-se si luareaCracoviei cu asalt de cutre Rusi, In ziva de 18 August, partidapUcii este cu totul inl5turatä, marele vizir Muhsinsade resturnatsi Inlocuit cu Hamza Pap care declarà Rusiei fäsboiu (Octom-bre 1768).

FiindcA luptele nu puteau s'ä inceap6 cleat in primAvaraurmaoare, Turcii deocamdatà se multumesc a da oridine Ha-nului TUtarilor de a prada Rusia si Hanul Cum Gherai incepeIn mijlocul iernei o pustiere a Rusiei din cele mai neauzite, du-cand in robie in ate-va säptämâni peste 40.000 de oameni,si rApind mai bine de 100.000 de capete de yin. Eminentul a-jutor a inimosului Crim Gherai dispare ins6 In curând prinmoartea acestuia, si comandantii armatei turcesti dovedesc onedestoinicie fenomenalä In conducerea räsboilui. Ei sunt asade Inceti In miscArile lor In at nu ajunsese inc6 la Dunäre,cAnd Rusii atacase acum Hotinul. Acestia sunt deocamdatàräspinsi peste Nistru. Vizirul ins6 In loc de a urmAri pe Rusidincolo de fluviu, se indreaptà In spre Bender si pierde astfelprilejul cel mai minunat pentru a sfäräma pe dusman. SultanulMustafa, furios impotriva lui, pune de-i taie capul a-tat lui atsi dragomanului Neculai Dracu Sutu si lui Grigore Calimahdomnul depus al Moldovei Invinuindu-i pe toti de trklare cAtrePoartA 1, si numeste In locu-i pe Moldavautshi-Ali-Pasa. Acestatrece Nistrul In repetite rânduri ; prins insU odat'd de o ploaiecumplitä, care ii taie armata In douà, el este bätut de Rusi Ino luptä din cele mai crâncene in 17 si 18 Septembrie 1769, ast-fel cA numai putini din armata musulmanA scUparä cu viatä 2.Urmarea acestei victorii fu ocuparea Moldovei.

Cuprinderea tilrilor române. Inc4" inainte de a se iscarilsboiul intre Rusia si Turcia, Rusia prev6zAnd aceastä posi-

1 Vezi raportul lui de St. Priest c. de Choiseul din 18 Sept. 1763, In caresunt reproduse afisele ruse pe capetele Mete a acestor din trei trAdatori"expuse la vaza publicului, Hurm. Doc. Suplemeni, I, p. 788.

1 Vezi asupra acestei lupte raportul lui de St. Priest din 27 Sept. 1769,ibidcm, p. 789.

RAZROIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICII7K KAINARGI 121

bilitate, reinoise uneltirile sale in Moldova §i Valachia pentrua trezi iara§i simpatiile lor catra dânsa, simpatiile ce incepusea atipi dupa cele douà incercari fara izbanda de a scoateaceste tari de sub domnia asupritoare a Turcilor. Ea trimiteIn mai multe randuri emisari, sub masca de negutitori, carecautau sa atate la rascoala pe locuitorii principatelor, §i maiales la fuga in Rusia, pentru a al-ata astfel Europci cAt de ne-suferita erà dominarea turceasca §i cat de iubita acea mosco-vita 6.

Unul din ace§tia maiorul Carazin vine in Muntenia p6 la1768, §i trecand pe la mânastirea Argeplui, se face a se im-bolnavi, §i dupa ce sta mai multe zile acolo §i se imptietene§tecu egumenul Damaschin îi se destainue§te cum ca Rusia vas'A deschiza oaste cu Turcia pentru izbavirea neamului cre§-tinesc celui de sub jugul turcesc §i cum ca venirea lui este caIn tabla s'a' se ajungä cu care din boierii tarei va fi mai cuipolips §i Cu care arhimandritul ti va sfatui". Arhimandritulfi sfatue§te sa se inteleaga cu Cantacuzine§tii §i anume Cu banulParvu §i Cu Matei vistierul. Numitul Cantacuzin MatEiu fiindnecajit de acele mai sus aratate patimi, de nedreptatea Porteide nestatornicia celor dupa vremi domni i acea mai dupa urmanadajduia scaparea patriei (sic) lesne s'au alcatuit fagaduindca la toate va fi silitor §i maiorul ii lasa cate-va proclamatiicatre Sarbi §i Bulgari" 4.

Moldovenii, vazand iara§i pe Ru§i cà inainteaza' catre taralor, trimit o deputatiune la principele Galitzin, comandantulcorpului ce erà sà intre in Moldova, spre a-i oferi inchinarea

Principele multumi din toata inima mitropolitului pentruhiritisirea" ce i se trimisese, §i-1 roaga sa spuna pravoslavnidlorlocuitori ai Moldovei, ca in curand le va veni in ajutor dinpartea prea puternicei §i milostivei imparatese5. Baronul deElmpt, putine zile dupa aceea, trece cu un corp in Moldova,alunga putinele trupe turce§ti, ce se aflau aice §i intra in Ia§iIn 26 Septemvrie 1769, care ora § fusese dat prada flacarilor deTurci inainte de a-1 parasi 6. *i a§à au venit in tArg cu frumosalaiu §i cu o§tenii in rânduialä regulará §i au intrat in biserica

Huim. Doc. VI, p. 61 : Der iussische Spion Tschernohapsas die Unterthanen gehiim verstohcner Wcise vericitet, bethöret und aufgcwiegelt, auchzur Flucht beiedet und aufgeh ischt hatte... 4 briele gefunden hatt woduicheinige russische Magnaten die Moldauischen Unterlhanen zur ilt.chtigcn venal-herischen Wanderung ins russische mahnen und rathcn sollen". La p. 58 unalt emisar lancorol. Aceasta incercare face parte din un plan mai ?Milis de arAscula cre5tinii din imperiu1 otoman. Zinkeisen, V, p. 932.

4 Genealogia Caraacuzinilor, original, p. 172 173, Buciumul, p. 155.Comp. mai sus. p. .

Douà carti de la Kneazul Alexandfu Galitzin c. Nlitropolitul MoldmeiIn Achica ronulneascá, p. 129, 130.

Buletin din Oct. 1769 in Hurrn. Doc. Supl. I, p. 791.


mitropoliei, generalii cu ofiterii lor, si mitropolitul si boieriinorodul ce s'au intamplat. Si fiind puse pe Analogicon in mij-

locul bisericei sfânta cruce si evanghelia §i luminile aprinse,s'au cetit in auzul tuturor jurämäntul, tinând toti rädicate insus mânile drepte cu douà degete (al doile §i al treile) deschise

intinse in sus. Dupä cetire au s'árutat crucea si evanghelia,cu totii au scris numele in cartea de jursämänt. Asemine auscris de s'au fäcut si pe la tinuturi afarA, trimitändu-se la fie-care tinut cAte o carte de jurämänt, care dupsá ce se citea inbiserica fie-cärui sat, cu aceeasi ränduiala, apoi se insemna §inumele satului §i se iscäleau preotii §.1 diaconii §i toti juratii,

cärtile acele iscAlite se aduceau la cantelerie" 7. Jurgmântulsävärsit au fost urmätorul : Eu cel mai de jos numit, mà jur

mä fägAduesc inaintea a tot prea puternicului Dumnezeusi sfintei sale evanghelii, ea' iatà voiesc i sunt dator ca cel cem'am supus de kind voe sub stlpeinirea Meirirei sale, intru totmilostivei Doamnei mele imperatrite Ecaterinei Alecsievnei,insu§i stäpanitoare a toarä Rusia ca se päzesc, din adeväraräinima mea, datoria cea credincioasA a supunerei Rusiei : su-puindu-mä intru toate MI% de nici o pricinuire, la ordnduelileacele, care dupei puterea cea inaltei a Meirirei Sale vor fi hotdrdtain toatei Ora §i legiuirilor acelora, care de ob§te tuturor §i osebitmie, se cade a le pdzi, in tot chipul fägäduesc, ca un adev5ratcrestin cu suflet nefUtarnic ; toate cele dup'd putinta stärei meleoastei intru tot milostivei Domniei mele (care este randuitàspre a apArare §i sprijinealg credintei ce se afl'ä suspinând subjugul Moametenilor) se fac ajutor in intrarmare i slujbe, soco-tind pe vrgjma§ii armiei Rusiei chiar ca pe vrAjma§ii mei. Iarla sfärsit s'á mä port pe sine-mi cu chip ca aceasta : ca un robcredincios si bun si supus a Märirei Sale, dupä cum este cuvrednicie si se cade si dupà cum eu inaintea lui Dumnezeu §ia judeeätii lui cei strpsnice pot se dau rUspuns. i intru incheie-rea acestui jursämänt al meu, särut cuvintele mele §i cruceaMântuitorului meu, Amin" 8. Baronul de Elmpt, dupà ce sä-värse§te astfel primirea inchinärei ärei, cere mai multe stiriasupra numärului tinuturilor i ora§elor Moldovei, asupra ne-gotului ce ilceä principatul, a cAtimei de zaharea si roduri ceproducea, a relatiilor dintre boieri §i tärani, a dgrilor patitede tara atät cutre Turci cât i cUtre domn, si multe alte amä-runtimi de aceste, care impreunä cu jurAmântul reprodus maisus dovedesc pänä la evidentá c6 Rusia aveà de gänd a incor-pora cu totul àri1e române. Generalul ordonä apoi, sub amenin-tare de mari pedepse, a se da pe fatä toatà zahareaua turceascA

Arh. rom. p. 132.Ibidem, p, 131.

RAZDOTUL SFARSIT PRIX PACEA DELA KUC1111C KAINAIIGI 193

precum §i a se opri exportarea din tail a once fel de bucate,care ar putea fi de folos armatei ruse§ti ; §i in sfär§it cere dela01.5 ca s. se aleagA un obraz din clirosul bisericei, §i doi dinboieri care s'ar socoti, ca sä meargä la luminatele picioare aprea puternicei Impärätese, sä cazA §i sä-i multämeascä pentrumila ce au arätat Märia Sa, cu trimiterea o§tirilor, cu care i-auscos din jugul robiei" 9.

Impäräteasa Caterina voind documenteze scopurilesale asupra Cre§tinilor din Räsärit §i dorind sä arate, cä räs-boiul pornit de Turci asupra sa, îi (1à prilejul a lupta pentrueliberarea coreligionarilor sài, punând, astfel In deplinä apli-care politica Inauguratà de Petru cel Mare, publicä un manifestIn care aratil cà Poarta, urând religia ortodoxä, i-a declaratràsboiu pentru cA ea au sprijinit cauza Disidentilor In Polonia,§i c5 dominarea cea barbarà a Turcilor cautä arunce inmarea nelegiuirei §i corpul §i sufletul Cre§tinilor ce tr'äesc InMoldova, Valachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Macedonia §iIn celelalte pärti ale imperiului otoman"1°.

Caterina trimite §i mai multe scrisori cätrà cApiteniileboierilor din Muntenia §i Moldova ; Intre altele una din 9 Ia-nuarie 1769 lui Pärvu Cantacuzino Banul de Craiova Insotitàde portretul ei, In care scrisoare Ii spune cä seäpareavoastre §i tuturor vecinilor §i Cre§tinilor din cea hulitä turceasc6supunere, cu adevärat este o Intreprindere prea folositoare pen-tru toatä Cre§tinätatea §i mai cu deosebire pentru acel sla-vonesc norod". Dupä. cat §tim este prima manifestare a ideeislavonismului Românilor, pe care Ru§ii apoi pänä" astAzi o con-siderä ca dogmä a §tiintei lor istorice, bine 1nteles in slujbaideilor politice. Mai adaogä ImpärReasa in un manifest publi-cat putin timp dupä aceea c arätä'm §i däm In §tire tuturornoroadelor slavone, ace§ti ticäii cre§tini ce locuesc in Moldova,Caravalahia, Tara Munteneasc6 in Bulgaria §i Bosnia, Herze-govina, Macedonia §i Albania §i prin alte tinuturi turce§ti"

Din Moldova Ru§ii trec In Muntenia, unde-i chiamd chiarprincipile Grigore Ghica (ce! ucis In 1777) §i o partidä de boio iIn fruntea cAreia stäteau spatarul Cantacuzino, arhimanchitulde Arge§ §i comandantul gardei de Arnäuti a principelui. A-ceastä pärtà§ie a lui Ghica pentru Ru§i ne cxplicg cum de acestprincipe, care avuse tot tlinpul a fugi in Turcia, este prins de

Ibidem, p. 135.'0 Manifestul Imp. Caterina In Hurm. Doc. VI, p. 63.u Genealogia Canlacuzinilor, p. 176 5i 179.


dän§ii, fiind apoi dus la Petersburg, cu toate onorurile" 12Prefä'candu-se el la inceput a tinea cu Turcii, Cantacuzine§tiiIl mustrà eft' daeä va birui Rusia, va prijmedui tara" IS. Im-pä'räteasa Ii därue§te o tabatierä impodobità cu brilante i pri-me§te pe fiul säu in corpul cadetilor ; apoi ea dä lui Ghica §ideputatilor munteni o sumä" de bani pentru cälätorie ; se maispunea cà fostul domn fusese in särcinat a merge la armatä sprea incepe negociärile cu Turcii 0 a cerca ce ar fi ei dispu§iconceadä. Rusiei pentru incheierea pAcei14. De acea i Ru§iisprijinesc candidatura lui Ghica la tronul Moldovei in 1774 '5.

Cantacuzine0ii räspund din partea lor simpatiilor ru-§ilor prin un mare devotament pentru cauza lor. RAducanufiul lui Matei i nepotul Parvului cere voie dela Romanzoffsà facä un corp de Wire moldoveneascii i au sträns deplinpolc de husari, din care era tot ale§i tineri voinici : Români,Moldoveni, Ardeleni, numindu-se Usarkoi, Voloskoi polc, cucare el la räsboaele cu Turcii multe vitejii au arAtat". Aceastäparticipare prea activä a Cantacuzine§tilor pentru Ru§i impingepe Mihai Cantacuzino sä." se teamä de räsbunarea Turcilorsà treacà in Rusia la incheierea päcei 1774. Impäräteasa il facegeneral maior §i-i dà sate cu 2.000 dé §erbi in gubernia

16.

Deputatii insärcinati a merge la Iuminatele picioare", ale impärätesei au fost din partea Moldovei : Inokentiu epis-copul de Hui, Bartolomeu Näzäreanu egumenul Solc6i, Be-nedict egumen de Moldavita, loan Palade biv vel logofet §iEnacachi Milea biv vel spätar ; iar din partea Ord Române§ti :Grigore Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Mihai Cantacuzino vis-tiernic i Neculai Brancovanu logofät. Ei duc cu sine ni§te cärticAträ impAräteasa in care inältarea acesteia este slävitä.' in cu-vintele cele mai infocate Cartea moldoveneascä, dupä ce pune

haunitz cAtrA Thugut din 20 Martie 1770 In Hurm. Doc. VI, p. 74.Tot acolo la p. 68 se spune : Was ich demselben vorlangst nur muthmasslichgemeldet dass nehmlich der wallachische Woevoda Gregorius Ghica die Russenin das Land gezogen, und nach genommener Abrede von ihnen hinweggeiiiiutworden ist inzwischen ohnzweifelhaft bestättigt". Dionisie Eclesiarhul In PapiuIlarian, Tesaur de monumente istorice. Bucuresti, 1862, II, p. 164, spune cA pe,,Ghica Vodd l'a luat In chip de rob cu iconomie de spre Turci".

Genealogia Cantacuzinilor p. 186. Ghica se roagA de amb. prusian sAarate Rusiei cA luarea silnicA. Von Solm c. rege St. Perersburg 16 Martie1770. Irga. Acte §i f rag. II, p. 26 si 29.

Kaunitz c. Thugut 21 August 1770. 1. c. p. 80. AceastA trimitere fusesenumai un proect. Sabatier c. Choiseul 22 Iunie 1776. Hurm. Doc. XVI, p. 481aratA primejdia : il paierait de sa qte cette témérité" de aceea alt raportal aceluiasi, ibidem p. 483 spune : Ghica ne va plus it l'armée".

Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, 1. c. p. 105.iS Genealogia p. 209, 216, 22. Dupà Incheierea pAcel, Matel Cantacuzino

vinde mosiile din Muntenia §i se strAmutA In Rusia. Vezi un doc. din 1774In Doc. familiei Cantacuzino, ed. Iorga p. 253.

IlAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIJCIIIK KAINARGI 125

mai pre sus faptele de acum a monarhicestii Mgriei Tale"decAt acele a le lui Constantin cel Mare impotriva lui Maxentiearatä cum la infälisarea cea covärsitoare de biruintg a ar-melor Mgriei Voastre cei purtgtoare de semnul crucei, akas'au cutremurat i s'au ingrozit pAggnii, cat li s'au pgrut apeleNistrului si ale Dungrei prea desifitate noianuri, la care sat-piind cäti au putut de focul armelor, au ingsurat adâncimeargurilor, fäcându-se mancarea pestilor i paserilor. Cu glasulde neincetate laude si cântgri, multämim Troitei cei intr'o unimesi a tot puternicg, C Cu milostivire au privit asupra noastrilinfärind mima cea blagorodnicg i autocraticeascg a Monar-hiei Voastre, spre isprgvirea noastrg, celor de o credinfd, dinrobia jugului otomanicesc, i ca niste robi prea plecati i preamultgmitori aducem cele prea ferbinti multämirile noastre cgtrginalta stgpAnirea Voastrà pentru eft' ne am invrednicit dupgdorirea cea de multi ani a fi sub acoperemäntul Nostru cel pu-ternic". Mai departe dupg nesfärsite laude care de care mai,exagerate i ingltare Ong la ceruri a imp'ärätesei, adaoge cartea :noi locuitorii Moldovei ca niste robi pica pleca(i, aducem su-punerea cta robeascd cu toatg buna vointa i primirea inimei

cu enuchile plecate ca niqte ferbinfi rugcitori cddem la urmeleprea luminatelor picioarelor Voastre. In fine la sfintit carteaisbucneste inteun lirism foarte patetic prin cuvintele o preablagorodnicg imperatrità i prea milostivä stgpäng a noastrànu ne pgrgsi pe noi robii Mgriei Voastre cei de o credintä, um-breste-ne" 17, etc. care aratà in ce pozitie de umilire se aflape atunci poporul romän fatg cu atot-puternicii Rusi. Carteaàrii romänesti, ceva mai scurtg dar, deosebindu-se prin ace-

leasi însuiri, sgrutg päng si genuchii i urmele picioarelortale celor impgrätesti i singure stgpanitoare I" 18.

Auzind Turcii de inchinarea locuitorilor Moldovei si a Mun-teniei cätrig Rusi, se infuriazä cumplit asupra lor i prin unfetwa al MufLiului sunt declarati de haini i dati in pradargsbunarea ostirilor musulmane 19.

" Arh. rom. 152-159." Arh. rom. p. 180. ConfirmatA prin Von &gins c. rege 10 Apr. 1770:

Les députés de la Moldavie et de la Valachie sont arrivés et ont reconnuformellemcnt la soumission de leurs pays au sceptre de la Russie". Iorga, Aclesi Frag. II, p. 27. Un print al RomAnilor ortodoxi din Banat Insotia deputAtiatArilor romAnc. Vezi Culaloriile In Rusia a preolului bilnajean Mihail Popovicide N. Iorga, 1901.

" Kaunitz c. Thugut, 19 Ianuarie 1770. /. c. 66 Comp. Bauer, Memoi-res hislorigues et geographigues sur la Valachie, p. 27: Ceux ci (les Turcs) voy antqu'ils n'étaient plus en état de s'y maintenir, (en Valachie) l'ont presque entiére-ment devastée en l'abandonant aux vainqueurs". Vezi si cartea tArei cAtrA depu-tatii trimisi la l'etresburg In care se plAng de pustiirile TAtarilor. Arh. romp. 220. precum si Hammer, III pag. 601. Mai vezi un raport olandez 18 Dec.1769: Toti moldovenii de la 12 ani au fost declarati s'a dat voie sA sefacA stAp.Ini pe averea lor". Alt raport al lui_Zegelin c. Regele Ambele In forgeAcie i frg. II, p. 22.


Aceasta purtare nesocotita a Turcilor au aruncat §i maimult pe Romani in bratele Ru§ilor, ca unii ce din partea Tur-cilor erau amenintati cu jaf §i peire.

5i totusi nu trebue sa' credem cà i acum ca §i pe timpuIlui Petru cel Mare, Moldovenii §i Muntenii erau EA vada in Rusiascaparca i mântuirea din nenorocitile Jon

Pe timpul lui Petru cel Mare atingerea intre Ru§i §i Romanifusese mai mult idcala ; ei Ii vedeau numai cat prin prisma ceaincâniatoare a sperantci, §i lovirea chiar trupeasca fusese inlil-turatrt prin nenorocirea lui Petru la Prut, care impedecase peRu§i a pätrunde mai adânc in noastre. Dar chiar in ras-boiul din 1736, am vazut cum purtarea lui Mtinnich nemulta-me§te pe boieri, §i cum intâile desamagiri asupra Ru§ilortrund in mima Românilor. Pe timpul Caterinci, in rasboiuldin 1769-1774, RuE,ii pun mana pe ambele principate, vinIn atingere chiar material' cu Românii, §i era cu neputintasä nu se produca o non' discordania in cântarea cea armonioasace r area ca se inalta din pepturile tuturor Românilor pentruslavirea prea puternicei imparatese. Nemultumirea locuitorilorizbucni in cutand din o causa prea wail de intales aprovi-sionarea o§tilor ruse§ii. *i este de luat aminte ca tocmai in acestpunt tarile române trebuiau sa fie mai simtitoare ; caci ele voeausà scape de sub domnirea Turcilor, mai cu sama din pricinaabuzurilor ce se faccau cu cererile pentru o§ti, care loviau cudeoscbire in averea locuitorilor. i tocmai in aceasia privire,In loe ca Românii sa se vada u§urati prin dominarea rusasca,ei erau apasati tot atata, daca nu §i mai greu de armatele im-parate§ti; a trebuit deci sä se nasca in mintea multora ideeaca ei nu au dobandit alta ceva cleat o schimbare de stapan,fdrà ca soarta lor sa se imbunata'tasca. lute° tanguirefeldmare§alul Romanzow se spune intre altele Oscbit in-credinta'm pe slavirea ta cum ea' noi ca ni§te robi prea plecatiai imparate§tii màriri, dupa credinta noastra cea cu juramânt,suntem supus,i imparate§tilor porunci Oda la cea de pe urmapicatura a sangclui §i pre gata spre a da din cele ce sunt prinputinta noastra pentru trebuinta o§tii imparäte§ti, inset- Cutiin(aqi cu oare$-care cuviincioasd reinducald ; Fentru ca o sumd

de oameni ce suni tiecälori prin Moldova ieu lara nici o rdndu-eald cele ce intdmpind pe cale, at& dobiloace ceit qi allele, maimull deceit le esie trebuin(a §i spre risipd; qi mai ales voliniiriifac mulle supardri §i sdracilor cre§tini §i iard0 i risipescprin locuri pusiii §i pdduri 2°. De o minunata naivitate esteIn aceasta privinta cartea ce au scris catre imparateasa o sama

2° Arh. rom. p. 168. Vezi tot acolo o expunere mai lAmurità a relelorfAcute de otirlle rusepi /Arai, p. 208.

BAZDOIUL SFARM PRIN PACEA. DELA KITCIIIK KAINARGI 127

de jupanese vgduve" 21, In care ele cer ca prin un milostiv §iMalt hrisov sg fie apgrate §i Incunjurate de supdreirile 5i °rein-duelile cele ce se vor obicinui de acum inainte a In parncIntulnostru". Cu aceea§i naivitate cu care îi expriniä parerea lorasupra soartei viitoare a Ord, urmeaza cucoanele a cere scu-tire dela toate greutatile ce le impunea Intretinerea armatei,crezand cä vor fi ascultate, &And Imparateasa Caterina se In-grijea tocmai prin un manifest catre Moldoveni, faca aIntalege nespusul bine ce le-au facut scotindu-i din robia Tur-cilor, cerandu-le ca rasplata pentru aceasta 'Malta milostivire,ca dela mic panä la mare, toti Impreuna deob§te §i fie§te-carele osebit, sa se Infierbanteze §i sa fie cu silintà In spre ase arata vrednici unei faceri de bine atat de mare, plinindcu deadinsul i din huna inimä desavar§it acea datorie a legei§i a cre§tinescului juramant prin care ei s'au Indatorit catranoi". Imparateasa filgaduia ea' dupa m'asura credintei voastre,§i a râvnei ce veti arata pentru slujba noastra, ce este a§a stransunita impreuna cu slujba bisericei lui Hristos voim §i noi casa imparta§im c'atra voi a noastra milà §i a noastra bunti vointa"22.Si daca intalesul acestor vorbe putea sà infati§eze oarecaregreutati in manifestul Ecaterinei, el devine foarte limpede §ilamurit In talcuirea lui de cat% mitropolit, care se insarcineazaa spune lucrurile mai pe fata de cum puteà s'a le spuna Impa-rateasa tuturor Rusiilor : al doile sà vá veseliti de buna voe

Cu Intrecere la slujba cea imparateasca, fiecare dupa starea§i puterea sa §i mai vartos pentru propiantul Impar'äte§tiloro§ti ce au venit spre apararea noasträ" 23.

Apoi locuitorii tarilor se a§teptau poate ca pe timpurilelui Petru, ca tara sa fie cu totul scutita' de dari, §i gall de \rand§i de ocne sä nu plateasca tara nici un ban" 24. In loc de a-ceasta vedem pe Romanzow scriind dupg ce deputatii româniplecase catre Petersburg : Drept aceia siliti-va cat veti puteka ajuta cu un ceas mai Inainte la trebuintele zaharelei o§tilor,care va pazesc. A§i§derea sà creasca veniturile visteriei färàingreuierea norodului ; cad päganii ce vä staranea nu aveanici o durere Intru nimic pentru folosul vostru, ci Inca va a-supra cu grele biruri §i cu alte multe feluri de supgrari. Deciacum fiecare sa' dee putinta lui spre folosul ob§tesc §i nimenesa nu fie scutit a nu da din toate negutitoriile ali§veriplui elloft se dee dupet obiceiul vostru cel vechiu; la care eu vg porun-cesc, a5a intocmai scl se stringet acele venituri, dupd cum maiinainte s'au dat ; cum §i goytina pentru oi, de care dupg soco-

" Arh. rom. p. 176." Arh. rom. p. 189." Arh. rom. p. 192." Vezi jaiba dati de negulitoril ieenl, Arh. rom. p. 148.


tinta nu poate sa fie ingreuiet norodul cat de putin; caci dintr'aceste fiecare are venit i chivernisal'a. In0-va din Mina soco-tinta puteti sa cunoa§teti ca nu este cu putinta pamantul a-cesta a fi fara cheltuiala ; pentru care se cade sa se stranga ve-niturile obicinuite, nu pentru alt ceva, ci pentru trebuinta Ord

pentru plata qtirilor" 25,

Dupä cum s'a putut vedea din citatele imprumutate do-cumentele contimpurane faptelor ce le descriem, Ru0i puneaunecontenit inainte ideea lui Dumnezeu 0 a religiei cre0inepentru a da un caracter cat se poate de neinteresat cucerireitarilor romane. Pentru a mantui biserica cretina din Poloniase expusese Rusia la rashoiul cu Turcii; pentru a mantui bise-rica cretina din Wile romane se bateau While sale 0 se vArsiisangele supu0lor sal; In sfar0t tot pentru mantuirea credirrteicereau Ru0i ca Moldovenii i Muntenii sa deschidä punga lor

sa Intretina otirile moscovite. Felul politicei ruse0i cereaca ea s'A se indrepte catre clasa societatei care Infati§a biserica,In numele careia ea venia, a0eptand cu drept cuvant dela a-ceasta o ascultare mai depling 0 mai oarba. i clerul nostruse graby§te a respunde cu prisosinta la aceasta Malta luare insama prin amestecarea sa in toate trebile, prin redactarea tu-turor adreselor cat% autoritatile ruse§ti, publicand §i inter-pretand manifesturile Imparate0i, In sfar0t prin supunereasa sub autoritatea sinodului rusesc, prin care el cel d'intai dapilda purtarii pe care trebuea s'o pazeasca tara fata cu Rusia 26

2. ORGANIZAREA CERUTA. DE BOIERI

Dupa ce Rusia pune as tfel deplina stapanire pe tarileromane, trebuia s'A iee masuri pentru organizarea lor, 0 amvilzut mai sus cum baronul de Elmpt spre a se putea apucàde aceasta treabä in deplina cuno0inta, cere dela tara deo-sebite l'Amuriri. Impartiteasa Caterina In rAspunsul ce-1 da de-putatilor romani, spune ca amandoue knejiile Moldoveneasca

Munteneasca, intru toate sa" fie dupa a lor judecati i oran-dueli" 27, prin urmare le rágadue§te o deplina autonomie Inocarmuirea lor launtrica Panä Intru cat erau sa fie tinute fa-gaduintele imparatesei, se va vedea din urmatoarele.

Cererile deputatilor moldoveni. Deputatii Moldoveiai Munteniei infati§eaza curtei ruse§ti ni§te cereri In privinta

" Arh. rom. p. 195." Arh. rom. p. 168. Aceasta Intare§te cele spuse rnai sus asliPra rolului

bisericii In apararea nationalitatii noastre." Arh. rom. p. 201.

RIZBOIUL SPASM PRIN PACEA BELA KUOIEUE KAINA.R01 129

organizarei viitoare a tdrei, care ins5 de sigur sunt inspiratedin isvor rusesc, caci ele sunt chiar impotriva intereselor bo-ierilor, care daca li s'ar fi lasat deplina libertate 0-ar fi pas-trat o mult mai mare putere realä 0 neatarnata in oarmuireaOrd. Totu0 este de observat ca Rusia, dorind sa puna maimpe Odle române, in aparent5 cu propria lor invoke, §i clasacea mai insemnata fiind pe atuncea boierii, se intelege delasine ca ea le incuviinta mai multe cereri ; cäci ea tinea multca sa nu-i nemultameasca, pentru a nu fi nevoita sa intre-buinteze mijloace silnice in contra lor. Altmintrele s'ar fi §tersrasboiului ce-1 sustinea impotriva Otomanilor caracterul derasboiu sfant, a caruia scop era mântuirea Cre0inilor de subjugul Musulmanilor, §i i s'ar fi intiparit acel de un rasboiu decucerire, care ar fi compromis cu totul pe Ru.0 in ochiiCre§tinilor din peninsula Balcanului.

Cererile deputatilor moldoveni sunt urmatoarele :1. La ocarmuirea tarei SA fie aristocratie, adica sa se a-

leaga 12 boieri mari din starea intai, care sa fie cu aceea0 cinste0 nume de boierie precum 0 mai inainte, incepand dela ve!Logofat ; 2. Dinteace§ti boieri, 6 sa cerceteze 0 sa hotareascanumai judecatile, iar 6 sa adune dajdiile Wei 0 sa caute altepricini, cate vor fi, 0 ace0i 12 boieri sa fie §ezatori in Ia0;3. La toate tinuturile sa se randuiasca ispravnici cate 2, undevor fi mid tinuturile, unul judecator, unul strângator dajdfilor§i purtator de grijá altor pricini. lar unde vor fi mari tinuturilecate 4, iarasi cu asemene randuialä, si acestia sa fie alesi dinstarea cea de a doua a boierilor ; 4. Boieriile curtii cele de aldoile §i al treile ce se socotesc a fi vechi a terei (osebit de celece se cuvin Domniei) si zapcii cei dintai §i ai doile si al treilesa fie dupa rânduiala cea de mai inainte ; 'MA din feciori deboieri s5 se aleaga zapcii, ca printr'aceasta sa se sileascä a de-prinde randuiala curtei §i a ocarmuirei, §i cate putin sa se inaltela cinstea boierilor, cati vor fi vrednici. Iar cati din fecioriide boieri vor ramânea intru obiceiuri rele, 0 nu se vor sili casä deprinza invatatura bunei ocarmuiri, nici de cum s5 nu seinalte la treptele boierilor, ca sa nu se strice buna ocarmulre.Dar iara§ sa nu ramae in starea 0 rânduiala taraneasca, ci satraiasca fara supärare, hranindu-se din veniturile mosiilor lor,§i dintr'alte osteneli ce vor face ; 5. Toti boierii ce vor fi ale0la ocarmuirea tarei, atat acei 12 cat 0 cei de ai doile 0 zapcii0 ispravnicii tinuturilor, cand vor vra sa intre la slujbe, intaisä faca juramant, cum ca vor sluji cu dreptate, Ilia vicle§ug,atat imparätiei eat 0 patriei, §i cum ca vor pazi credinta 0catre imparatie 0 care patrie ; 6. Ocarmuirea 0 slujba numi-tilor boieri, tuturor de ob§te, sa fie hotarata numai inteun an,sau in trei ani, incepand dela anul nou, zi intai a lui Ghenare.lar la implinirea hotäritei vremi säli deje samii pentru slujba

A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor Vol. IX. 9

ce au ficut i si o pirisasci, dupä care iari§i prin alegere siprimeasci alti boieri ocarmuirea, cu asemene randui21.5, soco-tinduse a intra la cinstea boierilor .0 la ocarmuirea Ord toatipartea boiereasci pe rand; 'MA cei vrednici de ocarrnuire, micarde vor fi §i neamuri scipate ; 7. Ale§ii ocarmuirei la s2ma cevor da, dupi implinirea vremei, de se vor vidi cu incredintarecum di au ficut vicle§ug sau jafuri intru a lor ocarmuire, prin§tiinti, unii ca aceia si cazi cu totul din cinstea dregitoriilor,

nici odati si nu fie primili la nici o dregitorie, nici la °car-muire nici la alti slujlai cat de mici, ci sá triiasci dupi ran-duiala feciorilor de boieri ce vor fi vrednici, precum s'au aritatla al 4-lea pont ; 8. Intre judecitorii ce vor fi atat la Ia§i cat§i la alte targuri i tinuturi, si fie §i cate un pravilar sau dinpartea po1iticeasc5 sau din partea bisericeasci, om cu §tiintidin destul la hotirarea pravililor,ca toate judecitile si se ho-tireasci dupi dreptate pe pravili; 9. Fiindci pani acum dinnestatornicia ocarmuitorilor erau i judecitile nestatornicitein multe chipuri se ficeau hotirarile, une ori rizimându-sela obiceiuri ale pimantului, alte ori la pravili, i aceste iar4ipreficandu-se dup5 vointa fieciruia, din care pricini nu eraniciodati statornici hotirirea judecitilor, ci celor mai multipricinuitoare de mari pagube i stangeri cu cheltuelile cele ne-contenite ; drept aceea atat obiceiurile pimântului cate nu seImpotrivesc praviklor, cat i pravik le cele ce sunt incre-dintate de mai multi impira ti i legiuitori, si se alitu-reze cu obiceiurile pimantului 4i cu aceasti ocarmuire deaice s5 se alcituiasci toate in scris : §i si se iscileasci decitre toti, intirindu-se §i de citre prea puternica impiriteasi;10. Si se iee un general cu o sumi de oaste, cat va fi din destulpentru paza marginilor àrei, carele si fie §ezitor in Ia§i *i deaici si randuiasci oastea pe la margini ; 12. Slujba cea dintaia generalului si fie ocarrnuirea o§thilor, ce vor fi de paza tirei,atat de striini cat §i din loeuitori. A doua, pi-in mijlocirea luiset se trimitii la visteria imparateascei däjdiile fuel; 13. Pe boieriice vor fi ale*i la ocarmuire fiecare cu hotirlt nume de boierie,generalul lmbrace cu ca/tan; 14. Mademurile (minele) ceSe vor afla in pimantul acesta si fie in sama generalului i ge-neralul si randuiasci la slujba lor pe care va socoli vrednie,sau din striini sau din pimanteni; 15. Toate pricinile Ordce vor vra si se arate cu anaforale la prea puternica Impiri-teasi si se trimiti prin mijlocirea generalului ; 16. Din fecioriide boieri sau §i din alti pimanteni, cati vor voi si Intre la o§-teasca randuiali, si nu fie opriti aflandu-se vrednici 28.

Arh. rom. p. 202.


RIZBOIUL SFARt3IT PRIN PACEA DELA KITCIIIK RAINARGI 131

Prin acest proiect de organizare nouà a Moldovei se in-credinta boierilor un rol precumpenitor. Lor li se dAdea in mAniadministratia, hotArirea judecAtilor, strAngerea dAiilor, cu uncuvAnt toatà puterea politia. Apoi ei se ingrijeau ca sA vin6cu totii pe rAnd la ocArmuirea Ord, pentru ca dreptul de adespoia pe popor, in care pe atuncea se cuprindea adminis-tratia, s5 fie egal imp'Artit intre dAn§ii, ne uitAnd nici pe ceiscApAtati dintre ei, pentru a §i puteù indrepti averile in cazde nenorocire. Boierii erau atAt de siguri pe protectiunea Ru-siei, In cAt nu se sfiesc a pune in fruntea cererilor lor cuvAntulde aristocratie. Dar cu ce pret cA§tigase ei aceste inchipuitedrepturi? Cu jertfirea totalA a neatArnArii Ord, care se vedemai ales din dispozitia de a se trimite dAjdiile Ord la visteriaimpArAteascA, in care se cuprinde totala suprimare a neatAr-nArei economice a Ord, de c,are este in totdeauna strAns le-gatA neatArnarea politicA. Apoi In acele ponturi" se vorbe§teadesea de alegerea ocArmuitorilor, dar nu se spune de cine sAse aleagA. Ori cine poate ceti printre rAnduri cA autoiitateace-i alege, adecA ii nume§te, este generalul rusesc, c,are avea§i dreptul de a-i imbrAca cu caftan I Intr'un cuvAnt generalul,care erà sA fie §i comandantul unei o§tiri in mare parte strAine,adicA ruse§ti, mai ales in elementele ei superioare, nu erà decAtun domnitor al Moldovei, sub care a§a numita aristocratie aWei trebuia sA plece capul, dac5 nu voea sA vadA resunAndpe spetele sale cnutul rusesc §i se resimtA in mAduva ei frigurileSiberiei.

Cererile ffieute de munteni. Organizarea Munteniei dAmult mai lAmurit pe fatA scopurile Ru§ilor in privinta tArilornoastre. Sau cA boierii de aici s'au arAtat mai blajini, sau cARusia aveA un mai mare interes de ali asigura stApAnirea inValachia, ca aceea ce era mai aproape de Turci, un lucru estepozitiv : boierii de aici cer dela impArAteasA totala incorporarea Ora in Rusia. IatA cererile lor

1. Tara noastrA sA se facA tot una cu eparhiile ce ski-1)d-note prea puternica ¡wary-1We a Rusiei, §i la vremea pAcei cese va face, nici ca cum sA nu se lase sA cazA iarA§i la tirAneasca(sic) cea dintAi a Agarinenilor ; 2. De vreme ce locul nostrudin nestatornicia Turcilor, au cAzut sub desAvAr§itA neorAn-duia15, ne rugAm ca sd se axe in ¡am noastrii legik §i rdndue-lile Rusiei pe deplin ; 3. SA se rAnduiascA in tara noastrA ca srtse facà oaste de tara 20.000 de o§teni, insA 15.000 pedestrime§i 5.000 cAlArime §.1 sA se tie din veniturile Ord ; iar artileriace ar trebui cu cele trebuincioase a le ei ne rugAm ca sA ni sedea dela impArAteasca mart, cum §i la vreme de rAsboiu sA tri-min impArAtia ajutor ce ar trebui spre apArarea Ord. Iar hranao§tii sA se deje din tara, §i sA poatA intra in boieriile o§tei §i

132 MOTH& BOMINTLOB

Munteni mari §i mici, ca sa se deprimia Cu ale rasboiului; 4.Dupa ce vor veni in tara noastra ofiteri imparate§ti sa se facacetati la partile ce ar trebui, din veniturile Ord; 5. VeniturileOrd, sA se indrepteze acum dupti rdnduiala Rusiei, cum §ipentru vama sA se faca un isvod nou dupd Hinduiala Rusiei ;6. Partea mireneasca §i bisericeasca sA fie sub lndreptarea Sf.Sinod dupti obiceiurile Sf. biserici din Rusia; i sa aiba stapa-nire manastirile asupra tiganilor §i a mo§iilor, dupa afierorile cre§tinilor §i dupa hrisoavele domne§ti, care sa se §i maiintareasca ; 7. Din veniturile tärei A. se faca academii de epis-timii, me§te§uguri §i limbi; 8. Fii §i casele boierilor celor mari§i al doilea sa ca§tige privilegiile lor §i sa se impartA§easca §idin mila imparateasca ; 9. Judecatorii care se vor randui pe latinutuA §i ora§e, sd fie jurndlate Munteni; 10. Boierii cum §ialtii ce vor cere voe sà mearga la Rusia, sa fie slobozi, sa nuse opreascä de catre guvernul locului; 11. Sa fie volnici ceidin tara ca sa negutitoreasca pe la alte .imp'Aratii, pe la caresolii imparate§ti ce vor fi pe la acele locuri sti-i apere ca pe niqteMoscali; i cei straini aducAnd lucruri de alta tara §i cumparandde acele de loc, ce or fi cu po§lovenie, sa se vamueascA cala imparatia Rusiei, §i sa nu se amestece nici la chivernisalalocurilor ce s'ar face prin negutitorii, dal% de cei ce sunt in-surati aici in Ora ; 12. In Tara Munteneasca patru boieri sa fieIn fruntea trebilor, §i volnicie s'A se deje la ace§ti 4 boieri ca sajudece, s'A hotariasca, cagile lor s'A aiba putere, ispravnicii ti-nuturilor sa se supuna acestora cum §i toata tara la once po-runci. Iar generalul sd poatd porunci acestor 4 boieri la orice arara, aveind volnicie ca sd-i §i opreascd 29

Asemene oranduiri nu mai au nevoie de nici un comentar ;mai ales acea prin care boierii cer voie ca cel putin jumatatedintre judecatorii sa' fie Munteni; de unde se intelegecealalta jumatate era s'A fie Ru§i §i ace§tia erau sa" aplice legilelor, pe care boierii se roag'A sä fie introduse in Muntenia. Caaceasta nu o putean face cleat In limba lor, se intalegede sine, in cat rusificarea Munteniei era pe deplin planuita.

Astfcl ajunsese Rusia a aduce la implinire tratatul luiPetru cu Cantemir, ba sa-1 §i intreaca ; caci Petru ce! Mare totlasa Moldovei o umbra macar de neatarnare, prin domnul ei,pe cand prin orAnduel.lz Caterinei tarile romane pierdeau Cudesavar§ire once neatarnare §i erau menite a fi rusificate incel mai scurt timp.

Pentru a da o ideie despre modul cum intalegeau Ru§iisa ocarmuiascA aceste tàri i spre a vedea astftl de soiu ce In-grijire aveau sa aiba ei pentru nouele provincii adause impa-

" Aril. rom. p. 211 214.

RAZI3DIUL SFARRIT PRIN PACEA DELA KIICIIIK KAINARCH 133

ratiei lor, ne vom sluji cu doua documente In lipsa de altelecare Insa arunca o lumina foarte vie asupra sistemului rusesc.Unul este acel ce priveste la organizarea scoalelor principatuluiMoldovei, In care comitele Romanzow raspunde la cererile mi-tropolitului In aceasta imprejurare : cà toate cele privitoarela scoli le las Mint buna socolinfti a Prea sfinfiei tale 0. a celor-lalti ce sunt parte bisericeasca si impreuna si a boierilor ce suntjudecatori In Divanul knejiei Moldovei ; iar cat pentru limbacea greceasca eu nu poi infra nici tntr'o cercelare" 30, in catrezultatul staruintelor mitropolitului care se ruga de feldma-resalul ca sa-i deje un ajutor spre mai buna indreptare" 31,este ca acesta nu vra sa se amestece In asemene lucruri. Celalaltdocument se ocupa cu politia, si aice vedem din potriva o In-grijire prea deamarunta si o pricepere minunata pentru a seintroduce un sistem incvi7itorial : si de-acum inainte, oricineva veni de afara, si va &dui la vre-o casa, gazda sa fie dat orsa instiinteze pe starostele &Au Indata pentru acel oaspe, cinesi de unde este, si cu ce treaba au venit si starostele sa facastire dumisale agai, si de-1 va primi gazda si-1 va lua In chi-zasia lui, aga sa instiintez pe d-nia lui polcovnicul si Prea sfintiaSa mitropolitul 32

Politic aspra si rteingrijire de cultura, iata Inceputurileprotectiunei rusesti asupra Românilor; si aceste doua clementesunt eserrtiale in sistemul rusesc, cad ele sunt sprijinul cel fi-resc al despotismului.

3. PACEA DELA KUCIUK-KALVARGI

Cu toate aceste nici acuma nu trebuia ea Rusia sa im-plineasca urTa din dorintele sale cele mai vii, punerea stapa-nirci pe tarile române. Pentru a lamuri cum s'a putut face a-ceasta, trebuie sa ne intoarcem la istoria generala a rasboiului.

Pe cand in Europa armatele rusesti cucereau Moldovasi Valachia, In Asia ele nu erau mai putin norocite, cucerindArmenia, Circazia si alte tari supuse Imperiului Otoman. Totodata lima Rusii voiau sa loveasca puterea turceasca si pe mare,pentru a o infrange cu totul, si imparateasa Caterina incepemari pregatiri In Marea Baltica pentru construirea unei flote,chemand marinaril iscusiti din Anglia, Olanda si Danemarca.Sropul acestei I tote era mai ales rascularea Grecilor si a celor-lalte popoare nriaritime ale imi,eriului otoman, care s'ar ve.deaincur jate In rniscarea lor f rin puternicul ajutor al unei flote

" Ariz ruin. p. 234." Ibidem p. 233." Arh. rom. p. 137.


rusesti, (land astfel o implinire fagaduintelor facute acestorpopoare inca din 1765, si realizänd in totul politica inceputade Petru ce! Mare. Flota rusasca, bine pregatita, porneste dinMarea Baltica, trece prin Oceanul Atlantic si intra prin strâm-toarea de Gibraltar in Marea Mediterana. Spre a putea MO-lege cum de flota ruseasc'ä a putut sa incunjure Europa faräa fi suparata de nimene, sa aruncam o ochire asupra politiceiengleze fata cu Rusia din acest timp.

In rasboaele expuse pAna aice am avut prilejul a atingeIn mai multe ränduri linia de purtare ce Englejii o pazeau fat.1Cu Rusia in raporturile acesteia cu Turcia, si am vazut ca intotdeauna pana acuma fusese sprijinitoarea Turciei in contraatacurilor Rusiei. Acuma de °data vedem ca lucrurile se schimbaca Englejii nu numai invoesc flotei rusesti a intra in MareaMediterana prin o strämtoare ce era in mânile lor ; dar ami-ralul englez Elphinstone comandeaza flota ruseasca, si Angliaarata curtilor din Versailles si Madrid ca va privi ca un actde dusmanie fata cu dânsa, once incercare de a se opune floteirusesti in Mediterana. Prin ce minune oare se schimbase po-litica traditionala a Englejilor?

Anglia este o tarà comercialä, si politica ei atärna in tot-deauna de interesele negotului ei ; de aceea nu trebuie sa nemiram a o vedea schimbändu-si indreptarea, indata ce se vafi schimbat indreptarea-intereselor ei comerciale.

Ori cine intelege usor ca daca Anglia 'Ana acuma spri-jinise cauza Turciei, acesta o Meuse nu din iubire catre inchi-natorii Semilunei, ci din interesul de a ocrotl foloasele ce le tea.-gea ea din comertul ce-1 facea cu popoarele din Turcia. In timpulveacului al XVIII-lea comertul Angliei In Orient incepù a de-cadeä cu o repejune neasemanati, fiind inlocuit .cu acel fran-cez. La aceasta schimbare contribuise mai multe imprejurari :mai intai activitatea si silintele lui Colbert de a insufle-ti comertuloriental al Frantei, premiurile date de guvernul francez ex-portatorilor de marfuri, bunatatea, gustul cel potrivit obice-iurilor orientale si eftinatatea productelor franceze, in sfärsitfoloasele insemnate cästigate dela Poarta, prin tratatul comer-cial incheiat in 1740; toate acestea deschisese pietele Orien-tului marfurilor franceze. Din contra Englejii având comertullor in mainile companiei orientale care ca una ce avea monopolcauta numai cAstig si nu voia sa jertfeasca nimic pentru vii-torul desvoltarei comertului, scumpetea cea prea mare a mur-furilor engleze, in sfärsit pregatirea acestora care nu era de loeIn gustul orientalilor, toate acestea fac ca marfurile engleze safie parasite din ce in ce. Astfel pe cAnd Francezii ajunsese saintroduca in Constantinopole 12.000 bucati de tesaturi in anul1729, Englezii in acelas an ramân cu 5.000 de bucati nevänduteIn Aleppo, 4.000 in Constantinopole si 3.000 in Smirna. In urma

RAZBOIUL SFA.PS'T PRIN PACEA BELA. KUCIUK KAINARGI 135

acestei scaderi a exportului, scade §i importul din Orient in An-gla, bleat comertul englez, pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, mai ca disparuse din partile orientale.

Vazandu-se Englezii amenintati atat de gray in intere-sele lor cele mai vitale, §i ace sta mai ales din cauza du§mane-stei poliiici a Portei fa-0 cu ei ; vazand ca Poarta refuza de ale incuviinta uprintele date Francezilor prin tratatul din 1740,refuz ce provenea mai cu sama din zgarcenia companiei orien-tale, care nu voia sa cheltuiasca banii sai pentru cumparareadregatorilor Turci, precum Meuse Francezii, se hotaresc a pa-rasi pe Turci §i a cauta prin alte parti o reinviere a comertuluilor oriental.

Calea cea nouà, prin care ei credeau a putea face aceasta,era Rusia. In secolul trecut Rusia erà departe de a opune mar-furilor straine acel sistem prohibitiv care reguleaza as-02i re-latiile ei comerciale cu celelalte tari33. Din contra urmand po-liticei inaugurate de Petru ce! Mare, ea favora foarte mult pe straini§i mai ales pe Englezi care §tiuse sa se foloseasca de aceste buneplecari ale Rusiei catra pentru ali intinde comertullor in Rusia inteuri mod cu totul insemnat. Astfel ei aveau con-toare §i case mari de comert nu numai cat in porturile MareiBaltice : Sf. Petersburg, Riga, Reval, Narva ; dar pana §i inlauntrul Rusiei, la Moscova, Kazan §i Astrahan. Le veni acum inminte ideia de reimprospata comertul cu Persia prin Rusia,anume prin Marea a spica, §i ei dobandesc dela Caterina a II-aun ukaz care le permite comertul catre Persia peste acea mare,sperand astfcl sa ca§tige in Persia ceeace pierdeau in Turcia.Pentru acesta insa erà necesar ca relatiile lor cu Rusia sa fie dincele mai prietenoase, §i numai cat aceasta ne explica iubireacea naprasnica ce-o apuca de °data pentru Ru§i

Cu ajutorul Engkjilor Ru§ii bat §i nimicesc flota turceascala Tschesmè langa insula Hios, pe coastele Asici. Toate insu-lele Arhipelagului se supun imraratesci, §i lumea a§teptà savada flota ruseasca intarind in Dardancle §i amenintand chiarcapitala imperiului otoman. Pe cand Ru§ii dobandesc isbanziatat de stralucite pe un element cu totul strain pana atuncealor, pe uscat victoriile urmerza una dupa alta, de §i aceste nuerait ca§ligate atat prin destoinicia generalilor ru§i cat prin ne-destoinicia Turcilor, ceeace face pe Frideric cel Mare se aseme-neze acest razboi cu o lupta intre chiori §i orbi, in care cei dintaitot sfar§esc prin a invinge pe cei de al doilea. Astfel Ru§ii batpe Turci la Cahul, iau Ismailul §i Chilla, apoi Benderul, Braila

" SistPinul prohibitiv s'a introit's In Rusia in 1882. Vezi Carey, Lehrotzrch der Volkswirthschaft deutche Ausgabe von Karl Adler, Wien 1870, p. 237Peer. Geschichte des Welthandels, Wien, 1871, II!, p. 93.

" Vezi Zinkeisen, 1. c. V, p. 871-880.

136 ISTORIA BOMANILOR

si Cetatea Alba, lar Tatarii dintre Dui-aire si Nistru se supunde buna voe imparatesei.

Vazand puterile europene Turcia ant de ingenunchiataintervin cu toatele pentru incheierea pacei, si mai cu osebireAustria s'i Prusia. Turcia primeste cu mare multumire propu-nerea intervenirei Austriei, si fagadueste acesteia ea daca Rushvor fi alungati din Turcia, va atarna cu totul de placerea curteiimperiale sau de a pune pe tronul Poloniei un rege dupa placulsail, sau de a impartl Polonia cu Poarta" 35; in cat vedem cumdin nenorocirile Turciei se naste prima ideie a impartirei Poloni icare se realiza in urma, Irish' nu si in folosul Portei precum iiplacea ei sa o puna la cale prin propunerile raportate. Tot dinacesatá cauza va proveni apoi cum vom vedeà mai la vale sicedarea Bucovinei Austriei. Negocierile mergeau inteacolo dea determina pe Rusia sa se lepede de anexarea Tarilor RomâneIn schimb pentru o parte din Polonia. Un raport al lui lui VonSolms, ambasadorul prusian dela Poarta catre Friderik al II-leaspune curat ca principele Panin ii desvelise in secret in-tentiile curate rusesti d'a raporta nouele legaturi ale conven-tiei secrete care era sa lege Inca mai mult ambele curti in sco-pul comun al desmadularei Poloniei si ca in puterea aeestei con-ventii, Tarul ar fi dispus a modifich intru'catva conditiile pri-vitoare la Moldova si Valahia". Regele Prusiei este si mai 11m-pede in scrisoarea lui catre ambasadorul sau din Constantinopol.El ii comunica in cel mai mare secret ca s'ar puteà usor in-tamplà ca, dupa cum v'a declarat-o ministrii Portei, Rusia sicu mine sä luam in stapanire cate o provincie polona, si ca ace-sta ar fi singurul mijloc prin care asi puteà determina pe Rusiasa renunte la Moldova si Valahia s'i sa le inapoieze Portei la paceace va fi sä.' se incheie". In o a doua scrisoare a regelui care Ze-gelin ideea impartirei Poloniei reiesa pe deplin din nevoia in-tocmirii pacei intre Rusi si Turci ca singurul mijloc de a res-titui Portei Moldova si Valahia, prin incuviintarea unei com-pensari in Polonia. Eu insa si cu Austria adaoga regelepentru a tit-lea cumpäna contra Rusiei in nord, nu putem facealtfel decat a valoritica oarecare intemeiate pretenth asupraPoloniei" 36. Fiind insa ca Rusia avea interes ca inaintea ince-perei negocierilor pentru pace, sa puna mana pe Crimeea apoiea pune niste conditiuni care nu puteau fi primite de Poarta,intre altele : libertatea Tatarilor si a Crimeei, si asezarea unuiprincipe neatarnat in Moldova si Valachia, care ar dispune de

" Hammer I. c. III, p. 610." Von Solms c. rege, 27 Sept. 1771. regele c. Zegelin 18 Noemvrie 1771

§i 8 Martie 1772 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 49, 52 §ii 64.

RAZBOIl71. SFARRIT PRIN PACEA DELA RUCIUK RAINARGI 137

trupe §i de cetgti 37. Vgzand Austriacii pe Turci in atAta nevoie,le propun un tratat secret, prin care Turcii se indatoresc a da Aus-triei 10.000.000 lei, pentru cheltuieli de preggtiri de räzboi",din care o parte (3 milioane) s'o plgteascg indatg, iar rgmg§itapan in termen de 8 luni, indatorindu-se Poarta cg la caz candar fi mai nevoie de vre-o 2-3.000 de pungi de bani pentru re-u§ita unor scopuri secrete", sg le deie §i pe aceste. Poarta sprea argtà recuno§tinta ei pentru purtarea generoasg" a Austrieiii fAggduie§te Oltenia, dacg va reu§i fie prin negoceri fie prinarme, a face pe Rusia sg pgrgseascg toate cuceririle fgcute pepgrnânt turcesc, i se va sili sg incheie o pace intre ambele im-perii pe baza celei de Belgrad 38.

Acest tratat provoacg in Europa intreagg o indignare ne-mai pomenitg. Austria care Ong acum se luptase in totdeaunaimpotriva Turciei, se aliea acum cu dânsa ; pgr5sia cauza Cre§-tingtgtei pentru a ajutà pe inchingtorii lui Mohamed I Lucrulerà neuazit i nea§teptat. i totu§i sg nu credem cg acest tratatar documentà o schimbare in sistemul politic austriac, cg im-pgrgtia Habsburgicg convingandu-se despre primejdia ce o a§-teptà din partea Rusiei, s'ar fi hotgrât a se da in acea a Turciei.Nu I i atunci ca §.1 totdeauna politica Austriei a fost dictatgde interesul momentului ; vedea pe Turcii in o grea cumpgng

folosindu-se de buimgceala in care se aflau, punea mana pecfteva milioane, ceeace nu o impiedicg mai tArziu a uita cu totulconditiunile tratatului, a nu mai stgrui pentru Turci pe lânggRusia, ha chiar apoi in timp de pace, fgrg nici un soi de pretextmgcar ceva indreptgtit, a despoià pe fostul sgu aliat de o bu-c,atg de pgmânt ce se considerà ca al sgu, de Bucovina, rg§-tuind prin aceasta partea cea mai frumoasg, grgdina Moldovei,

sfar§ind prin a se alia cu Rusia in contra Turciei, dupg ce fu-sese plgtitg spre a face tocmai contrariu139.-

Vgzandu-se Rusia amenintatg prin acest tratat secret,care ajunge la cuno§tinta ei prin ambasadorul englez din Cons,tantinopole, Murray, incheie §I ea un tratat cu Prusia in carepromite acesteia o bucatà din teritoriul Poloniei, cu conditieca Frideric al II-lea sà ajute pe Ru§i in caz cand Austria le-ardeclara rgzboi. Totui dei se asigurg in acest mod, este nevoità

a, Hammer, 1. c. III, p. 612. Vezi §1 un raport al lui de St. k riest c. deChoiseul, 17 Martie 1711. Hurm. Doc. Suplemerd, I, p. 844. Conventia Inv§ibidem II, p. 22.

Hurm. Doc. VII, p. 86. Vezi §i Suplementul I, p. 847.4' Iatft unele apretuiri din actele timpului asupra propunerii Austriei,

de a sprijini pe Turd On es t vraiment indigné, en voyant la bonne loi duTurc et les sacrifices gull faisait de son or, et d'un terrain aussi considhable(Oltenia) cour acbeter l'alliance de l'Autriche et d'un autre cote les toitueuseexpressicms qui se trouvent dans l'acception de la cour de Vienne et la manièredont celle s'en Bert aujourd'hui pour se jouer de non allié, apres en avoir tiredes millions". Roban C. d'Aiguillon 28 Mal 1772. Hurm. Doc. XVI, p. .513.

138 ISTORIA. ROMAN1LOR

si mai cedeze din pretentiile ei fatA Cu Poarta. Cel dintAi pasfAcut inteacolo de Caterina fit primirea mijlocirei Austriei pen-tru incheierea pAcei. Turcii cereau numai atAta dela Austria,ca ea sA caute a le mentineA stApAnirea asupra Marilor, a Mol-dovei si a Valachiei, renuntAnd pentru aceasta atAt la cele treimilioane ce dAduse Austriei in puterea tratatului de subsidii,ce nu mai puteà fi executat, cAt si la once soi de protectie a Po-loniei care rAmase cu totul pArAsitg in prada rApitorilor ei. Inurma acestora se deschide un congres la Focsani, in care Rusii,uitAndu-si fAgAduintele, resping intervenirea Austriei si cer delaTurci ca conditie principalà libertatea Tharilor. PlenipotentiariiTurci care se pregAtise pentru a se impotrivi mai cu tArie pretentiilerusesti, prin citirea noului testament, resping cu energie o a-tare propunere. DesfAcAndu-se din aceastA cauzA congresul MArezultat, se intruneste un altul la Bucuresti in care Rusiacere, dela Poartà dui:4 multe negocien, prin un ultimatum ur-mAtoarele puncte : 1) cedarea Kertschului si a Ienikalei ca ga-rantie a neatArnArii TAtarilor ; 2) libertatea navigArii vaselorde rAzboi si de negot pe Marea NeagrA si Arhipelag ; 3) inapoiéreacetAtilor din Crimeea TAtarilor ; 4) asezarea lui Grigore Ghicaca domn ereditar in principatul Valahici, sub conditia unui tri-but de plAtit la fiecare trei ani ; 5) cedarea Kinburnului Rusieisi distrugerea cetAtei Oczakow ; 6) dreptul de a protegui pe in-chinAtotii religiei grece in imperiul otoman 40 Poarta neputAndprimi nici aceste conditi, negocierile se rup in 22 Martie 1773si rkboiul reincepe.

In 24 Decembrie 1773 moare Mustafa al IV-lea si urmeazAAbdul-Hamid sub care rAzboiul mai, tine incA vre-o jumAtatean, si fiind tot in folosul Rusilor, Turcii se hotAresc sA primeascApacea cu once conditii. Reprezentantul Rusiei asteaptA ziva de21 Iulie (1774), aniversarea tratatului dela Prut al lui Petru celMare, pentru a sterge prin gloria cAstigatA acuma rusinea de altAdatA, si astfel se incheie vestitul tratat dela Kuciuk-Kainargi,In 28 de articole din care cele mai insemnate sunt urmAtoarele :

Art. III. Eliberarea tuturor Tatarilor de sub supremafiaPorfei, Rusia dobAndind din centile tAtAresti : Kertsch, Ieni-cale si Oczakow.

Art. VII. Sublima PoartA fAgAduieste a protegui intriunmod statornic religiunea crestinA si bisericile acesteia : ea clAvoie apoi mini§trilor curfei imperiale a Rusiei de a face in bateocaziunile reprezentaliuni at& in I avoarea nouei biserici din Con-stantinopole de care se va vorbi la Art. XIV, cAt si pentru aceice o servesc, fAgAduind a le lua in bAgare de seamA.

Art. VIII. Libera pelerinare a Rusilor la Ierusalim.

" Hammer, I. c. p. 625.

AZBOIUL SFARRIT PRIN PACEA DEL/1_ KUCIIIK KATNARGI 139

Art. XI. Invoirea comertului rusesc in toate orasele tur-cesti pe uscat si pe Durare. Punerea pe picior egal al RusilorCu Francezii i Englezii i invoirea Rusilor de a stabili consulatein toate orasele unde ar simti trebuinta.

Art. XVIII. Cedarea Kinburnului Rusiei.Art. XIX. Rezervarea dreptului de a putea trata despre

cedarea Cabardei.Art. XVI. Privitor la tdrile romdne : Imperiul rusesc in-

napoieste Sublimei Porti toata Basarabia Cu orasele AckermanKilia, Ismail cu orasele i satele i cu tot ce contine aceasta pro-vincie : mai inapoieste de asemenea i cetatea Benderului. Tota sa inapoieste Sublimei Porti cele doua principate a Valachiei

a Moldovei, cu toate cetatile, orasele, oraselele i satele §i totce contin, si Sublima Poarta le primeste cu conditiunile urma-toare, fagaduind in mod solemn pazirea lor cu sfintenie : 1) Dea observa fata cu toti locuitorii acestor principate, de once dem-nitate, rang, stare, chemare sau neam ar fi ei, far% cea mai micaexceptiune, amnistia absoluta i vecinica uitare stipulate inart. I al tratatului in favoarea tuturor acelora care ar fi comisinteadevar vre-o crina sau ar fi fost presupusi a avea scopul dea jicni interesele Sublimei Porti, restabilindu-i in primele lor dem-nitati ranguri i posesittni, i inapoindu-le averile de care s'aubucurat inaintea rasboiului de fata. 2) De a nu impiedica in nicio piedica la ridicarea de noui biserici i la repararea celor vechiprecum a fost si mai inainte. 3) De a inapoia manstirilorcelorlalti particulari pananturile i posesiunile ce le-au avutmai inainte si care le-au fast luate impotriva oricarei drep-tati, asezate imprejurul Bräilei, Hotinului, a Benderului etc.,numiti astazi raele. 4) De a aveà pentru eclesiastici stima parti-cular% ceruta de starea lor. 5) De a incuviinta familiilor carevor don i a parasi patria lor pentru a se aseza aiurea o libera ie-sire cu toate averile lor ; i pentru ca aceste familii sa regulezeintr'un chip cuviincios afacerile lor, se fixeaza terminul de unan pentru aceasta esire libera din tara lor, incepand din zivaIn care tratatul de fata va fi schimbat. 6) De a nu cere nici apretinde vre-un soi de plata pentru socotele vechi de once na-tura ar fi. De a nu cere dela aceste popoare nici o contributiunesau plata pentru tot timpul cat au tinut razboiul ; i chiar dinpricina devastarilor carora au fost expuse, a-i scut' de once birpentru doi ani incepand din zitm schimbarii tratatului de fala.8) La implinirea termenului insemnat, Poarta fagaduieste afi cu omenie i generozitate in birurile ce va pune asupra lor inbani, si de a le primi prin mijlocirea unor deputati care-i vor fitrimisi la fiecare doi ani ; la termenul platei acestor biruri, nici

nici guvernatorii, nici once alta persoana nu va puteasa le ingreuie nici a cere dela dansele alte plàti sau biruri suborice numire sau once pretext ar fi, ci ele trebuie sa se bucure


de toate acele foloase de care s'au bucurat in timpul domnieifostului sultan. 9) Poarta dä voie suveranilor acestor doua state(sovrani de due principati) a aveà lânga dansa fiecare ate un in-skcinat luati hare crestinii bisericii grecesti, care vorde afacerile ziselor principate, vor fi tratati cu bunatate de catrePoarta i vor fi priviti, chiar in slabaciunea lor, (anche nelle de-bolleze loro) ca persoane ce se bucurà de dreptul gintilor, adicavor fi aparali de once silnicie. 10) Poarta consimte de asemeneaIca dupa cum vor cere-o imprejurkile acestor douà principate,mini§trii curfei imperiale ai Rusiei rezidenti langa (Musa scl poatilvorbi in favoarea lor, §i fagaduieste a-i asculta cu considerareace se cuvine unei puteri prietene i respectate"41.

Prin acest tratat, dobandit atat prin izbanzile armatelormoscovite cat i prin coruptia celor insarcinati din partea Tur-ciei pentru incheerea lui, imparätia otomana primea o lovituradin care nu se mai puta ridica. Prin libertatea Tatarilor Turciiperdeau mana lor dreapta in razboaiele cu Ruii, i Tatariifind chiar in curand supusi de Rusi, intinsera foarte mult sta-panirea acestora i adausera puterile lor. Prin porturile i li-bertatea comertului dobandite pe marea Neagra, se dadea Ru-silor putinta de a avea o flota care in putine ore puteà sil tran-sporte o armata ruseasca sub zidurile Constantinopoki. Dreptude interventie al Rusiei in afacerile bisericei celei noui din Con-stantinopole si a principatelor romane, punea pe invingatorIn atingere mai directa cu crestinii din peninsula Bakanului.si le dadea prilejul de a se amesteca in fice moment in afacerilelauntrice ale Portei. Turcii insa deocamdata nu se ingrijira a--Ma de pericolul din urma care erà mai ascuns i trebuia sil sedesvolte inteun viitor mai indepktat, cat de cele mai vazute,precum era neatarnarea Tkarilor i posesiunea porturilor ma-rei Negre. Pentru a inlatura aceste din urma conditiuni, ei pro-pun Rusilor, cu toata lipsa de bani in care se aflaa, 35.000.000de lei si I1 pun toate silintele spre a induplecà pe Frideric alII-lea de Prusia, care dobandise o influent/ insemnata in tre-bile Orientului, ca sil staruiasca pe l'anga cabinetul de Peters-burg pentru indulcirea conditiilor de pace.

Pe cat insa restristea era mare la Constantinopole, pe a--Ma veselia era nemasurata in Petersburg. Imparateasa Cate-rina in ziva când afla incheierea pacei era atat de voioasa, M-eat nu voia sil vadà de at figuri vesele in imprejurimea sa.Rusia dobandise inteadevar niste foloase la care nici nu seasteptase, mai ales ca era in ajunul de a nu puteà conduce

Ch de Martens et Ferd. de Cusy, Recueil manuel et pralique de traias conventions et autres actes diplomatiques Leipzig 1846, I, p. 111-123. 'Ismducerea franceza contrclatà Cu ariginalui italian InfAti§eazil oare-eme neexact;trilLpe care le-am Indreptat In text.

RAZBOIUL SFARSIT PRIN PACEA DELA KIICIUK KAINARGI 141

rAzboiul mai departe ; de aceea erà §i hotArâtà de a le pAstrà cuonce pret. *i pe cat Turcii se strAdAnuiau a imblanzi conditiilece le erair ata de defavorabile, pe anta Ru§ii se inclArAtniceaua le mentinea in toatá asprirma lor.

In ni§te asemenea imprejur5ri intervenirea lui Frideric alal II-lea in favoarea Portii cu greu putcà sA aill un rezultatfericit pentru M'usa ; cu atat mai mult O Prusia fiind tormaipe atunci in strânse legáturi cu Rusia din pricina impártireiPoloniei (1772), era mai curând s5 sprijine interesele aliateisale, decAt pe acele ale Portei. La tânguirile Portei asupra ne-drept5tii cererilor Rusiei, cabinetul de Petersburg rAspundeprin niste argumente sofistice, c'á stipulatiile tratatului ar fimai mult In interesul Portei, §1 cere numai decAt dela aceastaratificarea pAcei, ceace Poarta, v5zAnd a nu mai poate in-l'aura nici inteun chip, se hotAreste a face In 2 Fevruarie 1775,prin un ambasador extraordinar trimis la Petersburg.

Totu§i nici cu aceast5 ratificare nu se sfArsir5 ncintelegerileintre Rusia si Poartá.. Aceasta incuviint5 tratatul numai pe hâr-tie si se opuse apoi din toate puterile la executarca lui, Incalipsa de bun6 credintá in aplicarea phei dela Kuciuk-Kainargi,este unul din motivele r5zboiului din 1787.

III

RAPIRE A BUCOVINEI

1. POLITICA GENERALA

Care au fost urmarile rasboiului din 1768-1774 asupratarilor române.

Austria fatli cu Rusia 0 Lucia. Prin tratatul dela Ku-ciuk-Kainargi Rusia dobandea dreptul de protectiune asupratarilor noastre, dreptul de a vorbi in favoarea lor" cum se ex-prima insu§ tratatul. Ce era sa insemneze acest drept, de o camdatanu se putea §ti, i ramânea ascuns in gandul nascocitor al ca-binetului de Petersburg, intelesul pe care era sa-1 deje acesteiconditii a pacei.

Tau este sigur cà daa Rusia parasi ideea la inceput atatde pronuntata, de a nu anexa principatele, *i se multami cuatat de putin, aceast,a a facut-o nu din Mina vointa catre Poarta, pecare din potriva voia s'o ingenuncheze cat se putea mai mult ci pen-tru a nu nemultumi pe Austria, care se aratà foarte ingrijitaand vazil pe Ru§i cä ocupà tärile române. De aceea Austria§i incheiase acel faimos tratat de subsidii, indatorindu-se panaa declara Rusiei rasboi la caz de nevoie. Ca acest tratat nu erade loc serios din partea Austriei, ne-o dovede§te prea bine rezul-tatul la care a ajuns ; dar pentru Rusia, careia toate puterilenu emit de loc de prisos intru a sustinea lupta inceputa, acesttratat nu inceta de a fi foarte amenintator i era mult mai cu-minte pentru dânsa a se retrage. Austria Ina se arata ingrijitanumai cat in privirea tarilor române,. lasând Rusiei deplina li-bertate in zelelalte punturi. Fiindca Ru§ii aveau de o cam datainteresul cel mai mare de a deveni stapani a casa la dtm§ii,lucru la care nu puteau ajunge MI% ca Poarta sh recunoasaneatarnarea Tatarilor i sa cedeze Rusiei porturile de pe Marea

B.112111EA BII0OVINDI 143

IsTeagrA, apoi impArAteasa Caterina a II-a se induplecA. u§orde a cumpArà prietenia sau cel putin de a inlAtura du§mb.niaAustriei, muttumindu-se cu ceva mai putin In prhirea tArilorromAne, cu atat mai mult ct ea se a§tepti la o despAgubire maimult cleat tndestuMtoare, cum am vAzut mai sus, din plgnuitaimpàrtire a Poloniei.1

Grigorie Aiexandru Ghica, Domnul Moldovei 1774 1777In ti nput lui s'a rapit Bucovina

Colectia Academlei Romtine

Este mai mult cleat sigur cg Austria voia p5strezeputinta de a pune ea mina pe tArile romAne, politicA ce urmase

Besonders seitdem ihn dasz von Ihrer Ruszisch-Kaiserl. -Majestilt zugeben beliebte Versprechen wegen Entsagung der vorigen Absichten ant dieMoldau und WallAchey, in Ansehung des unmitteibaren Interesse seiner Staa-ten, heruhiget Her Gral v. Orlow erwiederte hierauf dasz seine Kaiserinn threinmal gegebtnes Wort wegen der Wallachey und Moldau-nicht welters abfindernwiirde" etc. Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, in Hum. Doc. VII, p. 97. Vezimai sus p Cu drept cuvant vede Dora D'Istria In acest tratat obArsiaräluirii Bucovinei. Gil Albanni In Rumania.


In totdeauna. Astfel prin tratatul de la Passarovitz (1718),.Austria dobandise fare altele si Oltenia pe care o pierde apoi,prin tratatul de Belgrad (1739) si a ceias parte din Munteniao stipuleaza ea prin tratatul de subsidii In cazul and ar reus1In mediatia ei catre Rusia 2. In aceasta Were ne Intaresc nistecuvinte misterioase din o depesa a baronului de Thugut catreministrul austriac, principele de Kaunitz, In care Thugut refera

fiind la Focsani, cu prilejul congresului dintre Rusi i Turcia venit la el doi boieri sa-I roage ca curtea din Viena sa staru-iasca pentru dobandirea neatarnarei principatelor de Poartaotomana, pe care boieri el i-a Ingaimat cu vorbe frumoase, IntruCat nu putea initia pe acqti domni In. secretul intentiunilorInaltei Curti imperiale asupra viitoarei stari a principatelor".3Aceiasi ideie reiesa mult mai lamurit din alte apretuiri ale ba-ronului de Thugut asupra pacei de la Kuciuk-Kainargi In carearatând cum Turcia este cu totul pierduta i urmeaza In cu-rand a fi Inlocuita prin un imperiu ruso-oriental, observa cadin aceasta cauza Rusia nu voeste sa mai Intinda posesiunilesale la Nistru i la Dunare i ca. la curanda cadere a Portei -p-ride marginase dela nord precum Bosnia, Serbia, Moldova, Va-lachia, chiar din acea cauza vor trebui sa cada la Austria, fiind-ca niste asemenea tad n'ar avea nici o valoare pentrn imperulruso-oriental 4.

Austria deci, avand veden i anumite asupra principatelornoastre, Intelegem prea bine cum de nu invoia Rusilor sa seaseze in ele ; caci fata cu repetitele lovituri ce Rn§ii dadeauTurciei, si mai ales acuma, fata. cu disolvarea imperiului oto-man, care se astepta din toate partile, trebuia ca si Austriasa-si asigure o parte din mostenire, si de sigur a cea mai Mina.Intre toate erau tàrile române.

Tocmai din pricina acestei politici a Austriei fata cu Tur-cia, izvori urmarea cea mai Insemnata a razboiului asupra %ä-

, ,Art. II: La sublime Porte, pourtéinoigner sa gratitude et reconnais-sance parfaite des procédés généraux qui ont été maniiestés de la part de LeursMajestés Impériale et Royale Apostolique, leur remettra de plein gré et leurcédera en don toute la partie des dépendances de la Province de Valachie, quise txouve bornée d'un c6té par les frontiéres de la Transilvanie et du Banatde Temeswar, d'un autre par la rivère Olte, et la Cour impériale exercera deplus la superiorité sur la riviére Olte". Hurm. Doc. VII, p. 86. Aceiasi ariitarefAcutli de Ath. Comnen Ipsilanti (mai sus p. 42 nota 12) p. 522.

Da diese Herren in das Gehermnisz der Gesinnungen des Allerhtich-sten Rotes fiber den kiinftigen Zustand der beiden Frustenhilmer zu ziehennicht thunlich war"..Thugut ciitra Kaunitz ibidem, VII, p. 93.

Thugut c. Kannitz depesl din a Septemvrie 1774 In Zinkeisen, Ges-.chichle des osm. Reichs. Vol. V, p. 84. Cf. un document din 1771, In Hurm, Doc.Suplement, I, p. 858: Il est également incompatible avec la sureté et tranquillitides états autrichiens que ces deux provinces (Moldavie et Valachie) passentsous la domination d'un autre prince, faible oti puissant cela est égal", sisaldar sau riinniná la- Turci sau sA le lee Austria ; Rusia Ina nu.

BA.PIELEA BUCOVINEI 145

rilor noastre, urmare indirecta, dar care lovi mai greu In ele decat chiar cele directe, cgci conduse la rapirea unei parti din tara,la o desmembrare a Moldovei, precedent fatal, care in curandfiind pus in aplicare de catre tnsu*i proteguitorii ei, reduse in-tinderea tara la mai putin de jum'atate, ii rapi toata putereasa de viatit §i-i aratri cu groaza abisul in care pare ca era menitaa dispareà in Intregimea ei. Vorbim de rapirea Bucovinei carese Intampla In anul imediat urmator pacei dela Kuciuk-Kai-nargi, 1775.

Daca Austria puteà s'A impiedice pe Ru§i de a pune manape principate, nu era tot ata de u§or pentru dânsa a se sub-stitul Rusiei, tocmai in prevederea unei opuneri la realizareaacestui plan. A§a vedem ca Austria se temea ca renuntareaRusiei la ocuparea tarilor noastre sg nu fie numai cat nomi-nala, ca ,,dei nu ar contrazice in mod public fagaduintele dateCurtei prea inalte, totu§i Rusia vi-ar asigurà pentru totdeaunasupunerea *i atarnarea principilor Moldovei §i ai Valachici,precum *i acea a locuitorilor acestor tari, prin dobandirea delaPoarta a unor foloase In favorul lor, consfintite prin tratatelesale" 5; .0 aceasta mai ales cand vedea a textul tratatului setinca ata timp ascuns de dansa. Se temea deci Austria ca prinacel tratat sa nu se stipuleze ca principatele sa stea numaica Raguza sub protectia inaltei Porti, bucurandu-se astfel deo deplina neatarnare", sa nu fie scutite de dad *i de alte ne-cazuri din partea Turcilor, cand atunci aceste tari foarte ro-ditoare ar provoca o emigratie foarte insemnata din Austria" ;sa nu fie eara§i data alegerea domnului poporului, §i altele deaceste 6.

Austria deci se a*tepta din partea Rusiei la o inriurire co-var§itoare asupra Românilor, care de§i nu ar fi In forma substapanirea ei, totu§ in l'apta s'ar purta ca ni*te supu§i credin-cio§i, ar Implini in toate dorintele tarului, inteun cuvant arsuferi In loc de suzeranitatea Portei acea mult mai serioasa §imai reala a Rusiei. Acesta era punctul de vedere predomnitorIn politica Austriei LO cu Rusia. .

In privirea Turciei lucrurile stateau cu totul altfel §i prinurmare §.1 politica trebuia sa se conforme lor. Turcia aratase oslabiciune atat de mare in incheierea pacei de la Kuciuk-Kai-nargi, incat Austria se convinsese ca cu puna 1ndraznealapoti dobandi dela Poarta multe. Fusese destul ca Austria slifagadueasca Portei amestecul sau In razboiul cu Rusia, farsaa-i da vre-o garantie despre seriozitatea fagaduintelor sale,pentru a face pe Poarta sa-i numere mai multe mii de pungi

i Thugut c. Kaunitz, 5 Sept. 1772, Hurm. Doc. VII, p. 97.' Kaunitz c. Thugut Sept. 1774, ibidem, I, p. 104, 105.

A. D. Xeaopol. latoria Rominnor Vol. IX.

146 ISTOBIA RomAxmou

de bani. lute un cuvant Turcii pierdusera cumpatul, i fa ta curuina huperiului Otoman, care se asteptà pe fiece zi, era binese apuci a lua ceva fnainte, yrecum fac creditorii unui negu-titor ce este In ajunul de a da faliment. Ca atare era principiulconducator In politica austriaca fata cu Poarta, ne-o dovedesteo instructiune a ministrului Kaunitz catre reprezentantulAustriei la constantinopole, baronul Thugut : Starea de fataa Portei este cu totul deosebitä de acea ce era mai fnainte.Toate lucrurile i planurile omenesti sunt inteadevar supuse laniste Intamplari atat de neasteptate, !neat este peste putintgde a prevedea cu destula siguranta modul implinirei lor. Tausun ochiu politic poate cu toata probabilitatea prevedea ca, dacaRusia, precum nu poate fi nici o indoiala, va sti sa se foloseascacum trebuie de avantajele castigate prin pacea din urmg, iarPoarta, precum nu ne putem cleat astepta dela coruptia con-stitutiei ei fundamentale, va starlit in letargia i nelucrarea eide pana acum, atunci este cu neputinta ca sa nu se intampleIn Orientul Europei mai cutand sau mai tarziu o revolutie ca-pitala. Singura aceasta perspectiva este mai mult decat deajuns spre a fndepartà dela once tratari i legaturi generale cuPoarta care ar fi Indreptate asupra vremurilor viitoare fat% aaduce vre-un folos actual, cad In viitor lucrurile pot sa se schimbecu totul si o atare schimbare poate sa necesiteze niste masuricu totul contrare de cele ce s'ar fi luat" 7.

Catre Rusia deci teama ca aceasta sa nu dobandeascao prea mare influenta in principate, catre Turcia o politica dedesbracare, iata ce au hotarat pe Austria a pune mana cel pu-in pe o parte din pamântul tarilor române. Ca Austria s'a mul-

tumit numai cu Bucovina si n'au luat mai mult, se datorestede o parte temerei de Rusia, pe de alta naturei pretextului Inputerea caruia au ocupat Bucovina si In sfarsit desvoltareiulterioare acestei Imprejurari, cu toate ca intentia nu i-a lipsitIn aceasta privire.

Austria avea cu a-tat mai mult temei de a se teme de in-fluenta ruseasca In principate i cu deosebire in Moldova, cucat la domnia acestei tad fusese numit, dupa staruintele Ru-siei i a Prusiei, care si pe atunci mergea alaturea cu Rusia,fostul domn al Munteniei, Grigore Ghica (Oct. 1774 Oct.1777). Acest domn se arata dispus a sluj1 interesele Rusilorcand ocupara tärile române, ceeace fad" ca sa fie foarte bine tratatde Rusi, luat Impreuna cu mitropolitul i dus cu toate onoru-rile la Petersburg 8. Aice Rusii voira a-1 Intrebuinta pentru In-ceperea negocierilor lor cu Poarta, i dupa ce-i daruesc o suma

7 Kaunitz c. Thugut, 6 lanuarie 1775 ibidem, p. 118, 119.Kaunitz c. Thugut, Martie 1770, ibidem, VII, p. 74. Sabaier c. Choiseul

9 Martie 1770 ibidem, XVI, p. 477

RAPIREA. BIICOVINEI 147

de. bani 0 o pretioasO tabachere in brilianturi i primesc pe fiulsOu in corpul cadetilor, Il trimit la armatà cu instructiuni pentruindrumarea pAcei 9, dupO cum arAtat mai sus.

Din contrA principele Ghica fusese in totdeauna rOu vAzut deAustriaci, i cauzele acestei disgratii ni le spune baronul deThugut in una din depe01e sale : Numirea lui Ghica in un prin-cipat vecin cu tärile prea inaltei Curtí nu poate fi din mai multepuncte de vedere conformA cu interesele acesteia ; mai intaifiindcä In timpul domniei sale anterioare comandantul cezaro-crAesc dela granità n'au avut a se lAucla de purtarea lui ; apoisprijinul actual al Rusiei i Prusiei este datorit numai cat de oparte intAlegerei sale culpabile cu Rusia la izbucnirea rOzbo-iului, de alta serviciilor pe care le-au fOcut ca dragoman alPortei, la tratArile cu emisarul prusian Rexin in sprijinirea lui

spre dauna curtei imperiale' 1°.tocmai acest principe este chemat de Ru0 la domnia

Moldovei. Poarta incuviintase numirea lui din prietenie cAtrePrusia, 0 Austria se temea de a se opune fliti§, pentru ca nucumva Ghica, devenind domn in contra vointei ei, s6-0 facàdin el un du§man, in ni§te imprejurgri, unde bunele raporturicu doinnul Moldovei, trebuia sà upreze foarte mult realizareascopurilor ei asupra Bucovinei. Deaceea dupà ce ambasadorulaustriac stOrue§te pe ascuns in contra numirei lui Ghica, v4-zand cO nu poate izbuti la nimica schimbl tactica, se prefaceel insu0 a stArui pentru numirea lui, 0 se poartà mai ales foartebine voitor cAtre familia lui Ghica, cu atat mai mult cä socrulacestuia, Iacovald Rizu, se arlitase plecat a sluji intereseleAustriei i cA Thugut nu voia instrAineze 11.

Letjäturi en imprirtirea Poloniei. CO Rusia insufla lainceput Austriei o teamA foarte mare, nu rAmane nici o indoialà.A§a Austria nu voie§te sO intreprindà negocierile pentru luareaBucovinei, cat timp feld-mare§alul Romanzow nu e0se din Mol-dova 12 Ba chiar pentru a grAbi e0rea acestuia 0 a ca0iga in-voirea sa tOcutO la ocuparea Bucovinei, Austria 11 corupe cu

Kaunitz c. Thugut, 21 August 1770, ibidem VII, p. 80.'° Thugut c. liaunitz 17 August 1774, ibidem, VII p. 103. Amilnutimi

asupra cauzelor Indusmanirii lui. Thugut c In Dora d'Istria Gil Albanni inRumania 18 P. 323 si urm.

Thugut ,c. Kaunitz ibidem: ,,so suchte ich auf der andern Seitz dieGikaische Familie mittlerweille mit gutten Worten bey der Meinung einerden Ghica nicht ungeneigten Willfährigkeit zu unterhalten; wobey ich diesenWege um so eher einschlagen zu miissen erachtet habe, als besonders derSchwiegervater des Gica, Iakobaki Riso, sonst fiir den alierhiichsten Dienstvergniigliche Ergebenheit zu bezeigen beilissen ist und &...." Comp. p. 105

12 Thugut c. Kaunitz, 3 Decembrie 1774, ibidem, VII, p. 109.

148 ISTORIA ItOMANILOR

5.000 de galbeni §i Cu o tabachere de aur impodobitä cu brili-ante 13.

Dacä nu am pus mâna pe acest district in timpul räz-boiului, zice Kaunitz cätre Thugut, aceasta provine de acolo,a Rusia ocupase prin arme §i jure belli Moldova §i Valachia,*i deci ar fi trebuit intrat Cu aceastä Curte in tratäri formale ;cA apoi Curtea noastrà din cauze cunoscute d-voasträ nu voianici inteun chip sä aibà aerul de a lua parte la du§mäniile con-tra Portei, precum iara'§i nu voia sIt amestecAm numitul dis-trict in impärtirea Poloniei §i in certele cu regele Prusiei pentruequivalentul pärtilor luate". Mai ales cu Prusia avea Austriagreutäti. In o depqe a lui Breteuil ambasadorul francez dinViena c'ätre de 'Vergennes din 19 Aprilie 1775 gäsim eä prin-cipele de Kaunitz ar fi declarat ambasadorului francez cä dacäministrul prusian indräznia ssä-i -Vnä cu limbagiu descuviin-tator, rar pune indatà la locul lui; Ca' aceastä ar fi numaio izolatà de graniti care nu avea raport cleat cu Turcii§i care nu ar putea fi nici inteun chip amestecati cu coimpär-titorii Poloniei"14. Dar numai at greutatea unor negocieninu ar fi speriat pe Austria dacä nu s'ar fi temut ea ca Turcii,vAzandu-se astfel despoiati färä nici un motiv de Austria, sänu alerge la fo§tii lor du§mani, sä le cedeze asupra punctelorcapitale ale tratatului, cerandu-le interventiunea in favoarealor. De aceea Thugut se gräbe§te a sfätui pe cabinetul din Vienaca sä se gändeascà bine la mijloacele de intabuintat pentru aface ca aceastä imprejurare sIt nu prea ban la ochi, §i o aseme-nea ocupatiune sä nu fie luatä drept proba unei intelegeri preastrânsä cu Rusia, ,i prin urmare ca o rupturä realà §i generalä,prin care s'ar u§ura lui Muhzun Oglu (marele vizir) realizareaintentiunilor sale primejdioase pe lângä noul sultan, §i prin opace neprecugetatà s'ar arunca totul in mainile Rusiei"15,

Dar atata nu era de ajuns. Trebuia in§elatä Poarta prinni§te f'ágkluinti dibace, pentru viitoarea intercesiune a Aus-triei in favoarea ei, in daraverele ce le avea cu Rusia, §i a-i a-räta, cä ea trebuie sä cedeze acea bucätia de pämânt in schim-bul unei prietenii a-tat de folositoare. Ii aminteau mai ales §ifägäduintele fostului sultan, fäcute prin tratatul de subsidii Inprivirea Olteniei, ca §i cand Austria ar fi implinit din parteaei indatoririle ce luase asuprä-i prin acel tratat. Pentru a in-credinta pe Poartil §i mai mult despre curätenia intentiilor

" Eine Verehiung von 5000 ducaten und einer goldenen mit Brilliantenbesetzten Tabatier gemacht, und hierauf überzeugende Proben von des HerrnPeldmarschalles guten Gesinnung erhalten haben". Kaunitz C. Thugut 7 Pe-vruar 1775, ibidem, VII, p. 133.

" Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidem, p. 106. ibidem XVI p. 579.1 Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, ibidem, p. 98.

RAPIREA BIICOVINEI 449

sale, Austria o sfAtue§te ca sA se Intäreascà din spre mare, dincotro pot acuma s5-i vinri cele mai mari pericole ; dar acestesfAtuiri Austria le face In cel mai mare secret, temAndu-se c5daa Rusia ar afla de dânsele, sá nu se opun5 apoi de necaz dintoate puterile la rea lizarea plantnilor ei16.

Pe de altä parte Ins5. Austria nu uita de a atrage i pe RusiaIn favoarea ei, arätändu-i c'ä prin luarea Bucovinei s'ar exer-cita asupra Turciei o presiune foarte favorabil5 intereselor Ru-siei, prin care s'ar gr'äbi fncheerea pAcei dup5 dorintele Fale 17.

Astfel tesea Austria itcle complicate ale politicci sale pecare chiar diplomatii de atunci, destul de liberali In chestiunide moralitate, nu se sfiau a o numi §ireat5 (artificieuse), plin5de §micherii (duplicité) §i de 15comie (avidité)1R.

Rusia p5zi In tot decursul acestei afaceri o neutralitatecare nu se poate explica altfel de at prin Incurcarea In care segAsea fatil cu Austria din pricina Imp5rtirei Polonki 19. Pentrua putea fnsá infrange mkar Intruat-va ambitia nemAsuratàa Austriei care, dup5. p5rerea Rusiei, dorea sA guvernezeEuropa fntr'un mod despotic prin rezolutiunile luate In cabi-netul sAu"20, ea calla a starni pe 'Poarta Impotriva Austriei.argtändu-i fare altele (In unire cu Prusia), a Europa fntreag5este uimit5 vAzand cum Turcia, care n'au pierdut mai nirnicaintr'un rilzboi atat de crâncen cu Rusia, sA piardà In timp de pacela Austria o portiune atät de fnsemnat5 de p5mânt. Dar afar5de asemenea uneltiri ascunse, Rusia nu vrea nici fntr'un mods5 ja parte Mt* In aceastà afacere. Atat Rusia at §i Prusiaerail de p5rere CA' atare Imprejurare nu merit5 ca ele s5 se aruncefntr'un rAzboi, darà dac5 Turcii ar voi sà alunge pe Austriacidin Bucovina, ele nu ar ava nimic de fmpotrivit 21. Prusia st5-ruià cu toate- acestea la Rusia ca, In cazul and ea nu s'ar opunela Intinderea Austriei In Moldova ar fi drept §i conform cu prin-cipiul echilibrului ca s6 se lase pe regele Prusici sA se bucureIn lini§te de stApanirea portici de pàmânt dobänditA dela Po-lonia. Rusia era de p5rere a fnaintarea Austria ar fnari maimult stApAnirea ei §i. a Prusiei asupra portiilor luate 22. Se vededeci a cu toat5 apArarea AuAtriei de a amesteca anexarea Bu-covinei cu fmpártirea Poloniei aces-IA cinstit5 operatie era pusA

" Kaunitz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775, ibidem, VII. p. 119." Depesa conteiui de Solms ambasadorul Prusiei la Petersburg clitrk

Friderik al II-le, din 27 Dec. 1774, raportatii de Zinkeisen Gesch. des osm. RetchesVI, p. 111.

" Zinkeisen, 1. c. VI, p. 107 si 113.2° lbidem, 1. c. VI, p. 107." Ibidem, 1. c. VI, p. 108.n lbidem, 1. c. VI, p. 108. Comp. von. Solms c. rege 8 Noembrie 1774 In

N. Jorge Acte f i Frg. II p. 79. Si les Turcs voulaient ces en chasser, il tan-droit les laisser laire et ne point s'en meler".

" Regele c. von Solm, 5 Noembrie 1774, N. Jorge. Ade # Frg. II, p. 79.


prin insusi imprejurarile cu cealalta tot atAt de cinstita operatiea impartirii Poloniei, ceeace mai la urrna chiarnu puteà cu totul tagadui intruckt recunostea ca privia acestadolandire ca o urmare a celei a Poloniei", ceeace reiesia chiardin temelia dreptului ei asupra Bucovinei pe care o dedea drepto dependinta a Pocutiei 23. Divanul insusi a Moldovei impreunacu principele Ghica cer ocrotirea Rusiei impotriva acestei trun-chieri ; dar Rusia le raspunde ca. de cand aceasta tara a fostinapoiata Portei, ea nu mai are nici un drept a se amesteca intrebile ei" 24.

Ce devenise protectia rusasca? Unde ramasese dreptulei de interventiune in favoarea principatelor? Daca aceste a-veau vreodata nevoie de sprijinul cuiva, apoi de sigur ca eràIn imprejurarile de atunci ; dar Rusia intoarce spat ele, cand Mol-dova ingenunchiata intinde mAinile spre dansa. Pentru ce a-ceasta ? Pentruca dreptul de intervenire fusese stipulat, nu ininteresul tarilor române, ci in acel al Rusiei, care erasa-1 intrebuinteze atunci and i-ar fi venit la socoteala atuncicand din asemenea intervenire era a rezulte un folos pentrudânsa, si nu acum cfind daca nu esia vre-o pagula, de sigurca nu rasarea pentru dânsa nici un castig ! Ant de adevarateste ca in politica nu Neap alte consideratiuni decfit acele aleinteresului, si ca o natiune care face politica sentimentala do-vedeste ca nu este coapta pentru viata publica.

Dintre celelalte puteri, numai Anglia si Frantia puteausa joace un rol mai inamnat in afacerea cedarei Bucovineidar din imprejuari politice anterioare ele fur% impiedecatedela aceasta. Anglia perduse once influenta in divan prin spri-jinul dat Rusiei, in at glasul ei nici nu erà luat in bagare deseama ; Frantia de asemenea prin tratatul din 1758 cu Austriape care Poarta 11 interpreta ca ar putea fi indreptat la vreme denevoie si in contra sa, pierduse cu totul simpatiile Portei. Frantiaera lirsá tinuta prin tratatul incheiat cu Austria, a sprijine in-teresele nouei sale alte aliate, si de aceea dupa terminareaafacerei gasim o depesa a ministerului afacerilor straine fran-cez catre ambasadorul sari din Constantinopole, comitetele deSt, Priest, in care ii arata inalta multumire a stapanului au,regele, a supra purtarei sale in aceasta daravea, Curtea deViena multumind ea insusi regelui pentru bunele oficii prestatede ambasadorul francez cu acest prilej intersant" 25. Nu e vorla

n Von Solms c. Rege. 20 Dec. 1774, ibidem, p. 87." Zinkeisen, 1. c. VI, p. 111, Comp. Kaunitz c. Thugut, 21 Fevr. 1775,

Hurm. Doc. p. 140.1h rile strAine, c. de St. Priest, 2 Iulie 1775, Hurm. Doc. Supl. I,

p. 936. 'rite° anti depe§ii a lui de St. Priest c. Afacerile strAine, din 30 Martie1776, acesta dAndu-i samA despre stAruiniele Tale in chestia delimitArei li spu-ne J'ai plaidé la cause de la cour de Vienne", ibidem, p. 947.

B.LPIREA 131100VINEI 161

ca §i Frantia fusese fn§elata de Austria prin aceea ca principelede Kaunitz declarase ambasadorului francez din Viena a eravorba de un schimb, dar Thugut ne0iind a ministrul sau fa-cuse aceasta aratare reprezentantului Frantiei spusese celui dinConstantinopol al aceleia§i puteri a nu era o chestie de schimb,bleat aceste doua declaratii contrazicatoare ar fi putut deschideochii politicei franceze deoarece din cauza proaspetei prieteniice o lega cu monarhia habsburgica nu ar fi avut interes a fnchideochii 26. Bine Inteles MO a fnraurirea acestor doua curti a fostnumai de a doua Juana, §i a acele ce au determinat rezulta-tul final au fost tot arbitrii cei mai apropriati ai Orientului.Rusia, Austria §i pana la un punct §i Prusia 22

2. POLITICA SPECULA

Austriei. Pretextele pe care Austria lepunea fnainte pentru a Indrepati luarea Bucovinei erat urma-toarele :

Mai fnai ea pretindea a In totdeauna Intre Austda§i Turcia fusese certe din pricina delimitarei granitelor; ea nici°data Turcia nu se fnduplecase a trimite o comisiune care In fn-telegere cu Austria sa puna odata capat acestei sari de lucruria In timpurile din urma Austria fiind neNoia sa traga un cor-don din cauza ivirei ciumei In Turcia, pentru a nu da fug* eaarmele In mainile acesteia, tragand cordonul in dosul posesi-unilor pe care ea le reclama, a fost nevoita sa le cuprinda In el§.1 prin aceasta au cuprins §i Bucovina 28.

Al doilea motiv era a Austria prin Impartirea Polonieivenise In stapanirea Pocutiei. Pocutia Insa In timpurile vechiar fi posedat Intr'un mod nefndoielnic Bucovina, §i deci Austriaca reprezentanta a drepturilor Pocutiei putea sa le valorifice-mai ales and documente autentice atestau vechea sapanire aPocutiei asupra Bucovinei §i Poarta uzurpase acest district fntr'unmod abuziv 29.

" Mui multe acte, ibidem XVI, p. 577. In multe din ele gitsim naive aril-tare a lui Georgel c. Vergenne; Un menscnge de cette nature seralt d'uneimprobité qui n'est paz a presumer entre dEux COUT8 alliées". Ibidem, p. 473-Para era singura minciunA IntrebuintatA de Austria pentru a repurth acesttriurnf diplomatic !

" Kaunitz c. Thugut, 5 Ianuarie 1775. Hum. Doc. VII, p. 117 si de-pesele comitelui de Solms din 18 Alai 1775, raportate de Zinkeisen, I. c VI,p. 114.

" Nota Austriei ciitrii Rusia din 1774 raportatA de Zinkeisen, I. c. VI,p. 109.

" Cette partie de la Moldavie ayant appartenu autrefois, conune onserait en itat de la prouver par des titres autentiques". Von Sol= c. rege 25.Noembrie 1774, N. forge, Acte gi Frg. II, p. 82.

152 ISTOBIA BOMANILOU

Pe lAnga aceste douà motive, care constituiesc oarecumdreptul Austriei, asupra acelei bucati de pamânt, ea mai in-voca §i altele curat utilitare §i de care nu ne vom ocupa, fiindcäde altfel pe motive de utilitate am putea in totdeauna despoiape oricine de cele nai sfinte drepturi. Intre aceste eran : opri-rea dezetliunilor armatei imperiale . ii stabilirea unei comu-nicatiuni mai directe intre Galitia §i Transilvania.

In privirea punctului d'intai de drept este de observatcA inteadevar Austria protestase de mai multe ori impotrivaincalcArilor granitelor ei de catre locuitorii principatelor 30 ;dar aceasta se intamplase in totdeauna pentru granitele Tran-silvaniei, §i nu intelegem cum se amesteca acum chestiunea in-calcarei granitelor cu drepturile Pocutiei asupra Bucovinei.Sau Pocutia posedase Bucovina §i avea un drept la stapânireaei, §i atunci a se invoca o Weave de granite era de prisos : saunu-1 avea, §i atunci nu putea fi inlocuit prin o pretentie de cal-care de granit.a. Aceasta contrazicere era privita Inca de Fri-deric al II-lea ca partea cea slabà a memoriului Austriei catreRusia in chestiunea Bucovinei. El observa cu foarte mare drep-tate ea' certele pentru graniti, care derivau tocmai din paceade Belgrad, sunt necontenit amestecate cu drepturile ce po-sesiunea Pocutiei le-ar da asupra Bucovinei. Aceste drepturiar putea fi apoi in genere numai eat o urmare a cebra pe carecurtea de Viena le-au dobAndit in privinta acelei pc-ali a Pocu-tiei, ce i s'au dat prin tratatul de Petersburg, asupra imparti-rei Poloniei". Prin urmare chiar dacä Austria voia sa invoacedrepturile Pocutiei, nu putea sa o faca pentru intreg, ci numaipentru partea ce primise ea, caci cealalta parte o luase Rusia.Nu numai ca Românii ar fi incalcat fara §i ca s'arfi alipit prin uzurpare parte din Transilvania la Moldova §.1 Mun-tenia, dar se constata chiar de documente emanate dela Aus-tria insa§i ca ea buna oat% i§i anexase Mehadia cu baile lui Herculcare mai inainte erau ale Munteniei 3'.

' Ce documente va fi avut Austria pentru sprijinirea cere-fei sale nu cunoa§tem, c5ci nici °datà ele n'au fost dat ela lumina 32Atá'ta *Um a Pocutia insa§i a fost ades obiect de cearta intre dom-nii no§tri §i regii Poloniei, dar ca. nici °data Pocutia n'au domnitasupra Bucovinei, a§a precum in aceasta parte se aflau chiarscaunul de re§edinta a Moldovei, Suce.ava, Rklautii acel alunui episcop infiintat Inca de Alexandru cel Bun manastirile

" Hurm. Doc. VII, p. 30, 32, 47, 77. In reportut comitelui Herck c.Maria Tereza 16 Iulie 1775 cetim cit dobAndirile Austriei nu sunt . . .

st Scrisoarea lui Frideric al II-lea carft ccntele de Solms 7 lanuarie1775. In Zinkeisen, I. c. VI, p. 101.

" De St. Priest c. afacerile strAine, 20 lanuarie 1775 spune : la cour deVienne est sans scrupule pour cette usurpation pour laqulle nons savons qu'ellea vainement cherché des documents". Hurm. Doc. Supl. I, vol. I, p. 919.

RAPIREA BIICOVINEI 153

Putna, loca§ul de imormantare a domnilor moldoveni, SucevitaVoronetul, Dragomirna, i desigur ca ni§te asemenea a§ezarinu s'ar fi facut In o parte de tara stapanita de straini.

Dar noi am arätat adevaratul motiv ce au facut pe Aus-tria sa ocupe Bucovina, anume acela de a se folosi 0 ea dindespoierea Portei, i fiindca acest motiv nu putea fi marturisit,ori care altul, fie cat de slab, vinea mult mai la inainana. Inputerea acestor a§a numite drepturi, Austria, Jai% a mai a0eptarezultatul unor negocien, pune mana pe Bucovina, sigura fiindcao Intrare In posesiune actuala ar fi mult mai u§or de pastratde cat de a dobandi o cesiune dela Poaria, 0 cà prin urmare arfi bine ca la cea ocaziune favorabilä sa se puna mftnape bucata de pamant in chestie, fara a sta mai mult la Indoiala".83

Tot °data pentru a intimida pe Pow.% Austria concen-treaza ni0e trupe la hotar, spre a arata prin aceste pregatirirasboinice cà ese hotarata a pastra cu ori ce pret districtul ocu-pat ; nu mai putin se folose§te Austria 0 de ne§tiinta geograficaa Portei, pentru a sustinea ca portiunea din Moldova pe care ocere este de o intindere cu totul neinsemnara, i ca nu ar meritade loe importarrta ce cautä sa i se deie, mai ales In cumpana cuprietenia curtei imparate0i 34

Vazänd Moldovenii acest pericol ce ameninta mo0a lor,ei trimit prin organul domnului lor, Grigore Ghica, la Poarta,un protest facut de intregul divan al tArei, In care se arata : caprocedarea Austriei nu se impaca de loc cu asigurarile de prieteniece atata de des le-au dat Portei ; ea districtul luat de Austriaeste o a§a parte din Moldova in cat intrece toata ramt§ita acestcia in rodire i valoare launtrica ; ca toti locuitorii principa-tului cer ajutorul efectiv al Portei in contra unei încàlcàii atatde simtitoare"

Acest protest insa pentru nenorocirea tarei nu se multaineanumai cu atare arafäri, ci ca i cand s'ar fi ilcut in repetite ran-

33 Line wikliche Possessionsergreilung weit `leichter zu behaupten, alseine Cession von der Pforte zu bewirken sein dörfte ; dasz folglich viElleicht beerster guter Gelegenheit, ohne sonderlichen Anstand, zur wilkrichen BesitzErgreifung zu schreiten sein dörfte". Thugut c. Kaunitz, 3 Fevr. 1773, Hurm. Doc.VII, p. 100.

34 Vor alien dingen in zuverlässiger Erfahrung zu bringen, ob die Pfortcdie Sache iiir sehr wichtig und grosz ansehe, oder aber ob sie den geringenWerth des Anstandes, und dagegen die Nutzbarkeit unserer fortdauernden Freundschaft in billiger Erwfigung ziehe". Kaunitz c. Thugut, 20 Sept. 1774, ibidemVII, p. 106.

Wie wenig die occupation des Bucoviner Districtes mit den der Norteso oft gegebenen Versicherungen der allerhöchsten Freundschaft ubereinstfmme ; dasz die in besitz genonunene Gegend ein solcher Theil der Moldau wöreso den ganzen iiberrest an Fruchtbarkeit und innerlichen Wert tibertilife ; dewdie sömmtlichen Einwohner der Moldau, den werkthtitigen Schutz der PfortEgegen eine so empfindliche Beeintröchtigung zurutten". Thugut catrA Kaunitz4 Ianuarie 1775, ibidem, VII,p. 112.

164 isToarA. ROMAN1LOR

duri caul 4111 Poart11, care n'ar fi fost ascultate, je tonulmenintarei spunilnd mai departe ca dacA sultanul, in contratuturor asteptArilor nu ar da luarea aminte cuvenità interesuluicelui mai de capitenie al unei provincii supuse lui, Moldoveniis'ar afla in o mare nedumerire ce mijloace s. intrebuinteze pen-tru scAparea lor ; daca ar trebui ei singuri sA-si caute mântuireain puterile lor sau daca la sfarsit desperarea i lipsa protectiuneisuzeranului legiuit i-ar impinge chiar inteacolo ca cauteajutorul la bunAtatea unci puteri straine". 36 La sfarsit protestularata ca trupele austriace intrate in tara sunt inteun numhfoarte mic (600 oameni) i cA ar fi foarte usor a le rAspinge.

Acest protest pe care Ghica 1'1 lucrase inapreuna.' cu boieriila maresalul Romanzow 37, dovedeste prea bine inräurirea ru-seasca in tendinta de a spArie pe Turci cu protectiunea Rusilor,fara a lua in bagare dea seama cä prin o asemenea amenintarese compromitea mai mult cauza Bucovinei de cum se sprijinea.Dar Rusia, care avea interes a sparie pe Turci pentru a-i sili laexecutarea tratatului de Kainargi, impotriva cAruia se opuneauinca mari greutati, nu se uita de loc la interesul Moldovei, ci CA-rand numai la al sari, se servea de aceasta' imprejurare pentrua-1 apAra, compromitând tara i domnitor in ochii Turcilor.

Thugut, din punctul de vedere austriac, apreciaza in modulunnAtor acest document : din cauza relci conceperi a preotestu-lui, dreapta simtibilitate pentru nerusinata rasfatare a lui Ghica,au imprastiet cu totul luarea aminte a Portei dela obiectul insusal afacerei si au facut pe Reis-Effendi sa' se exprime numai catcu cea mai, mare amaráciune asupra indraznEtAi ameninta'ii caadeca Moldovenii s'ar putea adresa la o protectiune strainr 34.

Astfel Austria castiga un punct foarte insemnat, compro-miterea tärci si a domnitorului, aparatorului ei firesc, in ochiiPortei, Thugut nu lasä de loc in parasire aceastà imprx jurare ;ponegrind din toate puterile pe Ghica, el accentua mai ales le-gaturile sale cu Rusii i aducea ca dovada imprcjurarea ca maimulte din Bailie lui Ghica catre Poarta fusese aduse de curenrusesti, ceca ce dovedea o intalegere evidenta intre Ghica i Rusi,de vreme ce nu era cu putinta ca Ghica sa nu cunoasca obicciulrusesc de a deschide scrisorile 39.

" Dasz watern der Grossherr, wider alles Vermuthen, das wesentlIcheInteresse einer in Seiner Botmässigkeit gehöligen Provn z, nicht mit der ei-forderlithen Autmeiksamkeit beheizigen sollte, die Moldauer sich in groszerVerlegenheit belinder. wiiiden, was sie zu ihrer Rettung iiir Mittel anzuwen-

n, und ob sie selbst, naeh Hirer etwaigen krälten, fur ihi Heil zu soigen1 ä ten, oder aber ob letzlich die Veizweiflung und dei Abgang des SchutzesHiles rechtn.i,sigcn Oberherrn sie gar etwa dahin verleiten itönnten, bei derLii.e einer fremden Macht ihre Zuflutht zu suchen". Thugut c. Kaunitz, ibidem.

27 Thugut c. Kaunitz. 4 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 117.Thugut c. Kaunitz, ibidem, 118.

" Thugut c. Kaunitz, 18 Ianuaiie 1775, ibidem, VII, p. 125; vezi 1i p 124.

RAPIREA. 131:1COVINEI 166

Nu pentru Intaia oara In lume norocul favoriza o cauzanedreaptä, i Austriacii, vrednici imitatori ai Ru5ilor in talentulde a se folosi de Imprejurari, dobandira din aceasta Intâmplareincurajarea cea mai puternica pentru a urma Inainte planul lorde a despoia un stat mic i c'äzut, lipsit de ori-ce ajutor. i vedemca au reu5it, dovada ca In politica dreptul este un nume 5i cinese bazeaza pe el cade Intotdeauna jertfa, caci izbanda o are numaiforta i acel ce dispune de dansa. *i pare ca a5a trebue sá fie.;caci dreptul nu poate fi aplicat Intre oameni de cá't de o puteresuperioara ; Intrc popoare aceasta lipse5te i trebuie Inlocuitacu o alta, care nu poate fi decat puterea brutala a fie-caruia.Astfel s'ar aplica 5i pentru popoare legea fatala a luptei pentruexistenta, In care numai cei mari i tari au dreptul de a trai,iar cei mici pot cel mult sa nazueasca a sluji celor mari de prada5i de °spat

Dar sa ne Intoareem la istorieGhica aveà Inca* un duman care Ii fäcu cel mai mare rau.

Acesta era Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei. Ajuns ladomnie prin stäruintele Austriei, care doria In totdeauna saaiba in principate domnitori supu5i vointei sale, 5i fiind preabine informat de toate pasurile lui Ghica, Il para necontenitla ambasadorul Austriei din Constantinopole, punând pe acestaIn pozitiune de a 5ti toate mi5carile principelui moldovan, 5i dea le combate cu cea mai deplina izbanda. A5a principele Munte-niei In5tiinteaza pe baronul de Thugut despre protestul lui Ghicacàtiá Poarta i despre cuprinderea acestuia. Tot dela dânsulmai allá internuntiul cá Ghica ar fi scris acest protest in laga-rul rusesc. Corespondenta lui Thugut cu Ipsilanti era atat deimportanta In cat ambasadorul cere dela rninistrul sat" o cheecifrata pentru a putea comunica cu principele Munteniei In twit'siguranta 40

lui Grigore Ghiea. Inconjurat astfel de trada-tori din toate partile i avand a se lupta pe de o parte cu intri-gile atat de bine combinate ale cabinetului din Viena pe de altaCu sistemul de coruptiune 41 Intrebuintat de ace1a5 cabinet ca unvrednic ajutor al intrigilor sale, ar fi fost greu ori carui om, chiarcelui mai puternic i mai hotarit de a lupta Impotriva. Cu at'atamai mult lui Ghica pe care-1 vedem In tot decursul acestei afa-

" Thugut, c. Kaunitz, 4 Ianuarie 1775, ibidem, p. 111." Kauntz c. Thugut, 6 Ianuarie 1775: Die von Eurer etc. vorgeschla-

genen Mittel bestehen in der Furcht, in der Bestechung und in der sonstigen.Ueberzeugung". ibidem VII, p. 119. Si aceste principii au lost pe deplin puseIn aplicatie, mai ales cel de al doilea. Asa Thugut cumpArA pe dragomanuLPortei Const. Moruzi, ibidem VII, p. 130. pe Iacovaki Rizu, ibidem, p. 142,.si chiar pe Ghica era de multe ori vorba a-1 corumpe (ibidiem p. 134, 142); despre-Feld. Romanzow s'a vorbit mai sus. Pentru niste dregAtori turci vezi mai jos._


ceri, §ovAind intre Austria §i Rusia, neurmAnd o politic:A sta-tornicA i cAutAnd apAra pozitia sa de domn cum se va puteamai bine. A§a 11 gAsim pe din dos uneltind cu Rusia pentru com-baterea planurilor austriace, pe din fa-0 curtenind pe ambasa-dorul imperial, §i voind sA-1 convingA cA fiind ingrijit ca nucumva raporturile fäcute de boierii moldoveni sA gjungA la Poari§i pe altA cale, nu se poate opri de a le aduce la cuno§tiinta Port( i;dar cá el insArcineazA pe Iacovaki Rizu ca sä spun5 internunliu-lui in secret despre toate pasurile lui, pentru ca acesta s'A poatAlua mAsurile necesare" Prin o scrisoare adresalà lui Thugutin 29 Moiu el ii spune : aflu cu plAcere inchcierca tocmirciprietenqti dintre cele cloud imperii, privitoare la granitclede cAtrA acest principat sperez cA multAmirea pe care am re-simtit'o in aceastA imprcjurare vA este cunoscutA, i cu toate cAtrebue sA fie o perdere foarte simtitoare pentru Moldova, pot s5vA asigur, domnule, c'ä am fAcut tot ce a putut atArna de mine,con tribuind in modul care mi-au fost prin putintA la indeplini-rea acestei lucrAri, dupA cum yeti fi mai pe larg incuno*tiintatidin gura d-lui Iacovaki Rizu socrul meu, i cà mA voiu foloside toate priltjurile spre a putea arAta de acum inante interesulce'l port pentru izbAnda M'Ariilor lor cezaro-cr'Ae§ti, fiind bineincredintat, cA MArinimia Lor nu va intArzia de a face ca sásimtA atAt tara cAt i eu desdAunarea acestci perdcri pun souncleneindoelnice i generoase ale BunAvointd Lor" ". In alte scri-son Thugut, Ghica adauge : di el cu toate pasurile pe care im-prEjurArile au putut sileaseä a le face, totu§ in l'untrul sä'uIn totdeauna au fost cu o adevAratA plecare eta' à prea IndiaslujbA, §i pe cat au putut pe sub mAnA au favorizat intreprinde-

" Thugut c. Kaunitz 18 Ianuarie 1775, ibidem, VII, p. 122: in derBeysorge, dasz die, von den Moldauischen Boyaren aui ihn erstattelen Berichte,vielleicht auch durch andere Wege hier kund werden konnten, sich zwar nichtzu entscliitten vermlichte, auch seir.erseits davon gegen die Plorte Eiwiihnungzu machen ; dasz er aber ihn lacobaki Riso, ausdiü klich angewiesen hätte, mirzum oraLs alles vertraulich mitzutheilen, um mich allenfall, in Stande zusetzen Etc".

48 Je ne puis qu'apprendre aNcc piaisir la conclusion de l'anangementamical cntre les cicux empires, lelativement aux hontieles du eke de cettePrincipauté respere que la satisfaction, que j'ai éprouvée en cette oecasion.

NOUS solt pas inconnue, et (mimic ce ne peut e re que une peite bien con-siderable pour la Moldavie, je puis NOUS assurer, Monsieur, que j'ai fait ce guta pu dépendre de mol, en contribuant de la manière qui m'a été possiblel'accomplissement de cette (sic) ouvrage, ainsi que NOLS serez am) e molt in-forme par la bouche de Mr. lacovaki mon beau ()ere, et que je saisiral de n einetot, tes les occasions de pouvoir témoigner par la suite la part que je prens pourle bien des lute 64. de L. M. I. et R. bien assur é que Leur Magnanimité ne laisserapas de faire man au pais aussi bien qu'à moi le dédomrragcment de cette pertepar les Wets généiaux Et les marques efficaces de Leur bienveillance". IbidemVII, p. 170.

RAPIREA BITCOVINEI 157

rea"". i este de observat c6 Cu cât Glrica vede cA Austria cA§tigg§i cà uneltirile secrete ale Rusid nu es la nici un capAt, cu atkael se apleacA care rNpitoarea Moldovei, cAutând sA dobAndeascAtot mai mult bunele ei gratii, aci ele se temea el Austria, caredobAndise dela Poarta un lucru atát de mare, a nu izbuteasegmult mi u§or a-1 mezili pe dânsul, in cezul (kid ar stArui Ongla sfar§it in impotrivirea sa. Astfcl tot Thugut ne spune§i Voevodul Ghica, mai ales de când au vNzut nesiguranta aju-torului rusesc, pare a se convinge de necesitatea de a cátita sAse facä vrednic In viitor de buna vointA cea prea inaltN" 45.

Ghica fusese inteadevAr In§Alat de Ru§i. Ace§tia cAutasesN-1 intrebuinteze numai ca un instrument el lor, §i vNzAndnu pot dobAndi nimica prin el, Il OrNsesc void înlâirçlàiii. A§aei cNutaser'ä a dobtindi prin Ghica clArAmarea cetAtci Holinului,ceea ce princepele Moldova are buna credintá a cere de la Thugut,Internuntiul ins6 presimtând in aceasiN cerere o unellire ru-sasc5, fNcutN cu s( opul sau de a dobAndi ceva imprcunti cuAustria sau de a strica §i Austria treaba ce o urmArea, se fcre§tede a face o asemene cerere Porta, care mai bine de eat ar fi in-cuviintat'o era hot Nrità sá facA r6Fboiu.

Ce rol deci jucase domnul Moldovei? Unul foarte trist§i injositor. Unealt6 oarb5 in mânile Ru§ilor, el servi interesclorlor, crezand ca serve§te ale sale proprii §i se opuse Austria lacedarea Bucovinei; cáci dupà cum s'a spus, Rusia nu se puteaopune MO§ Austria din pricina împuírirei Polonit i; dar ea nuputea vedea cu ochiu bun intinderea Austria in Moldova. Tre-buia deci curtd moscovite un paravan in dosul cNruia sA lu-creze färä" a fi vAzut5. Acest paravan oferi Ghica.

DupN toate cae al-Rate páná aici §i mai ales fatá cu ce-darea la urmä" a lui Ghica §i pk.carea sa ear% Austria, se vedecsá interesul de a-§i pástra pozitia 11 impingea mai mult la opunerecontra Austriei deck iubirea de tara. O asemene (And existà nu§tie sri facá nit" o concesiune ; ea stárui,§te cu trine dela inceputpaná la sfAr§it did are toate caractercle sentimentului, careeste unul §i neschimbátor. La Ghica erà mai mult productulunui calcul care sä-i pástreze domnia chiar pe tara §tirbiL6 §i

" Thugut c. Kaunitz, 3 Aug., 1775: Dasz er, Gika, ungeachtet derSchritte, so ihm etwa die Umstände abgezwungen haben Oaten, dennochinneilich, jedeizeit mit mit einer waluen Eigcbenheit gegcn den alleil ö hstenDienst belebt sey alich so viel von ihm abgehangen, unter det kiiinde, zur13e16.de.ung" etc. ibidem, p. 194.

" Thugut c. Kaunitz, 16 Maiu 1776 : sovie dann ouch der WoyewodGika, besonders seitdem er d e Unzuverliiisigkeit des Russischen Schutzes be-eits in mehterem Anbetrac ite zu lü lien aniängt, die Notwendigkeit etw.s

railer einzusehen scheinet, kit irtighins ich des Aller1.6chsten Wohlwollens wiltdigrnachcn zu suchen", ibidem, p. 283.


trebuia deci sa se schimbe dupa' sortii mai mari sau mai mici cei le oferea una sau alta din cele douà protectiuni.

Pentru a ne da parerea noastra definitiva asupra lui Ghicacredem ca acest principe daca luptase in contra Austriei, o M-euse mai ales sub presiunea boierilor, pe cari ii ingrijea trecereaunei parti din tara lor sub stapanirea austriaca 44. Fiindca elde mai inainte se. pusese bine cu Ru0i, el alerga in aceasta im-prejurare la protectia lor ; Ru0i se folosira de atare intamplarepentru a cauta sa realizeze prin Ghica unele din planurile lor,uneltind impreuna cu el in contra rapirei Bucovinei, care nu leconvinea nici lor. Cand vazura insa ca nu pot izbuti in nici unuldin scopurile lor, parasira pe Ghica, care atunci se intoarse cat%Austriaci, catre care cautase in totdeauna sali pastreze o portitadeschisa, pentru a mantinea domnia -Wei macar a§a ciuntita._

Austria simtind ca: Moldova este a§a de' slab aparatä, nuparasia nici un mijloc pentru a determina pe Poarta la cedareaBucovinei. In randul d'intaiu punea prietenia sa cea curata,documentata atat de bine mai ales in rasboiul ce se sfar0se prino deplina neutralitate din parte-i; apoi arata ca.' daca panä astazin'au pus in lucrarea indatorirea luata asupra-i prin tratatul desubsidii de a declara rasboiu Rusiei, aceasta fusese numai dincauza ca-i lipsise pana acuma un drum indamanatec pentru mer-sul trupelor sale, care insa s'ar dobandi prin cedarea Bucovinei 47;In fine mai innegrea in ochii Portei Moldova, aratand ea aceastatara, dupá ce câti-va ani nu-i va procura nici un folos, fiind scu-tita de tribut, apoi 0 MA de aceea nu i-ar aduce vre-un mare ve-nit ; ca este locuita de coreligionari de ai Rusiei, care erau sa sedeie cu totul in partea ace§tia, 0 ca Poarta nu poate gasi o pre-cumpenire fireasca a acestor imprejurari de cat in prieteniaaustriaca. 48.

Bazati pe slabiciunea Portei, cu cat aceasta credea cu atataAustriacii inaintau mai adânc in mima Moldovei 0 intindeaumarginile ocupatiunei lor, in cat ni§te trupe austriace ajunsesepe la Roman 0 Boto§ani, pana cand in sfar§it internuntiul sin-gur e nevoit sa observe ca intru cat au dat acuma (17 Fevr. 1775).Portei un memoriu 0 o carta, s'ar compromite el singur §i toatacauza cerand mai mult : eu cred, zice el in o depe§a din 4 Martie

4° De St. Priest c. afacerile straine, 20 Ian. 1775, in Hurm. Doc. Supl,I, p. 919, spune : le dit prince n'en a par moins jeté feu et flamme par igardpour les boyardsit ce qu'il prétendet a osé menacer la Porte, a défaut deprotection de sa part d'avoir iecours A une autre puissance".

47 Fiind-ca acesta chiar pentru Turci poate parea prea grosolan, apoireproducem cuvintele : wenn wir uns in der Moldau recht festsetzen, alsdannerst, der un s wahrend-dem letzten Krieg ermangelte Weg offen stehe, uns mitergiebigem Nachdruck itir die Pforte zu verwenden". Kaunitz c. Thugut, 21.Martie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 149.

" Kaunitz c. Thugut, 7 Aprilie 1775, ibidem, p. 152.

1775, cli intru cit inaintarea trupelor ar fi numai un mijloc depresiune in contra Portei, acesta ar avea cel mai bun efect pentruconducerea negotiirilor ; daci însi ar trebui si stiruesc pentruci§iigarea pirtilor ocupate in urmi, atunci cu toati supunereatrebuie si arit ci dupi ce cedarea de buni voie a districtuluibucovinean, in intinderea liniei dela inceput, este in sine a§ade grea, eu nu pot aveà nici o speranti ci a§ putea determinapePoarti, la o cesiune dupi Intinderea cea noui, §i ci o asemeenecerere ar putea u§or atrage dupi sine compromiterea intregeiafaceri 49.

Conven¡ia de eesiune §i delimitare. Fiind deci astfelnevoibli a niirgini incilcarea sa la portiunea de pimânt aritatiprin carta lui Titugut impiriteasa Ii trimite in 21 Fevruarie1775 imputernicirea pentru a trata in afacerea bucovineani,fiind incredintati din depe§ele lui ci deslegarea va fi favorabiliAustriei. Dupil ce In 4 Martie Poarta rispunde a consimte Inprincipiu la cedarea Bucovinei, mai urmeazi inci oare-carediscutiune asupra redactirii definitive a actului de cesiune, ca rese alcitue§te in sfilr§it In forma unui tratat cuprinzitor de 4articole in 7 Maiu 1775.

Prin art. I se cedeazi pentru totdeauna Austriei Oman-turile continute de-o parte Intre Nistru, marginile Pocutki, Unga-riei §.1 a 'Fransilvaniei, de alti parte prin limitele incepAnd dilahotarele Transilvaniei la pilräul numit Te§na impuiLul§i cu-prinzand succesiv satele Cindreni, Stulpicani, Capul Codrului,Suceava, Siretu i Cerniuti §i dincolo de Prut trecAnd pe dina-intea Cernaucii, loe din tinutul Cerniuth:Ji, §i care va rimAneaIn confiniile imperiale, pini la teritoriut Hotinului, pentru a dao probi neindoielnici de prietenie, aft.ctirnea §i buna vecinitatece exista fare Poarti §i curtea imperiaM".

In art. II, stipuleazi cli Austria si poati zidi cetitiIn partea cedati ei.

In art. III, se reguleazi Ate graniti din Transilvania.In art. IV, se Iasi' 0.§ova, care fusese §i ea reclamati de

Austria, tot in stipânirea PorteiPrin aceastä conventiune crima se Implinise §i nu §tim ciruia

autorii ei si atribuim vinovitia cea mai mare : Austad ceau stiruit sau Turciii ce au cedat. Daci vom privi insi la pozitiapirtilor, la starea desperati in care se afla Turcia In urma unuirisboiu care îi secase puterile ; daci luim in bigare de seamipolitica cu totul perficli a Austriei, care puna Inainte scumpasa prietenie pentru cesiunea Bucovinei, intriun moment in care

" Thugut c. Kaunitz, ibidem, p. 143." 1-1nrm. Doc. VII, p. 157.

RAPIILEA BUCOVINEI 159

11;0 ISTORIA. ROMANILOR

Turcia avea atAta nevoie de (Musa; dacA ne gAndim in sfArsitcà provoc5torul este in totdeauna mai vinovat cleat, cel ce exe-cutà, atunci de sigur c'ä o sà aruncAm toatà greutatea acesteifapte in sarcina Austriei. In fund MO', jucând un rol mai miltpasiv stAtea Rusia, privind cu nepAsare la desmembrarea Mol-dovei, chid un singur cuvânt erà de ajuns din parte-i pentru a oimpedeca, s,i acest cuvânt erà datoare sà"-1 spunA de and luaseasupra sa ap5rarea Orilor române, datoare nu e vorbsá dupàdrept si moralsá i nu dup6 interes !

Erà vorba acuma de a face sA treac5. In practicA ceace seconvenise, de a trage pe plimânt liniile proiectate pe hârtie.Aceasta, precum prea bine a simtit-o Austria, nu erà usor, majalesfatil cu stäruintele lui Ghica care se silea din toate puterile, in-demnat nu stim de cine, de boieri sau de Rusi, ca sä." fie numitmAcar comisar turcesc la delimitare, spre a impiedeca astfelabuzurile care din nenorocire se comiserà i cu acest prilej. Aus-tria cAuta ins5 prin toate mijloacele de a inffitura amestecullui Ghica la delimitare, temându-se ca nu cumva prin aceastadomnul Moldovei s5 capete in mânile sale conducerea intregeiafaceri

Austria ins5." voind ca prin coruptie ssä r5s1ueaseä dela Mol-dova o parte cu mult mai mare de p5mânt decat aceea cedatà inrealitate de Turci, sfärueste foarte mult ca Poarta sà trimitá unsingur comisar, pentru a-1 putea cumpAra mai usor 52. AuzindThugut eft' se va numi comisar unul Tahir Aga, îi face un prezentde vr'o mie galbeni pentru a-1 dispune In favoarea Austriei, §i-1pregäteste bine in contra stäruintelor lui Ghica 53. Aceasta ins5nu erà destul : se numise supraveghetor a intregei afaceri pasadin Hotin, care de asemene trebuia cAstigat si fiindc5 acesta eràmai ind5r5tnic, tesaurul austriac dispusese in favoarea lui desuma insemnatrt de 30,000 fiorini. Tot odatà pentru a fi sigurcà Iacovaki Rizu, va urma inainte a araa internuntiului toateMalik ce veneau din Moldova, Thugut care si dobândeste delacurtea imperia15, un bacsis de 1CCO galbeni pentru acest omIn sfarsit pentru a indeOrta de Tahir Aga ori-ce aparentàacesta ar hiera in interesele Austriei, Thugut se preface crt e foartenemultämit cu purtarea acestuia, si protesteazA inteuna la PoartiiIn contra luctlirilor sale, intretinând astfel pe aceasta In p5-rerea gresita ca Tahir Aga ar ingriji foarte bine de interesele ei 55

"inugu. e. Is.aunitz, 18 Ian. 1775, ibidem, p. 124." Kaunitz c. Thugut, 20 Iunie 1775; nur ein einziger Turkischer Com-

misarius abgesendet werde, weil dieser allemal leichter als mehrer zugleich zubehandeln und mit Geschenken zu gewinnen seyn wird". ibidem, VII, p. 187.

" Thugut c. Kaunitz 6 Iunie 1774, ibidem, VII, p. 173.°' Thugut c. Kaunitz, 3 August 1774, ibidem, VII, p. 197." Thugut c. Kaunitz 3 August 1775: dasz meine hiesigen klagen ein

schicklichs Mittel se}en, um die Norte von dem Argwohne seines guten Ein-Nerstandnszies mit uns, desto besser abzubringen". Ibidem, VII, p. 206.

1ZAPIRt A BUCOVrNET 161

Kaunilz insa fi atrage luarea aminte ca protestele ei nu furaprea ene-g.ce caci daca l'ar schimba pe Tahir-Aga ar . . . .

iara§i Cu acel rou.Ghica pe de alta' parte intetit de Ru§i se opunea din toate

puterile Incalcarilor eustri ce. .A5,-a 11 vedem protestand la pa§ade Hotin contra lui Tahir A ga, care nu s'ar linea de loe de conven-tiunea Incheeta, In lucrarile de delimitare 56 ; fr§tiintaza pe Poartacum mai multi ofiteri austiaci au venit in Moldova fnaintea luiTahir Aga, incarceti cu prezenturi pentru a-1 corupc 57; SO dacele mai mari silinti pentru ca impreuna cu Ru§ii si Prusii, carepe ascuns combateau planurile Austriei, sa faca a se strica con-ventiunea incheieta, mai ales in urma nehrtelegerilor foarte graveivite fntre comisarul turc si cei austriaci la delimitarea In dis-trictul Hotinului 58. Vazand irisa ca toate fncercarile lui suntzadarnice face o ultima silinta §i voe§te sa scape din prada rapi-torilor macar Suceava vedija capitala a Moldovei, dar nici aceastanu i-a fost dat ca sa implineasca 58 §i astfel se face §i delimita-rea aceasta nenorocita prin care Moldova mai perde Mea' 46 satepeste unja ce fusese hotarâta prin conventie 60. Toata aceastapurt are a agentilor Austriei erà privita de ei ca prea firesca §iabsolut conforma ca morala. Cu toate acestea, Principele deKaunitz chiar dela inceputul acestei afaceri scriea lui Thugutpentru a-i da curaj di el va indeplidi In acest mod cel mai stra-lucit act al cariereii sale diplomatice si tot odatá spunea ambasa-dorului francez din Viena, de Breteuil, ea' In purtarea lui In afa-ceri timp de 30 de ani nu s'a aratat in lumina u§urintei i a In-treprinderilor nccinstite 81. Ce Intelegea diplomatia acelui timpprin cinste, ar putea s'a-o larnureasca numai dipolmatii de astazi.

3. SOARTA LUI GRIG ORE GHICA

Cauzele uciderii lui Ghica. Iatä care a fost soarta Mol-dovei. Sá vedem acuma pe aceea a domnitorului ei, care avuseIn toate aceste daraveruri un rol precumpenitor.

Ghica fusese numit In domnie prin stAruintele Ru§ilor ;prin urmare el nici odatà nu s'a bucurat de o Incredere deo-sebità la Turci. Uneltirile lui Thugut, cAruia Ghica li opunea

Barco c. Thugut, 5 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 211." Thugut c. Kaunitz, 18 Sept. 1775. Ibidem, VII, p. 202." Barco c. Thugut, 5 Noemv. 1775, Ibidem, VII, p. 209.59 Kaunitz c. Thugut, 8 Iunie 1775. lbidem, VII, p. 173.

Ienachi Medelniceru c. Ghica, 6 Noemvrie 1775. Ibidem, VII, p. 215.Un raport al lui de St. Piiest c. iegele Franlei din 1775, litum. Doc. Supl. I,vol. III, p. 30 spune cti ar fi fost 32 de sate.

" Scrisoare din 14 Aprilie 1775, ibidem, XVI p. 579, Comp. Dora d'htria,Gli Albanezi in Rumenia, p. 326.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX. 11

162 ISTORLA. 110MANTL0R

toate piedicile cu putinta in afacerea Bucovinei, inca nu putinau contribuit a inegri pe acest domnitor in ochii Portei, maiales ca el se slujia de ajutorul Rusilor si a Prusilor pentru acombate planurile Austriei : asa s'au aratat mai sus ca. Ghicatrimitea adesea hartiile sale la Constantinopole prin curenrusesti. Intrigile cele mai multe ale lui Zegelin ambasadorulprusian la Poar% erau motivate prin staruintele lui Ghica,Turcii nu putu-se vedea cu liniste aceasta unire stransit a domni-torului Moldovei cu dusmanul lor de moarte. De aceea Thugutse temea asa de tare de venirea principelui Repnin, ambasadorextraordinar rusesc in Constantinopole, care mai ales avand atrece prin Iasi, era sà se intäleaga cu Ghica in afacerea Bubo-vinei i s arunce noua piedici in calea Austriei. De asemeneasi de Gaffron ambasadorul Prusiei era sa treacà tot prinpentru a se duce la postul sau, i aceasta atingere a domnuluiMoldovei cu dusmanii ceiascunsi ai Austriei nu putea nici inteunmod conveni Austrii 62. Afacerea Bucovinei in care Ghica, apa-randu-si pozitia lui, fusese nevoit A. se apropie de dusmanii Portei,singurii care-1 puteau sprijini in aceasta imprejurare, facu dinGhica un agent rusesc, 1.1 discredita in ochii Portei, aratându-1ca pe un instrument al Rusilor, care la cel prilej era sase deje in partea acestora, parä.'sind pe suzeranul sau. Cine stiecat pret pun Turcii pe vietile oamenilor, putea sà prevesteascalui Ghica numai din aceasta imprejurare un tragic star*.

Turcii cäutau deci numai de cat sri se desfaca de Ghica,mazilirea nu era de ajuns pentru aceasta ; &Ad Ghica, numai

scos din domnie, s'ar fi putut duce la Rusi, unde sa fie o cauzade vecnici intrigi i uneltiri impotriva Portei. Trebuia dei cutotul inlaturat, trebuia dat mortei, pentru ca astfel disparandproteguitul Rusilor de pe scena lumei i punându-se un domnitorcredincios Turcilor, sa poata recapata influenta lor precum-penitoare in Moldova, si dobandi astfel un adevarat spion lagranita imperiului moscovit.

Turcii insa se deprinsese de mult timp a se juca cu soartaCu viata principilor supusi. Când unul din ei nu le placea,

prea fericit era acela, daca sultanul se multamea a-i pune pelunar peticul negru, i dacà nu ordona sa i se aduca capui laConstantinopole. i aceasta adese pentru cauzele cele mai ne-insemnate ; dar acuma cAnd era vorba de a stArpi, un mijlocde uneltire a dusmanului celui mai cumplit al imperiului oto-man?

"1 Thugut c. Kaunitz 3, Iulie 1775, Hurm. Doc. VII, p. 184, comp. p.215 si Raicevich, Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia eMoldavia, Napoli, 1788, p. 177, atribue uciderea lui Ghica Turcilor l Nemti1or4,yEssendo comminciati i torbidi della Crimea, la Porta pensa di levarsi, d'attornoun tal sogetto, ma in un modo vilo e basso".

RAP1REA RITGOVINEr 163

Pretextele pentru uciderea lui Ghica furg prea lesne deggsit. Ordonând Poarta domnitorilor a trimite de Indatg laGalati §i Brgila o &time de páne, de care Turcii aveau nevoie,a§teptându-se la un nou rgzboiu cu Ru§ii, Ghica aratg prinsocrul sgu Iacovaki Rizu, ce tare au suferit tara de lgcuste §ide revArsgri, §i cg-i este peste putintá a procura 'Anea cerutg.Tot-odatà el stgruie§te pe lAngg Poartg pentru a fi scutit dea trimite cherestea la Isaccea, fiindcg 19 cornil fncgrcate cuasemenea se fnecase, §i era prea greu tgrei a fnlocui cheresteauaperdutg. Poarta Insg, care prin tratatul de la Kainargi era lip-sità de tributul tgrilor române pentru doi ani, vgzand cg. prin-cipele Moldovei refuzg acuma i aceste slujbe, rgspunse cg nu vafnvoi nici odatg cererile lui Ghica, §i cg nefmplinirea ordinelorsale va atrage dupg sine cea mai grea rgspundere3, spunându-itotodatá cg dacg tara n'are Orle, sg cumpere din Polonia.

Se pare cA Ghica a refuzat de a se supune acestor cereriale Portei, cáci Intre fnvinuirile ce i se aduc pentru fndrepatireauciderei sale se pune §i aceasta, cg el n'a cumpgrat grAu dinPolonia, pretextând a fi Impiedicat de Ru§i. Celelalte vine alelui sunt cà ar sta In corespondentá secretá cu Rusia, §i c arfi adunat din asupririle poporului o multime de averi cu care aravea de gAnd s5. fugá In ala tara. Totu§i aceste acuzgri suntaduse numai ckt ca pricinele scoaterei lui din domnie ; aceleale uciderei sale sunt cg el s'ar fi rostit fatá cu trimisul Portei,In ni§te termeni atát de enormi §i de nepotriviti cu demnitateastrglucitei Porti, In cgt acela s'a ggsit nevoit a-1 pedepsi pentrunecuviinta sa ".

Moartea sa a fost Insá prin tr5 dare §i nu prin judecatg.

Drama. Intr'o zi din Octombrie 1777 veni la casa numi-tá Conacul din Beilic In Ia§i un trimis turcesc, Kara HisarliAhmed-bey, cu Insgrcinarea anumit5 de a aduce pe Ghica viusau mort la Constantinopole. Vechia lui cuno§tintg cu Ghicafi u§urg. surprinderea §i fn§glarea domnului. Turcul ajungand InIa§i se prefku a fi bolnav §i se lasa a fi dus pe maini din tr5-sur5 pán5 la odaia sa din conacul Beilicului.E1 trimise inda-argspuns domnului cg ar trece prin Ia§i cgtrg Hotin, dar cg seImbolngvise prea rgu pe drum §i ruga pe domn sg treacg pe lael. Ghica din pricina relatiilor sale cu Ru§ii, bAnuind poateceva, cercetà prin medicul sgu, unul Fotache, ca s5 vad5 dacáInteadev'är turcul era bolnav. Acesta f§i legase foarte strâns má-

" Tassara c. Kaunitz, 4 August 1775, Hurra. Doc. VII, p. 293." Ed avendo avuto la presunzione e temeriti di esprimessi anche un

eccedento de enormi termini, repugnanti alla dignith e decoro della fulgidaPorta, e cagionanti la di lui annihilazione, ha fatto duopo la di lui moda". Sen-tinta prin care se osandeste Ghica, Ibidem, p. 310.

164 ISTORIA EDMANILOIt

nile de sus, in cat micsorase in chip simtitor blitliile pulsului.Ctlnd doctorul il cercetli, il vlizu cu o culoare a fetei care nuindegeta nid-o boalli, dar and puse mana pe puls, fu lovit desllibiciunea lui. El raportli domnului impresiunile lui, spunandu-icli dupli cat se vede ar avea un inceput de periculoasli boalA,desi nu ar putea hotliri ce sli fie. Cati-va boieri furli pusi simai in grijli prin raportul medicului si temandu-se de o cursli,sflituirli pe domn sli nu se ducli. Acesta insli fiind om mimos,plecli spre Beilic, insotit numai de patru slujitori. El glisi peTurc intins pe sofa, si acesta ii exprimli via sa multumire dea-I putea vedea. Dupli cate-va vorbe schimbate intre ei, Ghicascoase tabacherea si oferind Turcului tabac : Bun tabac ai,ii spuse Ahmed, dar eu am si mai bun, si atunci Wand dinpalme strigli : tabac". Acesta era semnul convenit. La auzullui se repezirli in odae mai multi Ieniceri din intovlirlisirea paseisi clizurá ca niste fiare inslitate de salve pe nenorocitul domn,care vlizu numai atunci cli inclipuse in cursli. Ghica insli luptlicu mare energie, fiind inalt si voinic, in contra ucigAtorilor slii,si aruncli el insus petrei din ei la plimant cu hamgerul de carenu se desplirtise. Totusi trebui la sfarsit sli cadli, coplesit de nu-mlir, si isi cläclu sufletul strlipuns de multe rlini. (12 Octomvrie1777). Capul lui fu nit si dus la Constantinopole de Ahmed-bey, care feri prin el pe propriul slit' cap de a se rlistogoli lapicioarele clilliului".

Prin trlidare pierduse Moldova partea ei cea mai fru-moasli ; prin trlidare clidea domnitorul ei : una sub cutitul Austrieialtul sub acel al Turciei, o paralelli vrednicli de politica acestordouli state, si care se poate caracteriza pentru Turcia prin nechib-zuintli, pentru Austria prin llicomie.

Rolul Austriei. Care au fost acuma rolul acesteia la pe-irea lui Ghica? Este mai pre sus de ori-ce indoialli cli Thugut,care ca ambasador austriac la Constantinopole, isi punea toatesilintele pentru a scoate la un capAt fericit afacerea Bucovinei,nutria ura cea mai inversunatli impotriva lui Ghica, care combA-tea planurile lui cu atata stliruintli. In toate depesile sale, el seplange de Ghica, numindu-1 Grec ra'rli credintli" si taxandlucrlirile sale de uneltiri inveninate". Dacli ar fi fost in putintalui Thugut, 1-ar fi ucis pe Ghica flit% cea mai micli remuscare,si cli acesta era chiar scopul lui, in cazul cand Ghica ar urmainainte a combate planurile sale, se vede din vr'o douli depesi

" Wolf. Beitrage zur statisch-historischen Beschreibung der Moldau, Her-mannstadt 1805, II, p. 194-196. Scena uciderei dupii spusele Ruxandel Balefleet lul Ghica el acele ale caimacamulul Razu. Vezi ei Dora d'Istria (ElenaGhica). Gli Albanezi in Rumania, Istoria del principi Ghlka, Firenze, 1875,p. 369.

R.LPIRRA BlICOVINSI 166

adresate lui Kaunitz In care el spune cu toate cà Ghica Varafndoiala ar merita mult mai curand cea mai serioasa pedeapsa,de cat cel mai mic semn al marinimiei celei prea inalte, totu§inu pot in starea de faja a lucrurilor de cat sa va repet parereamea, ca poate ar fi de fols ca insarcinatii cu delimitarea din par-tea inaltei curti sa-1 intretina cu vorbe frumoase i cu fagadueli,care n-ar lega intru nimica, pentru a nu frita §i mai mult reauasa vointa' in afacerea delimitarei. Dupa timpuri i imprejuráris-ar putea intrebuinta in contra lui *i un ton mai pronuntatprecum i amenintArile cele mai serioase, cu a-tata mai u§or Cucat ar atarna in totul de la placerea curtei prea limite a pedepsichiar personal, prin meisuri de fapt pe acest Grec fal i ffira cre-dinta, rara ca pentru aceasta sa se nasca cu Poarta oare-careneintelegeri" 66.

Dar Thugut nu l'amase la postul sau din Constantinopolepana la moarte lui Ghica, ci el pare a fi parasit capitala imperiu-lui otoman nu mult dupa terminarea afacerei bucovinene (IulieAugust 1776), fiind inlocuit cu Emanuel Tassara, care era departede a avea impotriva lui Ghica ni§te motive de nrà tot a§a de pro-nuntate. Din contra, afland el despre uciderea lui Ghica, nume§teacest act un pas tot a§a de uricios pe cat de violent §i deimpotriva tratatelor" 67. Ca nu a fost de loe amestecat cabinetuldin Viena la uciderea lui Ghica, se dovede§te in fntreaga cores-pondentä a acelui timp, in care nici prin un cuvant nu se faceo abatere de gand macar la o atare imprejurare. Din contra dintoata acea corespondenta se vede ca Kaunitz i cu Tassara vor-beau de aceasta intâmplare ca pe o afacere straina care nu-iatingea mai mult. i inteadevar daca Austria ar fi avut nevoiesà ucidä pe Ghica ar fi facut-o atunci cand era in joc interesulei, cand domnul lupta impotriva-i pentru Bucovina, dar nuacuma cand afacerea se sfar§ise i anume in folosul Austriei,

când o rasbunare nu mai avea nici un scop ; caci in politicainteresul determina toate faptele. Austriacii deci chiar de aceean'au contribuit la uciderea lui Ghica, fiind ca nu aveau nici uninteres a o face.

Astf el se petrecu aceasta pentru Moldova prea nenorocitaintamplare. Bucovina fu pierduta din pricina lui Ghica care fiinddevotat Ru§ilor, facea pe Poarta sa asculte mult mai curandde insinuarile Austriei §i de aratarile ei de prietenie, de e:Ude glasul adevarului ce e§ia din o gura compromisa. Ghica pieri

" Thugut c. Kaunitz, 3 hille 1775 pur von dem allerh6chsten Gutbe,finden abhingen warde, diesen falschen untreuen Griechen durh Ihdlige per.ddnliche Zdchligung, die Ungnade 1hrer Majestaten empfinden zu machen".Hunn. Doc. VII, p. 185, comp. 174.

47 Einen so verhassten als gewaltsamen und tractatwidrigen SchrItt".Tassara c. Kaunitz, 4 Noembrie 1777, Midan. p. 306.


din cauza Bucovinei, caci in mare parte pentru a pastra in-tregimea pamantului pe care era chemat a domni, el se apropietot mai mult de Ru§i, §i deveni uricios Portei care-I jertfi te-merilor sale. Astfel, chiar daca Ghica, n'a pierit, de manaaceea ce a luat Bucovina, totu§i pierderea chieiei Moldovei" 68.est strans legata in amintirea poporului de sangele lui Ghica

Seria istorica a raporturilor cu Austria. AceastA lovituraatat de cumplita data Moldovei, ra§luirea unei parti din tara§i sangele unui domnitor strâns unit cum am vazut, in minteanecercetatoare, incheie primul popas ce-1 facura pe calea timpu-rilor raporturile Romanilor din Muntenia §i Moldova cu

Hasburgilor Ii aratä in cotro se va indrepta seria istoricaa acestor raporturi. Sa o reamintim in faptele ei de capetenie.Dupa cateva atingeri mai vechi, Mihai Viteazul este cel intaiudomnitor care aduse tri1e Romane in o legaturä mai insernnatacu monarhia Austriaca. Politica lui de§tepta in Muntenia o impo-trivire a unei parti din boieri care se temeau de propagandacatolica. Aceia§i purtare fu reluata de Sarban Cantacuzino cuaceia§i opozitie a unei parti din boierimea munteana. Dar partidagermanä' se intaria cu cat propa§ia silnicia turceasca pana ceajunse pe timpul lui Neculai Mavrocordat sä aduca strigatul :de ar veni odata nemtii sà ne mântue de Turci", i boierii inmajoritate acuma partizani ai Nemtilor ajuta chiar acestorala prinderea primului domnitor fanariot. Dar nalucirea Munte-nilor asupra binelui ce era sa villa.... din predominarea germanase stinse cu experienta ce o fäcuse cu prilejul ocarmuriri germaneIn Oltenia, ceeace aduse pe Munteni a don i reintoarcerea la primaIon stare.

Rapirea Bucovinei intamplata la celalt car& al tarilorromane desvali ca la lumina unui fulger intunecat, prapastiaIn care voia sa o cufunde predomnirea puterii germane. Seriaaceasta istorica trebuia sa se mai urmareasca §i in viitor cuacela§ caracter primejdios pentru soarta poporului roman.

Kaunitz c. Thugut, 7 Fevruarie 1775, ilfidem, VII, p. 133." Versiunea cA Grigore Ghica fusese ucis din pricina Bucovinei nu este

vumai o legendA moult. Ea se MIA In o notitil pusA cu.... pe geografie a luiAnfilochie Hotiniul. Vez! Iorga (I. c. mal sus p. 131 nota 3) p. 606 (38).

CAPUL VII

LSTORIA TARILOR RC:MANX DKLA?ACEA DE KUCIUK-KAINARGI PANA LA PACA

DE BLICUREM

1774-1812

I

DELA PACEA DE KAINARGIPANA LA PACEA DE IA§I

1774-1792

1. ALEXANDRU EPSILANTI IN MUNTENIA I DOMNIILEPARALELE DIN MOLDOVA 1774-17821.

Daca starea tarilor române era trista §i de plans Inaintede razboiu, din pricina incalcarilor turce§ti, cu cat mai multse inrautati ea prin Incingerea luptei pe insu§i corpul lor, prinjafuirea carora ele fura expuse, stoarse de Turci §i de armateleruse§ti. Dionisie Eclesiarcul ne spune despre rebele pe care Munte-nia (§i prin umare §i Moldova) trebuia sa le sufere din parteaTurcilor : ca ei luase mo§ii boiere§ti §i manastire§ti care eralor voia, §i dadeau arena' cat voiau pe ele, mai nimic, §i sileaoamenii satelor de a le lucra, adeca cläcuiau §i faceau negutitoriede silnicie, platiau cat vroiau ei, ori vite, ori miere, ori unt, orialtele, §i 1§i lua muieri romance §i fäceau copii cu ele, §i faceausilnicie copiilor §i fetelor §i pe unii oameni li fäceau scauna§i(Ingrijitori) la trebile lor, §i acei scauna§i ce erau slugi turce§tifäceau mare nevoie oamenilor, facându-se mai rai de cat Turcii ;§i dadeau Turcii bani cu dobanzi asuprite, de intrecea panala un an sau doi dobanda pe capete. Mare nevoie era pe aceastätara §i nimenea nu gandea ca va mai scapa de aceastä impresu-rare mare a Turcilor ; dar slujba§ii domne§ti §i boiere§ti cetrageau, vai de maica lor 1 ca dei gasia prin satele lor, fran-geau ciubucile de ei ; iar pe preoti §i pe calugari intru nimie nu-isocotiau, avandu-i de batjocurä, §i unora le taia barbele §i lemânca ce aveau la casele lor, tot neplatind nimic" 2

Muntenia MoldovaAlexandru Ipsilanti 1774-1782 Grigore Ghica 17,4-1777.

Constantin Moruzl 1777-1782.Diontste Eclesiarcul In Papiu, Tesaur de monumente talones, Bucuresti.

1862, H, p. 164.


Apoi Turcii cAnd auzirA despre hainirea RomAnilor cAtrARu0, prin un fetwa al Muftiului dAdurà mai Mai Moldova,dupA aceea 0 Valahia In prada 0 rgsbunarea armatelor lor,ordonAnd tuturor Musulmanilor din Rumelia a se fnarma sprea stArpi pe acei necredincio0, dAndu-se persoanele 0 averile lorpradA lAcomiel soldatilor" 8. Cu intrarea liberatorilor" In OdleromAne, poporul lor se a§tepta a se mAntui de suferinti. Dara§teptarea lui fu greu fn§AlatA. Asupririle se urmarà fnainte,Indeplinite acuma de Ru0 In loe de Turci, In cat ele schimbarAnumai de. pricinA fArA a le fnceta grozAvia. Un raport al luiValcroissant, Francez In slujba turceascA In Dobrogea, spunedespre Valahia In 1770, dupA ocuparea ei timp de doi a ni deRu0, cA ar fi o tara cu desAvAr0re despoietà, pustietà, jA-fuitA §i ars5" 4. In altul al aceluia0 militar aratA cA In Va-lahia 0 Moldova nu ar mai fi rAmas nimic, §i cA Ru0i ar finevoiti sA-0 aducA proviziile din Polonia" 4. Un memoriu desprestarea principatelor din 30 Iulie 1771, adaogA cA tArile cuceritede Ru0 sunt pAn'A fnteatAta ruinate In cat departe a contribuia-i despAgubi de cheltuelile rAsboiului, nu le pot procura nicimAcar cele trebuitoare spre a lor Indestulare"6. In mijloculunei asemenea mizerii se Incuib6 o ciumà cumplitA, urmareaneaparatA a unui rAzboiu turco-rus, care zeciue§te nu numaiWirile In luptA ci 0 poporatia tArilor romAne, stArpind dinnumeroase sate fntregul norod 7.

Urmarea fireascA a unei asemene desnAdAjduiri fu emi-grarea In masa a pop orului romAn cAtrA Wile Invecinate, In cAtcAnd venirà noii domni in statele romAne, Alexandru IpsilantiIn Muntenia 0 Grigore Ghica In Moldova, ei gAsirà stApAnirilelor aproape desgolite de locuitori.

Alexandru Ipsilanti in Muntenia, Oct. 1774 1782.Domnul Munteniei nevAnd de descurcat nici o daravere poli-tica exterioarA, ca aceea In care erA implicat colegul sAu depetronul Moldovei, poate sA se dedee IndreptArei stArei lAuntricecare erà o cerintA neapgratA, chiar din punctul de vedere alintereselor turce§ti 0 acelor ale domnului, cAci ce erau ei sA fo-loseascA din o tara pe trei sferturi pustie?

Putin timp dupà urcarea lui In scaun el dA mai multehrisoave, care aveau de scop Indreptarea relelor de care sufe-rea Muntenia. Astf el unul prin care desfiinteazA de asupra mA-nAstirilor 0 preotilor dajdiile vistieriei, impunAnd celor IntAi

De St. Priest c. de Choiseul, 18 Dec. 1769. Hurm. Doc. Supl. p. 797.Valcroissant c. de St. Priest 30 Noemvrie 1770, ibidem, p. 822.Alt raport din 20 Ianuarie 1771, ibidem, p. 830.

s HUIM. Doc. Supl. III, p. 23.7 Valcroissant c. de St. Priest, 30 Ianuarie 1771, ibidem, Supt. I, p. 834.

DELA PACEA DE KAINARGI PAYA LA PACEA DE IASI 171

sä pläteascä numai o dare pentru sustinerea scoalelor, iar ce-lor al doilea un ajutor la cutia milelor ; un altul pentru redu-cerea oieritului dela 16 1/4 la 12 bani sau la 4 parale de oae ; unal treilea care scuteste pe locuitori de a da cai de menzil adiade postä, ordonând c5. atät cumpArarea cAt si nutrirea cailortrebuitori sä se facg pe socoteala domniei. El mai (16 o nouàorganizare slujitorilor, intocmind cäpitani pentru paza grani-telor si pentru acea a linistei publice, primele incercAri de po-litie preventivä in Wile romäne. Dui:4 ce ja aceste mäsuri sin-guratice pentru reformarea asezämintelor Ord, el dä in De-cemvrie 1775 hrisovul ski cel mare, in care inspirându-se de im-bärbätärile filosofului Seneca si de ale lui Grigore Nazianzul,edicteaz6 o serie de reforme, din care unele poartä pe ele pe-cetea unui spirit organizator netägAduit8. Prin acest hrisov,pe längä intärirea ref ormelor introduse prin mäsurile luatede el mai inainte, Ipsilanti mai dispunea Ina urmAtoarelenoiri si schimbAri. Pentru a ridica comertul tärei si prinaceasta insusi agricultura care-1 alimenta, domnul orga-nizeazA in o breaslä si pe negutätorii sträini cu starostele sijudeatorul lor, care sä le inlesneascg daraverile ; oränduesteapoi opt boieri care sä se indeletniceasc6 cu chipul de a se des-volta si immulti numärul meseriilor si al meseriasilor, väzändlipsa lor simtitä din tail ; intocmeste o casä de ingrijire pentrucopii orfani si väduve särace, dându-i si din veniturile domn-iei un ajutor de 6.000 de lei pe an. In administratia tärei Ipsi-lanti ie mai multe mäsuri de indreptare, eäutänd mai ales amicsora si infrâna stoarcerile c'ärora erà expus poporul din par-tea dregaorilor, scotând pe mai multi din ei precum pe vätajiide plai, insärcinati cu paza plaiului de hoti si tälhari si pe zap-cii de plasä, de sub autoritate a ispravnicilor, si supunând nu-mirea lor direct domnului, spre a nu-i mai obliga a da ispravni-cilor darurile pe care apoi le scoteau prin jafuri de la popor.Neputänd face acelas lucru si cu vorniceii, subalternii vorni-cului celui mare, care cumpärau dregätoria lor de mici jude-cätori de la el, si apoi jefuiau poporul spre a-si scoate suma datä,Ipsilanti ja cel putin mäsura de a fixa pretul cu care vorniculcel mare avea dreptul sä vandä vorniciile de pläsi.

In justitie Ipsilanti inmulteste numärul judecaorilor,intocmind in capitalä un tribunal de judecAtori alesi si de bar-bati practici" pe laugh' divanul domnesc, care el insusi lucrasub presidentia domnului de trei ori pe sAptämänä ; apoi ins-tituie in capitalà trei judecätorii numite departamenturi, douàpentru pricinile civile si una pentru acele penale, cu drept deapel la divanul domnesc ; de asemenea judecAtorii tinutale, si

8 Vezi aceste hrisoave reproduse de Fotino, Istoria vechei Dacii, trad. deSion, III, p. 321-328.

172 ISTORLA. ROMANILOR

intocme§te o condicA de legi In limba romAnA pentru povAtui-rea judecAtorilor In cercetarea pricinelor, chemand pentru aei lntocmire pe mai multi oameni invAtati In Muntenia a. Semai infiinteazA §i o condicA In care se treceau toate protocoa-lele judecAtilor §i toate documentele InfAtipte in procese.

Innoirea InsA cea mai insemnatA a lui Ipsilanti fù In par-tea aceea a ocArmuirii care atingea mai adAnc interesele popo-rului, anume in strAngerea dArilor. Domnul motiveazA astf elschimbArile introduse de el : vAzAnd neoranduielile cu carese adunA dAjdiile, inmultirea sierturilor i incurcAtura socote-lelor, dup6 care sArmanii Cre§tini nu eraù scutiti mAcar o zi desupArArile tacsidarilor (adunAtorii de bani); vAzand cà aceastAneorAnduialA sporise la o neomenie nesuferitA din pricina cA-reia lara a ajuns In starea cea mai tristA §i mai de jelit ; voinddeci domnia mea ca sà punem i acesta In oarecare 1ndreptare,sA Inlesnim pe toli i sA mangAem pe cei sArmani, spre binele

fericirea spre vecinica noastrA pornenire ; sperAndtot °data' cA se va tälm'Adui i sc'Aderea numArului locuitorilorprin Inmultirea lor, domne§te hotArAm ca sA nu se scoatA maimult de trei ori pe an dare cate un galben §i o altA dare pentruharaciul impArAtesc. Aceste dAri s'A nu se mai numeascA sfer-turi ci sA se zicA sArni, adecA pervi-sama, itori-sama, treti-sama§i sama dArilcr". De asemenea rAnduie§te dArile breslelor adicAa boierilor, mazililor i negulAtorilor, ca sA le plAteascA de douAori pe an, la SI. Gheorghe i la Sf. Dinutrie, iar darea haraciuluiIntr'un timp cu tara. Adunarea banilor era s'A se iacil prin o-randuirea sumelor ce trebuiau sA le plAteascA fiecare sat dupAnumArul locuitorilor, rAmAnAnd ca repartitia asupra fiecAruicap sA se facA prin

DacA asemAnAm nartul dArilor fixat de Ipsilanti cu acela lui Constantin Mavrocordat, care §i el randuise sA se ridicenumai cele 4 sferturi pe an §i nimic mai mult, atunci allAmsuma dArei impusA de lpsilanti, era mai grea decAt acea a luiConstantin Mavrocordat. Aceasta rAnduise sA se pl'AteascA pesfert de cap de familii cAte 21/, lei si 5 parale, sau peste tot pean cAte 101/, lei. Alexandru lpsilanti scotand de 3 ori pe ancAte un galben care pe atunci valora 4 lei n, urcase deci daresordinarA la 12 lei. Este 1nsA de observat cA Ipsilanti mai scoteaincA si a patra dare sub numele de acea a haraciului care dare

Carra, Histoire de la Moldavie el de la V alachie, Neufchatel 1781, p.207. Asupra condicei privelnicesti a lui Ipsilanti vezi mai multe sub capitolulPravilele lui Calimah i Caragea. Asupra reformelor administrative vezi V. A.theche, Istoria Romdnilor, vol. I, din Seria Volumurilor de la 1774-1786, Bum-vuresti, 1891, p. 40 si urm. Reformele In instructiune mai jos sub capitolulCultur ei .

Fotino, I. c. III, p. 327. Originalul hrisovului e In limba greacii.Dionisie Eclesiarhul, In Papiu, I. e. III, p. 166.

era mult mai grea decat acestelalte, incgt in realitate &almadgrilor se indoise din ceeace erg sub Mavrocordat. Aceastg re-.formg ca §i acea a celuilalt domn fanariot reformatcr, dei putuInlesni putin pe contimporani aduse pentru urma§i aceia§i in-greuiere, pe care o adusese reforma lui Constantin Mavrocordatde oarece urcarea catimei birului se mentinù, cu toate cg dgrilevechi venirg iarg§i pe 1ntrecutele sg se adauge la cele noi.

Cine era acest dcmn care reinoia pe tronul Munteniei dominiile reformgtoare ale Mavrocordatilor? Alexsandru Ipsilanti setrggea din o familie greceascg din Constantinopole inct.scritgcu boieri §i domni din tärile romane. Pela 1736 sub domnia lu-Grigore Ghica Voclà In Moldova, Intglnim pomenit pe hat-manul, deci boierul Constantin Psiolu sau Ipsilanti, cel cu pidede iepure la spate", pe a cgrui fatil o ja *tefgnitg fiu lui MihaiRacovitä ; apoi pe fratele lui, Constantin Manolache Chiur-ciba§a Psiolu tatgl lui Enache Psiolu ce §i el Imbrgcase dre-grktoria de agg'2. Alexandru erg fiul lui Manolache Chiurciba§a§i fusese crescut In invätgiurile trebuitoare pentru a indeplinidreggtoria de mare dragoman al Poi-lei otomane, din care dre-ggtorie fit rAnduit domn in Muntenia". Raicevici §i Manase Eli-ade, ne spun cg principele Munteniei era om prea 1nvgtat, fi-indu-i cunoscute metafizica, logica, fizica §i matematica, fiind§i foarte versat in vechea literaturg ding".

InväTätura lui se vede §i depe modul cum 1§i cre§tea co-cu dascgli eline§ti, hagh turce§ti §i dascgli evropei §i de

limba frantuzascg §i de limba talieneascg 15. Gustul sgu pentrucivilizatia eurcpeanä era a§à de inaintat Mat tinea la curtealui §i un bucgtar francez, Louis Etienne Meynard, care pregg-tia pentru pglgtu§urile orientale bucate de pe malurile Seinei".

Aceastg fire deosebitä a domnului este atestatg mai In-tai de Dionisie Eclesiarcul, care spune despre Ipsilanti, cgfiind om inielept §i cu minte inaltä au pus bate trebile tgrei larânduialg bung" ; apoi de lenache Vgcgrescu care povestindslujbele fgcute de el lui Ipsilanti, mgrturise§te despre domneg ar fi fost bun ocArmuitor"17.

Ce e drept tara fiind in pace §i iertatg de tribut pe doi ani,dui:a conditinbe tratatului de Kainargi, nici nu era a§a de ane-

Ioan Neculcea In Letopisete, II, p. 427 435 si 438.VAcArescu, Istoria imp. Otoman in Papiu, Tezaur, II, p. 286.

" Raicevich, Breviario chronologico deili principi di Valachia In Engel,Gesch. der Walachei, p. 49 si Manase Eliade Oralio panegirica, ibidem, p. 70.

VAcArescu, ¡si. imp. otoman, 1. c. p. 287.IS De St. Priest c. af. streine, 11 Sept. 1781. Hurm. Doc. Supl. II, p.

7: Le Sieur Louis Etienne Meynard, de l'existence duquel sa famille est inquiete, est depuis longtemps chef de cuisine de S. A. le prince de Valachie"

17 Dionisie Eciesiarcul, In Papiu II, p. 166, V6cArescu, ¡si. imp. olomanibidem, H, p. 287.

DELA PACEA DE KA1NARGI PANA LA PACEA LE IA61 173


voioasä a ei ocirmuire. Räsboiul incetand de curänd, nici unalt pericol nu mai ameninta Muntenia. Relatiile de priete-nie fiind incä proaspete cu Ru§ii, iar Austriacii fiind interesatia träi bine cu Turcii din pricina daraverei bucovinene, era cumspune Dionisie Eclesiarcul, darul i mila lui Dumnezeu WV a-ceasta lark cu lini§te mare §i cu pace adancä, deschizandu-setoate schelele hotarelor de imprejur §i de cAtre Turci nici o su-pärare nu era ; boierimea Sporia intru slujbele ei, negutätoriise lätiau cu ali§veriprile lor la cA§tig, me§tepgäretii sporiauin lucrarea sa, täranii Ii lucrau pä'mânturile lor, nesupäraticu greutate de d'ajdii; toti se bucurau i fárä grijä petreceau ;eftinätate era la märfuri §i la dobitoace; boli, vacile, oile, ca-prele cu putin pret, bucatele mai cu putin ; numai cu ceva banifäcea omul atunci imbräcgminte ; era §i indestulare a rodurilorpämäntului; un veac fericit era, care pot zice a nu va mai finiciodatä" 18.

Domnul väzänd tara a§a de imbel§ugatà, nu se putit abdade a o sangerea pu%in, scotând anume banii haraciului pe anulal &ilea din cei scutiti, cugetand cà au rämas locuitorilormulti bani dela Muscali' . Poate cA i boierii, adauge.Il vor fi indemnat ca sä le dea i lor lefi mari. Insä n'au preaingreunat däjdiile, temändu-se sä nu se dovedeascA la Poartä

sä cazá in latul gâtului".DacA domnia lui Alexandru Ipsilanti era lini§tità i paci-

nicA in läuntru, in alai% i mai ales la Constatinopole,Grecii,rivalii domnului, mestecau lucrurile in räsputeri, spre a aduceInazilirea lui i infruptarea lor cu mäno§ia fericitei Muntenii,Pänä la 1781 insä ostenelele lor flied zadarnice. Nici o intrigAnu prindea de un domn cu care tara era a§a de multumità,pe care Turcii aveau interes tocmai din pricina acestei multu-miri al mentinea in scaunul ei. Cel mult izbutesc uneltirile lora stärni pe la 1777, oarecare vorbe despre c6derea lui Ipsilanti20.

Grecii insä competitori ai tronurilor române se inmul-tiau in Constantinopole. TrAiau pe atunci pe längä odrasleleMavrocordatilor §i ale Ghicule§tilor inc5. §i acele ale lui Cali-mah ; apoi alti Greci ca§tigase la vazä i influenta prin ingl-tarea lor in postul de dragoman, precum familiile utu, 1VIoruzi,Caragea, care cu toatele säpau pe Ipsilanti, mâncandu-seintre ele, spre a pune mAna pe frumosul su loc. Intrigile acesteaveau de temä prietenia cea prea intimä a lui Ipsilanti cu N,emtii.Asemenea relatiuni i existau in adevär. Ipsilanti se aplecase

" Dionisie Eclesiarcul, /. c. p. 166.Ibidem.Tassara c. Kaunitz, 3 Dec. 1777, Hurm. Doc. VII, p. 314: Mit deM

Fiirsten der Wallachey Ipsilanti (Unite Michstens.eine Abdnderung vorgenoin-men werden".

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 175

cAtre politica germanA inc6 din vremile cAnd era dragoman§i dacA fusese inAltat din acel pcst la rangul de domnitor alMunteniei, acesta se f Acuse nu MA sprijinul internunciuluigerman, pe care 1-am vAzut jucänd un rol din cele mai influentepe timpul rAsboiului dintre Ru§i §i Turci. Thugut in§tiintzazICu o deosebitA plAcere curtea sa, cà lpsilanti prietenul sAu aobtinut pe la siär§itul anului 1774 tronul Munteniei §i cere dela ea ca domnul sA iie complimentat, la ajungerea lui in tarA,de cAtre generalii austriaci dela granita Transilvaniei 23. AmvAzut mai sus sprijinul cel eminent pe care Ipsilanti il dà in-ternunciului in tot timpul desfä§urArei afacerei Bucovinene22.

Dela 1780 relatiile panA atunci In aparentA a§a de prie-tenoase intre Austria §i Turcia, §i pe care, mai ales Turcia ledocumentase prin cesiunea Bucovinei, primesc o grea lovituraprin intAlnirea impäratului Iosif al 1I-lea Cu ImpArAteasa Ru-siei Caterina a II-a la Mohilov, care Intälnire in ochii Turcieiprecum §i a intregei lumi politice a timpului nu putea al, ea altscop cleat o intelegere In contra Po4ei23. In urma acestei in-tälniri, impärAteasa Rusiei Incepe a da pe fa ll proiectul ei gre-cesc, adia scopul de a alunga pe Turci din Europa, §i de a puneIn Constantinopole ca impärat grecesc" pe un nepot al ei decurAnd nAscut. Intelegem deci cum de uneltirile, pänA acumazadarnice ale du§manilor lui Ipsilanti §i pärile lor despre rela-tiile prietenoase ale domnului cu curtea de Viena, devenirA deodatA, prin incordarea relatiilor turco-germane, un mare peri-col pentru pozitia lui. Planurile de rAsturnare In contra lui Ip-silanti luarA de Indatä o formA precisà. Era 'verba de a-I Inlocuipe dänsul cu Constantin Moruzi din Moldova, succesorul luiGhica celui descApAtAnat, iar pe tronul Moldovei sA se urceNeculai Caragea dragomanul Portei, care trebuia sA-§i cedezelocul lui Alexandru Mavrocordat, fiul lui Constantin, fostul deatätea ori domn al tArilor române

O altà combinatie, bazatA mai ales pe schimbarea de cu-rand intämplatA a marelui vizir, trimetea In surgun pe Con-stantin Moruzi, dänd domnia Valachiei unui altui principe totdin familia Mavrocordat 25. Ambele aceste cornbinatii insA ce-reau indepArtarea lui Ipsilanti. De odatà se infAto§azA stArui-torilor pentru domnia'tärilor romäne, un prilej minunat pentrua-§i realiza dorintele lor prin IndepArtarea domnului Munteniei.

Thugut c. Kaunitz, 17 Noemvrie 1774. Hurm. Doc. VII, p. 107.SI Mai sus, p. 214.

Zinkeisen, VI, p. 278, citeazti o depesii a lui Gaffron ambasador pru-sian din 17 Aprilie 1780, In care se apune c IntAlnirea de la Mohilov, pusesepe Poartli dans des fureurs inexprimables".

'4 Herbert Rathkeal c. Kaunitz, 1 Febr. 1781, Hurm. Doc. VII, p. 326." Herbert c. Kaunitz, 16 Martie 1781, ibidem, p. 327.


In luna lui Noembrie 1781 ambii fii ai lui Ipsilanti. Constan-tin si Dimitrie, parasesc curtea parinteasca i insoliti de un ser-vitor tree peste munti in Ardeal. Intelege orteine, in starea deatunci a relaiiilor dintre Turd i Nernii, cat de mult o asemeneafuga, ce putea fi data drept inaintea mergatoarea acelei pro-iectate de insusi lpsilanti, compromitea pozitia lui.

Ce imprejurari adusese fuga i deslärarea odrasielor dom-nest"? Atanasie Comnen lpsilanti ne spune cà till domnuluiajunsi la varsta tineretei, se daduse prea cu mare infocare uneivieti de petrecere, care nemultumise pe pärintele lor. Acestaje aplica o corectiune nu prea princiara, dar cu atata mai sim-WA de spatele lor i dupa aceea ii puse la inchisoare. Indignalide o atare tratare i sfatuiti probabil de guvernorul germanpe care-1 aveau pe lânga ei, tinerii principi, care prin culturaeuropearfa pe care o primise eapatase niste noliuni mai inaltedespre onoarea i demnitatea omeneaseä, se hotärasc sà faca'gravul pas de a parasi casa parintea&ca i chiar tara in care dom-nia tatill lor26. Ei substrag, spre a-si asigura mijloacele tra-iului, juvaeruri i obligatii de ale parintelui 'or in valoare devre'o 20.000 de florini, pe care le sconteaza i amaneteaza labancherul Bartenstein din Viena 27.

Aceasta fuga a copiilor lui Ipsilannti, dada neprietinilorsai cel mai puternic argument pentru a-1 inegri in fata Portei.Ei aratä pe domn de indemnatcrul acestei treceri a fiilor sài inAustria, uncle in curand aveau sa fie urmati de el insusi. Ipsi-lanti intlegand prea bine g-avitatea imprejurarei, trim:te scri-sori peste scrisori la generalii dela granita, spre a opri pe fiisai i a-i reintoarce cu puterea in Muntenia, insa nu izbuteste,autoritatile austriace refuzand a intrebuinta constrangerea incontra fugarilor. Domnul trimite chiar o ambasada la impa-ratul Iosef al II-lea compusä din mitropolitul Grigore, epis-copul Ramnicului Filaret, banul Dumitrache Ghica i IenacheVacarescu. Acest de pe urma pe cat de iscusit, pe atat si de In-Nätat, cunoscand i vorbind de minune limbile diplomaticeale timpului, italiana si franceza, ne descrie el insusi decursulmisiunei sale, petrecerile lui la Viena, cum se minunau am-basad rii curtilor straine de bogatia blänurilor lui i da-mele 11 descinsese de bran, ca sà vadà §alul cu care Ii strangeatalia. Ne mai spune apoi cum merse sa hiritisasca cu bileturicarli de vizitä) pe toti ambasadorii, care si ei venira la el spre

" Ath. Comnen IpSilanti, Te, p.rat Tip, '10mm, p. 627, adeverit prinscrlsoarea lui Constantin si Dimitrie Ipsilanti C. generalul Eichholz. lanuarle11782, In care fii domnului expun motivele ce t-au lAcut sA pArAseascA curteatatdlui lor. Vezi Hurm. Doc. VII, p. 341. Asupia guvernorului german al co-piilor Herbert c. Kaunitz, 1 Februarie 1781, ibidem, p. 326 si de St. Priest c.af. streine, 26 Ian. 1782, ibidem, Supl. II, p. 10.

" Raportul lui Herbert din 10 Aprilie 1783, Hurm. Doc. VII, p. 385

hiritisi cu bileturi. La audienta ce o avù la impäratul, spu-nändu-i acesta ea' dreptul de azil 1-ar impiedica a preda ca silape fiii lui Ipsilanti, Vacärescu ii la iMma a contrazIce pe mo-narhul german, aratându-i cà asilul se cuvine a-1 dobandi a-cei ce dosesc dela un mare 'au §i pieire §i primejdie; iar nu candne§tine dose§te ae la bine", lamnrind aceasta tezä cu o imbel-§ugata elocventa, ceeace îi atrase aprobarea imparatului care

dete fagaduinta implinirei dorintei 1ui28. Imparatul pe cat§i toli diplomalii ce-1 inccnjurau tratara pe Vacarescu cu o de-osebita considere re, datcrita de sigur nu vazei provinciei ce re-prezenta, ci mai mult elegantel manierelor, destoiniciei §i in-

Atäturei iscusitului ei reprezentant.Inainte insä ca Vacarescu sa fi ajuns a vedea pe monar-

hul german, Atexandru Ipsilanti, spre a nu se ccmpromite de-sav ar§it Iii ochii Turcilcr, i§i cense el singur §i obtinuse ma-zilia, in 26 Ianuarie 1782. In locul lui este randuit aragcmanulPortei Neculai Caragea, care este inlocuit In postul säu cu Mi-halache Dracu Sulu; iar in Moldova in acela§ timp se randu-e§te in locul lui Constantin Moruzi, Alexandru fiul lui Con-stantin Mavrocordat. La acest rezultat izbutise intrigile §i com-binärile din Constantinopole, altoite de asta data pe fuga co-piilor aceluia al carLia tren Il vânase Cu atata ravna.

Mult se mi§case toata Grecimea din Constantinopole lavestea fugei fiilor lui Ipsilanti ; caci de §i asemenea impreju-rare favoriza uneltirile §i ambitia unora din membrii ei, totu§iin deob§te o atare fugä a iiilor unui domn putea sà aiba ur-mari neplacute pentru intregul neam al Fanariotilor. Turciiputean lua de aici un motiv pentru a opri pe ccpii domnuluica ostateci la Constantinopole, ceeace ar fi infranat inteunchip simtitor manoperele puse de ei in lucrare in principatespre nelegiuita lor imbogatire, temându-se ca cdraslele lar re-tinute ae Turci sa nu räspuncla cu capul lor in caz de Ord dinpartea tarilor. Ce ar fi facial. atunci intregul neam al Fanari-ctilor, care i§i tragea existenta aproape exclusiv din specula§i despoierea larilor române 28?

" Ienache VacArescu, Isl, imp. olom. in Papiu, II, p. 287. Comp. o salsoare a celor paint soli cdtrA generalul Prezis dal 13 Ianuarie 1782 In HurmDoc.,VII, p. 343 prin care cer Inca °data extrAdarea fiilor domnului lor.

" Relatiunea lui Herbert din 8 Februarie 1782, ibidem, p. 350. Se spuneaice Intre altele : Wirklich zieht das ganze Fanar seinen Unterhalt von denAmtern. Wohlthaten und Gnadengehalten der zwey Fiirsten, und wtirde daherobey Verstopfung dieser Quelle vor Armuth claiben milssen". Aceeasi observatieo face si ambasadorului francez de St. Priest In un raport al sdu cAtrA al. streine,din 8 Februarie 1782, ibulem, Supl. H, p. 11 : le ministère ottoman soupconneune connivence secrète entre le Ore et les enfants et cela fait un tort infinf

la nation grecque".

A. D. Xenopol. Mori& Romiallor. Vol. IX.

BELA PACEA DE ICAINAIM PANA LA PACEA. DE LAK 177

178 113T0111/1 110MILNILOR,

Infiintarea eonsulatelor in Wile romiine. Pe timpullui Ipsilanti aplicarea unei conditii a tratatului de KuciukKainargi, anume acea privitoare la stabilirea de consuli rusestiIn provinciile unde Rusia ar avea trebuinta, provoaca ni§tenegocien i foarte spinoase tare Rusia §i Poarta. Aceasta dinurma Isi dadea abia acuma seanna despre toata Insemnatateaunor asemenea agenti rusesti, stabiliti In Wile sale, §i care submasca comerciului ar putea deveni ni§te focare nestinse deuneltirile politice. Poarta vroia sa se opuna la cererea Rusieicare cu toate acestea era bazata pe o dispozilie formala a tra-tatului incheiat, de a-si a§eza ni.ste consuli In Wile romane,Argumentele opuse de Turci pretentiei legale a Rusiei eraude o natura curat socotitoare §i unele din el erau, lucru curiostrase din lipsa de interes al Rusiei §i din cheltuelile zadarnicpe care niste asemenea consuli ar trebui sa le pricinuiasca Im-periului Moscovit. Poarta suslinea ca comertul Rusiei cu ta-rile romane era putin Insenmat, §i acela cat se facea nu suferisenici odata cea mai mica atingere, adaogand Turcii si argumen-tul cu totul neexact ca nici macar de talmaci nu erà nevcie, Intrucat Romanii ar cunoaste prea bine limba ruseasca. tiindInsà bine ca cu asemenea argumente nu vor izbuti a ca§tigapricina, ei invoaca, dei sub o forma mascata, temeiuri poli-tice, punand Intre altele Inainte a boierii, a caror spirit de in-triga era cunoscut, vor crede, °data consulii Infiintati, a atarnade doua puteri, §i vor pune In miscare toate uneltirile nesta-torniciei lor spre a provoca nelncetate turburari".

Acest argument expunea ceeace era sa se Intample Inadevar, anume ca consulii ruse§ti sa devina niste agenti poli-tici care sa uzurpe sub cre§terea puterei nnparatiei moscoviteo autoritate egala ba chiar superioara acelei trucesti, asupramersului politic al acestor lari. Rusia cerca sa numeasca unconsul pentru cele trei provincii ale Bugeacului (Basarabieisudice ce era sub Turci), Munteniei §i Moldovei. Turcii consim-lira dupa nesfar§ite desbateri a invoi infiintarea unui consulCu resedinta In Silistra §i cu Invoirea de a se transporta In cele-lalte provincii dud trebuinta va cere. Ru§ii Insa pretindeauBucurestii ca loc de re§edintà a consulului lor. Turcii dei combatprin toate mijloacele a asemenea pretentie, sunt nevoiti In star-§it sa cedeze dispozitiilor formale ale tratatului §i sa primiascape Lascaroff, un Grec botezat cu nume slavon, ca cel intai con-sul rusesc In capitala Munteniein.

3° Dragomanul Portei, c. de St. Priest 23 Iunie, 1780. Ibidem, Supl I,p. 986.

" Vezi un numb. Insemnat de acte diplomatice, ibidem, 986-1003 si II,p. 1-9. Depesa lui de St. Priest.c. af. streine din 24 Dec. 1781, raporteazii despreInvoirea datA de PoartA Rusiei de a-si aseza consulatul In Bucuresti.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAN' 179

Austria intelegand folosul nemasurat pe care Rusia,putea trage din a§ezarea unui spion politic permanent In un loeatAt de simtitor pentru politica otomand. ca Valahia, ja indatàrndSura de a irimete §i ea un consul In acea lard. La inceputea se preface a-1 numi numai pentru supravegherea intereselorvaselor ce coboriau pe Dundre cdtre schelele Munteniei, §ialege spre a indeplini aceasta insdrcinare pe Raguzanul Raice-vici, fost preceptor al copiilor lui Ipsilanti, care fugise la Vienamdat'd dupd parAsirea principatului de cAtre fiii domnului §icare obtinuse prin stdruinti §i protectie numirea in acest postimportant".

Cu toate cd Turcia nu era obligatd prin nici un tratat aprimi §i dela Austria asemenea agenti, ea irrtelese indatd cddad. incuviintase Rusiei cererea, trebuia sd neutralizeze foloa-sele ce ar fi sd le tragd aceastà putere, prin alti emisari ai celor-lalte puteri, care aveau adeseori interes a combate uneltirileruse§ti. Ea dd deci Austriei un firman pentru numirea lui Rai-cevici in insu§ire de consul austriac in principatele dungrene33.Dupä Austria, Prusia stdruie§te a avea un consul in Wile ro-mane, dar Turcii dei cedaserä puterilor du§mane ei, fäcea greu-tali de a incuviinla aceea§i favoare Prusiei. Numai dupà maristäruinte este recunoscut prusian, profesorulKönig care dobande§te in 178634.

Frantia care av use totdeauna mari interese la Poartaotomand, nu vrea sá rdmdn'd indArdtul acelor cloud puteri, §iincepe de a se ocupa de numirea unui consul francez in prin-cipate. Este curios a tot un fost secretar al unui principe romänal lui Grigore Ghica al Moldovei, celui descdpkanat in 1777,stdruie§te pentru acel post anume francezul Cerra, ceeace seexplic'd din interesul ce aveau aceste personagii de a fi numitiagenti consulari in ni§te state, despre care petrecerea lor in elele clAduse oarecare cuno§tinti. Carra fusese secretarul princi-pelui Moldovei, j invdtdtorul fiilor sdi in curs de un an, de pela intronarea lui Ghica, Ianuar 1775, pdnd in cursul lui 1776.El publied o lucrare mai intinsd asupra tdrilor romane35, §iarat'd ca motiv care ar trebui sA determine pe Frantia a numi unconsul in principate, mai intai imprejurarea cá ar trebui dat

32 Raportul lui N. Caragea c. PoartA, 9 Iulie 1782. Hurm. Doc. VII, p365. Acest Raicevici este autorul unei scrieri asupra romane : Osservazionistoriche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788.

Raportul lui Herbert din 1782, Hum. Doc. VII, p. 378." Asupra lui König vezi N. Iorga. Acte si Frg. II, p.156, 198-199 si

Choiseul c. al. streine 11 Ianuarie 1787 Hurm. Doc. Supt. I, 2 P. 42." Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dissertation sur retal

actuel de ces deux principautés par M. C. qui y a fait un long séjour. Editia Ieste din 1778; a doua din Neuchatel din 1781. La p. XXIII a introducerei,Carra spune cti a fost In curs de .un an secretar si preceptoP la Grigctre Ghica.


uonsulului rusesc un supraveghetor care g urrnkeasa deaproape pleckile principilor Valahiei §i Moldovei, si proiectelecurtilor de Petersburg §i de Viena asupra acestor provincii,spre a putea totdeauna pune pe Turci, in cuno§tinn despre ase-menea lucruri"36. Al doilea motiv ar fi desvoltarea comerciuluifrancez care ar putea trage insemnate foloase din intinderealui in Wile dela Dunke. Totusi consulatul francez nu fùfiintat cleat mai tkziu, pe timpul lui Calimah in 1795 si ocu-pat tot de un grec supus francez : Constantin Stamati.

lnfiintarea de consulate ale puterilor europene inromâne schimb6 cu totul caracterul domniilor ce le ockmuiau.Inc6 dela inceputul veacului, odan cu suirea lui N. MavrocordatIn scaunul Moldovei, si du0 el toti principii fanarioti care 1iurmar6 in domniile tkilor române, slujiau de agenti diplomaticiai Portei. Turcii nu trimisese nici odan ministri acreditati ladiversele curti europene, poate pentru motivul religios c6 unTurc nu trebue s6 calce de en cu sabia in man4 pe pAmânt dealn religie. Un raport francez din Constantinopole ne spuneasupra acestui rol al principilor fanarioti : Poarta intretinAndnumai cât foarte rar misiuni la curtile puterilor stnine, esteobligan pentru a aveA catev a notiuni asupra intereselor generaleale Europei, a recurge la spionajul, pe care cei doi principi aiMoldovei §i Valachiei Il intretin in tkile stnine 37. Asa am vkutpe Neculai Mavrocordat intretinând asemene spioni la Viena, siIn 1778 Innlnim tot aice un emisar Cassarati al lui ConstantinMoruzi domnul Moldovei

Dac6 Insà pAn6 acuma principii fanarioti slujise numai deagenti activi ai Portei In transmiterea vestilor politice, printituirea consulatelor europene, pe IângA persoanele lor, ei suntexpusi si la prelucrkile directe ale influintelor politice, ce treceauprin ei pentru a ajunge mai departe la Poarta otomanà. Activsi pasiv domnii tkilor române devine niste elemente esentialeIn conducerea politicei otomane. Caracterul domnilor lor se schim-base cu totul ; din simpli arendasi §i exploatatori ai unor provinciipkAsite, ei ajung unii din factori de cApitenie ai diplomatieiturcesti.

In timp ce In Muntenia curgea linistita domnie a luilanti, In Moldova se urmau dou6 domnii, una dupà alta : aceeaa lui Grigore Ghica si aceea a lui Constantin Moruzi.

Grigore Ghiea in Moldova 1774 1777, lupn, sub Imbol-direa boierilor Moldovei, contra rA§luirei Bucovinei, din care am

" Memoriul lui Carra c. de Vergennes, din 26 Mal 1782. Hurm. Doc.Supl. II, p. 14.

Document din 1809, ibidem, II, p. 304.Lebas c. af. streine, 16 Ian. 1778, ibidem, I, p. 966.

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A$I 181

vgzut cum intr'un chip indirect se trage §i. cruda lui moarte dinconacul Beilicului. De altfel Grigore Ghica ingrijise cu destulgrfivng de interesul Moldovei. El fgcu o fabria de postav la Chi-pire§ti lângg Jijia §i pentru a combate luxul cel dgrgpangtorIn haine al boierilor, el apgru de odatà inteo zi inaintea boerilorIn haine fAcute din postav dela Chipire§ti. Nu §tim ce efect mo-ralizator va fi avut aceastg de cumpAtare,intru cat curand dui:a aceea Ghica intrAnd in complicatiile afaceriibucovinene, nu a mai ggsit rggazul trebuitor spre a combateluxul. Domnitorul rgu§i a aduce in Ia§i o colonie de ceasorni-cari germani cgrora le invoie§te a ridica o bisericg luterang ; re-deschide colegiul , §i intocme§te mai multe ci§meleIn Ia§i, aducand apg pe urloae dela §i fgcAnd o casgcentralg a apelor la mângstirea Golia, reduce apoi zilele de clacale Oranilor la 12 din 26, ceace aduse mari nemultumiri in rAn-durile boierimii.

Un document adus de Dora D'Istria lgmure§te pricinapentru care Ghica nu a fost spijinit cu mai mare energie de targIn silintele lui de a se opune la rg§luirea Bucovinei. Este rgs-punsul comisiei insgrcinate de guvernul din Viena cu cercetareadespre valoarea materialg a tgrilor române §i plecgrile locuito-rilor in cazul cand ele ar fi incorporate in Austria. Dupg ce co-misia se roste§te foarte favorabil asupra . .privitoare la boggtia tgrilor, când vine la plecgrile locuitorilor,spun ei dispozitiile boierilor sunt mai putin hotgrfite. Pe de-oparte ei và'd cg le scapg din mâni colonii (t.granii) lor asupra cg-rora puneau in lucrare o apgsare de nesuferit. Dar pe dealtgparte teama de Ru§i ii face sg doreascg stgpânirea Habsburgilor.Org§enii sunt mai bine dispu§i fatà cu Austriacii aci §i aceiacunosc relele jugului Moscovit §i ei, apoi §tiind cg Austria pro-teguie§te pe coloni §i cere dela ei numaicuvincioase, ti lasg de altfel sg trgiascg lini§titi §i ii trateazg dupgdreptate".

Acest document adaogg Dora D'Istria, foarte insemnatne face sg intelegem din care pricing Grigore Ghica nu a pututggsi un spujin de samg in poporul sgu pentru apgrarea a celormai de viatg interese ale Moldovei, de vreme ce massele, dupgce poftiserg pr Ru§i erau dispu§i a primi pe Nemti cu aceia§ bungvointg "".

La moartea lui Ghica, in Octomvrie 1777, dragomanulPortei, Constantin Moruzi, este rânduit domn in locul lui, iarIn dragomanat este suplantat de Neculai Caragea.

" Citat din Schlaetzer, Staats-Ametger, 1, P. 38 Dora d'Istria, GU Albanesi,p. 361-362, Comp. p. 320 si 366.

182 ISTORIA BOMINILOR

Constantin Moruzl In Moldova, 1777-1782 40, aducea onoua odrasla greceasca pe tronul tarilor române, mai sporindInca numlirul competitorilor la aceste domnii. Constantin Moruzifu pricinuitorul de capitenie a uciderei lui Ghica, al carui scaun11 vana de mult. Odata cu hotatirea de a se rapi viata domnuluiMoldovei, se dispune i inlocuirea lui cu dragomanul Moruzi,trimite Impreuna cu acesta Insarcinatul cu aducerea capuluilui Ghica, §i pe doi oameni de ai sai travestiti In haine turce§tiIn Moldova, care sa Ingrijeasca de ocarmuirea tarei para va sosiel 41.

Uciderea lui Ghica trebuia sa fie primul act al noului ras-boiu pe care Poarta 11 pregatea In contra Rusiei, neputandu-sehotarl a indeplini conditiile zdrobitoare ale pacei dela Kainargi 42.Moruzi ce venise In Moldova ca om de Incredere al Portei, urmeazaa innegri pe raposatul domn In ochii ei, raportandu-i pe fiecezi noi descoperiri asupra tradatoarei sale purari. Turcii facândiara§i mari pregatiri de rasboiu se purtau prin Moldova, pradând

jaluind dupa obiceiul lor, In cat tratatul de Kainargi parusea fi uitat cu totul de catra acei ce-1 subscrise numai Cu trei animai Inainte. Insu§i Moruzi, omul Portei, se plânge la sultanulcontra fara-de-legilor comise de Turci asupra locuitorilor Moldovei,care ar sili pe o multime sa paraseasca tara 43. Trupele turce§tiIncarcate cu prada din tarile române §i cu deosebire din Moldova,pe care o tratau mai eau de cat pe o tall cucerita, dezertau mereudin armata otomana, ne mai avand nevoie de un rasboiu nicichiar norocos dupa manoasele rapiri facute In tarile române". Maimulti boieri protesteaza contra unor asemene barbarii ; dar dom-nul care credea ca era prea indestulatoare tânguirea trimisa de el,pune la opreala pe boieri, acuzandu-i de tradare contra Portei 45.Din ace§ti boieri, doi, Manole Bogdan §i lonita Cuza platesccu capul tânguirile lor ". S'ar parea a Bogdan umbla sà eastoarnepe Moruzi i sa iea el domnia, ceea ce ar fi constituit o mi9careparalel'a a Moldovei cu Incercarea Muntenilor de a dobandi dupa

" El plecii In 17 Noemvrie din Constantinopole, Lebas c. af. streine 18Noemvrie 1777 ibidem, p. 963.

41 Hurmuzaki, Frg. V, p. 400." AL streine c. Lebas, 20 Noemvrie 1777. Hurm. Doc. Supl. I, p. 963;

la fin tragique de l'hospodar de Moldavie annonce une &termination positivede la Porte pour la guerre".

44 De St. Priest c. af. streine, 17 August 1778, ibidem. p. 969." De St. Priest c. al. streine, 17 Sept. 1778, ibidem, p. 970.

Firmanul care aprobA Mena boierilor (publicat In ziarul politic Ro-mdnul, 10 Ianuarie 1862) zice ca : s'a gAsit scrisorile lui Bogdan cuprinzAndmulte spre faceri de turburAri". Comp. In Efemeridele Banului Caragea In Hurm.Doc. XIV, p. 92 si Stihurile lui Enache KogAlniceanu asupra mortii silnice acelor doi boicri In KogAlniceanu. Letopisefele, ed. nouà III, 1874 p. 281.

44 Mai los cap. Restabilirea domnillor pAmAntene, nota 2. Comp. N. forgaIn An. Ac. Rom. II, Tom. XXXII, 1910 p. 617 (46).

pacea de Kainargi un domn roman in persoana lui Stefan ....din Craiova 47. Moruzi primeste pentru grabnica aprovizionarea ceatilor turcesti, un firman de mult5mire insotit de niste daruri :un arma'sar si o blan6 de samur iarmalhi, iar fiului gu Alexandrui se trimite un covor de samur 48.

Pe cat de plecat cgtrà Austria era principele MuntenieiAleaxndru Ipsilanti, pe atat de dusman si de rAu voitor acesteiputeri era Moruzi al Moldovei. Ambasadorul francez din Con-stantinopole dà ca scop de c4itenie al numirei sale, pe acelade a descoperi prin inijloace tainice, dac6 curtea de Viena nueugetá la ceva nelinistitor asupra Turciei, in caz de un rAsboiual ei cu Rusia, si de a forma o bun6 corespondent6 atat in Austriacat si la Varsovia, pentru a cunoaste de pe acuma imprejur6rilepolitice" 49.

Pe atunci Prusia umbla O. intocmeasc6 o aliantà cam ne-fireasc6 intre ea, Rusia si Turcia in contra impArAtiei Habsburgi-lor, si organul acestui plan atre imp6rAtia otomanA devine dom-nul Moldovei, Constantin Moruzi. El intrà indatà dup6 urcarealui in scaun in corespondentà cu Frederic ce! Mare. Sub inspira-tia acestuia, Moruzi lucra mai ales la impAcarea Turciei cu Rusia,si la trezirea neincrederei si a ingrijirei Portei de purtarea Austriei.Moruzi credea prin aceasta s5.'si asigure principatul pe via-0cAci dac6 ar izbuti sà aducà alianta proiectatà, Mil indcial6cA existenta ei ar garanta pAstrarea tronului in persoana aceluice mai ales lucrase la a ei realizare 5°. Vedem deci si aice pe Fa-narioti cgutand s6 se foloseascà de complicgrile cele mai fine alediplomatiei europene, tot numai in interesul lor personal.

Asupra ocarmuirei 16untrice a lui Moruzi este cunoscutAo imprejurare care ar ar6ta-o in o bunA luminà. Din vremurilecele mai vechi Polonia importa in Moldova rachiu, pe lang6 alteobiecte de manufacturA, si prätea in mare parte cu acest productcele ce le cump6ra ea dela Moldoveni, precum vite, miere, ceargsi mai ales sare. Pe timpul lui Moruzi mai multi boieri infiinteaz1insA velniti in Moldova, si fiind ea' nu puteau sustinea concurentarachiurilor poloneze, cer si obtin dela domn oprirea importuluiacestui product din Polonia. Republica simtinduse atinsA foartegray in interesele ei prin aceastà oprire, protesteaz6 la Poartà.

17 De St. Priest c. af. streine, 26 Noemvrie 1778, ibidem, p. 970: IIest bien i craindre que le désir de se rendre agréable ft la Porte et de se mettreit l'abri du sort de son prédécesseur n'ait engagé le prince de Moldavie it cher-eher des crimes it quelques boyards".

4' Firmanul MA datii in Uricariul lui Th. Codrescu, III, p. 125." Lebas C. af. streine, 18 Noemvrie 1777, Hurm. Doc. Supl. I, p. 963.

Moruzi Intrepnea la Viena pe un emisar al situ Cassarati. Vezi raportul citatmai sus, nota 38.

Herbert de Ratkeal c. Kaunitz, 17 Martle oi 4 Aprilie 1780 In Hum.Frg. V, p. 424.

DELA PACEA DE NAINARGI PANA LA PACEA DE IA81 183

184 'STOMA ROMANILOR

Motivele pe care domnul Moldovei le invoaca in o scriseare catracomitele de St. Priest, sunt cá locuitorii Ord ar fi facut, pentrua produce aceasta bautura la ei In tara, tnsemnate cheltueli;ca importul rachiurilor din Polonia ar face sa iasa din tara o sumamare de bani pentru o bautura care fiind eftina ar ruina pe taran,Il face nedestoinic pentru munca, lene §i mi§e1; in sfar§it cadela inchiderea granitelor pentru rachiurile polone, o multime dealti propietari s'ar fi apucat de aceasta fabricare, §i cà acuma oredeschidere a lor i-ar ruina numai decat. Mai adauga domnulca nici un interes personal nu'l tmpingea la aceasta masura,intru cat ea Il facuse din potriva sa piarda' aproape 40.000 de leidin venitul vamilor, scazut cu atata din lipsa taxei pe rachiulstrain.

Ambasadorul polon comitele Dzieduziki combate acestepareri, aratând ca nu ar fi de loe conform cu dreptatea de a serefuza unor vecini libertatea comerciului ; apoi ca o asemenemasura ar fi In protiva intereselor bine cumpenite ale Moldovei,intru cat mai intai tara i principele ar pierde a-tat prin scadereavamei, cat §i prin aceea a exportului sarei, pentru a favorizalacomia de *fig a cator-va boieri, i ca in sfar§it nici taraniinu s'ar folosi de o asemene masura, fntrucat in loc de a se imbataCu rachiu din Polonia, ar plati numai cat mai scump spre acela§isfar§it pe acel din tara.

Cine nu vede in germene acelea§i motive §i acelea§i In-tampinari, ce se aduc §i astazi, pentru §i contra masurilor pro-tectioniste, intrebuintate Inca dela prima incercare de a da via-0unei industrii nationale in tarile române? 51

Acqti doi domni Ipsilanti i Moruzi sunt in once caz dougfiguri din cele mai deosebite ale epocei fanariote, care se pota§aza flea tearna de a fi intunecate, alaturea cu Neculai §i Cons-tantin Mavrocordat, ei f§i fac un nume in Virile române, pecare numai nestatornicia vremilor Ii impedeca de a'l inrädacinapoate in recuno*tinta timpurilor viitoare. Condica lui Ipsilantieste fail indoiala un a§ezamant folositor §i ea ramase in puterepana ce fu inlocuita prin alta mai deplina, aceea a lui Caragea.Daca nu ar fi alta dispozitie din ea decat aceea cà hotarareace se va face numai prin vorba' i nu se va scrie §i sa se iscaleascaeste netrebnica. §i ca o nefacutä se socote§te", (§ de sub capito-lul ; pentru otararile judecatorilor), Inca aceasta singura inta-leapta prescriptie, MA de care drepatatea care este chitul so-cietatilor este ca neputinta, ar fi indestulatoare spre a-i asiguraun loc intre acei domni, care au contribuit la propa§irea neamu-

Vezi mal multe documente din anii 1779 p 1780 In D. SlatI, p. 978-989. Comp. un raport al lul Herbert din 24 tulle 1782, Hurm. Doc.V H, p. 366.

lui romAnesc. Moruzi pe de alt5 parte prin fngrijirea lui de stareaeconomic5 a Moldovei, chiar In protiva interesului su perso-nal, ne aratà iar5§i una din acele exceptiuni In lungul §ir de domniai t5rilor romAne, care vedea In domnie numai un mijloc de cA-p5tuia15.

Dar aceste figuri deosebite ce apar din cAnd in cAnd In§irul domnilor fanarioti, se v'Ad a fi menite numai spre a fnegri§i mai mult prin contrast cArdul obicinuit a celor netrebnici.

2. ISTORIA TA R1LOR ROM %1E DELA 1782-1706 52

Nieolai Cara9ea, 1782-1703. -- Acesta vine in domniaMunteniei, ca de obiceiu din dragomanul cel mare al Portei 53pe care 11 imbiAcase timp de patru ani. El era prietenul Ru§ilor§i combAtuse pe Austria, hied de pe cAnd erà ajutor de dragoman intimpul rgsboiului din 1769 -1774, a§a &A Thugut trebui s5 cautea se mAntui de el, obtinAndu-i destituirea. CAnd dragomanulMoruzi fu rAnduit domn In 'Moldova, el dobAndi prin influentàca Neculai Caragea s'A fie numit mare dragoman in locul l'Asatliber de el. In aceast5 Insu§ire de §i nu fnzestrat cu un talentdeosebit, el 1§i face totu§i o reputatie indestul de temeinicA prinbunul s5u simt §i. prin cuno§tinta sa Indestul de intimä a politicei§i istoriei europene, precum §i prin aceea a limbei franceze.

Numit In voevodatul prei Muntene§ti, Caragea caut5,intAis5-§i dreag5 renumele cel r'Au ce'l cA§tigase eked Austria, ofe-rind slujbele sale internunciului. Acesta r5spunde la ofertele salede prietenie, prin o vizità in persoan'A c'Atrà noul domn. Toate a-cestea erau ins5 ni§te zadarnice formalit4i. Caragea erà s5 rg-mAn5 §i de acum 1nainte ceeace fusese, un adversar al politiceigermane, mai curAnd plecat c5tr5 Rusia §i Prusia 54. Cu aceast5 dinurrn'A putere Caragea aveA relatiile cele mai intime. Un PrusianWeber erà institutorul copiilor s'Ai §i slujia totodat5 de mijlocitoral corespondentei sale cu de Gaff ron ambasadorul Prusiei laConstanfinopole53. Cum vine in Bucure§ti el protesteazA contranumirei lui Raicevici de consul austriac In Muntenia, arAtAndu'lea pe un om r'Au §i intrigant, care fi va r5pi tot timpul numai Cu

In Muntenia In Moldova62 Neculai Caragea 1782-1783 Alexandru Mavrocordat I 1782-1785

Mihail Sulu 1783-1786. Alexanchu Mavrocordat II 1785-1786" Caragea lace esirea lui solemnil din Constantinopole In 18 Martie 1782.

Herbert c. Kaunitz, 26 Martie 1782. Burnt Doc. VII, p. 357. Greseste deciDionisie Eclesiarcul In Papiu II, p. 187 cand pune Inceputul domniel lui In 1781,

54 Rapoartele lui Herbert Rathlreal din 26 Ianuarie, 20 si 29 Fevruarie,si 11 Martie 1782. Lettre du prince Nicolas de Caragea au prince Kaunitz Rit-tberg, Constantinopole 1/ 1782 analizatA In Hui m. Frg. V, p.411-454.

u Herbert c. Curten din Viena, 25 Fevr. 1783. Hurm. Doc, VII, p. 384.


186 'META HOMANILOR

dejucarea manoperilor lui 5°. Si cu toate aceste nu Raicevici eraomul periculos pe atunci pentru impArAtia turceasc6, ci Lascaroffconsulul rusesc, care luase in Bucuresti o purtare mà'reatàMeuse din casa lui locul de intalnire si de primire a tuturor bo-ierilor, indeplinind astfel, i inc6 prea curând, teama pe careTurcii o exprimau in contra numirii unor asemene agenti rusestiIn principate. Un raport al ambasadorului german spunedomnul Caragea ar sta in leggturi foarte strAnse cu reprezentantul

arului din Constantinopole, care leg6turi ar fi mijlocite princonsulul Lascaroff din Bucuresti ; a aces t consul s'ar bucura aice deo favoare exceptionalk mai ales de cand domnita ar fi pAräsitorasul, fiind casa lui foarte cercetatà de boieri ; cà s'ar amestecaIn proteguiri i intrigi, care lucruri toate ar face un mare räu luiCaragea, cu a-Ma mai mult c6 el era b6nuit tried de mai inaintede plecare c6tr6 Rusia ; cá in timpurile din urmA o observatie ad-lui de Bulgakow ambasadorul Rusiei depe lang'd sultanulcá Turcii nu s'ar tinca de tratatul de Kainargi, depunând principii

numindu-i dui:4 placul ion, i storcand din provinciile românetot ce le plAcea, care observatie se credea inspiratà de Caragea

f Acutà in favoarea lui pentru a nu'l despoia asa de tot, ar ficompromis încäsi mai mult pe domnul Munteniei in ochii Portei 57.

cu toate aceste Caragea Ii indeplinea indestul de con-stiincios datoriile lui atrg. Poartà, de a-i raporta stiintele politiceieurop ene ce ar puteà s6 o intereseze. Cel putin In privirea Austrieiel urmàreste cu statornicie misc'ärile ei, avand mai multi corespon-denti in capitala monarhiei, printre care si un spaniol, abateleAyala precum i altii anonimi, i care-i transmiteau regulat ves-tile ce le culegeau prin impArätia vecinA, si pe care Caragea le-expeduia de Sudan Portei. Asa afl6m mai multe rapoarte asuprascopurilor Austriei in viitorul räsboiu ce se apropia tot mai re-pede intre Rusia si Turcia 58.

Cu toatà inclinarea lui Caragea cal% Rusi el nu lipseste dea informa pe PoartA despre alianta ce ar exista ¡litre Rusia siAustria, si despre incercArile Venetiei de a se introduce si ea inaceastà unire. El spune in raportul s6u cAtre sultanul asupra po-liticei europene, cà fiul cel mai mare al impAratului, mareleduce de Toscana se va c6sAtori cu sora femeei mostenitoruluitronului rusesc Pavel, si cá deci cAnd vor ajunge acestia impArati,

" Raportul lui N. Caragea C. Marele Vizir, 9 Iulie 1782, ibidem, p. 365." Raportul lui Herbert din 10 Sept. 1782, ibidem, p. 368." tiri1e trimise de iscoadele lui Caragea nu se loviau totdeaund. Comp.

Raportul lui Ayala din 29 Noemvrie 1782. Hurm. Doc. VII, p. 375. cu aceledoul anonime din Ian. 1783 p. 381 si 382, si cu un altul al lui Ayala dinaceiasi datA p. 383. In acest din urmA abatele spune lui Caragea el peut etreavec un mIllier de ducats je pourais Mire une bonne découverte, car 'VotreAltesse sait mieux que mol qu'on ne fait rien podr lien, surtout dans untemps où la crainte domine".

DELA MACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 187

una din cele dou6 surori va deveni impkAteasA a Rusiei, cealaltiia Germaniei. In asemene stare de lucruri nefiind de loc probabilc6 legnurile intre cele douA curti impkAtesti A se rupg, estede trebuint6 a se gandi bine asupra scopului une astfeI dealiante si de a pune cu Ingrijre in misc,are toate mijloacele caresunt in puterea noastrà, spri a ne opune si a preveni urmkice le-ar putea atrage dupà sine 59.

Caragea deci se silea pe at se putea a se mentinea in buneleplecgri ale Portei, cà'ci dac6 el ceruse tronul Munteniei o Meusemai ales pentru chiverniseará. Aceeà o familie numeroas6 si maiales cinici fete 60, care fiind lipsite de zestre nu aveà putintà a lemkita inteun chip cuvincios. Abasadorul francez raporteaz6asupra acestei imprejurki c6 scopul unic al prietenului sguprincipele Caragea, ar fi de a atiga Indemanare spre a-si puteàaseza fetele, ceeace s'ar putea impka foarte bine cu credinta luieked Poartà ; de accea el are de gand a supraveghea foarte deaproape ceeace s'ar petrece la granitele austriace spre a da samAaice". Spre aceasta el isi propune de a intrebuinta pe domnul delaRoche 61 Acesta fusese secretar si la alti principi de mai inainte.Al doilea secretar al lui Caragea fu un alt Francez numit Tis-sandier 62.

Se vede insä" &A Neculai Caragea intinse prea tare coardacontributiilor si a jafurilor care trebuia s6 aptuiascä pe ficelesale. Poporul Incepu a tipa si Caragea fu mazilit in luna lui Iulie,1783, un an si trei luni dupà intronarea lui 6°. Credem ins6 cà desi motivul formal al destituirei sale va fi fost Afuirea poporului,Turcii vor fi avut in vedere mai ales raporturile prietinoase alelui Caragea cu Rusii pentru a-1 indepkta din domnie, raporturipe care Caragea nu le putea acopen i prin vestile sale asupra alianteicelor douà curti impkAtesti, care nu mai erau un secret absolutpentru nimene. Mai stkuieste pentru indepärtarea lui Carageasi curtea de Viena, plAtind astfel celei de Petersburg inlku-rarea lui Ipsilanti la care luase o parte insàmnRoare, càutânds6 punä.' fuga fiilor s6i in o lumin6 nefavorabilà pentru pkinte.Astfel se luptau Austria si Rusia dela numtirea acestor mici

" Caragea C. Poarta, 10 Sept. 1782, ibidem, p. 372." Enache Vacarescu, In ¡si. imp. olom. Papiu, II, p. 291, spune ca s'au

casatorit pentru a 3-a °aril cu a cincea lata a domnului Caragea." De St. Priest c. af. straine, 16 Fevr. 1782, Hum. Doc. Supl. II, p. 11." De St. Priest din 17 Martie, 7 Mal §1 8 Iunie 1782, ibidem, p. 12,

14 si 17." De St. Priest c. af. streine, 17 Iulie 1783, ibidem, p. 27: La &po-

sition du pri-ice de Valachie qui a eu lieu ces jours derniers, montre que laPorte s'occur e moins de sauver les apparences; car c'est alétrer un des pointsde ses derniers engagements. II est vrai que ce prince faisait crier ses sujets etse conduisait comme un imbécile. C'est l'anclen drogrnan de la Porte, MilcalalciDraen qui l'a remplacé. 11 est homme d'esprit et de résolution".

18g 'STOMA. ItOMANILOR

principi, nu pentru ca s'ar teme de ei, dar pentru ca le servesede spioni" 64.

Ambasadorul rusesc informat despre intentia Portei de adestitui pe omul ski din Muntenia, cauta sa apuce inainte §iremite Portei o nota in care ii atrage serioasa luare aminte asupraneindeplinirei conditiilor tratatului de Kainargi, majales In ceeaceprive§te principatele, ruinând inteuna aceste tari prin deasaschimbare a gospodarilor pre cat §i prin alte sarcini §i apasaricare nenorocesc pe bietii locuitori. El cere Portei ca Moldova §iValahia O. fie tratate de acuma inainte conform conventiei din1774, §i pentru a radica once soiu de indoiala asupra acestuipunct, pretinde ca Poarta sa se explice asupra tributului pe careprovinciile aveau sal plateasca, precat§i asupra inlaturarei sar-cinilor introduse prin violenta §i abuz.

Turcii insà cu toate sfaturile Frantiei de a primi dreptelecereri ale Rusiei", destituesc pe Caragea, sfa§iind ilia °datatratatul dela Kainargi. Ori care ar fi fost motivele lor politicepentru un asemene pas, §i. multamirea setei de bani a dregatorilorPortei Inca juca un mare rol in aceasta disgratie a lui Caragea.El vroind cu once pret sa faca avere, impartia numai. cat preaputin rodurile jafurilor sale cu meghistanii turci, §i ace§tia de-prin§i de atata timp a se folosi din domniile tarilor romane nu seputeau multumi numai cu rolul diplomatic al domnilor romani,care se accentua pe fiece zi mai cu putere, ci vroiau pe langàaceasta ca ei sa ramana ceeace fusese mai inainte, ni§te jafuitorijafuiti. ".

Tot pe atunci pentru a stoarce ceva bani dela alti Grecidin Constantinopole, vizirul mazile§te pe dragomanul Portei,Mihaiu Dracu Sulu, inlocuindu'l cu Alexandru Mavrocordatfiul lui Constantin, 04 trimite in surgun la Tenedos, surgunindtotodata §i pe Alexandru Ipsilanti, spre a-i ierta apoi pe amandoidupa putin timp §i ale permite inturnarea in Constantinopole,ha and chiar lui Mihail Sutu domnia Orel. Muntene§ti in loculdestituitului Caragea ; toate aceste bine inteles nu Ma grasebac§i§uri date intai pentru inlaturarea disgratiei, apoi pentrudobandirea favoarei 67.

s Carra c. de Vergennes, 23 August 1783, tbidem, p. 30." Memoriu prezentat Portal de trimisul Rusici In 16 Nocinvrie 1782,

ibidem, p. 22." De St. Priest c. Porutli, 24 Noemv. 1782, ibidem, p. 23.47 De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21: Le ci-

devant prince de Valachie a été exilé :I Rhodes avec ses deux fils, sans autremotif que la jaluasie qu'ont les Grecs du lanar de sir ¡attune et la cupidité desTurcs pour l'en depouiller. 11 lui %wire acheter son rapper. Comp. 25 Iulie1782, ibidem, p. 25

DELA PACEA DE ILAINARGI PANA LA PACEA DE 1A81 189

Mihai Draeu Sutu in Muntenia 1783-- 1786. -- Drago-manul destituit §i apoi iertat §i Inaintat la i-angul de principe alMunteniei, venia pe scaunul ei In ni§te timpuri foarte grele, Inmomentul &And un rasboiu ameninta A. izbucneasca Intre Turciape de o parte §i. imparatiile dela nord de alta. Anume Ru§ii In-corporase Crimeea §i (Muse un ultimatum Portei, ca sa recu-noasca aceasta Incalcare a tratatului de Kainargi, §i. sa relnnoiascaiara§i stipulatiile privitoare la Odle romane. Pe de alta parteAustria Intaleasa asupra acestor puncte cu Rusia, cerea o in-dreptare de granite la Or§ova pe MO ca pretindea din Bosnia,o bucata de pamânt reinnoind In aceasta de pe urma tail, trite()masura mai mica, operatia fericita executata asupra Bucovinei.

Poarta nefiind In m5sura de a se Impotrivi ambelor impArAtii,concede in parte cererile Austriei, recunoa§te Incorporarea Ta-tarilor §i elibereaza un firman pentru confirmarea privilegiilortarilor române, In anul 1784, care stipula urmatoatele :

Supu§ii ambelor t.lri nu vor mai aveà de platit decat tri-butul hotarât, §i nu alte dari sub deosebite numiri care se obici-nuiau a se lua Inaintea ultimului razboiu.

Voevozii lor nu vor mai fi destituiti pe cat timp nu vor aratani§te semne invederate de rascoala, conform tratatelor ce existatare curtea sultanului §i acea rusasca. Birul se va plati de acumafnainte prin agentii principilor din Constantinopole, §i. nu la tri-mi§i turci In principate.

Turcii sa nu aiba voie a-§i cumpara imobile in Odle ro-mane sau a pa§te turme.

Turcii ce vor veni prin Wile romane sa nu mai supere cunici o cerere pe locuitori.

Tributul se fixaza la 619 pungi pentru Muntenia §i 135de pungi 444 de lei pentru Moldova, pe langa 90,000 de lei ceambele OH ar trebui sä dee pentru sarbatoarea Bairamului §i40,000 de lei din partea Munteniei §i. 25,000 de lei pentru Moldovala sarbatoarea Rechiabie.

SA nu se ceara dela principe nimic pentru confirmarea lui,precum nici la schimbarea vizirilor sau a altor dregatori 68..14 Prin acest hati§erif Turcia parea ca renunta tocmai la parteaaceea prin care se folosia mai mult din stapanirea tarilor romane.Va mai trece Insa mult timp pana ce conditiile stipulate pe hartievor ajunge a fi respectate In practica; mult timp Inca pana ceTurcii se vor putea deprinde cu o idee a§a de neauzita ca aceeade a nu mai exploata domniile române. In ori ce caz un pas erafacut ; recunoa§terea macar In teorie ca modul lor de procedarede 'Ana acuma fusese un abuz pe c,are se indatorau sal Inla-

" Reproducesea firmanului In Husm. Doc. VII, p. 420-425. Celelaltedispozliluni sunt de natua eeouotnicii

190 ISTOBIA ROMANILOR

tureze. Pe and insg Rusia stgruia ca sg obting pentru principateaceastg uwrare, ambasadorul ei din Constantinopole, se folosiade fnrgurirea lui crescAndg asupra numirei i destituirei domnilorprincipatelor, spre a le lua el bani ca multumitg. Dl. de Bulga-kow luase 50,000 de lei dela numirea lui Constantin Moruzi inscaunul Moldovei, i neopozitia lui la aceea a lui Alexandru Ma-vrocordat Ii adusese iar grase bac§i§uri. De asemene Mihaiu Sututrimisese sume insemnate a-Mt la Petersburg at 0 la Constanti-nopole, insg nu mai mult in pungile Turcilor ci in acele ale Ru-01or 69. Foloasele nelegiuite tot erau sg curgg din Odle române,faptul cg se schimbase pungile in care trebuiau sg se infunde,nu prefäcea cu mult in bine soarta lor. Prea fericite se puteauele socoti Meg, când nu trebuiau sg dee la doi ! Mihaiu Sutu domniaIn aparentg sigur pe scaunul muntean, garantat prin dispozitiilehati§erifului din 1784, când de odatà este rgsturnat de carg unnou competitor, care nici mgcar nu apartinea neamului fanariot,0 erg un Grec din insule a cgruia familie imbracase Ong atuncidregkoria inferioarg de dragoman al arsenalului. Acesta ergNeculai Mavrogheni, fiul unui om ce ocupase aceea0 dreggtorie70.Amiralul de atunci Hassan pa§a, având o mare trecere la sulta-nul, ceru principatul Munteniei pentru dragomanul sgu, in timpulunei vizite pe care sultanul o fgcuse la casa de varg a amiralului.Sultanul Ii fgggdui numai deck aceastg cerere, fgrg. a se gândicg se trecuse acuma timpul când putea dispune dupg plac detronul tgrilor române. Consiliul mini§trilor, având mai ales invedere impotrivirea la care se a§tepta din partea ambasadoruluirusesc, solicitat apoi de stgruinta intregului Fanar, care se mi§caseca un om la vestea cg un Grec din Arhipelag pretindea sg pungmAna pe patrimoniul lor fgcu pe sultan sg reving de o camdatàasupra hotgrirei sale 71 Lupta contra lui Mavrogheni o conduceamai ales unul Petrache care din bucgtar ajunsese directorul mo-netgriei, unde prin mijloace piezi§e c4tigase o avere uria§g.Acest Petrache bizuindu-se pe pungile de bani de care dispu-nea, îi pusese in gAnd sg inlgture nu numai pe Mavrogheni,

" De Choiseul c. de Vergennes 10 Fevr. 1785 si 27 ian. 1786, ibidem,Supl. II, p. 36 si 37. Nu credem cA in aceste rapoarte ambasadorul FrantieisA fi vrut numai sA calomnieze pe acel al Rusiei, de si relaPile Intre ei nuerau din cele mal prietenoase.

711 Cel intAi Mavrogheni este amintit ca dragoman al arsenalului In 1751.Raportul lui Penkler din 1 Aprilie 1749 si 2 Ian. 1753 in Huim. Frg. V, p. 179.

71 De Choiseul c. de VergEnnes, 27 Ianuarie 1786, Hurm. Doc. Supl,II, p. 37. DupA o altA depesii a af. strAine c. de Choiseul din 24 Aprilie1786,s'ar pàrea cA Rusia consimtise la siArsit la numirea lui Mavrogheni ibidem, p.40: L'anecdote sur le drogman MavioghEni ne laisse par d'etre intéressante,en ce qu'elle prouve que le cour de Russie se met sur le pied de protégerhautement les princes de Moldavie et de Valachie, ce qui l'amènera A dis-poser de ces principautés et s'aitacher. les families grecques parrni lesquelleson choisit d'ordinaire les hospodars".

poate pentru a-i lua el locul, dar insu§i pe marele vizir caresprijinea impreuna amiralul pe competitor. Sultanul spuse ami-ralului a Petrache i-ar fi oferit 4.000 de pungi pentru a des-titui pe vizir §i pe el. Atunci Hassan pa§a pentru a-§i rasbunaasupra lui Petrache, facu sä straluceasca la ochii sultanuluiperspective bogatei mo§teniri pe care ar putea-o dobtindi dacaar da mortei pe intrigantul Petrache. Atata fu de ajuns. Sul-tanul dadu indata in judecata pe Petrache pentru subtragerilefacute la monetarie §i'l supuse torturelor celor mai cumplitepentru a-I face sa-§i marturiseasca averea. Casa lui de vara fupradata §i in parte daramata In parerea cá pivnitile ar ascundecomori. Bogatele lui mobile furl chiar in ziva aceea transpor-tate in un mandru palat pe care sultanul Il construise pe canalpentru una din sultanele sale, dar care din lipsa de bani nu fu-sese Inca mobilat. In sfar§it cand se crezu ca se zmulsese delaacest nenorocit marturisirea a tot ce poseda, se hotari ca el samoara, facând din aceasta un soiu de triumf pentru du§maniilui. In 14 a lunei Martie Mavrogheni intrand in serail pentruaji lua investitura principatului sàu, gasi lânga poarta cea d'intaipe Petrache, cu corpul sfaramat de torturile suferite, tarat sprelocul osandei. Cateva momente dupa aceea trecu marele vizircare chema la insu§i cu glas tare pe calk', cauia Ii facu unsemn. Petrache fu executat in momentul chiar cand zarind pemarele vizir, ridicase manile call el, implorandu-i indurarea.Noul principe al Valahiei veni cate-va momente dupä aceeasa-§i sature ochii la vederea cadavrului fostului sau du§man" 72

Asemene groaznice scene de barbarie §i de cruzime se pe-treceau tot numai spre a indeplini setea de aur pe malurile Bos-forului, cand dinspre nord se ridica iara§i o cumplita furtunaasupra imparatiei mahomedane. bar aceasta imparatie pareaea are §apte vieti. De cate ori fusese sà piara, §i tot se sculaseiar dela pamant, §1. de cate ori mai era sa se primejduiasca §i deacum inainte, farä a fi inghitita 1 S'ar parea cà avand con§tiintade puternica ei vitalitate, privia cu nepäsare la toate orcaneledeslantuite asupra ei.

In Moldova in rastimpul acestor patru ani, domnesc doidomni cu acela§ nume Alexandru Mavrocordat, §i anume celintai, fiul lui Constantin Mavrocordat dela 1782-1785, §i celal doilea pronumit §i Firariu, fiul lui loan fratele lui Constantin,ambii deci veri primari unul cu altul

Mexandru Mavroeordat I In Moldova, 1782-1785. Con-stantin Moruzi fusese mazilit de Poarta in urrna tanguirei am-

Is De Choiseul c. de Vergennes, Martie, 1785, ibidem, p, 38. Comp. Diezc. rege, 26 Apr. 1786, N. Irga, Acte f i Frg. II, p. 206.

" Vezi-Généalogie des Mavrocordalo de Constanlinopole par Emile Legrand,Paris, 1886, tabela finalA.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IARI 191

192 /STORI'A ROMANILOR

basadorului rusesc, despre modul cum principele Moldovei pri-mise pe consulul Lascaroff, i Poarta se folosi cu plAcere de aceastAtânguire pentru cg, destituind pe Moruzi, s6 infrângg, in apa-rentà In interesul Rusiei, indatorirea contractatà prin tratatuldela Kainargi, de a lgsa pe principi sà." domneascA indefinit dac6s'ar conduce bine 74. El fu inlocuit cu Alexandru Mavrocordatfiul lui Constantin, fostul domn al tkilor române. (Man cu a-ceastii schimbare se mai preface 0 dragomanul cel mare al Porteiotomane, mazilindu-se i trimitindu-se In surgun Mihaiu DracuSutil i punându-se in locul lui celalt Alexandru Mavrocordatpronumit Firariu 76.

Alexandru Mavrocordat datoria inAltarea sa protectieiambasadorului rusesc, care din aceastà pricin6 nu aveà nici ogripi despre purtarea lui, intrucat, spunea el. n'avea decAtun cuvânt spre a-1 rAsturna depe tronul pe care'l in'ältase 76.

Du§m5nia ascunsA ce despsártia pe Ru.0 de Austriaci, chiaratunci când Oreau uniti prin interese comune, impinge pe

Mavrocordat a se purta cgtrA Austria in chipul cel mai nepriete-nos, purtare motivat6, nu e vorb6, prin nAndria §i provoc'ärileparvenitului Raicevici, consulul austriac din principate.

Acesta vra sA-0 dee chiar dela inceput un aer mAret deambasador 0 de reprezentant al imp6ratului, nici mai mult nicimai putin ca insu.5 trimisul din Constantinopole. Venind dinBucure*ti la la0 §i trecand prin Foc§ani, el adunA pe toti supu0iaustriaci de acolo, spunându-le c6 nu ar mai aveà de plait nicio dare, ha c6 ar putea chiar s6 cearà indàràpt pe acele pl6tite ;sosind In la0 face mari greuräti principelui pentru gazda ce i sedkluse ; se ofensaz6 pentru cà domnul nu primise de indat'd petrimisul sni Meuse sà a§tepte putin pan6 ce e0se din divan ;se exprim6 In chip arogant §i necuviincios fatà cu secretarulprincipelui ; sfaue§te pe medicul domnului, Beneveni, sà-0ràfuiaseä socotele cu stApAnul lui, andu'i a intelege c'ä domnulva fi destituit. Alexandru Mavrocordat rgspunde acestor necu-viinte prin refuzul de a recunoa§te pe Raicevici de agent con-sular, neposedând el un firman dela Poartà pentru atare recu-noa§tere, Aluindu-se sultanului pentru insultele suferite delaRaicevici §i pârand pe acesta c6 s'ar fi rostit cu cuvinte ocAri-toare la adresa Portei. Sultanul crezând denuntärile domnului,se supArà cumplit pe Raicevici §i cere explicki dela comiteleHerbert. Acesta je apkarea consulului sàu, pArAnd pe Mavro-cordat, pe care la sfAr0t vAzAndu-1 cam prea apucat in purtarea

" De St. Priest C. af. strelne, 10 Iunie 1783, Hurm. Doc. Supl. vol.II, p. 18.

" De St. Priest c. de Vergennes, 10 Oct. 1782, ibidem, p. 21." Da Choiseul c. de Vergennese, 10 Febr. 1785, ibidem, p. 36.


lui, nici rezidentul Rusiei nu-I mai sprijine, In at este mazilitinlocuit cu vArul s5u, dragomanul Portei 77.

Alexandru Mavrueordat al II-le Firariu In Moldova, 1785 1786El este numit domn In 12 lanuarie 1785. iar In locul lui ca dra-goman este rAnduit Calimah. Mavrocordat petrecuse lung timpla Petersburg Ins5rcinat cu afaceri de ale Portei ; totu§i aceast5Insuire In loe de a-1 indepArta de Austria, fiind date acuma re-latiile dintre acele dou5 Impär5tii, care se apropiau tot mai multIn vederea unui r5sboiu comun In contra Portei, Il face agreat§i la curtea de Viena. Ambasadorii Rusiei §i a Austriei, In urmainstructiilor primite dela curtile lor nu se mai mAncau unul peahul, ei trgiau In o fntelegere tot mai deplin5. De aceea §i Alexan-dru Mavrocordat care trebuia sA fie simpatic Rusiei chiar prinfaptul c5 stäluse mult timp intre Ru§i, devine destul de pnicut§i Nemtilor. El se Int5lege fnc6 Inaintea de a pleca din capitalaImpäràiei cu comitele Herbert, asupra extradiliei dezertoriloraustriaci, §i dup5 ce vine in Moldova, urmeaz5 o purtare din celemai Impkiuitoare faä cu interesele austriace.

Intre aceste se fncordase i raporturile dintre Frant'a §1Poart5, pentru refuzul acesteia de a primi corä'hiile sale In mareaNeagr5, in cAt prin aceasta Insu§i Frant'a se arunc5 In parteaAusiriei 78. Aceasta Imprejurare ne explic5 cum se face de in-ternunciul recomand5 lui Raicevici pe abatele d'llauterive, cear veni In Moldova in Insu§ire de secretar al principelui, care arfi foarte dispus atAt prin fireasca lui plecare cAt §i prin reco-mandarea anumit5 a ambasadorului francez, sA Intrebuintezeinfluenta sa la la§i in slujba unei curti prietene i aliate Frantei.'9"

Cu toate silintele lui Mavrocordat de a sluji ambelor curtice trebuiau s5 lucreze i'mpreun5, el fu mazilit dup5 st5ruinteleAustriei, care simlind c5 fAsboiul venia, vroia s5 aibä In Moldovanu om ca totul devotat.

Alexandru Ipsilanti indat5 dup5 retragerea lui voluntar5din Muntenia, provocatd prin fuga copiilor sài, spusese internuu-

ri ezi soisoarea iul Raicevich c. Alexandru Mavrocordat, 7 Nocmvrie1783; a lid Alexandru Mavrocoidal C. al.enlul sau din Constantino; ()le, No-emvrie 1783. Heibeit C. Ponift, 21 Nocmv. 1783, ploteAul lui Rai( eNic h pcntiunerecunoaslerea lui 22 Noemv. 1783. lielbeit t. Raicevici, 26 Nocmv. 1783;Alex. Mavrocordat c. agentul rus, Nocmv. 1783, alta din Dectmvrie 1783, inHeim. Doc, VII, p. 409-416. Comp. Hobert c. Raicevici, 10 lanuarie, 1781;Ibidem p. 426; .,son hauteur vaiiable et diiiicile à minder &plait le M. de Bul-gakow lui-n ene, qui reconnait aussi que te mince n'a pas les qualités tequiecapom une administration de cette importance".

Zinkcisen, VI, p. 561.7' Herbert c. Raicevich, 12 Fevr. 1785, Huim. Doc. VII, p. 437. Asuprte

multlimliet Austriei cu puitcuea lui Mavrocordat, vczi gi Raicevich C. Heibtit,Sept. 1785, ibidem. p. 449.

A. D. Xenop I. !Morin Ronanilor. Vol. IX. 13


ciului german, c5. de*i. Poarta nemultumitä cu purtarea lui Ca-ragea ar fi dispusä a-1 trimite indärApt in Muntenia, totu§i el nuva cere principatul decat atunci când internunciul ii va spunesä o faca 8°. Totu§i se vede cà in curänd dupä aceea se räsgan-de§te §i se roag'ä de comitele Herbert sä gräbeascil cu stäruintelepentru restituirea lui, fägkluind a sluji curtei de Viena cu aceea§icredint'ä ca §i in trecut 81 Pá'nä acuma cablnetul imperial nuavuse neapäratä nevoie de slujbele lui ; räsboiul lusà fiind gata säizbucneascä, ea intrebuintà tocmai trecerea pe care teama unuiasemene trebuia sä i-o dee la Poartä, spre a obtinea numireaomului ei in domnia Moldovei.

Alexandru Mavrocordat fuge insä in Rusia, pretextândteama de uneltirile lui Ipsilanti care se spunea ea' aduse 700 depungi lui Ata-bei spre a-1 ucide 82 In realitate Mavrocordat eracapul unei conspiratii greco-ruse§ti, menite a räscula pe Greci§i pe tärile române in contra Portei §i in favoarea Rusiei. Maimulti boieri fugirà cu el in Rusia, §i toatä intriga era rezultatulsilintilor consulului Lascaroff 83. Iatà pentru ce se temeau Turcii,§i cu drept cuvant a primi agenti de ai Ru§ilor in tärile române.

3. NECULAI MAVROGHENI IN NIUNTENIA 1786-1788 IALEXANDRU IPSILANTI IN MOLDOVA. 1786-1789

Cu un an inaintea izbucnirei r'äsboiului Turcilor cu Ru§ii*i Austriacii se numesc in tärile române doi domni care pästreazäscaunele lor câtva timp §i. dupä inceperea dumäniilor, anumeNeculai Mavrogheni in Muntenia Oda' la 1788, iar AlexandruIpsilanti in Moldova pänä la 1789. Dela aceste date pänä la paceadela 1a§i 1792, in ambele täri române domniile sunt inlocuiteprin ocupatia austriacä §i ruseascä.

Neeulai Mavrogiteni in Muntenia, 1786-1788.-- Am arAtatmai sus cum acest Grec originar din Arhipelag, §i anume dininsula Miconos, uzurpä unul din scaunele ce erau pästrate numaipentru cApätuirea odraslelor fanariote. Bazat pe inalta favoarede care se bucura proteguitorul säu Hassan pa§a amiralul, lasultanul, care atepta mari lucruri tocmai de la marinä in viitorulräsboiu cu Ru§ii, Mavrogheni crezu cä nu are nevoie de respectatnimic in Tara Munteneased, §i. veni cu o pornire stra§nic6 sä ocupe

" Herbet c. Kaunitz, 10 Septemvrie 1782, ibidem, p. 372.81 Herbert c. Kaunitz, 9 August 1783, ibtdem, 404." Al. Mavrocordat cltril so/la lui Zamlira, 7 Februarie 1787, tbidem, Supl.

III, p. 36.ga Durosoy fostul secretar al lui Al. Mavrocordato c. af. streine, 6 Dec.

1795, ibidem, Supi. 14 p. 130.

DELA PACEA DE SAINARGI PANA LA PACEA DE IAt3I 195

scaunul ei, honra a infrAnge ori-ce impotrivire, si a cAlca totulin picioarele sale. Chiar prin cuvântarea tinut6 in greceste, dedascalul domnesc din Bucuresti din acel timp Manolache Persianu"se in§tiinta poporul ca sA se ingrijeasc6 a petrece bine si in faptebune, cAci cel ce va fi prinsCu vinovAtia va fi pedepsit deMAria Sa cu grea pedeaps6 inlumea aceasta, afarà de aceeace-1 asteaptà pe lumea cea-laltà" . De si domnul ospà-teazá deocamdatà pe episcopisi pe boieri, le face s'A simtà'ludan greutatea jugului ceaveà de gAnd sá apese pegrumajii lor, cerdndu-le ocontributie insAmnatà pentru 1reintocmirea palatului dom- S- /(nesc, ce zAcea in ruine inmijlocul orasului, avAnddee fiecare dup6 averea Iui,boier, cilugír ori negutitor,cAte 60, 50, 20, 10, sau 5pungi de bani spre scopularAtat ; iar boierii neputândface altfel cu voie sauvoie au dat cAt li s'au cenit,

L. .

c5zAndu-le ospltarea scumpà".A cesta el-A insä numai hice- .

putul stea'sniciilor sale. In cu-rAnd cl introduse un nou sistem o1,11, --.10,104I.

de politie neauzi4i nepracticatpfiná. atunci. El ordonii tuturor Niculae Mavroghenl Domnul Munteniel,locuitorilor din BucurEsti, ca 1786-1790. Ette Imbracat In costum turcescnimene sà nu-si mai inchiiä Colectia Academiei Romane

portile niel ziva nici noaptea,spre a putea asifel atrage pe tálhari la intreprinderi, i apoi aaveà plikerea a-i prinde i a-i spAnzura numai decAt, flír6 ju-decatlí, pe niste furci inalte de doi stAnjeni 16sAndu-le corpurile

s. De la acest dascd1 ce puita titlul de (Ominar ne-a rOrnas o scrlere incale inalla pana la ceruii vitejile lui alavropheni. Ea este intitulata Movoirstxt%Epa)* van/ tptendav xacrcopacupeertov 'rol) dtlerIXoTatou sOsepeatásoo TE %al. Tpona-toakoo 04i1PCOO 4iiv %al frupdxo; naalç ObTxpoP.ax(aç xop:ou Id Isitxo),tioo ni-spoo aloPpoTixxi O EP6a2, COVStaTiOh napa Toa servsattkoo %mi CXXoycp.cota..roo dp.Xowros p-cre9soo Ita1..tx&px1 xoplou Ma6Àawi ro6 Eq)3távox, v ri Toxoypct+Ccf rip

Booxoopeo.rito 1789 napa anixrpito Tortoypiyy. o paralela trance= din vremuelle noastre este cartea voluminoask a lui Blanchard, Les Mavrojeni...

" Dionisie Eclesiarcul in Papiu, II, p. 167.

19(1 ISTORIA. ROMANILOB

sa se legene In vazduh cate o zi Intreaga, spre Ingrozirea lumei,tnainte de a pune sa le ingroape. Travestindu-se in haine cand depopa, cand de Turc 88, el umbla prin bacanii §i alte pravalii, eau-Mal sa surprinda vre-o in§alatorie la masura, spre a trimitenumai cleat pe vinovati la spanzuratoare. De asemene umblapela biserici pe vremea slujbei, spre a vedea daca preotii 4icautau de datoriile lor, silind pe acei de saptamana sa stea toataziva la biserica, toata ziva nelipsiti, uitându-se pela sfinti" 87,sub cuvânt ca ar putea avea oamenii nevoie de slujbele Ion.Oranduise sil se tina utrenia cea de dimineata tot sara SmpreunaCu vecernia, spunand ca oamenii nu ar putea veni dimineata labiserici, din pricina trebilor ; dar daca el u§ura astfel popo-renilor cauta rea de sufletul lor in timpul saptamanei, cu a-Mamai neaparat cerca ca Duminica §i sarbatorile toata suflareaomeneasca sil viziteze laca5uri1e sfinte, Meat, cum spune croni-carul, se umpleau bisericile de oameni de frica poroncei, iar nupentru dragostea lui Dumnezeu" 88. Tinca divanuri loarte dese§i lungi In care desbatea judecatile ; dar hotararile le dadea elsingur lara" nici a intreba pe boieri, judecand turce§te" cumspune Eclesiarcul.

Mavrogheni era cu to tul strain de Tara Munteneasca ; nu§tiea române§te de §i nu este de crezut ca el, dragoman al flotei,sa nu fi §tiut nici grece§te nici ma'car turce§te, c.um ii placelui Vacarescu a o spune" ". Totu§i ii lipsia de sigur cultura su-perioara, care deosebia pe cei mai multi din Fanarioti ; *i dacaaceasta cultura chiar izbutea numai arare ori sa inalte firea domni-lor spre sfere mai ideale, cu cat mai jos trebuia sa se -pile unGrec ordinar, cules din insulele marei Egee? Cu Mavrogheni seurea pe tronurtle romane unul din cele mai comune exemplareale rasei grece§ti. Iute §i aprins, pornit §i apucat, crud §i neo-menos, adaugea la toate aceste insu§iri primejdioase §i o nasati-oasa lacomie de bani, care-1 fäcea sa se arunce mai ales asupraboierilor, ca unii ce puteau oferi o mai manoasa pradd setei salede aur decat poporul cel de atatea ori despoiat.

Amestecul lui in razboiul izbucnit ii da prilejul de a puteajafui tara fat% nici o teama. A§a el intocme§te un corp de armatade lefegii, pe care-I arata la Turci ca fiind in numar de 20.000, peand in realitate un era decat 5--0000, luand insa prin jafuirea

" Istoria taptelor lui Mavrovhent-Vodd si a resmirifei din timpul 1U1,4'peIn 1790, scrisli la 1817 de pitarul Hristache publicatA In Buctumul lui CesarBollac, N-rele 7, 9, si 10 din Ianuarie 1863.

17 Pitarul Hristache, citat." Dionisle Eclesiarcul In Papiu II, p. 168." VAchrtscu, Istoria Imp. otoman In Papiu, II, p. 293. Glon, N. P. Ma..

Proghent, In Revista noud, 1888, p. 221, admite prea de tot spusele Vilairescului.

DELA PACEA DE KA1NAR.GI PANA LA PACEA DE IA8I 197

mai ales a boierilor, bani dela tara pentru intretinerea cifreiIndicate de el 90. Intorcandu-se dela ni§te expeditiuni facute inunire cu Turcii la hotarele Transilvaniei, el jafue§te insu§i mangs-tirile Wei sale, ia odoarele §i vasele lor sfinte i sfarma zidurilemanastirilor precum facu la Cozia §i la Arge§, scriind apoi laTurci ca ar fi luat dela Nemti cetatea Cozia. Pradaciunile saleavand de tinta mai ales pe hoieri, indata ce simia ea un om esteinstal-at, Ii trimitea cu deasila caftan de boierie, punandu-1sa plateasca scump aceasta onoare. Facuse la Craiova boierijudecatori pe unul Turnagiul §i pe unul Ionià Papuc, care umblauprin sate §i imbracau pe taranii mai bogati cu caftan, punându-iapoi la inchisoare ca sa dee bani 9', §i cate alte nazdravanii toate.

Mavrogheni pentru a se mantinea in reputatia de credintace §i-o Meuse la Turci, trebuia sa faca mult vuet. 5i inteadevarrar s'a vazut un om care §tie a starni in jurul lui atata larmapentru a§a de putinä treaba ca ccea ce o facu. Indata ce ras-boiul se declara, In 3 August 1787, el face pe Poarta sa-1 numeascaseraschier adeca pa§a cu trei tuiuri §i comandant deci al o§tiri-lor musulmane. Unind aceata %inn cu acea de a face bani, el daIn §tire tuturor vagabonzilor i vânturatorilor de tara sasa se inroleze pe lefuri In o,tirea lui ; fagaduia anume leafa foartemare pentru acele vremuri, de 10 lei, adeca 2 galbeni de calaret§i 7 lei de pedestra§ pe Luna. Se aduna din toate partile venitici,doritori de ca§tig §i pradaciuni ; dar §iretul domn gase§te in curandmijlocul de a nu trece cu numarul peste acel ce trehuia sa-i baseputinta de a se imbog'äti din jafurile Ord. Oranduia anume maiales Turcilor tain, cum veneau ; inainte insa de a se implini luna,cAnd trebuia sà le dee leafa, le taia tainul, §i Turcii neavand cemânca, nici ce prada, deoarece tara intreaga era bejanita, seduceau din Muntenia, fAcAnd loc la altii care veniau sA experi-menteze aceeasi capcan6 92.

Täranii romani redu§i la mizerie prin pradaciunea sistematicaa tarei, se inrolau §i ei in armata lui Mavrogheni, Meat astfelintalnim priveli§tea stranie a unui corp de o§tire romaneasca intimpul Fanariotilor. Dionisic Eclesiarcul ne spune Mavro-gheni facuse caste din tara cu capitanii §i steaguri frumoase,zugravite cu sfinti, imbracându-i cu capoate domne§ti, dandu-le

so VAcArescu, 1. c. p. 294.VAcArescu I. c. p. 297. Dionisie Eclesiarcu, 1. c. p. 176. Comp. un ra-

port al lui Bulgakovi C. Simolin, din 1787. Hurm. Doc. Supt. II, p. 44: D'unautre coté elle se pelmet toutes sortes de vexations contre les peuples de laValaquie et de la Moldavie qu'elle ruine par de fréqucnts thangemcnts d'hospo-dars, dont le choix fait me ne peu d'honneur à son humanité, car celui de Va-laquie par exemple gouveine de la manière la plus tyrannique".

" VAcArescus 1. c. p. 294.

198 /STOE/A 110MANILOR

lefi, i numindu-le, capitania lui Sf. Gheorghe, a lui Sf. Dumitru,a lui Sf. Teodor si altor sfintiD'

Se adunase in Bucuresti 5 6,000 de oameni, care trebuiauinsa nu numai inbracati in uniforma i pusi sub steaguri, darMeg invatati cum sa manuiasca' .Mavrogheni puse deci asupralor ca instructor pe un dezertor german. Domnul fnsa vroia saaiba i complinirea neaparata unei armate, artileria, pe careo injgheabä cum poate, probabil mai cu sama din tunuri turcesti,deoarece Ii era peste putinta a dobandi dela imperiile nordicecu care Turcia era in rasboiu, i pune asupra ei ca comandantsuprem un calugar cordelier fugit din o manastire ".

Dei ne-am asteptat ca o armata astfel alcatuita sa nuraspunda intru nimic la scopul pentru care fusese infiintata,totusi Mavrogheni izbuteste a-i insufla tot prin bani un curajmaestrit. lath' ce ne spune asupra acestei finprejurari un calatorce trecuse in acele timpuri prin Muntenia. Mavrogheni fagaduisecate un galben de fiecare cap de Neamt ce i se va aduce. Soldatiilui erau adunatura cea mai mizerabila pe care o putea da Valahia,fara rânduiala sau disciplinà, popor de strânsura pe care-i adunasebätaile i foamea Acesti oameni atacau cu mare furie ,pentru apune mana pe Nemti si a castiga galbenii fagaduiti. Foameaimpingea pang sub tunuri spre a dobandi capete. Acei ce nu aveauacest noroc se bateau cu acei favoriti de soarta, incat fiecare capde Neamt ocupa cel putin trei oameni din oastea lui Mavrogheni" 95.Rezultatul cel mai clar al intocmirei ostiri fu insa pradareape unde o asemene mai putea sa se intâmple, nefiind de tot spar-cuita 96.

Daca insa Mavrogheni se arata doritor de a sluji pe Turcicu mana armata, dorinta ce avea de mobil principal jaful ne-pedepsit al -Wei pe care domnia, in politica dragomanul arsena-lului se arata cu totul nedestoinic i nepriceput. Astfel cand toatalumea stiea Inca din 1780 ca. Austriacii sunt aliati cu Rusii incontra imparatiei otomane, Mavrogheni indraznia sa scrie Porteichiar in 1787, ca Nemti nu ar fi uniti cu ei, ha cà le-ar fi vrajmasi,intemeindu-si parerea pe zvonul prins, nu se stie de unde, caacestia nu ar vrea sa recunoasca Caterinei a II-a titlul de impara-teasä a Crimeei. Vacarescu care vazu insus aceasta scrisoare,cauta sá convinga pe domn despre nebunia ce facea. La acest

" Dionisie Eclesiarcul, 1. c. p. 173. Vezi i versiunile pitarului HristacheIn Buciumul, 1. c.

" Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787. Hurm. Doc. Supl. II, p. 49,Vezi l versurile pitaiului Hristache, In Buciumul.

Reise von Petersburg durch Maren beyde Schlesien und Ungarn nachStebenbitrgen und vort da zurlIch nach Pressburg, 1793. (Bibl. acad. col. SturzaNo. 2720) p. 284.

" Choiseul c. Montmorin, 25 Noemv. 1787 citat In nota 94: Les troupescommettent sur leur route des désordres ailreux".

tacrir (raport), spunea el domnului, n'are säli facä alt rgspunsprea fnaltul devlet, cleat iee capul, cu pricinuire batijoc". Mavrogheni räspunse boierului a nu §tie ce spune §i tri-mise scrisoarea. Turcii insä erau atäta de incântati de pregätirilemilitare ale lui Mavrogheni, in cat in loc de räspunsul ce-1 a§teptaVácärescu, Ii veni un altul cu aferim §i slugä credincioasä".VAzand insä mai tärziu cà Nemtii pureed inteadevär cu räsboiuasupra Turcilor, Mavrogheni vede cä s'a in§älat, chiam'ä pe VA-.cärescu §i mu§cfinduli barba, fi spune : väzuta-i cä Nemtii aurâdicat räsboiu? Bine fmi ziceai tu §i acuma ce sä fac? La careV5cArescu Ii räspunde cuvintele ironice in sinceritatea lor, cä sänu se teamA, c6 de har fi crezut imp'äiltia, de atunci 11 omora ; c6frnpärätia dela inältimea ta nu cere slujbA ca aceasta, de celegdndite, ci numai de cele vilzide". Sub aceste slujbe vAzute, VAcä-rescu intälegea Insà numai indestularea armatei turcesti cu pro-vizii, i s:A se lese Mavrogheni de toate intreprinderile pe sama lui.Nu putea sä-mi dee ascultare, zice boierul muntean, ctici Cuacest mijloc i se aradica toatä treaba jafurilor din mâni" 97.

Mavrogheni insä aveà nevoie, spre a pärea Turcilor cele cevroia sä creadà despre el, s'ä. mi§te §i tara impotriva du§manilorPortei. El cautl deci sä starpeaseä din boieri simpatiile lor pentruAustriaci, §i mai ales acele mult mai intinse ce existau pentrufratii pravoslavnici Ru§i. Indat'ä ce Nemtii declarä §i ei räsboiuTurcilor, in Ianuarie 1788, Mavrogheni trimite in surgun pesteDunäre pe mai multi boieri mari, bänuiti cu dreptul sau nedreptulde pärtinire pentru du§manii imp'ärätiei, punând pazA chiar §imitropolitului §i episcopilor. Dintreboierii surguniti erau : vor-nicul Ienache Racovità, logorätul Scarlat Ghica, paharniculTudurache Iuliano, banul Nicolae Brâncovanu, vornicul Dumi-tra§cu Racovità, vornicul Manolache Kretulescu, logorätul Cos-tache Ghica, clucerul Dumitrache Fälcoianu §i stolnicul Alexan-dru Farfara 98. Acei pe care domnul 11 lasä in tarä, furà siliti a sefnrola In armatà, fiind pu§i 25 din cei mai tineri dintre ei, api-tani ai steagurilor de soldati intocmite. Dintre ace§tia erau §iloan Cantacuzino spatarul fiul lui Räducanu §i Scarlat Câmpeanu,care indatä ce furà trimi§i Cu companiile lor clträ Ploe§ti, spre ase opune Nemtilor ce vroiau sà intre in tarà, fugirrt in Transilvania.Este cu atät mai neinteles cum de Mavrogheni putuse sà se in-creadà in Cantacuzino, cu cat el precum §i unchiul §i epitropulski Mihai slujise in armata ruseascA 99. Se vede insä cá Mavro-gheni cuno§tea oamenii tot a§a de bine ca §i politica cea mare aEuropei. Mavrogheni se vede c6 surgunise pe boieri, luandu-se

VAcArescu, /. c. p. 294-296.99 VAcArescu, 1. c. p. 295.99 N. BAlcescu, Biogralia spedarului loanICaniacuzino, In Mag. ist. penira

Dacia, I, p. 191.

DELA. PACEA DE KAINARCLI PANA LA PACEA DE IA131 199


dupa cu totul site consideratii decat hainirea lor despre Turci.Mai Intai el vroia sa-si faca la acestia un nume c Ingrijeste deminune de trebile imparatiei. Apoi el alese, spre a-i surguni, peboierii cei mai bogali, aceia de la care ar fi putut dobandi mai multla caz de iertare. Astfel pentru a invoi reintoarcerea femeii vorni-cului Greceanu, pe care o surgunise la Nieopole, clic dela acestboier suma insamnatoare de 10,000 de lei 100. Este inviderat casurgunirea acestei femei nu putea sa aiba un motiv politic, ciera 'actin numai in scopul de a jafui.

Mavrogheni cauta sa se opuna mai ales Austriacilor de-oarece Rusii erau ocupati in Moldova cu respingerea Turcilorde acolo. Pe la lunie 1788 el se bate cu un corp austriac esit dinTransilvania, si se raspandise vestea In Constantinopole ca el arfi murit din ranile capatate In aceasta intalnire. Principele deCoburg care cercase a patrunde in Muntenia, este nevoit sa oparaseasca, fan cu armata mult mai puternica a Turcilor, co-mandan deManoli-beisi de Mavrogheni. Alt corp de Austriaciintrând pela Focsani, fu iarasi batut de Mavrogheni uli. Catvatimp dupa aceasta, In lulie 1789, ilaflara pätrunzand in MoldovaIn fruntea a 25.000 de oameni.

Nu se poate tagadui cA aciiunea militara a lui Mavrogheni,dei facuta nu ant ca trupele sale cat cu acele turcesti, nu ar fiadus slujbe insamnate Turcilor. Cu toate aceste el este pedepsitca un tradator de insu§ stapanii sai pe care Si servise cu creclinta.Cum se poate explica asemene lacru? Turcii fericiti In luptelelor cu Austriacii, nu numai in Muntenia dar si in Banat, suntWO de Rusi In doua mari batalii, la Focsani si la Martinesti,In 31 lulie si 22 Septemvrie 1789. Nlavrogheni fuge peste Dunare,deoarece in rilstimpul cat el se purtase in contra Rusilor, Bucurestiifusese ocupati de Austriaci sub principele de Coburg insokit deloan Cantacuzino si de . . . Tocmai pe atunci se maziliavizirul lussuf pasa favoritul lui Mavrogheni, si un raport francezdin acel timp prezicea din aceasta prieina si caderea domnuluimuntean102. Numindu-se In local mazilitului vizir, pasa de Rusciuc,Celebi-Hasan, si acesta fiind dusman lui Mavrogheni, 11 mustracu asprime, ca in loe de a sta la postul lui la nordul Dunarei, s'arpreumbla la sudul acestui fluviu. Mavrogheni trece cu un corpde Turci Dui-Area la Calafat, este batut de Nemli si se intoarceindarat, când deodata este apucat i dus la moarte, fara jude-

lei VdtArescu, I. c. p. 295. Alte sume mai lurA stoarse de la boten. Eleaunt matate In un articol din Wiener Zeitung No. 36 din 3 Mal 1788 repi odus deN. Docan ; O poveslire trt versuri despre domnict lui Mavrogherd, In An. Ae. Rom.1I, tom. XXXIII 1911, p. 441 (25)

iii Ftapoiturile lui Choiseul c. Montmorin din 1 sl 20 Iulie si 15 Decern.1788, Hum. Doc. Supl. II, p. 55, 56, si 61.

rot C.hoiseul C. Montmorin, 6 Iunie 1789, ibidem, p. 67.

DELA PACEA DE HAINAROI PAN LA PACEA DE IA81 201

can, In baza unui firman ImpgrAtesc. Asupra pricinei acesteiexecutiuni ant de naprasnice ne spun niste nounti primite lazongresul de pace ce se tinea la Bucuresti, Mavrogheni acázut jártfa geloziei pe care marele vizir si ceilalti pasi, intunecatide izbänzile sale, concepuse asupra lui, si a indárátniciei cu careel se silea de a se face folositor Turcilor. Dusmanii sái obtinusefnni dela sultan un ordin de surgun. Impotrivirea de a se supuneunui atare ordin párusemarelui vizir un motiv indestulátor pentrua dispune din propria sa autoritate uciderea lui. Armata pare a fifost nemultámin de aceastá crudá executare, si nu se poatevedea dealt ca durere cá rávna cea mai statornicá i silintele celemai generoase ale acestui nenorocit principe s6 fi fost necunoscuLeOra la asa grad, Inca sá i se fi imputat credinta ca trádare,sA fi fost osandit a-si pierde viata inteun chip rusinos"

Numai Intr'un stat despotic si barbar ca al Tucilor se putuseindeplini la lamina soarelui un asemene act de fenomenalà ne-dreptate. Mavrogheni, poate singurul Grec care slujise cu credintápe Turci, tocmai fiinda nu fácea parte din viclenii i intrigantiiFanarioti, sá fie niet ca cel mai miel trádátor ! Dar cum puteasA iasá vre-odatá dreptatea la luminá, cand ea nici nu en cerce-tan, cand viata unui om, mare sau mic, puternic sau slab, atárnanumai dela incretitura sprincenei padisahului sau chiar a vizi-rului ; cand executiile se fáceau pe calea administrativá, fárá nicinácar umbra unei judecáti? Ce curaj mai puteau dobAndi acei

,ce vedeau asemene nedrqptáti, spre a lucra in interesul Portei?Pentru &Lisa sau contra ei, aducea tot capul pe trunchiu. De aceeadacá este vre-un popor care au meritat sá fie trAdat, vandut,precupetit. este de sigur acel al Turcilor, care nu stiea ce va sá zicAnici rásplatá, nici recunostinn.

On cat de rea si de asupritoare ar fi fost domnia lui Mavro-gheni pentru Muntenia, Turcilor el fu un sprijin. Acei ce trebuiausa-1 horopsascá l'au suferit ; acei ce trebuiau sà-i multumeascál'au dat gádelui. Ian dreptatea acestei lumi 1(4.

1" NoutAtile primite de congresul pAcei de la Bucuresti 8 Septem. 1790,ibidem, p. 77. Cam astlel explicA uciderea lui Mavrogheni Nicolo Foscarini C.dogele, 8 Oct. 1790, ibidem, IX, 2, p. 184.*

104 Mal multi scritori si mai ales Ionescu Gion, ir. Revista noud, 1888,No. 5, 6, 8, vroesc sit facA din MaNrogheni un soiu de nebun sui generis. Faptulel era iute I pornit nu exclude InsA o cugetare loarte limpede, prccum ovlidesc toate iaptele sale. GU despre strAsnicia lui,era numai atectatA, anumeacolo unde era de nevoie spre a inspira groaza. GI nu era si In particular asade cumplit precum se arAta une ori In public, se poate vedea prea bine dinrelatille si convorbirile sale cu Enache VitcArescu, care li spunea luciurile cam

erde i ti lAcea observatli Indestul de libere asupra purtillei sale. ToatA arAtar eanAsbAtiilor lui Mavrogheni, se bazeazA mal ales pe legende scornite de popor,tocmai din prefAcuta lui strA5nicie, pe care o lua drept realA. Alte douA scrieriasupra lui Mavrogheni sunt, O povestire tn versuri, publicatA de N. Docan (maisus nota 100) si cele adose de N. forgo In lucrarea sa Ceva despre ocupafia austriacliin An. Ac. Rom. IL Tom. XXXIII, 1911. Anibele contin numai amAruntinai,dar nim c Important.

202 ISTORLA. ROMANILOB

Alexandru Ipsiland In Al oldova, 1786-1788. -- Aproapeodatä cu numirea lui Mavrogheni in Muntenia, se face §i. aceeaa lui Ipsilanti in Moldova. El veni in aceastä tail domn in 1786,pus aici dui:a stàruinta Nemtilor care aveau nevoie de un om allor pentru rAsboiul ce se preatiau a purta in contra Turcilor.Cum de Turcii au incuvintat o asemenea numire, cAnd trebuiausä cunoascä relatiile lui Ipsilanti, cu curtea de Viena, §i. sä §tie§i scopurile du§mAne§ti ale acestei curti contra impàrätiei lor,se explicA parte din faptul eä Turcii tot credeau a vor puteaimbuna pe Nemti, §i. nu vroiau deci sd ingreuie tocmai asemeneputintl prin refuzul unei cereri a lor, apoi prin aceeea a Ipsilantiera foarte bogat §i. deci putuse sustinea candidatura lui §i cupungile de bani neapgrate.

Inainte de a pleca Ipsilanti eätrà Moldova, internunciul,comitele Herbert de Rathkeal ii face o vizit6 ce tine mai bine dedouä oare 105, In care fu lärä indoialä honrätà purtarea nouluidomn in caz de ràsboiu §i promisä din partea domnului trädareaTurcilor. Ambasadorul german mai ie mäsuri pentru a inmultinumärul agentilor säi in Moldova §i Valahia. Acel francez izbu-te§te insä a trimite in Moldova, in insu§ire de secretar al domnului,pe un cAlugär catolic, abatele Chevalier, precum pe dealtä parteIn contra Rusiei ajutà Turcilor, trimitänd In Oczakow un inginerfrancez numit Lafitte. Influenta Nemtilor asupra lui Ipsilantise väde§te Msá indatä din faptul, eä el trimite mult mai putinisalahori, de cum se cereau, la repararea intäriturilor Oczacowuluim.In curänd o nouil neorânduialà comisä de Turci In Moldovastänge §i putinele simpatii ce mai puteau fi rämase in ea pentrucauza Turcilor, §i arunc6 tare intreag6 in bratele du§manilor lor.Anume Turcii trimisese spre paza granitelor contra Ru§ilor 10000de ieniceri in Moldova. Ace§tia revoltându-se, mai mult de pre-text pentru a putea devasta §i präda tara, dupä ce j6fuesc parteadepe längä Prut, se reped la Ia§i, pradà ora§ul §i ataeä chiar pa-latul domnului. Garda albanez6 a acestuia unitä cu 500 de cäläriturci, respinge atacul §i ucide un mare numAr de acei ce-1 intre-prinsese. Atunci ei consimt a e§i din ora, insá refuzá a se ducepe jos. Dou6 zile cutreerà satele spre a ridica toate carele §i. c5.-rutele ce be gäsirà, luand $116 §i eárutele boierilor §i 9000 de caiCu ei.

Aceastä buntä sperie inteatäta pe bietul secretar francezal principelui, incAt el incaleeä §i o rupe de fugä, neoprindu-sededt In Bucovina. Fuga abatelui Chevalier compromite In ochii

116 Choiseul c. af. strAine, 19 Februarie 1787, Hurm. Doc. Supl. II, p. 42.IN Depesa lui Choiseul c. Montmorin din 23 Iunie 1787, ibidem, p. 40,

spune : ,,les princes de Moldavie et de Valachie n'ayant exécuté qu'en partieles ordres de la Porte". Acel al Valachiei, Mavrogheni, dacA nu a fAcut-o, eradin cauza prea marei ocupatiuni cu intocmirea armatei sale.

204 ISTOBLA ROMAN11.,OR

Turcilor atAt pe ambasadorul francez câtsi pe Ipsilanti, de oareceTurcii spuneau ea' el a fugit inadins in Austria, pentru a destAinuiimpgratului secretele lui Ipsilanti, §i planurile de rAzboiu alevizirului "7. Nu stim cum va fi stat cu planurile vizirului, cu toatecà Turcii nu prea aveau obiceiul de a face planuri arid mergeaula egsboiu ; cât despre secretele lui Ipsilanti, acestea nu mai aveaunevoie de a fi destAinuite curSei de Viena, intrucAt acele ce existanIn mintea principelui erau cunoscute tocmai numai de aceastAcurte. Atare lucru se si vede indatà ce Austriacii intrA in Mold ova.Dei Ipsilanti ar fi avut tot timpul a fugi cAtil sud, el este prins laIasi de trupele germane '", in acela§ mod precum fusese prinssi Grigore Ghica de Ru§i in lupta din 1769.

Turcii pricepurà abia acuma uneltirile domnului Moldovei,si aceasta numai dup6 ce le deschise ochii ambasadorul englez.Ei pun la inchisoare pe femeea si pe fiul unic al lui Ipsilanti carese aflau la Constantinopole, supun la torturà pe acest din urm6care tocmai atunci isi ingropase sosia, spre a'l face s6 mArturi-seascA unde-si aveau avuSiile. El aratà vre'o doug milioane depusela bancherii din Constantinopole ; dar ambasadorul Anglieidenuntând c6 ar mai aveh alte 20 milioane la case din Viena,aceastà denuntare agraveaz4 inteun chip nespus pozitia familieidomnului trAdAtor. Chiar in acest moment critic, cAnd o provincieintreagA erà pierdutA, si anume prin trAdarea unui om in careTurcii avusese incredere, se gandeau tot numai la bani ! Cu ace§tiacredeau ei c6 se pot vindeca toate, chiar i ranele subredului lorstat. Mid un organism politic au ajuns inteo astfel de stare dedescompunere, nu trebuie s6 ne mirgm dac6 nenorociri incep aploua pe capul lui.

Dela 1788 in Moldova si dela 1789 in Muntenia pAnA laincheerea pricei dela Iasi, urmeazA ocupaSia rusa-austriacA in%Arne române, insoSità de toate mizeriile, jafurile si sAinicielece o asemene stare aducea cu sine. Nu e vorbA in Bucuresti po-porul si in deosebi femeile mai uitau de relele stApanirei strAine,In baluri si petrecerile date de NemIi 109, si care ne arat6 at dejos cAzuse simSimAntul national sub coplesitoarea st6pAniregreceascA.

4. RASBOIUL TERMINAT PRIN PACEA DELA IA5L 1792

Prieinile rAsbuiului. Dupà ce am schiSat rolul domnilorsi al SArilor române in rAsboiul ce se incinsese intre cele trei mariimp6rAii mArginase, _sA trecem la expunerea ins6si a acelei

07 Choiseul C. Montmorin, 10 Ianuarie 1788, ibidem, p. 49.lea Choiseul c. Montmorin, 15 Mi 1788 ibidem. p. 53.

Dinonisie Eclesiarcul, e. p. 178.

DELA PACEA DE XAINARGI PANA LA PACEA DE IASI 205

crize orientale care de §i avu urmari mai putin vazute de cat7alteleasupra acelor tari, totu§i nu inceta de a aveh liasunra soarteilor urmari insamnate.

Rasboiul din 1787 nu a fost decat o urmare acelui d1n-1769.Neintälegerile ramase in urma pacei dela Kuciuc-Kainargi, ex-ploatate de Ilu§i pentru intinde necontenit dominalia lorpe socoteala Turcilor, precum i alte Incurcaturi ce venira In urmalor, condusera din nou la ruperea pacei incheeate §i la varsareasangelui fntre cele doua imparatii.

Piedica cea mai de capitneie la o Intalegere fntre Ru§i-Turci, erau raporturile Talarilor. Turcia prin pacea din 1774daduse Tatarilor deplina libertate politica, dar pastrase auto-ritatea religioasa asupra lor, i acuma vroia traga din aceastaun mijloc pentru a exercita asupra Tatarilor mai multe drepturipolitice. Rusia la rândul ei, care numai cat de aceea stipulaseneatarnarea Tatarilor, pentru a-i puteà supune stapanirei sale,incepe a se amesteca mai Intai pe sub mâna, apoi chiar MO§ Indaraverile lor. A5a ea face sa se aleaga de catra partida devotaiiiei Shahin Gerai de khan al acelei natiuni, pe cand partida tur-ceasca alege pe Dewlet-Gherai ; apoi incepe Rusia a insista laPoarta pentru recunoa§terea proteguitului ei, ceea ce Turcii nuvoesc sa incuviinteze nici intr'un chip, pretinzand ca el nu a fostales prin libera hot Mire a natiunei -Mare.

Cat% sfar§itul anului 1777, dupa caderea lui Ghica, nein-talegerile intre Ru§i i Turci ajunsese atat de departe, Meat maica era sa izbucneasca un nou rasboiu intre aceste doua imparatiiAustria, pentru a putea pescui in apa tulbure, cum spunea Fri-derik cel Mare, intete§te pe de o parte pe Turci la rasboiu, pe dealta le fagaduqte ca, la caz cand Rusia ar fi invingatoare, sa in-tervina in favoarea lor, ramanând apoi ca pentru o slujba atatde Insamnata §i a-tat de proprie a scapa imperiul otoman de pier-derea sa toter, sa se despagubeasca cu ceea ce ar crede de cu-viinta pe socoteala Portei, luand pentru sine nu numai Oltenia,dar §i Serbia, Bosnia §i Dalmatia 11°. In contra acestei tendintia Austriei se opune Intai Frantia, apoi §i Rusia care cu deosebirese temea de o intindere a puterei austriace. Efe propuneau pentrua combate planurile casei de Habsburg, garantarea colectiva aposesiilor europene ale sultanului, vroind totodata prin o asemenepropunere sa sjlujasca §i interesele Rusiei, prin aceea ca ar facepe Turci sa cedeze mai curand rivalilor lor, in schimb pentru una§a de insemnat folos.

Intre aceste incurcaturile din pricina Tatariter sporiseraIn loc de a se mic§ura. lzbucnind 1Er Crhneea o revoita in contraproteguitului Ru§ilor, Shahin-Gerai, ace§tia trimit o armata care

no Ziniceistn, Gesch, des osm. Reiches in Europa, IV, p. 153.


o in5bu§6 i apoi ocupg. Perecopul, pretextänd Ru§ii c i Turciiar avea o armatA in Taman, §i cà necontenit uneltesc in contralibertAtei TAtarilor, prin sustineera lui Dewlet-Gherai. Turciitrimit atunci un ultimatum Rusiei, in care cer sä p'AräseascA peShahin-Gerai, se retragA trupele din Crimeea i sä lese pe natiuneatätarà a procede la alegerea unui nou khan, §i, pentru a sprijinimai puternic cererile lor, pornesc o flotä In Marea-Neagrä. Dinnenorocire Insà ivindu-se o ciumä cumplitA in flota turceasckechipajul ei este redus la o treime din efectivul s'Au, *i partidapäcei din divan incepe iarà§i a cäpäta precumpAnirea, a§a c6In 4 Martie 1779, se Inchee conventiunea lämuritoare dela Ainali-Kawak Poarta recunoa§te prin aceastA conventiune pe Shahin-Gerai de Khan al TAtarilor vi-i dä binecuvAntarea religioasà. Sepermite Ru§ilor navigarea pe Marea-Neagrà in cornii de aceea§imärime cu acele ale natiilor celor mai favorizate. In privireaprincipatelor romAne se stipuleazA cA tributul ce ele au s'A plä-teascA la fiecare doi ani s'A fie impus cu moderatie i omenie",§i sA nu se mai cearä nimic alta pe deasupra ; tärile romAne säaibä la Constantinopole cAte un chargé d'affaires" de religiagreco-räskiteanä, care sä fie sub scutul dreptului gintilor i sàfie tratat cu respectul cuvenit. Din partea ei Rusia se indatore§tede a nu intrebuinta dreptul säu de intercesiune In favoareaprincipatelor decAt numai pentru pästrarea nesträrnutatà a con-ditiilor stipulate prin acest articol 111.

ImpArAteasa Caterina a II-a incepuse a imbätrAni, §i pecAnd fantazia in alte lucruri e mai producätoare la tinerete, separe c'A In politicA ea 4i Intinde aripele mai ales c5trA bätränete,atunci cAnd puterea de combinatie dispArAnd, ideile politice do-mineazä pe individ In loe de a fi dominate de dAnsul. Venise inmintea ImpärAtesei gAndul de a alunga cu totul pe Turci dinEuropa, §i de a infiinta in Constantinopole scaunul unui nonimperiu greces de RA'särit sub un nepot al ei, CAruia Ii d'Adu inadinsdin botez numele de Constantin (nAscut In 1779). Pentru a cre§tepe principe se aduc din insulele Archipelagului §ase doice grece,spre a introduce astfel sAnge grecesc In mima copilului ; apoi eleste crescut impreunA Cu copii de Greci, §i se credea a se observain viitorul impArat al räsAritului o predispozitie firescA pentrulimba greceascA. In onoarea lui se §i bate o medalie pe care ful-gerul lovea in o moschee cu legenda propugnatrix fidei",alte copil'Arii de aceste.

CopilAriile insA in mintea impAratilor pot aveà urmArifoarte insemnate, tot a§a de Insemnate ca i ideile cele mai sà-nAtoase, intru'cAt §i ele pot deveni mobilul unor fapte, §i aceste

in Martens et Ferd. de Cussy, Remelt manuel et prattque de trailis, Ip. 166.

DELA PACEA DE KAINARGI PINE. LA PACEA DE IASI 207

mai ales când imp6ratul este Tarul absolut al Ru§ilor. Pentrua-§i putea indeplini scopul, Rusia cautà a se apropia de Austria,singurul stat ce putea sä aib6 un interes mai direct la nimicireaImperiului Otoman, i imOr6teasa Caterina se intAlne§te cuIosef al II-lea la Mohilow, pentru a se intelege in persoan5 asupraplanului de urmat in aceastà imprejurare. Prusia se ingriji foartemult de aceastà aliantà fare cele douA curti imperiale, temându-seCu drept cuvânt sà nu fie indreptatà inpotriva ei §i incepu a insuflacuraj Portei, pentru a se opune pretentiilor Austriei privitoarela Or§ova, §i la negotul oriental.

In urma acestora impArAteasa Caterina adun6 trupe nu-meroase la marginele Imperiului Turcesc ; dar dei asemeneapregniri erau f Acute pentru realizarea planului celui cu totulideal, de a restabili Imperiul bizantin, ele isi &ix% o intrebuin-tare mult mai practicA In dezlegarea incurcAturilor Crimeei, §i.anume prin aerea nodului gordian, adia reducAnd pe MariIn stApânirea rusascà.

Felul politicei ruse§ti se aratA foarte 15murit in aceastAimprejurare. Pentru a putei dobAndi dreptul de a intra cu armatàIn Crimeea, ea singurà stArne.ste o rAscoalà inpotriva insusi aproteguitului ei Shahin-Gerai, §i apoi ocupg. Crimeea miliare§te,hotArAtA a restabili pe Khanul rAsturnat. Ea cere apoi dela Turci,ca s6 nu recunoasc6 pe noul ales de cap al TAtarilor, ci s6 pri-vascA de Khan tot pe Shahin Gerai, arAtând c6 numai sub aceastàconditie mai poate subsista armonia intre cele douà imperii.Ambele curti imperiale trimit apoi o notà identia Portei, incari cer dela 'Musa intre altele recunoasterea färà nici o conditiunea lui Shahin-Gerai si regularea raporturilor tArilor române dupApacea dela Kuciuk-Kainargi, mai ales in ceeace privea statorni-cirea tributului odatà pentru totdeauna

Poarta sfátuità de Frantia §i de Prusia se supune cererilorruse§ti, §i aduce prin o asemene purtare pe Ru§i in mare incurc6-turà, ne§tiind ce pretext sá ggseasc6 pentru a cuceri Crimeea§.1 a declara rgsboiu Turcilor ; cki imp6rAteasa Caterina §i cuJosef al II-lea hotkise acum impàrtirea imperiului turcesc precum.§i partea ce erà sà vinA fiecAruia din mo§tenirea acestuia, §i pentrua realiza aceastà impArtire trebuia declarat Portei rAsboiu cuonce pret.

Planul de impArtire al imperiului otoman era urinnorul :Rusia sA ice Crimeea, Austria Bosnia §i Sfirbia, r6mA§itaotomane s6 alatueasa noul imperiu de rAgrit, iar Moldova §iValahia pe care nici una din cele doug curti nu vroia a le cedezeceleilalte, sA ramanA inteun soiu de neatarnare sub principele

111 Zinkeisen, /. C. VI, p. 349.


Potemkin, care pentru a fi mai aproape, f§i cumparase o proprie-tate la marginile Moldovei 1'3.

Vazand Rusia pe Poarta gat de blajina, se hotara§te a-ida o mare lovitura, incorporand Crimeea, pentru a fndreptatiacest pas de o gravitate atat de mare, ea imparta§e§te curtiloreuropene o nota, in care arata ed motivele ce au impins'o laanexarea Crimeei au fost ca. Turcia necontenit starnia intrigiprin un pa§a ce-1 avea In Cuban, a ea a trimis oameni la Tamancare au prins §i au taiet capul unui agent al lui Shahin-Geraice mcrsese acolo pentru a inabu§i rascoala ; §i fiindca ni§te ase-mene neorandueli au costat pe imparateasa nu numai cat sangede al supu§ilor sai, dar §i peste 12 milioane de ruble, apoi pentrua pune °datà capat unei asemne stari de lucrmi, e nevoita salee o masura hotaratoare dar neaparata, supunand Crimeea,Cubanul §i Tamanul stapanirei sale, cu atat mai mult ca Shahin-Gerai luase hotararea de a abdica dela suveranitatea sa §i de ase arunca la picioarele tmparatesei" '14.

Dintre toate statele Europei numai Frantia se opuse acesteiIntinderi a puterei ruse§ti pe socoteala Portei, §i interesul eiera proteguirea insemnatului comert pe care-1 facea cu tarilesupuse imperiului otoman, §i care In anul 1782 se suise la 48milioane de livre, iar In 1785 la 70 de milioane. Frantia deci callafatal sa se alieze cu Prusia, impotriva Rusiei §i a Austriei ; daraceasta incercare nu reu§i ; ea atrase apoi in favoarea sa pe Sar-dinia, §i In sfar§it propuse §i Angliei acela§ lucru : Anglia insa acareia comert orienatal nu se ridicase Inca din decaderea sa, darcare dinpotriva Ikea cu Rusia daraveri din cele mai insemnate,ocupand pe an pana la 2000 de corabii, pe cand cel francez caaceasta tara era mai cu totul nul 115, urma inainte politica din1769, §i trimitea mereu ofiteri englezi, ca sa invete pe Ru§i artanavigatiei. A§a In August 1783 vin 36 de marinan i englezi In Pe-tersburg §i alti 100 erau a§teptall cat de curand. Anglia promitechiar Rusiei ajutor efectiv In contra Portei indata ce va redo-bandi puterile sale, slabite prin rasboiul american. Aceasta opu-nere a Frantiei, sustinuta §i de o misiune militara trimisa de Prusia,face pe Caterina sa se multumeasca deocamdata numai cu luarea

us Zinkeisen, 1. c. VI, p. 351. In o scrisoare a Impretesei Ecatenna aII-a c. lose'. al II-le din 10 Sept. 1782, Acte si documente relative la istoriarenalteret Romdniet, publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Stuiza siDimitrie C. Sturza, I, p. 388, ta spune: Cet itat jadis connu sous le nomde Dade -pourrait etre forme des provinces de Moldavie, Valachie et Bessarabiesous un souverain de la religion chi étienne dominante dens les dits états,lequel souverain sera héréditaire et entiertment independent, sans pouvoirjarnais e're réuni ni Chi Rusie, ni it l'Autriche".

Ili Zinkeisen, f. c. VI, p. 179. Caracteristice este Imprejurarea ce Rusiapune jertlirea de bard lnaintea acelei de oameni

" Zinkelsen, I. c. VI, p. 554, 555

DELA PACEI DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IA$I 209

Crimeei, i sá lase pentru timpuri mai indepArtate alungareaTurcilor din Europa.

Austria insA vkAnd ct numai Rusia s'a folosit din unelti-rile Impotriva Portei, stáruia numai decAt sá se InceapA rAsboiiilspre a putea cA§tiga §i ea ceva. Pentru a multumi pe Austriase InfAti§au numai douà cAi : sau sA se invoiascA Austriei ocupareaMolodovei §i a Valahiei, sau o despAgubire bAneascA. Mijloculcel d'intAi displAcea Rusiei, fiindcA se temea de a ceda Austrieitie i numai cAt suveranitatea pe care o aveau Turcii asupraprincipatelor, cAci cine Ii rAspundea a In viitor Austria nu vaface cu tárile romAne precum Meuse Rusia cu Crimeea, i atunciAustria ar fmpiedeca comunicarea Rusiei cu noul proiectatulimperiu grecesc 116. Austria InsA mai la urmA fu impAcatA de Rusia,fAggcluindu-i cA la viitoarea IncAerare Ii va tinea In samA mode-ratiunea ei. Turcia nefiind In stare sA facA rAsboi, e nevoitA sAcedeze, §i consimte la ocuparea Crimeei de Ru§i prin tratatuldin 4 Ianuarie 1786.

Astfel izbAndise Ru§ii a face pasul ce! mai Insemnat In co-tropirea RAsAritului, supunAnd Crimeea autoritAtii lor, i aceastAizbAnclA nu erà datoria deckt sistemul lor de a fi totdeauna In-drázneti fatA cu slAbiciunea Portei, NiciodatA nu fusese aplicatemaximele lui Machiavelli cu mai mare credintA : Un domnitorIntelept nu poate §i nu trebuie sA se tinA de cuvAnt, cAnd respecta-rea cuvAntului ar ei In nefolosul sAu §i cAnd au dispärut temeiurilepentru care el fuses dat, mai ales cA nici odatà nu vor lipsi unuiprincipe motive legate pentru a IndreptAti cAlcarea vorbei sale". 117Rusia InfrAngea necontenit tratatele sale, IndreptAtitA pAnA laun punct la o asemene purtare prin modul cum §i Turcia Intelegeaaplicarea acestor legAturi, adea numai pe hartie §.1 nu In reali-tate. DupA aceea insA nu omitea niciodatA de a lua rolul de jA-luitoare, tAnguindu-se cà ar fi In totdeauna nevinovata jertfAa uneltirilor Portei.

DaeA planul de a reInfiinta imperiul grecesc erA Mat pentrumai tárziu, el nu erk Ins6 cu totul pArAsit §i In vederea acestuia,Rusia frAmAnta provinciile ImpArAtiei turce*ti prin emisari,mai ales Iezuiti, care tindeau a le rAscula Inprotiva dominatieiotomane. Acest sistem de rAscoale lnpotriva Portei erA sprijinitde un sistem de coruptie a dregAtorilor turci, pentru a-i face sAInchiflA ochii asupra uneltirilor ruse§ti, ceeace aducea pe Friderikcel Mare sA zicA cA Turcii sunt in stare sAli vAnclA tatA, mamá §ichiar pe marele pro fet. TotodatA pentru a eAsi un nou pretextde rilsboiu, Rusia incurajazá pe Austria In pretentiunile sale In-potriva Portei §i care constau In mai multe foloase negutitoragti,

DouA depesi a lui Friderik cel Mare din 18 Noemv. si 13 Decemv 1783In Zinkeisen 1. c. VI, p. 444.

ill Machiavelli, 11 Principe, Cap. XV.III.

A LI. Xenopol. Worm Rominilor. - Vol. IX


apoi In cedarea Olteniei 0 o rectificare a granitilor Bosniei Insenzul celei bucovinene. Rusia asemene declan Portei cA dacInu va da un rgspuns mulnmitor cererei impgratului, ea s'arvedea silin a privi interesele aliatului sAu ca insu0 ale sale, oricat i-ar pgrea de rAu de a jigni armonia ce exisn acuma intre&Lisa i Poarn US. Insu0 Rusia ing nu inceteaz6 de a face ne-contenite inc61c6ri ale drepturilor turce§ti. A§a ja In protectiuneasa pe toti locuitorii nemultumiti din principate i, lucru mai gray.se amestec6 In certele dintre Per0 0 In acele ale popoarelor Cau-cazului, prin care tinde a face 0 cu ansele precum Meuse cuMull. Turcii care aveau sub suprematie popoarele Caucazului,vedeau repetindu-se sub ochii lor uneltirile acele prin care Ruqiiajunsese stApAni pe natiunea intins6 a TAtarilor, 0 in once caznu puteau rAmânea nepAsnori la aceastà desbinare treptatà aprovinciilor impArAtiei, care mergeau sä" sporeasc6 intinderea

puterea du§manilor lor.Un fanatic Mulsuman, Imam Mansur, nscoalà popoarele

Caucazului inprotiva Rusiei, 0 este ajutat In ascuns de Turci ;ba ace§tia la urmA declarà ambasadorului francez cA vor sprijiniacele popoare nu numai cu bani, dar 0 cu arman, intrucat eiau cel mai mare interes ca nimeni s6 nu le supunà. Ru0i cer atunceadela Poarn pedepsirea pa0lor ce ar ajuta pe popoarele din Caucaz,amenintând cu nsbunare la caz de refuz. Turcii intAmpin6 laaceasta, c6 Rusia n'are nici un drept a se amesteca In afacerilesupwilor lor ; cà dac6 imp6r6teasa pretinde c6 aceste popoareau primit suprematia ei, trebue s'd-i fie cunoscun cI ele nu-0puteau schimba snpanul fär6 invoirea lui.

Incordarea relatiunilor dintre Ru0 0 Turd, aduce 0 peace§tia a comite mai multe abuzuri ; a§a uneltirile Grecilor, starnitide Ru0, provoacà din partea Portei un firman prin care onceGrec se va fi amestecat In politic6 trebuia pedepsit cu moarte.Turcii distrug dupà aceea o bisericà cre§tink zidin din nou InConstantinopole.

Impunrile pe care Turcii le fAceau RuiIor, erau c6 : con-sulii ruse§ti din principate atAtau necontenit pe locuitori la rAs-coale ; c6 negutitorii turci erau tratati foarte ràu In Rusia, tre-buind sA plgteasc6 25% vamg, pe cand cei ru0 in Turcia nu plà-teau cleat 3%; cà au primit In refugiu pe domnul Moldovel,Alexandru Mavrocordat (Firariul), care fusese mazilit de PoarnrefuzA a-1 tada suveranului sAu ; In sfAr0t cA au intrat cu trupeIn ni§te OH ce nu sunt ale sale §i ca deosebire In Georgia.

La aceste Rusia nspundea cum putea mai bine, 0 cu deo-sebire asupra cererei Turcilor de a pAr6si Georgia, Innmpina

31. Zinkeisen, /. c. VI, p. 504.

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE IAtiI 211

ca. principele Heracliu s'ar fi pus sub protectiunea ei, §i ca ni-mene n'are dreptul de a se amesteca in tara acestuia decat (Musa U9.

Vazand Turcii indaratnicia Ru§ilor, se hotarasc din noua incerca soarta armelor, §i intr'un mare divan din 3 August1787 rasboiul este declarat.

Mersul luptei. Turcia era sa lupte iara§i inpotriva celordoi du§mani seculari ai sal, Rusia §i Austria, §i de sigur ca in-prejurarile in care se intreprindea aceasta lupta, rezultatulnu putea sa-i fie favorabil. Dar putea ea face altfel? In formaTurcia declara rasboiul ; ea era aceea ce ataca §i Rusia tot pas-tra rolul cel mult mai frumos de a fi in aparare. In realitateinsa cei ce pornise rasboiul fusese Rusia §i Austria : caci acestedoua puteri se deprinsese acuma tot a cere dela Turci, §i ace§tiadaduse, atata de mult, incat nu mai puteau da nimic, fat% aataca chiar maduva imparatiei lor. Daduse Austriei Bucovina §iacuma-i cerea Oltenia §.1 o parte din Bosnia : daduse Rusiei Cri-meea §i acuma cerea Caucazul. In potriva rasboiului celui ascunsprin care Ru§ii sapau pe Turci, ace§tia opuneau rasboiul cinstit§i pe fata. Soarta armelor le fu defavorabila ; dar dreptul ramaseIn favoarea lor.

La inceput Turcia, care era mai bine pregatita decat Ru-sia pentru easboiu, parea cà va putea dobandi oare-care foloase.De aceea imparateasa cauta sa determine pe imparatul Austriei,numai de cat a declara §i. el rasboiu Portei, fagacluindu-i pentruaceasta, intinderea imperiului sau in Bosnia Onà la raid Una §iin Valahia pang la Olt 120 Imparatul insa, care urmand politicasa de mai inainte, vroia sa se foloseasca din rasboiul ruso-turc,Mc% a intra el insu§i in actiune, cauta sa" puna prin surprinderemana pe Belgrad, pe cand la Conatantinopole internuntiul asi-gura pe Poarta despre prietenia Austriei, §i despre intentiilesale binevoitoare. Totu§i in 1788 imparatul Iosif al II-lea se ho-tare§te a da urmare aliantei sale cu Rusia §i declara Turcilorrasboiu, motivandu-1 prin faptul ca Poarta nu daduse ascultaredreptelor cereri ale Rusiei, §i nu luase in bagare de sama cuvenitastaruintile Austriei, pentru restatornicirea pacei ; ca prietenia§i alianta ce o legau de Rusia, o sileau sa-§i indeplineasca inda-toririle §i sa ice parte activa la lupta. Cu drept cuvânt intampina

1,, Motivele rAsboiului sunt bine formulate de o depesA a lui Diez c. regelePrusiei ; Les concessions que les Tares avaient faites dans des moments d'en-gourdissement et de trahison ont tourné la téte aux Russes et aux Autrichienes.Plus les premiers étalent traitables,indulgents et pacifiques, plus les derniersdevenaient brutals (sic), insolents et brusques. Ces moyens qui avaient servi aescroquer la Crimée étaient employés it la fois dans la Georgie, en Egypte, chinsle Dageesten, en Perse, dans la Moldavie et la Valachie". Raport din 25August 1787, N. Iorga Acle fi Frg. p. 221.

ISO Zinkeisen, I. c. VI, p. 640.

212 ISTOBTA ROMANILOR

Poarta cä de cinci-zeci de ani de cand exista pace tare dânsasi Austria, ea nici odatä nu (Muse acestia vre-un motiv de tanguireha chiar In diferite randuri adusese curtei imperiale dovezi ne-indoelnice de prietenie, precum cu cedarea Bucovinei, proteguireanAvilor austriace contra prAdkiunilor Barbarescilor, inggduireacomertului liber pe Marea-NeagrA, primirea de consuli in Moldova

Valahia i altele multe. Toate aceste Ing erau In zädar. Numai mergea a despoia pe Poartà pe ascuns de posesiunile sale

trebuia deci alergat la putere. Ba impAratul chiar se prefficeafa-0 cu lumea, c Intreprinde din nou räsboiul sfant, si cA va curAtilumea de un neam de barbari ce de atata timp o biciuise.

Politica Austriei de a pescui In apà tulbure" era urmatàacuma tocmai de acea putere care pe timpul lui Friderik celMare, caracterizase cu atata ironie acel sistem de a se mgri si ase intinde, folosindu-se de incuraturile altora. Ministrul Hertz-berg al Prusiei nutrea un plan dupà ansul cu totul sigur pentrua face ca patria sa sà ajung'ä cea Intài putere din Europa, prinrgsboiul ce se incinsese. Anume acela de a sfAtui pe Poartà sAcedeze imp'äratului Moldova si Valahia, iar Rusiei Crimeea, Ocza-cowul i Basarabia, sub conditie ca Frantia, Prusia si alte puteris6 garanteaze imperiului otoman o existent6 asigurat6 dincolode Dunsärea. Cu pretul acesta s-ar putea indupleca pe Rusia, casA renunte la suprematia asupra Georgiei i Caucazului ; iarAustria ar renunta In favoarea Poloniei la Galitia i Lodomiria,care si ea la randul ei ar ceda Prusiei Dantigul, Thorn si cate-vadistricte màrginase. In privinta t'ärilor române adaugA ministrulprusian, in o depes6 cAtrà ambasadorul sAu In Constantinopole :csá ce folos trage Turcia din Moldova si Valahia, care nu slujescla altceva dec.:At de a imbogäti cativa Greci pkAtosi si seraiuluisultanului, sau de a hrAni cateva oarde de Mari? 121

Acest plan insI era cu neputintà de realizat fatA cu In-darjirea Portei, care Azand mai ales cà rAsboiul inprotriva saera condus cu atata neghibkie, nici n'ar fi primit sA audà o a-semene propunere ; ha ea cerca chiar drept conditie a pAcei caRusia sA renunte la suveranitatea asupra TAtarilor, si se redeielibertatea Crimeei.

Si inteadevAr cä rgsboiul era condus din partea aliatilornici cg se poate mai rAu : In anul 1787 cand inc6 Austria nu in-trase In luptä, Rusia obtinuse oarecare foloase pe mare la Oczakow0 In Crimeea ; de altmintrele se linea mai mult in apArare. GaudIntl% i Iosif in luptà, acesta In loe de a concentra trupele saleasupra unui singur punct si a &idea cu toatà grutatea asupraTurcilor, se pune si el tot In apàrare i Ii reschireag trupele

Zinkeisen 1. c. p. 675, comp. p. 685. Comp. N. Iorga, Acte i Frg. II,p. 226 si 227.

DELA PACEA RAIN/MM.* PANA LA PACEA. DE IASI 2111

sale pe o linie cu totul intinsá depe la granitile Bosniei Ora inBucovina. Tocmai In luna lui Septemvrie 1788, un an dnp6 in-aerarea rásboiului, izbutesc Austriacii a pune mána, pe Hotin ;insá capitulatiunea acestei cetAti se face cu atatea conditiunifavorabile garnizoanei turce§ti, Mat ea párea luatá mai curAndprin o invoialá cleat prin soarta armelor. A§a bunAoraá nu numaia se permitea garnizbanei i locuitorilor s6 párrtseasa cetateacu steaguri i muzica in frunte, luánd cu dân§ii toatá averea lor ;dar li se dAdea un termen de 10 zile pentru pune afacerilein oránduialá ; li se asigura intretinerea in timpul retragerei lor

li se fágácluia inca §i 3.000 de aruti pentru transportul averilorlor. O asemene capitulatiune erá Incá necunoscutá in istoria mi-litará i adversarii Austriei pierdurá prin ea toatá incredereace o avea Europa in puterile ei. Apoi Turcii bat pe imperiali laMehadia §i-i aruna peste Timi§. Impáratul venind in persoanáIn ajutorul generalului Wartensleben, dupá o incercare nu preafericità, se retrage in lagárul dela Lugo, unde o pania náprasniapune in noaptea de 20 21 Septemvrie pe fugá toan armata lui,astfel a el singur scapá de perico!, numa cât cu mare greutate.Poarta deci in asemene imprejurári n'ave nevoie sá cedeze, i cuatAta mai putin, de and §i Svedia aliându-se cu (Musa, declaraserásboi Rusiei (21 Iulie 1788).

Mr% sfár§itul anului 1788 aliatii insá incep a reputa oare-care foloase inprotiva Otomanilor. In 17 Decemvrie pe un frigde 23 de grade, Ru§ii reu§esc de§i cu mari pierden, a lua Oczakowul,astfel cà anul 1789 pare a se aráta de mai bun augur pentru aliati5i aceasta aprinde atfit de tare pe impáratul Iosef allí-lea, !nat.In mintea sa Turcii erau bátuti i alungati din Europa. In o scri-soare cátrá principele de Nassau el spune cu o sigurantá inteade-vár impáráteasa : in primávarà va fi pentru Ru§i o ju-cárie de a lua Benderul, i sá se intind6 pe malul stâng al Du-nárei ; pe malul drept al acestui fluviu cuceresc eu Belgradul

má intind in Sárbia. Luarea Ni§ei, a Vidinului, SerajevuluiIn sus pe rául Saya a Berbirului, Banialukái i Costanovicei suntintreprinderi care sunt terminate Ora in August. Daa vizirular veni in contra mea sau a Ru§ilor la Dunárea, dui:a ce va fibátut, 11 voi alunga páná sub tunurile Silistrei. In Octomvrie1785 regulez un congres, dui:A ce poporul lui Osman va ruga peGhiauri pentru pace §. a. m. d."

Ru§ii aveau ce e drept in rândurile lor un general de in-taiul ordin ,pe vestitul Suvaroff, eroul Alpilor, §i. dacá armata,ar fi fost sub comanda acestuia, fàrá indoialá cà rásboiul ar filuat, pentru aliati un mers mai favorabil ; dar el erà numaiun camandant de a doua mâná, pe and §eful suprem al arrnateide operatiune el-A Potemkin, favoritul Caterinei, care insá, dupáat se vede din acest rásboiu, era mult mai destoinic a se purtaprin budoare deat pe ampul de bátálie. Cu toate câ Suvaroff

214 TOTOWA BOMANILOR

bate in doua ränduri pe Turci la Focsani (31 Iulie) si la Martinest(22 Sept.), Rusii i Austriacii in loe de a urmari pe Turci, se asazapentru a petrece iarna cei dintai in Iai, cei din urma. in Bucuresti.

Austriacii sub principele de Coburg infra in capitala Mun-teniei condusi de Cantacuzino i Câmpineanu. Coburg lua. cvartir"In casele lui Brancovanu. El injgheba indata un divan din bo-ierii plecati Austriei si se fäcu i juramantul de credinta al -Weicatre impärat. Boierii tusk' prefacura formula juramântului dincare Coburg scosese promisiunea privilegiilor recunoscute dePoartà si se amintia numai vasalitatea Munteniei catre Ungaria,In o alta in care acele privilegii erau amintite iar vasalitatea catreUngaria era inlocuita cu fraza : unind folosul pamantului nostrucu interesul (sic) stapanirii imparatului pentru binele de obstie".Boierii fagaduiau prin acest juramant la cele prin putinta spreajutorul otirii i pentru ocrotirea tarii vom fi cu toata' silinta,neimpublicând cele ce sunt de slujbei". Schim-barea formulei juramântului cerut de Austria este de o mareinsemnatate pentru cunoasterea mentalitätii clasei boieresti dinacel timp. Ea dovedeste o licärire de constiintä nationala in nistecugete ce pareau adormite de vitregia vremilor si de repetateleapasari alcatuieste o vrednica paralela la protestul or cat de

In forma al Moldovenilor contra stoarcerilor osti-rilor rusesti din rasboiul din 1768-1774.

Nu numai atata. i alte idei se vad aparând in mintele bo-ierilor. Anume loan Cantacuzino partizanul Nemtilor si al Rusilorla care el se retrage chiar dupa incheierea päcii, cere dela maimarii Rusiei, Potemkin, Suvaroff, ca sa se intäriasca din nouvechiul asezamânt al alegerii domnitorilor, pentru ca astfel elsa poata reveni in scaunul innaintasilor säi i a intemeia un statcrestin mare si puternic din Românii amanduoror principatelor.

Rusia se gandia si ea la o unire a Romanilor tot in felul cumo cerca Cant acuzino, anume ca, toate tärile asezate intre Nistru,Marea Neagra, Dunare, Olt si granitele Austriace, cunoscutesub numele de Basarabia, Molodva, i Valachia sà alcatuiascade atunci innainte un stat liber i neatarnat, ocarmuit de unprincipe de religia stapanitoare a tarii, care stat sa nu poatafi niciodata intrunit la vre'o alta Putere, dar sa slujeasca de stavilavecinilor lui pentru a inlatura dela ei ori ce pricinä de neintelegere".

totusi ce slaba era acestei brume deconstiinta nationala in sufletul al clasei boieresticand o vedem desfatandu-se la balurile date de Nemti i planeCu lacrimile poporului

O cronica ne spune cà iubiau boierii si mai ales muerilemuzicile i balurile nemtesti. Bärbatii jucau patimas ca strainiijocuri de carti ce erau pe atunci la moda, faraonul, iara femeilese prindeau la danturi româncsti spre desfatarea strainilor".Despre unul din aceste danturi, hora, calatorul rus, Struve, spune

DELA PACEA DE KAINARGI PANA LA PACEA DE I45I 215

a; gustul lui cel mai voluptos Inganat de o arie simpla 0 mo-noton6 un pas Innainte, un pas !nark timp de trei sferturide ora, este tot da §i. nu".Nuntile se fkeau cu mare straluciretot pentru a Inceirda pe noii stapanii ai t6rii 122

Cele doua victorii ale Ru0lor fntetesc 0 mai mult pe Prusiaa urma politica ei fa-0 cu Poarta, 0 a-i cere numai decal ca saconsima" la planul propus de dansa, 0 s'a jertfiasc6 oare-careprovincii pentru a asigura rama0ta imperiului ind'un mod ne-fndoelnic, plan pe care 1-am vazut cat de putin nefnteresat eradin partea Prusiei. Pentru a sili pe Turci la primirea lui, ea leda a fntelege ca la caz cand ei ar stkui In refuzul lor, Prusia seva alia cu du§manii Portei, cand atunci peirea ei ar fi sigurà,de vreme ce n'ar mai fi In Europa nici o putere care sA fie In starea o apka : Proiectul de tratat cu Poarta este cuprins In 4 articole :1. Apkarea pavilionului prusian In contra Barbarescilor. 2. Pri-mirea Prusiei, Angliei p Olandei In pace 0 oranduirea trebilorpolone dupa cum ar cere-o interesele republicei 0 acele ale Pru-siei. 3. Sprijinirea Portei de catre Prusia cu toate puterile sale,Indata ce Turcii ar fi respin0 peste Dunke, 0 anume 'Ana candei ar ramânea In llni§tita stapanire a tuturor tarilor lor de dincolode fluviu ; pentru care ei se fndatoresc a face pe Austria sa fna-poiasca Galitia c6tre republica Poloniei, In schimb pentru Mol-dova 0 Valachia pe care Poarta le-ar ceda Austriei. 4. Dupafncheerea pacei garantarea tuturor posesiunilor turce§ti de dincolode Dunke de ckre Prusia, Anglia, Olanda, Svedia, Polonia 0alte tki ce ar voi sa se fnteleaga la aceasta §i alianta defensiva aPrusiei cu Turcia, pentru proteguirea mutuala a posesiunilor lor.

Poarta fnsa, dei fncepuse a se retrage Innaintea du§manilorsai, nu voie§te sà primeasca acest tratat, de vreme ce prin el eaperdea de sigur 0 nu ca§tiga de cat problematic.

Ministrul Prusiei, care tinea cu once pret sa scoata la uncal:at planul s6u, propune atunci Portei o aliantà ofensiva 0defensiva', fi fag'a"duieqte spijinul cu toate puterile In prim6varaviitoare 04 deschide speranta de a putea sà-i se lese 0 provinciileromane crezând ca va puteà Induplech pe Impkatul sa renuntela ele, daca i s'ar ajuta la supunerea provinciilor belgice ce serAsculasera 0 se facuserä mai cu totul neatarnate 123.

In urma acestor propuneri tratatul se 0 fnchee fntre Prusia0 Turcia, 0 din nefngrijirea ambasadorului prusian, se trece Inel o conditie cu totul favorabila Portei, anume ca Prusia se In-

111 Vezi Ocupajia Austriacd in anii 1789-1791 de N. Iorga in An. Ac.Rom. II, Tom. XXXIII, 1911 p. 222 pi urm. Analiza cAllitoriel Voyage en Crimée1793 In Arhiva din Iapi III, p. 209. Rezumatul cereril dhanului Valachiei inHammer, publicat in Cono. lit. XXI, 1901, p. 1126-112911 Milan XLIV,p. 403.in Zinkeisen, I. e. VI, p. 740.

216 ISTORIA azolammott

datora a Intrebuinta toate puterile ei pentru a ajuta pe Poartacontra dusmanilor ei, si nu va inceta a se razbol cu dânii panacand va asigura Sublimei Porti posesia linistita a tuturor tarilordela sudul Dunarii 124. Prusia, care In toata politica sa fata cuPoarta tindea numai cat la marirea sa pe socoteala Austriei,si se prefacea a fi In contra Rusiei numai pentru a dobandi In-crederea Portei si a o Indupleca la primirea tratatului, se aratanu se poate mai nemultumita Cu insertiunea acestei clausule,revoca i pedepsi pe ambasadorul ei, cu atat mai mult cu catstirea despre acest tratat umplu toata Europa de cea mai mareingrij ire.

In tre aceste 1nsa Iosef al II-lea murise (1790), urmasepe tronul Habsburgilor Leopold, care vazu In curand ce riscatafusese politica predecesorului sau, si se hotarl sa dreaga raulfacut, Incheind eat se pate mai curand pace cu Poarta. Fiindcastiea pe Prusia aliata cu Turcii se adresa catre dansa, aratându-ica ar fi dispusa a Incheea pacea i cerand pentru jertfele Muteconditille tratatului dela Passarowitz. Prusia sustinea planul ei;Anglia propune sa se iea ca baza de pace status quo ante bellum.Austria care nu Intelegea sa cedeze Prusiei bogatele tari ale Ga-litiei pcntru Bosnia si Oltenia, se pleaca si ea mai curand lapropunerea engleza, i astfel planurile Prusiei sunt Cu totul In-laturate. Aceasta putere ea 1nsas vazand ca nu poate castiganimic 195, se hotareste a lua rolul neInteresat de simpla mijlo-citoare a pacei, i propune Austriei a fnapoi Portei tuatecuceririle facute fara a ceda ceva din ele Rusiei, a se In-datori sa nu mai sprijine pe Rusia In nici un mod, ci din contraAA o induplece a Incheie i. (Musa pace cu Poarta, pe baza celuimai strict status quo. Dupa multe. discutiuni se subscrie In sfarsitIn 27 Iulie 1790, conventiunea dela Reichenbach In urmatoareacuprindere : 1. Regele de Ungaria si Bohemia se Indatoreste aincheia cu Poarta, i cu consimtimantul acesteia un armistitiu,caruia urmeze pacea pe baza celui mai strict status quo antebellum. Niste modificatiuni In scopul de a asigura granitile, nupot fi 1ntreprinse de cat cu libera 1nvoire a Portei si prin mijlo-cirea regelui de Prusia si a aliatilor sai. Daca din o asemene arrezulta pentru Imparatul vre-o sporire de teritoriu, atunci seva Incuviinta i regelui de Prusia un echivalent corespunzator ;

Textul In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 282.Singurul folos ce '1 trase Prusia din intervenirea ei In politica otoma-

nl, fu Incuviintarea de a avea un consul la Iasi, care i se (la In 1787. Vez!Choiseul c. af. streine, 11 Ian. 1737, I-lurm. Doc Supl. II, p. 42

In 18 August 1790 regele Prusiei scrie lui Knonehdoi ; N. Iorga, ActeFrg. II, p. 306; j'ai ainsi sacrifié mes intérets les plus precieux avec un

desinteressment et une générosité, dont il n'y a point d'exemple dans l'histo re"désintéressment et une générosité, dont il n'y a point d'exemple. Ca si cAndar fi putt.t face altfel I


2. Regele de Ungaria §i Bohemia se opre§te de acuma fnainte delaori-ce participare directg sau indirecn la rgsboiul dintre Rusia§i Poartg, §i stabilirea pgcei fntre aceste doug puteri va fi privitgca o afacere cu totul a parte; 3. Regele de Prusia ja asupraii,Impreung Cu puterile maritime, aliatele sale, garantia statuluiquo, *i se va fngriji ca Wan dupà fncheerea armistitiului fntreAustria §i Poartg, sg se fntruneascg un congres In care sg se re-guleze pacea prin intervenirea Prusiei §i a aliatelor sale. Aceastgconventie e ratifican putin timp dupg incheerea ei, i trupeleaustriace fncep deindan a se retrage dela granitele otomane.Rusia protestean contra pgrgsirei, prin conventia dela Rei-chenbach, a tuturor cuceririlor Mute, spungnd cg Austria fiindalian cu (lama nu putea singurg fncheea pacea L6 Austria innnu tinu samg de acest protest.

Cu Rusia fun rgsboiul se urma fnainte. Ru§ii cuprind unadupg alta cetgtile Chilia, Tulcea, Isaccea i In sfAr§it Ismailul,luat peste a§teptarea tuturor prin bravura, fndrgsneala §i curajullui Suvaroff. Totodatg ei rapoartg foloase In Cuban §i la MareaNeagrg, astfel fneAt ei se aflau In o positiune destul de favorabilg,când cäträ sfAr§itul anului 1790 se adung congresul dela *istov,ce fusese prev5zut prin convenlia dela Reichenbach.

Rusia nu voie§te Cu nici un chip sg ja parte la tratgrilepentru pace, ce se fncep aice, fiind mai ales puternie sprijinitàde Anglia, in care opozillunea, reprezentan prin celebrii oratoriFox §i Burke, sile§te pe ministrul Pitt sg inà partea Rusiei.Cum.ar putea Anglia, spunea Fox In parlament, sg pretindg dela,Impgrilteasa Rusiei, ca dupg un rgsboiu de patru ani, s5 fnapo-iascg bate cueeririle fgcute cu ni§te jertfe ant de uria§e?ce drept ar aveg Anglia a o sili la fnapoerea Oczakowului, §i afncepe pentru aceasta un rgsboiu, In care s'ar pune In rizic toateavantajele pe care Anglia le trage din alianta sa cu Rusia, maiales prin comertul insgmnat ce-1 face cu (Musa?"

Intre aceste Poarta se afla fn pozitia cea mai criticg.Intocmirea pAcei mergea foarte gr u §i fiind nevoitg de a

mentinea annarea §i in contra Austriei, pang la definitiva fn-cheiere a tratatului, ea nu putea fntrebuinta trupele In contraRusiei, In ca't de fapt Austria ajuta pe Ru§i, In modul cel maiefectiv, i trat5rile de pace nu fAceau decgt a fncurca pe TurciIn operatiunile lor.

Trebui vântul cel puternic al revolutiei franceze, care a-meninta de a r5sturna toate monarhiile din Europa, pentru aimpinge la liman vasul cel greoiu al p5cei dela Sistov. AceastApace se inchee definitiv In 4 August 1791, prin un tratat in 14articole : Austria fnapoie§te Porlei toate cuceririle i anutneMolodva i Valahia, dobandind dela (Musa Or§ova §i o fndreptare

aft Daniel Doliin c. dogele, 2 Opt, 1790 Hurin. Doc. IX, 2 p. 183.

218 ISTOBIA ROMANILOIt

de granitA cAtrA Bosnia. Hotinul este retinut de Austriaci cagarantie pan la fncheerea pAcei cu Rusia, iar acevtia se Inda-toresc a nu mai sprijini rAsboiul contra Portei, nici direct niciindirect 127.

Pacea dela *ivtov vi o nouA victorie a Ruvilor la MAcin(19 Iulie 1791) grAbesc Incheerea pAcei 1 cu aceastà putere.Turcii speriati, cer numai decat de la guvernul lor incheerea pAceicu Rusia. Aceasta, sprijinitA de Anglia, dobandi dela Turci toatecererile sale vi astfel se Inchee pacea dela Icqi, Ianuarie 1792,prin care se 1ntArevte pacea dela Kuciuk-Kainargi, conventiuneadela Ainali-Kawak, cesiunea Crimeei vi a insulei Taman. Nistrulva fi deacum inainte marginea despArtitoare intre Rusia viTurcia, dobandind Rusia Oczakovul In deplinA stApanire. Rusiainapoievte Portei Basarabia cu cetätile Akerman, Chilia, Bendervi Ismail, precum i Moldova, 128 1ns6 sub conditiunea reinoitá,ca Poarta s'A respecteze toate stipulatiunile prevAzute In tratateleanterioare In favoarea Moldovei vi a Valahiei, i anume sA nu lesupunA in urmA la contributiuni, sA le scuteascA pentru doi anide bir i sA dee timp de 14 luni libertate locuitorilor de a se strà-muta unde vor voi. In Caucaz de asemene Rusia pAstreafá in-fleunta dobanditA.

Rezultatul acestui rAsboiu nu era de loc acela ce se avteptase.La 1nceput se credea ca' s'au Implinit veacul Turcilor, cA pesteputintà ei vor mai putea rezista Indoitei lovituri a dourt 1mpArA-tii mari i puternice ; i cu toate aceste pAcile incheeate le eraucat se poate de favorabile. Turcii scAparA vi de asta' data', din pri-cina neghibAciei cu care rAsboiul fusese condus, mai ales dinpartea Austriei, In cat se repet6 Ora la un punct ceeace se pe-trecuse In rAsboiul din 1736, cand tot din cauza Austriei, Rusiaincheiase cu Turcia o pace defavorabilA. Deosebirea era numaicA foloasele Turcilor In contra Austriacilor fiind de astà datä maimici, i Ruvii evirá cu nivte cavtiguri mai mari din acest rAsbuoidecat din acel de mai inainte. Intre aceste era Intinderea graniti-lor lor OLA la Nistru i dobandirea Oczakowului. TotodatA sesfarvir6 prin acest rAsboiu certele In privirea Crimeei, care rA-mAsese de acum Inainte In necontestata st'Apanirea Ruvilor. Inprivinta tArilor române, Ruvii urmarA politica de mai inainte dea se m'Ata apArAtorii intereselor lor, pentru a cavtiga simpatiileacestora, vi a-vi IntAri din nou influenta reInoindstipulatiunile acele privitoare la dreptul de interventiune a Ru-Olor In favoarea lor.

"7 Zinkeisen, 1. c. VI, p. 828.116 Sá se observe despartirea de catre Rusia a Basarabiei (linuturile de

jos ale Moldovei rasarltene Cu cetaille.... Chilla §i Cetatea Alba, In stlipanireaturceasca de pe timpul luí *tetan cel Mare, 1484), de Moldova.

I I

ViRILE ROMANE DELA PACEA DE I.AIPANA LA RASBOIUL DIN 1866

1792-1806

1. 'STOMA MUNTENIEI $1 A AIOLD OAT' DELA 1791-17991

PAn'ä la anul 1792 se arsátase pe rând ca mu§terei pentruI ronurile române opt familii grece§ti, care sunt urmàtoarele dujArândul infätiskei lor in arena mezatului : Mavrocordat, Ghica,Calimah, Ipsilanti, Moruzi, Caragea, Sulm §i Mavrogheni. CAte-vadin ele fusese reprezentate prin mai mult de un competitor, MatTurcii nu mai erau nevoiti, ca la inceputul epocei fanariote, s5pun'a' pe domni a juca in a§a de repetite rinduri contradantuldomnesc intre Ia§i §i Bucure§ti, spre ali scoate ca§tigurile lor.Se mâncau intre ele in destul aceste familii grece§ti, atat pentrupostul de dragoman cat §i pentru acele de domni in Wile române§i, lucru caracteristic, pârile ce le intindeau aceste familii uneleasupra altora, spre a se discredita in ochii Portei, erau mai alesaplecarea cAtrà Ru§i 2

Muntenia Moldovai Mihaiu Sut.0 1791-1793 Alexandru Moruzi 1792-1793Alexandru Moruzi 1793-1796 Mihaiu Sulu 1793-1795Alexandru Ipsilanti 1796-1797 Alexandru Calimah 1795-1799.Constantin Hangerli 1797-1799.

2 Verninac c. Delacroix, 19 Iulie 1796. Hurm. Doc. Supl. II, p. 148:Sept ou huit families grecques se succèclent dans la charge importanteLdedragoman de la Porte et de princes de Valachie et de Moldavie ; leur acharnementréciproque a se desservir est extrZme, quoiqu'clles soient presque toutes uniespar le lien du sang, s'accusant mutuellement d'etre divouées aux Russes". Totacolo les Sutcho sont rivaux des Moruzzi". Alta din 2 Sept. 1796, ibidem-p. 155: Les Moruzzi qui sont les ennemis mortels des Ipsilanti". Inslircinatulrepublicei franceze c. ministrul al. strAine, 9 Iulie 1802, ibidem, p. 225: Lesfactions Moruzzi et Callimaki se disputcnt le trone de Valachie". Alta din 9Aug. 1802, ibidem, p. 226: La maison Suzzo alliée it celle des Callimalci a mo-yenné le retour du prince Michel Suzzo sans lequel la famille xivale des Moruzziaurait eu trop grand avantage dans la lutte actuelle".


Astfel Invinuindu-se tinul pe altul si rasturnandu-se de petronuri In temnita sau mormânt, domnii Greci, cu cat inainteazaepoca fanariota, devin la randul lor un element tot atat de nesigursi de sovaitor pentru stapanii din Constantinopole, ca si vechiledomnii nationale ale tarilor romane. Se schimbase numai aluatul ;iorma In care el era dospit si copt erà aceeasi. Raporturile neapa-rate izvorate din firea lucrurilor ramasese neschimbate. In loede Unguri si de Poloni se Maltase acuma Nemtii si Rusii, totputeri cr stine care exrecitau farmecul atragerei lor pe crestiniiImparatiei otomane, cu atata mai mult ca expusi unei barbareexploatari si necunoscand Inca pe deplin urea tot a-tat de despoi-toare a pretinsilor frati Intru Hristos, ei trebuiau sa gravitezetatrà centrul atractiunei religioase.

Mun tenia desartata de Nemti dupa Incheierea pacei delaSistov, redobandeste domnitorul ei propriu Inca din 1791 si anumepe Mihai Sulu, care se suie In tron pu tine zile dupa 4 Septemvrie 3,data esirei trupelor germane din Bucuresli.

Mihai Sulu In Muntenia, 1791-1793. Turcii trimitImpreuna. cu Voda Sutu In Bucuresti pe un pasa care sa facaact de autoritate In Muntenia, dupa stäpanirea germana, si careprezideaza la Intronarea domnului. Boierimea se grabi, vazandiarasi pe Turci stapani ai tarei lor, a veni sà-si arate deplina eisupunere catra trimisii Imparätiei, sä'rutând domnului mana, si apro-piind sfiicioasele buze numai de poala hainei strapicului de Turc 4.

Urmärile rasboiului purtat In mare parte pe corpul Mun-teniei fare Turci si Austriaci se arata In curand dupa retragerearasboitorilor din cuprinsul hotarelor ei, In o ciuma samanata dedansii si Incoltita sub putrejunea ostirilor, si care rasare sälbateca§i omoritoare Indata dupa a lor Indep'ärtare 5.

Pe atunci se afla la Constantinopole ca dragoman frateledomnului Moldovei Alexandru Moruzi, anume Gheorghe Moruzi.Acesta izbuti prin staruintile sale la Poarta, de a procura domniaMunteniei fratelui sail Alexandru, domnul Moldovei. Schimbarease ram In aparenta in interesul Turciei care fiind pe atunci gataa declara din nou rasboiu Rusiei, avea trebuinta de un domn maibatran si mai experimentat In expusa Moldova' 8.

Crono,ogta evenimentelor din Moldova f i Valachia de la 1768-1821;scrisli de un Roman anonim in gicceste In Istoria Mitropoliei Moldova f i Su-semi de Constantin Erbiceanu, Bucuresti, 1888, p. 500.

4 Dionisie Eclesiarcul in Papiu, II, p. 183.Cronologia evenimenielor din Moldova gi Va.achia. Erbiceanu, 1. C. p. 500.Raportul lui Constantin (Stamati7) c. af. strAine, din 20 Fevr. 1793.

riurm. Doc. Supl. IL p. 85. Un alt raport al lui Hénin c. af. strAine, 1 Sept.1793, lace din gresealA pe Alexandru Moruzi laid( chagomanului Gheorghe,!indent, p. 90. Acel al lui Descorches c. af. strAine, 30 Octom. 1793, tbidem, p.95 spune exact ca e 'rattle sAu. Dionisie Eclesiarcul In Papiu II, p. 183, gre-seste cand face pe Mihaiu Sulu sA domneascA In Valahia 3 ani, pAna la 1795,In 1793 el fu inlocuit tu Alexandru Moruzzi.

4..,,,..Y

r.- iwk

_

't...,.s,,...o.

..,.

.-

.

.....,,.

"I'W..,-..:

-I:4'

t--

I1

-,..,..-----t

4.,''t

'"''.

I'

.4:4. '.

if

--

'4

,.,.

..f

ii

z'f

.45

1t

4:11iil;).-

'''i .' -'

1,ft

':,,

,-..

7et, i ....

- rff

t,,r

.F.V

JN

;',f

i 41i k

4.;

._. I_

_._.-.A.10'

_.-

<,

ex .4,4-

,..''''

',,s_,...-1,

n

--

'<

11'1\

r .' 'ro

.."ii.

1

.."

Ii

1

i a

,..,

<,

/e

-11 'I

l'".

'',1o

,

.

'.4

e.,

CP, .F.

ti'O

SIt -

1\

1,o

--.1.1....'

Gs'

I

''' 7

'1

i+

1"'\I' V

i1

--

76 AI . '

'".

I"I-

. i_I

'IL'

i,

.i`.011

I...

..'!ee..

,,,

'1

4,.11

1.

L v

,

t i4

.1

)

I t`-,

$ )lila

.,

1illitratitr.)

.

-4t

i:..''

.i:....1,_.,.,...:1

k''

'.,.4.1:.f

.1.,,,,`

-.'4-1..,- ._-

.4.,,,,4

4'

...4.

i,

h ,L

1I

IK4.-- .1

4 ,,,.--?:

,

.

i1,41

1.i

to-..

o , o1,

.t"::

I-

i

I1.-/ 1

..

1%

i .?-

li,_

1.1.,_,;ii

).".t...41

i,j,,I

,1

1-ri.

--ir.":)./...

,

-i

1' ,,. I%

1-....

,144 -,.,

,-<

.,,-4,t11

I:,1

o ,..

),-..-1

[4.

jii,,,

tii

...F..,

'i

1.-II

'..,

II

,4

,..,..',.

-..

I1.4.--

' t.

im

ti.4-4.

j. 4

Of

;, f

I' ; F1i*

1.

il'

, <I..

Aj

'...---.1i.,4

V

,..i4111

1.

61....4

t14,

. r,I

.,.

"i!t

r<

- kiNh.

... ,I

,

4,1

1l,,,

.t .13

,<

,-,.. w

0._,N

ii114;

II11

It

...4,

Xi

Ij

. J''' ''' ' ''

i:

,()

li.f.

1 I........'.

iI

. -.'

".... 1.,t

,' . 4' ..

<.

.s.:.- .

I,..:c., -.

1E

.,

t`110,,,,m

!, J

''.4'.'

". -<

'40

....,'.

:,I' :.

,71$ ..4-'''

,..;f:::.'. ',..-4 .,'.'N:;.

,..,

.

-1.. -..:

-"' 4/' -4....,,-

t.;:

.1.-414..,,,,!',.,.,,.,'...

I,.1

..4 i

'4 4 n , '' ..,J; i'',, .

-17 ...:

...,V;;:,:2 ,,,,,S.,'

' , ', ',...'-',/..

--m- - -

..vo,.,:,..,

.,.,

-,.....


Alexandru Moruzi in 'Muntenia, 1793-1796, vine in Bucu-re§ti in Martie 1793, trei luni dupa ce in Paris se petrecuse dramasangeroasa a decapitarei lui Ludovic al XVI-lea §i schimbareade lucruri in Franta, ce trebuia sa aiba asupra tarilor romane a§ade negre urmäri. Ciuma tot nu fncetase inca pe timpul lui, ha semai intarise inca, facand in Bucure§ti pana la 10000 de jertfe,iar In Craiova pana la 3000 §i intinzandu-se din aceste douacentre mai mari peste toate ora§ele §i chiar prin satele tarei. PeMuga aceasta prapadenie mai vin §i läcuste, care ele insa§i piereaupe lanuri, neavand ce roade din pricina secetei ce bantuise tarain acela§ an. Moruzi de§i face un spital pentru inciumati, Inchi-nandu-i veniturile a trei mari manastiri : Tismana, Cozia §i Campu-lung, se aran' In deosebire de tatal sau Constantin, in alte privirispeculant asupra nenorocirilor ce bantuiau tara, gasind in eleprilejul de a face bani, precupetind bucatele de care locuitoriierau a§a de lipsiti. El strange anume mult grau de zaharea peunde gasia, plätindu-1 cu 7 lei chila, §i apoi 11 vinde in Bucure§tila pitan i pe pretul de 40 de lei, oprind de a se ampara gral.' din altaparte, §i impunand tuturor pitarilor s'A §i-1 procure numai delamagaziile domne§ti din capitala. AcEea§i negutitorie o facea §i cuporumbul, pentru ca nici macar omul sarac s'A nu-§i poata mancamarnaliga, rara a o plati intreit §i impatrit in manile domnului.Pretextand nevoia de bani pentru a cumpára chip aceste proviziilocuitorilor, el impune manastirilor un imprumut silit foarteimpovorator, a caruia bani insä nu-i mai restitue ni,ci odata.Maifacuse el §i o fabrica de hartie la Afumati, pe care o puse In sarcinamitropoliei cand fu s'A plece din tara, pe cuvant &A ea are trebuintade o asemene fabrica pentru tipografia ei, indatorind mitropolias'AA pläteasca o suma' mult mai mare decat ceea ce-1 costase in-teadevar. Astfel fiind el foarte meter in arta de a strangebani", s'a dus dupa trei ani de domnie inapoi la Constantinopole,incarcat Cu o nesfar§ita avutie, stoarsa din lacrimile poporului7.

Moruzi fu destituit prin urmátorul joc de intrigi al Fana-riotilor de favoruri. Dragomanul Gheorghe Moruzi §i Cu fratelesau Alexandru domnul Munteniei, parand din nou pe batranulAlexandru Ipsilanti, pentru vechile sale pacate cu simpatiilegermane, dobandise dela sultanul pentru el un ordin de surgunirein insula Rodos, putandu-§i astfel alina ura cea neimpacata pecare familia lor o jurase acelei a lui Ipsilanti 8 Alexandru Calimah,fiul lui Grigore celui ucis de Turci, izbute§te irisa' prin bani alua locul lui Gheorghe Moruzi dragomanul, slabind §i pozitiafratelui acestuia Alexandru Moruzi din Muntenia. Calimah prie-

1 Dionisie Eclesiarcul In Papiu, II, p. 184.' Verninae c. Delacroix, 2 Sept. 1796 Huim. Doc. Supl., I, p. 155: Les

Morue qui sont ses ennemis mortels, lirent exiler le Ole il y a 30 mois" Comp,un raport din Noemv -Dec. 1793, asupra surgunirei lui, ibidem, p. 96.

TARILE ROAIANE DELA PACEA DE 1A$I 223

tenul familiei Ipsilanti face ca acesta sg fie nu numai rechematdin surgun, dar sg i se dee in curând locul lui Moruzi din Muntenia,Cu toate cg fusese disgratiat de Poartg, pentru purtarea lui in-viderat pgrtinitoare Nemtilor, familia inchisg §i batjocoritg §ifiul sgu torturat". Dar Turcii uitau tot a§a de u§or trgdgrile,ca §i Grecii ocgrile, de indatà ce se aratà ochilor unora lucireaaurului, celorlaltor numai perspectiva de a-1 aduna. Nu doaracuma se urca pentru prima oat% un domn disgratiat inapoipe tronurile române.

Când in 1796 Alexandru Moruzi simtinduli pozitia pesteputintg de sustinut mai departe, se retrage din scaun, se ivesc deindatg patru serio§i concurenti pentru domnia vacantg : Hangerliiar un dragoman al lui cgpitan-pa§a, adecg al marinei, ca §i Ma-vrogheni, Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, AlexandruIpsilanti §i de curând mazilitul din Moldova (in 1795) MihaiSutu. De §i Francezii sprijineau mai ales candidatura lui MihaiSutu, Alexandru Ipsilanti favoritul Nemtilor izbute§te a urcapentru a 3-a °ark' treptele tronului muntean 9.

Alexandru Ipsilanti in Muntenia, 1796-1797. Domnulbátran alb ca oaea" 10, care vense pentru ultima oarg in tronulTárei Muntene§ti, se purtase ca un tangr la dobAndirea ei ; i§icheltuise ce avuse §i ce n'avuse, indatorindu-se pang in grumaji labancherii constantinopolitani spre a pune mana pe doritul scaun.Firea lui se §i schimbg cu totul din aceastä pricing. El nu maicguta dupg reforme ca in prima lui domnie in Tara Munteneascg,ci a face bani era toatg strgdgnuinta bgtrânelor sale puteri. Elstoarse Ora ca un mo§neag Cu mima impietritg, care nu maiasculta nici de plânsetele vgduvei, nici de lacrimele orfanului§i deveni un adevgrat biciu pentru tara, pe care el altg datà seincercase sg verse un balsgm tgmgduitor 11 intocmai cum Meuse§i Constantin Mavrocordat, dovedind Ina odatg cg imprejurg-rile sunt mai tari cleat vointele individuale. Dui:a ceva peste unan de domnie, Alexandru Ipsilanti este mazilit §i inlocuit cuConstantin Hangerli, care sfar§i ca §i tovarg§ul sgu, Mavrogheni,primind moartea din marine calgului. Nu aveau noroc ace§tiuzurpatori ai tronurilor fanariote 1

Mazilirea lui Ipsilanti avu de pricing urmAtoarele impre-jurgri : In timpul domniei lui se aratg primele manifestgri aleunei periculoase rgscoale in sinul impgrAtiei mahometane, caretrebuia sg aibg grele urmgri asupra mersului trebilor ei interne,pe cAt §i sg complice la sfar§it pe acele in care ea se afla cu Rusia,

Trimisul republ. franceze c. af. strfilne, Ian.-Fevr. 1796, ibidem, p. 137,cf. Verninae c. Delacroix 2 Sept. 1796, ibidem, p. 155.

Thonisie Eclesiarcul, In Paplu, II, p. 184.il Futino, Isl. Dacia, H, p. 183.

224 'STOMA ItOMANILOR

s5 concure a des151itui un nou rAsboiu intre ea §i colosul norduluir5scoa1a lui Pasvanoglu din Vidin.

Pasvanoglu fiu i nepot de holi care perise in spAnzur5-toare.dup5 cel§i c4tig5 prin participarea sa inimoas5 In r5sboiulCu Austria iertarea sultanului §i inapoirea a parte din avutulp5rintelui su, Ii organizazA din toti vagabonzii §i rgii impAr5lieiun fel de armat5 cu care incepe a prAda atAt provinciile turce§tictit §i mai Cu deosebire Muntenia, care-i st5tea mai la indemânä"§i crà mai.u§or de jefuit, ca cea mai putin apà'rat5. Pentru a seputea mai bine impotrivi sultanului, el se int5re§te in Vidin, trà-gaud la o indepArtare oarecare un puternic val de p5mânt,din aceast5 cetate, schimbat5 In un cuib de -Mimi, el trimiteurdiile sale s5 pustiiasc5 jri1e incunjur5toare, fgrA deosebirede ghiauri sau drept credincio§i, bAtânduli joc de ordinile Porteicat §i de trupele acesteia. Se trimite inpotriva lui un corp de25000 de oameni §i se ordonä' lui Alexandru Ipsilanti adunareatuturor proviziilor de care armata turceascA ar avea nevoieintruckt expeditia se f5cea mai cu sam5 in interesul Munteniei,spre a o mAntui de pr5dAciunile lui Pasvan, motivare pe care,Turcii o crezur5 la nevoie indatoririle luateprin tratatul dela Kuciuk-Kainargi.

Pretextul r5scoalei lui Pasvan fusese inoirile introduse- deTurci in modul recrutgrei §i a organizgrei armate, p5r5sind sis-temul vechiu turcesc §i imitând pe acel european, din care pri-cin5 Pasvan gllsise sprijin chiar in poporalia cet54ci in care seinchisese. Putand opune o§tirei trimise inprotiv5-i puterii ins5in-nätoare, el este iertat de sulLanul, c5ruia filg5due*1e supunereacu conditie ca el sA fie numit pa0 al Vidinului, cecace Poartaincuviintaz5 '8. Odatà in aceast5 pozitie de pa§5 cu treituiuri, el incepe ali supune cetätile celelalte depe rrairgineaDun5rei, precum Nicopoli14, Bazargicul, Silistra i Bräila, r5-mAnänd numai Rusciucul §i Giurgiul in afarà de a lui stApAnire.In o incursiune fäcut5 de el in Muntenia, complimenteaz5 petrimisul republicei franceze din Bucure§ti15, Sucât se vede cumcapul de holl vroia s5 imbrace acuma un rol politic, in fundulc5ruia el intrevedea poate coroana padi§ahului coborAndu-sepe pritata lui frunte. IzbAnzile lui Pasvanoglu incep a face vuetIn Constantinopole, unde fantazia orientalà le spore§te §i le

1* Verninae C. af. straine, 25 Oct. 1795, Hurna. Doc. Supl. II, p. 130Taimisul extr al Republ. fr. c. af. straine, lan.-Febr. 1796, ibidem,

p. 137.C-nnuidantul din Nicopolii trimite gahnlc niste thzl cu bani si juvae-

ruri in Muntenia, Pasvanoglu le reclama cu anunintarea de a j..fui jam d.rciinu vor fi predate. Vezi un raport lrancez din 1798, ibidem, p. 192, care con-firma In totul spusele Cronologiei euenimentelor In Moldova fi Muntenia in-Constantin Erbiceariu, I. c. p. 501.

11 Ruffin c. Taileyrand, 27 Dec. 1979, Harm. Doc. Supl. II, p. 370.

umf15 in a§a chip, c5 sultanul este nevoit a opri raportarea lorprin cafenelele capitaliei, §i pune s'A se gâtue in timp de noaptepe acei mai de c5pitànie a lor vestitori. O nouà expeditie contrapericulosului r5sveätitor este condusA de amiralul (c5pitan-pa§a)Chiuciuc-Husein, care avand de dragoman al s'äu pe ConstantinHangerli, cere dela sultanul sà incredinteze acestuia domniaMunteniei in locul lui Alexandru Ipsilanti, prea slab §i bol-nAvicios spre a conduce ocArmuirea Orei in ni§te momenteatit de critice.

Sultanul consimte numai decâ.t la cererea cApitanu1ui-pa§5f5r5 a se gandi dac6 prin a ei incuviintare d5dea 'Meg o lovituràatAt tratatului de Kuciuk-Kainargi cAt §i hati§erifului s5u din1784, §i Hangerli este numit in domnia T5rei Muntene§ti InNoemvrie 1797 16.

Constantin Hangerli in Muntenia, 1797-1799. Putindup5 ce noul domn ajunge in Bucure§ti, Husein pava serascherulvine cu o armatà de aproape 100000 de oameni sà incunjureVidinul. Toate proviziile trebuitoare acestor urdii nenum5rateurmau sä fie procurate de Muntenia, §i in vederea acestei nevoifusese numit omul amiralului in domnia ei.

De indatti ce sose§te aproape de Dun5rea, capitan-pa§a scrielui Hangerli, ca sà caute a porunci tuturor ispravnicilor Ordde prin judete, s'a" indestuleze. o§tirile sale cu zaharele,orz, oi, vaci, unt, sare §i once ar trebui, c6 nu cumva sA tânjasc5o§tirile" 17 Pe lâng5 insA c5 trebuia o catime prea insemnat5 deprovizii spre indestularea unei armate atAt de numeroase, apoise mai ad5ogea §i o risip5 neprecugetatà in p5strarea celor adunate,'Inca in asemene conditii erà greu, cu toatà buna vointri a domnului,de indeplinit cu exctitate cererile turce§ti. A§a burfdoarà Minace se cka din Muntenia la lag5ru1 din jurul Vidinului, in loc de afi ptistratä in saci sau de a ti pus5 in hambare, era turnatà pejos in movili imense suplberate de vânt, sau prefäcute in aluatprin cäderea ploaei. Vitele adunate cu mare greu erau adese oriviindute de cei ce le p5ziau, §i a§a mai departe. Ne mai ajungandMuntenia a indestula aceastà Värkluiald, Hangerli aduse zaharea§i din NIoldova. Pentru procurarea nesfar§itelor câtimi trebui-toare erà însà nevoie de bani. Se §i pune domnul pe lucru pentrua-i stoarce pAnä §i din piatrà ; je vinäriciul §i oieritul indoit,§i impune mâniAstirilor cea d'intAi din aceste dàri, de care elefusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le §i a contribui in

Fotino, 1st. Daciei, II, p. 186. Cronologia evenimentelor, Erbiceanu,/. c. §i blot Romanul, (Ultima cronicd romdnd din epoca Fanariofilor, ed. 13.P. Hascicu), P. 18, numesc pc Hangerli, Constantin; Dionisie Eclesiarcul InPapiu, II, p. 189 11 numeste Gheorghe. Fotino, 1st. Daciei, II, P. 183, spune Ins.cA Const. Hargerli Era 1iul lui Gheorghe

" Dionisie Ecicsiarcul h, Papiu, II, P. 189.A. D. Xenopol. !Mona Rominilor. Vol. IX. 15

TARILE ROA1ANE DELA PACEA DE IASI 225

226 ISTORLA. ROMANTEAti

naturä Cu mai multe din obiectele de aprovizionare. Väzand Insäcä cu atare mijloace obicinuite nu izbute§te a aduna cat li trebuiapentru Intampinarea trebuintilor, §i mai ales cat era de nevoiesä mai rämänä c4tig In pungile lui, vroe§te sä scoatä väcäritpe tarä, care dela Constantin Mavrocordat nu mai fusese ridicat.Mitropolitul hisä §i boierii gäsind darea aceasta legatä cu afu-risenie, nu Indräznirä sä o deslege. Hangerli propuse atunci casä se scoatä contributia sub un alt nume, acel de go§tinärit, numeledärei ce se lua pe mascuri §i nu pe vite Boierii nu se Invoirà niella acest mijloc iezuitic. Domnul trimise atunci de olac la patri-arhul din Tarigrad, rugandu'l sä desfacg legAtura pusä asupraacelei däri, oferind sfiintiei sale prin capuchihaia al säu din Con.,stantinopole 50 de pungi de bani pentru ostenealä. Ce! mai Maltreprezentant al religiei §i. moralitätei pe pämäntul räsäriteanse gräbi a räspunde dorintei compatriotului säu, §i deslegA dareaväcäritului de afurisenia sub care era Inläntuitg. MitropolitulDositeiu stärue§te Insg. In refuzul säu de a iscgli deslegarea ; tota§a fac §1. mai multi boieri. Se gäsesc 1nsä vre'o cativa care 1§i\rand iscälitura pentru un numär de pungi de bani, primite de eisub cuvant de min.' domneascä. Indatä ce domnul avu iscälitu-rile neapgrate, el incinse toatà tara cu strapice poronci pentruconstatarea numärului vitelor. Fiind tocmai pe atunci iarnä §izapadg adâncg, oamenii nu puturA ascunde nici un cap de vitä,de oarece le tineau In bätätura casei Inaintea u§ei". Apucatipe nea§teptate, locuitorii nu aveau bani cu ce sä rg'spundà darea,care sg scrisese Inteo sumg 1nsemnatä, anume 2 galbeni de yindincoace, §i 2 lei dincolo de Olt. Mumba§irii randuiti peste slujba§i,dintre Arnguti, Turci, Greci §i. alte neamuri strgine, impgnarátara dela un capgt la altul,ca ni§te lupi flämänzi sau ca ni§teholtei de câni le§inati", §i. apucau pe oameni a Implini banii.Ace§tia neavänd cui s vandà vitele In mijlocul iernei, negäsindcui munci pentru a plä'ti vg.cäritul din productul muncei lor,neavand nici bucate de prisos pe la casele lor spre a le desface*i a se pläti din pretul acestora, nu aveau nici o putere. Baniiinsà trebuiau dupg ordinul stra§nic al domnului, sä se impli-neaseä pâ.ng In 15 zile. Incepurä deci slujba§ii a stoarce §i a muncipe locuitori, 1nchizand barbati §i femei prin co§ere §i innecandu-icu fumuri de gunoiu §i. de ardeiu, nedându-le de mancare, le-gandu-i cu mAnile Indärgpt §i bgtandu-i cu bicile pang la moarte,sau tinandu-i cu pieioarele goale ceasuri intregi In zäpada geroasg.Mai multi oameni f§i pierdurg viata In asemene chinuri ,:i popo-rul desperat ducand pe morti In curtea palatului spre a-i afatadomnului, acesta le dgdu räspunsul Ingrozitor Ca sà deje bani§i nu-i va omori".

Aceastà prgpädenie se abgtuse 1nsä numai asupra poporuluide rand. De formg, randuise domnul sä se iee väcgrit §i. delaboierii mari §i mici §i dela slujba§i ; dar In realitate ei furl scutiti

TARILE ROMANI) DELA PACEA DE IASI 227

deasemene dare ; ba mai mult Inca, domnul le dete chiar si lorimpartasire din sumele rapite dela popor, si mai ales boierilorcelor mari care ar fi putut trimite arzoval (tanguire) la imp&ratie ; precum adaoge Zilot : am vazut cu ochii ea li se da miladomneasca" 18.

Pe eand ¡ma Hangerli hatuia inteun chip a-tat de crudtara, in care pacatele ei 11 adusese la domnie, grabindu-se dinrasputeri a umplea de bani si pe Turci si pe el, mai repede incase apropia insusa lui peire, pe care poporul o privi apoi ca odreapta rasplatire a faptelor sale neleguite.

Anume eapitan-pasa nu se putea intalege cu subalterniisi, din care mai multi simpatizau In ascuns cu valorosul Pasvan-oglu, si dupa cinci luni de un asediu nefolositor, ostirea luieste sparta si risipita prin o naprasnica esire facuta de Pasvangii.Se adevereste astfel judecata aspra a lui Zilot Românul asuprapasilor plini de barba si goi de minte" 19 din lagarul seraschieruluia caror minte daca ai adunat-o toata la un loe inca nu ai puteaface o minte intreaga" 20. inteadevar asa trebuia sa fie pentruea o armata de mai putin de 8000 de oameni sa rapuna pe unade 100000. Capitan-pasa el insus o rupe de fuga si se oprestetocmai la Lom. El trece Dunarea si vine &RA Bucuresti, sprea se intelege cu proteguitul säu asupra mijlocului de a dregecaderea suferita. Hangerli cand II vede se repede si-i saruta manaea unui stapan" si apoi pentru a mai imprastia negrele gändurice umbreau mintea amiralului, se intrece a'l desfata in petrecerisi ospete. Cu acest prilej se intampla o seena cam greu de poves-tit unei pene cinstite, dar care arunca o lumina' ant de cumpliteasupra nepomenitei stari de degradare si injosire in care cazusepe atunci poporul roman fata cu asupritorii sai, ineat trebuesa-i dam numai cleat loc in expunerea trecutului sat'. Anumevazand capitan-pasa ca la toate petrecerile sunt numai barbati,au cerut domnului sa ordone boierilor celor mari sa villa inteunrand la bal cu sotiile lor. Femeile boierilor intelegand miseliaturceasea refuzara a merge, si barbatii lor se intelesera cu domnulsa aduca in locul cucoanelor, femei libere pe care imbracandu-leIn haine scumpe, sä le recomande ea mari boieroaice. Capitan-pasa si cu agalele fin% foarte ineântati de aceastä supunere ladorintile lor. Dupa ce statura la masa' se prinse un joc, la careTurcii privira cu mult gust, mai ales ea inchipuitele eueoane nu.

' a Zilot, p. 189, 191-193, confirmat prin mai multe rapoarte diplo-matice franceze, din 8 Ian, 27 Febr. si 14 Aprilie 1779. Hurm. Doc. Supl.,II, p. 199, 20 si 202. In eel din 8 Ian. se spune : l'impot est si exoibitant qu'ungrand nombre de paysans ont émigré en Transylvanie et en Tuiquie. II consisteen une capitation par cheNal et par boeuf. On presume qu'il rapportera environcinq millions de piastres".

Zilot RomAnul, ed. Hasdeu, p. 20.2 Ibidem, p. 19.

gat ISTORIA RIYMANILOR

se prea sfiau a face pas uri §i mi§cgri indrAznete. Cgtre sfär*itcApitan-pa§a zise lui Vodg ca sä-i opreascg pe una, cea mai chi-p* §i mai frumoasg din pretinsele jupgnese iar din celelaltesg dea la agalele lui, ceea ce se facu" 21.

Bine intäles cucoane §i boieri raserg mult de pgcgleala Tur-cilor i cu toate aceste numai la ras nu trebuia sg-i impingg oatare imprejurare. Anume fusese nevoia de a intrebuinta me§-te§uguri, spre a se inlgtura infamia §i batjocura cea mai ski-geroasg ce poate cgdea in sânul familiilor. Direct nu putuse nimenisg protesteze, i ceeace omul cel mai de rand are dreptul sg rgs-pingg cu cea mai depe urmg indignare, boierii §i domnul TäreiMuntene§ti nu indrgznirg a o face ; cgci porunca venia dela Turc 1Ian' de ce ar trebui sà ne aducem aminte, de cate ori cartimasupra prezentului !

Cu toate cà amiralul erg in destul de sigur la Constanti-nopole, prin faptul ea' una din sqiile lui era §i favorita sulta-nului, totu§i cgderea dela Vidin nu lgsa a-i zdruncina creditul.Prietenii lui Hangerli din Constantinopole vgzand lucrurile insgmai in negru de cum ele erau in adevär, scriu acestuia ca sà cautea se scutura de o pro teguire ce putea sg-i deving fatalg. Hangerliascultând de povatg, trimite mai multe scrisori la Poartg, incare invinue§te pe acela, cgruia cu cate-va zile mai inaintesgrutase mana, pentru pierderea dela Vidin. Aceste scrisori sauflu% prinse de amiral când treceau prin Rusciuc, sau ceeace estemai probabil Ii furg transmise chiar de sotia lui care le dobandisedin manile sultanului. Amiralul vg.zand trgdarea lui Hangerli,se hotgri rgsbune cumplit contra lui. Denuntä deci el laPoartg pe domn, cg din pricina intelegerilor lui cu Pasvan, pierduseel bgtglia inaintea Vidinului, §i pe cat fgrg de efect r'ämäsese parilelui Hangerli, pe atata de cumplite urmgri avurg acele ale luicapitan-pa§a asupra fostului sgu dragoman 22

11 Vezi povestirea puna de haz de si cam omeriert a faptului InDionisie Eclesiarcul, p. 194. Zilot, p. 22, aratii cA vizita lui capitan-pasa avuloc dupa Inirangerea de la Vidin, lar un raport hancez din Bucuresti 20 Ia-nuarie 1799, spune ca amiralul sosise In acel oras In 19 a acelei luni. Hurm.Doc. Supl. II, p. 200.

Parerile asupra disgratiei i omorul lui Hangerli se deosebesc multuncle de altele. Hartia tuiceasca pima pe capul lui Hangerli, vroind sa arateIngrijirea sultanului pentru binele Munteniei spunea : cande cel ce aumatcat raiaoa Imparateasea". Dionisie Eclesiarcul, p. 197. Un raport francezal lui Gerard c. af. straine. din 14 Aprilie 1799, Hurm. Doc. Supt. II, p. 202,crede ca au fost amestecate si uneltiri rusesti, din pricina ca Hangerli era prie-tent,' Frantiei. Parma sustinuta In text se Intemeiaza pe combinarea versiunilordate de Fotino, 1st. Daciei, II, p. 188, Zilot Romanul p. 22 si Cronologiaeoenimentelor in Erbiceanu /. c. p. 501. Motivul ce ne au facut a o admite afost 1..oncieroasa Imprejurare ca de si se stricase relalile fare domn i fostulsliu proteguitor, Hangerli nu cade victims unei rasbunari private si este ucisde un capegiu trupdralesc.

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 229

Evind firmanul dela impArAtie, pentru executarea lui Hanngerli, de indatA vizirul porni spre Bucurqti, pe un capegiuiscusit i mAestru a tAia pe cei mari cu cumpätare", insArcinatsub amenintarea de n perde propria lui viatä a duce la Constantino-pole capul domnului mazilit. Capigiul pe lAngA firman au luat cudAnsul un harap mare §i groaznic la chip cu indrAsnealA la uci-dere, §i viind pe drum pre la hanurile de beilicuri nu spunea ni-mAnui unde merge §i cu ce treabA este trimis, pentrucA domniiWei au oameni Turcii hangii care pentru bani multi ce-i primescdela domni, ispitesc pe cei ce trec dela impArAtie la Bucure§ti,In§tiintAnd indatA pe domn despre sosirea vreunui Turc". Sosindcapegiul la Bucure*ti, au intrat in curtea domneascA §i au descA-lecat la scark i intrAnd in logofetie au spus cA are sA facA beiuluiaratare de tainA de ni§te cuvinte ale dragomanului impArAtiei.Postelnicul vAzAndu-1 innsotit de acel ingrozitor harap aratAdomnului ingrijire vi-i spune s'A nu'l pricinuease5, pretextAnd cA ebolnav. Domnul, repetAnd incA odatA nechibzuinta lui GrigoreGhica din Moldova, rAspunde postelnicului cA a§a ieu de obiceiucapegiii cAte un om groaznic pentru mAndrie.

Hangerli primi pe capegiu in ietacul sAu unde el intrA insotitde harap, punAndu-se capegiul alAturea cu domnul pe divan, iarharapul a*AzAndu-se pe un scaun dispre u§A. Domnul ingrozindu-sedela o vreme de chipul harapului ce cAta cam ingrijit in toatepArtile, fAcu semn postelnicului §i-i spuse frantuze§te s'A chemeIn odae cAti-va ciohodari. Cum e§i postelnicul pe u§A, harapularuncA latul in gAtul lui vodä, prinzAndu-1 cum prind hingheriicAnii cei vagabonzi §i-1 trase cu putere la p5mAnt de pe pat. Dom-nul fiind voinic i zbuciumAndu-se capegiul slobozi amAndouApistoalele sale in pAntecele lui, infigAnd dupA aceea §i hamgerulin coastele lui. Harapul Il trAntise la pAmAnt i punAndu-se cuambii genunchi pe el Ii frAngea grumajii incAt bietul domn nuIntArzie ali da duhul in mAnile csálAilor sAi. La detunarea pistoa-lelor, sArirà inliluntru mai multi päzitori insotiti de postelnicul.Turcul insä rosti numai cuvintele : dur bre, (stati) firman"Cu totii incremenirA pe loc ca ni§te statui inmArmurites. Inain-tea acelui cuvAnt sfAnt once vointA trebuia sA amorteascA,cei doi Turci ar fi putut da mortei intregi Bucure§tii, Mt% ca omAn'A sA se fi rAdicat in contra lor. Aveau firman impArAtesc

Fiind insti cA Turcii vroiau s'A'§i deje aerul &A au pedepsitpe Hangerli pentru despoierea tArei, ei ordonA ca vacAritul, ceincA nu se strAnsese, cu tot ordinul de a se da isprAvit in douàsAptAmAni, s'A fAmAn5 jos. Bucuria strAngAtorilor : slujba§i, mum-

Moartea lui Bangui' se intampla in ziva de 18 Fevruarie 1709. Gm-nolo9ia evenimenlelor, Erbiceanu, p. 502. In 16 Martie 1799 Gh. Bocamic In-stiinteazii pe af. straine, daspre omorul domnului. Hurm. Doç. Supl. II, p. 2024

280 IffORIA ROMANILOR

ba0ri 0 boieri. Cu totii dosira banii adunati, spunand ca nu auapucat Inca a-i strange 0 ap s'au umplut boierii de banii iarpoporul au ramas sarac 24.

Sa trecem acum la istoria Moldovei. Dupa rasboiul din 1788,se reinfiintaza In Moldova domniile ceva mai tarziu cleat InMuntenia, anume dupa fncheerea pacei de la Ia0 cu imparatiaruseasca, in 1792.

Alexandru Moruzi in Moldova, 1792-1793, este randuitIn domnia ei ca multamita facuta tatalui sail Constantin, pentruparticiparea lui ca delegat al Portei la pacea dela Sistov 28 Ga-sind Moldova in o stare cu totul salbatacita prin räsboiul suferit0 petrecerea nedisciplinatelor oarde muscale§ti, el trebuie sa jaoarecare masuri pentru adunarea locuitorilor impra§tiati. Tottimpul sau era insa mai ales rapit de descurcarea socoteleloraprovizionarilor Wirilor ruse§ti, care se Meuse prin vistieriatarei. Ne domnind insa decal 8 luni de zile,26, el nu putu sa"0faca cunoscute pe deplin urea 0 apucaturile pe care trebuia sà ledesvolte in domnia lui din Muntenia, unde le-am cunoscut catde pradalnice eran §i de storcatoare de tara.

Mihai Sutu in Moldova, 1793-1795. Vine din Muntenia,chip pentru ca fiind mai In vrasta .,i mai experient, ar putea In-griji mai bine de interesele imparätiei, inteun timp cand ea's-boiul cu Rusia parea ea trebuia sa reinceapa din moment In mo-ment. In adevar insa Poarta avand nevoie de bani, vinde domniaMunteniei lui Alexandru Moruzi, impunând bine inteles 0 luiSutu mucaremeaua, cu toate ca schimbul ce i se impunea eraspre nefolosul lui. Cum vine in tara §i inainte de a se putea gandimacar la lecuirea ranilor lasate de rasboiu, i se ordona a punegranita dinspre Rusia, in stare de aparare, a grabi intärirea ce-tatilor a§ezate pe Dunarea, precum Ismailul, Tulcea 0 Chilia, ainfiinta magazii insemnate de a lungul Nistrului 0 a Prutului,a mai privighea Wernerea unui pod la lsaccea 0 In deob§te alua toate milsurile de pregatire pentru rasboiul care se apropia 27.Cu toate ca' indepline§te toate aceste cereri Mihai Sutu este ma-zilit dupa doi ani de domnie, numindu-se in locul lui AlexandruCalimah 28.

-4 Diuniie lacksiarcul, 11, p. 193.vs Constantin (Stamaty), c. al. staine, 20 Febr. 1793, Hurm. .Doc. Supl,

II, p. 85./4 Manolachi Dr6gh1ci, Istoria Moidovei pe limp de 500 de ani, Ia0 1857

II, p. 58.2? Scrisoarea lui Constantin citat6 In nota 25.n O scrisoare a gineiulai lui Calimah, Alexandru Sulu din 6 August

1795 lui Const. Stamaty, Hurm. Doc. Supl. II, p. 132, spune : vous avez apprisdans le temps l'avéntment de mon' beau-pare le tras excellent Seigneur Cal-Ilmachi A la prindipauté de Moldavie"_

TAEILE ROM-AIM DELA PACEA DE IASI 231

Alexandra Calimah In Moldova, 1793-1799. - Erà fiullui loan Calimah care domnise in Moldova infra anii 1758-1761:Pe timpul lui fiind lini§te in tara, ea i§i reveni in fire, prin pro-ductie manoase §i buna agonisita, mai ales ca se activa mutt.exportul ei atat in grAne catra Germania, ceeace pana atunci

Portretul lui Alexandru Calimah Domnul Moldovei (1795-1799)de pe harta Moldovei fAcuti de Riga Velesinli 1797

nu se intamplase, cat mai Cu sarna in cai pentru românda"(remonta) prusiana §i austriaa Din nefericire In anul depe uringa domniei lui o ciuma cumplita bantuie Molodova §i mai alescapitala Ia§i, care ciumg Ida numele negutitorului Combate, dela casa caruia molima purcesese ".

In atata se incheie neinteresanta istorie a Moldovei dinrastimpul de 7 ani, pe care-I cuprinde perioada dela 1792--1799.

3. DrAghici, ¡si. Moidovei, II, p. 60.

232 ISTORIA 110MANILOR

Revolulia franeezfi i Fanariolii. Acest rastimp este In-semnat In istoria tarilor romane prin rolul precumpenitor pe carepolitiea franceza incepe a-1 juca, precum In deob§te in Orienteo§a §i In deosebi In tarile dunarene. Anume in 1789 izbucniseIn Frantia marea revolutie care trebuia sa schimbe In curand fataIntregei Europe, §i deci nu putea rasa neudate de valurile ei ma-lurile fndepartate ale Rasaritului. In 1793 dui:A executarea luiLudovic al XVI-lea §i proclamarea republicei, monarhiile euro-pene spaimântate, vroind sa fnabu§e, Inca In fa§a lui cum-plitul prune zemislit de revolutie, pornesc pe 1ntrecutele cu ar-matele lor pentru a zugruma noua plazmuire pe care istoria ofmpingea din adancurile ei la suprafata omenirei. Republicatrebuia sa caute a respinge asemene atacuri, §i ea se gandi incurand ali face din Turci ni§te aliati contra puterilor mai alesdu§mane ei, Austria §i Rusia.

' Parte din simpatie pentru Poloni, care chiar in anul acelafusese sfa§iati de istov de cele trei puteri vecine, parte din nevoiade a ocupa prin rascoala lor pe autocrata Rusie, Francejii segandeau de a alimenta §i intretinea focul unei rascoale polone incoasta du§manului lor. Pe de alta parte Ungaria nemultumitacu pozitia ei supusa sub Austria, putea sa devina In maineleFrantiei o piedica Insemnata de aruncat In picioarele monarhieiHabsburgilor. Moldova Insä statea In coastele Poloniel §i Mun-tenia In acea a Ungariei ; iata" deci motive Indestulatoare caretrebuia sä fmpinga luarea aminte a conducatorilor Frantiei re-publicane asupra tarilor române.

Din planul Frantiei de ali face o putere aliata din statulmahometan se na§tea numai decat ideea pastrarei intregimei sale,cu atata mai mult ea §tirbirea lui care se putea fncepe numaiprin nord, prin tarile dunarene, nu putea decat spori intinderea §iputerea imparatiilor du§mane republicei, pe care avea interessa le combata §i sil le släbeasca 30 Pentru a putea insa aveà asupraPortei o inraurire hotaratoare trebuia numai decat ca§tigatipentru interesele franceze atat dragomanul Portei cat §i ambiidomni ai Varilor române, urechile §i. ochii Turcilor In afacerilediplomatice. Cu ajutorul lor Frantia putea determina multmai u*orpe Turci la o purtare favorabila intereselor ei, 1ntru cat toateve§tile politice care patrundeau call demsii, numai prin organulacestor trei Greci influenti puteau fi colorate dui:A cererile Fran-cezilor. De aceea vedem pe ambasadorii Frantiei din Constanti-nopole danduli toate silintele da a alipi pe langa' fiecare principe

" Aceste sunt motivele invocate de Constantin Stamaty, Grec In slujbaFrantiei, pentiu Infiinjarea unui consulat lranctz la Bucuresti sau Iasi. Vezi ra-poartele lid din 7 Febr. 1795. Huim. Doc. Supl. II, p. 102 si 107. Vezi si in-structiunile date de Veininac c. Gaudin consul francez la Bucuresti, 23 Tulle1795, lindem, p. 132.

TARILE ROAIANE DEL 4. PACEA DE IA81 233

din Odle romane cate un secretar francez, ceeace le era Cu atatamai usor de dobandit, cu cat limba lor fiind ae,eea diplomaticli,chiar acei din domni care ar fi avut dispozitii protivnice Frantei,totusi trebuiau sA aiba cate un secretar francez. Cu toate cA !ileade mai inainte, putin dupà ce bimba franceza devine bimba di-plomatiei, se intalnesc secretad francezi pe langA principii

Stema Moldovei §i a judetelor in timpul lui St.arlat CatimahDomnul Moldovei 1806. Coiectia Academlei RomAne

rilor române, precum dela Roche, care slujeste in cursul de 15 anipe mai multi domni panA la izbucnirea disboiului din 1769, Nagny,Simian ". Dela intemeierea republicei franceze, secretarii francezidevin un element neaparat al ocarmuirei principatelor, i fiecaredomn grec Ili are secretarul

3- Wm scrisoarea lui de la Roche c. Girard cap de sectiune la at. stritinbdin Paris din 26 Aprilie 1773, ibidem, 1, p. 882, In care se jiiluelte cA 11-a perduto functie care-i poartA 25.000 de livre pe an. Pentiu Nagny vezi doult rapoartaunul din 20 Martie 1786 I altul din 3 Fevr. 1769, ibtdem, p. 755 Id 774;pentru Simian rap. din 3 Dec. 1772, ibidem, p. 872.

sau.

Q34 ISTORIA ROMAN1L011

latà deci motivele care impingeau pe Frantia a sprijinipe Turci, in rivalitatea lor secular5 cu monarhiile nordice ; iat5mai ales ce o impingea a se interesa cu a-Ma cAldur5 de soartat5rilor romane. Observ5m insa' ca mobilul ce indemna pe FrantiacAtrA noi erà curat politic, adec5 interesat, i ca nici un gr5untede simpatie, care nici nu avea motiv de a se ivi, nu interveniaIn dictarea purtärei sale.

In curand Frantia vazu c5, pentru a combate uneltirileconsulilor ruse§ti §i austriaci in Odle romane, nu era indestulde a aveà secretan pe lânga.' principi, care find numai ni§te sub-alterni ai acestuia nu se bucurau de autoritatea pe care o posedauconsulii puterilor du§mane Frantiei. Ea cere deci dela Poart5ca incuviinteze i ei instituirea unui consulat francez in Bu-cure§ti sau Ia§i. Lucru la care nu ne am a§teptat, Frantia in-talne§te la Poart5 o impotrivire indelungata contra acestei cereria ei, cu toate ca' era inviderat in interesul Turcilor, ca o putereIn ori-ce caz mai prieten6 lor decat Austria §i Rusia, s5 aiba unmijloc de control al agentilor acestora in tärile romane. Ce e dreptFrancezii ceruse ca Poarta sa' recunoasca' de consul al ei pe unGrec Constantin Stamaty, care devenise supus francez, §i Turciinu vroiau sa mai invoiasca raielelor lor a deveni reprezentanti aiputerilor straine, spre a nu pati ceeace li se intamplase cu Lascaroff,Grec §i el, care devenise in mânele Rusiei, in insu§irea lui deconsul al acelei puteri, unul din agentii de c5pitenie ce lucrau laara'pa'narea impAraliei otomane 32

Vazand Frantia ca' nu poate izbuti a. a.za pe Greculei In postul de consul in principate, nume§te in Bucure§ti consulpe Emil Gaudin, avand de secretar al s5u pe Montal, in 1795 33.

2. ISTORIA MUNTENIEI SI A MOLDOVE1 DELA 1799 1802 34

Alexandra Moruzi a doua oat% in 'Muntenia, 1799-1801.Ucigandu-se Hangerli, Poarta trimise in graba in Muntenia peAlexandru Moruzi a carui fire lacoma' i pradalnicA era cunoscutàlocuitorilor tàrei. Apoi superstitia nu uitase foametea cumplitAce bantuise Muntenia in vremile lui, incat poporul spunea

" Asupra lui Stamaty un numalr foarte mare de acte dintre anii 17941796. Hum. Doc. Supl. II, p. 100-170. CA Stamaty era Glee, vezl rap. din21 Link 1795, ibidem, p. 118. Lascaroff consulul rusesc era si el Grec. Vezarap. lui Stamaty din 17 Mai 1795, ibidem, p. 116.

" Raport din 19 Noemvrie 1795, ibidem, II, p. 133. El este ItnsA reche-mat In 1796 si Inlocuit cu cetAleanul" Sainte-Luce'

Muntenia Moldova

34 Alex. Moruzi a II-a oara 1799-1801 Const. Ipsilanti 1799-1800Mihaiu Sutu a III-a owl 1801-1802 Alex. Sulu 1800-1802.

o

TLEILE BOMAND DELA PACE & DE IASI 235

au scApat deHangerli cu v5cAritu1 §i a venitMoruzicu foametea-35

4 I

.e"G..> .

fe'ei-; 1',

'fi "ara'11 4 41..4:4

°.I. , 4,1 - fr

t .4)1

...",r- .

.

a! ' rf.pe

4'

o-e IV., "

.....,.., I, a

1 .. fT o7

r. .. lit ire

..7.- -

Al' .gi A

llar-i',

ri I, -, A;1 7 ,,

t I í.. . -, ...! -

,, f..4. i1 r 1

A , .

.

t ' ,.. ' I., i

.¿...r ' : I

1' ' .. I

.... . s r ` 1.0_ Nt. lii '4, ' ..4., .... ,

. ".: r01 . II r.

: ti:i

i o

" Zilot Romanul, p. 24. hloruzi e numit domn In Aprille 1799. RaportIrancez din 10 acelei luni In Flurm. Doc. Supl. II, P. 203; domneste pana lalulle 1801. Raport din 10 Iulie acel an. ibulem, p. 211, unde Insil numele domnuInteste dat gresit ca Ipsilanti

236 ISTOBIA ROMANIL011

De altfel acest domn ava multe insusiri eminente, daca ele nuar fi fost stricate prin lkomia lui fail de mäsura, asemeneunei materii frumoase si de mult pret dar din tesatura patatafara de lecuire" 36 Cum vine in Muntenia auzind despre pradareabanilor vkaritului celui oranduit de Hangerli, and cu prilejulmortei sale, din partea celor insarcinati cu strangerea lui, apucape acestia cu mare stransoare si urgie, ii supuse inchisorei si tor-turilor si-i face sa deje cea mai mare parte din banii substrasi,folosindu-se §i el de acea dare neomenoasa, pentru strangereacareia chip fusese dat mortei predecesorul salt.

Astfel din acest epilog al chestiei vackitului se aleseracum zice cronicarul strângatorii cu osanda iar domnul cudobanda" 37.

Dupa infrangerea suferita de apitan pasa sub zidurileVidinului, Poarta prin un act de gabaciune, care nu Rica cleatsa deje si mai mare avant intreprinderilor lui Pasvanoglu, il iartadin nou recunoscandu-i iar'ási titlul de pasa 38. Indata ce Moruzivine in Muntenia el primeste dela Pasvanoglu o multime de ce-reri, care de care mai ingreuietoare. Asa ii cerea intai bani, cate30-40 de pungi pe luna, sub pretext a trebuia sa-§i plateasaWhile ; apoi zaharea pentru hrana lor : grail, orz, unt, miere.Mai cerea apoi si salahori care sa-i taie ghile (grinzi) de lemn dinpaduri, si sa le duca pana la Dunke, spre a intari cu ele cetateasa. Pretindea de asemene intreaga sare ce se scotea din ocneleMunteniei ; apoi sa i se trimita dulgheri, lemnari si mesteri defier, tigani, §i zugravi care ssa-i zugraveasca saraiurile si sa lepoleiasa cu aur si cu argint. Dupa ce mesterii ispraveau lucrul,Pasvan cerea bani dela domn ca sa-i plateasca 39. Aceste greutatiloveau mai ales in domn, caruia ii ingus tau veniturile si trebuiausa fie cu deosebire simtite de o fire atat de lacoma ca aceea alui Moruzi. El se jalueste (lee-it la impkkie care ii ordong sa numai dee nimic lui Pasvanoglu, care se tinea atat de putin de cu-vântul dat sultanului, de a-i lasa raielele in pace, si ii trimiteWire de Turci si de Cazaci Zaporojeni, care trecuse sub stapanireturceasca, spre paza malurilor Dunkei de incursiile Pasvangiilor.Oardele nedisciplinate ale Turcilor comit in Bucuresti tot felulde neorandueli ; fare altele patrund noaptea in casele boierilorunde se jucau artile, ucid pe jucatori si le rapesc toti banii 4°.Atare intervenire a Turcilor nu displkea insä lui Moruzi, de

,, Zilot Romanul, p. 25.87 lbidem, p. 25.1, Vezi rapoartele franceze, din 8 Ian. 18 si 27 Fevr. si 10 Martie 1799,

In Hurm. Doc. Supl. II, p. 199 si 201-202.3. Dionisie Eclesiarcul In Papiu, II, p. 201." Rap. lui Vandeden C. af. sti bine, 21 Fevr. 1801. Hurm. Doc. Supl.

II, p. 209-210.

VIRILE ROMANE DELA PACEA DE IA8I 237

eare-ce Ii dädea putinta de a arunca pe tail biruri mai multe,cu numire pentru trebuinta cheltuelilor o§tilor .impäräte§ti'nPasvanoglu insä §tiind cA trupele turce§ti nu vor da nici odatäIn frati de ai lor pentru a apka ni§te ghiauri, trimite pe un °filer alsäu Mustafa pap sä loveascä TArgul-Jiului, prädändu'l §i pus-tiindu'l cu nespusä barbarie ; dupä aceea se preate§te a loviCraiova. Cuprinzänd orapl ca intr'o cilpä i-au dat foc din toate

; apoi s'au fäcut trupuri, §i unii au tras drept la metohulepiscopiei, cu socoteala sui prindä pe caimacamul, altii au nävälitasupra tärgului dupà jafuri, altii iar6§i pe la casele boiere§ti.Spun unii din cei ce au fost väziltori präpädeniei Craiovei, cä ap'Man' au aprins'o, in at- socotea cineva cä nu oameni o au fostaprins, ci foc din cer au cgzut peste (Musa" 42. Lumina soareluise intunecase de fum, aerul räsufla numai flacki §i scantei, iaratmosfera räsuna numai de tipete §i de vaete" 43. 0 sumä nenu-mkatä de oameni fur% uci§i ; care scAparà cu viata rämaseräslutiti, hiarele de Pasvangii täindu-le spre a räde nasurile §i ure-chile, §i intreaga Oltenie deveni dela un capät la altul o ruinä§i o pustietate.

Domnul incereä sä se opunä acestei juifuiri cumplite a tärei,radic6 Turcii din Bucure§ti §i plecä spre Craiova. Cum ajunseràbandele turce§ti in fata celor ale Pasvangiilor, se prefäcurä numaia se bate, slobozind pu§tele §i tunurile in vânt, iar noaptea cu§tirea chiar a pa§ilor, umblau impreunä cu ei Intovär4iti lapradà §i omor. Numai Cazacii Zaporojäni ce erau cre§tini, se arä-tau dispu§i a lupta serios, dar in incäieräri erau impupati dind'ärät de insu§ o§tirile turce§ti ce mergeau aläturea cu ei 44.

Moruzi care raportase in tot timpul la Poartä numai nea-deväruri. anume cui ar fi izbutit a räspinge pe Pasvanoglu din ho-tarele Munteniei, temându-se sä nu se afle adevärul asupra stäreitkei §i mai ales cumplita devastare a unui ora § insemnat caCraiova, cere el insu§i mazilirea, §i lucru in destul de caracte-ristic, cheltue§te bani pentru a o obtinea 45.

Ru§ii care asistase pänä acuma cu o mare plkere la tur-burkile pricinuite in Turcia prin räscoala lui Pasvanoglu, credcä sosise momentul de a interveni in aceastä daravere care liinteresa, ca garanti ai intereselor cre§tine51i din tärile române.Tarul trimite lui Pasvanoglu o scrisoare in care-I amenintil cu ointervenire armatä dacA va urma inainte a präda Muntenia,

" Zilot RomAnul, p. 27." Zilot RomAnul, p. 33-34." Fotino, p. 193." Comp. asupra unirei trupelor turcesti cu Pasvangii ; Zilot RomAnul p.

31 Dionisie Eclesiarcul, p. 201 cu raportul lui Vandeden In Hurm. Doc. Supl.II, p. 208-209: Les troupes de l'Hospodar sont de la religion musulmane,dévoudes à Passavanoglu et prètes it se joindre à lui".

" Dionisie Eclesiarcul, p. 202, Fotino, p. 195.

238 ISTOBIA ROMANILOR

fácând astfel un act de autoritate in impárátia turceascA, ca sicand ar fi fost vorba de a-si apára pe proprii si supusi. Pasvano-glu, nevroind s6-si instrAineze simpatiele rusesti, cere mijlocireaRusiei in neintálegerea lui cu Poarta " ceeace iarási pune pe RusiaIn dorita pozitie de a se amesteca in trebile läuntrice ale impárátieimahomedane.

Mihai Sutil a 3-a oarfi, in Muntenia, 1801-1802.- Acestdonan pArea a aveà reputatia unui om bun si indurátor, din cele

Pasvanoglu, Pasa dela Vidin. Facea dese prAdaciuni In Oltenia.Colectia Academiei Romline

d'intái douà ale lui domnii. Tara deci il primi cu bucurie dupácumplitele domnii ale lui Caragea, Hangerli si Moruzi. Cu toateaceste in a treia lui domnie se aran Jefuitor ca si predecesoriisAi. Zilot Románul explic6 astfel schimbarea intamplatá si ca-racterul domnului : Mihai *utu fireste nu au fost atäta de subtirela minte si adânc la socotealá, ci incá incováia spre oarecare pros-tie, aveà insá darul bunátátei si al blândetilor si pe langá aceastamai aveA si alt dar, cáci insusi vázAndu-si puterea mintei cá nu

4. Raportul lui Vendeden din 18 Fevr. 1801, Hurm. Doc Supl. II, p. 209.

rARILE ROMANE DELA PASEA DE IASI

lucreaz adânc, se siltuia cu din ministrii si, pe care ii aveàmai de aproape. Si asa cu a altora minte mai mult chivernisiadomnia si tara, iar in mintea sa prea putin rkgma. $i fiind c6intru cea dintAi domnie (1783-1786) a avut ministru pe unAlexandru Postelnicul, om foarte intelept si cu mult duh, cu alacestuia sfat umblând, atk de frumos se invArtia toate trebiledomniei si se chivernisia tara, Inca n'au mai fost auzAnd decko multnnità dela mic pAn6 la mare, illuandu-i bunkatea similostivirea spre toti. Asemenea si intru cea de a doua domnie,mkar de si au fost scurtA (1792 1793), iar6si avAnd ministriintelepti i-au curs domnia tot cu orânduiala cea plkut5 de obstie.Si pentru aceea tinându-i-se minte bungtatea de atrà norod, 47s'au bucurat când au auzit de domnia lui. lar intru aceast5 dea treia domnie, neavand ministri ca aceia, Mfg decAt ministratulsAu se incheia in fiul ski cel mare Grigore Beizadea, ckuia in-credintându-i toatA treaba domniei si intâmplându-se el mai usorsi cleat tatAl sAu la minte si dup6 aceasta fiind si fireste vas alrkit5tei, poate socoti fie-si care ce fel de curs a trebilor a fost,si ce fel se oblkluia tara, mai vartos inteo vreme când fkea tre-buint6 de o minte si mai iscusitA?" 48 Si inteadevk prin cumplitevremuri trebuia sä mai treac5. nenorocita Muntenie.

A doua impkare a Portei cu Pasvanoglu nu fäcu deck sà-1sumetasc6 inc5 si mai mult, si el incepu iar5si prklAciunile saleIn contra provinciilor atAt turcesti cAt si crestine, MI% de careprklkiuni ii erà peste putintà a-si Oki insàmnata lui ostire.DusinAniile izbucnirA deci din nou intre el si Poarta otomana.Mihai Sutu ajutà pasalelor trimise in contra lui Pasvanoglu, cuzaharele, si bani a lua cu puterea cetAtuile Fet-Islamul, Krainasi Negotinul din mânile rkviltitorului, ceeace impinse iarAsipe Pasvan din rAsbunare la o cumplit6 devastare a Munteniei.De astà clan el inskcineazà pe un comandant al ski vestit prineruzimile lui, Manaf-Ibraim, cu executarea Munteniei si acesta,trecând Dunkea pe când oamenii se asteptau mai putin, atacAde odat6 iarmarocul dela Clenov din judetul Mehedintilor, pri-veghind tocmai ca niste vAratori de sAnge lupi, când sà gAsasc6

41 Dionisie Eclesiarcul incurcii sirul donmilor. El spune a dupit Alexan-dru Moruzi, au Nenit Constantin Ipsilanti si pune inceputui &mile' accstuiaIn 1804, ceeace nu corespunde nici Cu Zilot BomAnul nici cu Fotino si cceaceeste hotArAtor, nici cu rapoartele ambasadorilor francezi din Ccnstantincpole,care constatA sirul expus in text. Mihai Sulu vine in scaun In Noemvrie1801, Zilot, p. 47.

" Zilot RomAnul, p. 45. Un report al colonelului Sebastiani din timpuldomniei lui Sulu In Vaiahia spune depre el : Le prince grec Michel de Su-izo, qui la gouverne aujourd'hui est un homlne sans talent, et qui pour ré-parer une fortune dissipée dans les intrigues du divan, l'écrase de contribu-tions arbitraires et la réduit au désespoir". Minn. Doc. Supl. II, p. 287. Se-bastiani trecuse prin Bucuresti.


pe pAstoriu dormind si pe cAni lenevindu-se, ca sA nAvAleascAsfArAme turma" 49. Negutitorii i musterii sunt surprinsi In mij-locul schimbului lor de daraveri, de salbaticii Pasvangii care nA-vAlesc asupra lor cu sAbiile scoase, zberAnd ca niste lei, Incagroaza cuprinde pe toti. CautA sA fugA, dar impedecati de neorAn-duiala iarmarocului cei mai multi cad In mAnile hotilor, caredupà ce le rApesc tot ce aveau la sufletul lor, adaug cruzimeacAtrA despoiere, taie pe cei mai multi, pe altii Ii ciuntesc. DelaClenov ei se abat asupra TArgu-Jiului, de unde InsA orAseniiInstiintati din timp fug, umplAnd muntii i pAdurile, iar multidin ei trecand in Transilvania prin pasul Vulcanului. Dupà aceeaatacA Ocnele din Oltenia, pe cAnd altA trupA a lor sub conducerealui Gusantali i Carafiz dau foc Calafatului. Apoi ambele corpuriatAt cel dela nord cAt i cel dela sud se preatesc a trece Oltul,IncAt se respAndeste in Bucuresti vestea unei apropiatc loviria acestor bande turbate.

Domnul trimisese in contra lor pe Ahmet nazirul BrAilei,care desi Insufletit de bune gAnduri, nu putea face nimic fatA cutrupele sale, care se prefAceau numai a trage in Pasvangii, iarnoaptea se infrAteau cu ei, plecAnd impreunA la jafuri contracrestinilor, ea' Turcul pentru crestin cu Turcul nu se bate" 50.Zilot RomAnul, din a cAruia cronicA rimat'A imprumutA in acestvers, se intoarce cu gAndul Inapoi la nAvAlirile tAtAresti care eraurAspinse adese ori de pe corpul tArei de militiile nationalearatA cum ele erau rAspinse de armatele pAmAntene :

Pentru c'aveà ostasi curati RomAni de targCrestin pentru crestin gata erà sA piarA ;

iar acuma turma era incredintatA In paza unor lupi care s'A oapere de fratii lor din pAdure.

Mihai Sutu venind In scaun, aveA o nespusA nevoie de bani.El cheltuise mult pentru cApAtarea domniei, bani luati pe datoriedela oameni influenti din Constantinopole, i cArora deci trebuiasA le plAteascA numai decAt, dacA nu vroia s'A se vadA rAsturnatdin scaun si mai mult decAt atAta, invinuit de bicisnicie i pedepsitprecum stieau Turcii s'A o fac'A. Se mai gAndea apoi agoni-sacA i ceva bani spre a putea trece cruntele zile ale maziliei Cucare stiea el doarà c'A trebue sA se intalneascA. Urma si el obiceiuldomnilor din acele vremuri : cA atunci cAnd sunt mazili grijescpentru domnie, iar cAnd sunt domni grijesc pentru mazilie" 51.De unde insA sA adune banii trebuitori pentru indeplinirea acestor

" Zilot Ronulnul. p. 50-51. Confirmat de un raport al lui von Knobels-dorf c. rege, 12 Iunie 1802 In N. Iorga Acte I Frg. II, p. 366.

'° p. 67.Ibidem, p. 49.

dolió scopuri, cänd trupele trebuitoare apArArei Munteniei erautoate plAtite din visteria ei?

Mihai Sutu cum vine in scaun, inainte deci de noua nóvó-lire a Pasvangiilor, atunci pe când tara credea có asemene pri-mejdii nu se vor mai reintoarce, dà drumul la mare parte dinosta§ii Turci, släbind astfel apórarea tórei §i impingänd pe totiace§ti osta§i liberati a se preface in hoti in Muntenia chiar, saua merge só ingrow bandele lui Pasvanoglu. Cu toate có poporulputuse só. cunoascó In ce chip intelegeau o§tirile impóróte§tisä"§i facó datoria incó din timpul nAvälirilor de mai inainte alePasvangiilor, totu§i imputinarea armatei turce§ti din Munteniafu prività de multi ca o slAbire a sigurantei publice. Când vesteacó Pasvangii vineau spre Bucure§ti só no in ora, tot poporuli§i sóri din fire §i o invälm5§aIrt ne mai pomenitó turburil toatemintile.

Se adunó in grabó un mare divan in care domnul tremurând§i ingrijit aran boierilor ve§tile pe care le primise dela isprav-nicii de peste Olt §i sfátue§te pe boieri sà-§i caute fie-care scópa-rea cum va putea, cAci el insu§ va càuta adApostire in Transilvania.Un moment dupà aceea butcile domne§ti incep a incarca avereacea mai de pret a Sutului §i, urcandu-se cu toa-CA familia §i casni-cii lui in ele, apucó calea spre Bra§ov. Boierii se grAbesc a'l imita.I§i inchipue cine-va spaima §i panica ne mai pomenità ce intràIn norod, când vózu pe cópiteniile sale, domnul §i boierii, rupón-du-o de fugó. Din toate pArtile nu se auzia deat un tipet : Pas-vangii, hotii !" §i toti cu mic cu mare, bAtrâni §i copii, barbati §ifemei, toti cei ce puturó só o facó, incórcarà averea in córute, carà,harabale sau pe spetele lor §i plecarà in goana mare pe urmeledomnului. Intr'o clipó Bucure§tii nu mai numóraró nici jumó.-tate din poporatia lor obicinuità 52. Ajun§i la Câmpina mulOmeacea nesfar§ità vroi só poposascä putin spre a mai lua suflet, cânddeodatá rósunä iar strigätul : ne calcó Pasvangiii" ! Cu totiise scoaló inebuniti de fricó, apucând goana cal% Bra§ov. Drumulacesta este insä foarte strämt, stâncos, neregulat, própAstios,§i pe une locuri spóimântótor §i periculos. Pe asemene cale mergändpoporul, deodató se inchise drumul, sfArAmându-se cäte-va carete§i trósuri greu incArcate. Trósurile din urmó se grAmódirà unelepeste altele §i ne mai putând da nimeni nici pe alAturi, nici in-ainte, nici indórópt se frien o inspóimântare generará, ca §i cAnd

44 Fotino ca pretutindenea asa cauta si aici sit acopere pe Fanarioti,arittand a domnul s'ar fi ietias din Bucuresti, dupd fuga poporului. El estefrisa desmintit de Zilot Romanul, p. 75 care spune:

Cand Vodii si boierii ei mai nairde lugelata lucru curat cii locul ne ajunge.

A. D. Xenopol. Istorla Rominilor. Vol. 1X. 16

TARILE RObiANE DELA PACEA DE TASI 241

i-ar fi gonit du§manii eu sabia §i tu tunul" 53 JalnicA priveli§tea nebuniei omene§ti, care nu izbucne§te niciodan mai cu putere,cleat atunei cAnd este zgarit puternicul instinct al pAstnreimizerabilului säu traiu. Inteadev'Ar cum spune Fotino ar fi trebuitsA asiste la acest valma§ag pe de o parte Heraclit, spre a plAngepAnA sA i se scurgA ochii, de de alta insA Democrit s'A rAdA Onàla plesnire.

Toan aceasn fenomenalà bAntuire a unei poporatii intregise Meuse rán nici un motiv serios, deoarece Pasvangii, ne simtin-du-se indestul de puternici, nu indnznin s'A vinA asupra Bucu-re§tilor. Este invedereat cà nenorocita fugA nu ar fi avut loedacä domnul nu dAdea exemplul. S'A fi fost oare aceasn fugApricinuin inteadevAr prin teama lui de Pasvangii? Unele iz-voare atribue destkarea lui Mihai Sutu scopului s'Au de a punemAna pe banii ce Poarta, §tiind tara in deficit, ti trimisese spre aplAti Wile 54, sp'Arieat'd de jaiba dan de boierii IVIunteniei canimpAratul Pavel al Rusiei, pentru a le scApa tara din jaful neo-menos eáruia cAzuse pradA, jallYA urman in curAnd de o energie6protestare a ambasadorului rusese in Constantinopole 55.

Noi credem cA luarea banilor de can' domn §i neplata le-filor osta§ilor a fost fAcun de el numai fiindcA fugind din tan,Sutu erà s'A aib6 nevoie de bani. §i c'A nu imbogAtirea a fost mo-tivul ce l'au impins peste granin. Fuga lui inn nu a fost niciprovocan prin frica de Pasvangii, ei este datorin unei alteiimprejunri. Am inzut cum Rusia ineepea a cAuta In nscoalalui Pasvanoglu motive de a interveni in daraverile interne alePortei otomane ; am antat apoi cum ameninta pe Pasvanoglu,fAcAnd pe acesta sA-i cean mijlocirea in neintelegerile sale cu sul-tanul ; in sfAr§it jaiba boierilor romAni de la ineeputul dom-niei *utului fAcuse pe Rusia g. sprijine Incà eu mai multàeAldurA interesele cre§tine din nrile romAne. Rusia doriamai facA IncA un pas in dominarea acestora, mai smulgAndde la Poarn o concesiune. Ea provoacA deci fuga lui Mihai Sutudin Bucure§ti, urmatà de emigrarea intregei poporatii, faptsAmnat, bAtAtor la oehi, care-i putea da pe baza tratatului deKuciuk Kaim rgi dreptul de a interveni spre lini§tirea nenoro-eitilor ei coreligionari.

Fotino, p. 201. Autorul au luat parte la aceastii pribegire. Comp. p.204, pe tang carele (banul Dimitrie Dimitrie Ghica) mli ailam i eu, autoriulDionisie". Confirmat prin un raport al lui von Knobelsdorf c. rege 26 Iunie,1802, N. Irga, Acle gi Frg. II, p. 366 si 370.

" Ruffin c. al. strAine, 26 Iunie 1802. Hurm. Doc. Supl. II, p. 223: Leprince qui aNait reçu de forts subsides de la Porte pour soudoyer les troupesn'a payé personne, a affecté une grande peur et a émigré avec sa calsse con-tenant dit-on 12 mille (9) bourses". Fotino spune si el p. 205: Bimbasa Sayacare rAmIsese caimacam dupà ce a plecat dornnul, vAzu cli a lost lnselat,domnul fugise ca sA scape de plata lefilor".

" Dionisie Eclesiarcul, p. 203.

242 iSTORIA ROMAIIILOR

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE IASI 243

Fotino ne spune inteadevAr cA Mihai Sutil fu fndemnatsA plece i de un maior general rusesc, Baroti, care se afla peatunci la Bucure§ti pentru scopuri, adaoge el, care pe atuncinu erau cunoscute" 56. Spusele lui Fotino sunt intArite de odestAinuire mai tArzie a principelui Moruzi cAtrA FrancejiIn care aminteste intre altele despre Baroti numit consul ru-sesc al Rusiei la Venetia, spunAnd c'ä acest agent avea insArcina-rea a se opri la Bucure0i pentru a executa proiectele guvernuluisAu asupra ambelor provincii. Dou'A luni dui:4 venirea lui, maitoti boierii fugeau in statele austriace, unde principele SutuIi urmeazg dup6 aceea 57. Este §tiut cA Mihai Sutil trecu dinAustria In Rusia, iar fiul sAu care erà in Constantinopole vroisA se refugieze in casa ambasadorului rusesc Tamara, ambelesemne invederate ale unei intelegei cu Ru0i. Fiul lui Sutu esteins6 prins i amenintat cu tortura, de care scapA numai prinstAruintele prietinilor tatAlui sAu, care dau 0 300 de pungi. No-bleta greceascA din Fanar face insA i elciului (ambasadorului)rusesc un dar de 80.000 de lei pentru proteguirea incuviintatAunui membru din neamul lor la o a§a de grea cumpAnA. Poartadei vedea mAna Rusiei in toat'd aceastà afacere, pAstrA asupraamestecului ei cea mai adAncA t'Acere 59. Mihai Sutil se intoarceins6 in Turcia sub garantia Rusiei c5 nu i se va face nimic 59.

Toate aceste imprejurAri indreptAtesc de sigur presupu-nerea di fuga lui Mihai Sutu din Bucure§ti fu datoritA in cea maimare parte uneltirilor ruse§ti.

Astfel se apropia in cercuri tot mai rAstrAnse zborul vulta-nului moscovit ce se abAtuse de atAtea ori pe leul ingArbovitdepe malurile Bosforului, pregAtindu-i de astA data' o mai stra§nicA

Ru0i puneau In lucrare tot mai deplin'ä ideea genera-toare a politicei lor, de a se face apArAtorii inchinnorilor orto-doxi din impArAtia otomanA ; 0 nu este de tAgAduit cii pecAt se-corumpea mai mult ocArmuirea turceascA, pe atAtacAdeau sub un jug mai neomenos §i cA trebuiau sA primeascAeliberarea lor din cle0ele pAgAne, ori din ce mAng ar fi venitea, cu fericire i recuno§tintA. Turcii deci prin pAcAto0a siste-mului lor, alimentau ei in0i tot mai mult pornirea ambitioas6a Rusiei asupra impArAtiei lor. Dei RomAnii incepuse a cunoa§tecA i Ru0i nu din dragA inimA se j'Artfesc pentru ei, totu0 sufe-rintele pe care le indurau sub Turci erau a§a de cumplite, a§a deusturAtoare. incAt erau impin0 in chip fatal a se arunca maicurAnd in bratele Ru0lor decAt a pieri mAncati de pAgAni.

" Fotino, p. 199, nota.67 Raport privitor la o conversalie Cu principele Moruzl lbrä &tit. Hurm.

Doc. Supl. II, p. 488.u Ruffin C. af. strAine, 12 Iunie 1802, ibidem, II p. 222.

InsArcinatul de afaceri al Franciel c. af. strAine, 9 Aug. 1802, (Wentp. 226.


Si inteadevar simtind ca veacul li s'a scurtat, acWia pa-reau a fi uitat ori ce norma de intaleapta purtare. Se aruncau eiin§ii in gura prapastiei. De §i convenise cu Ru§ii a nu mai chinuitärile romane prin dese schimbari de domnitori, ace*tia se succe-dau cu o repegiune tot mai ametitoare ; dei se obligase a nu lemai impune decat plata tributului, le indatora a suporta toatesoiurile de napasti, pana §i cheltuiala o§tirilor menite a restabiliordinea in propria lor imparatie ; dei domnitorii tarilor româneeran organele cele mai insemnate ale diplomatiei lor, in loe de amentinea prin numirea unor persoane destoinice un sistem inaceasta parte atat de delicata' a intereselor lor politice, ei schimbaupe fie-care an cu persoanele §i sistemul. Si toate aceste le faceau,lucru de necrezut, pentru orbul §i lacomul nesat de avutie. Nicimacar atata cugetare, altà data vie,.nu erau in stare sa conceal*ea al lor c4tig banesc era datorit pozitiei lor politice, §i ca °dataCu ruinarea statului lor eran sa' dispara §i emolumentele ce leträgeau din a lui existenta.

Alexandra Sutu damn pe ambele prineipate, 1002. De-ocamdata Turcii, ne§tiind cui sa incredinteze domnia Munteniei,ordona. lui Alexandru Sutu din Moldova sa mearg'ä la Bucure§ti,lasand in scaunul ie§an un caimacam al sail, 'Meat astfel pentrucateva luni, dela Iulie pana la Septernvrie, Alexandru Sutil estedomn in ambele OH române 6°.

Rusia vroi sa traga indata un folos din amestecul ei in ala-cerile Munteniei. Ea puse pe boierii ce se refugiase cu Mihai SutuIn hotarele ei, sa' ceara prin ambasadorul Tamara dela Turcia,drept conditie a reinturnarei in patria lor, ca domul sa' fie numitpe viata ; ca tributul sa fie redus la ceeace era pe timpul supunereivoluntare a Valahiei sub obladuirea otomana ; sa poata tinea pepicior de rasboiu o Wire de 10000 de oameni, §i in sfar§it con-ditia ce mai ales suradea Rusiei, sä se puna Constantin Ipsi-lanti ca domn asupra Munteniei, ca unul ce ar fi cel mai destoinic,mai drept §i mai veghetor ". Ipsilanti, cu toate staruintele pro-tivnice ale ambasadorului francez, care staruinti insa nu mai aveaumare trecere la Constantinopole, de cand Poarta se stricase cuNapo/eon dela atacul Egiptului, este numit domn in Muntenia,(land dupa cum se spunea pentru aceasta, ca multumita amaba-dorului rusesc suma de 200 de pungi 62.

In Moldova in acest rastimp domnesc tot doi principi,anume Constantin Ipsilanti §i Alexandru Sutu.

", Ins5rcinatul de afaceri al Frantiei c. af. strAine, 9 Iulie 1802, ibidemp. 224. Ruffin c. Talleyrand 1 Sept. 1802, ibidem, p. 229.

" Ruffin c. Talleyrand, 28 Aug. ibidem, p. 228." Ruffin c. Talleyrand, 1 Sept. 1802 ibiaem, p. 230: On assure que

la mission de Russie a reçu d'Ipsilanti un préscnt de deux ccnt bourses enretour de son suffrage". Vezi Insfi observalia de mal sus, p. 263, nota 18.

Constantin Ipsilanti In Moldova, 1799 1801. Ace,staerà fiul lui Alexandru Ipsilanti domnul Munteniei dintre anii

1775-1782, cand atunci el impreun5 cu fratele siiu Dimitrie com-promisese pe tat51 lor prin fuga lor In Austria silise sA de-

TARILE ROMANI!) BELA TAMA DE IASI 245

§i'l

246 r6TORIA ROMAVILOR

misioneze. Nu e vorbg cg aceastg fugg ameninta sg dema§te unadevgr ce numai Turcilor nu erà cunoscut, anume simpatiiletatglui, Alexandru Ipsilanti, pentru Austria, care sg vädesc maipe fatg incg in timpul rgsboiului din 1787-1792, când AlexandruIpsilanti ca domn al Moldovei (1786-1788) se preface a fi prinsde o roan de 300 de cavaleri germani §i dus in Austria. Intorcân-du-se insg in Constantinopole, Alexandru Ipsilanti §tiu prin untorent de bani" sg facg pe Turci a uita hainia lui cea atät deproaspgtg, §i nu numai sg dobändeascä a doua oarg domniaMunteniei (1796 -1797) dar sg. procure §i fiului sgu Constantin,dragomanatul Portei otomane. De atunci dateazg intoarcerealui Constantin Ipsilanti cgtrg Anglia i Rusia §i indepärtarealui de Frantia, a cgrei relatii cu Poarta se silia sg le intunece, ceeacenu-i erà greu fatg cu expeditia egipteang a lui Napoleon din 1798.Constantin Ipsilanti deveni uneltitorul aliantei celei atät deextraordinare intre Poartg , §i Rusia in contra Frantiei.Ca rg'splatg' a uneltirilor sale, Constantin Ipsilanti obtinu domniaIn principatul Moldovei, in 1799 63. Astfel numirea acestui domnatät de devotat Rusiei in tuà vecing cu dânsa era o nouà inc61-care a Turcilor de cgteä du§manii lor de moarte, pe care Turcii,insg orbiti de bani §i de ajutorul adus de Ru§i contra Francezilornu erau in stare sg o vadg. Despre inclinarea lui IpsilantiRu§i, fac dovadä insu§i cuvintele sale rostite cgtrg colonelulpolon Grabinsky, care trecu prin Moldova in anul 1800, cgruiati märturisi cg vgzänd pozitia in care se dig' imperiul turcesc,el ascultä mai cu sfintenie de ordinile ambasadorilor din Peters-burg deal de firmanele marelui sultan". Colonelul adaugg cgIpsilante ar fi prietenul statornic al Rusici, pe când influentaFrantiei §i a curtei din Berlin au alungat pe tatgl sgu din hospo-daratul Munteniei. As räzi insä Rusia domnind asupra divanului§i multi-mind fiului pentru tot ce suferise pärintele, a ob tinutpentru (Jamul dela marele sultan, hospodaratul Moldovei ".

Cu toatg prietenia Portei pentru Rusia §i a tratatuluiincheiat cu aceasta" putere, Poarta Meu s'a" simtà in curAnd luiIpsilante cà tot ea erg Ong atunci cel putin stg'pAna domnilor dinprincipatele române, §i destitui pe Constantin Ipsilanti in cursulanului 1801, numind in locu-i pentru o domnie §i mai efemergpe Alexandru Sutu.

Constantin Ispilanti intorcându-se in Constantinopole, de-vine aici unul din cele mai minunate organe ale intrigilor ruse§ti.Casa lui se prefg'cu in localul de intalnire a tuturor agentilor

" Document francez privitor la devotamentul lui C. Ipsilante i Al. Mo-ruzi pentru Rusia, 1804, ibidem, p. 303. Ipsilanti este numit domn In Moldovape la Aprilie 1799. Vezi Const. Stamaty c. Talleyrand 19 Aprilie 1799. Ibidemp. 203.

" Grabinski c. Kosciusko, 25 Fevr. 1800, ibidem, p. 204.

7ABILE ,ROMANE BELA PACEA DE 'AEI 247

politicei moscovite. El Intretinea apoi o corespondenta ne tntre-rupta Cu spionul rusesc din Muntenia, asa numitul general Baroti,care-si dadea toate silintele pentru a dezorganiza cat se poatemai deplin principatele române, determinand intre altele peMihai Sutu a fugi In Transilvania dinaintea temerei inchipuitea navalirei Pasvangiilor. Aceasta fuga a lui Sulu tmpreuna cuslujbele insemnate facute Rusiei dela ma7ilirea lui inainte, furaghibaciu intrebuintate de Const. Ipsilanti, spre a dobandi dinnou domnia -Wei Muntenesti cu prilejul unui nou pas facut deRusi In dominarea Turcilor, tratatul din 1802. In timpul insa candIpsilanti Isi tocmea astfel trebile la Constantinopole, in Moldovadomnia in locul lui Alexandru Sup'.

Alexandru Sutu in Moldova, 1801 1802. Pentru a in-telegea geneza tratatului din 1802 prea important pentru viito-rul tarilor romane, acela care organiza prin o milsura practicaprincipiul protectoratului cuprins in art. 16 al tratatului delaKuciuk Kainargi, trebuie sa expunem cum Turcia fu adusa prinpolitica franceza a se apropia de dusmanul ei secular, imparatiamoscovita, din care apropiere esi ca product tratatul de care evorba.

In rasboaiele de pana acuma, am cunoscut pe Frantia cacea mai curata preitena a Portei, prietenie nu e \Tuba' interesataea toate prieteniile politice, caci ea provinea din negotul cel cutotul insemnat ce, depe timpul lui Colbert, Frantia ram In Rasa-rit. Relatiile intre Poarta si Frantia erau deci din cele mai bune,cand deodata politica cea cu totul personala a lui Napoleon ce!Mare, vine sa arunce turburarea in aceste relatiuni, si sa punaIn dusmanie doua popoare care pana atuncea traisera in cea maibuna intelegere.

In anul 1798 Napoleon ca general al directorului se hota-reste a cuceri Egiptul. Scopul sail era de a inlocui prin posesiuneaacestei täri lnsemnate, mai multe colonii pe care Franta le pier-duse la Englezi, si totodata a da Angliei o lovitura de moarteprin crearea unui imperiu maritim francez si atacarea coloniilorengleze din Indii. Fata cu Poarta adevaratul tel al expeditieise ascundea sub pretextul, ea Francezii nu ar avea alt gaud decata pune un capat dominarei Mamelucilor din Egipet, si a readuceaceasta provincie sub stapanirea reala a Portei. Totus Napoleonstia prea bine ca Poarta nu se va rasa amagita prin asemeneacuvinte, si ca expeditia sa improtiva Egiptului era un act dedusmanie nelndoelnica fata cu (lama. Dar prietenia cu Turciaera numai rezultatul comertului celui mare ce Frantia 11 facea cuaceasta tall ; intruca huh' prin planul lui Napoleon, comertulcu Orientul nu putea decat castiga, intelegem prea user cum deNapoleon nu se temea de loc a intra in rivalitate cu Poarta.

Acest atac improtiva Turciei se complica cu alte imprejurari

248 ISTORIA ROMANIDOR

pe care ea nu le putea privi decat ca niste acte de dusmänie Incontra ei. Napoleon anume incheiase in acela§ timp, cu Austria,Cu care fusese in lupta, pacea dela Campo-Formio, prin careVenetia cuceritä de Francezi era ceclata Austriei, In schimb pen-tru Belgia care vinea la Frantia (1797).

Trecuse acuma timpul cand signoria venetianä era dusma-nul cel mai cumplit al Portei, si cand aceasta isi punea toatesilintele pentru a repune pe leul dela St. Marco. Slabaciuneasi nenorocirile apropiase aceste doua state unul de altul, precumaceleasi imprejuräri apropiase pe Turci de Poloni, si Poarta nuputea vedea cu nepasare ca teritoriul foastei sale rivale siacuma tovaräsa in nenorocire sa mearga sa sporiasca intindereasi puterea casei de Austria.

Din toate punctele de vedere politica Frantiei era dusma-neascri fatä cu Poarta, si aceasta nu putea face altfel decat sàraspundä dusmäniei prin du§mänie, rasboiului prin rasboiu.Acesta fu declarat Frantiei in 2 Septemvrie 1798.

0 schimbare atat de neasteptata in politica orientala aFrantiei, aduse una nu mai putin ciudata in politica celorlaltor'Ari europene fat-6 cu Poarta. Anglia in deosebi care se temea de

expeditia egipteana' a lui Napoleon, se alia cu Turcia ; dar maistraniu fu Ca si Rusia oferi de indata Portei alianta ei si cu deo-sebire sprijinul flotei sale din Marea-Neagrä. Rusia anume aveanevoie de slabaciunea Portei, pentru a putea realiza planurilesale in Orient, si ea nu putea invoi ca Francezii, asezându-se in-teinsul, sa iee in mana lor conducerea destinelor acestei parti alumei ; de aceea ii vedem parasind politica lor traditionala si(land ajutor Portei, precum vor face-o si mai tarziu dud o vorajuta in contra lui 1VIehemt Ali, pap de Egipt, care infa'tosaaceleasi pericule pentru planurile rusesti. Meritul neindoelnical politicei rusesti este ca stie sä astepte, ca niodata nu se gra-beste pripindu-se si compromitând viitorul; ea stie la vreme denevoie sa sustina chiar pe dusmanul ei, pentru ca atunci cand itva lovi ea singura sd se foloseascä din caderea lui.

C'ä acest tratat de alianta 65 chiar era menit tot numai pentrua servi planurile rusesti, se vede din dispozitiunea aceea, c'ä flotaruseasca trebuia cu deosebire srt alunge pe Francezi din insulileIonice, care declarate de neatarnate sub protectiunea Rusiei,ar fi inceput a pune in pratica planul imperiului grecesc, gandulfavorit al raposatei imparatese 66 Cat despre adevaratele intentiu-ni ale Rusiei fata cu Poarta, ne poate convinge purtarea ei inGeorgia, unde reproducandu-se intrigile prin care Tatarii fuseseredusi sub stapanirea ruseasca, se ajunge la acelas rezultat si

" Acel tntre 'Fulda si Rusia fu subsemnat In 23 Decemvrie 1798; acelcu Anglia In 5 Ianuarie 1799.

" Zinkeisen, I. c. VII, p. 47,

TARILE ROMANE DELA PACEA DE IARI 249

aceast6 tarA. Anume murind vasalul rusesc, Heraclius, fiulsAu Alexandru vroie§te se scape de Ru§i cu ajutorul Lesghilor ;Ru§ii atunci sustin in contra-i pe un pretendent, George alcare dupA ce bate pe Lesghi, rAmAne domn 0, la moartea sa,ea mo§tenire tara lui impAratului Pavel In 1801; astfel cadeGeorgia sub stApAnirea ruseascA.

Tot a§a de interesat era i ajutorul dat de Anglia. Turciei.Dup5 ce alung6 pe Francezi din Egipet, ea vroe§te sA se mentinAIn stApAnirea acestei numai cAt loviturile puternice alelui Napoleon prin sistemul continental 0 restabilirea relatiunilorprietinoase fare Frantia i PoartA determinA insfAr§it pe cabi-netul din Londra a pArAsi planurile sale. Tau Anglia cautAmAcar a se opune la organizarea Egiptului, pe care Poarta vroiasA'l scoatà de sub domnia Mamelucilor.

Expeditia lui Napoleon in Egipt se §tie ce rezultat au avut.Flota ce o adusese fiind sfarmatA de Nelson la Abukir 0 astfelcomunicarea cu Frantia cu totul intrerupt5, Napoleon vedea pefie ce zi reducAndu-se numárul armatei sale, 0 cu toate izbAnzilecele strAlucite asupra Mamelucilor, neputAnd lua St. Jean d'Acre0 pe de altà parte stArnindu-se in potriva Frantiei coalitia a JI-a,Napoleon este nevoit sA pArAseascA Egipetul §i impreunA cuacesta toate planurile urzite, pentru a alerga in ajutorul patrieisale, amenintatA de un pericol mult mai mare. Kleber, rAmas inEgipet, sustine incA cu multA energie onoarea armelor franceze,pAnA ce cutitul unui fanatic pune un capät zilelor sale, §i armatafrancezA, lipsitA de un conducAtor inteligent, e nevoit5 s5 eapi-tuleze.

Cu toate cA ajutorul rusesc contra lui Napoleon nu tusesede loc intrebuintat de Turci, ba ace§tia chiar se ImpacA in eurAndcu Francezii prin tratatul din 1802, Rusia dobAndi in acela§ ano fAgAduintà sub formA de non indreptatil cAtrA ea din parteaPortei, prin care stApAnirea ruseascA asupra tArilor romAne Ikeaun pas hotArAtor, schimba dispozitia abstractà i generará deproteguire a tArilor romAne din partea Rusiei, in una specialA §ipracticä, care indruma deplina supunere a acestora sub auto-ri tatea ruseascA. IatA puntele esenliale ale acestei note, care fucomunicatá prin hati§erifuri i scaunelor din Muntenia 0 Moldova.

Sultanul incepe intdi prin a aminti dispozipe hati§eri-furilor mai vechi care prevedeau ca proviziile de gráne, oi, unt,lemne §i alte obiecte fricute de Turci In tArile romAne, sA fie toateplAtite dupá preturile curente, §i locuitorii sA nu mai fie obligatia le transporta pAnA la §cheli pe socoteala lor ; de asemene catrimi§ii turci prin Muntenia sau Moldova sA nu poatA pretindehranA §i gAzduire filrA platA, nici un numAr de cai de olac mai marede cAt acel insemnat in ordinul lor ; apoi ca negutitorii turci sAnu poatA aveà in stApAnirea lor nici imobile, nici turme. DupAce sfAr§e§te enumgrarea continutului haturilor anterioare, sul-

250 ISTORIA ROMANIVOR

tanul adaoge in acel din 1802 6. intrucat prin trecerea timpuluiaceste mAsuri au suferit oarecare strAmutare, §i in puterea frata-tului incheiet Mire lmptirtilia mea 0 acea a Rusiei, aceastei putereavänd dreptul de a Interceda pentru cele cloud provincii a Munlenieici Moldovei, trimisul ei pe lângA sublima noastrà Poartà, ne-auexpus cA guvernul säu ar don i adàogirea articolelor urmnoarela acele mai sus arRate : Pentru a nu se lipsi Constantinopoleade aprovizionArile ce le trAgea din Wile române grânarele deirnbel§ugare ale impKr4iei mahomedane, iar pe de alt6 partepentru a indepArta abuzurile ce se fAceau cu cump'grAturi adeseori suite, se indatoresc locuitorii a nu ascunde de cumpkAtoriiturci obiectele neces are, impunându-se §i acestora a le präti la rân-dul lor dupäi preturile in fiinä, iar gospodarul §i boierii la strictapAzire a acestor dispozitii. Silitra nu va mai fi culeas6 In taràde Turcii trimi§i acolo, ci cumparatä i transportatä cu plat6la schelele Dunkei. Vama din Galati sau 13r5iila va fi perceputäde gospodar prin oamenii säi, i nu va mai fi apucan de percep-torii turcii din Kilia. Dreg6toriile provinciilor române vor fiincredintate boierilor celor mai destoinici, fArà deosebire de suntGreci sau pAmânteni. Darea anualà eäteä Poartà nu va fi maimare decAt suma de 619 pungi pentru Muntenia, si 135 de pungi§i 445 de lei pentru Moldova, §i toti ace§ti bani vor fi remi§i PorteiIn Constantinopole, la sfAr§itul fieeärui an. In afarà de haraciuMuntenia va mai da 90.000 de lei pentru Idiye §i 34,000 de leipentru Rikiabiye, iar Moldova 90,000 pentru cea d'intAi §i 25.000pentru cea de a doua. Gospodarii nu vor mai präti nimic pentruconfirmarea in posturile lor in fiecare an. Zaireele i avaidurilece se cer la confirmarea principilor vor fi plgtite din veniturilelor speciale, ale ocnelor §i v5milor §i nu din arile supu§ilor. Inshirsit urma punctul de apitenie al intregei conventii acel re-lativ la inlocuirea domnilor, care stipula cà domnia gospodariloreste fixatä pe epte ani. Ei nu pot fi depu0 lnainte de acest termin,deceit pentru o vind veiditei Indatä ce o asemene le va fi pusä in sama,Turcia va trebui sti incungtiinfeze pe ambasadorul rusesc, care 0deinsul trebuie sti se convingti cti delictul s'a comis, fiind dovedittiintr'un chip nelndoelnic vinovälia domnului, i atunci numai de-punerea lui, va fi permisti. Gospodarii din Moldova vor primi re-prezentä rile pe care trifni0i Rusiei le-ar putea face fie pentru afa-cerea impozitelor, fie pentru privilegiile Wei" 67.

" Art. 18 al haliserifului reprodus In douti traducen i de Hum. Doc.Supl. p. 257 si 327: Que dorénaNant la durée des piincipautés soit iixée7 ADS à compter du jour de la destination des Hospodars ; que ceux-ci ne soientpas déposés avant le temps lixé, à moins d'un délit averé, de sorte qu'en caslame qu'il serait survenu quelque manque dans la dite époque, jusqu'à ce quel'envoyé de Russie résident près de notre S. P. n'en serait pas averti et per-suadi (In cealaltA traducere la p. 333: n'en ait avis el conviction"), sa déposition

TAR1LE ROMANE DELA PACEA DE 1A$1 261

Prin acest tratat cgci dei schimbat numai sub formaunei note, continea nu o simplä fgggcluinth din partea Turciei,ci o indatorire a ei fatä cu Rusia, aceastg putere mai fAcea Inchun pas, §i acesta Insgmnat, In stgpânirea ei de drept asuprarilor române. Dispozitia finalg a acestui tratat fu pusg Indath deRu§i In aplicarea, arâtând prin aceasta cg Rusia nu mai intglegede loc ca el sg rgmâng o Met% moartg, precum fusese Ong atuncitoate stipulatiile In favoarea tgrilor române. Chiar In anul 1802,ateva zile dupg incheierea alcgtuirei raportate, consulul Rusieidin tgrile române remite lui Alexandru Sutu o notg, in care criticgintr'un chip foarte aspru toate fgrg de legile ce se comiteau suba lui ocArmuire. El incepe prin a pune in vederea principelui cgexagerarea nem5suratà a impozitelor sub care zac locuitoriiacelei tgri a umplut de Tag pe suveranul sgu, care s'a hotgräta le Intinde o pärinteasei mäng de ajutor. Dupg aceea intrândIn enumgrarea impozitelor aratg Ingrozitoarea lor adgogirecere numai deal reducerea lor la o cifrg pe care sg o poatà ducepentru locuitori. Mai protesteazg apoi contra despoierei oamenilorde avutul lor din partea Turcilor §i a domnului, fgrg a li se da des-pggubirea corespunzgtoare ; contra nenumgratelor clàci, podvezi

beilicuri care ar rgpi tot timpul tgranilor §i nu le-ar mai fnvoia se ocupa de gospodgria lor ; contra numgrului mare de Greciadu§i de domn din Constantinopole, care ar despoia tara fgrgmilg i allele mai multe, cerând un rgspuns inscris la aceste ob-servalii 68.

Alexandru Sutu Insg nu avu cand sà rgspundg la aceastgnon', de oarece el fu chemat In Iulie la ocArmuirea provizorie aMunteniei, apoi In Octomvrie scos din domnia ambelor tgri ro-mâne, §i inlocuit In Muntenia cu Constantin Ipsilanti iar in Mol-dova cu Alexandru Moruzi, ambii devotati politicei ruse§ti §inumiti in domnie prin stgruintele ambasadorului Tamara, carecapgtà bogate prezenturi pentru intervenirea lui 69.

Inarmatä cu tratatul care Impedeca pe Turci de a depunepe domni fdrg consimtimântul Rusiei, §i având In scaunele VárilorromAne doug personaje In totul devotate intereselor ei, Rusia va

ne soit pas permise. Les kiospodars de Moidavie accueilleront les reprisentationsque les envoyés de Russie pourraient leur iaire tant pour l'objet dcs impotsque pour les piiviNges du lays".

" Ruffin c. Tellegrand 19 Oct. 1802, ibidem, II, p. 243. CA domnia luiAlexandru Sulu lusese giuitoare se vede si din Zilot RomAnul, p. 81, carespune cA acest domn fusese supranumit Romemomahos adkä ucigator de Ro-mani. 0 a doua notli si mai energica In care consulul rusesc cere mal ales In-depArtarea dregAtorilor grecl pAtali de jaturi, vezi rezumalA In Radu RosettiArhiva Sentatorilor din ChisinAu, In An. Ac. Rom. II, Tom. XXXI, 1909,p. 377 (99 memoriul I).

'9 Ruffin c. Tellegrand, 1 Oct. 1802, Hum. Doc. Supl. II, p. 242: Leprince Moruzi vient d'etre tiommé à l'hospodarat de Moldavie et il est publicqu'il le doit comme Ipsilanti à la legation russe qu'il a comblée de pletsents".

252 18'TOBIA ItOlifANILOR

incepe a pune In lucrare un sistem de darapanare a imparatieiturce§ti, precum nu'l cunoscuse nici un timp anterior.

3. CONSTANTIN IPSILANTI L ALF_XANDRU MORUZI1802 1800

Constantin lpsilanti in Muntenia, 1802 -1806. - - ConstantinIpsilanti i Alexandru Moruzi nu sunt cleat ni§te adevaratiagenti ruse§ti in Imparatia Mahomedana. Ei nu sunt Insa ni§teexceptiuni la credinta Grecilor catra Turci, ci expresia supremaa unui fapt ob§tesc, plecarea Grecilor catre Rusia. Independentde simpatiile natiei grece§ti pentru fratii 'Mtn' Hristos din ge-roasa Rusie §i de dorinta ei de a fi eliberata prin ei de nenorocituljug pe care'l purtau dupa grumaz, Fanarintii din Constantino-pole In care ni§te atari nobile simtiminte nu puteau sa se nasca,aveau alt motiv de a se pleca §i ei cu inchinare &Rea colosul nor-dului. Ru§ii erau cei mai tari ; ei incalecase pe Turci §i era decifiresc lucru pentru un neam ce nu vroia sá piarda pozitia do-bandita sa se deje in partea celui mai tare. lath' cum se faceca mai ales dela pacea de Kainargi inainte, se intalnesc numai prinexceptie Greci care sa mai poarte credinta catra Imparätia Ma-homedana. Ru§ii capatând tot mai mare autoritate asupra di-vanului din Constantinopole, Grecii incepura a ridica ochii cat% pu-terea ce ordona, iar nu catra robii ascultatori. Am vazut peambasadorul rusesc Bulgakow laudandu-se ca nu ar fi nelini§titde purtarea lui Alexandru Mavrocordat, intru cat n'ar aveadecat sá spuna un cuvânt pentru a-1 scoate din scaun 7°. Minis-terul francez observa de timpuriu aceasta precumpenire a RusieiIn impartirea scaunelor române §i scrie cat% ambasadorulca Rusia se pune pe piciorul de a protegui fäti§ pe principiidin IVIoldova §i Valahia, ceeace o va aduce a dispune de acesteprincipate §i de alipi pe familile grece§ti printre care se aleggospodarii Tot in acest sens se rostia mai tarziu §i Napoleonce! Mare in instructiunile sale care generalul Brune, ambasa-dorul sau de langa Poartä, aratand foloasele ce Rusia le trasesedin devotarea unui mare numar de Greci pentru interesele ei.Nu se poate tagadui spune marele om ea' devotamentul unei mariparti din nalia greceasca catra Rusia a procurat acestei puterifoloasele cele mai insemnate atat In schimbarvile razboaielor cat§i in intrigile pacei ; astfel o bung parte din umilirile suferite de

70 Choiseul c. Vergennes 10 Fevr. 1785, Hurm. Doc. Supt. II, p. :36.Mai sus, p. 267. Cronogralul lui Dionisie Eclesiarcul, p. 209, gre§e§te crind pu-ne Inceputul domniei lui C. Ipsilanti, ln 1804, 0 pe domnul anterior lui II nu-me§te Constantin Sulu.

" At. striline c. Choiseul, 24 Aprilie 1786, ilndern,.p. .40,

imperiul turcesc in timpurile din urm6 poate fi atribuità fArAnedreptate Intelegerei aproape statornice i ob§te§ti a GrecilorCu du§manii ei 72. Mai toti agentii ruse§ti care fràmântau §iprelucrau necontenit privinciile cre§tine ale Turciei erau de ras6greceascsá. A§a in afarà de consulul ei cel dintâi in tàrile române,Lascaroff, care numai prin numele s'äu era Rus iar din firealui neao§ grec, mai intAlnim tot ca Greci in slujba Rusiei pegeneralul Baroti, acela care determina pe Mihai Sutu a fugiIn Transilvania, Scaderi care comitând un delict fatà Cu amba-sadorul francez, pentru a se sustrage de pedeapsa ce era sA oja trece sub protectia ruseascA care se gabe§te a'l primi 74.

Ambasadorul francez scrie in disperare odatà cAtre guvernuls'äu, ea' trebue s'a facem cunoscuti Portei tr5dAtorii care oincunjoarà, adicri pe Grecii care ocupä dreOtorii §i care maitoti sunt vanduti Rusiei. Cunosc din vedere §i pe nume pe totiace§ti bIrtstämati 74. Dintre principi am aràtat Oral' acuma peGrigorie Ghica, Alexandru Mavrocordat, Mihai Sutu ca devotatiRusiei.

Constantin lpsilante, cel nou numit, Meuse slujbe Rusieiinc6 de pe cand erà dragoman, mijlocind alianta dintre Rusia,Anglia cu Turcia in 1798 contra Frantiei. El se al-Rase ca undu§man neimpkat al Francezilor §i declarà in 1808 coloneluluiGrabinski &A mai curând va asculta de ordinile ambasadoruluirusesc decAt de firmanele marelui vizir. Casa lui din Constan-tinopole fu atá't inainte cât§i dupà mazilirea lui sediul intrigilorruse§ti, §i el intretinea totdeauna o stgruitoare corespondentàCu colonelul rus Baroti. Mai multe acte dovedesc intelegereaboierilor munteni cu Rusia mijlocità prin Constantin Ipsilanti 75.

Stäruintele ambasadorului rus Tamara pentru Ipsilanti nu eraudesinteresate de oare-ce mergea vorba cA Tamara luase pentruaceasta 200 de pungi dela Domnul grec '6. Ipsilanti nu fäcea§i el cleat a urma curentului general, care arunca pe toti cre§-tinii din Turcia in bratele Rusiei. Este insà o deosebire intremobilul ce impingea pe Fanarioti &are imperiul moscovitacela ce indrepta tot inteacolo ochii celorlaltor inchinnori ai

72 Instructiile date generului 13rune Sept.Oct. 1802, ibidem, p. 247.72 Brune c. af. strAine, 25 Oct. 1803, Ibidem, p. 290.76 Raport din 1798, Hurm. Doc. Supt. II. p. 191.

Actele citate de Radu Rosetti (I. c. mai sus p. 348 nota 38) p. 348sI 389.

74 forge, Acte Frg. II, p. 195. La p. 242 gasim In un alt act : Lamission russe s'étant par la paix de Kainargi ménagé la faculté de s'immiscerdans le choix et l'exclusion du Hospodar est entrée insensiblement en partagedes sommes énormes que les princes sont sans cesse dans le... de lui payer sousmain"s Si Prusia sustinuse numirea lui Ipsilanti. Vezi scrisoarea lui de mul-tumire c. regele acestei tAri, Febr. 1803 In N. lorga, Acle fi Frg. II, p. 375.


2b4 ISTOE1A ROMAN1LOE

religiei lui Hristos. Ace4tia cgutau sä scape de suferinti,sg pgstreze foloasele dobAndite.

Ipsilanti ca om al Rusiei, putere ce avea pretentia de a vroisä scoatg Virile române de sub vitriga ocArmuire a Turcilor,trebuia prin aceasta insu§ sg urmeze un sistem de guvernaremai putin impilgtor. De aceea 11 vedem indatá ce ia domnia,ingrijind de nenorocitii locuitori ai Munteniei, care umpluselumea la fuga lui Mihai Sutu §i nu indrgznise sg se intoarc5la cgminele lor in timpurile lui Alexandru Sutu. Pricina de 6.-petenie care retinea §i pe boieri eat% de hotarele 01.ei eraustgruintele consulilor ruse§ti, ordonati a mijloci atare lucrupentru a apgsa prin aceasta asupra negocigrilor tratatului din1802, pe care Ru§ii izbutirg In sfär§it a'l zmulge de la Poartg 77.

Venirea lui Constantin Ipsilanti in Muntenia fusese inso-titg de un semn prevestitor de rgu. Anume boierii intämpinân-du-1 la satul Rgdvanii in ziva de 14 Octomvrie (sfânta Paraschiva)domnul se opri aici pentru a se odihni putin i inteä in bisericgspre a face o ruggciune lui Dumnezeu, cAnd de odatà un cu-tremur stra§nic clgting pgmäntul astfel cg aproape era sá sesurpe biserica peste domn §i a lui inconjurime. Când ajunseIn Bucure§ti el ggsi curtile domne§ti zdruncinate prin cutremur,a§a cg fu nevoit Ong la a lor intocmire sä se a§eze in mängsti-rea Vgcgre§tilor. Dacg vreo datà semnele prevestitoare se ade-verirg, apoi fu Mt% indoialä aceastä claim a pgmântului, insgnu pentru domnul ce cglca pe teritoriul tgrilor române, ci pen-tru acest teritoriu insu§, din care o parte trebuia sä se rupgsg se prgbu§eascg In noianul fgrg fund al Imperiului Moscovit.

Dupà ce rechemg pe locuitorit instrginati, domnul luä mg-sura de a pläti cea mai mare parte din osta§ii turci care sedeprinsese ca acasä la ei in Muntenia, väränd spaima in locuitoriprin neorânduelele lor. Pläte§te apoi datoriile contractate incädin vremile Sute§tilor la Turcii §i. Grecii din Constantinopolespre a u§ura tara de grelele dobänzi pe care trebuia sg le suporte.

Aceste bune inceputuri ale domniei lui Constantin Ipsi-lanti arätate de pgrtinitorul pentru Fanarioti istoric grec Dio-nisie Fotino, sunt adeverite §i de Zilot Românul care numaide plecare cätrà ei nu poate fi bä'nuit. El spune : domnul pornia oblgdui tara cu bune inceputuri, pre boieri cinstindu-i §i in-lesnindu-i pre srtraci dorindu-i i miluindu-i ; a§ezgmânt MetaIn toatà tara de se cumpgrg toate breslele la darea dgjdiilordupii stare §i putere i cu un cuvânt se argtg a§a de nu se cgia

" Consulut rusesc Luc de Kiric c. znitropolitul Munteniei In Brasov 29lulie 1802. Hurm. .Doc. Supl. IV, p. 298: Son Excellence croit que prolon-geant votre séjour à Kronstadt vous pourriez laciliter la réussite des négocia-tions entamées avec la Porte en laveur de la Valachie".

TARILE BOMANSt,DELA PACE. . DE 1A$1 23b

tara cad l'au cenit domn ; Ma numai cati se boierise in zilelelui Mihaiu-Voda Sutu si Alecu Vodä Sutu, s'au mahnit asupra-icad toate ale acestor doi domni boierii, prin firman imparatescs'a stricat si era banuiala ca de dansul se lucrase la Poarta unaca aceasta' 78 Totusi nici principele Ipsilanti nu putu mântuiTara Munteneasca de grelele dad ce eran de nevoie tocmai sprea se putea plati datoriile ei. Cronologia evenirnentelor Muntenietfi Moldoviei dintre anii 1768 si 1812, scrisa de un Roman ano,nim in greceste, ne spune ca. in al doilea an al domniei saleConstantin Ipsilanti a ingreuiat tara cu dari Indoite, vinariciu,dejmarit si oierit, punand aceste dari §i asupra eparhiilor si ma-nastirilor si tuturor boierilor, acestora insa nu indoit, sub pre-text ca tara ar datori 6.000 de pungi din nenorocitele imprejuraritrecute" 79. Pe lânga aces te greutati mai adaugandu-se un pojarcumplit care reduse In cenusa jumatate din capitala si o marerevarsare a apelor, nici domnia lui Ipsilanti nu se arata poporuluia fi si in urmarea ei cceace fusese la inceput.

In curand Insa reincepura incurcaturile cu Pasvanoglu.Aceasta spaima a Munteniei, care se deprinsese a nu mai firefuzat nemultamit numai cu darurile, carete, butci, si altele",pe care domnul i le trimitea din cand in cand spre a-1 imblanzi,fi ceru o suma insemnata de bani. Domnul raspunse o partedn cerere, dar intarziind cu trimiterea ramasitei, bandele luiPasavanoglu trecura iarasi Dunarea sub conducerea aceluia§Manaf Ibraim care bagase alta data spaima in poporatia Bu-curestilor.

El alese iarna, pe la Ianuarie, spre a lovi Muntenia, cu uncorp de vre'o 6000 de oameni, stiind cà zapada cea mare siteama de lupi care atineau drumurile vor impiedica pe locuitoride a-si parasi asazarile §i cà el va putea deci sa-i prade intoata voia si largul sau. Inainte insa de a despoia cu deasila,Pasvangii cer de la caimacamul Craiovei sa le trimita MAIntarziere zaharea pentru Wire, sa le pregateasca conacuriprecum si provizii de cafea, zahar, capoturi si blane, contasesi §alvari, precum si telegari pentru transportul tunurilor, ame-nintand la din contra cu o groaznica pedeapsa. Caimacamul ra-portand domnului despre aceste cereri si amenintari, Ipsilantiii raspunde sa indeplineasca pe cat va putea cererile Pasvangiilor,iar el ingrijindu-se pentru Bucuresti ja masuri de aparare §iimpiedica pribegirea locuitorilor. Aduce de peste Olt graniceri§i panduri, stranepotii ostirilor romAnesti pe care le desfiintaseConstantin Mavrocordat' , si pe lânga ei mai aduna si alti oamenide stransura pe care ii imbraca cu mintene, cu poturi, cu ca-

78 Fotino, p. 211-213. Zilot RomAnul, p. 82.78 Erbiceanu, Istoria milropoliei Moldooei, p. 524.

256 IsTogiA ROMA/GLOB

ciulite 6i uniforme, unii in culori ro§ii, alti in culori verzi. Maicompune o roan de Wire din tinerii negutitori §i aduce §i oceata de Moldoveni, carora pentru a le da o aratare mai fioroasäti imbraca in haine cazace6ti. Mai inzestreaza o6tirea cu tunuri,aducand de unde putea tunari iscusiti, i alcatue6te astfel oputere ca de vre'o 8.000 de oameni care era In stare sa sustinglupta cu ceata de talhari a Pasvangiilor, mai inimo§i la pradadecat la lupta. Cu toate ca Pasvangii 16i pusese inteadevar detinta pradare capitalei in aceasta a lor expeditie, pregatiriledomnului 6i mai ales raspandirea vestei ca Ipsilanti ar aveain o§tirea lui la 6000 de Cazaci, Wire de care se temeau Pas-vangii, Ii retinura de la intreprindere facura sa apuce caleainapoi peste Dunare" 80

In timpul ce aceste lucrari i pregatiri päreau ca trebuiesa absoarba tot timpul domnului, el nu neingrijea de a slujiputerei care'l pusese in scaun, sprijinind in toate modurile unel-tirile Rusiei contra Imparatiei Otomane.

Putin dupa intronarea lui Ipsilanti, ambasadorul rusescTamara, acela caruia Ipsilanti datoria tronul, trece prin Munte-nia catre Petersburg. Primirea pe care domnul i-o face este dincele mai stralucite, ca 6i and ar fi fost un suveran, i sosit laBucure6ti este bogat &Arta de indatoritul su 81. Purtarea luiIpsilanti displacea Portei in ultimul grad caci ea vedea c'ä dreptulde proteguire deferit Rusiei prin tratatele sale devenise o su-veranitate chiar netäinuita 8'. Ipsilanti insa se ingrijea preaputin de efectul produs asupra Portei, de oare-ce 6tiea cà asupraRusiei el nu poate fi de cá't din cele mai favorabile.

Cat de putin socotea Ipsilanti pe Turcii cei alta data atatde temuti, se poate cunoa§te de pe aceea cà inteun rand cerândReiss-Efendi capuchehaei muntene, ca gospodarul sa trimitaIn Constantinopole o ea time de oi, fiind capitala in mare lipsade carne de oae, singura ce ar placea Turcilor, capuchehaiaindrazni sä raspunda ea ultimele capitulatii ale 'Munteniei cuPoarta sub garantia Rusiei se opuneau la o a§a cerere. In Incde a-i zbura capul dintre umere, sau cel putin de a-i aplica laspate un numar de toiege, obraznicia, dupa ideile turce§ti a agen-tului Valahiei, atrase acestuia numai cat o poftire pe u§adin partea lui Reiss Effendi E8.

Pe cat însà purtarea lui Ipsilanti era contrara Turcilor,pe atat ea se arata dispusd a favori7a interesele ruse§ti. Pe atunci

" Fotino, p. 219 216. Amenintarea lui PasNanoglu este confirmatA prinun raport al ambasadorului francez din Viena c. al. strAine, din 23 Fey!. 1803,Hurm. Doc. Supt. II, p. 254. Adaog6 dou6 rapoaite ale lui von Knobeladoif c.rege din 15 Iunie si 16 Iulie 1803 In N. Iorga, Acte f i Frg. II, p. 382 si 384

" Brune c. Talleyrand, 22 Martie 1803, Huila. .Doc. Supl. II, p. 256." 13rune c. primul consul, 26 Martie 1803, Ibidem, p. 260." Brune c. Talleyrand, Aprilie 1803, Ibidem, p. 263.

Anglia fiind tot prieten5 Rusiei, Ipsilanti transmitea corespon-denta ambasadorului englez la Constantinopole, si doi Englezivenind prin Bucuresti, Ipsilanti fi s'Arbätoreste In toate modu-rile 84. Rusii apoi cu prilejul trecerei hotel lor &tea' insuleleIonice, sem5nase In Grecia mai multi agenti perturbatori siprovocase o r5scoal5. Ipsilanti alimenteaz5 Inc5 aceastA miscarein contra Turcilor prin trimisi de ai si 85. In sffirsit lueru maigray, Ipsilanti se amestec5 In r5scoala SArbilor fntâmplat5 Inanul 1803.

Rusii de fndat5 ce aud de aceastà r5scoaI5, inspir5 prinIpsilanti SArbilor ideea de a recurge la dânsii pentru ca s5 in-tervinA la Poart5 In favoarea lor. SArbii primesc cu bucurie oasemene propunere si In anul 1802 trimit o deput5tie, compusAdin trei persoane, Prota Nenadovici, loan Protici si Petru Cear-daclia la Petersburg, spre a cere de la imp5ratul Moscovei pro-teguirea poporului sArb 86 Toate ajutoarele le furl Indat5 MO-duite, si deputatii sarbi se Intorc In pr;m5vara anului 1805, inpatria lor voiosi de asigurkile marelui fmp5rat. Alexandru lespusese anume ca s5 urmeze sfaturile lui Ipsilanti, de a trimitela Poartà tânguirile si dorintele lor, si In caz de refuz din parteaPortei, le va sprijini pe 15110 ea. Ipsilanti intretinea In tot timpulacestei daraveri corespondenta intre SArbia si Petersburg 87.Astfel contribue Ipsilanti mult la autonomia pe care SarbiisfArsiril prin a o dobAndi pentru natiunea lor.

Purtarea lui Ipsilanti fl expunea la dusmilnia Francezilor,care dupil tmp5earea lor Cu Turcii In 1802, c5utau toate mo-durile spre a ap5ra aceasta imp5rAtie de necontenitele cotropiriale Rusiei, cu care Franta se afla tocmai pe atunci in dusmAniefntili diplomatic5 din cauza refuzului impgratului Alexandrude a recunoaste fncoronarea lui Napoleon de imp5rat (1804),apoi urmat5 de marele sir de lupte ale coalitiei a 3-a contraFrantei (1805). IzbAnzile militare ale lui Napoleon pe care nimeninu le putea cunoaste mai bine de at Ipsilanti, care avea co-

" Mune c. al. strAlne, 25 August 1803, Ibidem, p. 286. Vom cercetamai jos pricinele cal e legan si pe atund pe Anglia de Rusia.

*4 c. al. strAine, 9 Oct. 1803, Ibidun, P. 288." Cunibert, Essai hislorique sur les révolulions el l'independance de la

Serbie, depuis 1804 jusqu'a 1850, Leipzig, 1855, I, P. 34. Si Zilot RomAnul, p. 83.stie despre uneitirile lui Ipsilanti In favoarea Sarbilor : Rosia loarte mults'aulindatorat lui Ipsilanti, si de aici manii clicoptA avAndul la aceasta, cum si laridicarea SArbilor Impotriva Porlei".

" Memoriul ambasadei franceze din Constantinopole din 21' Iunie 1805,'Thrill. Doc. Supl, II, p. 313: C'est dans cette position qu'Ipsilanti sugg6raaux Seibiens d'avoir reconrr ii la Russie''.

A. D. Xenopo I. !Morin Románilor. Vol. IX. I T



respondenti politici in toate capitalele Europei 88, puneau in otot mai mare ingrijire pe domnul grec din Muntenia, cu atsporea vaza lui Napoleon. De §i el se silea pe eta putea a colorave§tile pe care le transmitea Portei, dup6 interesul rusesc,mic§orând insámnátatea netágáduità a izbAnzilor lui Napoleoncel Mare, totu§i nu e mai putin adevárat cá bunele relatii in careFranta státea cu Poarta, pricinuiau o mare nelini§te lui Con-stantin Ipsilanti 89.

De aceea el fátária o adâncá plecare &tea' Franta. CândS-te Luce este trimis in insu§ire de consul in Bucure§ti, domnulfi face o primire de tot strAlucitá, asemán5toare acelei fácute deMoruzi celui rusesc in Ia§i. Consulul descrie el insu§ ceremoniileaudientei oficiale, care se intamplá in ziva de 7 Iunie 1803:La 7 ore dimineata domnul imi trimise pe contele de Belleval,ministrul sAu de departamentul trebilor stráine pentru a máin§tiinta cá la 11 ore, imi va trimite trásurile §i garda sa. La10 ore marele pitar adic6 maiordomul s'Au veni din partea luis6-mi spuná s6 dau de §tire tuturor celor de natie francezá cese aflau in Bucure§ti. La 11 venieä trásurile domnului. Aceadestinatá mie era trassä de ease cai albi cu hamuri bogate ; vizitii§i lacheii imbrácati in bogate livrele. Dup.6 mine veniau maimulte trgsuri ale unor Francezi sau oameni de sub protectiaFrantei. 0 sutá de oameni de arme, din care jumátate cavaleriamergeau inaintea träsurei mele care era sustinutá la fie-carescarsä de doisprezece u§ieri imbrAcati in alb. In curtea palatuluitrupele purtau armele. Coborându-má din caretá fui primit demarele §ambelan in costum de paradá. Dinaintea mea mergeaudoi paji purtând afumátori in care ardeau parfumuri. In intAiasalä, marele postelnic, aga §i marele vornic toti in haine deceremonie, venird sá má intâmpine §i má duserä inaintea prin.cipelui care se inaintá cátre mine §i má pofti sä" §ed lângá ella dreapta. I-am rostit un discurs eäruia el fäspunse in chipulcel mai amabil ; ni§te paji servirá cafea, §erbet §i dulceti ; par-

J ii,uhe e. falleyrand, 22 Martie 1803 Ibidem, p. 256: Ce sont les avisde ces deux punces (Ipsilanti et Moruzi) dont les correspondants existent danstoutes les cours de l'Europe, qui reglent la politique du divan". Asupra unuiaGrigore Dimitrle corespondentul lui Ipsilanti la Viena, vezi S-te Luce, raportdin 30 Aprilie 1803, Ibidem, p. 282: Cet homme (que M. de Belleval m'a ditetre accrédité près de l'empereur( Grégoire Démeter, recueille avec avidité tousles bruits populaires, qui circulent, en compose une dépèché qu'il envoie officiel-leMent it son prince, et it peine est-elle-arrivée qu'un calarache est expedié piesla Sublime Porte".

" Brune c. af. strAine, 10 Sept. 1803, ibidem, p. 286 : Ipsilanti ne manquepar de nourrir la Porte de nouveautés contraires au maintient de ses liaisonsaVec la France". Comp. alta din 23 Mal 1803, ibidem, p. 276 si Ruffin c. Tal-leyrand, 10 Martie 1806 ibidem, p. 326: Ipsilanti prétend que les victoires desFrancais en sont pas aussi décisives qu'ils les font". Si aceasta fridazniit sito sputa Portei dupii bAtfilia de la Austerlitz !

MILE R0MA1TE DELA PACEA DE IASI

fumurile ardeau pretutindenea. Toll mini§trii, boierii st5teauIn picioare ; domnul §i cu mine singuri st5team jos ; dui-A unsfert de orà de convorbire f5rà nici o insemnAtate, imi luai zivabunà dela alteta sa §i am fost recondus la mine acas5 In aceia§iordine i cu aceia§i ceremonie 9°.

Intâmplându-se s5 treac5 mareplul Brune, ambasadorulkrantei prin Bucure§ti pe la sfAr§itul anului 1804, Ipsilanti fiface o primire inc5 *i mai strAlucità deal consulului 91.

Un curier al ambasadei franceze numit Besan çon c5zAndde pe cal §i fänindu-se greu, Ipsilanti Ii dà cea mai bung ingrijire,transmite depe§ile purtate de el la Viena, prin un curler special(fàr îndoialà dup5 ce le deschide §i luA cuno§tintrt de ele),raportând de indatà aceastà imprejurare mare§alului Brune §itransmitindu-i foarte des §tiri despre mersul boalei curierului 92.

Prin asemene semne de supunere §i de bunil voint5 exte-rioare precum §i prin protestki de prietenie in§irate pe hktie 93.ctluta Ipsilante sä indepArteze luarea aminte a Francezilor deasupra adevkatei sale purtki fat5 cu ei. In acest dublu joc,el era ajutat de minune de un vânturä-tar5, care-§i dAdea numele

titlul de general comite Luce de Gaspari Belleval, de §i ni-menea nu §tiea nici in care Wire dobAndise rangul de generalnici unde Ii erau pergamentele nobletei lui.

Acest personaj, probabil de origine italian, incepuse ca-riera lui prin a in§5/a pe fata baronului lacobv ambasadorulPrusiei la Londra, care-§i reluà copila de §i comp-romisà, indat5ce OA cine era. Gaspari era In foarte strânse legàturi cu unalt vântur5 tarA, de Witsch, care avea pretentii la tronul Iliriei§i care pentru a ca§tiga bunele gratii ale principelui Zubowambasador rusesc la Poartà, Ii vânduse favorurile sotiei sale.Gaspari v5zAnd cti de Witsch nu putuse obtinea tronul Ilirieise d5du In partida ruseascä a Grecilor constantinopolitani incare el intalni pe Ipsilanti 94. Acesta Il luà cu sine In MoldovaIn 1799, când fu numit la domnia acestei tki, fAcând din elministrul s5u §i secretar de stat la departamentul trebilor strAine.El r5mase In Moldova In aceea§i insu§ire i dupà mazilirea luiConstantin Ipsilanti pe 15110 urmapl s5u, Alexandrucare-i dà In 1802 o scrisore c5trä Talleyrand In care'l roagg s5

94.Raportul lui S-te Luce, din 30 Aprilie 1803, ibidem, p. 282.6, Brune c. af. sträine, datatil din Bucurestl 1 lanuarie 1805, Ibidem,

p. 306.Vezi corespondenta intro maresalul Brune, Talleyrand I Ipsilanti re-

lativA la boala curierului Besançon din luna Aprilie 1803, ibidem, p. 269-271." In 31 Main 1803 gAsim o scrisoare a lui Ipsilanti c. Talleyrar.d In care

se plange de calomnille qui ont cherché it me desservir auprès du gouverne-ment Francais", ibidem, p. 277.

'4 Brune c. Cbampagny, amb. trancez la Viena despre trecutul genera-Iului de Belleval, 6 Maiu_1803, ibidem, p. 274.

260 isTonit, ItOMANTLOR

primeascg cererea lui Belleval de a fi sters de pe listaemigrantiilorpe care ar fi fost trecut farà drept 55. Francezii fnsg ne-

cunoscand cu ce soiu de om aveau a face si fnsglati prin numelefnfgtisarea lui francezg, 11 Imbrgtiseazg, i ambasadorul repu-

blicei franceze din Viena fi dg un pasaport, recomandandu-1cglduros ministrului afacerilor strgine, de oare-ce ar tincafndatoreascg pe principele Moldovei 96. Indatg dupg numirealui Constantin Ipsilanti In Muntenia, Intalnim pe Gaspari Infnsusire de ministru al ski pentru afacerile strgine la curtea luiIn Bucuresti. Aici II aflgm punand mana pe depesele curieruluiBesan çon spre a le trimite la Viena, sub pretext cg ar fi urgente,Meat cand vine curierul lui Champagny din Viena spre a le lua,le gilseste expediate 97. Fgrg Indoinlá eft' graba lui Gaspari dea pune mana pe corespondcnta ambasadorului francez din Con-stantinopole nu aven alt mobil decat de a afla continutul lor,pentru ca principele sáu transmitindu-1 curtei rusesti sg'si creezenoi titluri de servicii la dansa. Belleval stiliza toate notele sirgspunsurile earl ambasada francezg, In care se argta Franteiun deplin devotament la interesele ei, pe cand in ascuns dansanu avea dusmani mai statornici si mai 1nversunati decal domnulMunteniei i elegantul sgu ministru.

Acesti doi agenti ai interselor rusesti In Muntenia nu semultumesc mnsá numai cu falsificarea stirilor politice europeneIn defavoarea Francezilor i In folosul Rusilor. Ei fndrgzniaadin cand in cand a merge chiar mai departe cu uneltirile lor.Asa Intr'un rand ambasadorul Frantiei din Constantinopoleeste fntrebat de Reiss-Effendi, dacg fnteadevgr consulul francezdin Bucuresti ceruse voie principelui de a face o cglgtorie laVidin la Pasvanoglu. Ambasadorul lovit prin o asemene fntrebarecere grabnic de la consul lgmuriri In aceatà privintg, nevenindu-isg creadg di St. Luce sg fi fgcut un pas atat de gray, ca o cererede vizità la un dusman al Portei, MI% autorizarea lui. Consululfi rgspunde cli. nici nu i-a trecut prin minte o asemene idee. Ipsi-lanti l cu Gaspari iscodise o asemene minciung pentru a compro-mite pe Francezi in ochii Portei. Domnul Munteniei chemat&Ali dee seamg de raportul s'Au care autoritgtile turcesti, pre-tinde atunci cg numai alga ar fi Intrebat el, ce ar fi de filcut

" Alexandru Sutu c. Talleyrani, 30 Tunie 1802, ibidem, p. 224." Ambasalorul republieei franceze din Viena c. af. straine, 23 lane 1802,

ibidem, p. 225." Brunne C. Talleyrand, 8 Aprilie 1803, ibidem, p. 267. Se vede din aceas-

t5 depesl crt Brune binula pc lielleval. El zice : Vous venez par leur lecturaque le comte de Belleval a rendu les démalches du citoyen Champagny et lesmiennes inlructueses et que mallre des circonslances prenant pour motif quel'importance des dépa,hes que yavais nmises à Besançon pouvait exiger qu'ellesXussent rendues le plus tot posible, a fait prévaloir son counter pour les falleporter it Vienne".

TABILE ROMANE DELA PACEA DE IASI 201

fn cazul cänd consulul francez si-ar cere o asemene Invoke I Cese descopere In urm5? c5 agentul englez care ImpreunA cu Rusilfmpingeau pe ascuns pe Pasvanoglu in contra Portei, fusesefnteadev'Ar la Vidin, dar crt perfida curte de Bucuresti puseseaceast5 c5I5torie In socoteala acelui al statului francez 99 Intele-gem deci cum de ambasadorul francez trata pe Ipsilanti de dus-man de moarte, foarte canalie i foarte grec" 99.

In anul 180-1 relatiile fntre Poart5 i Franta Incordändu-seputin din pricin6 cà Poarta refuzase a esi din sistemul ei destrict5 neutralitate In ràzboiul izbucnit fare Francezi i Englezisi din acea a unor vuete de un plan de Implirtire a Turciei fntreFranta, Rusia, si Austria, Ipsilanti crede c5 poate sd dea maipe fatà scopurile i simtimintele dusm5nesti ce le hrilnia Incontra Frantei. Domnul fncepe a ar5La consulului francez, pecare 0115 atunci fl cultivase cu a-Ma Ingrijire, nep5sarerAcea15. El opreste pe boieri de ai mai face vizite. Unul din eitrecAnd peste acest ordin este dat afar5 din dregAtoria lui. Pede alt5 parte toate noufAtile cele mai false din lume se r5spAn-dean cu dinadinsul In Bucuresti. Odatà Rusia declarase rtizboiuFrantei, alt5 dat5 Belleval vestea c6 Francezii vor desbilrcaIn Morea, dacà nu ar fi si lucru Indeplinit ; alte ori consululrusesc Instiinta el insusi c6 ambasadorul francez era s5 p5r5-seaseä Constantinopolea. Nu sosia nici un c515ras In Bucurestidin Constantinopole, fAr5 ca de fndat5 s5 nu se r5spAndeasc6vuetul despre un ordin de arestare a consulului si a tuturorFrancezilor 100rn Belleval aduce din Franta o carte intitulat5,Dietionaire bibliographique des hommes qui ont fold un rôle dunsL7 Revolution, al C5ruia autor, dupil p5rerea lui St. Luce, consululfrancez din Bucuresti, ar merita s5 fie trimis la ocnä. lndat5ce un francez venia In Muntenia, Belleval ti cAuta numele Indictionar i dac5 fl gäsia, era privit fndat5 ca un netrebnic. Acteleguvernului francez erau cunoscute In Bucuresti mai ales prinziarul Courrier de Londre:., pamflet anti-napoleonian carenu este a ucide", In care tintea pe Napoleon "l. Articolul astfelintitulat fusese tradus In greceste i trimis la Constantinopole.BeIleval adusese apoi din Hamburg pe un emigrat francez, unoare-care marchiz de Beaupoil de SL. Aulaire, om de 60 de ani,ca institutor pentru copii lui Ipsilanti care era s'A aâe si maimult ura contra republicanilor. Atacurile lui Belleval mergatAt de departe IncAt St. Luce spune intr'un rAnd cà dac5

"a Brune c. Talleyrand, 23 Oct. 1803, Ibidem, p. 289.99 Brune c. af. stiaine, 19 Oct. 1803, ilndem, p. 288: C'est un ennein1

capital, bien lourbe ct bien glee".19 Brune C. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, ibidem, p. 298. Om. tin report

al tut S-te Luce c. Talleyrand din 27 Aptilie 1803 In copie la Acad. Rom. le-produs de Radu Rosetti (I. e. mai sus p. 348) p. 386 (28).

lor S-te Luce c. Brune 1 Martie 1804 lithm. Loc. Sup'. 11 p. 296.

g62 78TORIA. ROMANI:GOB

acest am atat de Injosit ar indrazni sa rostiasca fnaintea meaasemenea simtiminte, momentul in care ar Indrazni sa deschiclagura ar fi de. sigur cel de pe urmN din viata lui 102. Atat dedeparte mergea Ipsilanti contra Francezilor ca Mitropolituldespre care se credea ca are darul profetiei, Inteo mare slujbabisericeasca prezise el Rusii vor fi la Paris iar Francezii InSiberia, lucru care ce e drept s'a si îndeplinit, cel putin pentrupartea Intai 103. Contele i cu marchizul eran incântati ; cu aju-torul lui Ipsilanti erau sä ra'stoarne pe Bonaparte ! 104.

In convorbirile lor nu se mai scoteau din Monsieur leComte si Moniseur le Marquis, incântându-se mutual unul pealtul cu aceste titluri, pe care prea le placea sa le auza pentruale fi purtat Inteadevar 105.

In curand Insa un nou \Taut schimba relatiile incordateale Frantei cu Rusia pe o calduroasä prietenie. Spaima cumplitala curtea lui Ipsilanti scrisoare grabnica catre generalul BruneIn care domnul Ii spune doreste prietenia i ca se tememult sà nu-1 fi indispus In contra hubo.

Ipsilanti astepta de la Rusi o stralucita rasplata a slujbelorsale. Era vorba anume de a i se da principatul pe viata si inchip ereditar In familia sa, In caz de a ramâne Muntenia subobläduirea Rusiei. Mai multi boieri din partida domnului mergela Constantinopole la ambasadorul englez, spre a-i artanici °data tara n'a fost asa de fericita ca sub domnia lui Ipsi-lanti ; ca ar fi de nevoie pentru tara ca aceasta sà devina ere-ditara in familia lui i cuí ei ar promite pentru atare favoarecate 4 milioane de lei Angliei i Rusiei 107.

Pe cand lpsilanti desmierda visurile de dinastie, Turciicare in sfarsit, sub silintele ne incetate ale ambasadorului francez,Incepuse a deschide ochii asupra manoperilor domnului, ti pre-gatiau o astfel de multumita. Ceeace mai ales determinase peTurci a vedea °data adevarat In jocul de intrigi al lui Ipsilanti,

102 Luce e. Talleyrand 6 Mattie 1805, ibidem, XVI p. 681.103 Alt raport al accluiasi din 4 Ian. 1806 ibidem, p. 698.

Pentru accastA linutA Belleval era rAsplAtit cu mare dArnicie; 24.000de lei pe an leafA, plus cAstigul lui In negaI cu juvaeruri pe care le aducendin Paris. IntovArlisit cu un negulitor englez Thornton el Ikea si specula calAnuri exportate In Angla. St. Luce raportul citat.

'1 Mai tArziu In 1807 dupA rAsturnatea lui Ipsilanti, IntAlnim pe Bellew'(tout court) In Frankfurt, sArac i ruinat, rugAndu-se de Champagny sii fie In-trcbuinjat In slujba Franliei, la care i se rAspunde cA impAratul nu are nevoiede not dregAtori In Tuicia. BelleNal c. Champagny, 20 Oct. 1807, ibidem, Supl.Hp p. 475.

Eitune C. primul Consul, 18 prilie 1804, ibidem, p. 299; II n'est pasjusqu'au prince Ipsilanti de \ alachie, dont la petite tour est un foyer de ca-lomnits et d'intaigues, qui rnalgté les deux érnigiés, Belleval et Beaupoil de St.

colporteurs de libtlies de Londres, n'ait ciu devoir m'écrire pour medire nussi qu'il ciaignalt qu'on ne m'eut donné des piéventions".

107 Brune. Taleyrand, 14 lanyarie 1804, ibidem, p. 293;

TABILE ROMANE DELA PACE& DE IASI 263

era trnprejurarea ca el necontenit prin rapoartele sale auta sAmicsoreze izbanzile lui Napoleon, care cu toate aceste umpleaulumea cu vuetul lor. Mai ales dupà stralucita victorie delaAusterlitz (11 F'evruarie 1805) care sili pe insus dragomanulDumitrache Moruzi fratele lui Alexandru, si el una din unel-tele politicei moscovite, sä recunoasca cà gloria armelor francezeatinsese culmea, Incercarile lui Ipsilanti deveniau ridicule sipericuloase pentru el 1°'. Intr'un rand marele vizir Sntrebat deambasadorul Frantei, Oita cand va suferi ca acesti tradätorisa ocupe tronante tärilor romane, ministrul li raspunse : Amsä-ti comunic un mare secret. Sultanul a jurat pe coran ca nuasteapta decat primul räspuns a noului sau ambasador din Parispentru a trata precum merit-a pc ambii gospodari 109

Sultanul anume odatà pus pe urma tradärei voevozilorMunteniei si a Moldovei, mai descoperise Inca o uneltire pe-riculoasa a lui Ipsilanti, anume ea el tot sub inspiratia ruseasca,räsculase In contra Portei pe pasa din Rusciuc, Trestenic-Oglu.Poarta vroind sà sfarsasca mai repede cu aceste revolte alepasilor sal care pe langà cà o slabeau, compromiteau cu totulvaza ei in ochii lumei prin privelistea unei anarhii läuntriceatat de pronuntate, pune de asasineaza pe Trestenic-Oglu.

Pe atunci generalul Brune fu Inlocuit cu generalul Se-bastiani In ambasada franceza. Acesta dupa ce trece prin Bucu-resti, unde este primit ca mare pompa de Ipsilanti 11°, se convingeprin el Insusi despre înclinàrile domnului ea-1re curtea ruseasca ;ajungand In Constan tinopole el adauge incà la pornirea Tur-cilor contra domnilor trädätori, aratand crt ei ar unelti ca instru-mente ale Rusiei o rascoalà a tuturor provinciilor Impar4ieicrestine i musulmane In contra sultanului, dovada Pasvanoglu,

Trestenicoglu, i cá daca nu va destitui pe acesti voevozi,Imparatia turceasca' ameninta a fi Inghitità 111. Sebastiani lucreazacu atata energie asupra tuturor drei;atorilor Portei i trials asuprasultanului, Meat 11 determinrt sa faca acest pas hotárator, Insapericulos, a destituirci lui Ipsilanti i Moruzi, periculos intrucat Poarta calca prin aceastá destituire unilaterala i MA con-simtamantul Rusiei fägaduielile ei In 1802.

roe Ruffin c. af. str5ine fara data, ibidem, p. 324; le prince Dimitrie Mo-ruzi m'a hilt dire lui me.ne que l'honneur des armes françaises était à ioncomble". Si Cu toate aceste Inca la 10 Maitie 1806 un an dupa accasta stralucitavictorit, Ipsilanti indraznia sa coboare izbAnzile Francezilor. Vezi raportul dinatea clat a lui Ruffin C. Talleyrand, ibidem, p. 326. Mal sus, nota 18.

'CI' Ruffin c. Tallcyrand, ibidcm.Sebastiani ajunge In Bucure,t1 la 28 Iulie l plead spre Constantino-

pole la 1 August. Sebastiani c. Talleyrand, 30 tulle 1806, lbidem, p. 346. Sase-sprezece zile, dupil actea iuge Ipsilanti".

Gent.r.dul Sebastlani c. al. straine, 29 Aug. 1806, ibidem, p. 348.

264 ISTORIA ROM,ANIL01/

Repetand fnsd nadsura ce-o luase la mazilirea lui Gri-gore Ghira In 1777, Poarta vroeste odatd cu tronul sd rdpeascd

viata lui Ipsilanti. Italinski Ina ambasadorul rusesc si CuAlexandru Ipsilanti tatd1 domnului simtird de firmanul cel fa-tal, si trimiserd pe un 'Mar asa de grabnic din ConstantinopoleIn Bucuresti fncAt acesta In 3 zile si 3 nopti parcurse enormadistantd dintre aceste cloud orase. Dar 5i Turcul care trebuiasd aducd la Constantinopole, capul lui Ipsilanti se grdbia nu maiputin. Se spune eà pe când el intra pe o barierd, Ipsilanti esiape cealaltd

In locul domnilor depusi Poarta rAndui In Moldova peScarlat Calimah iar In Muntenia pe Alexandru Sutu, numinddragoman In locul lui Dumitrache Moruzi pe banul Hangerli.

Alexandru Sutil indatd dupd rânduirea lui In Muntenia,scrie Impdratului Napoleon ardtându-i devotamentul sdu celnemdrginit pentru Poartd si pentru prietena ei Franta, la careNapoleon rdspunde personal in Noemvrie 1807 din Berlin, undeintrase dupd victoria dela Iena, cd victoria fi este scumpdpentru ajutd a apdra cauza apdsatilor, a sprijini pe prieteniice-i sunt credinciosi, a apdrà neatdrnarea tuturor posesiilorImperiului Otoman, ci scopul sdu este de a protegui totdeaunape Sutu pe care-1 priveste ca devotat cu sinceritate gloriei suve-ranului sdu si ca unul ce doreste vesnicia prieteniei ce unestePoarta Otomand cu imperiul meu" lls. Tot asa face si Calimahcdruia fi räspunde Talleyrand multumindu-i pentru bunelesiintiminte ce i le rosteste, asigurându-1 de protectia ImpdratuluiOA 114.

Ambasadorii Angliei si Rusiei, cá'xid aud despre triumfullui Sebastiani, amenin0 de a dreptul pe Poartil cu bombardareaConstantinopolei de care o Had englezd, dacd PoarLa nu vaCAnd e aude pe Ipsilanti si Moruzi in domniile principatelor.primi fnapoi, in Petersburg despre o Inedlcare aLdt de vederatda trata tei or, se dd de indatä, ordin generalului Michelson a infraIn principal e (16 Octombrie). Opt zile dupd aceasta, impdratuland cd hospodarii destituiti au fost reintegrati In scaunele tor.Totusi el nu crede de cuviintá a retrage trupele sale din prin-cipate, pretextând acuma cd Turcia a cdlcat tratatele incheiate§i cd ea trebuia sà ice o garantie pentru a aduce cu sila a lorrespectare U5.

U Fotmo, p. 222,fis liurrn../Joc. XVI, p. 783.lie Ibiderzz, p. 789. Probabil Napoleoa va fi trimls o scrisoare personal st

la C.alimarhi, dar ea nu ne-a fost pAstratA. V74. li N. Iorga., Doc. CalirnachilOr,I, pp 325 0,

"a. VEzi, natele fulgetAtoare a 1c lui ItallInki c, PoartA, ibldem, p. 350si 352. Scrisoarea sultanului c. Napole,ou th clue li area (4 a rexmcat dtsti-tuilaaouL M.n4 oi Ipailaalt din 18 Ol. 1808,. Ibidern, R. 354k

TASILE If0M1/7E DELA PACEA DE IASI 265

Aceste schimbgri prgpgstioase ale alcgtuirilor politice,zgpäciserä pe boieri. Ei se clAtinau necontenit II-Are cele dougsuprematii care se clgtinau si ele asupra tgrilor române. Dupgizbanda lui Napoleon de la Iena i destituirea lui ConstantinIpsilanti i Alexandru Moruzi, boierii aratà iargsi consululuifrancez respect si consideratie, simtiminte de care iargsi se intorccand aud de restabilirea domnilor depusi si mai ales când vgdcg Rusia ocupg Principatele no ; çi boierii aveau temeiuri dea se schimba astfel. Ei se temeau cg, dacä Rusii vor pgrgsiapgrarea tgrilor lor, Turcii le vor lua iar capetele ; cg Frantanu-i poate protegui de cat cand se va apropia deReinhard incheie deci scrisoarea in care raporteazg aceste lucruriCu pgrerea cg boierii nu vor deveni partizani Francezilor decalIn m'Asura ce acestia vor putea face binele sau 1%111" '17.

Tratatul dela Kuciuk-Kainargi Incepuse a purta roadelesale. Pang acuma aceste fusese cultivate, preggtite, i acumaRusia Incepea a trage folos din ostenelile sale. Rgsboiul acestafusese Inceput din cauza principatelor : pentru a le apgra deincglcgrile Turcilor, de prildgciunile neomenoase ale bandelorlui Pasvanoglu, pentru a le asigura drepturile garantate printratate, Rusia Intreprinsese vgrsarea sangelui supusuilor sgi. Inaparentg motivul cel mai neinteresat o impingea la aceastäluptg ; In realitate ea nu vana dealt tot Intinderea puterei sale,dacg nu pe socotala Turcilor, fie si pe aceea a popoarelor a cgrorproteguitoare se declarase. Tinta Rusiei este una si aceeasi, co-tropirea rgsgritului ; rivalii ei sunt toate popoarele ce au asupraacestuia o portiune de autoritate ; de aceea ea nu alege intredusmani i prieteni, tare adversari i aliati toti sunt de o potrivgvinovati In ochii politicei moscovite, cgci toti se impärtgsescdin sfantul potir din rare numai marele preot are dreptul sgbee, si de aceia toi trebuesc ifidepgrtati care prin rä'zboiu, careprin cotropire, pentru ca intregul rgsgrit i apoi poate chiarlumea intreagg sg Imbrace haina grea i geroasg a Moscovei.

Poarta, dupg restituirea principilor, neputand Intelege cemotive mai impingeau pe Rusi la Incglcarea granitelor lor, cerenecontenit de la Italinski ambasadorul Rusiei, explicarea acestorprocedgri dusmAnesti. Fiind comunicarea cu Petersburguì cutotul intreruptg, Italinski era In neputintg a da deslusirile cerute

Sebastiani se foloseste de aceastg Incurcgturg a ambasadoruluirusesc pentru a Impinge necontenit pe Poartg la rgzboiu, zugrg-vindu-i Cu culorile cele mai strglucite, izbanzile lui Napoleonla Vistula. Poarta pubhcg un manifest In care se plange CuamgrAciune contra perfidiei politicei rusesti, care Cu toate cA

Ledoulx c. Talleyrand, 8 NoemVrie 1806 ibidem: XVI, p. 1'4.i" Reinhard c. Talleyrand, 9 Noemvrie 1806. bidem, p. 786: Si les

Russet; perdent leur influence la Turquie se remettra à cimper nos tetes".


Poarta daduse urmare cererilor ei, totusi incalca cu armele te-ritoriul otoman, si astfel razboiul cu Rusia este din nou declaratla stasitul anului 1806 (26 Decemvrie).

Inainte de a pasi la expunerea acestui razboiu cel cu urmarilecele mai fatale asupra tailor române, care avu de erect a rupedin trupul lor a patra parte din a lui intindere, sa cercetamdomnia lui Moruzi in Moldova.

Alexandrn Moruzi a dona oar:4 In Moldova 1802-18110.Familia Moruzi era de mult cunoscuta ca prietena Frantei.Astfel Gheorghe Moruzi fratele lui Alexandru fusese dragomanpe timpul cand se proclamase republica in Franta, si staruimult, obtinând la sfarsit recunoasterea nouei forme de guvernde catre Poarta otomana, Inca numirea lui Alexandru Moruzide domn in Moldova nu prea convine Rusilor, si ambasadorulTamara se aratä chiar nemultumit cu introducerea lui118.

Noi credem insa ca aceasta nemultumire a Rusiei cu nu-mirea lui Moruzi era numai prefacuta, caci de astfel autoritateanecontestata pe care aceasta putere o avea pe atunci asupradivanului turcesc, ar fi pus'o in stare de a face pe Poarta sanumeasca alaturea cu Ipsilanti in Muntenia, un domn pe placulei si in Moldova. Moruzi vazand ca Rusii erau pe atunci maitari, trecuse fara alta forma din partida franceza in aceea ru-seasca si devenise peste noapte tot atat de devotat partizan alRusilor pre cat fusese pana atunci prieten Francezilor.

De si acestia se bucura de-o cam data de numirea luiMoruzi care'si aduce ca institutor francez la copii sal pe unrepublican, Cl6maron 119, to tusi generalul Brune nu era sigurpe scopurile principelui Moldovei. El spunea ca nu are asupralui cleat rapoarte nehotarite, dar stie ca Rusii au o asa in-raurire in Moldova, cri dominarea lor e mai tot asa de siguraca si protectia lor I". Moruzi la inceput se poarta destul debine cu Francezi. In scrisoarea prin care instiinteaza pe gen'e-ralul Brune despre sosirea consulului francez Méchain la Iasi,prin o amintire a vechei prietenii a familiei sale pentru Franta,el spune ambasadorului ea au facut trimisului Frantei o pri-mire atat de datorie cat si prin plecarea sa care natiuneafranceza ni. In curand tug se vazu ca si Moruzi era castigatpentru cauza ruseasca'. Asa el intriga impreuna cu Ipsilanti

Insarcinatul republicei franceze c. Talleyrand, 25 Martie 1802, ibidemSupl. II, p. 218: M. de Tamara n'est pas satislait du choix a cause de cettepropension héréditaire des Moruzi pour la France".

1 Ruffin C. Talleyrand, 18 Noemvrie 1802, ibidem, p. 250.il. Brunne c. al. staiine, 25 Maiu 1803, ibidem, p. 276.111 Alex. Moruzi c. Brune, 22 Iunie.1803, ibidem, p. 278: autant par

inclination que par deNoir".

TAEILE 11.011ANE DELA PACEA DE IASI 261

pentru fnlocuirea fnsgrcinatului de afaceri al Turciei din Viena,tnul Tipaldo, care era Turc cu un grec Arghiropol fratele rezi--dentului Turciei din Berlin 122, spre a impgna astfel toate centreleMari politice, ale Europei numai cu oameni de ai lor, caresg slujiascg la planurile rusesti i sg trAdeze pe Turci In toatemodurile. Apoi se vede cg Alexandru Moruzi numai Francezilornu putea fi devotat, de pe silintele ce si le dg fratele sgu .Dumi-trache Moruzi din Constantinopole de a combate politica aces-tora, Intruat mai Intgi este greu de crezut cg ambii frati sgfifost de pgreri politice asa de diametral opuse. Apoi Dimitrachechiar prin un memoriu adresat Po!lei, prin care cguta a o con-vinge cg ar fi de cel mai mare interes pentru ea a refnoi cuAnglia, prietena Rusiei, si a punta pe Francezi cu vorbe bune,adaogg despre fratele sgu domnul Moldovei cg : insinugriletrebuitoare precum si explicgrile dibace ce ar fi sg se dee, arputea sg ajungg la destinatia lor prin canalul consulilor francezicare se aflg la Iasi si la Bucuresti, cgci gospodarul Moldoveifratele meu s'ar grAbi a coopera la Indeplinirea acestui plan,dupg râvna sa cunoscutg i In chipul cel mai potrivit i folo-sitor" 1. Mai aflgm pe principele Moruzi denuntând ca spionfrancez pe un ofi ter polon Talkowsky, trimis de Francezi sprea cerceta starea cetgtilor pe Nistru 124 Lucru mai hotgrâtor,Alexandru Moruzi aratà el fnsusi In o scrisoare mai tarzie dedesvinovgtire cgtre Francezi, cg au luat InteadevAr parte alg-turea cu Ipsilanti la tratgrile cu Cara-Gheorghevici capul rgs-coalei din Serbia, Insg fgcuse aceasta spre a cguta sg-i fmpace.Ipsilanti fnsg numai tratgri de ImpAcare nu fg'cuse cu Serbii,ci-i provocase la rgscoalg sprijinise In toate modurile, dupgcum am vgzut mai sus.

cu toate aceste, asa de dibace erg purtarea lui Moruzici Francezii i Insusi agentul lor Reinhard trimis In Iasi Inprimgvara lui lts05 In scopul de-a fndruma o actiune maienergicg a Frantei in principate, fin% cgstigati de ademenitoareapurtare a lui Moruzi si a sotiei lui Zoe, fata lui Lascar Ruset,That Reinhard se Meuse apärgtorul lui Moruzi fa tà cu bgnu-ielile de rusofilie ale lui Ruffin ambasadorul francez din Constan-tinopole. La mazilirea lui Moruzi, Reinhard nu se poate fmpiedicade a-i argtà pgrerile sale de rgu pentru nemeritatea lui disgratie 125.

its Parandier c. at. stiline, 23 Aprilie 1805, ibidern, p. 308."1 Dimitrie Moruzi c. Poarta, 2 Fevr. 1806, ibidem, p. 324: ,,l'Hospo-

dar de 1V1oldavie mon fière, s'empresserait de coopéler à l'accomplissement dece plan, d'aprés son zèle connu et de la manière la plus convenable et laplus avantageuse".

124 Sebastlani C. Talleyrand, 21 Sept. 1806, ibidem, p. 351.Asupra celor spuse vezi Lellres de M-me Reinhnard Ì sa nierce, publiées

par la baionne de.... née Reinhaid, p. 208 si 216. Reinhard r sc.1 cider a su-Ora pe Talleyrand Cu sprijinirea lui Moruzi. Radu Rosetti, I. e. p. 441 (83).

MOM ROMANII,Og

Cat despro Dumitrache Moruzi, documentele dovedesctntr'un chip invederat legAturile sale cu Rnii, and fu sa se.reinoiascA tratatul de aliantA dintre Rusia si Turcia, la careRusii tineau asa de mult, spre a distrage pe Turcia din legAturaCu Napoleon, Dimitrie Moruzi cumpArA juvaeruri de 150.000de lei spre a le impArti pe la marii dregAtori ai Portei, iar capu-chehaia atat a Munteniei cat i acel al lui Alexandru Moruzial Moldovei, umblau pe la ei din casA in cas5, spre a rAspandistiri nelinistitoare asupra curandului atac al Frantei contraTurciei, Intrigue aceste erau conduse cu o patimA turbatA ;toll partizanii Rusilor so miscase ca un om sub conducereaambasadorului si unul din agentii lor cei mai activi era tocmaiprincipele Dimitrie Moruzi. Francezi trebuirA sA recurgA si eila mijloace desperate, spre a le dejuca si a impiedica reinoireaaliantei. Ei aveau in slujba lar familiiile, rivale Moruzestilor,a lui Calimah i Caragea ; dar sprijinul Jar cel mai efectiv era.inteo femeie, Caterina fata unui Grec, celebru intrigant, Scanavi

sora sotiei lui Iancu Caragea, nu tanArA, nici frumoasA,plinA de spirit si cu o mare tnraurire asupra chehaei vizirrului 12°. In 1806 Dimitrachi Moruzi prefAcandu-se a se ingrijipen tru un atac al Francezilor In contra Portei, aratA cA pericolulacestuia n'ar putea veni dinspre nord, din care parte Turcia arfi apd rota de Rusia prin o armatA de 250.000 de oameni, ci numaidin spre coastele Adriaticei, care ar trebui spre acest scop intA-rite 127.

Nici Alexandru, nici chiar Dimitrie Moruzi nu vroirànici odatA s'a convinA, pe atunci pe cand atari documente zA-ceau la secret, despre uneltirile lor contra Fran tei i in favoareaRusiei si Angliei. Ei protestarà totdeauna cà purtarea lor a fostrAu talcuitA, a färà drept striruia Franta, dupg depunerea luiAl. Moruzi cá ambii frail s'A fie surguniti. Al. Moruzi serie inrepetate randuri lui Andréossy, Talleyrand i chiar lui Napoleonspre a-1 asigura pentru nesfastiul sAu devotament cAtre Franta.Dimitrie Moruzi cautà de asemene sà indepArteze dela el ase-mene presupunere, i cu toate aceste pe and scrieau i lucrauIn acest sens, ei uneltiau fàrà Incetare in contra Frantei care

izbuti a face ca Moruzestii s'A fie disgratiall de Poartäsurguniti ; ba chiar s'A aplicase un sechestru pe averea lui Di-mitrie ,.Dar creditul, bogàiile lor, consideratia de care demult timp se bucurase la Turci precum i imprejurArile, le auinapoiat favoarea 19." Cum se face de unul din ei i anume acelmai compromis, Dumitrache Moruzi, sà fie insArcinat de Turci

126 Hunt c. Talleyrand, 21 lunie 1805, 1-1wm. Doc. Supl. II, p. 310.117 Dim. Moruzi c. PoartiS, 19 Aprilie 1806, ibidem, p. 339.121 Memotiu ptivitor la tolul iamiliei Mmuzi, ibidem, p. 573.

Meriage c. Champagny, 18 Fev. 1809, ibidem, p. 539.


cu tratArile de pace de la BucurWi, aceasta este o ghicitoarecare se poate deslega numai prin fenomenala coruptie, apatie

nepAsare pentru interesele lor, care caracterizeazà ocArmuireaTurcilor.

Asupra domniei làuntrice a lui Moruzi, §tim cA el nu prea1np6rti multe boierii grecilor, ceeace fl puse bine cu Moldovenii.Apoi el sczu dArile cu 3-7 lei de cap §i luA energice mburipentru stàrpirea hotilor ce umpleau Moldova. Turcii voind s6sporiascA cAtimea de grAsime de care aveau nevoie, ordon6 luiMoruzi sà opriascà exportul vitelor. Moruzi IndrAznqte sA seopunä acestui ordin tot Intemeiat pe sprijinul rusesc. Moruzimai ja mAsuri contra luxului §i jocului de cArti. El mai interzicearendarea mo.ii1or la evrei pentru a nu se spori urea mutt pretularenzilor care siliau pe arenda,i a stoarce pe tdrani dui:a cumse intâmplase lucrul In Bucovina emigrarea In 'Moldova.Altà cauz6 de emigrare a Romanilor din tara r4luitil de nemtiera introducerea recrut6rii de care pAnA atunci fuseserà scutiti I".

Pairaut c. Talleyrand, 25 Noenwiie 1805 publicat de Radu RosatiI. e. mal sus p. 238) p. 401 (43).

III

RASBOIUL DIN 1806-1812. PACEA DELABUCURETI, 1812

1. RASBOIUL DIN 180G

Ineeputel rAshoiullui. Se poate 'rea neinteles cum deRusia, care tocmai pe atunci, sfäritul lui 1806, ajuta in contralui Napoleon, pe Prusia zdrobità, in bätäliile dela Iena (10 Oct.1806) §i Auerstädt (14 Oct.) §i aträgea astfel asupra ei du*mäniaimpäratului francez, se incurcá inteun fäzboiu cu Turcia, caretrebuia sä distragsä o parte din puterile sale dela lupta contraimpäratului francezilor. Dupä eat se vede RuOi au lucrat inteunchip cam neprecugetat fatà cu Turcii §i sub imboldirea indignäreipentru Mt* cälcare a tratatului din 1802. De aceea ei, cân-d treccu o§tirea in Moldova, declar'ä ell. nu vin ca neprieteni ai Porteiotomane, ci au ocupat aceastä provincie numai spre a se asi-gura pe sine §i pe insu§i Impärätia Mahomedan'ä contra prea-pulernicei Frantiei, ceränd ca conditie a incheierei päcei, -- nureintregarea lui Moruzi §i Ipsilanti (care insä se Meuse §i deaceea probabil nu mai stäruia asupra ei), ci liberarea princi-patelor de prädäciunile Pasvangiilor sau prin puterile Turcilorsau prin ale lor in§ile, siguranta deplinä pentru lini§tea lor §iorganizarea unei militii nationale care sä* le poatä apAra lavreme de nevoie. Mai cereau Ru§ii §i libera trecere a coräbiilorlor de comert prin canalul Constantinopolei §i in sfiir§it reinoireaaliantei cu Anglia, mai erau convin§i Ru§ii de absoluta ne-putintä in care se aflau Turci de-a sustinea un räsboiu 1. Turcii

1 Zinkeisen, VII, p. 409. Comp. Andréossy c. Napoleon, 1 Ian. 1807.Hurm. Doc. Supl. II, p. 371. In o notA a lul Budberg c. marele vizir, 26 Fevr.1807 se jAlucc Rusii numai pentru cAlcaica celor douà puncte dintii, ibicient,p. 400. Adaogii Radu Rosati (1. c.) p. 228) p. 459 (167).

stárniti fnsa de Francezi, declara ei rasboiu Ru0lor, Meat astfelde 0 Ru0i provocase rasboiul prin ocuparea Moldovei, ei furanevoiti sa-1 duca mai departe, odata ce Turcii 11 declarase.

Turcii raspund incálcarei granitei moldovene de catreRu0 prin ocuparea militara a Bucure§tilor, care se indep1ine5teIn ziva de 30 Noemvrie 1806 de catre Mustafa Bairactar careintra in capitala Munteniei cu o armata de 12.000 de oameni 2.Napoleon aproba mult aceasta intrare a Turcilor in Munteniamai ales fiindca taia comunicarea Ru0lor cu Sarbii i Munte-negerenii 3. RU§ii venind insa !Ana aproape de Bucure§ti, Turciile ies inainte 0 se da o lupta la Ferbinti, unde Turcii sunt batutiIn 11 Decemvrie, iar boierii din Bucure§ti, ne§tind ce poatesa-i a§tepte sub ocupatia ruseasca, o rup de fuga in toate partile.In 23 Decemvrie Ru0i intra in capitala Munteniei sub generalulMiloradovici i doua zile dupa aceea Ipsilanti revine in Bucu-re§ti adus de generalul cap al armatelor ruse§ti, Michelson 4.

era un lucru de mirare a vedea domn dela Rusiavenind cu calauza oaste ruseasca", exclama Zilot Romanu14.

inteadevar pang atunci erau deprin0 Românii sa-i vadavenind de peste Dunare, insotiti de agi sau capigii Turci. Celintai act al lui Ipsilanti, ca domn rusese, fu de a pune pe totiboierii sa faca juramant de credinta imparatului, apoi incepea recruta Wire pamanteana, pe care imbracând-o cazace0e, odadea in polcurile ruse§ti 6.

Anglia, pe care de mai mult timp am vazut'o stand ala-turca cu Rusia, o ajuta" i acuma din toate puterile ei. Ea cereIn 25 Ianuarie 1807 dela Poarta prin ambasadorul ei Arbuthnotinoirea tratatului de alianta cu dansa, izgonirea ambasadoruluifrancez din Constantinopole, predarea castelelor Dardanelelor0 a flotei turce§ti Angliei i insfar0t cedarea Moldovei 0 a Va-lahiei Rusiei. Daca Turcia nu ar incuviinta asemene cereri, ease va expune razbunarei ambelor puteri §i va atrage asupraImparatiei Otomane cele mai mari pericole. Aceste pretentiifinnd respinse, Arnuthnot parase§te Constantinopolea 0 seduce la flota engleza care stationa nu departe de Dardanale,0 care iea o pozitie amenintatoare ce ingrozia pe Turci cu obombardarea a capitalei lor. In ziva de 19 Februarie flota englezaridica ancora 0 impinsa de un vant favorabil intra In Dardanele,arunca cate-va salve impotriva castelelor intarite ce pazeauintrarea straintorei, sfarama ni§te corabii turce§ti ce cautara

3 Cronologia evenimentelor ap. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei MoIdoveip. .507.

Al. str5ine c. Sebastiani, 4 Ian. 1807. Hurm. Doc. Supl. II, p. 373.Cronologia evenimentelor, p. 308.Zilot RomAnul, p. 84.Foimularul jurAmAntului In Cronologia evenimentelor, p. 508.

RAZBOI1IL DIN 1804-1812, PACEA DELA 111JCITEE$TI 271

272 wrom A ROILLYLLOB

a i se opune §i apare de odatä pe nea§teptate Inaintea Constan-tinopolei ingrozite. Amiralul englez Duckworth trimite unultimatum Portei in care reinoe§te cererile fäcute §i amenintäIn caz de refuz cu bombardarea oraplui. Turcii speriati mergla Sebastiani, i aratà ca este cu neputinta ca din pricina luisä se expunä capitala la o bombardare §i cer ca el sà päraseasc6ora§ul. In acest moment critic ambasadorul francez pästràtoata energia §i intregimea mintei te este de nevoie In asemeniimprejurAri ; el raspunse ca nu se va indepärta din postul in-credintat lui de suveranul säu decat sub presiunea puterei.Onoarea, siguranta §i neatarnarea impärä Çiei otomane sunt Injoc ; flota amiralului Duckworth poate de sigur sä. prefacä Incenu§a o parte din ora § §i sà rapeasca via ta la un numär deoameni : dar nedispunând el de o armatä de uscat, care sa' spri-jine intreprinderile sale, nu va putea pune mana pe capitala.Inteadevär ca zidurile sunt lipsite de apArare, dar aveti fer,munitiuni, proviant §i brate adäogiti acestora numai cat Mr-bätie §i yeti invinge pe du§manii vo§tri. Spuneti và rog inaltuluivostru stäpan ca eu Wept cu incredere o hotärire care sä fievrednica' eta de dânsul cat §i de imparätia pe care o stäpane§te".Sultanul, imbärbätat prin acese cuvinte, se hotäre§te la rezisteup§i incredinteaza lui Sebastiani conducerea tuturor lucrärilor deapgrare ; Francezii co se alien In Constntinopole, se pun la dis-pozitia ambasadorului §i cu tatii incep a lucra cu cea mai mareenergie pentru a trezi entusiasmul religios In poporul din Constan-tinopole. Bostangii, Ienicerii, Osmanlii, Cre§tini, Armeni, tineri§i batrani, toti cei ce erau in stare a pune mana la lucru segrämadeau pe intrecutele, §i ca prin incAntarerasäreau lucräriledin pämânt, a§a ca inteo noapte se fAcea mai mult decal altädatä in ani intregi. Englezii, care credeau sä dobandeasca delaTurci cererile lor prin fricä, vazand poporul din Constantinopoleant de hotarit §i temändu-se ca prin intärirea forturilor delastrâmtori sa nu le ramânä flota prima, päräsesc planul lor de-abombarda capitala §i se gräbesc a e§i din Bosfor, indreplandu-seIn cea mai mare pripä care Dardanele, pe care le treturà §ide asta data, insa nu MA insemnate pierden.

WI:and Englezii eä n'au isbutit la nimica in potrivaConstantinopolei, se hotäresc din nou a ataca Egiptul §i iau prinsurprindere Alexandria ; dar trupele lor, neliind indestul de binesprijinite, ele sunt haute de douà ori de atre Mehmet-Ali §iapoi prinse, !neat nici aceasta Incercare nu ese la nici un rezultat.

Intre aceste Napoleon nu inceta de a starni pe Turei larasboiu in contra du§manilor säi. In 20 Ianuarie 1807 el scrielui Sebastiani ca Ru§ii n'au In Moldova §i Valahia trupe In-deajuns, pentru a putea trece Dunarea ; ei au acolo eel mai mult35 mii de oameni, i ar fi foarte släbiti, dacà ar fi constran§ia intretinea o a doua armatä in Crimeea. De aceea trebuie trimisä

RAZDOIDT, DIN 1836.-4812, PACA. DELA BIJCURESTI 273

flota turceascg in Marea-Neagrg, unde Rusii nu sunt in staresg i se opung. Trebue stárnitg Persia si cgutat a rgscula Georgia.Cgutati a face pe Poartg ca sg dee ordin pasii din Erzerum apleca cu toate putPrile sale spre aceastg provincie. Cgutatitot-Oda-CA a tinea pe principele Abazilor in bunc dispozitiistgruiti ca si el sä" iee parte la luptil in potriva dusmanuluicomun. Acest principe, pasa din Erzerum, Persii i Poarta trebuesg ataee de odará Georgia, Crimeea i Basarabia" 7.

Si inteadevgr cg Rusii cuprinsese Moldova si Valahianumai prin suprindere. Generalul Michelson trecuse Nistrulcând Meg rgzboiul nu era declrat i folsoindu-se de buimgcealaIn care se afla Poarta cu ocaziunea stäruintelor protivnice a leputerilor in afacerea domnitorilor Moruzi i Ipsilanti, cuprinseseunul dupg altul, 1aii, Galatii, Focsani i Bucurestii, Meat Rusiiisi in tinsese stgpanirea pe ambele principate. Turcii, starnitide Francezi, pornesc cu puteri destul de insemnate in contraRusilor i acestia fiind nevoiti sg mai sIgleascg Meg arrnatalor de ocupaOune pentru a intgri trupele trimise in potriva luiNapoleon, se vgd constrAnsi a se retrage inaintea Turcilor, pg-rgsesc Bucurestii si mai cg ar fi fost siliti sá treacg inapoi Nistrul,dacg o catastrolg lguntricg nu ar fi oprit pe loc armatele Impà-rsátlei Otomane.

Sul tanul Selim al 111-lea Meg de când se suise in scaun(1789) îi pusese in gänd sà desfiinteze corpul Ienicerilor, aceatrupg vestitg, ce Meuse cánd-va puterea Otomanilor, darcare cu timpul ajunsese atát de pretentioasg i nedesciplinatg!neat devenise o vecinicä cauzg de desordine pentru impgiätie.Intreprinderea nu era usoarg i Cu atát mai pulin inteun timpde rgsboiu, cAnd statul avea Devoe de dânsii. De acea in locea sultanul sg-i desfiinteze, rgsturnarg ei pe sultan, punând in-locui-i pe Mustafa al IV-le, principe idiot ce nu domni cleat unan de zile.

Ràsboiul intre Turcia i ambele sale rivale nu puta decis6 iee proportiuni Insemnate din cauzA c6 ambele pArti erauirnpiedicate In operatiile lar, Anglia si Rusia din cauza lupteiCu Napoleon, .Turcia din cauza revolutiilor lAuntrice. NapoleonInteadevilr era centrul In jurul cAruia gravita lumea de atunci;o lume In jurul unui om l De soarta sa era legatà soarta tuturorstatelor, dup'd interesul sgu se regulau interesele tuturorTraditiile politice ale trecutului se rupsese cu totul, calea ur-matà atAt timp de popoare era p6rAsità, aliantele i dusmAniilese alcgtuiau si se desfAceau pe zi ce merge, tocmite i oranduitedupà placul arbitrului Europei. Vointa unui om fnlocuise relatiileacele necesare fare popoare care determin4 purtarea lor unul

7 Zinkciscn, /. c. VII, p. 474.A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. IX. 18

274 liSTOR/A BOMANILOR

catre altul; interesul individului izgonise interesul colectiviatilor.Pentru Napoleon toate statele nu erau cleat mijloacele, instru-mentele prin care el sa ajunga la telul sau suprem, dominareaEuropei §i a lumei intregi ; el le intrebuinta pentru scopurilesale ; dar ele in sine nu aveau nici un scop ; le arunca unul inpotriva altuia ca EA se sfaräme §i el sa se foloseasca din drira-maturile lor ; le trata astäzi ca prieten i ca aliat, mâni ca dusmannefmpAcat, jertfindu-le pe toate nesatioasei sale ambitii.

Ce putea sa pretuiasca Imparatia Otomana in ochii unuiasemene om? Si ea era tot numai un instrument al politicei saleinstrument pe care'l Intrebuinta cat timp putea sä-i facä slujbe,pe care'l frangea arunca departe de el indata ce nu-i maiputea fi nici de un iolos. De aceea nu trebue sa ne miram dacavedem politica Frantei schimbandu-si iarài cursul fa-0 cu Poarta,In urma pacei dela Tilsit.

In aceasta pace Npoleon se apropie de Rusia §i ca§tigape aceasta putere in favoarea lui contra Angliei, du§manei salecelei mai neimpacate, ca una ce era cu neputinta de lovit.lmparatul Alexandru fagadue§te lui Napoleon intervenirea sa pen-tru mijlocirea unei paci cu Anglia ; dar aceasta nu se puteaca,tiga fara vre-o compensare. Napoleon nu se sfie§te atuncia jertfi pe fosta sa aliata pe care chiar el o aruncase in rasboiucu Rusia, oferind ace§teia mijlocirea unei paci intre Turcia §i.dânsa, i fagaduind ca la caz de refuz a Portei de a incuviintacererile Francezilor, ci se vor alia cu Ru§ii i vor Impàrl,i Impe-riul Otoman. Rusia era sa primeasca Basarabia, Moldova,Vala-hia si Bulgaria pana la Balcani, iar Franta : Albania, Tesalia0115 la Salonik, Morea §i. Candia, pe cand Austria trebuia safie impacata cu Bosnia 0. Serbia, ramanând Turcia in posesiuneaRumeliei cu Constantinopolea. Imparatul Alexandru, nemul-tumit cu partea ce i se llicea, consimti a lasa lui Napoleoninsulele Arhipelagului precum i Egiptul in schimb pentruConstantinopole, visul de aur al politicei moscovite. Se ziceca Napoleon, cand auzi aceasta cerere din gura imparatuluiAlexandru, puse intr'o mi§care pe care nu o putu stapâni, degetulpe o hartä ce o avea inaintea lui, aratând capitala imperiuluiotoman i spuse lui Alexandru drept in fata : Constantinopolea 1Constantinopolea nu voi da-o nici °data, caci acolo este stä-panirea lumei", vorba latä', dar in totul neexactä, dovadäca nici Imperiul Bizantin nici ce! Latin, nici cel al Ru§ilor careau stapanit Constantinopolea nu au pus maim pe stapânireaEuropei.. Imparatul Alexandru, vazänd pe Napoleon ant dehotarat, se multami cu partea ce i se facea §i se incheie intreambii suverani tratatul acel secret a carui articol XIII surräastfel : In cazul cand Poart.a, in urma schimbarilor ce s'auintamplat in Constantinopole, n'ar primi mediatiunea Franteisau primind-o nu se va dobandi un rezultat multumitor pana

In trei luni de zile dela Inceperea negotiarilor, atunci Frantava face cauza comun'A cu Rusia impotriva Portei otomane,ambele Inalte puteri contractante se vor intelege pentru a scoatetoate provinciile Imparatiei otomane din Europa, afar% de Ru-melia i orasul Constantinopole, de sub jugul i asuprirea Tur-cilor"

De si Turcii la inceput se tnfuriaza cumplit cand aud despreaceasta tradare a lui Napoleon, totus Sebastiani -izbandestea convinge pe Poarta ca mediatiunea Frantei prevazuta prinpacea dela Tilsit este in interesul Portei care ar fi In nepu-tinta de a sustinea rasboiul mai departe, mai ales ca Rusia, In-cheind pacea cu Napoleon, ar pu tea dispune de toate puterilesale. Astfel se Incheie armistitiul dela Slobozia lânga Giurgiu,In 24 August 1807, In cuprinderea urmatoare : Daca pacea IntreRusia si Poarta nu s'ar putea Intocmi IndatA, atunci armistitiulsa tina cel putin pana la 21 Martie 1808; atat Rusii cat Turciisa iasa din principate pana In termen de 36 de zile i aceia sase retrag6 peste Nistru, iar acestia pesteDunare ; sa se Inapoiascaatat corMile cu echipajul lor cat i prinsii ce s'au Meat In lup-tele de pana acuma. In privinta principatelor se mai dispuneca pana la Incheerea pacei, ocarmuirea lor sa fie data unui divanalcatuit din boieri, ceeace nemultumeste In totul pe Ipsilanti,care vazandu-se astfel sees din domnie, alearga la Petersburg,pentru a protesta in contra nedreptatei ce i se filcuse 9.

Imparatul Alexandra, nemultumit cu conditia principalaa armistitiului dela Slobozia, desartarea principatelor, se arataca jignit prin celelalte puncte : inapoicrea corabillor, destituircaindirccta a lui Ipsilanti i termenul de opt luni a Incetarei

dupa clansul cu mult prea lung. El refuza deci a-1 ra-tifica i urmeaz6 inainte a ramâne in principate, cu toate caTurcii le parasise. Napoleon, vazand scopurile tarului, care eraude a mentine stapanirea principatelor pana la definitiva In-cheiere a pacei, cand atunci spera sä le poata Incorpora pentrutotdeauna In imperial sau, propune lui Alexandra sa i le cedeze,Cu conditie insa ca sà iee dela Prusia Silezia pe care s'o anexezecatre Saxoaia, stat cu total devotat intereselor franceze. Rusianu putea cu nici un pret primi acest schimb, care nimicea pePrusia si crea In Germania un stat puternic, pus cu total subInraurirea franceza. De si Alexandra nu se Invoieste la acestschimb, totus cl refuz'a de-a e5i din principate, conform dorintelorlui Napoleon, pretextand ca i acesta starueste a ramânea Inprovinciile ocupate ale Prusiei, pe care nu vroia sa le eliberezepána la platirea contributiei de rasboiu. Napoleon, care avea

Zinkeisen, 1. e. VII, p. 517.Zinkeisen, I. e. VII, p. 527.

IZAZDOIUL DIN 1806-181.1. PACF.A DELA BUCIII1E$T1 276

276 ISTORIAt BO HAN ILO

cel mai mare interes a triii In pace cu Rusia, pentru a puteaIntrebuinta toate puterile sale contra Angliei, inchide ochiiasupra acestei IncillcAri a pAcei dela Tilsit, ha chiar ajutà Rusieila dobAndirea Finlandei dela Svedeji. In sfArsit aruncemd masca,ce pan6 atunci tot o Ostrase fatà cu Turcii, declaril acestoracA toate ostenelele sale pentru a face pe Rusi sA p6rAseasc6Moldova i Valahia au fost zadarnice i cA l'oarta va trebui s6jertleascA acele provincii, dacà vroeste sá Incheie pace cu Rusia.

Scarlat Alexandru Callmah, Domnul Moldovei 18C6Din codul lul Calimah editia greceesca. la§i

Aceast6 declarare nimici Cu totul Inriurirea francez6 in Constan-tinopole si apropie pe Turci iarAsi de Analia.

Pe când pericolele exterioa-e se adunau atat de amenin-Vitoare pe impiir4ia mahomedank nouii convulziu. ne 15untric5apropie inca mai tare de prilpastie corpul ei In descompunere.

!lela 1807 Inainte. In 28 lidie 1807 o rilscoalil a Ieni-cerilor pune un sfârsit zilelor lui Mustafa si ridicil In scaunul

lUZBOIIIL DIN 1806-1812 PACEA DELA BIICIIRESTI 277

sultanilor pe Mahmud al II-lea. Napoleon, vazand ca Turciaeste cu totul pierdut i ca pe de alta parte influcnta sa inaceasta tara este nimicita, se hotaraste la o mare lovitura. Prino scrisoare catre Alexandru el Ii spune : Fiindca dusmaniinostri vrocse numai de cat sa ne sileasca sa fim mari, apoi sale facem pe plac ; las pe sama voastra Turcia, Suedia si tot Orien-tul ; intocmiti-va acolo cum va place; in ceace ma priveste pemine, mit insarcinez cu Occidentul" 10. Pe baza unei asemenedeclaratiuni se intalnesc ambii potentati iari in Erfurt (27Sept.) si Napoelon asigura deocamdata pe Alexandru pentrudobandirea Moldovei si a Valahiei prin urmatorul articol altratatului secret incheiat intre dânsii : Findca imparatul Ru-sici in urma revolutiunilor si a schimbarilor care sguduieImperiul Otoman 0-1 pun in neputinta de a da garantii indestu-latoare pentru persoana i averea locuitorilor Moldovei i Va-lahiei, i nici este speranta ca asemene sa fie date pentru viitor

si-au intins marginile imparatiei sale pana la Dunare si auunit Cu ea Moldova si Valahia, si nu poate reeunoaste integri-tatea Imperiului Otoman decat cu aceasta cond4ie, apoi fwd.ralul Napoleon 1ncuriinfea:a aceasla lnlrunire §i infinderea gra-nifelor imperiului rusesc Dunare. In cazul cand Poartaar refuza sa cedeze ambele provincii, i razboiul ar trebui safie reinceput, imparatul Napoleon nu va lua parte la el, ci seva margini a interpune staruintele sale pe langa. Poarta. Dacainsa Austria sau orice alta putere ar face cauza comuna cu impe-riul otoman in acest rasboiu, atunci imparatul Napoleon vapasi indata in ajutorul Rusiei si tot deasemene se indatoresteimparatul Rusiei a declara rasboiu Austriei in caz eand aceastaputere ar ataca pe Francezi ".

Cea dintai urmare a intalnirei dela Erfurt fu impacareaTurciei Cu Anglia prin tratatul Dardanelelor (5 Ianuarie 1809),

" Zinkeisen, I. C. VII, p. 581.ZinkeisEn, I. c., VII, p. 584. Comp. Dtmitri de Boukharov, La Rusk

el la Turvie, Paris 1887, P. 66. Inainte de Odle dele Tilsit si Erlutt princare Napoleon consimte a 15sa pe Rusi sé cuprinda 15111e roméne, diplompafrancEza se ocupase cu ¡deja de a le ceda Austilei In schimb pentru Tirol siIn scopul de a Indusm5ni, tocmai prin st5pAnirea lor, pe Austria Cu Rusia. Vezio scrisoare a lui Talleyiand C. impAratul Napoleon din 17 Oct. 1805 in Flamehistorive, XXXIX, 1889, p. 66. Pio.ectul de tratat pe care Talleyrand II supuneImp5ratului cuprindea In art. 9 urm5toarea d;spozille: Sa Majesté Pcmpercurd'Allcmagne et d'Autriche lame o cr.per par ses troupes el passed° en toutesouvEraineté, lui ses héritiers Et succcsseur à perpetuité la Valachie, la Mol-davie la Bessarabie et la partiEs de la Bulgarie au nord d'une ligne thée dela conlluEr.ce de la Seleth et du Danube, à Mangalia sur la Mer Noire". Comp.A. Tillers, Histoire da consulal el de l'empire, Bruxelles, 1846, II, p. 336 si G.Miirzescu, Tocsinul popoarelor, tripla aliauiiá In tala aliartlei franco-ruse, Iasi 1891In care se gaseste un bun rezumat al desbaterilor de la Tilsit si Erfurt.

278 zsroure nokAtgrr.on

enre restabileste raporturile ¡rare gceste doua tari in stareacare se aflau fnainte de rasboiu.

Stirea despre tricheerea acestei pad nemultumi pe RusiIn gradui cel mai mare. In 6 Martie 1809 principele ProsorovSkyinstiinteaza pe Poart c armistitiul au expirat i ca rasboiulva reincepe numai decat, daca rezidentul englez nu va fi izgornit din Qonstantinopole i aduditorul notei rusesti nu se varitoarce in 48 de ore, cu un raspuns multumitor.

Poarta refuza cererile Rusiei i razboiul reincepe. Ceadintai masura luata de Turci fu oprirea comertului ruSese, prigcare se dklea Rusiei o lovitka indestul de grava, cki Rusiatxporta din Odesa i Crimeea mult.mai mult de cum importa,lar dintre articolele importate avea absolutä nevoe de unt-d6-lemn si de pucioasa.

Campania anului 1809 se petrecu in lupte neinsemnate,Rusii izbutir6 sä iee numai câteva cetati, intre altele Ismailul,

dupg care se retraserg pentru a petrece iarna in principate, iaräTurcii la Adrianopole. In cursul antflui 1810, Rusii mai iauglte cetati, precum Turtucai, I3asardjik i Silistra. Anglia, careluase in locul Frantei rolul de mijlocitoare a pkei, se lovea ne-contenit de o greutate ce parea neinläturabila, anume cererileRusiei de a i se ceda principatele, bazate mai ales pe impreju-rarea ca aceste fiind locuite de o poporatie de religiune greacargsariteana, stapanirea lor s'ar cuveni dupa drept mult maicurAnd Rusiei cleat Turciei, pe cand Poarta refuza din toateputerile Indeplinirea acestei conditiuni. Rusia pentru a aratacat de serioase erau pretentiile sale asupra principatelor ledeclara printr'un ucaz de incorporate in imperiul rusesc ; cu catfrisa Rusii se aratau mai doritori de-a pune mana pe tkileromâne, cu atka Turcii se indarkniceau mai tare a nu le fnstrainade sub stapanirea lor, incat rkboiul urmeaza fnainte, condusinsa tot atat de moale din ambele parti, si in cursul anului 1811.

Tocmai anul 1812 era menit de soarta a vedea sfarsitulacestui rasboiu, ce se trägana acuma de mai bine de cinci anide zile, i precum Franta determing" pornirea lui, asa tot eade si intr'un mod indirect, puse un capat sangeroaselor sale scene.Anume pretenia lui Napoleon cu Rusia nu tinu mult. Refuzandaceasta de a se pleca la sistemul continental contra Angliei,Napoleon se strica cu ea si porneste In potriva ei o armata demai bine de 500 de mii de oameni. In asemene imprejurari in-telegem prea bine cat de mare era interesul Rusiei de-a Incheiapace cu Turcia i incä o pace cu folos ; ceeace nu se intelegetot atat de usor, este cum de Turcia, care putea sa se foloseascaatat de minunat de noua dusmanie izbucnita intre FrantaRusia, se indupleca la o pace prin care-si rasluia iarasi o bucatadin irnparatia sa, cand numai cat putinä tragänare ar fi putut-o

RAZBOIUL DIN 111S-1812d NACEA ,DELA BIICITRE$T1 279

pune in stare de a cere ea ceva de la Ru§i pentru Incelarea du§-mAniilor.

Mersul negocigrilor §i mai ales relatiile In care se aflauTurcii ca Franta vor explica In parte aceastà ghicitoare. Tr5-darea o va complecta-o.

Negoeierele ultime. Turcii prevedeau fncà din anul 1810o rupturà fritre Franta §i Rusia, §i iatà pentru ce, cu toate pier-derile lor, ei refuzau cu hot5rfre fncheierea p5cei cu pretul cesiuneiprincipatelor române 12 Relatiile ca Franta devenind pe fiecezi mai fncordate, Ru.ii sunt siliti sA retrag5 patru diviziuni dearmatà din tArile române, spre a le fndrepta c5tre Polonia.Ministrul afacerilor str5ine din Franta In instructiile pe carele dà lui de Latour Maubourg ambasadorul sAu din Constanti-nopole, fi spune Intre altele : aceastà mi§care nea§teptat5 estepricinuit5 prin rAceala intervenia fntre cele dou5 curti a Frantei

Rusiei. Ru§ii temându-se de armele franceze i spre a se puneIn sigurant5 despre ele, pAilisesc rAzboiul cu Turcia"

Ambasadorul francez se fncerca s5 dovedeasa Turcilor,c6 Poarta refuzand in timp de cinci ani de-a rAndul de a cedaun singur palmac de teritoriu, cu toate c5 pe atunci Rusia libel%din toate pArtile i ne fiind amenintat5 de nictiieri, avea pepAmântul turcesc o armatà de 80.000 de oameni, acArei fnaintemergAtori ajunsese Oa. In centrul Rumeliei, c5tä neconsecventànu ar fi de a ceda ni§te cetAti care alcAtuesc siguranta ImpArglieiOtomane (Hotinul, Benderul, Ismailul) astAzi când Rusia fn ajunuldea rupe cu Franta, *i au adunat toate puterile sale In Po-lonia, a de§ertat Rumelia §i nu mai are pe teritoriul otomancleat o slabA armat5 de 20.000 de oameni, care nici nu mai poatespori? Am v5zut, adaog4 ambasadorul Frantei, In o convorbirepe care am avut-o ca mini§trii turci, eh' asemene ImprejurArinu sunt trecute de ei cu vederea, dar sunt prea frico§i pentrua se lua dupà ele" H.

Ru§ii care la Inceputl rAsboiului pretindeau cesiuneaambelor provincii romane, spre Incetarea du§mAniilor, intimi-dati prin purtarea amenintAtoare a Frantei, nu mai cereaucleat Basarabia §i Moldova Ong la Siret, neatArnarea Valahiei§i a Serbiei §i In Asia un teritoriu ce se Intindea Ong la 11111Fazului ; pe lângà aceasta plata unei desp5gubiri de 20.000.000de lei. Ambasadorul francez face cunoscut curtei sale acesteconditiuni cerute de Ru§i, ad5ouând cA marele sultan a respins

.Latour Maubourg c. Champagny, 2 Dec. 1810, Hurm. Doc. Supl., II,p.1579

is Ministrul af. strAine C. Latour Maubourg, 12 Aprille, 1811, ibidem,p. 585.

is Latour Maubourg c. Min. am. strAine, 5 Noemvr. 1811, ibidem,. p. 59.8.

280 ISTORIA ROMANII.011

asemene cereri, trig nu a refuzat de a intra in tratäri. Conditiilela care ar pärea cä consimte ar fi plata unei sume de bani sicesiunea Moldovei pänä la Prut"

Tot la aceastä conditiune eran sl ajungä numeroaselenegocien i ce intervenirä in urmä% i chiar depe atunci se puteavedea foarte limpecie c ceeace impingea pe Turci a ceda, eralipsa de incredere in politica lui Napoleon. $i inteadevär cegaraiflie aveau ei, cä impäratul dupä ce i-ar fi impinsi iaräsila luptä, nu i-ar fi päräsit din non precum o Meuse? Bietii Turcifnchipuindu-si eä toatä lumea trebuia sà le semene, i c'ä intoate tàrilc banul ar col** toate celelalte interese, vrocsc säinsärcineze pe ambasadorul Danemarciei, de Hiibsch, a corumpepe generalul Kutuzoff, insärcinat de Rusi a negocia pacea. Amba-sadorul danez, ne crezänd insä eä poate lua asupra' i o atareInsärcinare, se scuzazä pe längä chihaia, netäinuindu-i eft' arprivi-o ca ne putänd izbuti ".

Pe când aceste negocien i se trägänau intre ambele curti,operatiile ostäsesti erau departe de a fAcea sä se plece cumpänaizbänzei Me° parte sau in alta. Trupele otomane i cu deose-hire nedisciplinatul cor al lenicerilor cerca cu mari strigäteincheerea pilcei. De altä parte puterile rusesti se redusese asade sinlitor incät consulul francez din Bucuresti, Ledoulx seriaIn 20 Iunie 1811 : starea armatei rusesti devine criticà, ne-linistile ce ea inceareä sà ascundà sporesc pe fie ce zi, i dacticurtea ruseascä nu trimite ajutor, cu toatä lenevirea lenicerilor,nu stiu ce va face generalul Kutuzoff" ". Situatia Rusilorpärea mai cu seamä desnilajduitä dupä o atingerc indestulde vie intamplatà la Ruseiuc, i in care Rusii bätuti sunt silitisä treacä inapoi Dungrea, sä ardä cetätuia Giurgiului, päräsind-o

sä se retrar,i'ä mai in läuntrul Munteniei" 18.In 18 Septembrie 1811 Ledoulx serie din nou ambasado-

rului francez din Viena : Nu este nici un suflet In Bucure§ticare sA nu priveascA acesle àri ca p5rasite acuma de Ru§i. Gan-desc apoi cA marele vizir, numai s6 fie timpul priincios incA 15zile, va izbuti a le recuceri. Trupele turce§ti sunt foarte cuincrederea lor In §tiinta i curajul marelui vizir este fArA mar-gini. Ru§ii sunt Inteo dcscuraj are deplinà §i din cele douà di-viziuni ce a§tepatu, numai una singur4, a noua, a sosit, §i Inc6In cca mai trist6 stare. Vuetele de rAsboiu cu Franta, carenu §tiu pentru ce se intAresc necontenit, mAresc Melt sovAirile

" Latour Manbourg c. al. stra'ne, 8 si 11 Noemv. 1811, ibidem, p. 600-601" Latour Maubourg c. al. strAine, 19 Noeinv. 1811, ibidem, p. 602.

Buletin asupra misefirilor truplor tureesti 1 rusesti in jurul Rusciu-cului, 20 Noemvrie (?) 1811, ibidem, p. 603.

LI Buletin din 9 lane 1811, lbidem, p. 615.

RAZBOIUL DIN ireisu. PACEA DELA BUCURELTI

Rusilcrr, si peste toate aceste o epidemie ingrozitoare an lustnastere in ostirile lor" 13.

In curand find noi nenorociri trebuiau sa se abatd pestearmata ruseascd. Chiar In 7iva card Ledoulx descria in pistecolori atat de negre starea ei In Muntenia, o luptd sfingeroasdse dridea lângil Giurgiu in contra puterilor turcesti care tre-cuse Dundrea. In aceastd luptd, Rusii sunt cu totul bdtuti, pierdmai bine de 2000 de oameni. din care 1000 de rdniti. Acestiaadusi la Bucuresti, urnplu pan inteatata orasul c5 nu se maistia unde aseze 2" Cate-va 7ile dupd aceia Rusii mai incearcilo a doua pierdere la Slobozia, in care fánitii ating cifra de 800.In 10 Octomvrie Ledoulx serie: Nu este deck un strigät inlagrtrul rusesc : pacea cu Turcii. Acesti din potrivd foarte pornitiau respins cererea unui armistitiu i vroiesc Cu totii sil urmezerdsboiul ofensiv " Astfel de izban7i trebuiau numai deck silridice moralul Ienicerilor care nu mai cereau acuma incheiereapdcei.

Aceste pierden i repetite, unite cu amenintarea tot maiiminentd a nilvdlirei franceze, impinge acuma pe Rusi a stdruipentru pace, si cabinetul de Petersburcl, trimite In luna lui Oc-tomvrie un ordin generalului Kutuzoff de a o incheie cu orisi ce pret.

In timpul ce acest ordin fdcea drumul intre Petersburgsi Muntenia, generalul rus ncearcd o loviturd desnddiljduitd,punand in joc intreaga pozi lie a Ru5ilor in aceastd tall. El atacäpe neasteptate armata marelui vizir la Slobo7ia, acolo chiarunde Rusii fusese brauti mai inainte. Iatd cum acest fapt dearme, care hotdri soarta rtsboiului, este povestit de raportullui Ledoulx : Generalul Kutuzoff, pierzand oameni pe lie cezi i väzandu-se in situalia cea mai intristdtoare, au incercato intreprindere indrdzneatd care putea sä" fie fatald intrevi saleosnri, dar care au izbutit de minune. In 7ilele de 11 si 12 a leacestei luni el a trirnis cate-va trupe cu artilerie cdtre Nicopoliin scopul de a face sd creadd pe marele vizir cd vroia sil treacdDunä'rea pe la acest punet. Turcii au dat in capcand, i marelevi7ir despdrti fdrä cugetare o parte din trupele sale pe carele avea pe rapa dreaptd spre a se opune acestui atac prefAcut.In noaptea de 10 p,eneralul Kutuzolf, care pregdtise dupd catse vede toate de mai inainte, au aruncat un pod de dubase pesteDundre la cloud mile de jos de Slobozia si au pus pe generalulMarcoff cu 8000 de oameni i câte-va tunuri sil treacd, fluviul.Acest general cade pe neasteptaie asupra lagärului turcesc,

" Ledoulx c. Otto amb. francez din'Viene, 18 Sert. 1811 ibuiern, p- 62a-" Buletinul bataliei intAmilite hinga GuligAt In 18 Sept. 1811, ibidan,

p. 6-3.n Ledvula c. Otto 10, Oct. 1811 Ibitlan, p. sm.

2821 ISTOBIA. ItOMANIL011

atacä bateriile care corespundeau cu insula dela Slobozia,Turcii speriati crezAnd cA poate Intreaga armatä ruseascä fiInconjurase, nu fac cleat o slabä Impotrivire, si o rup de fugä,parte din ei scäpAnd in Rusciuc, parte In TArnova. GeneralulMarcoff punAnd mAna pe toate baterille cele asezate de vizirIn insula Slobozia, Indreaptä Indatä asupra acestuia un foccumplit care vesteste lui Kutuzoff izbAnda repurLatA precum

marelui vizir cumplita nenorocire" 22. De si consulul franceznu poate crede la Inceput un astfel de triumf, urma nu fäcudecAt a Intäri acest strälucit cAstig repurtat prin fericita lovituràa generalului rus. Marele vizir nu putuse scäpa din marea sainfrAngere din 18 Octomvrie nici un singur cort, nici un singurtun" '3.

Sultanul miscat prin cumplita veste, primeste atuncipropunerea la care Rusii redusese pretentiile lor, cesiunea Mol-dovei pAnä la cursul Siretului, dar Rusii la rAndul lor nu semai multämeau acuma cu atare conditii.

Cu toate aceste ambele pärti erau tot atAt de plecatea sfArsi, Rusii din teamä de Franta, Turcia din pricina infrAngereisuferite, care nimicise toate cAstigurile repurtate de dAnsa maifnainte.

Nu trebue sä ne mirAm dacä pregarile Frantei In potrivaRusiei nu aveau asupra Turcilor un efect mai Insemnat i nu-iImpingea a urmAri ca ori-ce pret Impotrivirea. Mai intrii precumam spus-o Turcia nu mai avea nici o Incredere In politica luiNapoleon, pe care o vedea schimbändu-se pe fiecare an, asadusmani i prieteni amenintau s'A nu se mai recunoascä. Apoiceeace poate pärea Inc6 si mai afarà din cale, agentii Franteiei Insii nu stiau nimica hotärätor asupra scopurilor Impäratului.Am vAzut mai sus cum Ledoulx scriea dare ambasadorul francezdih Viena c6 nu §iie din ce nricind vuetele despre räsboiul cuRusia ar spori pe zi ce merge, ca i cAnd el ar fi fost o per-soanA sträinä de puterea ce era s'A-I declare. In 7 Noemvrie 1811,gäsim pe acelas consul scriind tot ambasadorului din Viena:Vuetele de räsboiu Intre Franta si Rusia urmeaz5 Inainte apreocupa aici pe toatä lumea. Nu 5iiu dornnule ambasudor, cepoate provoca o asemene pArere, Este Insä constant cri ea esteobsteasciA In Moldova si Valahia" 24.

PAn'A In acest moment tratArile fusese conduse intr'unchip mai mult IntAmplAtor. Dela Noemvrie 1811 Inainte eleiau un curs regulat, In niste conferinti care se deschid,la Giurgiu pentru a urma dela 15 Decemvrie Inainte sedligele

LEdoulx c. Otto, 19 Oct. 1811, ibidern, p. 635.Latour Maubourg c. Otto, 25 lanuarie 1812, ibident, p. 662.

" Ledoulx c. Otto, 7 Noemvrie 1811, ibident, p% 641.

RAZDOIUL DIN 1806-1812 PACEA UEDA BUCURESTI 283

lar la Bucure§ti. Plinimputernicitul otoman Galib Effendi In-treabg pe Ledoulx, daa se va vedea In curând un r5sboiu caresä restatorniceascA Polonia 0 care sA punä' odan pe Turci laad5post de uneltirile ruse,ti? Consulul francez care era cu totullipsit de §tiri in aceasn privire, rAspunde Turcului Intr'un chipIngälmat, c6 nu ar fi dat nimänii a pätrunde adâncile i su-blimele combinatii ale impä'ratului, dar &A toti supu0i pe cá't

toti prietenii Frantei trebuiau sä se lase cu deplinä incredereIn paza geniului 0 a protectiei sale 29 Un atare rgspuns care nuzicea nimica, putea infäri vuetele impr5§tiate cu deadinsulde Ru0i despre o apropiatà intelegere a Frantei cu d'an0P6.Prin astfel de §tiri, Ru0i vroi au sä' constrAng5 pe Turci, luturdu-lecel de pe urmA mijloc de impotrivire, pe care pe de aln parteam vAzut cA Turcii nu se prea Intemeiau.

Poarta era insä prelucran in toate modurile de du§maniilui Napoleon pentru a o Impinge a nu crede in atacul Francezilorcontra Rusiei. Circulau mai ales multe brosuri tipärite In An-glia acestei chestii care brovri erau riispändite In toate pArtilede Ipsilanti §i de Moruzi. exclamg Ledoulx, mijloaceleintrebuintate spre a sperià pe Turci i a-i face sä primiasc5 pa-cea" 27. Dar pe längA aceasta, Turcia erà In neputinp absolunde a urma Inainte räboiul. Desträbglarea snrei militare aPortei au ajuns culmea,scrie arnbasadorul francez din Constan-tinopole &are ministrul afacerilor strgine, §i trebuie pentru a puteasustinea räsboiul, ca toate elementele s'ä fie create de iznoavA,§i puse In oranduialsä In mai putin de douà luni, trite° tailunde nimic nu se face repede "8 Ambasadorul se temea cA dacAsultanul ar menlinea räsboiul contra vointei unanime a popo-rului, sä nu fie rästurnat. Cu toate aceste el era poate singuruldin impArátia lui, care refuza a subsemna in ni§te imprejuräriant de favorabile o pace ru0noag. Dar cum sA lionrascA el pe

armata, pe incunjurimea lui a urma inainte o impo-trivire, care InteadeVär §i era desn'äd5jduin ? Sultanul cereadela ambasadorul Frantei o declaratie oticialà §i puldicà aneintelegerei care despärtia pe Franta de Ruia i despre scopulimpiiratului de a ajunge la o rumpere. Minoritatea, care sus-tinca in divan Orerea sultanului, vroia sA se slujiascA de aceastädeclaratie ca de o armä puternic6 pentru a reduce la nceresau chiar spre a convinge pe partida protivnic5. Dar de 0 sim-tiam adaog6 ambasadorul, cAt de priincioasä ar fi o atare decla-ratie pentru izbutirea intereselor Maiesntei Sale in Constan-

" Lidoulx c. Otto, 25 Ianuarie 1812, ibidem, p. 664." Latour Maubouig c. Otto, 10 Fevr. 1812, ibidem, p. 667.27 Ledoulx c. Mara, 14 Fevr. 1812, Hurm. Doc. XVI, p. 937.2' Latour Maubotng c. al. staine. 27 Ian. 1812, lbidem, p, 713.

284 ISTORIA BOMANIL011

tinopole, nu am crezut crt pot cälca peste ordinile pe care Ex-celenta voasträ mi le-a dat in aceastä privire, gAndindu-mä pe deala parte cä interesul pe care Franta ponte sä-1 aibä de a prelungilupta din Rumelia nu este cleat secundar si trebue sä fie sub-ordonat intereselor mult mai Insemnate care pot sá' facä pe im-pgratul sä mai intárzie momentul când va trage pe Rusia laräspundere" k".

Ultimatul trimis de Napoleon lui Alexandru poartä datade 24 Aprilie 1812; Napoleon pleacä la armatà in 9 Mai i ajungela Dresda in 17 a aceleiasi luni ; in 12 Iunie Impäratul Alexandrurefuzá a primi o nouà ambasadà a lui Napoleon, si acesta treceNiemenul in Rusia In 24 lunie. Tractatul de Bucuresti se subse-mnä insä din ziva de 26 Mai, adicá in momentul chiar când Na-poleon trimitea mai mult de formä ultima lui solie cAtre tarulrusesc, in ail in morneniul subscrierei trafatului, rcisboiul mireFrania si Rusia era ca §i declaral.

Suntem deci In drept srt ne 'intrebäm dacä i aceastä pacenu fu cel putin in parte, datoritä trädärei, care intoväriisia deobiceiu toate actele politice ale impärällei otmane? Mai multeImprejuräri concurg a stabili in tr'un chip neindoelnic ca plin-Imputernicitii turci nu lipsirà nici cu acest prilej a jertfi pentrdcâteva pungi interesele statului lor. Asa mai Mai generalul deLangeron, Francez In slujba Rusiei, declar'ä in memoriile salecA aceastä pace este pentru el o gácitoare" 8O GalibEffendi intrebat putine zile (WO semnarea tratatului decAtre consulul francez Ledoulx asupra pricinei care adusesePC Turci a-1 incheia, fi räspunde Ingäimând a era timpul caräsboiul sä la un sfärsit ; cà fägäduintele domnului de LatourMaubourg nu s'ar fi Implinit din nefericire la timp ; a el nu ce-dase Rusilor cleat prea putin ; cä provinciile ar trebui sä fiedesartate de Turci tocmai dupä trei luni i cà pánä atunciprovidenta ar putea Inc6 aduce fericite evenimente" 3', cuvintecare las5 a pätrunde din toate pärtile tadarea prin gura plin-Imputernicitului otoman.

Disgralia vizirului i pedepsirea celor doi negociatori, dincare Galib Effendi este surgunit, iar lui Dimitrie Moruzi i setaie capul, adoauge incA la stabilirea trädgrei lor. Dupä un isto-ric român, postelnicul Manolache Dräghici, contimporan eveni-mentelor, ea ar fi stat mai ales in aceea, cá dragomanul Pana-iotachi Moruzi fratele Imputernicitului otoman din Bucuresti,ar fi primit o depesä de la Napoleon care fi vestea ruptura cuRusia pe care scrisoare tálmaciul In loc de a o remite Portei, otrimise fratelui, säu, pentru ca acesta sà gräbeascA negocterile

" Latour Maubourg c. al. stritine, 27 Ian. 1812, ibidem, p. 174Memoriile generalulut de Langelon, ibidem, III, p. 205.Ledoulx e. Otto, Iunie 1812, ibidem, II, p. 619.

sa aduca incheierea pacei. Intelege ori cine ca nu fara un inte-res banesc ambii greci tradara pe stapanii lor. De aceea si totgreul maniei sultanului cazu asupra Moruzestilor, carora amân-durora li se taie capul. Panaiotachi fu Invinuit ca avand cu-nostinta de toate trebile politice a le guvernului sau i unindu-seCu fratele sau pentru a le descoperi dusmanilor statului, trada-torul platise crima cu capul sau" 32. De si tratatul fusese semnatla Bucuresti In 26 Alai, in 2 Iunie, 8 zile dupa aceia nu se stia!ma nimie la Constantinopole. Comitele Andréossi care aduceaceasta' imprejurare, adauge ca toate aceste fi dovedesc caimputernicitii turci au jucat un joc foarte fin spre a castigatimp, sau ca au trecut peste puterile lor" 33. Noi credem eu toateaceste ca negociatorii turci Intarziara trimiterea documentului,nu In interesul Rusiei, care din potriva se grabia a sfarsi cat sepoate mai curand si a obtine ratificarea lui, dar pentru a dasultanului timpul tocmai spre a reveni asupra hotararei luia ref uza recunoasterea tratatului, fiind mai bine informat asupraplanurilor lui Napoleon. Plinfmputernicitii dupa ce 'si umplusepungile, vroiau acuma puna' capetele In siguranta, si dupace fnsalase pe Turci, se gandiau acuma cum sa triple si pe aceice-i platise. Ei nu scaparà Insa de pedeapsa pe care o meritau,

ordinul de descapatinare pentru Dumitrache Moruzi suna :Merge ti de taieti eapul aceste tradator care s'a vandut Rusiei".Raportul lui Andreosii adauge ca s'ar fi gasit fritre lucrurilelui Moruzi un inel de 12.000 de lei care fi fusese dat de Rusi

titlurile de proprietate ale unei mosii In partea din Moldovacedata Rusiei" 34.

Pacea dela Bucuresti cuprindea conditiile urmatoare :Prutul dela intrarea lui In Moldova, liana la revarsarea lui InDunarea va alcatui de acuma fnainte granita ambelor finparatii.Locuitorii principatelor vor fi aparati de tribut pe doi ani precumsi de dari pe tot timpul cat tinuse rasboiul i vor obtineacelelalte foloase care se stipulau de obiceu fare Rusi i Turci.Sarbii °Min i ei o amnistie depIin i neatarnarea lor adminis-trativa.

Andréossy c. guvernorul insulilor ilirice, 2 Decemv. 1812, ibidem, II700. Manolache Difighici, Isloria Moldovei pe limp de 500 de ami, lali, 1857, II,p. 78.

Andréossy C. acelas, 25 Mai 1812, Bunn. Doc. Supt. H, p. 714.'4 Andréossy c. ducele de Bassano, 23 Dec. 1812, ibidem, p. 738. Accla;

lucru este arAtat de alte douli raposu te, unul din Dec. 1812 In N. Iorga (1. c.mai sus (131 nota 8) P. 635 (17) In altul al lui von Wertheramb C. piusian c.rege, 2 Dec. 1812, care cautA a desvinovAti pe Moruzesti. N. ¡oiga, Acle fi Frg.II, p. 490.

RAZDOIUL DIN 1306-1312. PACEA DELA BUCIIRE$TI 285

286 YSTORTA 110MANIL011

2. SUFERINTELE ROMANII.OR I PIERDEREABASARABIEI

PrAdileinni stoareeri. Acest r5sboiu fusese intreprinsde Ru0 pentru a scApa tärile române de juaul i asupririleTurcilor. S'ar putea deci a§tepta cine-va la o schimbare de regimIn timpul cAt tinu ocupatia ruseascA (1806-1812), cu atAtamai mult c5. Rusii voind sà le incorporeze des5var§it in imp5-r5tia lor, era firesc lucru de a le infiltip in perspectivA o altfel de ocArmuire de cAt aceea pe care o suferise sub st5pAnireaturceascA. Aceasta ar fi trebuit s'a' fie §i a§a gAnd urmArea gu-vernul central ; vom vedea cum a fost in realitate lucrurile.

De indatà ce Ipsilanti p5r5si Muntenia fugind in Rusia,Turcii care intov5r5§iau pe inlocuitorul lui, Alexandru Sutu,spre a-i asigura dobAndirea domniei, umplurà de indan ora§ulBucure§ti. Dar Sutu fu revocat chiar inainte de a fi luat pose-sunea scaunului s5u atunci cAnd Turcii speriati restituise pe domniidepu§i, §i Ipsilanti revine curând dup5 acea din Rusia, adusde armatele ruse§ti, care Otrunsese in tArile romtine. In 12Decemvrie 1806 generalul Miloradovici intr5 in Bucure§ti fiindurmat in curAnd de principe care sose§te trei zile dup5 aceea.Alexandru Moruzi domnul Moldovei, prir5sind scaunul fugeIn Turcia la apropierea Ru§ilor, spre a indep5rta astfel prepusu-rile ce pluteau pe capul s'AL% §i Ru§ii incredinteazA lui Ipsilanti§i ocarmuirea Moldovei. Locuitorii Bucure,tilor, speriati inc6dela venirea Turcilor, se ump1u de o fric5 §i mai mare cand v6-zurà cà i RuOi se apropie, i cä ora§ul era amenintat de gro-ZAviile unei lupte. Poporul se grAbi a transporta ceeace avesmai de pret prin biserici, spre a apAra averile sale de prád5ciuneapravoslavnicilor Ru§i cu protectia dumnezeirei. Bisericile eraupline cu mii de 15zi §i sipete in teancuri, calabalâcul or5§enilor"a'.

Totu§i dupil ce Miloradovici puse stApânire pe Bucure§tiproape f5rà lupt5, boierii se intoarserà in capital5 §i luau parte

Cu mare plAcere la balurile §i petrecerile pe care Ru§ii le d'Adeau,spre a uita de necazurile r5sboiului. In curand ins6 rAsul §i vese-lia, de a fi scApat de Turci era sA se schimbe in amare lacrimi 86.urcii inainte de a pArgsi Muntenia o dAduserà In pradà §i jaf ;or5vnii din Buzgu sunt nevoiti sä pArAseascA a§ezarea lor, de 11111cruzimelor comise, §i s5 se strAmute mai In munti, la Ni§cov

"[Dionisie Eclesiarcul In Papiu, Tesaur demonumente, II, p. 208.Memoriile generalului de Langercn, Iimm, Loc. Supl. III, p. 117.

" Vezi o anafora din 1812, prin cale se lnvoieste locLitorilor reInturua-rea In Buzliu, publicatii de B. Iorgulcscu. In Arhiva socieffifet flerare din lasi, I, p. 633. Comp. si nn doc mcnt din 1807 In Llricarul.p. 338.

IIAZBOIIIL DIN 1696-1312, PACEA DELA BIICUREETI 287

Ipsilanti fu de indatg insgrcinat de Ru§i a intocmi o o§tirede oameni de tug care trebuia sg fie imbrgcatg In o uniformgverde §i se poarte, nu se prea §tie pentru ce, numele de dragonimacedonieni. Inteaceastg o§tire erau fel de fel de limbi Ar-nguti, Greci, Sarbi, Români de targ, Nemti, Ungur, adung-turg de felurimi de oameni blgstgmati, curatà ceatg de Mimi,care pe unde ajungeau gemea pä'mântul" 8 Soldatii se inrolaunumai in scopul de a pune milna pe leafg, rupAndu-o de fuggde indatg ce zgreau du§manul. Ru§ii Ii bgtenu cumplit, implinindnumgrul de lovituri regulamentare chiar cAnd ace§ti nenorocitiincetase de mai trgi.

Generalul suprem Michelson §i ajutorul sgu Miloradovicicer lui Ipsilanti ca multumitg a ostenelelor lor 80 de pungi debani. Domnul care nu putea incasa nici o contributie din o tar%datg in prada at:At a Ru§ilor cgt §i a Turcilor, refuzg a rgspundecelor dintâi darul cerut. Generahi rusi ameniqg atunci de alda Turcilor, ceeace pune pe Ipsilanti In o a§a spaimg, incat oja la fugg inapoi in Rusia. La Petersburg el se plânge contrapurtgrei generalilor ru§i, §i Michelson rechemat §i disgratiat deimp'Aratul se sinucide. Ipsilanti ne vroind insà a se mai rein-toarce in tarile române, Ru§ii intocmesc in ele o noug ocArmuiresub doi dreggtori ru§i, unul prezident re§ezzind la Ia§i, altulvice-prezident care stationa in I3ucure§ti. Divanurile tgrilor suntpgstrate sub numele de comitete §i puse sub ordinile celor doiocarmuitori. In faptg insg vistierii cei mari §i cu prezidentiiprecum le croia a§a urmau, cgci vistierii al/And in mâna lorbanii ce se strAngeau din targ, trebuiau negre§it §i prezidentii§i ceilalti toti sä" se uneascg cu dân§ii §i sg-i aibg in ochii lor maitari, mai mari §i mai cinstiti decgt ceilalti boieri §i divani§ti,fiind ea' nu putin se impgrtg§iau §i ei din visterie" 39.

Inainte ca urma§ul lui Michelson, Prozorovski ieacomanda in stgpAnire, Turcii trec Dungrea §i se indreaptg carecapitalg, ceeace provoacg o emigrare in masg a poporatiei. Bo-ierii, mitropolitul cu episcopii, egumenii, arhimadritii, neguti-torii §i cei cu putere au intrat In tara Ungureascg, de-au umpluttoate ora§ele, §i sg fi vgzut cineva spaimg §i fugg, cg nu eradrumur numai plin de care, ci erau cAte trei, patru §iraguri alg-turea ; iar la locuri strâmtorate §i la poduri dau IA% alg caresg apuce inainte §i sá incurcau carele, cgrutele, butcile de nuputeau sg treacd. Ma de mare era frica, ca §i cand i-ar fi gonitcine-'va; insg Turcii stilteau pe loe" 40

11 Zilot RomAnul, p. 85.Zilot, p. 86. Comp. Mériage c. Champaguy. 18 Fevr. 1809, Hurra

Doc. Supl. II, p. 542.10 Dionisle Ecleslarcul, p. 218.

288 rirrOB1A 1103fANTLOTti

Aceste nu emu decAt relele nedespArtite de starea de räsboiufrp care tara se afla mai trecuse RomAnii *i altá datA prin ele.StApAnirea ruseasc5 care se fndruma la ei cu asemene fnceputuritrehuia sA le pAstreze fnsA i alte suferinti. Aceste furä pricinuiLeca i In räsboiul din 1774 de nevoile armate, dar fntr'o proportiecu mult mai InsemnatA, cAci trupele ruse*ti, in loc de-a trecenumai prin tArile romAne spre a merge in Turcia, stAturA Inele rästimpul nesfAgit de ease ani, in decursul cä'ruia poporulromAnesc nu vAzu limpesindu-se nici un moment negrulorizont.

O nesfA*ItA multime de brate erau fntrebuintate la fn-tArirea puntelor amenintate sau fnsemnate. Astfel generalulZass, dupA ce alungA pe Turci din Craiova, pune sA se sape un*ant In jurul oraplui, ordonAnd prefectilor tinutului de a tri-mite o sumA de salahori. Fiind iarnA, ace*ti nenorociti lucrauziva sub loviturile biciului rusesc i petreceau noapteaprin biserici sau ocoale spre a nu fugi. tTdati pAnä la oase, lipsitide foc *i de hranä, ei periau cu miile 4'. Din numärul de 2000de lucrAtori Intrebuintati la cetatea HoLinului, 400 perirà incAteva zile 42.

Transporturile trebuitoare armatei erau o adevAtatA cala-initate pe capul tárilor romAne. In 1811 pre*edintele guvernuluiprovizor cere divanului aloldovei 15.000 de care *i In April 1812Kurtuzoff pretinde dela Muntenia sA-i dea 20.000, fie-carefnjugat cu 4 boi i condus de 2 tkani. Cu toate observArile pecari boierii crezurA de cuviintä a le face, *i prin care se puneafrt vedere ruina totalA a provinciilor, generalul stArui in cererealui43, *i tot pe atunci se mai cere fncA odatA din Moldova alte15 mii de curt, mAsurA cum observA Fornetty consulul francezdin Ia*i, ce pune värf desnAdAjduirei locuitorilor, care se vAdamenintati pen tru iarnri cu foamete, prin neputirrta In care sevor afla tkanii luati la transporturi de a ara *i semAna ogoarelelor. Asupra dkilor in natur5 Prozorovski hotäre*te ca sà se icefan pentru. cai fa 1808 in cAtimea uria*A de 114600 cAntare. Totel impune Moldovei o contribu tie de grAu de 80.000

120 ocoale), 40.000 de orz *i 30.000 hri*c5. Pentru1809 se cere din Muntenia 120.000 car% mari de fAn, 50.000 dechile de pAne *i 80.000 chile de ovAz, iar din Moldova 11.000care a cAte 4 boi. In 1811 iar50 gAsim o cerere de 7.500.000puduri (1 pud =16 kilograme) de Mn, q2 In naturA, 1/2 In bani.Toate aceste contributii fur:a reduse In urrna serioaselor In--

' Ibulem, p. 221.41 FornEtty consul francez din Iasi c. Otto, 6 Mai 1812. Hurni, Doc

Supb. II, p. 687." Foinetty c. Otto, 30 Noemv. 1811 sl Ledoulx c...acezla.s,, 15 Aprilic

1812, ibidem, p. 647 sl 682.

RAZBOIIIL DIN 1806-1812. PACEA DELA BIICIIRE$TT 289

tampinari ale divanurilor ca ele ar fi distruggtoare pentrupor. Lamare descrie in chipul urtnator mizeria ingrozitoare cese abata In anul 1808 asupra Muntenei : aceasta tara estedistrusg cu desgvar§ire, ruinata i despopulata §i ExcelentaVoastra sa nu creada cg exagerez. Nu este exemplu de ni*testoarceri asemene celor ce le fac ispravnici divanului lui Ipsi-lanti sub poruncile suverane ale Ru§ilor. Nu este zi In caresa nu ggsesc la u§a mea zece tarani munteni ceradnu-mi ajutor.Inecgrile de la Nantes nu eran mai cumplite deat mijloaceleintrebuintate pentru a si oa-ce dela acei nenorociti ultimul lorvitel, ultima lor gging cineva foarte vrednic de credintg mgasigurg cg sunt pu§i la tortura in acelea§i §urubelnite piciorulbarbatului cu acel al femeii pana ce mgrturisesc i predau celece li se cer. Nu mai este in tara nici fan, nici orz, de opt zilenu se mai g'äse§te In piata Bucure§tilor nici carne, nici pane,alci lemne, nici verdeturi. Aranii munteni vor plech cu totiifie in Turcia, lie in Transilvania §i nu se vor mai intoarce nid-o:lata". Si sg se noten cg Francezul arata aceste lucruri despreo tara ce intrase sub stapanirea Rusiei In momentul candFranta era impa'cata cu Rusia prin tratatul dela Tilsit, prinurmare cand nu erà In du§manie cu ea, ei fi erà aliata. Altadescriere a lui Ledoulx depe cand leaturile filtre cele donaimparätii ineepusera s'A se slabiasca din anul 1810, adaogg caValahia este in stare cea mai de plâns. Contributiile pe caredivanul este nevoit sg le rdice pentru nevoile armatei sunt impg-trite din ceeace ce erau sub gospodari. ITn nenorocit de tarancare are drept Intreaga avere o pereche de boi §i un car, pla-te§te pana la 40 de lei pe luna contribu0e. Socoteala ob§teascacare a fost ineheiatg la sfar§itul lui 1809 reprezinta o suma de30.000.000 pe care Muntenia singurg a fost Indatorata a o daRusiei dela intrarea ei în aceasta tara, atat in bani cat §i Inlucruri. Este netagaduit cg daca aceastg stare de lucruii tineInca un an, Valahia nu va fi dedt o tara ruinatg care va trebuireimpoporatg, cgci o multime de locuitori ai satelor care se ggsescaproape de Dungre, impin§i do desnadajduire au dezertat §idezerleazg In toate zilele in Rulgaria din partea Sistovului §i aNicopolei unde sunt foarl e bine primiti. Moldova este tot atatde stoarsa ca i Va.1011:1" 44.

Cea mai puternicg dovada cä descrierile consulilor francezitimpul cand ei le fgceau, de era in acel al leeaturilor

prietenoase intre Franta §i Rusia sau acele du§milne§ti, estedescrierea stärei Moldovei n'enea' de Italinski ambasadorul

Furnetty c. Otto, 6 Mai 1812 ibideni, p. 687. Comp. acte din Arhivasenalorilor din Chi§inau de Radu Rosetti (1. c. mai sus p. 348). Mal multeacte clai vol. XVI Hurmuzathi continAnd rapoartele consulilor 1ranctzi dinpiincipate, Lamore, Ledoulx, vezi mai a.es p. 834 si 848.

A. D. Xenopol. IFtojia Romfinilor. Vol. IX. 19

290 IBT01116. ROMANILOR

rusesc care spune cá punând piciorul pe pamantul Moldoveiam fost lovit de starea de plans a acestei %ri. Totul este paräsitairi la singura Pronia Cereasca ; drumurile sunt stricate, sateaproape pustii. Calatorul este lipsit de once soiu de mijloace;abia daca poate gasi sa-§i multumiasca cele mai neaparate ne-voi. Cerul este nesanatos. Totul este cu un cuvânt ran In aceastatará§i nu cred In stare de a fi Indreptata. Trebue parásitain voia nenorocilei ei soarte (1!)". Se Intelege ca Rusul nu se gandiacand spunea aceste cuvinte Ingrozitoare la pricina care aduseseatari nenorociri pe o tara §i pe un popor 45.

In afara de aceste cereri pentru a zice astfel regulate,locuitorii erau expu0 la tot soiul de pradaciuni, de stoarceri §ide despoieri care ii aduceau In cea de pe urma mizerie. Un raportal lui Meriage, delegatul francez la negocierile Incepute pentrustabilirea pacei, ne spune ca. aceste tari sunt de o rodire minu-nata. Kie erau acoperite de turme, dar armata ruseasca le-a man-cat a.5a de rail, ca la inceputul lui 1809 ele nu mai infati§audecat Inchipuirea unui de§ert, §i armata ruseasca era nevoita

trage proviziile sale din Virile dela nordul Nistrului §i dinOdesa". Tot aa spune Ledoulx cá divizia Suvaroff a filcutgrozavii pe unde a treeut ea a rapit, pradat, darapanat toatesatele Munteniei care se gasiau pe drumul ei. Divanul plan-gandu-se, principele Suvoroff i-a raspuns : Trupele mele facbine ceeace fac ; eu le-am Invoit" ; ceeace adaoga consulul

este un semn ca Ruii vreau sá paraseasca tara 46latá pentruce sarmanii Romani doriau sà vada cat mai curand armateleruse§ti departe de nenorocita lor tara". 5i un alt raport adaogaca nu va puteti Inchipui cat de mult sunt horopsiti Ru§ii aici,§i cat doresc toti Munteni o schimbare de stapan 47.

Ru§ii nu cereau Insa dela tarile romane numai muncapentru nevoile razboiului. Ei le mai impuneau i dari In bani,a cilror numar i catime covar§e§te In curand puterile lor. Astfelafara de acele 80 de pungi pe care generalii ru§i le Incasara fax%nici o Indoiala din visteria Munteniei, dupa fuga lui lpsilanti,aflam pe Miloradovici cerand regulat In liecare luna suma, foarteInsemnata pentru acele timpuri, de 4.000 de galbeni, de carepretindea ca are nevoie spre a spiona pe Turci. iVlai cer Ru§iibani pentru construirea unor spitale 4". O dare liind impusanegutitorilor, dan§ii crezura ca pot sa se opuna rilspunderei ei.

Spusele lui Italinski raportat de Ledoulx c. Champagny, 25 Dec. 1810ibidem, XVI, p. 884.

Méliage c. at. striiine, 14 Iulie 1811. Hurm. Doc. Supl. III, p. 589,Ledoulx c. Champagny 28 Martie 1811. Hurm. Doc. XVI, p. 908.

Ledoulx c. Otto 5 Dec. 1811. Hurm. Doc..Supl. II, p. 408 si Ledouxc. Champagny, Hurm. Doc. XVI, p. 864.

4,1 Lamaze c. CUm?agny, 11 Ian. 1808, ibidem, p. 491, (data de 1807)In colecpa documentelor data acestui act este gresiti.

Rusii purr prin. politia din Bucuresti sA inchida trei pr5villii dincele mai mari. Toti negustorii atunci ind5ratnicindu-se, inchidpr6valiile lor, ceence aduce o mare nemultumire in popor. Seasezile stau pravaliile inchise si a sease zi 800 de negnlitori seinfAtiseazA la marcle vistier, amenintându-1 cu o mare indr5z-nealä. Aceasta impotrivire In contra stoarcerilor rusesti, inmomen tul cand toata" tara era In marine lor, arat6 pe corpulinsemnat al negutatorilor capitalei aparând cu vrednicie inte-resele sale. Rush gasirà ins'a Indatà mijlocul de a infrange Impo-trivirea lor. In noaptea dc 21 August ei pun pe mai multinegutitori in caruti de po.stri si-i trimit din Bucuresti ; a douazi se raspandeste vestea ingrozitoare cà ei au fost expediati inSiberia. Dinaintea unei atare perspective negulitorii bucurestenise hotarasc a deschide inaratnicile lor pungi si a 'Asa pe Rusii

la din ele cat li va ti pe plac 49. O Rita contributie lovesteIn nobili si In cler, dela care se cerca suma insemnatoare de1.200.000 de lei, fiecare boier avand a plAti in raport cu ve-niturile i dregatoria sa". Buletinul de la care imprumutAmaceste stiri adaoga ea' aceasta m'asura ar fi provocat In Bu-curesti obsteascä nemultumire" 50. In 25 April 1812 cate-vazile inaintea subsemnari pàcei, Kutuzoff cere iar'á§i o contributiede 2.000.000 de lei, si Tschitschakoff, cere in cursul lui Iunieaceluiasi an, contributia anuala a fanului, jumatate in natur6jumatate In bani, din care cea de pe urrna era fixatà la 2.000.000de lei. Raportul lui Fornetty, ne spune ca acest nou chip de alua contributia era cu totul ruinator pentru tara. Membrii di-vanului si cei intäi boieri au tinut sfat in urma caruia au tri-mis o deputätie amiralului, spre a-i pune in vedcre cà o asemenemasura ar sfarsi de pierdut tara". Dupa multä vorb5 se redusesuma in bani la 200.000 de lei 51. In deob§te sub ocArmuirearuseasca contributiile Moldovei, dupa socotelele vistieriei, se ur-case dela 3.000.000 de lei, cat fusese mai inainte, la 8.0000000;iar cele din Muntenia se sporise pe cinci parli 52, §i intriadev6rimpozitul personal pus de ru§i In Oltenia se urca la 30 de leipe an de casa, uria§ daca Warn in consideratie marea valoarea banilor pe atunci 53. Cu toate aceste stoarceri neincetate, divanuMunteniei este silit a adresa generalului Kutuzoff o scrisoarede multumire si face darul unei frumoase cutii ca semnulrecunostiintei acestei provincii" 51.

" Buletin despre plecarea lui Hamid Efench peste Dungre, 17 August1811 $i Buletin despre pregAtirile Rusilor $i ale Turcilor, 24 August 1811, ibi-dem, p. 621, 622.

" Buletin din 5 Sept. 1811, ibidem, p. 624." Fornetty c. Otto, 17 Iunie si 4 Iulie 1812, ibidem, p. 696, 697.82 Fornetty c. Otto, 27 Mai 1812, ibidem, p. 690." Mériage c. Champagny, 28 Febr. 1808, ibidem, p. 501." Ledoulx c. Otto, 13 Mai 1812, ibidem, p. 689

RAZDOIUL DIN 1906.Iiitl. PACEA DELA DUCIIRE$TI 291


Unul din relele cele mai strig5toare a-le ocArmuirei fana-riote tusese alum] ce se comitea in imp5ilirea boieriilor, cateeavfnd drept urmare scutirea de mai multe impozite §i dreptulla dreg5torii, Pu erau numai onoriiice. Rusia in loc de a punecapgt acestor fr-de-legi gsind cg este un mijloc minunat dea-§i face partizani, se puse a-1 negutitori pe scara cea mai Intinsg.Pretioasa croncig a lui Zilot Romanul, spune asupra acestuilucru : Nu era mai putin ciudat sä vezi cä" fácea §i boierii cuun nou obiceiu, adicA Cu pitace domne§ti inscris, care se dau laobrazele ce se boiereau, cuprinz5toare cg cutare dupg slujbasa sau dupg alt5 mijlocire s5 se suie la treapta cutare ; care pi-tace ajunserg mai la urrnä" de se vindeau §i pe bani §i era destuniocarg, cgci le lita §i tati mi§eii §i oameni netrebnici".

l'n alt rgu pe care Rusia ar fi trebuit s5'1 combat5 dinrgsputeri era corpulia dreg5torilor, lucru care ce e drept trebuiassá-i ving cam greu, din prieina adâncei coruptii in care chiarea zgcea. A§a ea incercase, odatà cu luarea ocArmuirei pe mânileei, a or5ndui eke un ofiter ispravnic pe la fiecare judet, im-preunä" ci doi ispravnici pgmanteni, care s'a rácut pentru multelejafuri, ca cu mijlocul ofiterilor s5 le infrâneze ; dar fu mai rgu,cgci unde intgi mâncau doi, la urin5 mAncau trei, fiìrmdcä ofi-Wu], unindu-se cu pArnântenii, rupea cAt putea, §i apoi mergeatreaba bine, csáci era °filer la mijloc, §i cine cuteza s5 zic5" c5 ofi-terul, om imp5r5tesc, era necinstit §i mâncgtor s5racilor?" 65.Cum erau otiterii a§a erau i generalii, pr5d5tori fat5 cu Ro-mânii, corupli §i me§te§ugari fatg cu propria lor ocArmuire.Generalul de Langeron ne spupe despre colegul su, generalulZass, c5 punea s prade recoltele locuitorilor prin dragonii sgi,§i Ricca raport cgtre impgr5tie cg le cumpgra. Comisarul hranei,c5ruia Ii dgdea o parte din foloase, Ii arta preturile pe caretrebuia sg le pung §i care eran peste mAsurg. tii nu numaifticea sà pl5teasc5 foarte scump din casa imperialg cele ce primisegratis, dar incä adunând grânele i vitele de prisos, le imbarcaula Chilia pe vase negulitore§ti §i le vindeau la Odesa.

Când Kuschnikoff este numit pre§edinte al ambelor di-vanuri din Moldova i din Muntenia, el ki ja ca secretar pe unboier din clasa mai de jos, Crupenski, despre care Langeron nespune c5 era un tAnAr subtire la minte, ghibaciu, desghetat, ne-moral §i intresat care vindea toate locurile de dreg5tori pebani, pe care îi imp5rtia cu prezidentul "°. Astfel fiind decimoralizatorii, ce se putea a§tepta dela cei moralizati? tii a§aincepurg inc5 §i mai mutt de cAt mai inainte a impinge la bani§i a face câte netrebnicii toate, ca s5" izbuteasc6 la dreggtoria

" Mot, p. 85 §i 87.Munotille lui 1.s..n6tron, Hunn. Doc. Supl. III, p. 121.

RAZBOIUL DIN 1806.1812. PACEA DELA BUCIIREErrI 23

vistieriei §i la toate mansupurile, care lucru vkandu-1 cei maitnici boieri boierina§i, §i fiind-c6 i lor le trebuia chiverniseal6§i astfel nu put eau izbuti, ne mai autându-se vredniciaderea, ci de ditre cei mai mari li se cerea bani fiind-c6 §i do-muffle lor da, furà siliti i ei a apuca tot pe drumul acela ce seinvAtase dela cei mai mari ai lor. Si apoi ce sà vezi de aci in-ainte? Fiind treaba pe cine da mai mult, vedea cAti blestematitoti in trebi ce nu li se cklea i intindeau cu totii tara in toateOrtile. Una se cerca, i nici cu trei nu se plàtea ! J6luire nuavea loc pentru cá toti erau cAptu§iti cu heipire i mituire,dreptatea ziceau cá au pierit fiind vremile turburate. Lege,suflet, Dumnezeu, rAsplAtire, ziceau cà sunt toate minciuni§i basme cAlugilre§ti. La bani numai se inchinau, cu un cuvant,dela cei mai mari 0116 la cei mai mici, ca s6 scoat6 cele ce da

s4 le mai rAmânà i cA§tig din care se intampine eheltuielelehainelor, a clupurilor (sic) §i altor soiuri de destrAnAri" 57.

Dintre toate dregnoriile niel una nu avea pe acele timpuriinsemnAtatea visteriei cele mari, care era impreunatà cu vice-pre§edinta divanului §i avea din despoierile pe care dânsa maiales le putea pune in lucrare venitul insemnnor de ce! putin40.000 de galbeni pe an. Când Ru§ii venirlin Muntenia acest postinsemnat era ocupaL de Varlam, partizanul lui Constantin Ipsi-lanti, §i al RuOlor care preolti ant de multe provizii pentru o§-tirea ruseascA incat, timp de mai multe luni ea nu cheltui nimic.Miloradovici comandantul Bucure§tilor avea insti o foarte mare in-rAurire asupra generalului cap Michelson, soldat bun dar putin cult

u§or de dominat. Cum se a§eazä Miloradovici in Bucure§ti, unalt boier din partidul lui Al. Sutu, §i deci mai curând incliandcatre Turci, numit Filipescu, pe care Langeron din punctul devedere rusesc 11 declarà de cel mai mare blAst5mat din toatdlumea, folosindu-se de o intrigil de iubire, pune miina pe visterie.Varlam insrl nu cedeazA MI% o crâncenà luptA, Hind sprijinit panäla un punct in contra lui Miloradovici de atre insu§i generalulcap Michelson. Ru§ii se folosese de aceastà rivalitate ascutitA,impingAnd care de care pe cei doi boieri a vArsa la bani spre

ajunge scopul dorit, cAutând prin cfistigarea a &It mai multorpoprele sà fäpunà pe protivnicul s'Au 58. Zilot RomAnul ne spuneasupra acestei rivaltAti cA : spre a se lupta unul cu altul acestedouà ipochimene adicA Filipescu §i Varlarn, trebuiaudupA slujn §i stare, dar §i pungA nu pulin. Drept aceea urmau§i dumnealor a se sili spre dobandire de bani, i aceasta se spAr-gea in capul ticAlosului norod, cAci pentru sine nu se multumeau

Zilot tionidnul, p. 88.Memotiile lui Longeron Hurm. Doc. Supl. III, p. 131 si 182. Idiom-

dovici era nu numal amantul fetei lui FIlipescu, cl l debItorul SU Cu sumainsemnatA de 37.000 de galbeni, ibidem, p. 187, nota 1.

294 7ASTORLd 110MANILOR

Cu doua si trei, ca sa poata ei intampina &Arlie pe la caPiteniiprin care se lucra la castigarea visteriei, precum si balurile §ialte ceremonii ce necontenit trebuiau a se face tuturor ghene-rarilor i pang la cei mai mid ofiteri ai armatei pentru ca sa-ica§tige prieteni ; si pot zice ca alât cumpenisera viclenii de Ru§ilucrul, In cat ce luau bietii visternici Cu hrapire din spinarea noro-dului negresit si cheltuiau" 59.

Aceasta priveliste a unei oarde de despoitori care däntuescsi se indoapa pe socoteala unui popor nenorocit este ceva Cu deo-sebire revoltator. Pe timpul Turcilor, averile rapite mergeau saimbogateasca In departare familiile rapitorilor §i aveau dei otinta economica. Acuma ele erau haute §i mancate, aruncate invant in sunetul paharelor si a strigätelor de veselie, in fatapoporului despoiat !

Daca adaogim la aceste fapte proteguirea inca §i mai pefata a calugarilor Greci, care se desbracau manastirile de avutiilelor, protectie cu atata mai fireasca cu cat Rush veneau In numelebisericei spre a scoate pe nenorociti crestini din jugul Mahome-tanilor, introducerea In Virile romane a unei monete false, impusede Ru§i ca plata inchipuita pentru cumpäraturile pe care le maifaceau, si mai ales fara-de-legile nenumarate comise de ostirilemoscovite, atunci vom fi complectat macar pang la un punctstarea färilor romane sub ocarmuirea ruseasca.

Locuitorii tarilor romane, plangandu-se intai la coman-dantul general Kutuzoff, primira ca raspuns ca li se vor lasaochii spre a plange". Vazand cà Ru§ii adaugeau bataia de joccatre toate nenorocirile cu care Ii adapau, Romanii se planferade-a dreptul la imparatul Alexandru. Se zice cà acesta luandcunostiinta de ingrozitoarele lor suferinti ar fi spus inteun mo-ment de indignare ca atari crizimi nu trebue tolerate". Elordona lui Tschitschakoff care Inlocuise pe Kutuzoff In comandasuprema, de a lua masurile trebuitoare spre a impiedica neoran-duielile si far'A-de-legile de tot felul ce se comiteau. Se r oatejudeca despre suferintele pe care tara trebuise sa le duc5 panaatunci din contrastul intre o stare disperata si o alta intru cevamai suportabila care face pe cronicar sà puna in o lumina asade frumoasa reformele lui Tschitschakoff ? Lipsi multimeacererilor de cara ce topia dobitoacele, slujindu-se mai mult cstilecu carale lor ; lipsira oare-cum si jafurile ce se urmau In tarade &are dregatori, se indreptara judecatorii si cautau dreptatea

" Zilot RomAnul, p. 94. Comp. Ledoulx c. Champagrky 1810 Hum. Doc.XVI, p. 849: Les deux partis, Vailana et Philippesco tour se soutenir asup -Asdes autorités Russes brignent les places d'administrateur en repondant beaueoupd'or. Cet or, ils le regagnent au certuple lorsqu'ils sont en possession de la placeet ils ne peuvent le regagner, qu'en écrasant le peuple sous le poids des contri-butions".

RAZEOITIL DIN 3896-1812. PACEA DELA B1JCU1tETP3 296

fie-c5ruia ; cu un euvAnt strAluci o pArinteascA ingrijire asupraticAloasei tgri"

115pirea Basarahiei. O astfel de stare de lucruri nu puteainspira RomAnilor sirnpatii pentru asa numitii lor liberatori.AducAndu-si aminte si de suferintele Incercate in vremile ras-boaelor de mai inainte, ei ajunserA a se convinge cA stApAnirearuseascA nu era menitA a aduce pe tArile lor fericirea asteptatg.Cu cat mai ad:Inc trebui sä rAneascA, i anume pe Moldoveni,la sfArsit, r5pirea Basarabiei, o portiune atAt de insemnatA dinteritoriul tArei lor ? DacA luarea Bucovinei care nu era decAtun petec in asernAnare cu Basarabia, Ii miscase atAt de puternic,erau ei sà rAmAnA nepAsAtori la desmAdularea a jum5tate dinmosia lor? De aceea i ggsim cà plAngerile la PoartA nu lipsirg,dar boierii nu comiserg i cu acest prilej gresala lui GrigoreGhica ce apArase Bucovina cu atAta nedestoinicie. Din potrivglucrAnd cu ghibAcia cea mAeastrA pe care pericolul cel mare,cAnd Il simti inteadevAr te Impinge fgrA sà vrei a o inchipui,ei lAsar'A cu to tul la o parte sbuciumgrile i protesturile, i fg-cAndu-se apArAtorii interesului Portei, ei apAsarA mai ales asuprapierderei foloaselor ce Turcii ar trebui sg le tncerce de la rAsluil eacelei mai bune jum'AtAti a Moldovei. Cele 120.000 de chile de g Aucare erau procurate in fie-care an Turcilor pentru While lor erauluate mai in totalitate din Basarabia, cgci in restul tAri se cultivaCu deosebire poposoiul pentru hrana locuitorilor. Din cele 300.000ocale de unt pe care Turcii le ridicau din targ, 120.000 proviniaudin.Basarabia ; apoi cea mai mare parte a vitelor i oilor eraucrescute in cAmpiile ce se intind dincolo de Prut. CedAnd aceastgparte Rusiei, se micsora negotul Moldovei care consta mai alesdin exportul animalelor. Poarta trebuia deci ca o urmare nea-pgratA s5 reducA tributul, de oare-ce ar fi cu neputintA sA secearA de la jumAtate de tarA ceeace mai inainte se lua de peintregul ei. Aceste i alte argumente de acelas fel al-tau bcierii,prin domnul Mr, la pragul prea puternicei impArAtii", spunAndcà precum de la mosii i strAmosii lor au apucat intregimeaMoldovei, asa s5 rAmAnA si de acurn inainte, de oarece parteargsluitg ar fi indArnAnarea i adApostirea locuitorilor in inlesniltavietuirei lor si a hranei indestulare si a vitelor pgsune, intr'uncuvAnt tot cAmpul i inima tgrei" ra.

Aceste intgrnpingri gäsirà tot atAt de putin r5sunet caacele ridicate cu prilejul rgpirei Bucovinei. Catastrofa lui Na-poleon in Rusia, care fAcu din Alexandru st5pAnul Europei,impiedicA pentru totdeauna pe Poartg a reveni asupra faptului

Zilot, p. 97." Anatoiaua obstestel adun5ri c5tr5 domnul Moldovei ScarIat Calimab,

penttu instrAinai ea Basarabiei din 1812, Oct. In 2 in Uricarui lui Codrescu,IV, 1857, p. 343-356.


Indeplinit i a§a sosind ziva fatala a expirgrei conventiei dupgtratat, ce trebuia fie§tecare sg traiasca unde era sa rgmangdesavar0t, ceasurile acele au fost de plângeri un timp de neuitat ;pentru ca poporul cu cardul, ca turmele de oi, incinsese toatamarginea Prutului dela un capat la altul, mergand i venindde prin sate 0 de prin targuri sap-Omani Incheiate, cu luarea deziug bung dela parinti, dela frati 0 dela rudenii, cu care crescuse

vietuise dimpreura 'Ana In vremea aceea cand se despartiauunii de altii pentru totdeauna" 62.

Si inteadevar cà Basarabia era pierdutg, poate pentrutotdeauna, din momentul ce vulturul Uralului infipsese In eaghiarele sale, 0 ramasul bun a locuitorilor ei era simbolul aceluiaPC care tara o fäcea jumgtatei sale insasi. De atunci Prutuldeveni rani blastamat" 63, a cgrui valuri vor insgmna despgrtireaaceluia0 neam. Acum de abia planurile Rusiei, asupra ta ilorromane apareau in adevarata lor fiinta. Daca Rusia luptasepentru ele, nu fusese spre le inapoi libertatea, uzurpata deTurci, dar pentru a le supune propriei sale autoritati, pentru aschimba suzeranitatea turceasca pe stapanirea moscovita. CaIncheerea aceasta a razboiului nu se potrivea de loc cu perm's-slece-i daduse na§tere ca Rusia 11 declarase pentru a mantuiromâne de asuprirea otomang, i cà acuma la incheereaaceste tgri trebuiau scl pleiteasccl ele izbanzile ruse§ti, era tot atatde sigur, pe cat este de netagaduit ca fare logica politica esteun abiz tot atat de mare ea' intre ratiune §i interes.

Astfel ajunsese Rusia prin o serie fatala de imprejurri,instraina cu totul simpatiile locuitorilor tarilor române

Fornetty nu se inpla cand spune In o scrisoare a lui catreMaret ca, nu cred a ma in§ela cd Rusia are acum foarte put:nipartizani in ambele provincii. Necazurile i stoarcerile revolta-toare fgcute de autoritatile ruse§ti In ultimele timpuri lasaamintiri prea amare, pentru ca Moldoveni §i Muntenii sgmai poata don i intoareerea Rusilor" ".

Se desfacuse gandul Românilor de Nemti prin rapireaBucovinei i ocarmuirea Olteniei ; se desfacuse de Ru0 prinsuferintele incercate de ei i rapirea Basarabiei, rezultate Insem-nate ale desvoltgrei istoriei pentru indrumarea vremurilorviitoare.

Manolache Drdghici, II, P. 94."Baladà poporana din Basarabia." 5 Dec. 1812, Hum. Doc. XVI, p. 951.

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

Neculae Mavrocordat 10Constantin Mavrocorciat 46Alexandru loan Mavrocordat Domnul Moidovei 1785-1786 7 i

Grigorie Alexandru Ghica, Domnul Moldovei 1774-1777 143Niculae Mavrogheni, Domnul Muntenlei 195Luarea cetAtii Ismail de generalul rus Suvarow, la 22 Decemvrie 1790 203Harta Moldovei din 1797 221

Mexandru Calimah, Domnul Moldovet 231

Stems Moldovei si a judetelor din timpul lui Scarlat Caliznah, 1806 233Esirea Turdlor din Tighina (Bender) In ziva de 15 Decemvrie 1789 235Pasvanoglu, Pasa dela Win 238Lupta de/a Ismail futre Turci i Rusi, 1790 . . . . 245Scarlat Alexandru Calimah, Domnul Moldovei 1806 . 276

TABLA DE MATERIE

Pagmu

Introducere 5

Capul V. Mavrocordatil 1711 1719 . 9

I. Neculai Mavrocordat 1711-1730 9

I. A doua domnie a lui Neculai Mavrocordat In MoldoNa 9Neculai Mavrocordat a doua oar5 in Moldova 1711- 1716 . 9

Stefan Cantacuzino In Muntenia 20Stefan Cantacuzino In Muntenia 1714-1716 20

Neculai Mavrocordat In Muntenia 24

Neeulai Mavrocordat in Muntenia 1716 1730 24

Mihai Racovità In Moldova 37

Mihai RacovitA a treia oarA In Moldova 1716 1727 37

II. Constantin Mavrocoraat 1730-1749 44

Istoria tArilor romAne dela 1730 1735 44Grigorie Ghica In Moldova, 1727-1733 44

Mihai Racovit5 In Muntenia 1730-1731 50

Constantin Mavrocordat a doua coarA In Muntenia, 1731-1733: : 51

Constantin Mavroconlat In Moldova si Grigore Ghica in Muntenia1733-1735 51

TArile RomAne dela 1735-1741 si rAsboiul din 1738-1739 . . 54

Constantin Mavrocordat In Muntenia si Grigore Ghica In Moldova1735-1741 54

Oltenia sub Germani 64

Reformele lui Constantin Mavrocordat 75

Mihai RacovitA a doua oar5 In Muntenia, 1741-1744 75

loan Mavrocordat In Moldova, 1744-1747 76

Grigore Ghica a trcia oar5 In Moldova, 1747-1748 78

Constantin Mavrocordat a doua oarA In Moldova 1741-1744; a patraoarA In Muntenia 1744-1748; a treia oar5 In Moldova 1748-174Q 78


Pagina

Capul VI. Morinlor romdne dela mazurca lui Constantin Mavrocor-dat panil la pacen dela Kuclue--Kalnargi 1749-1774 91

I. Isloria fdrllor romdne dela 1749-1769 93

Istoria Munteniei dela Gr. Ghica la ocupatia ruseascA 93Grigore Ghica a doua oarA, 1748-1752 93Matei Ghica, 1752-1753 94Constantin RacovitA, 1753-1756 94

Constantin Mavrocordat a cincea oara 1756-1758 95

Scarlat Ghica, 1758-1761 96Constantin Mavrocordat a easea oarA, 1761-1763 96

Constantin Racovita a douii oarA, 1763-1764 97Stefan Racovit5 1764-1765 98

Scarlat Ghica 1765-1766 100

Alexandru Ghica, 1766-1768 100

Grigore Alexandru Ghica, 1768-4769 100

Istoria Moldovei dela Constantin Racovitii pAnA la ocupatia ruseascA 101

Constantin RacovitA, 1749-1753 101

Matei Ghica, 1753-1756 102

Constantin RacovitA a doua oaril, 176-1771 103

Scarlat Ghica, 1757-1758 104

loan Calimah, 1758-1761 . 106

Grigore Calimah, 1761-1764 109

Grigore Alexandru Ghica, 1764-1767 110

Grigore Calimah a doua oarA, 1767-1769 113

Constantin Mavrocordat a patra oarA, 1769 114

Politica interioaril 115

11. Razboiul sldr§it prin pacea de la Kuciuk-Kainargi 1769-1774. . . 118

Atingerea mai de aproape a Romanilor cu Rusii 118Izbucnirea rAzboiului 118Cuprinderea tArilor romane. 120

Organizarea cerutA de boieri 128Cererile deputatilor moldoveni 128Cererile fAcute de munteni 131

Pacen de la Kuciuk-Kainargi 133

III. Rdpirea Bucovinei 142

Poltica generalli 142Austria fatA cu Rusia si Turcia 142

LegAturi Cu impArtirea Poloniei 147

Politica specialA 151SovAirile lui Grigore Ghica 155Conventia de cesiune si delimitare 159

TABLA DE MATERIE 301

Pagina

Sqarta lui Grigore Ghica 151

Gauzele uciderii lui Ghica 161

Drama 163Rolul Austriei . 64

Seria istoricA a raporturilor cu Austria 166

Capul VII. Istorla TArilor RomAne dala pacen de Kuctuk-Ralnargt ¡Anala pacen de Bucurejti 1774-1812 168

I. Dela pacea de Kainargi pad la parea de .1a# 1774-1792 169

Alexandru Ipsilanti In Muntenia si Domniile pandele din Moldova1774-1782 169

Alexandru Ipsi'anti In Muntenia, Oct. 1774-1762 170

Infintarea Consulatelor In riIe romAne 178

Grigore Ghica In Moldova 1774-1777 . 180

Constantin Moruzi In Moldova, 1777-1782 182

Istoria tàrilor romane dela 1782-1786 185

Nicolai Caragea, 1782-1783 185

Mihai Dracu Sutu In Muntenia, 1783-1766 189

Alexandru Mavrocordat I In Moldova, 1782-1785 191

Alexandru Mavrocordat al II-le Firariu In Moldova, 1785-1786 . 193

Neculai Mavrogheni In Muntenia 1786-1788 i Alexandru Ipsilantiin Moldova, 1786-1789 . 194

Neculai Mavrogheni In Muntenia, 1786-1788 194

Illsboiul terminat prin pacea deja Iasi, 1792 204

Pricinile rAsboiului 204Mersul luptei 211

Tdrile romcine de la pacea de la§i pdnd la rdsboitd din 1806.1792-1806 210

Istoria Munteniei si a Moldovei dela 1791-1799 219Mihai Sulu In Muntenia, 1791-1793. 220Alexandru Moruzi in Muntenia, 1793-1796. 222Alexandru Ipsilanti In Muntenia, 1726-1797 223Constantin Hangerli In Muntenia, 1797-1799 225Alexandru Moruzi in Moldova, 1792-1793 230Mihai Sutu In Moldova, 1793-1795 230Alexandru Calimah In Moldova, 1795-1799 231

Istoria Munteniei si a Moldovei dela 1799-1802 234Alexandru Moruzi a doua oarà In Muntenia, 1799-1801 234Mihai Sutu a 3-a oarà In Muntenia, 1801-1802 238Alexandru Stitt' domn pe ambele principate, 1802 244

Constantin Ipsilanti In Moldova, 1799-1801 . . 245Alexandru Sutti in Moldova, 1801-1802 247

302 Lennie 11011ANILOR

Pagina

3. Constantin Ipsilanti §i Alexandru Moruzi 1802-1806 252

Constantin Ipsilanti In Muntenia, 1802-1806 252

Alexandru Moruzi a doua oarA In Moldova 1802-1806 266

III. Rasboial din 1806-1812. Pacen dela Bucureqii, 1812 270

1. RAsboiul din 1806 270

Inceputul rasboiului 270

Dela 1807 inainte 276

Negocierile ultime 279

2. Suferintele romAnilor §i pierderea BasarabieiPacificluni t stoarceri

286286

Documents

,:iStTO li I iV OMAN 1 LO 11 · 2018-01-10 · mit Mosckau, entsetzet". 3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139. ... spre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i duce