Coordonatori:

Petru NeguriLector la Universitatea Pedagogici de Stat ,,Ion Creang6" din

Chiginiu. Doctor in sociologie Ia Ecole des Hautes Etudes en Sciences

Sociales, Paris. A fost cercetitor invitat la Centrul Franco-German

Marc Bloch, Berlin, EHESS, Paris, gi UC Berkeley. Este autorul cir{iiNi hdros, ni traitres. Les icrivains moldaves face au pouvoir soildtique

sous Staline, Paris, LHarmattan,2009 (apiruti in romdni la Editura

Cartier, Chiqiniu, 2014). Este coeditor platzforma.md.

Vitalie SprinceanISociolog gi intelectual public, cofondator gi coeditor al platformei

de gAndire criticl platzforma.md. A fdcut studii de licenfi in gtiin{e

politice la Sofia (Bulgaria), master in filosofie la Chiqiniu (USM); in

prezent este doctorand la George Mason University, Fairfax, Virginia,

SUA. Interesele sale cuprind sociologia urbani, sociologia religiilor,

sociologia politici, migcdrile sociale, filosofia politice, literatura, cri-

tica Iiterari, cinematografia.

Vasile ErnuAbsolvent al Facultdlii de Filosofie (Universitatea ,,Al.I. Cuza",

Iagi, 1996) s,i al masterului de filosofie (Universitatea Babeg-Bolyai,

Ch$, 1997). Autor de rubrici Ia mai multe ziare gi reviste. Vasile Ernu

este unul din fondatorii 9i coordonatorii platformei CriticAtac. Vo-

lume principale: Ndscut in URSS (Polirom, 2006); Ultimii eretici ai

Imperiului (Polirom, 2009), Sectanlii. Micd trilogie a marginalilor(Polirom,2016).

REPUBLICA MOLDOVA

LA

DE ANI

0 incercare de bilant

25

CARTIE Ristoric

CARTIER

Editura Cartier, SRL, str. Bucuregti, nr.68, Chigineu, MD2012.

fevfax: 022 20 34 91, tel.: 022 24 01 95. E-mail: cartier@cartier. mdEditura Codex 2000, sRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuregti.

Tel/fax:022 210 80 51. E-mail: romania@cartier. mdSuportjuridic: Efrim, Rotca gi Asocialiiwww. cartier md

Cdrlile CARTIER potfi procurote online pe www.shop.cartiet.md

$iin toote libtdriile bune din Romdnio 5i Republica Moldova.Cottiet eBooks pot fi ptocurate pe iiooks, Bornes & Noble 5i pe www.cortier.md

LIBRARIILE CARTIER

Librdria din Centru,bd. Stefan cel Mare, nr. 1 26, Chigindu. Tel. lfax.02221 4203.E-mail: librariadincentru@cartier. mdLibrdrio din Hol, stt.Bucuretti, nr. 68, Chigindu. Tel.: 022 24 i0 00.E-mail: librariadinhol@cartier. md

Comenzi CARTEA PRIN POSTA

CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24 sectorul 2, 02071 2, Bucuretti, Romania

Tel./fax: (021) 210.80.51

E-mail: romania@cartier.md

www.cartier.md

Taxele po$tale sunt suportate de editurS. Plata se face ramburs, la primirea coletului.

Colec,tia istoflc este coordonati de Virgil P6slariuc

Editor: Gheorghe Erizanu

Lector: Anda Yrsan

Coperta: Vitalie CorobanDesign/tehnoredactare: Marina Darii

Prepress: Editura CartierTipiritd la Bons Offices

Petru Neguri, Vitalie Sprinceani, Vasile Ernu

REPUBLICA MOLDOVA LA 25 DE ANI

Edilia l, septembrie 2016

O 2016, Editura Cartier pentru prezenta edilie. Toate drepturile rezervate.

Cerlile Cartier sunt disponibile in limita stocului $i a bunului de difuzare.

Aprobat de Comisia de seleclie pentru editarea c;r_tii nalionale

9i editat cu contribulia Ministerului Culturii.

Descrierea CIP a Camerei Nalionale a CdrliiRepublica Moldova la 25 de ani : O incercare de bilanl / coord.: petru Neguri, Vitalie Spr?nceani,Vasile Ernu. - Chiginiu : Cartier, 2016 (Tipogr. ,,Bons Offices"). - 360 p. - (Coleclia ,,Cartier istoric,,ISBN 97 8-997 5-7 9 -902-7 ).

500 ex.

lsBN 978-9975-86-101-4.

323 (47 8) + 9 4 (47 8) (082)

R46

Cuprins

Vitalie Sprtnceand, Petru Negurd. Tranzi\ia in Republica

Moldova: instruc{iuni de utilizare. Introducere .........................7

Petru Negurd. Republica Moldova la un sfert de veac

de tranzilie: intre un comunism ratat $i un capitalism neinceput? .................19

Ion Marandici. Statul fe're autonomie: o istorie de succes

la periferia Uniunii Europene? ...........................53

Florin Poenaru. Rominia - pimAnt basarabean ............ ............................79

Andrei D ev e atkov. Confl ictul transnistrean: situa!ia

actua1[9iperspectiveledeso1u!ionare......................

Viorel Ghrbu. Economia Republicii Moldova intre indiferenllgi incompetenll.25 de ani de ezithri qi egecuri .......................116

Dorina Ro;ca. Economia mixtl de tranzilie in Republica

Moldova. O analizd institu{ionali a reformelor din anii'90 ......................... 146

Victor Goti;an O scurti istorie a presei din Republica

Moldova (1991-2016) ................179

Snejana Dru{d-Sulima. Evolulia protecliei drepturiloromuluiinRepublicaMoldova(1990-2015)................ ...:........208

Vitalie Sprtnceand. Cum ne revoltem? O istorie subiective

a protestelor in Republica Moldova (1989-2016) ...................224

Rebecca Chambeilain- Creangd. Minoritili prinse intre sufletqi bani: transformarea relaliilor de munci gi economia moraliintr-o intreprindere globali din Republica Moldova postsovieticd ............. 257

Diana Cheianu-Andrei. Migra(ia dupl independenla

Republicii Moldova: dimensiuni, valori, proiecte de via!6 ............................299

lenniftr Cash. Limltele renaqterii culturale: Viala siteascI

Ei miEcarea folclorici din Republica Moldova ....................... 338

Tranzilia in Republica Moldova:instrucliuni de :uttlizar e. Introducere

Aniversirile, mai mult sau mai pulin oficioase, reprezintl nigte

prilejuri de refleclie asupra intervalelor de timp ,,aniversate". Cei25de ani de independenli ai Republicii Moldova constituie o ocazie

mai mult decAt potriviti pentru o suspendare (temporar[, desigur)

simbolici gi reflexivl din timpul istoriei, ca s[ arunclm o privireinapoi pentru a vedea ce am ficut in raport cu ce ni se intAmpli intofi acegti 25 de ani.

De ce aniversarea a 25-a constituie un prilej mai special decAt

altele care au mai fost sau care vor urma?

Rlspunsul ar trebui sd !in[ nu atdt de particularitllile gi carac-

teristicile intrinseci ale numerelor, cAt mai ales de realitilile sociale

care dau substanll acestor numere. Cei 25 de ani rcptezinld un nu-

mir semnificativ, ,,rotundl', atdt pentru Republica Moldova 9i mol-

doveni drept comunitate, cdt qi pentru cetelenii luali parte, fiecare

cu povegtile sale individuale.La25 de ani de independenfi, Republica Moldova are o intreagl

generalie de adulli care au tr[it doar in cadrul acestui stat indepen-

dent. O generalie care s-a niscut in primele zlle ale independenlei,

a urmat liceul gi universitatea gi a flcut deja primii paqi in via(a pu-

blici (in politicl, in afaceri, in gtiinli sau in qcoli). Aceastl generalie

post-independenll nu a treit nicio zi in vreuna din realit[1ile dincare Republica Moldova igi trage, simbolic, originile - Uniunea So-

vietic[ sau Rom6'nia Mare.

Ea convieluiegte alituri de alte cAteva generalii, ai clror repre-

zentanli au traversat perioade diferite ale istoriei sovietice. Existl o

generalie (chiar dacl in scidere continul) care a prins valul trau-

matizant al transform[rilor sociale radicale de la inceputurile insta-

ur[rii puterii sovietice in Basarabia: deportdrile, industrializarea,

colectivizarea, foametea. Allturi de aceasta existi 9i o alti generalie,

care a prins mai ales vremurile relativ linigtite 9i fericite, privite re-

trospectiv, ale unei alte fele a realitdlii sovietice: invi(imintul gra-

tuit, proteclie sociall gi medicala asigurat[, construclia fabricilor

gi uzinelor, creEterea nivelului de trai 9i a consumului. Mai existi,

desigur, gi alte generalii - una care a prins qi realitilile de dinaintea

instaurlrii puterii sovietice in Basarabia, alta (din care fac parte 9i

autorii) care s-a nlscut intr-un sistem ce se destr[ma chiar sub ochii

lor gi care s-au maturizat deja intr-un alt sistem...

De ce aceasti noui generafie de adu[i - s[-i spunem generalia

,,independenlei" - ar fi atit de interesanti de vreme ce celelalte au

istorii cel pulin la fel de remarabile prin tragismul, eroismul sau ba-

nalitatea lor? Din dou[ motive, cel pulin. Pentru ci, pe de o Parte,aceasti ,,nouf' generalie a fost formati intr-un climat social Ei politic

in care fiecare dintre generaliile precedente a incercat si proiecteze

asupra ei o anumitl versiune a trecutului ca fiind singura adevlrati(uneori prin intermediul unor pdrghii politice la indemdnl),fiecare

a insistat ca celelalte adevlruri si fie declarate minciuni, si fie desca-

lificate moral sau chiar s[ fie scoase in afara legii, fiecare a incercat s[se prezinte drept singura depozltatdlegitim[ a trecutului.

in acelaEi timp, fenomene mai largi, precum globalizarea econo-

mic[, revolulia tehnologiilor informalionale, explozia internetului qi

a relelelor sociale, au afectat gi ele, Ia rAndul lor, stilurile de viali 9i

felul de a fi ale acestor noi generalii de adulli din Republica Moldo-

va, expunAndu-le unor procese despre care generaliile precedente nu

prea aveau gtiin!6 9i experienll: consumerismul, realitatea virtual[a jocurilor electronice, migrafia de masi, comunicarea instantanee.

Generalia post-independenli e prima care a rupt ciclul tradilional

de transmisiune a cunoaqterii de la bdtrdni la tineri: e o generalie

care concomitent inva!5. gi invalI, adici predi (abiliteli de utilizare a

noilor tehnologii) gi invali (experien!6 de viali in acelaqi timp).

E adevirat, totodatd, c[ transformirile dure prin care a trecut

societatea noastri dupl 1990 au creat nigte inegalitili sociale gi eco-

nomice profunde, care au fracturat generaliile - inclusiv ,,generalia

independenlei" - in interiorul lor. Astfel incit aceeaqi generalie cu-

noagte o paleti de stiluri de viafl determinate de accesul inegal la re-

surse economice gi culturale. Vom da doar un exemplu extrem: pe de

o parte, avem un cetdlean X, ndscut in 1991 intr-o familie imbogilit[in ultimii 25 de ani, care inva![ la Harvard, gi pe de alta, un cet[leanY, niscut gi el in 1991, dar intr-un mediu de ldrani pauperizafi, care

iqi intreline familia muncind temporar pe gantierele de construcliidin Moscova. intre aceste doui, cazuri extreme, exist[, desigur, o va-rialie de mobilitdli ascendente sau descendente, mai mult sau maipulin spectaculoase. Totugi, este de remarcat cd mecanismul mobi-htefilor sociale este progresiv eliminat din sistem, accesul la resurse

educalionale gi culturale devine mai inegal, iar formarea unor clase

sociale distincte gi tot mai izolatepare greu de stlvilit.,llranzilii' moldoveneasci se caracterizeazd printr-un soi de

,,pluralism by default", dupd cum a definit expresiv un politologstrlin societatea gi sistemul nostru politic din primul deceniu de

dup[ independen![r (observalie valabil[ gi pentru vremurile de maitirziu). Din motivul acestui ,,pluralism f[r[ voie", vechile generalii -gi ideologiile lor - nu au fost descalificate in mlsura in care si fieexcluse din viala public[. Dimpotriv6, mu{i cet[leni integrafi reugit

in vechiul sistem, capitalizAnd putere politici si resurse economice,

s-au acomodat cu succes gi la provoc[rile ,,tranzi[iei". Aceasti tole-ranfl relativl fa]i de resursele, mogtenirile gi discursurile contradic-torii ale trecutului, care definegte unul din paradoxurile gi farme-cele ,,tranzi{iei" moldovenegti (in raport cu cea a statelor baltice, de

exemplu, in care s-a dus o politici extrem de restrictivi fa[[ de trecutgi memoria istorici), a condus la sudarea unor solidarit[li intre ge-

neralii, reproducdnd diverse culturi, etosuri, discursuri ideologice gi

feluri de a fi care au avut Eansa de a coexista.

Astfel, avem astlzi tineri adul]i din ,,generafia independenlei"care cred c[ URSS a fost singurul cadru politic in care se putea triiacceptabil gi care igi croiesc preferinlele 9i comportamentele politiceqi electorale in funcfie de aceastl convingere. Exist[, totodati, unalt grup de reprezentanli ai aceleiagi generalii care implrt[gesc cu

' Wry, Lrcan. Pluralism by Default: Weak Autocrats and the Rise of Competitite Poli-

,ics. Baltimore, Maryland, 2015.

pirinlii gi bunicii lor (sau unii dintre ei) credinla c[ RomAnia Marea fost unica perioadd in care basarabenii au dus-o bine gi implinit.Pini la urmi, asa cum a ar[tat-o Ion Marandici in studiul din acest

volum dupi exemplul clasei noastre politice, ,,noile" generalii au fi-cut casi bund cu cele ,,vechi" - de exemplu, noii politicieni-business-meni cu preqedin{ii RM, fogti aparatcici ai sistemului sovietic, atuncicAnd i-a apropiat un interes comun, acela de a face din statul RM unplan de afaceriprofitabil.

Asa sau altfel, aceast[ ,,generalie a independenfei" este, zice tnadevir banal, viitorul 1arii. Ea reprezinti viitorii politicieni, oamenide afaceri, intelectuali, ingineri, contribuabili care vor achita pen-siile generaliilor curente (inclusiv a noastri). E important deci sievalulm, in acest punct, ,,mostenirea" pe care generalia in cauzl oprimegte cu titlul de ,,realitate" de triit gi de modelat mai depdrte.

Tocmai din acest motiv - al necesit[lii unei evalulri -, cu toa-tI subiectivitatea asumat[, a apirut volumul de fa15. Ce ar scoate laiveald o asemenea evaluare?

C[, dupl 25 de ani de ,,tranzi!ie", RM pare s[ se afle azi intr-unimpas greu de deplqit. Impasul are mai multe dimensiuni:

- Politici: o societate captiv[ administratd de un regim politicoligarhic (un grup restrdns de persoane care, firi a avea o le-gitimitate politici deplini, delin pdrghiile de control asuprainstitufiilor statului).

- Economici: o societate s[rlciti cu o economie la pimAnt gi

care are de plitit, din bani publici, un furt comis de un gruprestrins de persoane (vezi mai sus).

- Sociali: o societate in care intre 1/5 gi /a din populafiemuncegte permanent sau temporar in afara hotarelor tirii,o societate in care migralia masivl a destrlmat familii, iarimpreuni cu siricia a ficut din Republica Moldova una dinmarile surse de trafic de persoane, o societate cu o sclderedemografici dramatici.

- institulionali: toate instrumentele ce pot schimba situatia se

afl6 sub controlul unor mAini (gi minli) care nu doresc schim-barea 9i care au un interes major, ca situalia sI rlmini la fel.

Astfel, riscul institulionalizirii unui regim oligarhic pare, inacest moment istoric, mai evident ca oric6rnd.

- Intelectuali: nu existd, in momentul de fa!i, o viziune inchega-

ti asupra modului in care aceasti societate ar putea funclionain urmltorii 10-20-30 de ani (ceea ce s-ar numi un proiect de

!ar[). Toate proiectele discutate intens in spaliul public - inte-grarea europeane gi aderarea la UE, aderarea la Uniunea Va-

mali sau orice alti entitate inspiratd de Federalia Rus6, unireacu RomAnia - sunt emanate de absenla unui proiect de !ari, de

vreme ce fiecare dintre aceste opliuni presupune atagarea firiila proiecte deja existente, exterioare spaliului RM. Lipsa unorasemenea proiecte de lari - ce ar miza pe eforturi, resurse 9ipe inteligenli locale - face foarte dificili construirea unei re-

fleclii critice coerente asupra regimului politic actual.

Impasul profund in care ne afllm, dupd 25 de ani de indepen-

denli, este un prilej in sine de a ne intreba, 9i a incerca s[ ciut5m rls-punsuri, asupra acestei crize complexe, ce pare greu surmontabill.

Cknd se termind tranzi[ia?

Pentru noi, niciodati. Nu pentru cdar fiun blestem al destinului.

$i nici pentru cd ar fi inevitabili. Ci pentru ci e inscrisd in logiciistorice gi politice mai largi pe care nu le mai putem controla.

Republica Moldova a intrat, ca majoritatea lirilor postsocialiste,

firl voia ei in tranzilie (iegind din alt[ paradigmi conceptuali egu-

ati - ,,restructtrarea"l rus. ilepecrpofir<a). Din punct de vedere in-telectual, tranzilia a devenit perspectiva pe care o parte hegemonicla lumii - in general Occidentul - a interpretat realitilile din fostullaglr socialist. Aceste lentile au fost folosite intens, constant 9i au fost

legate de diverse suporturi (epistemologic, financiar, politic) incit au

ajuns si devini singurii ochelari prin care societifile postsocialiste

se priveau qi se infelegeau pe ele insele.

'z Pentru o istorie critici mai elaborati a ,,tranziliei" gi a ideologiei tranzi\iei vezi:

Rudolf L. T6k6.s. ,,Transitology": Global Dreams and Post-Communist Realities.In:Central Europe Review.Yol2, No 10, 13 March 2000; Boris Buden. Zond de trecere:

1l