Embed Size (px)
Citation preview
Asociatia Culturala ARTElier Botosani
Association Dacia-Méditerranée
Projet financé par
L’INSTITUT CULTUREL ROUMAIN
dans le cadre du Programme
Catalogue
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
*ICR ne peut pas être considéré responsable du contenu de ce matériel
Le Roumanie Terre Culturelle
Le Roumanie Terre Culturelle
Exemplaire gratuit
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
8-10 octobre Frontignan13 octobre Sète
2010
Catalogue
édition bilingue fr/ro
Projet financé par L’INSTITUT CULTUREL ROUMAIN dans le cadre du programme CANTEMIR
Projet mis en œuvre par l’Association Culturelle ARTElier Botosani et Association Dacia-Méditerranée
Graphique : Butnariu Alexandra
de promotion du patrimoine culturel roumain réalisés dans le projet "La Roumanie - terre culturelle”.
L'objectif général du projet est de favoriser, dans une approche ethnographique, la promotion du patrimoine
culturel de plusieurs régions de la Roumanie, à savoir la Moldavie, le Maramures, l’Olténie et la Munténie. Cet
objectif s’est traduit par la présentation devant un public étranger du chant choral roumain avec au
programme différents genres de musiques : classique, religieuse et d’inspiration populaire ; cet objectif s’est
traduit également à travers une promotion de l'art de la peinture sur verre, dans un contexte général de diver-
sité culturelle nationale et européenne.
L’exposition s’est proposée de présenter l’icône sur verre de la région de Moldavie. Le programme des exposi-
tions: Frontignan - 08/10/2010 et 10/10/2010 et Sète 13/08/2010.
Les ateliers démonstratifs complètent la suite d’évenements par la présentation à un public large de la diversité
et des similitudes culturelles spécifiques au territoire roumain, intégrées dans l'espace culturel européen.
L'événement est structuré sur trois niveaux distincts, harmonieusement intégrés à l’ensemble général de
l'événement proposé. Les étapes et les techniques de réalisation de la peinture sur verre, les éléments de
peinture spécifiques à la zone moldave constituent l'objet et d'une exposition et de trois ateliers démonstratifs,
soutenus par les artistes de l'atelier „St. Mina”.
Par l’intermédiaire des materiaux promotionnels réalisés, sera facilité le dialogue interculturel, les participants
auront l'occasion d'entendre des sons spécifiques au territoire roumaine, de voir transposés sur verre aspects de
la foi des Roumains de Moldavie, dépassant ainsi les limites de l'espace géographique et approchant de cette
façon, de l'essence de l'âme roumaine.
Le catalogue L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire fait partie des matériaux
L’atelier de Création “ Sfântul Mina ”
L’atelier de création „Sfântul Mina ”a été fondé le
28 Février 2010 à l’initiative du prêtre Constantin
Prodan et il réunit cinq artistes. L’atelier vise à
soutenir l’art de l’iconographie byzantine, les
techniques picturales de l’icône sur bois et celles
de l’icône sur verre, les techniques traditionnelles
de l’enluminure. De son apparition jusqu’à
présent, l’atelier „Saint-Mina” a fait revivre l’art
byzantin, en créant des œuvres qui se distinguent
par la qualité et la précision. Toujours au cadre de
l'atelier tenu dans la paroisse de St. Mina ont lieu
des cours démonstratifs d'iconographie et de
techniques de peinture sur bois et sur verre.Saint Mina icône sur bois byzantine, auteur Poenaru Gabriel
La Sainte Trinité
icône sur verre, inspirée d’une fresque roumaine du XVe siècle, auteur Dionis Spătaru
4
La première exposition de l’atelier „St.
Mina” a eu lieu à Iasi, en mars 2010. Sous le
titre «Enluminure et icône sur bois”,
l’exposition a eu comme but de promouvoir
les anciennes méthodes de création
d’enluminures réalisées selon les techniques
d’impression traditionnelles: gravure en
métal (en creux) et gravure adittive, mais
aussi la promotion des icônes sur bois
réalisées selon les techniques des canons
byzantins qui arrivent à valoriser la tradition
et offrir une particularité à part aux sujets
comme „St. Mina”, l’„Icône de la descente
aux enfers”, „la Dormition de la Mère de
Dieu”, „Le baptême de Jésus ”.
Le saint Voilethème classique byzantin, auteur Dionis Spătaru
L’atelier d’icônes sur verre
5
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
L’Icône sur Verre – Ethnographie et Art Roumain
L’icône sur verre est, de point de vue ethnographique, une catégorie de l'art populaire roumain qui s'est développée en étroit
lien avec la religion. L’icône sur verre, ou la technique de la peinture sur le dos du verre s’est développée initialement en
Transylvanie dans le contexte des influences de l'iconographie byzantine et de l'art de la poterie et du verre apportés par les
commerçants de l'Europe centrale, de Bavière, de l'Autriche, de la Bohême, au XVIIe et XVIIIe siècles, ultérieurement se
développant aussi en Moldavie.
Selon la légende, l’origine des icones roumaines sur verre est liée à un miracle fait à la fin du VIIe siècle, passé au monastère
Nicula, près de Gherla, département de Cluj. On dit que, en 1699, une icône de Sainte-Marie aurait pleuré et le village est
devenu un lieu de pèlerinage. Les historiens affirment que immédiatement après la découverte du miracle, le pays a été
inondé de copies de l'icône miraculeuse. Des reproductions ont été vendus aux pèlerins et de cette manière la technique de
la peinture sur verre s’est répandue dans d’autres coins du pays.
Toutefois, il faut noter que la propagation de la peinture sur verre en Transylvanie est due non seulement à la technique
spécifique basée sur la copie d'un modèle unique, mais surtout aux conditions sociales et culturelles de Transylvanie, à cette
époque-là. Le développement culturel du peuple roumain s’est rapporté à la circulation de certaines formes d’ art et de
culture propres à l'Europe centrale, cependant façonnées dans l’esprit national, expression de la mentalité et de la sensi-
bilité du village traditionnel roumain.
Les Roumains ont adapté la peinture sur verre au folklore roumain, aux raisons religieuses et locales et à l’art populaire.
En Moldovie, le métier est entré du Nord de la Bucovine. Actuellement, en Roumanie existent de nombreux peintres
d'icônes sur verre, dans toutes les régions du pays, avec des styles très différents. C'est parce que les icônes sur verre offrent
une plus grande liberté d'expression par rapport à l'icône sur bois, qui est soumise à des limites canoniques.
7
La Dernière Cènethème classique de l'iconographique byzantine, sur bois, adapté par l'auteur en style populaire; auteur Dionis Spătaru
L’icône sur verre doit être comprise dans le contexte pour lequel elle a été faite: la maison traditionnelle et l'église du
village.Ces icônes reflètent un état d'esprit particulier du paysan roumain de Transylvanie, qui mène sa vie dans un espace
interculturel. Elles sont l'expression des interférences de la pensée religieuse de l’Est avec l’iconographie populaire de
l'Ouest.
D’ici, progressivement, la voie vers le sud de l'icône transylvane rencontre la mystique estique, sa dogmatique et son
hérminye. En ce sens, le fragile matériau du verre est adopté pour réalisations iconographique de grande ampleur, telle le
Jugement dernier ou d’autres compositions pareilles. L’art de la peinture sur verre en Roumanie a émergé et s'est développée
comme métier spécialisé, pratiqué dans des centres de peinture en Transylvanie, mais aussi en Moldavie.
Initialement utilisées comme images religieuses, les icônes sur verre deviennent, à la fin du XVIIIe siècle, element de décora-
tion intérieure des maisons paysannes.
Actuellement, il ya une intention de transposer les
modèles d'icônes sur verre aux icônes sur bois, mais
contrairement aux limites canoniques du style byzan-
tin, l’icône sur verre permet une plus grande flexibilité
d’expression qui surprend d’une manière agréable.
La thématique des icônes sur verre était, initialement,
variée, éléments orientaux et occidentaux se fondant
dans une synthèse originale, tout en conservant le
caractère religieux. Aux représentations religieuses sont
ajoutés des elements laïques, inspirés par le folklore
local, liées aux preoccupations et à la vie paysanne.
8
L’icône sur verre, expression d’une théologie populaire
Au centre de l’icône orthodoxe il y a toujours Jésus-Christ, représenté surtout par Sa naissance, le baptême, la Dernière Cène,
la Crucifixion et la Résurrection. Le sujet le plus fréquent des icônes est la Vierge Marie, surtout la Vierge à l'Enfant et la
Mère des Douleurs, l’Annonciation, le Couronnement et l'Assomption. Les icônes des autres saints sont aussi assez fréquent-
ent, chacun d’entre eux étant appelé à l'aide fonction de certains besoins.
L’icône sur verre a occupé une place d'honneur dans les maisons des paysans,
qu'ils jugeaient comme intermédiaires entre la vie terrestre et la vie éternelle. Les
peintures sur verre enfilées dans les chambers représentaient pour le paysan
illettré un important Livre saint.
Les sources d'inspiration des icônes sur verre de Transylvanie, même au cours du
développement de cet art en Transylvanie, viennent à la fois de la zone centrale
européenne (hypothèse formulée par plusieurs chercheurs) mais aussi de la
culture de l'iconographie orientale, par exemple du mont Athos, répère-clé de la
théologie orthodoxe.
Quant à l'influence de la tradition byzantine et post-byzantine, elle s'est manifes-
tée de l’icône russe en Moldavie, du mont Athos et, fait important, de
l'iconographie byzantine des Pays Roumains.
L’icône (du grec eikon, qui signifie image) est essentiellement liée à la liturgie et
à la prière, et anime le fidèle à adorer Dieu en forme sensible. En contemplant
l'image, le croyant se trouve dans la présence de celui représenté et il Lui adresse
ses prières.
L'Ascension du Christinspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle,auteur Dionis Spătaru
9
Par exemple, Saint-Élie est invoqué lorsque la pluie est nécessaire ou
pour la protection des cultures au cours des tempêtes, tandis que,
pour être protégé par la peste, il y a le culte paysan de Saint-
Haralambie. Omniprésents sont St. George et St. Nicholas. Chaque
saison a son patron protecteur, tout comme les divers types de métiers
ont leur propre patron aussi.
Du point de vue technique (et de l'art), tandis que dans l'Europe
centrale la création est industrielle, en Transylvanie il s’agit d’une
creation surtout individuelle, à spécifique national, où une place
importante est occupée par l'iconographie orthodoxe de tradition
byzantine. Une autre distinction importante est que, tandis que la
peinture sur verre en Europe centrale connait à la fois sujets religieux
et laïques, en Transylvanie elle est presque exclusivement religieuse.
Saint Élieinspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
10
Actuellement, en Roumanie il y a de nombreux peintres d'icônes sur verre,
dans toutes les régions du pays avec des styles différents. C'est parce que les
icônes sur verre offrent une plus grande liberté d'expression que l'icône sur
bois, qui est soumise à des limites canoniques.
En Moldavie le métier est entré par le nord de la Bucovine, mais il a connu
aussi une influence de la peinture russe. Une particularité du style de la
Moldavie est la présence du cadre ou d’une bordure qui se distingue par des
étoiles peintes ou par des motifs floraux , rappellant certaines broderies
médiévales et les peintures du Moyen Age roumain. Généralement apparais-
sent deux personnages peints sur une seule table.
En raison d'un nombre impressionnant de monastères et d’ églises, l’ icône
sur verre de la région de Moldavie va évoluer au fil du temps et va reprendre
des détails et des ornements de leurs fresques, et le style de la peinture sur
verre recevra une teinte plus réaliste. Si les icônes sur verre présentaient
initialement un seul personnage, un saint ou la Mère à l’enfant, l’influence
des fresques détermine les peintres d’aborder des scènes plus vastes, jusqu’à
de vrais tableaux. Les icônes sur verre sont généralement caractérisées par
un grand nombre de personnages (certains ouvrages ont même plus de 10
scènes).
Moldavie
La mise au tombeauinspirée d’ une icône byzantine, sur bois, du Moyen Âge,auteur Dionis Spătaru
11
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
Catalogue
1. Jésus avec la vigne
inspirée d’ une icône paysanne auteur Cristina Constandache
2. La Vierge et l’enfant
inspirée d’ une icône paysanne
3. La Crucifixion
inspirée d’une icône paysanne, auteur Dionis Spătaru
4. La Genèse icône originelle, composition de l’auteur, Dionis Spătaru
5.Le saint Voile
thème classique byzantin, auteur Dionis Spătaru
6. La Vierge et l’enfant
inspirée d’ une icône paysanne, auteur Alexandra Butnariu
7. Saint Georges
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
8. Saint Georges
inspirée d’ une icône paysanne, auteur Alexandra Butnariu
9. La Crucifixion
inspirée d’ une icône paysanne, auteur Cristina Constandache
10. Les Pâques des Blajini
thème original conçu par l'auteur lié aux coutumes tradi-tionnelles, dédiées aux ancêtres, auteur Dionis Spătaru
fr
11. La mise au tombeau
inspirée d’ une icône paysanne auteur Alexandra Butnariu
12. La mise au tombeau
inspirée d’ une icône byzantine, sur bois, du Moyen Âge, auteur Dionis Spătaru
13. Saint-Jean-Baptiste
inspirée d’une icône byzantine, auteur Dionis Spătaru
14. La Sainte Trinité inspirée d’une fresque roumaine du XVe siècle, auteur, Dionis Spătaru
15. Le sacrifice d’Abraham
Icône originelle – composition de l’auteur, Dionis Spătaru
16. Saint Antoine le Grand et Saint-Paul l’humble
inspirée d’une icône copte (égyptienne), auteur Dionis Spătaru
17. Saint Luc
inspirée d’une icône paysanne
18. La Nativité
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
19. La Vierge et l’enfant
inspirée d’une icône paysanne, auteur Gabriel Poenaru
20. Saint Élie
inspirée d’ une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
21. Saint Élie
inspirée d’ une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătar
22.Saint-Haralambie
inspirée d’une icône paysanne, auteur Cristina Constandache
23. L’Annonciation
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
24. La Dernière Cène thème classique de l'iconographique byzantine, sur bois,
adapté par l'auteur en style populaire, auteur Dionis Spătaru
25. L'Ascension du Christ
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
26. Saint Élie
inspirée d’ une icône paysanne du XIXe siècle, auteur Dionis Spătaru
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
Jésus avec la vigne
inspirée d’ une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Iisus cu via
inspirată după o icoană ţărănească icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A4
auteur: Cristina Constandache
17
La Vierge et l’enfant
inspirée d’ une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Maica Domnului cu Pruncul
inspirată după o icoană ţărănească icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A418
Crucifixion
Inspirée d’une icône paysanne. L'auteur a ajouté une frise de branches d'if au bois rougeâtre et des fruits semblables à des calices rouges
Răstignirea
Inspirată după o icoană ţărănească. Autorul a adăugat o friză din ramuri de tisă (Taxus bac) care are lemnul roşcat şi fructe precum nişte potire roşii
Dionis Spătaruicône sur verre,technique tempera, dim. 15/18 cm
19
La Genèse
Icône originelle, composition de l’auteur. Au centre est représen-
téJésus crucifié, „l’agneau immolé dès la fondation du monde”,
avec d’un côté et d’autre de la vigne et des épis de blé, encadré de
séraphins. Dans la première image ci-dessus est représentée la
création du monde spirituel - les anges (représentés par des roues
de feu ailées) dans la lumière divine (le fond en or); les grands
luminaires (le soleil et la lune), les petits luminaires, les étoiles,
l’eau et la terre. Dans l’autre registre est illustrée la création d’
Adam, Dieu lui donne alors le souffle de la vie et pendant un
sommeil provoqué, Dieu fait Eve de la côte d’Adam; suit alors la
scène de l’arbre de vie représenté sous forme de croix rouge, puis
la scène de la chute due au serpent tentateur qui est le gardien de
l'arbre de la connaissance du bien et du mal. Dans le dernier regis-
tre, les images sont à l’inverse, Adam et Eve sont chassés du
paradis, ile sortent de la lumière divine et entrent dans le monde
physique, un ange gardien est situé au passage entre les deux
mondes. Suivent des scènes du monde physique, Eva file de la
laine et ella a déjà les deux premiers enfants - Caïn et Abel; Adam
travaille pour revenir dans le monde qu’il vient de quitter. La
dernière scène présente Adam et Eva en costumes populaires
roumains, comme symbole de la foi roumaine.
Dionis Spătaruicône sur verre,technique tempera, dim. 30/42 cm
20
Dionis Spătaruicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.30/42 cm
Geneza
Icoană originală compusă de autor. În centrul icoanei este
reprezentat Iisus răstignit pe cruce „mielul jertfit de la intemei-
erea lumii” având de o parte şi de alta viţă de vie şi spice de grâu,
fiind încadrat de serafimi. În prima img a registrului de sus este
reprezentată crearea lumii spirituale – îngerii (reprezentaţi de
roţi de foc înaripate) în lumina divină (fondul de aur);
luminătorii cei mari (soarele şi luna) luminătorii cei mici, stelele,
apa şi pământul. În registurl următor este reprezentă facerea lui
Adam, Dumnezeu ii dă suflarea vieţii apoi în timpul unui somn
indus Dumnezeu o face pe Eva din coasta lui Adam, urmează
scena arborelui vieţii redat sub formă de cruce roşie, apoi scena
căderii în ispită din cauza şarpelui cu coarne încolotăcit pe
arborele cunoaşterii. Pe ultimul registru imaginile se citesc în
sens invers Adam şi Eva sunt alungaţi din rai, ies din lumina
divină şi intră în lumea fizică, un înger este pus paznic în poarta
dintre lumi. Urmează scene din lumea fizică Eva toarce având
primii doi copii Cain şi Abel, Adam munceşte pentru a ajunge din
nou în lumea din care au căzut. Ultima scenă prezină pe Adam şi
pe Eva care poartă costume romîneşti ca simbol al credinţei
româneşti.
21
Le saint Voile
thème classique byzantinicône sur verre, technique tempera, dim. 13/15 cm
Sfânta Mahramă temă clasică bizantinăicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 15/22 cm
auteur: Dionis Spătaru
22
La Vierge et l’enfant
inspirée d’ une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Maica Domnului cu Pruncul
inspirată după o icoană ţărănească icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A4
auteur: Alexandra Butnariu
23
Saint Georges
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle icône sur verre, technique tempera, dim. 22/22 cm
auteur: Dionis Spătaru
Sfântul Gheorghe
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 22/22 cm24
auteur: Alexandra Butnariu
Saint Georges
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècle icône sur verre, technique tempera, dim. 22/22 cm
Sfântul Gheorghe
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 22/22 cm25
La Crucifixion de Jésus
inspirée d’ une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Rasignirea lui Iisus
inspirată după o icoană ţărănească icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A4
auteur : Cristina Constandache
26
auteur: Dionis Spătaru
Les Pâques des Blajini thème original conçu par l'auteur lié aux coutumes traditionnelles, dédiées aux ancêtresicône sur verre, technique tempera, dim. 15/20 cm
Paştele Blajinilor
temă originală concepută de autor legată de obiceiurile tradiţionale dedicate strămoşilor.icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 15/20cm
27
La mise au tombeau
inspirée d’une icône paysanne icône sur verre, technique tempera, dim. A4
Punerea în mormânt
inspirată după o icoană ţărănească, icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 22/22 cm
auteur: Alexandra Butnariu
La mise au tombeau
inspirée d’ une icône byzantine, sur bois, du Moyen Âgeicône sur verre, technique tempera, dim. 15/22 cm
Punerea în Mormânt
inspirată după o icoană bizantină pe lemn medievalăicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 15/22 cm
auteur: Dionis Spătaru
30
Saint-Jean-Baptiste
La fête de saint Jean-Baptiste a été superposée à l’ancienne fête européenne du solstice d’été, connue en Roumanie sous le nom de „Sanziene - les Gaillets” (une plante qui fleurit dans les collines à ce moment – c’est pourqoui elle est peinte comme symbole dans l'arrière-plan). Les svastiques sont des roues solaires, conservées comme „les feux de la Saint-Jean"
Sfântul Ioan Botezătorul
Sărbătoarea Sf Ioan Botezătorul a fost suprapusă peste vechea sărbătoare europeană a solstiţiului de vară, numită în România „Sânziene”(o plantă ce înfloreşte pe dealuri în această perioadă – de aceea este pictată ca simbol pe fundal), Zvasticile sunt roţi solare, păstrate în obiceiuri ca „focurile de Sf Ioan”
auteur: Dionis Spătaruicône sur verre, technique tempera, dim. 20/24 cm
31
La Sainte Trinité
inspirée d’une fresque roumaine du XVe siècleicône sur verre, technique tempera, dim. 15/22 cm
Sfânta Treime
inspirată după o frescă românească din secolul al XVicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 15/22 cm
auteur: Dionis Spătaru
32
Le sacrifice d’Abraham
Icône originelle – composition de l’auteur. L’icône est
composée de deux registres: dans le premier registre,
Abraham, pensif, monte sur la montagne sous un ciel
nuageux, suivi de près par son fils Isaac (qui porte un
costume populaire roumain) avec un fagot de bois sur ses
épaules (comme jadis Jésus Sa Croix) pour son propre
bûcher. Au sommet, lorsque Abraham, se conformant au
commendement divin, se prépare à sacrifier son fils,
Celui-ci voyant sa obéissance, ordonne à Abraham
d’épargner Isaac et offer en echange un belier pour
continuer le rituel. Les deux, père et fils, descendent de
la montagne fleurie, le soleil brille en haut. La frise médi-
ane qui sépare l’icône en deux registres forme une croix
avec la pierre d'autel.
Jertfa lui Avraam
Icoană originală compusă de autor. Are două registre : în
primul Avraam urcă îngândurat pe un munte sterp sub
un cer înnourat, urmat de fiiul său Isaac(îmbrăcat în
port tradiţional românesc) ce cară pe umeri lemne
(precum Iisus crucea Sa) pentru propriul rug. În vârful
muntelui, când Avraam vrea sa-şi ucidă fiul, pentru a
îndeplini porunca Domnului, Acesta, văzându-I ascul-
tarea îl opreşte şi-i oferă în schimb un berbec pe care
Avraam îl jertfeşte împreună cu fiiul său dând astfel
slavă Lui. Coboară apoi muntele împreună care acum e
plin de flori şi soarele e sus pe cer. Friza mediană ce
împarte icoana în două registre fornează cu piatra de
altar o cruce.
Dionis Spătaru icône sur verre,technique tempera, dim. 31/42 cm
33
Saint Antoine le Grand et Saint-Paul l’humble
inspirée d’une icône copte (égyptienne)icône sur verre, technique tempera, dim. 17/14 cm
Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Pavel cel Smerit
inspirată după o icoană coptă (egipteană)icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 17/14cm
auteur: Dionis Spătaru
34
Saint-Luc
inspirée d’ une icône byzantineicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Sfântul Evanghelist Luca
inspirată după o icoană bizantinăicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A435
La Nativité inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècleicône sur verre, technique tempera, dim. 15/21 cm
Naşterea Domnului
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 15/21 cm
auteur:
Dionis Spătaru
36
La Vierge et l’enfant
inspirée d’ une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim. A5
Maica Domnului cu Pruncul
inspirată după o icoană ţărănească icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A5 auteur: Poenaru Gabriel
37
Saint Élie
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècleicône sur verre, technique tempera, dim. A4
Sfântul Ilie
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 14/23 cm
auteur: Dionis Spătaru
38
Saint Élie
inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècleicône sur verre, technique tempera, dim. 22/25 cm
Sfântul Ilie inspirată după ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. 22/25 cm
auteur: Dionis Spătaru
39
Saint-Haralambie
inspirée d’une icône paysanneicône sur verre, technique tempera, dim.A440
auteur: Cristina Constandache
Sfântul Haralambie
inspirată după o icoană ţărănească, icoană pe sticlă, tehnica tempera, dim. A4
41
L’Annonciation inspirée d’une icône paysanne du XIXe siècleicône sur verre, technique tempera, dim. 14/21 cm
Buna Vestire inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlXicoană pe sticlă, tehnica tempera, dim.A5
auteur: Dionis Spătaru
42
Catalog
1. Iisus cu via
inspirată după o icoană ţărănească, autor Cristina Constandache
2. Maica Domnului cu pruncul
inspirată după o icoană ţărănească
3. Răstignirea
inspirată după o icoană ţărănească, autor Dionis Spătaru
4. Geneza icoană originală compusă de autor, Dionis Spătaru
5.Le saint Voile
temă clasică bizantină, autor Dionis Spătaru
6. Maica Domnului cu pruncul
inspirată după o icoană ţărănească, autor Alexandra Butnariu
7. Sfântul Gheorghe
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlX, autor Dionis Spătaru
8. Sfântul Gheorghe
inspirată după o icoană ţărănească, autor Alexandra Butnariu
9. Răstignirea
inspirată după o icoană ţărănească, autor Cristina Constandache
10. Paştele Blajinilor
temă originală concepută de autor legată de obiceiurile tradiţionale dedicate strămoşilor, autor Dionis Spătaru
ro
11. Punerea în Mormânt
inspirată după o icoană ţărănească , autor Alexandra Butnariu
12. Punerea în Mormânt
inspirată după o icoană bizantină pe lemn medievală, autor Dionis Spătaru
13. Sfântul Ioan Botezătorul
inspirată după o icoană bizantină, autor Dionis Spătaru
14. Sfânta Treime inspirată după o frescă românească din secolul al XV, autor, Dionis Spătaru
15. Jertfa lui Avraam
icoană originală compusă de autor, Dionis Spătaru
16. Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Pavel cel Smerit
inspirată după o icoană coptă (egipteană), autor Dionis Spătaru
17. Sfântul Luca
inspirată după o icoană ţărănească
18. Naşterea Domnului
inspirată după o icoană ţărănească din secolul XIX autor, Dionis Spătaru
19. Maica Domnului cu pruncul
inspirată după o icoană ţărănească, autor Gabriel Poenaru
20. Sfântul Ilie
inspirată după ţărănească din secolul al XlX, auteur Dionis Spătaru
21. Saint Élie
inspirată după o icoană ţărănească din secolul XIX, autor Dionis Spătar
22. Sfântul-Haralambie
inspirată după o icoană ţărănească, autor Cristina Constandache
23. Buna vestire inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlX, autor Dionis Spătaru
24. 2. Cina cea de taină
temă clasică din inconografia bizantină pe lemn,
adaptată de autor în stil popular, autor Dionis Spătaru
25. Înălţarea lui Hristos
inspirată după o icoană ţărănească din secolul al XlX, autor Dionis Spătaru
26. Sfântul Ilie
inspirată după ţărănească din secolul al XlX, autor Dionis Spătaru
Catalogul „Icoana pe sticlă – tehnică milenară românească” face parte din materialele de promovare a patrimo-
niului cultural românesc realizate în cadrul proiectului „România – pământ cultural”.
Scopul proiectului îl constituie promovarea patrimoniului cultural material şi imaterial al comunităţilor
etnografice din România, prin prezentarea către publicul larg a realizării icoanei pe sticlă– artă şi etnografie
românească – şi a muzicii corale româneşti, în contextul diversităţii culturale naţionale şi europene.
Tehnicile româneşti specifice realizării icoanei pe sticlă, etapele de lucru, metodele precum şi o introducere
asupra originiile, surselor de inspiratie, a motivelor specifice folclorului românesc din zonele Transilvania,
Bucovina, Maramureş, Moldova fac obiectul susţinerii a trei ateliere demonstrative şi a două expoziţii de către
„Atelierul de Creaţie Sfântul Mina”.
Expoziţia se va desfăsura în perioada 08.10.2010 si 10/10/2010 la Frontignan şi pe 13.10.2010 în Sète, urmate
de două concerte corale româneşti care vor fi susţinute de grupul coral românesc Vox Art’Is. Atelierele demon-
strative vor prezenta etape şi tehnici de lucru a icoanei pe sticlă şi se va desfăşura în perioada 09.10.2010 -
11.10.2010 în Sète, Franţa.
Prin intermediul acesturi proiect cultural se facilitează dialogul intrecultural direct, participanţii având
prilejul de a asculta sonorităţi specifice pământului românesc, de a vedea redate pe sticlă aspecte ale credinţei
românilor din zona Moldovei, depăşind astfel limitele spaţiului geografic şi apropiindu-se în acest mod de esenţa
sufletului românesc.
46
Atelierul de Creaţie „Sfântul Mina” a fost înfiinţat pe 28 februarie 2010 la
iniţiativa preotului Constantin Prodan şi reuneşte cinci artişti plastici.
Atelierul are ca scop susţinerea artei iconografice bizantine, a tehnicilor de
pictură ale icoanei pe lemn şi icoanei pe sticlă, precum şi a tehnicilor
tradiţionale ale ilustraţiei de catre. De la apariţia sa şi până în prezent Atelierul
de Creaţie Sfântul Mina contribuie la revigorarea artei bizantine, realizând
lucrari care se disting prin calitate şi prin acurateţe. De asemenea în cadrul
atelierului desfşurat în cadrul parohiei Sfântul Mina se realizează cursuri
demonstrative de iconografie prezentate pe etape şi tehnici de lucru ale icoanei
pe lemn şi pe sticlă.
Prima expoziţie a Atelierul de Creaţie „Sfântul Mina” a avut loc la Iaşi, în
Martie 2010. Reunită sub numele de „Ilustraţie de carte şi icoană pe lemn”,
expoziţia a avut ca obiectiv promovarea vechilor metode de producere a
ilustraţiilor de carte realizate în tehnici de imprimare tradiţională: gravură pe
metal (intaglio) şi gravură aditivă, precum şi prin promovarea icoanelor pe
lemn realizate în tehnica canoanelor bizantine care reuşesc să valorifice tradiţia
şi să ofere o particularitate aparte unor teme precum „Sfântul Mina”, „Icoana
Pogorârii la Iad” , „Adormnirea Maicii Domnului”, „Botezul Domnului ”.
Atelierul de Creaţie Sfântul Mina
Adormirea Maicii Domnuluiicône sur bois byzantine, auteur Poenaru Gabriel
47
Icoana pe sticlă românească este din punct de vedere etnografic o categorie a artei populare care s-a dezvoltat în strînsă
legatură cu religia. Icoana pe sticlă, sau tehnica pictării pe dosul sticlei s-a stabilit iniţial în Transilvania în contextul unor
influenţe din iconografia bizantină precum şi din meşteşugul ceramicii şi al sticlei adus de către comercianţii din centrul
Europei din Bavaria, Austria, Boemia în cursul secolelor XVII –XVIII, ulterior dezvolându-se şi în zona Moldovei.
Conform tradiţiei originea icoanelor pe sticlă româneşti are legătură cu un miracol săvârşit la sfârşitul sec. al XVII-lea
petrecut la Mănăstirea Nicula, din apropierea oraşului Gherla, judeţul Cluj. Se spune că în 1699 o icoană a Sfintei Marii ar
fi lăcrimat şi satul a devenit loc de pelerinaj. Istoricii susţin că, îndată după descoperirea minunii, ţara a fost inundată de
copii ale icoanei miraculoase. Reproducerile după icoană erau vândute pelerinilor şi în acest fel tehnica pictării pe sticla a
fost răspândită şi in celelalte zone ale ţării.
Trebuie totuşi menţionat că răspândirea picturii pe sticlă în Transilvania nu se datorează atât tehnicii specifice ce are la
bază copierea unui singur model, ci mai ales condiţiilor social-culturale din Ardeal, la acea epocă. Dezvoltarea culturală a
poporului român s-a raportat la circulaţia unor forme de artă şi cultură proprii Europei Centrale, modelată totuşi într-un
spirit propriu naţional, ce exprimă mentalitatea şi sensibilitatea satului tradiţional român.
Românii au adaptat pictura pe sticlă folclorului românesc, motivelor picturii religioase locale şi artei populare.
În zona Moldovei meşteşugul a pătruns din norul Bucovinei. În prezent în România există forate multi pictori de icoane pe
sticlă, în toate zonele ţării cu diverse stiluri. Aceasta deoarece, icoana pe sticlă oferă mai multă libertate de exprimare decât
icoana pe lemn, care este supusă unor limite canonice.
În prezent există intenţia de a transpune modelele icoanei pe lemn pe sticlă, însă spre deosebire de limitele canonice stilului
bizantin, icoana pe sticlă permite o mai mare flexibiliate a expresiei care surprinde în mod plăcut.
Icoana pe Sticlă - Artă şi Etnografie Românească
48
Tematica icoanei pe sticlă era iniţial variată, elemente orientale şi occidentale se contopesc într-o sinteză originală, însă îşi
păstrează caracterul religios. Reprezentărilor religioase le sunt adăugate elemente laice inspirate din folclorul local, legate
de viaţa şi preocupările ţărăneşti. Icoana pe sticlă trebuie înţeleasă în contextul pentru care a fost realizată acesta fiind :
casa tradiţională şi biserica din sat.
Aceste icoane reflectă un mod de gândire specific ţăranului român transilvănean, trăitor într-un spaţiu intercultural. Ele
sunt şi o expresie a interferenţei gândirii religioase răsăritene cu iconografia populară apuseană De aici, treptat, drumul spre
sud al icoanei ardelene întâlneşte mistica răsăriteană, dogmatica şi erminia sa. În acest sens, fragilul material al sticlei este
adoptat pentru realizări iconografice de mare amploare, precum Judecata de Apoi sau compoziţiile cu prăznicare.
Meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă, în România a apărut şi s-a dezvoltat ca meşteşug specializat, practicat în centre de
iconari răspândite în toată Transilvania, dar şi în Moldova.
Întrebuinţate iniţial ca imagini religioase, icoanele pe sticlă devin, spre sfârşitul sec. XVIII, elemente de decor al interioare-
lor ţărăneşti.
Icoana pe sticlă expresia unei teologii populare
Picturile pe sticlă au ocupat un loc de onoare în casele ţăranilor care le considerau intermediari între viaţa pământească şi
cea eternă din rai. Picturile pe sticlă înşirate în cameră erau pentru ţăranul analfabet o importantă Carte Sfântă.
Sursele de inspiraţie ale icoanelor pe sticlă transilvănene, chiar pe parcursul dezvoltării acestei arte în Transilvania şi în
diferite centre din Transilvania, provin atât din aria central-europeană (ipoteză emisă de mai mulţi cercetători),cât şi din
49
zona culturii iconografice răsăritene,spre exemplu chiar de la Muntele Athos, esenţial reper teologic ortodox.
Cât priveşte influenţa tradiţiei bizantine şi post-bizantine, aceasta s-a manifestat dinspre icoana rusa prin Moldova, dinspre
Muntele Athos şi important, dinspre iconografia de tradiţie bizantină a Ţării Româneşti.
icoana (din grecescul eikon, care înseamnă imagine) este esenţial legată de liturghie şi rugăciune şi îndeamnă credinciosul
către adorarea lui Dumnezeu în form� sensibilă. Contemplând imaginea, credinciosul se află în prezenţa Celui reprezentat
în aceasta şi I se roagă. În centrul icoanei ortodoxe se găseşte întotdeauna o reprezentare a Domnului Iisus Hristos, înfăţişat
mai ales prin Naşterea, Botezul, Cina cea de Taină, Răstignirea şi Învierea Sa. Subiectul cel mai des întâlnit în icoane este
însă Maica Domnului, mai ales Maica Domnului cu Pruncul şi Maica Îndurerată, împreună cu icoanele Bunei-Vestiri, a
Încoronării şi a Adormirii Maicii Domnului. Sunt frecvente şi icoanele Sfinţilor, fiecare dintre aceştia fiind chemat în ajutor
în funcţie de anumite necesităţi. Astfel, de exemplu, este invocat Sfântul Ilie când este nevoie de ploaie în perioadele de
secetă sau de apărarea recoltelor în timpul furtunilor, în timp ce, pentru a fi ocrotit de ciumă, ţăranul se închină Sfântului
Haralambie. Omniprezenţi sunt Sfântul Gheorghe şi Sfântul Nicolae. Fiecare anotimp îşi are protectorul său, aşa cum
diversele categorii de meşteşuguri îşi au propriul Patron. din punct de vedere tehnic (şi artistic), în vreme ce în Europa
Centrală creaţia este industrială, în Transilvania este o creaţie mai ales individuală, cu specific naţional în care totuşi un loc
important îl ocupă iconografia ortodoxă de tradiţie bizantină. O altă distincţie care se impune este că, în vreme ce în Europa
centrală pictura pe sticlă are atât subiecte religioase cât şi laice, în Transilvania este religioasă.
50
În prezent în România există foarte mulţi pictori de icoane pe sticlă, în toate zonele ţării cu diverse stiluri. Aceasta deoarece,
icoana pe sticlă oferă mai multă libertate de exprimare decât icoana pe lemn, care este supusă unor limite canonice.
În zona Moldovei meşteşugul a pătruns din norul Bucovinei însă a cunoscut şi influenţe ale picturii ruse. O particularitate
a stilului din Moldova este prezenţa cadrului sau a chenarului care se distinge prin stele pictate sau prin motivul florilor,
amintind de unele din broderiile şi picturile evului mediu românesc. Aici apar de obicei două personaje pictate pe o singură
tăblie.
Datorită existenţei unui număr impresionant de mănastiri şi biserici, icoana pe sticlă din zona Moldovei va evolua în timp
şi va prelua detalii sau ornamente din frescele acestora, stilul picturii pe sticlă va căpăta o tentă mai realistă. Dacă iniţial in
icoanele pe sticlă era ilustat un singur Sfânt sau Maica cu pruncul, influenţele frescelor îi determină pe pictori să abordeze
şi scene mai ample ajungându-se până la icoane praznicare. Icoanele pe sticlă sunt în general caracterizate de numărul mare
de personaje (ca dovadă lucrările complexe cu mai mult de 10 scene).
Moldova
51
L’Icône sur Verre Technique Roumaine Millénaire
