ilARllStAV HA5Eil

PERIPEIIITE ERAUUTUI)

SI|LIIAT sUEilH

Traducere din limba cehd gi notede Jean Grosu

ART

Cuprins

Cenrpa iNreiin spatele frontului

I. Intervenlia bravului soldat Svejk ln rdzboiul.,,.7

II. Bravul soldat Svejk la Direclia poliliei . . . . 16

ru. Svejkinfalamedicilorlegiqti ......24fV Svejke dat afardde labalamuc. . . . . . . . . . 30

. V Svejk la comisariatul din strada Sal-orra.' . . . . . 35

\tr. Svejkseintoarceacas6 .......42VII. Svejk pleacS la oaste . . . 52

VI[. Svejksimulant ...58IX. Svejklagarnizoanll.... ....74X. Svejk, ordonanli la preotul de campanie . ' . . . . .94

XI. Svejk se duce atfeldkuratul OttoKatzsi oficieze slujbareligioasi de campanie . . . . . . 115

XII. Controversireligioasd ......L25KII. SvejkseducesdmiruiascS... .'...L32XIV Svejlq ordonanldlalocotenentul-major Luk6S . . . . . L46

XV Catastrofa .. .. . 185

Canrrl A DouA

Pe front

I. PeripeliileluiSvejkintren ....... 199

III. Anabasa lui Svejk spre Bud6jovice . . . . - .2L8m. Pdlaniile lui SvejklaKir6lyhid . . . . . . . . . 282

[V Noisuferin{e... ......339V De la Most pe Litava spre Sokal . . 363

Cenrpe A TRErA

Gloriosul dezastru

I. TraversAndUngaria ...409II. LaBudapesta.. ......465ru. De la Hatvan Ia granila Galiliei . . 516fV MarschierenlMarsch! ......564

Camra A PATRA

C o ntinu area g lorio s ului de zas tru

I. Svejk in coloana de prizonieri rugi . . . . . . 613II. MAngdierea duhovniceascd . . 638m. Svejk se reintoarce Ia compania lui . . . . . . 647

PoSTFATA AUTORULUT r"A CARTEA lUrel . . . . 689

l

l

I

lntervenfia bravului soldat Svejkin rizboiul mondial

Carevas6zic$, ni.I-au ucis pe Ferdinandi, i se adresd mena-i:ra domnului Svejk ca.re - dupS ce pirdsise cu ani in urm5. ser-yiiul militar, fiind declarat tAmpit iremediabil de cdtre comisiamedical5 militard-fuliaacum din negolul de cAini, nigte pocitanii& eotarle vagabonde, c6rora Ie ticluia pedigriuri false.

In afard de aceastd ocupafie, suferea de reumatism gi tocmaiiyi ungea genunchii cu a1ifie camforatd.

- Pe care Ferdinand, doamnd Mi.illerov6? intrebi Svejk con-dnuend sd-gi maseze genunchiul. Eu cunosc doi. UnuI, servitor ladrqhistul PruSa, care a bdut odat6, din gregeald, o sticli cu uleide p5r, celdlalt, Ferdinand Koko5ka, care adund cdcdlei de cAine.

-\u-i nici o pagubS, nici de unul, nici de altul.

- Dar, conagule, e vorba de domnul Ferdinand, arhiducele dela Ifunopi5te, ila gras qi cucernic!.

- Maica ta, Hristoase, strigl Svejk, asta-i bun5! $i unde i s-aint6mplat asta, md rog, domnului arhiduce?

_ La Sarajevo, conagule, qtifi, cu revolverul. Trecea pe acolocrr arhiducesa lui, in automobil.

- Ia te uit6, doamnd Mtillerov6, in automobil! Pdi, te cred, undomn ca el iqi poate ingddui asta gi nici prin minte nu-i trece cAtde tragic se poate sfrrsj o plimbare eu automobilul. $i incd Ia Sarqievo;in Bosnia, carevasizici, doamn5 Mtillerov6. O fi isprava turcilor.D4 da, n-ar fi trebuit sd le IuEm Bosnia qi Her,tegovina. Sd gtiicf, asta e, doamnd Mtillerov6... CarevasdzicE, domnul arhiduce ercum in lmp6r6lia cerului. S-a chinuit mult?

- Domnul arhiduce qia dat duhul numaidecAt, conagule. Curevolverul nu-i glum5. Nu demult, la noi la Nusle, un domn s-a

1 Franz Ferdinand (1863-1914), arhiduce, nepotul lui Franz Josef. Uci-derea lui la Sarajevo la 28 iunie L9t4 a constituit pretext pentru declanga-rea Primului R6zboi Mondial.

Cenrnl iurAr

jucat cu revolverul; gi-a impugcat toatd, familia gi pe deasupra giportarul ca.re se dusese sd vadd cine trage la etajul trei.

- Unele revolvere, doamni Miillerov6, nu iau foc nici in rup-tul capului. Sunt de diferite feluri. Ei, dar pentru domnul arhi-duce gi-au cumpdrat, desiguq ceva mai bun gi m-ag prinde cd omulcare i-a frcut-o s-a imbricat frumos pentru treaba asta. GAnde,ste-tenumai: sE tragi in domnul arhiduce e lucru mare. Nu merge sd-limpugti ca braconierul pe pddurar. tntAi gintAi, cum te infEliqeziinainte-i? Pentru ci nu-i ingdduit sd te apropii ln zdrenle deun domn ca dAnsul. Trebuie sd ai filindru, dac[ wei sd nu te iapolifistul de guler.

- CicE ar fi fost mai mulli, cona,sule.

- Pei, cred gi eu, doamn5. MiilIerov6, spuse Svejk, isprdvind cumasajul; dacd dumneata ai wea s5-l impqti pe arhiduce sau peimp5rat, de bun6 seamd cd.te-arsfEtui mai intAi cu cineva. Unde-smulfi, gi minte-i mai mult6: unul zice una, altul, alta, gi aga seface treaba, cum spune si imnul nostru. Principalul e si pAndeptimomentul cAnd ili trece pe dinainte un asemenea domn. A,ga s-aint6mplat, dacd ili mai amintegti, cu domnul cela, Lucheni, carea injunghiat-o pe rdposata noastr5. Elisabeta cu stiletul... in timpce se plimbau impreun6. Te mai pofi increde in cineva? De-atuncinici o impdr6teasd nu mai iese Ia plimbare! Ei, dar soarta asta iiagteaptd qi pe alfii. $i.o sd vezi, doamnd Miillerov6, or si ajung6gi la !ar, si la !arin6, gi poate cd, fereascd Dumnezeu, chiar Iaimpdrat, daci de pe-acu au inceput-o cu nepotu-su. Bdtr6nulare mulli duqmani. Chiar mai mulli decdt Ferdinand. Cum spu-nea mai deunizi un domn la c6rcium6: are sd vind wemea c6ndimpdralii or sd pice unul dupd altul, gi nici procurorul-generaln-o s6-i scape. Pe urm5., neav6nd cu ce plSti consumalia, c6rciu-marul s-a vSzut silit sd-I dea pe mAna poliliei. Doar dornnul i-a arscArciumarului o palmd gi polilaiului dou5. L-au ridicat cu dubagi l-au dus sd se trezeascS. Da, doamnd Miillerov6, multe se maiintAmpl5 in ziua de azl! Asta-i o pierdere grea pentru Austria.CAnd eram militar, un infanterist l-a impugcat pe cdpitan. $iaincdrcat flinta gi s-a dus la cancelarie. I-a spus cd n-are ce cdutaacolo, dar el ii didea intruna cd trebuie s5-i vorbeasci domnuluicdpitan. Cdpitanul a iegit afard gi c6t ai zice pe;te i-a ars douiperechi de palme. El a pus mdna pe flintd qi I-a gdurit drept ininimd. Glonlul a iegit prin spinarea domnului cdpitan qi-a mai

In spatele frontului

fficut gi pagubd in cancelarie; a spart o sticli cu cernealS si s-aupdtat actele oficiale.

- $i ce s-a intdmplat cu soldatul? intrebd dupd un r[stimpdoamna Miillerov6, in weme ce Svejk se imbrdca.

- S-a spdnzurat cu cozondracii, spuse Svejk, periindu-qipdl5ria tare. $i, c6nd stai sd te gAndeqti, nici nu erau cozondracii,,lui. Ii ceruse imprumut de la un gardian - cic5-i cad pantalonii.De ce? Sd aqtepte pAni l-or impuqca? $tii, doamnd Mtillerov6, insitualii d-astea toli igi pierd capul. Pe gardian l-au degradat gii-au mai dat gase luni de inchisoare. Dar nu le-a fEcut pe toate. A;ters-o in Elvelia gi azi face pe predicatoruI ln nu gtiu ce bisericd.Azi, doamnd Mirllerov6, nu sunt mulli oameni cinstili pe lume. Eucred ci gi domnul arhiduce Ferdinand s-a ingelat in privinla omu-lui care l-a lmpuqcat la Sarajevo. A vizut si el un domn acolo qigi-o fi zis ci e un om cumsecade dac5 strigdura. $i c6nd colo, dom-nul acela l-a doborAt. CAte gloanle i-a tras, unul sau mai multe?

- Gazetele scriu, conagule, cd domnul arhiduce era ciuruit.A descdrcat in el toate gloanlele.

- Da, treaba asta se face foarte repede, doamnl Mtillerov6,grrizay de repede. Eu, pentru o treabd ca asta, mi-ag cumpSra unBrowning. Pare o jucdrie, dar po,ti impugca cu el, in doud minute,doudzeci de arhiduci, slabi sau gragi, Ia alegere. Cu toate c5, intrenoi fie vorba, doamnd Mirllerov6, intr-un arhiduce gras nimereqtimai qs6l dec6t intr-unul slab. i1i aduci aminte, c6nd qi-au lmpuqcatregele in Portugalia? $i acela era un bondoc. Cred gi eu: unde s-amai vdzut rege slab?... Ei, acu eu md duc la cArciuma ,,Potirul" gi,

dacd o veni careva dupd foxterierul pentru care am luat arvuni,spune-i cd e Ia crescdtoria mea de lalard,, c5 i-am tdiat de curAndurechile si ci nu poate fi transportat pAn-ce nu i s-or vindeca; nude a1ta, da' sd nu rdceascS. Cheia las-o Ia port6reas6.

in c6rciuma ,,Potirul" nu era decdt un singur mugteriu: agen-rul secret Bretschneider de la Siguranfd. CArciumarul Palivecsp5la farfurioarele, in timp ce Bretschneider incerca zadarnic s5-Iraga de limbi.

Palivec era cunoscut ca spurcat la gur6; cuvintele ,,cur" gi

-dcat" ii reveneau pe limbi Ia fiecare doui vorbe. in acelagi timpera insd qi un om citit gi nu pierdea prilejul sE recomande tuturor

Cenrpe iN:rAr

pasajul in care Victor Hugo pomenegte de ultimul cuvAnt adresatenglezilor de comandantul vechii gdrzi a Iui Napoleon in bdtdliade la Waterlool.

- Frumoasd var6, nu-i aqa? incepu vorba Bretschneider.

- Ca un edcat, rdspunse Pa1ivec, aranjdnd farfurioarele lngalantar.

- Mare bine ne-au fbcut dia, Ia Sarat'evo, relui BretschneiderfEri sI pard convins.

- Care Sarajevo? intrebd Palivec. Vindria din Nusle? Acolo, infiecare zi e cdte o inciierare; aga-i la Nusle.

- La Sarajevo, in Bosnia, domnule cArciumar! Acolo l-auimpugcat pe arhiducele Ferdinand. Ce ai de zis?

- Eu, unul, nu mE bag in daravelile astea; n-au dec6t sd mdpupe-n cur cu tofii, rdspunse cuviincios domnul Palivec aprinz6n-du-gi luleaua. Intr-o treabd belalie ca asta, nu-i greu si-!i fr6ngigdtul. Eu sunt negustor; dacl vine cineva qi cere bere, ii dau bere.Sarat'evo, politici, arhiduce riposat... nu-s de nasul nostru; astanu poate duce dec6t la Pankrac2.

Bretschneider amuli qi, dezamdgit, $i roti privirile prin cArciumS.

- Aici atArna pe wemuri portretul impiratului, reincepu eldup6 un rdstimp. Chiar acolo unde e oglinda.

- Da, aveli dreptate, rdspunse domnul Palivec, atArna aiolo,dar s-au clcat muqtele pe el, aqa cd l-am suit in pod. $ti!i cumse-ntAmpl6: se gdsegte un degtept sd spuie o prostie qi, cdt ai batedin palme, incep sd curgd nepldcerile garH. Asta-mi lipseqte?

- Trebuie sd fi fost ur6t de tot la Sarajevo, ce zici domnulecdrciumar?

La aceastd intrebare directi ;i vicleand, domnul Palivecrdspunse cu multd pruden!6:

- Pe wemea asta, in Bosnia pi Her,tegovina e ingrozitor decald... Cdnd fEceam acolo armata, Iocotenentul iostru iqi puneagheali la cap.

-Lace regiment ali slujit, domnule cdrciumar?

- Nu lin minte toate fleacurile, niciodat6 nu m-am intere-sat de cdcSliquri de-astea gi niciodati n-am fost curios sd le gtiu,rdspunse domnul Palivec. Prea multd curiozitate stric5.

1 Generalul Cambronne i-a rdspuns comandantului britanic la propune-rea acestuia de capitulare: ,,Cicat! Garda moare, dar nu se predd"1n. red.).

2Numele unei inehisori din Praga.

10

In spatele frontului

Agentul secret Bretschneider amuli de:a binelea gi fala luiposomordtd se mai invior6 abia Ia sosirea lui Svejk care, intrAnd inc6rciumd, comandd o bere neagre, fEcAnd urmdtoarea observafie:.$i la Viena e astdzi zi de doliu."

Ochii lui Bretschneider incepurd sd luceasc5 plini de speran!5gi spuse scurt:

- La Konopi5te sunt arborate zece drapele negre.

- Ar trebui si fie doudsprezece, fu de p6rere Svejk, dupd cetrase o dugcd.

- De ce dou{,sprezece? intrebi Bretschneider.

- Ca sd fie numlr rotund; cu duzina socoteala se face mai uqorgr apoi revine gi mai ieftin, r6spunse Svejk.

Se agternu o tdcere pe care tot Svejk o intrerupse oftAnd:

- Carevasizicd, acum e in imp6r[fia cerurilo4 deie-i Domnulveqnicd slav6. Nici n-a apucat sdrmanul sd ajungd impdrat. Perremea cAnd frceam eu militdrie, un general acdztrt de pe cal gi,foarte liniqtit, qi-a dat duhul. CAnd au vrtt sd-l ajute sI se suieiar pe cal, au bdgat de seamd cd era mort de-a binelea. $i c6nd tegendeqti ci trebuia sd fie avansat feldmareqal. Asta s-a intAm-plat la o paradd militar5. Pardzile astea sunt lucru dracului. $iia Sarajevo, tot o paradd trebuie sE fi fost. imi aduc aminte ciodatd, la o astfel de parad6, imi lipseau douizeci de nasturi lamundir gi pentru asta mi-au dat paisprezece zile de carcer6, dincare doud le-am fEcut ca Lazdr,legat fedele$. Dar, in armat6, frrddisciplin5 se duce dracului totul. Locotenentul nostru Makovecne spunea mereu: ,,Dac6 n-ar fi disciplina, md, tAmpililor, v-a!icatSra ca maimulele in copaci; milltdria vd face oaineni, idiolilor,neisprdvifilor!" $i n-avea dreptate? Inchipuifi-viun parc, sd zicemLa Karlakl, gi acolo in fiecare copac c6te un soldat fEri disciplini.Vedeli, de asta m-am temut eu intotdeauna.

- Sarajevo, relu6 Bretschneider disculia, e isprava sArbilor.

- VA lngelafi, rispunse Svejk,. asta au ficut-o turcii, dinpricina Bosniei qi Herlegovinei. $i Svejk iqi expuse opiniile salein legdturd cu politica externd a Austriei ln Balcani. Turcii aupierdut in 1912 rdzboiul cu Serbia, Bulgaria si Grecia. Ei ar fir-rut ca Austria sE Ie sari in ajutor gi, pentru c5 n-a fbcut-o, l-auimpugcat pe Ferdinand.

rParc in Praga.

11

Cnnrna iNrAr

- Ti-s dragi turcii? se adresd Svejk cArciumarului Palivec. fi-sdragi cAinii agtia pdgeni? Nu !i-s &agi, nu-i aga?

- Mugteriu-i mugteriu, zise Palivec, fie el si turc. Noi, negus-torii, nu linem socoteald de politicS. Pldtegte-fi berea qi qezi incArciumd si trdncdneqte ce pofteqti. Asta-i principiul meu. Mi-etotuna dacd cel care i-a frcut seama lui Ferdinand al nostru e sArb,turc, catolic sau mahomedan, anarhist sau ,,mladoceh"1.

- Bine, domnule cdrciumar, gl5sui Bretschneider care lnce-puse sd tragl din nou nddejde cd dintre cei doi, unul tot se vaprinde in hor[, dar trebuie sE recunoagteli cd asta-i o pierderemare pentruAustria.

In locul cArciumarrrlui rdspunse Svejk:

- Pierdere este, nu se poate tagddui. ingrozitoare pierdere.Ferdinand nu poate fi inlocuit cu orice dobitoc. N-ar fi stricat insdsd fie ceva mai gras.

- Ce weli si spunefi? se inviori Bretschneider.

- Ce weau sd spun? rdspunse liniqtit Svejk. Uite, foarte sim-plu. DacE ar fi fost mai gras, nu mai incape indoialS cd l-ar filovit damblaua inainte, cAnd alerga Ia Konopi5te dupd babelecare adunau vreascuri qi ciuperci pe mogia lui, qi n-ar mai fipierit de o moarte aga de rusinoasd. Stau qi md gdndesc: nepo-'tul imp6ratului... gi dumnealor... il impuqcS. E o rugine, vuiescgazetnLe. La noi, la Bud6jovice, cu ani in urm5, intr-o micd ceart6,in pia!6, a fost injunghiat un negustor de vite, un oarecareBietislav Ludvik. Negustorul avea un fiu, Bohuslav, qi oriundes-ar fi dus sE vAndd porci, nimeni nu cump5ra nimic de la el gifiecare zicea: ,,Asta e b6iatul injunghiatului, o fi gi el un hofomanca tat-su." PAni la urm5 a fost silit sE se arunce in Vltava de pepodul de la Krumlov; a trebuit sdJ pescuiascS, s6-l invie, sE pom-peze apadin el, ca s6-;i dea ultima suflare in bralele medicului intimp ce-i frcea o injec[ie.

- Ciudate comparalii mai faceli dumneavoastrS, spuseBretschneider cu tAIc. Incepeli cu Ferdinand qi isprdvili cu unnegustor de vite.

- Da' de unde, se apdrd Svejk, Doamne feregte! Eu sd facasemenea apropiere? Domnul cArciumar md cunoagte. Spune gi

I Membru al Partidului Nalional Liberal.

t2