Roman, Nemeti 1978

8/7/2019 Roman, Nemeti 1978

http://slidepdf.com/reader/full/roman-nemeti-1978 1/157



I



CADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE RE BI C O C I AL IST E OMÂI A

STTUTUL E ARHEOLO LOTEA E ARHEOLOGEI

PETR ROMAN IOAN NMT

CULTURA BADENÎN OMÂNIA

J f i · . l

[

r uî

fLTURA ACAE ME REUL C SOCALSE ROMÂA



s A R

Iodee 7

Isoi eeăo 9

aaog desopeio 1Aia de ăspdie, med geogafi 8

Eemeee ompoee ae Bade di Româia 2 eăie B. Loţee Oiee di piaă D Oe e

di os E Oiee di mea F eama . Iome 22Peiodiaea desopeio Bade di Româia 39

Poes de egoaizae 6

Reaţiie de omiăţe Bade oţofe Kosoa 49

Poza ooogiă a desopeo Bade di Româia 6

Îadaea aă a feome Bade

Îheee

esă

Bogafe eve

Die Badee K i Rme (Zsammefassg

kg de idge d de Tafe

/

8

63

6

7

145

7



I N T R O D C R E

lt po i t p �omenul Bd l dit 1l i i iti ltl l Eopi ttl şi d d Ai d ăpîdi pid îti ţiti di Igolvi Ugi y

ti Cholovi Poloi şi Roi ilţl l iţidpîă dî î Eop lă oîd î ţitil ţot c c piliştii holoi '

tii şi polozi oliti tipi şi iloi i gipiod i cpli i i igolvi oi piod d tziţip poc bozi l Bd pziă i dtlpt oi şi ltoii d lt toltl d î il lcltil poii bozli d şi vig d lgătă ît l olitidi vtl gii şi bozli illiot

Evidţiid lgăti î şi lt i opl ltl din)dl Eopi ( i Coţoi Kotol Ezo Hlldi) şic t zo cltl gotoli ol Bd ip ig tii

P ioil oii lt Bd opă îdobi ţitil ti C o ct oi îpşi opii dpă coibiil 1oâşti c o lti Tizpolg Bodogz şiBd ptt i hotîo doc tl lo d gt lî oâii p iţii ît d tă ă lvz

pl i pobl i îd î lip o ti hc po şi b ipi poii p c c o lui vo i o î i di op tlă şi lă

dî şi pbliîd ot dopiil Bd d p tioiloâii î covişi ă şi oă cvîtipot d p îo poblă d i l î Euop c îti ct i dopii di oâi pot i itl şi lgi di oii d şi cl pi xclă oşti d tip ooi dgă co lipiă d

ipo ă pocl d otii l lio bozli tipi şi cli gii di pii Api i Ti oă ol dobit d ipot

Mil piî ii Bd dopi p ioiloâii povi pop î oli di ci d p pi i lo oi P pi o o oioi oi

Ana innţ a ia n a Sand (Mioi 1949 98; Bhn



O OAN N

(pe Ad Ado lb A. eF oc KoV ăăie te Ng E Poo A R I z)p ltieledieşilo eetătoi şi zeogfi (T Bde Boo N CidioşE De Ditş D Igt C Kc ă Z NâS,

?I. Neti detl R V Z Pi ltile lo deoebit îl opă şezăile de l Pişolt şi Cti pe pop egl odtă eete iitielo t l pp

edte fo elztă el tele DideşPolt ilăCei oei Vişo Chăl di tlogl dopeiilo pezeedili tl d del ipl de şez de l Pişcoltpitoll efeto l oi le coidii p l ăil tle de ifilte le eleetelo Coofi di od l ăi fg. ş3 şi ăpătil de l Pişol ît ope li I Nei ş o f ci tfl :I Neti î Clt Bde î Ro p fg ig.

4ee copită

dpă pl ăi elize o dto li Al. Pc fig. ete oopie dpă pll itili elti d l eşti îoci d Zifig 1 ete opi ei ie elizte d N. ido Rl cpitoloşi iltiei ît îtoite de Pe Ro şi o fi i tfl PetRo î Clt Bde î o p fig pl otogfiil îtelizte î lbotol Itttli d holoi di Bcşt dePei D i

tell ete odot pe zo gogfi î cdl cto ptii şi t î dee to detliil c pt of dte fo

lotoe.Dez pbliăii deoiilo Bd fot i d fptlă tte oogfiă ltii Coofi pei dle cltte obietelo Bde şiî elşi tipedei o ipoteeleete de ioize îe ele doă feoe ctl

Idee bt de piil ş îelege o etoi eeptiiîd eiloit l ede lăii e p l dipoziepe pblie teilele deopeite Ati i blie olegilo' Bde V Booe N Chdioş Ditş go De

C K Z. N ş V Zie otă do ă fie izo d doc c şîde l ietige tto oeelo holoic le pti dfeet dă ele iile lo di f gilo oi ot obietl o lize opette

Pet bilitte e e p td illo dIgoliUgi şi Ceoloi dtoă li collo B Be I Ed li N liz N Ti I. To şi d Poî od peil

Rezlttele eetăilo ef î hli d e Itit fU d gechite di delbe b coce pof V iloipeetl ib de ide pof V lo şi olboo i tt l îeleee elilo clii d c gl d d lePeilei Ble



ITORICU CERCEĂRIOR

mnţ\ a un dsoprr Badn d p roru Romn ogsm a Rm 1866 16 fg 27 pud Bannr 1956 8 n 2 ar apuat un framnt d srahn arrst dsoprt a Sînnr

(ju Bhor; a no p 1 24 Framn s psra în Muu nţon dn Budapsta (Bannr 1956 8)utur Ban au fos atru dsoprr d a Boa Mon

tanpuntu oţn (Bannr 1956137 omnat aavs (184952apud Bann 1956 9 n 16) asupra rora va rvn F1926 91 95 D a Ba Vh st mnţonat o strahn Band tr mp 18�1 378 pud Bannr 1956 9 n 19) ot aoo afu unosu Mkr 1897 pu Bannr 1956 n 23 o strahn udou sprţtur

Roska 1932 30 a puct dsopr rst aaa u MhaHost 193923) a fut onsd asupa mt st a utu

Bn gturor p r un fm d aa u a hduu tmpurup aa unu chnur dup dnumraatît frnt întînt în rua d pJ închn fmoruu) dscopt în aa rşuu

Moj 19491950 156 ş fg 28) a arut doprr d aRa rspt BoşaMon utu Kosoc

n monorfa a asupa utur Bdn Pc Bannr 1956137mnţona ş ptru pun cu d cop r d p roru mnnus Rşa Boa Monn na pc B a Vh fnd pat dn gr în Iuo

P a dsoprror mnţona d Bnnr ct cu oat nu s uur d o prnar sp uua Bdn ocup p hrţpuat d Bru 190 p VI 1961 p 3 o pra d a apusa arpaţ Odna Bnau în înrgm

sor (190 107 110) prupun fmara uuo Prm Pa Omn p un ş dntrun fond Badn

n trtua româns d pJa, rfrr a cuua Badnînp s dn ma frnt dup 196 D a rşu d r jud BhorSvr Dmau 1967 73 74 p /13; dm 1968 27 264 a futunou o şr p cr a atruo uu oofn ot d coo

VI Moj ( onund Boşa MonanCoan u Rşa Roan 1977 b n. 6) Ban 1956 9) ap oaa u Moj (v n 3 nd dou un : R



OMN ON NM

iia i m i B P Dmi . A coii aibi ama ii ooi Dmiac T a ia mo x cii Ba b i a ma a ai aa oazi b i mioa i coii a Oa

ii i Cimii Rioi Aa coiio i cio a Oaa Roia Gaamb 5 0 o ozioa o 0 3 c ii a R Baaica 77 3 Di aaaa am c i i mi i ocica aco a c camic ia i Tia i gi am a Tizaogâ Booz i Ba ciobi Cooi oa 0300 m acim Di aca oaaa coczia comoaiii io mio ca

acii Oaa R op ct 3 ozi a bi iicac oi obaii o 0 oi o ci a acii ca a bic mi oa Pima camioa a caio ioci a c Ciaa iaam ac a i aia cio ooiic co c a aa ioii Romii ccaa oa a mai cg ac coibii cii a ia ao ci icoiz Ba - Pc i Ba ooac c aza a Cooi Coaa aic Cooi Rom i iici c cbg A

Ho o. t 3 aa i xia i zo agi oac co io a z i i iaia moogaii i a o b 0 c i o Cooi a a c ao a ia oiii xim aai xia a i aia acia i maom a P a oa i a - oi o 0 a aai

Cmi z im a cio ca a Dboi o aom i Dmia - Ş

c ca coii aibi cii Cooi mio i"m oaic aai cii Ba ia ig ciiCooi b

Di Cio a o a ca coii Ba c Ni E i a Cii i iCaiBob

0 ig 0/ a bica ca i aiic a m Gm

C i mi a a Coica io ahooic Coma

3 - ioaz a c c coii aia io şi a MaC oazia bicii coiio a i i Di

ac 5 ai c oibi xi chia azi a iBa Pc ioa c i a oii a Oaaaca ii Ci i Uim

a baza cii omai Oi 3 - a xia



SOR RROR

Roman (1976 a 13 51 - 53 p 3/1 reaa o separare net adesoperror oţoen de ee Baden punînd în edenţ reaţe eordou utur eouţe or parţa snrone (be 61 g 8 9ea1976 a preena dsoprre de aatr Badn psate în Mueujudeean Arad

Catao gu e co peririor(pre zentare n or ine geo gra fic ă)

v ehe p 1 12 oa Modoa ou jud araSeernReaare dup V Boonnţ (1976 n 1971 a nord de sat în grdnaououu onsntno mn în pou une gop pentu r

md sa osat contuu unu comp ahoog Sa etuat un sondaju dmnsune de 180 100cm ce sa adînt pîn a 115 cm Su souaa sa oseat un sat de utur gos de ra 40 cm de a aarua se adîna în 40 cm o oap u dmeree de 90100 mr a se putea prea orma Fundu grop ea ars n stratu de uturmaterau arhoog a ost sros; goapa îns conţna un materama ogat onstînd dn eam nus dou ase înrge ragmente de a a trea p 2/1113 uţ de chrp ars arsureu so me oase de anmae dou ser Maerau se ps

re a M Rer p 1 13 o Tma Mre jd Tm) n Mu n 12 563 dn doae Andu s se an s mnar p 4/8ae ru cond de dscope nu ne sn o

Bb he p 1 2 o jd Tm) a Hmpe (1891 378menţon o schn u do desp Bnnr 1956 9 n 19b Un empar mor cmc r 97 6 p Banner956 9 n 23 Amor oe nu e m coe de dcopere n u BT n 38 sîn însae e mne cme p 6/1-6despre cre înrn gsu nnr ch e sce moe : 25sepmre 88 uo pm osme cor o dedescopere Bea Vche în pma 878 pe o cm Baane Un arco dspre nme 236 37 38 în o 4 n s ap 189 dca Mha Smon sdnt s B)

înna ae p 1 nr 21 o în jd ) a n co Nyîn M BT se a mn de sch de a p /4 oca ponedn juru Sînncoau e b Dn co po cs s a eu parţa a coaa gener mee dn Sînnoa ) pon mnee erme de a p 5/13 5-10 Ee au ost pe o

"

e"

nm nor gopa nsp" Şen p 1 nr 0 co jd Ad) Dn cce ee de . hn în 1964 a e p ne emce u n 14 362p 8/1 14 363p 8/2 14 365p 8/4 4 366 8/3 E ot cse e pe at înre com

re e dm er dsr prse ss pe re dre



PETR 1

Sîe Ge ( 1 nr co ecigi jd rd) zA, obiectee c in 1 91 (a noi 2/1 10 şi 3/6 0) rovin dea "înt vcior (Drnr 190 fi 10/) Acoo n ren cet neted în 963 şi 196 a fect ri d inforre de cteEgon (1970, 1, ), corin orint de i Bodrog

kereztr ib dem fig 10/1-3) şi retri de ocire Bdn fat a adniea de 90 100 c Acetea deranja, roabi oee Bodrogkereztr (bde 45) şi era deranate, a rînd or orinte aatice Printre retrie Baden trae z rarcat şiae de bovine şi ovicarine b z JA, neinvntariat (a noi, 3/2-)ragente ceraice din nct "ridrie, c rin cercetri derafa, de Anton aer în 196 şi 196 z J ninventi,ragent ceraic ( 9/2-) dnae din nc înat" Tot acoo, retri odrogerzr ii og ornn

odog No ( 1, nr co nc jd Ard) z J, neinventariat crcetri de rfa efece în 1966 d i , în nct"Pdre" ecoerirea cont din cinci frgen ceraice aacteitice ( 4/1 5)

Zdeni (l 1 nr 2, co enac, jd Arad) Din cerceti derafa, n Mz JA e teaz fagentee ceraice tate 4/11 (gite n 195) şi 4/12 (c oc de decoie "a ii" )

Arad ( 1, nr 1, nicii) a Arad No, din gdina A,cercetie, efectate în 19 de E Drner, a recerat ai te fagente ceraice ( 9 10, z JA, in 1 3 2) b Arad

ai, neinventariat z J fragent e trachin ( 3/1) decoerite E er rin cerceri e teren în 196Ma ( 1 nr con jd rd) Din cerctrie d ten, efec

tate e E rner şi A Gire în nct "oi rovin fragenteeceraice : 7/9 ( inv 13 001) , 7/10 (in 13 00), /1 ( inv 13 00) Dinaceai nc anci ovc a ce frene de /11 ( in13 ) şi 7/1 ( in 13 ) Toae trez z

P ( 1, 16 o jd r) n z e trez fragente ceraice neinenriae itrate noi a / - , c oc

d rovenien "a ii rec şi frgent e /9 tot de Pecica, din vehea ceie a zei rnt e a fig / - afo cee de i e 166 in dcrir i De (190 60),af c nct ii eşe n o i ridict, e o fottera rei

Sîaa ( 1 c jd rd) n nct "ee vechea git fragnt cri d /6 (z in 13 3 )

a ( 1 nr 1 j rd) D e oc faricii cridrovine frant ceri a /, ce în 19 (}z , inv

14 970)Sînae ( 1, co brban a niciii Oradea,d ihor) . N şti oc decoeririi enionat de Rr (166 16,fig 27 a d anner 196, n 2) Din cercetri de rf rovinateriae din ai te ncte : b. "Pod oii", ita şn ona dinre Pea şi riş eede (Ditraşc, T 196 1 ) in hotar conei, Dirşc (ibde ) connz "o eş



SORU R]OR 13

ana S miraşc mi mnionaz c pnce c dopriri an anin (1969 n. 10 ) şi e Ţini (196 262 n 26)ezare Cooni crei cermi ee ornna c ncizii f nz TCO in 424 e ec ramn ceraice rae a p. 56 /1-6 c oc de proenien probabi od pricopi

radea (p. 1 nr 15 icipi d. Bihor) . Maerirae n Mz. TCO c paredin coecia ehe din coeciaam şi din prie de inare eece n 1959 196 n Sca nee hrie şi Crmidrie (poia am 1962 159160ored 196 10) z. ABn prae maeriaee co.rdo cee ndeoebi dn pnc herie erie rheo /t',)oice ai menione a C imitr- ' 'oi fos descoprite în partea de sud Rulkovsi {t,�)A l/ -:C.\

nicipii Orde pe n ren nmi Sa prim era <ăămăe· pri e (. i. 1 )

ca ee ramna n mie emn e mi imane din pnc de edre

1 Obevee aerae Baen

Cooen e a OaeaSa nomă e Choşan

'heooic iin herie şi Crmidrie Dmiraşc T (196 n. ) menionz şi n a reie emen de pe Sca şi anme Cimiir Rioi e nd r proni o ceaş Baden dona de ieiiec nii pedoic dn Oradea (Mz. TCO in. nr 0i) . eşie ire a p. 9/1 - 1 pron din pnc Crmidi(z TCO co. he in. 1 1 1 1 2 10 2 15 2 1 2 190 2 192

2 193 2 200 0 212 001 5 0035 005 319 ) re meriorz. TCO o. m in 9 01 a neinenri rzin pi in. 65 9 61 9 6 a neinenria z. o. Ardo in. 9 61 9 63 9 65 9 6 9 4 9 6 9 3 9 0 9 10 9 13 9 1 9 16 9 1 - 9 22 9 2 - 929 29 9 3 9 39 9 0 9 42 - 9 50 9 2 - 9 59 9 61 69 9 0 9 1 9 3 9 5 9 9 0 9 9 90 993 9 9 ) coperi n pn heri şi n ir . 0 3 13 - !

Girş'Ud

liş(p. 1 n. 10 o. d. Bihor). eri z.

( i 3 692 3 69 3 696 3 13 3 14 3 2 3 29 3 31 3 3 3 3 44 - 3 6 3 9 3 1 3 5) reza din pri (mir196 2526) reri e pra (idm 196 3 - /1 -3 in co. E Poorn n o. nii pdoi Sprie ee n 1966 pnc ri p o Crişi p d i o aşzare arii crii ooni i 196 26) d i







� d p ştăe lac

m

BIX

"

BX

BX b:·"

�/?� ., eVI� . � . : . . .

Fg. şi işi hiţ pan cu obieLivele arhegice (miă d Al Păesu)



OR RROR 1

urior iura de irra a ig 2 (a noi ig 5) în conemnae uneecomee Baden oroorînd daee i asîndue e anu urioroervm c decoeririe Baden e rueaz în dou zone noae de noicu A i B (ig 5), aae a 6 m dian una d aa Treuie îns inueama de au c o mre are din erenu a nre cee dou zone era

deja disrus de ucrri moderne aeriau rezua se sreaz a uzO (inv 462) şi uz JB (inv 658 662, 668 67) i ee iusra enoi a 7 6 2 4 5 6a C I b uneaFînînii n o ovcs am maeria ii sra în uz JB nv8 234, 8 236 8 238, 8 24, 8 242, 8 244, 8 248, 8 249, 8 252) a noi 94

\

O

Panu ăăuo a Cuş obe Ba uă ra

işoara ( , nr 7a, cun în hoaru sauui Ciume co Sanisu jud Sau are ) n co ovcs cu meniunea ve onyvs,în mai mue ragmene ceramice Baden Reaare mei care reuune eisena unei aezri e aces oc

Beea ( , nr 3, co Sanisu ud Sau re) enru ocaizare ooim aceeai chi înocmi de unescu (v mai sus Ciumeşi a noi ig 4) aeriaee rovin ecusiv din co ovcs i sînsrae a uz JB B a b Sur ura v Zirra 968, n ) acoo rovin ragmene cermice în are nenvenariae în re mai muesu aceai numr (inv 7 273, 7 274, 7 276 7 278, 7 282, 8 23 ) B XIII Ceaea ieurior ( inv 7 7 4, 7 84 7 8, 7 87 , 7 864, 7 866 7 874,



OMAN, 10AN NM

95, 992), dun de niip X Hotarul evreilor pe malul pîrîulierea frmene ermie neinventariate au cu nr inv 8 701, 8 69.Marialele de la era în ilutrae de noi la pl 16/2 -9 ; 17-18; 19/1-3,5 16; 20)

Cae (pl 1, nr 6, oraş jud Sau Mare ) Din ceretrie de eren

efecuate de meti în Muz OC aflm fragmente ceramice adenneinventariate din dou puncte a CareiCozard pe marginea şoeleiCarei - Moftinu Mic lîng drumul e porneşte pre Domneşti pe teraaîrîaşului Merge şi b Carei ald a 2,5 m mai departe de primulpunct pe malul aeluiaşi pîrîu a noi pl 22/1-8

Foe (pl 1, nr 30, om jud Satu Mare) Din materialul aflat încol ovc şi ererile de ren efeuate la Niipria vehe N meipreupune eitena aolo uni aezri aden dir de rira deniip

Umăt (pl 1,

, î jud Sau ar) n împia joan depare de pimonl Tdului în pe teraa cund a pîrîului Sehereşa în 1968, au efeuat puri de informare în puntul Dîloci(Dumitraşcu 1969, 1 5 ) e un fot grind înconjurat de mlaştii laadîncimea de 15 - 150 cm întrun ol de culoare neagrgluie auaprut returi ceramice atriuite de decoperitor culturii Coţofeni (bm, 2) Din acet trat pornea o groap cu materiale Coofeni printre careşi o ceaşc fragmentar ornamentat cu împunturi ueive Materialul e ptreaz la uz OC şi la uz TCO (inv 7 879) a noi pl 60; 61; 668; 69/13

Ceăluţ (pl 1, nr 29, com Cehal jud Satu are) Aşezare iuape prima tera a hlului pe un eren plan la ferma C A în piemon tulTşadului rin pturi T ader a deoeit do niveuri de cultur unul aden - Coofni ( el inferior) alul Oomani tîrziu (el uperior) Materialul e preaz la Muz JS (inv 3009, 30050, 30059, 3006 30 062) a noi pl 6 i 63, reprodue prin amiliaea colegului T ader

Locu e escoee ec�oscte a. Valea riuli Muz JA in 1 80 (pl 9/1; la Holte 1939, 223, fig 2 care conemneaz nr inv 83,dar col liceului din Arad inclu ulterior în aeea a muzeului) Atual

mente în Muz b. uz T inv 1 291, 1 293 1 297, 1 301, 1 30,mai multe fragmene eramice ilutrae de noi la pl 7/18aţ evefcate a Din Satu Mic (com ilindia jud Arad)

n col Diaconecu (prae la lieul din neu) r i fragmente ceramiceaden (infor Egon Drner) b. n uz TC e ptrez trei fragmeneeramice culee în 1969 de Sever Dumitraşu de pe Ţarina din rzacom ilindia (jud Arad) pe valea Cigherului (Dumitraşcu 1972, 5 n 2)a noi pl 2/2 - Nu ştim dac ee acelaşi oieciv u punctul a.

A ia e pîi e me i ul geo ga fic

Din prezentarea aalogului rezult aproimativ 55 puncte u de Foperiri e pot fi pue în legr u proleme ale ulturii aden Am ecludintre ele pe cele de la ocşaMontan aetea fiind mai rîn lega de



ARA D RspDR 9

Booneanţ 966 349 ; Roman 976 a 3 p. 3 /2 ş i 4 -6 ). Decoperiie de mai ez din inveigaea ao epoci a din coecţionioie Ne pem aşepa aşada ca viioae cecei dedicae peciaaceei pobeme compeze banţia haa c aia de pndie acii Baden Daee de cae dipnem n pezen ne da dep

aimm n c ace compeae e va eaiza mai e n adncimecci eioia imiee n de pe acm conae

4 6km

/-

G

( - eăra aeăor Ba cu eu eoa oreu Roâe

u • aeăr co uoae eeee Cooe

ic . Beci a aibi cii Baden oa paea de ve aRomniei gend şi o ag zon de conac c ca oţoeni Beci960 p. V idm 96 p. ) Roman 976 a 3 şi p 3 / ) a acodaibio aden cmpia oa neoi mşinoa a Banai ; ia n işana pe ng cmpia oa adgnde şi zona de niip d mpiaNi şi mpia aeii pivşe zona de cmpie dn mediaa apopiee a piemoni ea a coneva dp aceaşi ao (bem) decopeii Baden c n pocena idica de eemene ooeni Spe e decea egine epeciv paea piemonan şi monan a Banad şi e) zona eaeo mai na vie inamonane şi peşei



OMN, 'ION NM

u oii onn noi 1 n u nu zon gogi

on ui oo h iun g oă ună u inuă ijo

2 Ţinuu in Bg i iu iont ijo u i i nă ingăi u (în Bg i u i ( uui ănăo no în i iu ii ză ii in i uni ; u inun i joă iiuui nu uno oii Bn fu to ii i i u fo ifini int iin i f oii nt n

3 Ţinuu in juii uniiiuui O (i 7) unuin i inn in un iuui nu ooi ionn in ung nă în oi iii ni înă uoin i jo ig hoogi oii înt ît o i O înăi în ii oi uio nt oun ouii oofni u inti uiiăi Bn ; iit în i jo îngiă zBn ;

4 O ă zon u og oii Bn iu fig 6figuă ion iă ăi înn o ă găuă în gu uu ioi i oniii oofoogi ăgiun oun in ouă zon în fo iniE no ni i uui i u i iuui ii u 3 - 0 u zoni ăino ontinuă u iuui in un nii ă ionă n zon vt (ii i i i i nuzăi Bn : i ( "oz i "Bo iui niăuoini Viio oiozi ui ihi io i uui ini on oă in i n ină ăi ( oină uui u 2 2 i ginăi ă z "u i i in ionu nuui

v uui i ni - ină u oinnu o iferenţă iuin 7 in zon oiint uin iti : oui Bn "u i intio hău o inionn iu onin o n Bn n i niă n 3 - 6 ăt zon ionn iu Bn ă uni infun ooni

in xu i u ă i vin inounităio n nu nui o i zon

ioă tnui în oi o un nii. zon o ut fi oin n viio ăi oo n i fă oii Bn i. i n t i nu iit ii in i i zon inn iui Bn u vin ooni on zuă inoii ii i utui ( on 19 6 i in inu



RI DE RASPNDRE

:zon. Est posibil dci în azul de fţ grnia ulurl s suprapunăpet ca gografică Culoarul Crnei din zona motaă şi piemontan

ăajului a uşurat pătrunderea elemeelor Coţofni spr împia Ierului«rani şi Ecda. Prznl oofeni la Supuru de u, Unim, Celuţ

înt dovezi lar în est sns

7. Lătura şză or Ben ( ) cu medl geograf n j u Bihor ; u • es operir Coţo



MNT COMPONNT A CTRII BADNDIN ROMÂNIA

A Aşe ză ie

Daele pe care le avem la dipoziie în eul de rccioae provenindîn mule cazuri din puri eecuae penru ale epoci Aşezrile culuriiBaden în iuae pe erenuri cu o aliudine joa unele inundabile peun el de grinduri cum ee cazul la irişu de riş Dumiraşcu 196, 27 -2), Unim idem 1969, 4 1 4) pe alele le gim pe eraeerelaiv joae Valea lui iai = Roa 192, 7),mai înale ubulcuOradeaSalca Sînnicolau are) au pe promonorii Slacea Ordenlic 1972, 6 idem 197, ) a Berea iumeşi Voievozi şi işcol aşezrileîn amplaae pe dune de niip. O grij penru condiiile de aprare aleaşezrilor Badn nu m conaa înc. ocuirea nu ee de lung dura ;nivelurile arheologice rezule iind ubiri diconinui uneori ir maerialul arheologic nu ara ipologic vorbind o ucceiune de locuire dealungul mai mulor gnraii pe acelaşi loc Analiza maerialului relec orlaiv inabilie a comuniilor

Aşezarea de la icol inergal cercea cu ocazia inveigrii unuicimiir ane oer o imagine rlaiv comple aupra ipului de aşzareaden Siua pe o dun de niip e orm ovoidal ig 2), u dniunile prae de 0x 00m aşezara de la işcol ra încnur deernuri joae mşinoae urile louirii Badn u ie peîreaga upraa a dunei dar numai înre limia udvic şi cnrui a orma un ra de culur gro pîn la 0 cm ig 2, ) Sprenord şi norde raul Baden ee uprapu de o depunre din brnzuimpuriu ir pre cnru de complee din bronzul îrziu ropile orminlor ne prund au peroreaz raul Baden. ee oae aepu niipul "zburor care la capul nordvic şi dic l duneiine roimi pîn la 1 cm.

n ecoarle alae la periria au în ara şrii rriuzie

repeciv în A pa în 1970), B pa în 1970 - 1971) şi G pa în9 76), maerialele Bden în rzlee Ele în ilurae la pl /4 -9 9 /1,2 penru ecorul ; pl. 6/,6 pnu crul B) i 1/1,14(penru ecorul G n ecol A a o dcopri şi graa 1 di careu rezua oae de animale şi ragmenele ceramice de pe pl 26/1 -,iar în ecorul B gropile 2 pl 26/4 27/1,2) şi pl. 29/ -4) Dell



NTL COPOT

ii en îi ine v a (ov, u iul e 6 , înuu ei, e 3 se flu îie ui e hii i ue e

Zon u ense ue ulu Ben se fl uins în seoelG

(săpat în 192 ) D

(săpat în 1973),E

(săpat în 194) şiF

(săpat în 195) .

n seoul G su esoei go 4, e fo ovl, u iu xi e 5 , îni u 5 e l z nisiului "zuo ,vîn în uluu enu, ose e nile, fgene eie vsule pe . 3/2 go ( 3/4 go u ieul e 1 ,înie funului l 45 su z nisiului "zuo", u uie v, fgene eie i o e în uluu go 8, ieul e , funul l 11 e l suf, în e su fl un ofgen in i, o lig in on e e i fgene eie

n seoul s esoei eliv ul eil e seene,goile , 1, 12, 1, 1 - 2, 22 i veele b (ul, (oun, uieul e , în go uo îni, u esui e hiii îniee i d.

n seoul u u goile 1, 2, 4, 5, eu i veele fSeoul F ofei uin eil ei i gopile 1 3. o în

es seo, onele Le 3, 14, 16 sîn se il su inegl în goi Ben

B. Lociţeeelul ouen ese esul e un e l Vle lui ih,

(132, 4 ne fu unosue ei louine, oe onsuie luf solului n su, u u su fo uno ee e înnegu oi i ine ele e e fo epunghiul, u iensiunile e 3 2 , u ou vee e fo (un oun u ieul e 6 l îni 4 în sol, lii i s, u iul e 5 . oulouin, u iensiunile e 2,8

2 , e înzes u o v, on

ui înun ol. n f sei s esoei o go e ovizii ( � ) liul olex e louie e ous in ou înei (u ieniunile 3,3 x 2,3 , eseiv 4,3 x 1,1 . Şi i su gsi ou vee e fo un oun, u ieul e 6 , l onsui în enu.

ese eisen uno vee e fo ne infoez V. Zi i în zuunului iuei (iiil ei

e l iiu e i în enione o go e oei (uiu168, 28 u eine e ofil e 4,5 (ibdem, fig 1 Nu epe ( 3 eoei o go enje, u ieul e 1,5 ,

u ui e hiii în upluu (, 28 i fig. 1opi pu, e seene, i în ezile e ni (uiu 16, 2, fi. 3, o, l, olov Vehe.

C Oiect i it



2 P 1 O O

p 2/3 ; Pşo, p 3/11 ; 27/8 ; 33/1 ; 36/5 ; C1b perora, ecndrepnhar Pşo, p 28/1 ; 1c ooare pan, neprorate dorm prn rapzoda ş ene ooda Pşco, p 2/4 ; Cd =topoare pt Pşo, p /3 ; 33/10) ; 2 lttoa Pşco pl.

30/ ; 3

eutoa Pşo, p 33/ ; 4

ele d sx cedn m ne înt cno de a Pşot ş în reaate dn e uu

(p 3/ ; 34/3), opac (p 34/4), d bn atat (p 61 şi on(341, , ) Sa deoper a reşe ne care ec pararne pe ambe ee a pe ea dora (p 3 / rzr(p 6/1 ; 34/) ş aşh (p 34/1, 4, ) Cîteva piese crtrtce a ş a ha ( o 193, 3-

D Obi din ose a Pşo provn o p dn corn de rb ( p 23) ş

ame dn o de ur perort (D2 p 6/)

Oiecte din meta

Prezna or n ete r, ee de Pşco, nre nocupund aparne ş or dn epoa tmpre a bronz De acoo cunoaştem ma mte dte (E) c ecne parater, n apt ace op t (p 34/68, 10) ; E2 = o c ambee apete acueecne parar (p. 34/9) ş n pmna pa (p 34/11) cr adat, teror, n mîner de prndere reaza, în a op, prn trna_De a Vaa ha pron n n de pr (oa 1932, 3 ş

F CeramicaEe mn nro, epre, ş, în caz de a de

ntor pentr ema p are nea propo n pcate, prea pn matera prone dn pr oranzate ho; ompee înche nrart n ae ond om ae o prznre a deoperror e zoneorae, în adr aceora e an ma rrve, încercno rarae orzona omna, a d, ooa meneope care e aem doz

Un prmar d rrn î or dorre de a ereameş Pre am z, aca pron dn şae pnce, rpate rîe re do r înd a ra 600 m deprae ( 4)

Grua Ciui

n umt IVb n aat a rca 00 pre nord de mtr ce



COO

n (. 0/ -, 2, 3 -, z, u uo un dou z 0/ , u ngo (. 0/3 . uun gmn ovn d no un n hn. 0/, u dhd g und d. o nu,nnu, mz, u o uo, n omn, n no, u o nu ndunun z (. 0/2, în m "ngho îngo" (. 0/ n u, no omn d nz o dm d v- zîndu mo - n z (. 0/3 . dv în onmn gmn d hn o. Su un d mn, dmz umu, z un d nghu u v n jo (. 0/ , umu u u d n n>z, nj o, n u u. omn z în d gv, nd n omn d d mov on

mn h u dn. u m un , nu momnu onoog doumnz don m V, omn d o hn . 0/3 un d mn ound m um uu nz , no. n mn d hn u . 0/ o onmn u nn d n o, ş mu 0/ , d nu în înun ngh m înîm nmu z. E vo d numu ·hgrme (mov n omhuu d d o no d hm oo .

u mn, ovnnd d o u d u o om{. 0/4, 6, ş /4 d uz omun, zn un do, în dou zu, n (. 0/ 6 /4 ; u om muo d d z dn n n z (. 0/ , u u om d nz înu în mu<z (. 0/. Ş mn d do în n uz od vh, o o u gmn d hn, m u d, n o do mn m (. 0/ 8 ovn d onnmn u n nz u mun. O (. /2 u um n go, un mn dn o un n (. / n

u o o u mgn d ( /3 omz nvnu zu dn V.Oium III (zon jduo . .. , und un m

, Z 68 o un m mu og V, d o d . Nnd o u ond d do n unou do ngn. u o o on, z JB ndu do omn. ou m dn,omînd un nv onnuu d uu do n zon m d no, . , n zon no , E, (zon m d no u . 5 u ovn dn om zo

z

omz mgn z u ou ndndn.m , zon (. 2/ - ; 4/ - 0 jo mn

o dn um V nu u dmnun 40 2 m. n don d o o d î nu jud, mu zn un. , dn Sovn gn m u . 2/ - . o dn 2/ d d



1 OMAN OAN NM

c ornamn incizae i imprimae ; pL 12/5 parea infriară a unei răhini u oamne în benzi haura dispuse unhiular i încadra dimpresini circlar iar pL 12/7 un as d provizii obinui PL 12/6 ilusrează fragmenele ni căni cnuii cu nuanţe casanii corp boma

i moive ornamenale care reflecă caracre sau influnţe CoţofniMaerialul de la pL 14/1-10 a fos descoperi în SX siu l5 m depărare de cel mai sus menţiona El consă dinro ceacă (pL14/1) ; o srachină u două despărţiuri inegale oară în bandă (a avsiur una i pe pra opusă) cu muhia cresaă i buoni rudimarid apuca (pL 14/8 ab) ornamenaă c benzi incizae mărginie dmpresiuni circulare ; framne de la vase amoroidal (pL 14/2 4 6) cornamene bandae sau în relif ; un vas ronconic (pL 14/7) cu prominnţă aplcaă dispusă vrical ; fragmne de căni sau urcioare cu oarîn a oare cresa pînc canela (pL 14/ 9 10) Dinro poriunderanaă de mormînul clic nr 19 provin fragmenele de srahinăde la pL 16/1 a-b formă specifică cu para suerioară înală ca infrioară curbaă umăr orna cu două iruri de ipresiuni circlar iaparea inferioară cu benzi incizae dispus unghiular i încadrae depnce

Ciumi zona B (fig. 5) nea oferi mrialele ilusre l pL11/7 10 (din anţul E) pL 11/11-16 (din anţul D) pL 12/811 i pL13/1-4 (din anţul F Ceramica pare să provină din complee izolaeînchise dacă ar fi să luăm în consideraţie ceea ce se afirmă d căre Zirra

(1968 fig 2 vezi i la noi fig 5) moiv penru care ilsrarea lor sa făcgrupa ragmenele de la pL 11/7 9 provin de la corpul unei amfore ornaenaă cu bnzi haurae dispuse unghiular înrun mod oarcumsrăin penru culura Baden dar caracerisic penru culura Coţofenin schimb pL 11 /10 - fragmenul unei srăchini cu parea superioarăroniă - are un ornamen ipic Badn (bandă hauraă în reţa mărginiă de impresiuni circulare). Nici fragmnul de la pL 11/8 cu proeminenţeapucăori n s înscrie prinre lemenele radiţional Badn

n anţul D sau descoperi fragmenele ceramice ilusra p pL

11/11 -16 Două dinre el (pL 11/13 14) sîn prin eclenţă coţofeni unul (pL 11/1) ese caracrisic doporivă i penru Baden i penruCoţofeni ; ale două (o srachină cu buon discoidal - afla încă la începuul seriei voluive - pL 11/16 i un fragmen de srachină ( ? ) pl11/12) prin formă i oramen sîn ipice Baden Ornamenul de pe fragmnul de a pL 11/11 pare să indice însă ca i cel de la pL 2/12 (cu loc dedscoperir oldova Veche) conac culurale i o endinţă volivăcaliaiv nouă.

O ală grupă închisă ar pea fi reprezenaă d mariall des

cperi în anţl F Zirra (968 fig 2 ) consmnează pe 'plan în aces an ţdouă complee Baden Să corespndă maerialele ilusrae de noi ppL 12/8-11 i pl 13/1-4 clor două complee de locire Baden -Pcl ? a pL 12/8 găsim n casron c parea sperioară înală decorăc bnzi incizae dispuse verical i mărginie de imprsini circular.Ornamenarea părţii sprioare a nor asfel d forme ese o ecep ieDin al doilea grp remarcăm casronul c margin eiă oblic (pl. 13/ 1)



LNL COO

n ce egment al aezăr CIII au ecopert fragmentele lurae no la pl 13/11 vaul e la pl. 5/ nu avem tr. n prmul grupremarcăm n eoeb pl. 13/7 care ca pl. 13/8 trăează un aracerarhac ce le aprope e ecoperrle făcute n CIVb

Maeralele n umeşt II (pl. 11/4) nt reue nu permtncheer eoebe. Ele par ă facă corp comun u aezarea n CIIIzona

nchen crerea ecoperrlor făcute pe tertorul aulu Cumetcontatăm acetea e ncru n ouă caete tpologce clar eoebte pe e o parte Cumet IVb pe e ala Cumet III n arul ulmenefn excluă pobltaea extene a ouă ubetape.

Grua Brea

Ete formaă n tre puncte cu ecoperr aflate la o anţă e 100 epectv 200 m unul e altul fn epărţte ntre ele e une auzone mlătnoae (fg. 4). ateralul a rezultat excluv n cercetăr euprafaţă.

Dn Beea Ia-b provne o cantate nemnată varaă e trăchnlurate la pl. /2 9 ; 1 7/ 8 -11. Snt e menun ferte eculoare cenue neagrăcenue n lut e bună caltate lpute peezonele neornamentate Forma ete aceea a unu va cu funul rept artea

nferoară curbată umăr rotunjt artea uperoară nală fn reaptăau uor arcută nrun caz (pl. 7/) a conervat un exemplar cu ooartă. Nu ee exclu ă provnă e la o trachnă e acet tp nc toartae la pl. 19/1 Ornamentele nt mprmate nczate. Zonele ornamentaen nt lpute nu ete exclu ca pete ele ă e f aplcat o pată albăcare nu a pătrat ect n cazul pl. /9. Motvele ornamentale contaun benz nczate pue uneor unghular ncarate e mpreunculare (pl 1/3 4 8 ) ; trunghur n reţea mărgnte e aemenea empreun crculare (pl. 1/2 7/3 9) rur e mpreun au cretăur (pl /9 ; 17 /4 5 0 11) . Un mc fragment (pl 1/10) e ceacănregete repertorul formelor a pl 8/ ete lutrat fragmentul uu reptunghular care nu ete exclu ă fe reprezenarea une căruţecu patru colţur realzat n lut e bună caltate e culoare cenue. aexeror ete lput ar ecorul mprmat pătrează reur e ncrutae cu alb.

n legătură cu vaulcatron e a pl 8/2 e culoae cenue lucratn pată e caltate bună lput cu ornamente mprmate n care ema pătrează un fragment găurt upă arere poae ta contaareacă n cuta n care e pătrau repectvele pee n Muz

JBe flau

retur e cranu ncnerat. Să f fot oare ntregul mteal nventarulunua au ma multor mormne e ncneraţe vaul e la pl 8/2 fno nă ar gaura n peretele ău o fereatră a ufletulu Alte framene (nenventarate) provn e la vae amforoale (pl. 9/) unue la o cană (pl 19/3) ar altul e la un va groer (pl 9/).

Beea XIII nu ne oferă un materal untar căc cel lutrat la



J OMAN 0AN NM

h daă sgm sos mjlo ama dsop l m Ib î mp fgml d la pl 20 tpologobd fomaz o pă dosbă d sl maallo d la Cmt

O podza ă a dsoplo la Cm Ba da d mătoaa ss pologă a a pobabl o valoaoologă Cm IVb Ba III (pl 98 0 val pl 206Cm III Ba III (pl 20 - îdosb)

Obl a oft l m bogat maal aholog d tBad p ol Româ s pl "Nspă" d p to!om Pişco. ast az săpa vza mt l To aoloa şt la ală mom d poa mp a bozl a o aza d aa poad

aall fd mos vaat pmt o îa d tp

za fomlo movlo omal ;

oml d la Polt s îs î mătoal tp aats T C a ap î ma mlt vaat :

a op bombat apoap sf ma îal dît gîtl ld maga dreapă, toară supraînlţaă (pl. 2 3/9 ; 33/5, 6 ) ;

Ib op aplazat ma sd dî gîl ld toată spaîăl(pl 236 0 262 32 42)

I dshda g apoap la dm a al opl mgdaptă oaă o spaîlaă (pl 22 a -b )

Id doă mpla o mag dapă oaă săa(pl 28 8)

vasl st împăt î doă jmătă apoap gal pata foaăsfă maga ăsfîă dă d "o" p sg §obltat (pl 3246) asfomîds ît fl d ă (p362 383 4 3 4) O sbaaă a gît ld (pl 322 422)

ă d m dms fă gît o ăsfîg a mag psg (pl 334)

T II s fomat d oa a s dosbs Qpl I ma als p dms IIa ă opl oal damtl mam paall toata gît l

d îalt toată î badă lată spaîălată (pl 238 286) Ib ă op sf aplazat p îălm fd ojt pl

gît îal ld toată î badă spaîălată (pl 29 34) O sbvaată o fomază ma mlt mpla maga apl

ată sp to (pl 3-3) sta a s pă î ap 3 d st lsată o aă op sf făă maaa

lmt d gît op

=l oat a aa d la pl 26 pot po d la ă gî

alt l op bobat fd dpt asma lo fvîîlt la Vss (Ba 96 pl XXX4 0 2 XX80-2) El a pta foma sbvaata II î tmp oad pl lo lstat la pl 268 343 40 46 pot pod la oa d ma dms ( sbvaata II2)



MN COMONN

II mp zoa op foma oă msf f şo oagît bat sp to oa î bă îgsă ş mag mă as (p 39/) Foma pză poop pmpa ma îz

I

=xmp zoa op f p oă î ba (p 34/4) .

Tu III aasă ă am ps s aa ăh IIa = st o pmă ago aa a săho oă spăţ

mga baă p o p î oă fom sbaa IIIa sţ ozotă aă f pt (p. 6/3 /3 ) IIa î fmă ba pg oa f abt (p 3/).Săh p IIIa sît păz oă oa fa p p ata ş oă apătoa p so ampasp o sţ a p spăţo op as(p 6/4 33/3 3/ 4 40/)

Ib = săh oas f pg ot sa aba ma oapatzat paa spoaă îaă ş baă (p 7/7 /9 3/ 4/6) mpa sît păz oat mha statăsa m pmţ soa (p 39/ )

I sahă pof î S pg f pt oaă î baă aăsupraînălţată (pl. 29/2 ;

I stăh îat ma ms (p 3/ ) sa m (p. 33/ )

f pt mă ot ga azată I = săh maga baă sp to (III = p /4 36/4) sa op ot (III = p. 3/) păzt o toatba pfoat ozota

If = săh pţ pţ pa foaă ba toată îbaă ată (p. 7/6 39/3) T I V î fomază amfo sa as mfooa. pa f

a sb fomă fagmă. Fagmt păsat ă opombat (p. 7/ /3 30/4 a b 3/3 3/ 4 6 7 36/).

az sît păz oată î baă aă (p 30/4 b).T V Es as poz paa spoaă aptă(p 9/3 4/7 4/7 ) sa şo azată sp gă (p. 34/ 363 4/ )pata foaă pobab ooă. Sb mg sît păzt pomţapăto

T VI ît V ma ms m ot pafoaă sp f îgstaă păzt tot î baă (pL 37/ ).

Rs tpo am pză fom zoat

T Vas agăţat gît op îos poa st oă apăto a pfoa ta (p. 4/). Es sp ăat h.

Tu VIII Vs agăat sb fomă o oa bapfoat a (p. /)

T o ga î fomă pî (p /).T fagmt (p. 6/6 34/) ă o ba

p ax.



30 OA, 'OA

Tpul Formă de ghe, rococ (p 40/3)Tpul X Capac, troco (p 5/5), cu cep de apucat perfora

orzotaTpul as matura, epoducd o srachă de tp b

cu pcor perforat sub formă de "ereastră (p 39/4 ab) as de cut�rnamntara. Este bogaă ş epresvă, aersă Sau foost urm

toaree procedee tehce cza, mprmare, haşura, apaţ reef,pctura crudă, mpresu de şur, aeare

a Motv anlat : , coperă tregu pec a uor vase de tp ş ; aa, dspuere vertcă, smpă (p 28/6 ; 32/5 ; 41/3) ; ab, acoprăptecu vasuu ateraţe smetrce sau ughuare (p 23/8 ; 25/2 a b) ; a2 sub formă de bez ate care aterează cu spaţ bere (p 29/1 ;31/4, 5), beze fd mărgte, uee cazur, de mpresu ove u

crcuare (p 36/6 ; 42/4, 5) b Motv mprmat b1, ca sgur mod de orametare apar, sub

forma uu şr sau două de mpresu crcuare, pe umăru sau margeateroară a vaseor (p 27/2, 7 ; 28/9) ; pe corpu acestora, sstem rad(p 30/4 ab) ; sub forma uor mpresu deptughuare, semo\ae sauovae e tm sub margea sau umăru uor vase (p 39/3, 4 a-b) ;ca mpresu smuare, adcte, demtează umăru uu vas de tp (p 26/6) b2, asocere cu ate move orametae b2a = demeazăo frză orametaă, scoţd reef părţ mportate ae vasuu (p

26/3 ; 27/6 ; 30/2 ; 31/6 ; 32/1, 3, 8 ; 33/9, 2, 13 ; 34/14 ; 35/1 4 ; 36/6 ;37/, 2 ; 38/1,5 ; 39/1 ; 40/1 ; 41/8 ; 42/1, 3 -6) , avd dec u rosubordoat ; b2b = costtue u oramet mportat, aătur de aemotve (p 29/2, de exempu, ude este cadrată o frză orametaă ş,totodată, se mpodobeşte ş toara bdă ată ; p 32/8 ş 39/1, udempresue formează u oramt sub margea vasuu ş cadraz, aceaş tmp, o frză orametaă ; p 3/2, ude formează, sub margavasuu, o "maşetă orametată sub care, apo, se reazează u tmotv ; p 37/2, ude şrur due mărgesc bez ate czate)

c Mot'v banat. St reazate deoseb pr cze, afară ecazure de caeare, ma sus meţoate De obce se formează frze di czate, dspuse obc sau reţa, cadrate sau u de motve mprmate Orzota, mpodobesc umăru vaseor (p 27/6 ; 29/2 ; 30/2 ; 31/6 ;3/8 ; 33/12 ; 3/7 ; 39/1 ; 41/8 ; 42/3, 6 ), ar tru caz spaţu de submarge (p 34/15) ; vertca (p 34/14 ; 35/1, 3, 4, 7 ; 36/1, 6 ; 37/1, 2 ;42/4, 5) sau ughuar pr ateraţe obce (p 32/1,3 ; evetua ş p3) orametează corpu dferteor tpur de vase

d. Motv trungular St o rartae ş sau reazat pr cz

(p 25/7 ; 27/1) sau pr mpresu de şur răsuct, ssmu etaa(p 33/8)e amnt ptat. Nu am obserat urme de crustaţe, deş o

ametee adcte u este excus să f fost crustate cu ab Pctura propruzsă este crudă, cu b ş roşu ş apare doar pe străch de tp a1(p 33/13 ; 38/4 ; 40/1 ) Exemparu de a fg 33/13 este pctat cu crud, pe spaţe mărge de czae, atrd cu zoe epctate



MN CO�ON 3

Strachina ilustrat pe pl. / prezint zone spoite cu ocru crud(pe zonee haşurate) spaţiie interediare nefiind ecus s fi fost siteu alb ; unee indicii n acest sens par a oferi zonee pe care ea punctatpe desen. O situaţie ai copet şi fr dubii o ntni pe eeparue a p. 40/1 Pe e sa reaizat un oiv roboida spoit cu roşu spaţiileintermediare au fost spoite cu ab n ip ce o band orizonta rginitde impresiuni circulare i spoit cu roşu ncojor corpu vasuui subpntec.

f. o'v în zgzag Relizae prin incizii le ntlni ndeosebi perchinie de ip IIIa 2 (p . 26/ , ; 8/2, , 42/1 ) aranjte pe douirri pe uru şi apuctorie discoiale ae acestor vase. nrun az(pl. 24/1) formeaz rei şiruri suprapuse

g. Crcr concnrc Reprezin u caz izolat (p. 2/1) şi sntreaizate stngaci ntro copoziţie ornenta n care nu ocup oc

centra deşi se repet de patru ori.h. rnan adînc xca ngn pr pe vase de uz comun ntrun az sesizm intenţia triunghiurior "ngropate (pl. 25/1), nae cazuri foreaz suprafeţe n reţa (p. 29/ ; 1/5) sau spaţii acopriecu icizii oblice fragentate prin linii verticale (pl. 6/ ; 42/7 )

i. rnan în rf Remarc n priu rnd brurie n reieordonate n şiruri singuare sau tripe ispuse orizontal pe umru vaselorde provizii (p. 29/4 ; 2/ ; 5/1 ; 6/1 ) ; n cteva cazuri remarcm proeminenţe organice sau aplicate (pl. 28/4, ncadrare cutural nesigur ;

5/7 ; 8/1 ) Proeinenţee aungite sau seilunare au un rol prctic daruneori snt şi ornate (pl. 5/6 ; 6/) ; o "bulin n reief repeat de maiulte ori sub un bru aveoar pasat p urul unui vs de provizii (pl.29/), ese o apariţie izoat.

Elemente a ăror prezenţă se poae daora unei ale ouirisau unei aiviăi de shimb (importur)

onţinutu gropii 20/1974 este copus n afr de un toporaş şi de dou

agente ceraice (p. 27/4, 5) provenite ntrun cz e a o for cuornaente incizate şi haşurate care foreaz un motiv "n şah ş de aun castron cu mrginea teşit spre interior creste n relief şi ornaenteimprimate n altul. Din groapa 15/197 ne snt cunoscute un vas fragmentarsub for de sticl şi un gt de afor cu ornamente iprimate forndbenzi dispuse unghiuar (p 2/2, ) Pl. 0/1 ne iustreaz un fragmentdin corpul unei cni cu ornaente haşurate n ip ce p. 1/1-2, indicfragmente de a cni cu ornamente din benzi haşurate dispuse unghiuarşi combinate cu "boabe de inte". Un fragent de asemenea mai puţin

obişnuit de a un vas de ai ari dimensiuni (afor) iustrat la p. /1,

.,/prezint un otiv unghiuar reaizat din benzi nguste haşurate obic.Dac descoperirile mai sus semnalae snt strine e mediu Baen aşezrile oţofeni ele snt o apariţie nora.

nceind prezentarea descoperirior de la Pişcot reţine atenţia şiasupra unor asocieri rezultate din compee nchise. Astfel n groapa27/197 snt sociate dou ceşti de tip Ia şi Ib (pl. 2/9, 10), n timp ce

24/197 i d i Ib ( 2/6) d ti II





L COPO 33

logiă l d la Pişol lai luu dsp dsopiil zula dintăril lui Rosa (1932, ndosbi pl /3, şi pl 6), ăi n azuagnului d la pl 5/ asa p a india un on ronologidrit nto tapă apopiă dsopirilo d la Sla, vnualCqştiiitul lti, s nsriu dsopiril d la ri"Bobald"

(22/17) ş Sanislău (pl 21/312) n shib, agntul d rahind la Văşad (pl 22/9) n aă ă ontul onologi şi anisaulurală ssizat la iuşi b şi Ba au o ai largă zon ddiziun

Pnu opai, şi ndosbi pnu a idnia oa sub pzină dsopiil la n pun propia zoni pionan,adu n dsu dsopiil d la Chălu şi Uniă

Chălţ. Prinr lntl "ipi" Bdn ră pzna unoagn, pobbil d săhini i asron, u onn ipia

(ular) şi iniza (runghiui nadra d pun

pl 62/5, 9, 10)n ragnt d ană (pl 62/14) u opul anlat s nsri, d asna,

la uba d ai sus Al ragn, d la vas d uz oun, u oiimpriat (oval, triunghiula, nrgult) şi inza (pl 62/1 -2, 7 8 ; 63/1 3) snt dopotrivă tipi pntu Badn, a i pntu Coon shib, unl agnt d vs oroidal u onant bandaşi ndosbi, şiuri d "boab d lin" (pl 62/11 -13) ; unl asonu buza lită sp inio (pl 62/3, 4 ; o oată supanălaă u onan d "boab d lin" (pl 63/10) ; onnl din bnzi haşut( 62/11 - 13 ; 63/4, 8 14, 16) snt un spii ooni

Uăt, situat n pia oasă nu dpa ns d zona dluroasă,a ori n ail bogat şi arisi Ş olo lă lnipi "adn", ln it şi ln spi ooni Ca lnaratrsi ai als ulurii dn onsn străhini su asond ip d onna u tiunghiui haşua sau bnz dispus n alnan obli şi nada, şi n piul şi n al dola az, d psuni iular (pl 64/1 10) ; un agnt stahină d tip 1 şi un altud la o strahină d tip a, no ui ot rudintaă (pl 61/6 ;64/1) ; ni agntar, pobabil d tip b sau , daă av n vd

antl păstat, a provin d la pn, u ornant nla ipa (pl 64/11 ; 65/13) ; ăni şi urioar d p 1 pvăzu uoă u uhia saă (pl 61/10 ; 67/10) şti d ip d (pl 61/1) uonn riunghiular ordona u vrul n sus dnoid sn, dasna, ragnl d la pl 61/4 ; 6/12 1 ; 66/7 , 13 ; 67/8

Elnt "r" ooni, nalra, nu pu aira ă isăl niă nad la aas ubriă oui al atal n arara otat a lntlo oponnt snt ntlnite n diul C

o la rubra "" a lăsat al aal p a l ntln

porivă n abl dii, nodiia sau doar u u spii loa

Npn xmn nmjo p os (193 73 8 noblg m ls . o p m p m n n p n .fl f g . 5/1 po pn po m nt fg. 5/ n s n p Bn n n mpo Coon fg /1 2 n p y lg I l noă mn nn f g. n sg po p onl n on ănăo opn şo n s sfn p





L OO 35

în maniă ţfni (p. 03) n u namn aaisisî săhini. Fagmn ăi mpa îngibi nu am pa apni în maa maia a azui d a mpa d ip IIId (umagin înaă umă uni fund dp p 598 9 13 17 71 1 -1113) a fnţă umază u mag dapă (p. 591 3 6 721)sau îngaă sp ini aian u pdiţi ţfni (p 5924 5=709). Un singu fagmn indiă isnţa i a uni săhini dip IIIa (u dspăţiui p 579) da am da fa u un xmpagsan ua d a a nu s nsă ţi sau buni Fagmnd a as d ip Va i Vb (p 5812 707 10) aăui d d a banu magina în fmă d pîni i u pminnţ aungi dispus iasub magin sîn apaiii fn (p 696-12) D aasă uimăagi fa pa pbabi i fagmn u magina pungiă i ău

iă sub fmă d a u sau făă apiaţiuni în if aungi (p 69811) a ban mai mii d aai ip magni pzină aungii însmna în nu u pminnţă apiaă ( pasiă p 597)

Tipu VI s iusa pin fagmnu d a p 5812 707 în imp fagmn d amf uni u a în bandă (p 5813 15 16 5919 704 72 2 ) sîn ai fn Un în bandă apuni pin pbabi d a uia d mai dmnsiuni (p 706)

Pnu namnaa as s fs impsiuna i inizia nun azui păsîndus um d spi ab pa d asmna azu

d anai namn mai fn înîni sîn iui d impsiuni (p. 5813 -15 595- 9 13 14 18 7012 9 10 71 ) napin inizi a as d uz mun a i mai mai păţi din p în sismbăduţ (p 5813 5919 695 12 7010 722) bnzi hauabi sau în ţa p. 581 16 5911 15 705 6) iunghiui (haasau în sism îngpa p 5814 598 711 4 7 9 10) bnzi unghiua sau în zigzag (p. 5910 12 71 14) iui d impsiuni pa u un insumn a (p 7112)

radaSaca D p u fabiii d ăămidă ( ăămidi)dispunm d 17 i a ă ndiţii d dspi nu n sîn unsu s însiu în aian Ia (p 491 3) Ib (p 4913 14 1 6) Id (p4915) (p 492 4 -6 8 9 11 12 17 ) ia în duă azui u p piif (subaian a ipuui Ia p 497 10)

Rsu maia dsu d numas i bga namnapin din punu Ghţăi . Pin dsbim mai mu gup aa mai numasă n fă sui ţfni apaţinînd d duă apipgi i dsigu i ngi : ţfni i ţfni III (Rman

1976 a p. 664 -12 i 117 ) maia Badn (dus numi) i ui mi înîni dpiă în amb aii uua Gupi a(adiă maia d ip ţfni i s p aibui fagmn iusa ap. 50 515 8 9 524 -12 53 -11 541 -5 12 16 738 - 10 74 757 7611 -13 7713 gupa 2 spi fni III s bga iusaă pin sui asmănă u din p 512 12 521 3 547 - 10 55J3 5 6 8 - 14 16 18- 21 761- 6 7 1- 12 14 78 Pin sui

î î



6 OMAN 0AN NM

rupa ixă" cuprinde att aeriale cr se pot nsrie lătide cle di subgrupa a (pl 4/ 5/7 ; 73/8 74 /7, 8 , 0 ), ct şi din acaare pot fi reunosue n oplexe de tip Coofeni III (pl 2/2 5/ , ,5 5/, 2, 4 Pntru subgupa a, frecvena apariiilor unor fragee

d la vase de provizii, cu n foră de plnie, prevăzute uneori cu dăoare sub argine (de genul elor de la pl. 50/7 şi Roan 976 a, p66/5), ca şi a celor provenid probabil de la afore (asănătoare l5/0 2/, 6, 8 3/- 6, 9 ; 4/) este o caracteristică Se adaugă prlungirea şi ndularea argiii, cobinată cu perforarea vasului sub gine (pl. 76/3), cu scopuri practice (pentru agăat) ntrun az (l 76/2) se produce chiar străpungerea unei proeinene ce iiă o toatăn bandă lată, fixată pe argie Evoluţia este ineresantă de senal iniţial a fost toartă ubulară cu perforare orizontală (tot pentru agăţt),apoi a devenit aplatiată ş i stilizată fără scop practic ; ulterior, stilizăpnă la transforare n două proeinenţe prelungi (arginile ridica leorţii tubulare) şi, n sfit, perforată perpendicular la exeplaul pearel discută.

Pentru subgrupa a 2a (integrată desoperiilor de caracter CoofniIII repetatele apariii de oarte, cu butoni pe creastă, cobinaţi unricu bruri crestate (pl 77/2, 3, 4), consituie dovada unui ontact sau aunei asiilăi bdenoide

Resturile Baden propriuzise snt reduse nueric şi nu suficient deipic Ele par nsă a se aaşa subgrupi a n azul n care nu reprezintă

o locuire independenă Snandr a al treilea punct cu descoperiri care inră n gudin juul Oradei, nea oferit un insuficient ateril ceraic Nu şt dăfragentul e strachină cu două despărituri, la care se referă Baer(96, 8, n. 2) , a fost descoperit n aelaşi loc cu cele pe care urează să leprezentă ai jos Materialul avut la dispoziţie provine probabil de l ostrachină de ip IIId (pl 7/4) , cu ornaent riunghiular nconjurat depuncte ; de la căni de tip IIc (pl. 7/ , 2 ) , dacă ave n vedere fragentelea două toare cu "şa" ; urcioare cu tore n bandă lată (pl 57/3) af<e

(p 6/ -3, , 6 ) ; străcini sau castroane cu rginea drptă sa, ntunaz, chiar uşor teşiă vase de uz coun (pl 6/4, 7 , 8, 0, ) Ornaearea sa realizat prin ipresiuni şi inizii

Grua din sudu riani i ordu Banatuui

Este reprezenată prin puine obietive şi ateril, dar acesta este deosebde caracteristic pentru ntreaga evoluie a culturii Baden ;

Sn Gran cu ateriale ecolae din ei punte ( "Fnaacilor", "Cărăidărie", "alu nalt") douentează etape diferite, i dn

punct de vedere tipologic şi croologi. De la "Cărăidărie", sau csdoar patru fragente două de la vase borcan (pl. 3/3, ) cu argacrestată şi bru alveolar sub buză ; alt doă de la străchini cu gur nfră de plnie (pl 3/2, 4) dar ele se nscriu ntro casetă tipologică careu greu ar putea fi onfundată cu altele.

O altă casetă ipologică, şi ai rhaică (eventual la orizont HercuaneCheile Turzii), neo oferă cteva fragnte ceraice ulese d la





38 O, ON Ml

p i pţi pzti tpf spit a aa(p 44/3 -4) i atibit t spi tii Otai (Otih1967 tatigafi pzţa i a spap a apa i faza Otai f a s stata p i i a

gpi pizii pat fi a abst sig a apatţi a i a fazi II Otai pta fi atat i Otaifi a spaa sisti apa fi at spa gpi pizii tatt fa pat i atgia ii "ap bi i st asti i i a III

G. Morminte

Faţ isa tita aia ta istt p asab aii ta Ba i pt a spiitpta i a Vaa i ihai (Rska 1932, p 3, fig 11 121,2 i p aa a ais asa ftit (ti 1969, 12 , 36 pi az Rska bt it iiaţi itaia piz sti iiaţi a ip Ia (pasifiaa ast) şi ig aa (Rska 1932, 3, fig 11 12

ta i ia t sa psta i tia tt iiaţi (Rska 1932, 78 i fig 8 9 apaţi sigaţ piibzi a ata ja atţia ai ss st s a şi aa Ia b s a a fa t iiai t pitt a ais ahta t ft I ti a gistatataa ti it a s aa st a apaţis tii a i i ii i

Vladim Dumitescu (Dci II-VIII, 193190 p. 910 tge, pentru pimdată atenţia aupa aceto piee ocotite de tip teaic". Aceaşi (SC V 960 2 p. 25260) va eveni n um unei noi decopeii, cu unee completări cae u modiică puncuanteio de vedee Tot Vl. Dumitecu n monogaia Cira Bucueşt Edit. Acd. 961 p 26 29 ne pezintă exemplae din epoca bonzulu. Ulteio nt făcute cunocute noieemae din compee Tudaş N Vlaa n Sgetia V p. 9 6 Peteşti (Al. Adea nSgetia V p. 1 3 ) au upevecBkano Gumno Gaai . Sne D. SimokaB Kitanovki, Les cvsalo prhslorques de a Macdone, tip, 19 ig 5 68 10utimu paaelizat cu Săcuţa c I [ Gaaain Dagica Smoka Kolron skopuvajaa Supevec eko probem a grupaa Supevec-Baaro Gumo Piep, Macedoniae ActaeAcheoogicae 2 96 p 30). emplaee de a Vina nt pue, ecet , n egăuă cu ocuiBaden de căte Pavkovâ 194 346 38). Platică cu cap mob i , oate aemănătoae cee

din enavodă a apăut a zegm şi Szkee� v ( inomţii Toma) în eempeidtice ceo din enavodă uneoi de mi mi dimeniuni au decopeit a Zamâdipe mau udic a acuui Balaton şi a Tk pe inua epe (3 eempae nto goapă),mpeună cu ceamică caică Bden potFony6d ecopeiie şi inomaiie aupa utimeopuncte e datoăm ui N icz. in cee epue ezultă că tipu de epezentăi antopomoe cu p mobi ae o ag ăpndie n paţiu şi timp cunocnd o ndeungată evouţie tipoogică. empaee de a Săacea e nciu alătui de ia enavodă I I pubicate paialde decopeitoi utma dată, adunate de ointz Roman 968 ig. 39/3 8 22 23)U ti ă i t i l d T â jd k (B 196 L V I /



PERIODIZAREA DSCOPRLOR BADENDIN ROMÂNIA

Neestatea p apouo cooogce exstete îe uuţoe ş Bad a pus ş aaea u pe sche cadu cea

u ost sea dsope Bd d vsu ţ (Roa 197a 51-53g 8 Aese dsop au uat u o oae potat acest ses pe g ete geae de copaaţe cupd ş obecte de potoţoe Tot ase se posb poue Bade aate aşeoţoe d paea d st a pov eaţe de shb u cestecoutţ

u a pe podaa eaa de E N eusupy 7 a ost sucet peu apotaa desopeo d oâa a scaa vouţegeae a uu Bde Naua pvd ucue d pucu de vedee

a cad cuu ooe asbu evouţe eseta euopeeves s sa atas aeţa asupa cec cue de V. Pakov e a eaa o poae a a utu Bde pod de a descopee sovace ; cu s dscopee d cpa Tse u cuse cobectu ue peod popus aa dscuţe peu tu(Roa 197 a 3 4)

As poba u se pu de a aege e peodaa sha deE Neusupy pu sbu uu Bd u acea popu de. Pavkov u pve deoseb a pode a veh agee ae edue ua s do a apoa dscopo d oa aua sau aa de sche a obecţ ece sau dec dusede . Pavkov (97 33 3 dosb 39 30) ssuu u E Neusupy pu uga ş ae se e ebe : 1 oou Boepoate socot pse ot ept aa A (pe ) a cuu Bd �dc xs ua sua cd se osa o soe a uo Bo o p evoua � Se st pos

E utupny (mai nou 69 9 5 Impat cutura Badn n ini faz : A EPioadi tipuii li atibui faz A B n a intodu dopii d ti Ohozim, Jvi

soi C' Boz uid Fond mai hi doii d a Vudo) ; pioadimijoii faz - D " utua Badn aiă u dopii d i PzwZowiDvnik 6zd Vi itiank Hâdok Badn Oan, Un Budakaâz Hdmzvâh Paoabozok tc) ia pioadi zii faa E gup Bosaa şi Kooa). Confom atipiodizăi P. Roman 96 a 5 5 3 şi fig 8) va aibui fazi A un doii d aTmşşi Duboa şi Gon fazi B dopii d a Snnioau Ma ; n faza B şi Cin inodu dopii d a Bodog ou şi Giişu d Ciş ; fazi C dopii d animă fazi D aa ui ihai oivozi Pişo fazi D 2 Snpu Gman

V P k ti d B â d i d ti i ii B d



1 OMAN OAN NM

liaa a l z s s ajg la r Bad pri lira iţilr lrz � Dar psibiliaa a aspra iilr Blrz s sri prs d badizar � 2 ar rlaţia r Blrz rad II i pa i a jda rapr slia Blrz Bad A � 3 d alabil p i, pr raga ari, rizril l

ral i rlgi dliia p baza aalizi arillr dir zliia � s ar prbabil, d pl, aisara Ksla(ad , sp) s pra, spaţii dri, ai i aza Bad D i ai dp aa s sprap asa di r

pri pridizara, i i, p ar a raliza Pavkv p baza aalizi ai a ariallr rzla di rrila la Tksk Hrdk, rv Hrdk i idza, prblaar s p s aa a ilizrii i, sadil aal l rrlr,pr z ai is al aralli Bad Cararl arai p arl

rl b par a arialli arlgi s dd d i, ip l apar asir l mai i rb aadari daa apariii llr ai i p baza raisllrlal l, i iri daa llr arai p la ivllllr ai i Tri, prsl d badizar a r iiBlrz (V Pak 974 36 s a i dsra rspri dirii s d adis isa z ar ll rarsi Blrzdasr pl ll lr Bad lasi, ip , al z lisli aral Bad, ll radiţial ra prpdrOr, psibiliaa parrii i sirizrii r asl d siaţii rbia r dr All, sar ajg r la dsirizara raisri lral ar, rala, ra pra zlarar asl d prbl s gra i d iaa d prz rs iţil silaz prsl d badizar riril siga � Ala ar s aar sa all ai radiialis �

s d prsps api , spr sd, prsl d badizar sa ria aspra r iţi rad I i a p ai d ipri d Slaia, d pl. para d s a aralli Bad s

· rsi pri ilţa llr ţi iprii sa badizaras ri aspra r asl d iţi. I, d asa, disţlril lal i alara llr aaliza (da aia l d rspdirs lal, rgial sa gral da draa isţi s sr,ijli sa dlga) Di, lipsa r da sii d rasi prsiv ar s pri di raa ari rspd a plad, gralizara r bsraţii s si d l risri rara d 'a gsi a l p d prj, sp di dii ida li d ralzar ar 96 86 '

87 ii rll ipra p a I ar I grzi 9628 l ard arli Ksla pr prizara dprilr l

id aspra dspririlr asr, rbi s rar lisai sraigraii rial i, dsri, pţiaa arilli p ara la dispziţi pr adrara r bii siaia da, apill ia raii, a dja aliza r bii



PRODZR 1

n sol pn ne Dnă la sd ş Cş Alb spe nodaalel desop ns n e a peoade pe jloceş z doa jlo pnznd descope Baden "clasce

Peoada p onţne elene aacesce pen caCeaodă III nle dn le povn dn a Dnă (DbovaCnaTcl

=Pavkov 96 haă Gonea

Roan 97 94) alele d

apopea Meşl oan 976 b 3 - 40 Aad Ga pl 3 Snpe Gan"Căăde pl 32 Şen = pl -4 Pecca"a v pl - Snnola Mae pl ) sa azl MaceaTopa(pl 79-3) dn pa dne ş ş Cş a p 7-4 sn epodsea le aene - c loc de povnnă necnosc - e po de seenea abe ase l Dsopele na dş pnneoas sn n de pe pn a n povoa db le n conţnleene d aae Bdn "las po paae c desopee

Cenavod III p Ipenă dsople sbş (Roa97 93 n * Mdov 974 Pvkov 969 ha Tas 97 ) saneş (sd 974) d la s de Tsa le se pază n dozone dsne )

Tpolo la poll ops desopelo eneae a ss peoada IIIa se plasează cele de la Snpe Gan"Fnna vaclo (p2 - 0 36 - 20) Modova Veche (p 2 - 3) Beba Veche (p 6) şp 7 6 (localae necnoscă Mz BT) Dpă păeea noasă elefecă o evolţe onală paclaă e nchee d n se d cadl

cl Baden Aspel onalz l v dsca n dl n apolapae a el elaţle noenl osolc pe e spvele aealele efleă Că asel de aale oză o pdă dsnă zlă şdn saaa ozonală de la H dzvshelBodzspa nde doone ale la 200 nl de all oţna nvenae cla desebe(Banne 942 60 6 p CXIII ş CXXV d9646 p VI 6)nele ale peoade a IIa alele ale peode a III

Peoada a IIa Bdn popzsă se donaă dn paepn pea pţne aeale sel n o ne de delee n se ps

bă dec poae n zl l de la Bdode e - a ă olosenoloa popsă de V Pvkov se ns n ea vhe acl lsce Bdn pobabl la la dne b epa vehe ş noă(eveny Hadkevdzn) s de na posbl a dsopele de la Snnola Mae a ş p 7 ă se plasze la npl pdea IIa n ozonl Fond C pvşe vsl de la p 9 acrchnaa88 pn oă onn se a no d l de la Tszakesz (Banne 96 P XII6 2) ab eape h a Bdnlclasc (V Pavkov 974 29 36 a "evny Hdok zn")da a veh de el de la Skonovac (aann 9 b p 7 p 39n 204) cae poae ab peod a IIIa pezaă de no penBana

analiză detaliată a descoperirilor de caractr Cernavodă I II, pentru a se puteacompara nregul ansamblu cu cele de p Bolerâz nu aem ncă a dispoziţie. După unelc critrideosebioare cum ar f : canearea completă a interiorului străchinilor marea frecnţă a toarteor subcutanat ncneraţa lpsa idolilor cu "cap mobil grupul Bolerâz pare a se situa



T OM OAN NM

rupa cu dscoprr d juru ucpuu Orad cuprd n prp r d a OradaSaca, Stadr Grş acs dscoprr pssc copt u t Bad tpc, cu r ş frcar, u ar f strch caa tror, urcor u ort sub

uta sau c cu pro dasupra or, ractrstprod pur c sau srch cu buto dscoda, aautfschfrg Gss cuc cu corp cdrc cu toart baddsproporoat d at car apar frct proada rct. Totacst abs rfct, u cazur, psa uor ocur Bad d proad cd aa t rau uz ; a zur s, par a forba ş d u spcfc oca datorat putrcor fu coutorCoof, caz car cu car opraz zo doprat zoa p car o dscu

D a OradaSaca, pucu Gr , d asa E/1960 aadca d 00 060 au fost gs fra crac ustrat p 52/9 - 2 ; 53 ; 5/1 atru s tpc pru Coof cazu p 2/9 - 12 ; 53/6 10 car, rportt a ou d asabuad, ş f corspod faza , prr ra d tpFod (Nustup B, orzotu TkoskyHrdok propus d V Pako). Fg. 53/1 4 ustraz atra caractrstc ad, ar fg55/ atra cu arar badod Nc u, c at u dfsc s u au orzot d oua acs cutur Rstur d caractrCoof , cu bu aaog Fod (ca orzo Bad casc cpt),st usrat p p 0 ; / 8 - 10 ; 2 / 8 ; / 5 ; 73/ - 0 ;4 7 6/ 1 13 ; 7 / 3.

D d p 9 scopr a OadaSca, puctu \Crdr, oumz su u u orzo ad dpdt stgru d spus poog, u z s d tp pur aauu s, c, cur, jo rz

rsur (p 7/ 6/ 0 u pot f pus gturu our Coof ( / - 6/ -6 ; 78 , r st t aou, u pot fr c forz o ua u or asoar a p 2/2 sau 7/- csta d ur r pua costtu, sch, rad badod cp Coof trz

our rş r t Coof a trz sdt c d a OadaSac G, s d (p 59/ 60 1 1 6 ; 69/ 2 ; 70 /3 6 9 ; 71 / apr u apBad as pur, postFod, dar pssc ac t car

ar propo d u su ata dr dscoprr d a frc rfrRr prza uu fragt d strach cu dou dsprtur (p7/9 cr pasaz ru orzot postFod, dar sa uor caracrs Vs. Sgura osbtat d cadrr, saduactu docur, r aşadar orzotu dft ş dut dV Pako (94 21-37 r Hrdok (a doua tap d ouacutur asc d, fcd par d proada ch a acta), cu toatc a cosa ş a u strch cu dou dsprtur Dat fdspcfcu oca car, d dr u dscoprr d rsrt



3

r prn un mara unar, sm prfra dnumra d apar, a car s p rapra a dscprr dn n rng, a ssra în paţu dnr ur fn d a OrdaSaca,fr s as în dn cdru gnra a prd fn Prnnd d a

dsprr nasr s va pua raa, pr ma x, naa mrar d a Sgham Dr, car prn aî crr vch dp Fnyd -, î a anag a rvn rdk Vss, um sns pa srva a nu dr u marau arhg Daf,dsprru însu arg anţa aupra mnr sc îr,sînd p smn rr urr rspunu a înrra dc ara "d fur Br r vu îndunga u c csmn îr nu apr, în cs nuur, m muru (cdy 974,7) Dsprr d a r pr a spun c a SgmDr (a cnuna Bruu u ru pd) av m mu p d ur

Puţnu mara d a Sînnr, usra p p. 6; 57/-6, smna u d a uucu (p. 72/4, 6 - 2; 3 - 7) prn, d asmna, crr arhac cr aprp d pca r d a Gr

na n nrdvu r nsr, nr Bru a, n frra a m cmp dcprr, cr rc, pr, înrgavu a uur nsr u pu c. sur d crr rnav II - Br, dn numa pr Bdn , pss dcma. n chm, dcprr a m r aparţprcur (srchn cn în nrr dra a xrr u run

ghur umpu u n na spu u ma shuu d p,p /a-) a rnuu FnydTkk rdk, nnd xus, au în cr mdu d rnr r nu nm u pg arxprsv, una rnc, ps a îru ap Tkvskrdk înpuu c rvY rdk.

Orm, m cnn, dcm, c ma vh dumn dn nrdvs r m, nd în vdr mn a prur, pg cpn d prsv, apa um (

"

Puna înîn). Nu r, în mp, d m V s ma

rau prvn a Bra X r m n, ura a p. 9/7 -2, ca rmnu d srcn (p. /9) a Vd. a împrunm pra vch a ur d dn nrdsu r.

Dscprr dn m I Gur .P., frma apdsn; rpr a d €c p p în rma r crr Vs Nvny, c a<m în vdr prna prd asrchnr u du drur, r rsa ucr u capdsca (p. 4/8- ; /6), ca a cnr u ar rsa (2/9; 4/9)u cu a (p 4/) u a um r f snrn dscpr

d a Bra Ia- (p. 6 - 8; 9/ - 3, 5, 6) ng un, pnrupa rprna ooo d m I, înînm în maracmpuu 3 a Kpny ( a 6, 75, 76, g. 8 - ), Srda nadBgm (Pa 64, 6, p II, V; fg 8, 9), Vs (Bnnr 956, p XX u unc su în c p a sup'arnnr 6, p X XIII/7 ; XX X/5, 8, 3, 3, 3) în aasd s p încdra dsprr d a nm (p. 64; 6/8, )







PROCEU DE REGIONAlZARE

Banner 196 1-1) a înerat fundameneze, e riterii funerareşi anaiza eraiii, eitena mai ur grue reginae E une în eviden gru u mrminte de înuaie, ata u mrte de ininraieiar e baza naizei eraiii ear gruee nydny, i, zd

Piiny a rr arie de rîndire ete iutrat de e în fig. N eutun îndeebi 1969 31 -33) va reaiza îetire a ri

dzrii u fenmenu de reginaizare, ituaie în are grue abiitede Banner devin uneri şi faze rngie, nu întdeauna în aierearu de Banner Neutun 1969 33) eizeaz reginaizare înfaza denuit de e , între grua ny de a tu Dunrii şi grua ide a Tia ueriar Dar înt şi vi Tra 1969 00 n 9 Pavkva19 336 33) are ream revizuirea drii gruei i Dere reginaizare mai evident e ate vrbi, du Neutun 33

336) în faza D rua zd ar ua inutu Tiei ueriare, inutumunt a Svaiei şi uru uerir ituei ; grua Oarn în Autria iar în artea de ud Pannnia udi, uru miiu Tiei, Iugavia)ar frma, îndeebi în faza D unitate utura n faza E ar rdue unifrizare a areauui Bden ub infuena iurir Ktaşi Baa Neutun o c it) a reuşit rezinte un tadiu arbemei, neînd în ubr difiuie Prbema de anabu vautea fi reuat şi amifia atuni înd ît mai mue inuuri vr rezena em rngievutiv a uturii e are dium Pa

vkv 19 23 360) a utut dea dmntra mai bga şi artiuar evuie a uturii Baden în anumie inutri n uru aemnre berv şi a deerre din vu mniei Prea de nrdvetîmia areiuui, Niruui) rezint evuie, e , de a frme areîne re fîrşiu fazei B a ui N eutun, dar fr r nemiitîn faza a , i înr ea are utifi eridizarea reaiza de Pavkv în 19 rin afirmarea eter Tekvk Hrdk arae ufaza B Neutun, erven Hrdk t B dar ante, Nevidzanyrae aria u faza Neutun et) şi aung în în faza Dl te avem tae mtivee red faza Dl re tate şanee fie rae u D din ud).

O ervre ire materier aregie din nrdveumniei ne ar ee e înriu, în diferiee mmente ngie, înre de mifetre mir u arregiae deebite, evui fiindîn . Da deeririe ee mai vei iueşti B) f rtedintrun rea mut mai întin, ee iii iumeşi III şi Bere I-b





8 OMN ON NM

Bnnr 1956 18 1 . II II ; Pss = dscorrnd, în Inn Pnnons zm în Ps), nord în ro dKcskm (Szkr = Bnr 1956 63 6 . 1 9 Kskr 66 6 Kos 8 . 2 O r mornăd dscorr s ă d d fn r c Dzk

Bnnr 1956 6 . 1 sznn

5 . LI11 12 23, 24 o KncFr okrnrndnsk mk

PdBrnh, o în z dn Kknd). Tror sf schţş căr m or f corc în or, crnd o mnfsrcră d mră, rză în zon d on dn înr rBdn d o r, r cr, rnro dnmcă oţ ş nfr rn, s îndrză sfn d m rd d Bdnîncî rb să oă săş ăsrz nm d r cr Kosocn rn r m m sch m ss s înrsrză o r

mnnă nfnţ Kooc nfnţă cr, nră ş rnsfrmăoc, s rcă o, sr nord, r rr Bdn "r Undnr cs nfn m nomnz înrn o ror c s cr îsă, s f c formr rn dn sd rdn cr r f crnsă, în cs sns, în noţn d BdnKosoc s rzză înro rodă cînd cr Coţofn rcrfz II s, r cr Bdn, rod s îrz. Dcă oţ s connă ş înc rod Coţofn III n m doz. F că I înrsrm o comn cr nc d ornr s fă sd

rn BdnKosoc, dc în r Kosoc rorzs, n fc crdm că sfîrş rn mnţon să în ără c îmrăşrsr nord mnor Kosoc. cr nrn robb mn Coţofn bănăţn căc dmzshorzs (Bnnr1956 L38 43) ş Szhom L24 ) sîn docmn rsrbso dnc c c d rcn s Boş onnCoţn (Romn1976 , pl 110 -115 d 9 b, f -3) O mn mşcr, însoţăd mn do, oc rcrs rod Coţofn III ; orc r rămîn sţ nr o rţă conmorn înr c îrz Bdn ş Coţofn III mr.



RLŢIL DINTR COMNITĂŢIL BDN,COŢOFNI ŞI KOSTOLC

Nst d scroz oţ tră Ero scr cc d r sds bz sr so îoccrăr d ă, căc rţ dtr sr r oră rsosă mt sr sm c.

Rlaţil Badn- Ooofn D to rd rz ăîr mă ă r d c scă r oo s d o dr, mjo, îr omă cor doă ct.Es o rmă ţă osr.

To î d morttă st ş dotr, zo d cott, or dsorr r rctă oţ oă (d t h îă î m o) cor doă tr.

t dă, jdcr tor st şră că, d r m rrr morr s d, r d, t st or sm î cdr obcor z z rtcr s d b.

Pr scor cr ş ordc r stt m î ţă rsr ocr oţo III d rdSc ("Ghţăr) dş r (Drc 19 7 3 5 . IIIII, 4 8) d o r, rsr smb d Pşo, rrztîd cm tîrz şzr Bd, d t. N d cotct s ormrc îtr doă tr d zăr. F că î zo rsct m îsă doct mr cor doă tr d dscorrto, r t să îsm rort d cotmortt îtrorodă cîd s rctc rţ d schb şzr d Pcotr îsă rtr (. 274 8 3 301 311 2 3311) cr rţ rod Coţo II U rt ormtt c şr ( 338) scrî cş dr d m . Sr t ssţ osbtt rtrCoţo d Pcot să s dtorz or morr, c ocrsordc, ddt.

Dr, Uăt, îro dscorr tr rodrt Coţo II tmr, îrstrăm rsr Bd r s ot st îct

ocr d Pşcot Accr scros îtr z Coo II rod tîrz oţ Bd, dscorror d t zd, ddc obtor Ict, ot r că oţ şzăror Bd,d sctor ctr ş ordc zo crct, dăşt stdCoţo II. P r, t d comt ş rtt ă oţctr Bd coş ocr îdt cş oc, s



OA OA MT

volţi cltrii d r lo îro riod d rltivă isbilit, ş îrirăm i rcrl fzlor Coţofi I II

Ftl că cl mi vchi dsorri d ti Bd "clsic sît cl l Cimi I i l ord dor sfîrşili dscoririlor dti Fod, 96, l. III ; III/) dscoriri socotit

d ii oi mi strîs l d fzl rior şi chir rifză ri Bolrz orm 969, 5) fc să frmăm, dă docmtl ist, ă ătrr comităţilor Bd, î cîmirili şi Nirli, s fc îro riod rltiv tîzi Cm dscoririld i Coţofi I imri d l rdSlc coţi lm crctristic ri clţă dor omllor Bd clsic timrii s orz trdrd îdosbi chii lt), st d dmis că î csvrm s liz î oct dirct îtr omităţil dşi Coţofi, cr rmî îă iro î sţii difrit. N d fl ls

tl dir is, Criş i Som fi fost mi îîi î stăîir comităţilo Coţofi imii mi d c, diă sr sfîrşili ilsr ri riri d ti oyd şi kovsk rdok sîcororz şi r s iflţ Bd. Ftl că dzvoltr şzărilor cr coi lmt Coţofi Chălţ = l. 62- 63 ; CimştiIII l /7, 9, 3, ; 2/6-b ; 3/7 ; Griş = l 59/2, 4-6, 2,5 , 6 9 ; 69/4 2 ; 7/3, 6 , 9 ; 7 /2, 4) r loc rcrsl volţiifzi I Coţofi, d o imi r dimicii volţii comităţilorBd îtro riod d tim r îdlt.

sctorl sd, dscoriril d crctr Crvod III s sitzăit iţii lmtlor costitit c tr - cr ot fi mitţofi. st sctor, dc vm î vd iflţl ssizt cmi d l Boo om 976 , l. 63/4 7) , i d mift v j fot mi tis î zo cmii jos d div. schim, riil c rlif mi îlt, cr î d lîă c, îîlim limlt lmt cr r frct i î dscoiril Coofi I i ilvi.

D mi mlt oi m trs tţi Rom 96 , 2, l. / ; id974 ; im 977 b, 232; im 978) sr or lţii dirct îcomităţil Coofi di Bt fz II b) şi cl d d i Sî rm . fr cli frmt crmic, socotit "imort Bd îivll d l rcl, citiorl v ăsi îă mlt l loii îmtrill Coţofi II l rcl Rom 976 , l. 73 8) şi cld l dmzvsrhlodzst, r ît sm clor d lSîtr Grm şi b

Odt cdrl crooloic cizt, mrăm î coi o si lmt com i dosbito l clo o cltri.

Crmic ormtt c şl r frmt d rrbt, î form trihiilor hrt, l Pişcolt l. 33/8), îro

apt ae a expla abe deopeilo Bole a faptl ă ele deoe d tl att ootite Bole (V Pako 969 hata t oite de elete tpe BoleCeaodă I I (tăhi aelate) i t foate di eleete aet deopotă tlite Coofe tpi a Bade lai tipi (Bae 956 XV / V I I I/3 XI I/ A fi feşte e de oep a pa Foy6d





T OA O €T

naură nic şi cnmică a sur rsiuna rciaă riburil nrdni inilr mi mul im l Dunra d Js iai ai în saţiul sraic şi ir l sud lcani. Prin inilrra

lmnlr nrdnic în "mul d iaă blnic, bunuril culurlanalin s r irsa sr nr rin inrmiul acsra, sl

îcî r a şi sl mrn.Sub rma Crnă III rz aar ni crcuri culural carînlbază ririi al aî în ri cnlmraului lcal mi sus cnura (dci rua lan, Trihrbcr, rculanCil Turzii), cîi în aca a riburilr nrni inilra la Dunăra d Js. Prcsul uniicr curind ar ririi şi mnisări culural mul maias cî anrir T îns, imran ţinuuri îndsbi dinr cl cr n inrsază î lăură cu culura Cni (dr şi dinUnaria nr i Slcia rsărină) - rămîn în aara ralului

Crnadă III lrz i u luţi ncnuraă încă în lmnl bază. s ţinuuri, i în u mai îrziu ru dn,i c sîn niz, sl înî, în la încu, baza d rniradn- Cţni s asmănăar, dr şi sbiă. Dar isă şi ririi în cr culura ni suraun nmijlci culura Cadă IICă ar a riburilr Crnadă III u s cţniza s clar, maials în la Dunării un cramia cu sciă în asă rămîn una dinrcmnnl d bză al şzărilr Cţni înă la sfîrşiul luţii lr.Dci asmănărilr dinr dn şi Cni, rzula in bunuril culurlsudic car l rimsc driă, li s dauă şi un r cmun rz-Crndă II T î idn s însă aul ă în rlaţiilinr Cţni şi rnă III s rdus în rincil un rcs d rsinr, islr unr imrn muniăi rnaă III şinum sr s, rs încu la un nil imuriu, în r r şircţni (acă am în r a d n li ujr 967,226, sau OrlSdc mn 976 , 7 69) . nr numiă riinţă, luţia azărilr rnaă III in Dbra rbui ăi curs un im în arll cu clr ni. a r ăr să răisbsnţa caracrisicii lasică anrmră cu "ca mbil in ric

zar lrz şi rznţa i, în scimb, în aşzări adn claic imurii(Pak 9 7 , 298, 352 -33 ; asmna, imran dsciriăcu în Unaria Kalicz ; . mai sus n. 6) , cnmran siur cuaza Cţni. Cu aî mai mul cu cî rba is abslu idnic cu cl dscri în aşzra Crndă III la rnadă (rinz, Rman 968, i 39/7, 8 22, 23). r rzula dci îmrăşirdirnţiaă, rin biurr, numir lmn sudi : rin ria Crnadă III in Dbra şi sr ca adn d la Dunăra ijlc isrîns laă d mnisăril culural la sud Dunăr i lcni,

aînd la bază şi cmnn Crnă III, Olnia cţnască rzină, nu înîmlăr, duă nsar nasră, bun anlii, în sculurii marial, cu riunil bni la Dunăra ijlc

Rcaiulîn, scam din nu în inţă ul că rcsuldţfnizr sa dsăşura dr arţil sura ur cmuniăi rnaII şi, în rincil, sura unr ţinuuri ncrnadn, l încî iniidualizara clr duă niuni s rdu încă in aşă nizar





PR ROMA O M

ş sr clor "Kosolc dn Iosl ş sdl Unr (968, 44-42). n nrl, . Pko consă fl că dscorrl Bn dIosl rţn n rod ch (în czl clor dn Bk, în roch Bdnl clsc, dm 974, 348) D smn, c rfrr dscorrl Kosolc d l dmzsrhlyBodzsr, rlf crcrl zch archach în comrţ c l dscorrf cr r dc l nl dosbr fn d nă cronolocă (968, 48Dr nc o consr, nc l, n o dc l conclz moră ccărn olţ m îndln clr Kosolc cr, în sţ dfrsă f conmornă c drsl ol Bdn, r în nl ţnr să rooc chr rţ nor fnomn ronl d msc Căcrfrndn l nsmbll dscorrlor Bdn dn Iosl (blcs n cm s czl clor d l bcJl) , consăm că colo ndn r însoţ d lmn "Kosolc" , l rţn, o, nm rod

ch Bdnl "clsc. Nc n lmn dnr cl m crcrscnr coml d ss s zd, d ml, n înrsrăm în sfd şzr osl. Un l f l fl d dn s rznţ nor formc dor nr coml Kosolc dn Iosl, în şzăr Bdîrz dn Unr (cm r f şzsl schn cşl c cor clndrş or în bndă r srdmnsonă în ror c sl rorzs) Un l rl f mor s rznţ n locr Kosolc însoţd lmn dol - lroră n locr Bdn îrz, l I, înSloc (. Pko 968, 33-433) C l rl (omn 977

n . 46 ; dm 978) m ră că dscorrl d l I îş ssc bn nlo în nlrl cl m îrz l sccsn srrfc d l rclnnlr în cr r, d smn, rsr dol.

Dn cs r sr d f docmnr, rzlă mlc ş sncronsml ol înr cl orzonr Kosolc, m ch dcî clrrzn l I, ş o r olţ clr Bdn Acs lcr rzlă ş dn nlz flor d sn Sblnm, în rml rîndc în ţnl d l sd d Dnăr ş rţl Dr, olţ m dnmc cnrlor clrl ds l o m rdă srr lmnlo

no (Kosolc) d cl ch (Bdn), sfl încî dnmr d clrăosolc s sfc. To dn cs ţn, conlson d mşcr rnsormr în sns dol, s rodc mşcr sr norcr dc o sfl d comn în l I nlz d dl ror dscorrlor Kosolc dn Iosl n o m rlz, dr bz comrăr lor c scr cronoloc d l rcln, rzlă căscorrl d l dol (Schmd 5 f 36/3, ; l. 22/3 ; 2 42 6 8) smn lor d l ooo bd 36/2, 4) s lsză nr în m d cl Bn d l dol. n schmb, cl d l n(lo 949/, l. /3,

57, 8), smn clor d l omolo (Ts

96 , 86 - 88 ; f II -I), rţn n rod îrz, c ş I Bnnr (942, 6-6) sbln fl că înr cmll d ldmzsrhlyBodzsr să dosbr oloc ş cronolocV Pko rnlz, în lml rms d dl cr l dsozţ, dscorrl d l Plobozso ş dmzsrhlyodzsr (968, 4648), încrcînd dlmr, c ş l I, clr dosb B dn ş Kosolc Dr lînă cs rl



BDN-CF-KSLC 55

shly, rzultă clr că nu m sîntm colo în f unor mtrldn "curt, c unor lr, ş num d utrnc nfunKotolc. Form tc Bdn (cum înt străchnl cu două dsărţurş ucător cu ct dscodl, Bnnr 942, l CXII/2, 26, 36, 3,

39) u l ornmnt tc "Kostolc" Dlfl, nu o mrlulKotolc dn cl două unc r untr O r dn l, smnlu n k (Krmnsk 9 7 , II, I, II III/3 XXVIII/3 XXI/2, , 6 XXXVII/, 2 L LXII LI LXI/ LXVII LIII/3 XIX LXXII/3 ) r tş d rod tmur Kosolcfăcnd cor comun cu rstul mrlulu, socot Bdn. Dltfl, lon ă o mol "raaska Hk" ) înl d 3 - 4 m, lbz căr u flt urn cu cc ş cnuş în ntror (ojodn bkrnom rnom bronznom dobu, No Sd 97 . 2 , f 6 4) n

uzul dn knd ărză ş l s într u frmntr(n. A 99

urn, cnă cu înc cnl ş oră în bndă 98

c, strchnă cu mrn dră ş tr şrur d mrsun ccur ub m nroră 2 9 frmnt şc 2 2 frmnt d Fshbttngjă/ nlt ufc 2 9 frmnt s d uz comun cu ornmn nczt) , tot, m ls mormîntul ublct, înd dootră crcr dn ş Kostolc ( înrnmntc străchn cc), cr fc dnt sncronsmu dcoror dn Bk ş rţl dn dmzsrh. Indrct, bz sncronsmulu într Bdn îrzu ş Coţofn II, cr l rîndu său conţnr, numros ş dnt lnt Kostolc, d dms ş sncromul într Bdn mjocu ş îrzu ş Kostolc (în s frt) Dornro rodă tîrz dn olu oolc s roduc o mşcr r nordr coră rlul Bdn u chmbă mod trdonlă. Nou mşcruă fţ în fţă, culturl, cu rlăl locl dn cnrul ş nordu Unru Sloc n dă drtul o dfnm c oră culur Kostoc, dfrăs m tîrz c dn.

Anlz lmntlor concrt cr u rnm unor comuntăţdn d cătr cl Kostolc înn t o rn d or. ncutul fot fcut d . Bnnr ş Id onrKutzn, cr încrcu să snz cultur dn cu jutorul nflunţlor Koolc. Cu rfrr lorrl dn dn Romn, st dn că l d Sînrurmnb ch încru în fnomnul m lr z în udulnr ş k.

Iflun Kotolc r rflc, d mn, ornntl oă d l Slc (l. /), rzn rhnlo nd, ou rr r, d l l (l. / 8/9 )



POZIŢIA CRONOOGICĂ A DSCOPRIRIOR BADNDIN ROMÂNIA

Poz onooă n t în cz d fă Bdn n po fjdcă dor n fncţ d stn s nstn no docmntr să s sz ronoo înt s c o ct

docmnt în zonă. docnt o ctr n însmnză dcnpă că rb să "întn s să "închm înp s sfîrt cor stn pnd stf înr . n cst f fost posbă înhr dt d ncpt ctr Oomn pnă n orzontcontmporn c Bdn (Ordnch 973, , n cz dscopro d Sc)

Tot stf n pm să fm bscţ d tot c c s ztîn cst domn în n încn pnr ccpt snconsmntr Bodrokrszt dn oofnîz în cdr "f

Ord"

(Rs 97 , 8, 82) .L Po zr n tz s sppsă o t bronz mp d nnă Oomn I. To coo p nsă n rpd momn d ncn c no în dscoprr d crctr k Nrs stf încît n po f orb d o contmpont într cr cor d domn. să ons n f posb onmpon dscopo dn d Să (m h dî c d Pco ) c Oomn p c oc.

L B Snsă ost ă zăr cr rfcă doă

p o p Nrs (Bdr 97 7 ) , r d smnîn podn. Tot st m n cm Otomn I (Odntchc 97, 9-6), n nc n conc c zăr Bdn dn zonăEst c cît po d r d z so m sbnm no căînt Bdn Oomn să n sp d mp tv ndntsp în cr s ntrpn dscoprr d tp Nrs k. D săf ob d o sccsn nmjoctă ompon înr doînsoţt d mnt osoc oofn II ft ocă în m mtîndr (Romn 96 ; f. 8 ; d 9 b 23 ; dm 978 ) Spot însă o m ps no mn Kooc în dscopr ccrctr Nrs k f încît st fo pobb că m doărp pznă nd onzr fnomn o spnord ntr tpă c în bnă măsră s dsfăoră dpă înt zăror do poprzs (Bonn 97 ; Romn 976 d ; dm 977 Tortc ămîn dc n spţ într sfît zăor Bdn (nmc nn rtă că f m tîrz dcît t dscoprr sm dn Un prţ mnor Ns k r nt po mp





ÎCADRARA CLTRAL A FOMLI BAD

uu den ese socoă în Ungr re perodă epoc cupruu(Skuperze" ) în eosoc ş usr o cuură eneocă înIugos cînd o cuură eneocă cîn un de rnze spre epoc

meeoSpre sud ş sudes e mărgneşe un re epoc mpur bronzuu r spre es cuur e perode de rnze spre eoc de bronz

ezore negă comunăor srăec ne obg ş penrue perode să încdrăm der mnesăr cuure conempornese încî su m sus reeă nu r sngură n czu de nsă dezoăr ege ş cr dence în ormă ş connu u o încdrrcuură deosebă ş nu num necese rezăr une ermnoogunre ne mpune o renzre ucruror (Romn 97 6 b ; dem 9 7 ) O nză compră (cz 963, 68-7) înre Bodrogkereszr (c dou perodă epoc cupruu) ş Bden (c um perodă curuu ră deosebre edene de ond dnre ee ee erur ungră(cz 97 , 337 ; Ecsedy 97 , 277 ) ooseşe o m recen ermenude rupură cînd se reeră ser eouă Bodrogkereszr BdenPrn scoere în edenă descoperror de p Hunyd omLnyBon Rez ş Lsn pe de o pre c ş ceor Boerz e de deosebre dnre dou ş re erodă cupruu es ş m cr înree punînduse în pus ş probem încdrăr nou descopereor om

pee ş orzonur cronoogce. ăc pe îngă pu că grup Boerz rereznă o rupură în meurg cupruu puînd consu - ăur depee Bden - mnesăr e epoc cupruu ără cunoşe opde e meurg cupruu e ce pre ş dnro ormăde mnesrmu m rgă cre cuprnzînd ş ernodă III nu poe în nc un esă e socoă c prnînd epoc cupruu Ar urm dec păsrînd ermnoog cuă să încdrăm o mnesre cuură unormă în connş eprre în perode deosebe : eoc cupruu (ără meurge su pr nsgnne ! ) ş perod de rnze noun cre mpcă

un connu der. espre o epocă cupruu în czu sere Boerz

Bden nu poe or Perod e mmă înorre meurge cupruu cu pese h e de me se încee odă cu încere cuurBodrogkeesr. E puu onnu eenu în reme ee e sne e orzonu Bodrogkereszr II Hunyd o Lny cre poreprezen deăr re perodă curuu ee ce urmeză nu repreznă o perodă de decădere un şoc eden o prăuşre Fru

î d d d d



CDRR ULUR

re nepe u dispriţi uneor gree din upru şi se srşşe u priţieurior, mu mi eonomios, u un singur ăiş.

Areoogi romnesă sooeşe es spţiu ronoogi o periodă

u rr rnzioriu, de orm de viţă eneoiie orme de viţăpeiie epoii de bronz. Sn şi voi re remă, n zu esei noţiuni,epuinţ de deini o periodă (Vupe 974 244) propunnd ribuireninuuui său epoii de bronz dr, pe ngă pu ă inrodu n disuţiemene re po prţine n reie bronzuui si, r due şi oniză simpisă unei periode dinre ee mi ompee şi eepţion deporne, ăi punu de pornire enosuui roiir să ouşi nese ndepăre vremi. Ese greu, ără ndoiă, să uprinzi nro deiniţie pidră o nregă şi rămnă epoă e ee prezenr, suină, siuţiei, regisre reoogi, v i suiienă penru reireree unei periode n omprţie u ee

Eneoiiu din părţie esie, esenre şi sudes europene nrgisrză un momen n re : nre rpţii eridioni, sudu odovi nord şi Rodope sud evou ompeu uur umeniţ - Său- rivodo - rnovo VI ; din enru rnsivniei şi pnă ipruioiu ompeu u ermiă piă poirom Pereşi Ariuşd ueni ripoie ; din vesu rnsivniei pnă ves de is, esuoviei şi unăre uur iszpogr ; spre ves, n rnsdnubi,niesări Lenge rzii ; mi spre sud, Vin ină ; Rmni dnepu n dru eor mri uniăi uure, omuniăţie unos oviă s iă pronunţă, o eonomie grioă n re reşere vioroă un ro imporn, o meurgie rmei vnsă, o viţă spiriuăsmănăore n re uu eriiăţii oă un ro preumpănior Perepe de dezvore propie, omuniăţie din reee uure minie priă reţii de simb, de bunuri uure şi spiriue, inens.pre nord, riburi e uurii rierbeer n ormr, ir spre esgrupe de rer iiovk şi Sredni Sog mărginenu reu mius siţ (Romn 976 e

omenu imedi urmăor ese mr de părundere, unăree Jos, omuniăţior de ip ernvodă , u un mod de viţă neoii,nerior u mu sdiuui popuţiior eneoiie oe ei un semeneor nu poe u, prin e nsuşi, un ro deosebi n priţi unei noipoi ndire nsă, provoă desiinţre riior rdiţione nre uurieneoiie oe şi impii un mese enouur esor din urăoodă reţiie u ume sudiă sn inensiie pe mbee părţi : eomuniăţior eneoiie pe ăie vesie, eor inruşi pe ăie esi.dpre noior sosiţi nsemneză epre de ăre ei, rep, mo

uui de viţă eneoii bni ei purăorii uurii ernvodă u sn germeni purăori i unui mod de viţă superior şi nu prvoăodiiări de sruură e moduui de viţă rdiţion. E probi nsăă riburie ernvodă I u u, nsmiţăore e bunurior uuresddunărene, un orere ro n eneoiizre unor popuţii nordponinrudie. in niz onreă merieor reoogie nu rzuă one diree, evidene, nre inruşi şi popuţiie neoii uoon dii i ţi i dă 1 i



60 O O !

Un nou şo podus de pesiun popuiio e stepă ce due unăe de os gup de cc Ustoo scimbă sustni situicci ecie gupăi ogene cimtizte înte timp sînt împinse speest şi sudes ispste în ms grupo eneoitice oce şi - un

ucueseni după păe nosă ee cpeză şi căie esice ( incuiuou Vdo - dcă em în edee ementee de cteenodă I din sudu itoiei Gnin Simosk 1976 3, 3, fig 7 2, 28, 3, 32, 33 Smosk itnoski Todooi 19 76 p III1 4 5 7 )de eicue bunuio geeontoiene şi geeşi spe ună dijoc. in cest moment se podue şi o upuă în eoui utuiodiion neoiie (gupe ntio în mi ompee : Hiss - Vs Săcu IV Hcuneeie Tuzii - Hundi om LYBton Lsin Retz) ăci bunuie sudice tec um pin fiu ungrupe etnocute oigine din sepe nodpontie Aş s puepic c fnomen utu unite ce pe pe imensu spiu inoboge pînă în oi în ep nodă III - Boe c şi înegiste unui fenomen de bbize inutuio de unăe deos şi Mioi că şi gupe etnice de tip enodă I u ins tceste inutui este mi geu de spus şi de dmis. n ucu este fotizibi cum în nou etpă : iione emente eneoitie se diinueză şi pied din ititte făă c cee nou părute su modificte s seontinue în mod neces în epoc bonzuu in punct de edee utuest o peioă de căutăi unui nou eciibu o peiodă îndeungă e

enune tepttă d nedusă sfîşit pin ouie popie mou eiă eneoitic. că dugăm şi posibiitte eizării uno noi snztnice pin siniăi su mixui modificăii su impuneii o oncepii spiritue fmiie socie uno fome noi de ctiite eooică este de sine înes că necesitte de nu încd simpist tcestă peiodă o epocă su (neoitic su bonz) ni se ipunem de fce deci cu o peiodă ce pegăeşe sucu omuniăideite din cee eneoitice oe şi mene ogne pentu modu deiă specific epoii de bon

şi cutui enodă III şi oofeni cutuie oez şi u ctee ce e situeză în cestă piodă tnitoie. Toe consăîncă mte eemete e moduui de iă eeoitic fiind în eşi tppofund distnte de utuie neoitice e epocii cupuui d ninoi frămntăi ce u pus cpăt şi eouiei o o birui dfiniti piee mi ontoe din componen o

i în omeniu meugiei peiod e tnziie poe fi nuo peioă de căte eo mi economicose meode pentu eieno obiecte utie e să connă do tît me cît ese neces Reie

şi pocentu idict de sen din unee piese . Asfe încît pii secuou guă pentu codă ce mceză e fpt începuu epocii impui bonzuui nu se eizeză pe un teen go

Oizontu Boe - nodă III pin stu eitoi ocupt imi es pn mutipee contcte pe ce e pesupune de e b eză pînă ce dobogenă pote mc începutu peiodei de tnieîn fiece din ce titoii în ce un semene fenomen este suficien de





62 PR r RN N N

ua avînd h oa t - în Cnavod îz Hoodşta ş mu în aa Cnavod III tmu ş C) utua ţofn a numoa oondn în om a Haduu tmuu - Stuaţa t uoa va tu anazat u toat atnţ

Rmam d amna fatu matau oott tmuuI", zutat dn şanţu d a 23 d a Aga (Hanmanno1976, tt 33 - 43 ; dm an , 1 -3,5 ; 1 -10) îş a anaogot în ozontu Coţofn

O o înund ma în uu înonzu tmuu madonan notu tîzu aza tuo umnţa dot în un az madonn (Huty 1939, a om uat d Hanhmann o 1976, txt 195 229 ) . Aa în aaţn d gu umnţ tmu (ha aţa) a ou

oad d at f vşt uto d ou a onzuu tmuunu înt u Va tu oa n onum u da uno hatuuş în aşz to dn a a ş u otata uno aotutat d mnt tnoutu dn ntu Baano udn adu uno amna fnomn n anaza dta a mataootat nu numa dn agu (a ft - o oad dtatat utîndu foma doa în mna nştt o) ş dnzţ aş au aşz u dun uţ va ua aza ma magna moduu d d a o o a ata a ş aa unomnt

utua ntaaan au ma nod ş nodt n

a nnua u n a dn vd n fatu maguîngtm d nv onuţ ta a utau u uşunţ fa ontmoan um un vţ a u a un v atvtţ o

n at ţnuu m nod nza fu az în at va uata tnţa duata tu dfuzun mnto f od tanzţ în md no au not.





P RO O }I

cre, nemruriit dfe de ipune, pre ud i ud, fooiredenumirii de oerâz pnru oe e compexe decoperie n viioreeimite Bden B -D u -E, demnnd retu compxeor drepernvodă nu ete de ntur, firee rezoe dim Deci "cu

ur", "compexu u "fenomnu Bden � re ete noiune ce mporivită i cre reuie ă fie oninuu i Deorece nu ee ecu proceu de regionizre ă iă ză i componente enocuuredeoeie pnă dnir cercetrior pe zone micro i mcroregione,ete prfri fooire uni denuiri ri onvenione um ed den e e ma zi nrr rurii i cu e denumirnu r fi fooore

"grup orâz ninuă fi ootiă dn n diucu ercerior rnodă u poe ă rmnă n fr ee

noiuni ncercre de eprre pe rieriu regionizrii nu r impificci r compic ucrurie, ăci egmentre r reui inroduă i n ruoerâz, re cre nu poe fi ndeprtt de ernvodă dect mpuo i mi u prin dorin de imi noiune Boerâz viiorerie denuui ocotit "cic u dee pue dipoziie de B. Burchrd (pentru Pooni), Pvei (pentru orvi ; vezi i edunov1967 i 1969, E Peovâ (penru Boemi) P omn (penru omni) Torm (pentru Ungri), E Rut (pentru uri inferioră �rgennd ; vezi de emene i Ru 196 9 i 1971 , c i cu e e

proprii penru Si, Pvovâ nocmi hr dcoperirioroerâz- ernvodă în cre cuprin i infuene Boerz uprcuurii Tricherechr din oi i decoperirie de tip eei din ueu Oeniei. Dc dăugm noie decoperiri dintr ure i ri, pe cee din B, iminnd nă pe cee de i Tărări cre prin reite cuurii oofeni , ernvod Boerâz ocupă un ritoriu imen (de re Negr pnă n udu orviei, din uduPooniei pnă Sv i chir mi pre ud)

r riei de răpnre uturii den "cice o dor uBnner (196 n period iă (fzee Neuupn) ucuturii den cuprinde inuu de nord de Sv i Dunre (mi udexitnd dor ezri pe mu opu c c u imporuri Bun)Voivodin Svoni rni ; nregu teritoriu Ungriei ; veuRomniei utri inferior urennd ; Sovci ; veu Ucrineiucrpice ; ooni ic i izo Siezi ; orvi (vei 1969 oemi (eovâ 1969 Nuupn (1969 337 33 ncer prizeze i vrii, n imp ruui den n fz B, ocuire r · fin din uri nferioră pee udveu Sovciei i Pnnoniei pnăn ugoi ndicii r fi i penru curu uperir Tiei n fz , pringrup Vi, ocuire pe curu uperior Tiei ee ine docuent nip ce nutu Tie mijoii rmne irăi u mnu nreării Locuirdi uri nfrior i orvi r dipr n fz Neuupn D pnie uurii dn propriuzie r tinge punctu mxim din udPoonii pe rvi de nord pn grniee neze cu refere deoperirie d ir Todoroi 1963 Decoperiri Bden pr



d i come de Oice oi dcoii o od ămoiicăi i cee di omi m z ie e i 0)

cd cii de m i eom de eiiz (96 6 ) eidi ei mee e : od i

OzPii iz mieo hi mi o d modiice cdăii oooice o decoeii o c eeod o c ce ee i zi i idiidizeo Pe oizo B (969 33) emă

sp uu Bn csi p ,E. Nstpny

Tas E. Peso< Buh\k P Rm.

ii de od ii hozomiioie oez i ei oi od ) i d iii ho c om d i i io iiv d od i i miii micei i o eeme ii m d om odă ome oz iim h imii



6 R R '

pr ud şi a ur ebiri de ri umaru ie iicd ptrurda riu ihumaii rciu riz Rma 99, 03).O diereiere şi mi prgtă îre uu şi rdu areauui d îeapa urmăr d Tkk rk u e ici e euăî eu ă udu ruă mai e impuriu a carceriic cere iriruui tăciir decît păie mai rdic.

Eetuaaea iaă e i şi a u mai cure euii rz pare e ud areuui dcît î prta mai rdică u ete îpărtăiă de Pak (9 ) cre rgumză : "eperiri ae rizuui d eiă ugia (ia) udu Sciei eşiDeci grupa Berz e ermiă ceaşi imp îregu eririu ude ea a răpîdiă După părrea ară dar iire aize mariaer a răpu şi acei iuicie de ariiae prbem

Peru aza Neuup (969 335) remrcă"

deebi impedere pa y de a ctu Duării şi rupa i di iutu Tiei uperiae Sa ica ă pbabiiae ca cee uă grupe ă ie î mremăură eicre (Trm 969, 500 9 ; Pak 9, 33 ) eegmeăi u u mai t ăcut dar pbiiăi ar ita ai e pebaza părării ur mi puerice rmiie riii) erz î parde r a areauui pre de ud aete raiii t depăşit cipudue mie eeu chiar di ae mmet iue deracer ac impuriu

acceut pre de reiizare izeză euup (969,

33-336) az D ză di are şi re a dipzii uiciet maeriadcuer. rupa zd e Îide î iuu Tiei uperiare p cmpi areiuui m cmpet i) rgiuie mutae e Scieireeik) i pe curu uperir iuei (Pezweice ) GrupTrei di arpaii eii i ee aprpiatărup Oar e cractre prprii şi cup utria eriră ş prte mai pui deiiă di raia e ud L cu Duării Neutup(op cit 336) reieeză erie de cimitire (udakaz medi) cucaacere cmue dar Budkaz ee igur mai ehi ca medi.

Parte e ud a areauui Bde (udu Piei iuu miciu Tiei Iugia) ar m î za D mare uite dd ştere ueigrupe regie cu crcere prprii ub pueri iueă acdupă părerea atră).

z E iutu dic (rpaii eici iua Superiară ec)t ub iuea iuui B ir pre de ud ub a eui ccre e cumeteză di iuu rîuui B pă î udetu Saciei.eriuie ui N eutup pt i cmpeae : tc e miîdeugtă euie şi u imp e iue parea de ud a aeauui

Bade dîd ştee grup regiă deiită de N eutup pri az D(ciuea eemete tac îcepe îă şi mi de timpuriu) îrşitu zei zd ub peiue ue e prduce şi depare pbbiu umi iiică a eemer ac prpiuzi care um dede deperrie de a Pk 96) aug pă î udetuSciei Sub iue uei aee micări î iuturie îeciae iştere reptt tiu aca Preu de regiaizre rmîe pe



NC 7

N cronologa rlată ş asoltă a cltr Badn n a fost sctt d mar răstrnăr N d la nct dfrtl sal ta voltv aost nşrat n schma actală Bolrz a fost socottă mlt tm o aănlă ş aba Nstn (959, 269, 277), tort ş avkov (96,360-36), stratgrafc a dovdt ă a s lasază la nctl cltr

adn. Dscl asra sncronzărlor orzonlă ş vrtcală adfrtlor coml Badn contnăAroa tr dcn cltra Badn a fost socotă baa als

trrtăr a dscorrlor d la skrs ( salogovts 93 , 02 5),a vch dct cltra Bodrogkrsztr I Bannr n monografa asracltr cl va adna toat rgmntl ast sns (956, 229-24), dar do an ma tz acsta ra nlătrat d stratgrafa d laSzkl (alcz 9, 3 6 car nrgstra sccsna : Tszaolgrodrogkrsztr- adn) sta asmănătoar sa consmnat ş la

TzaolgrBasatana (annr- tzn 96 , ornnd d la obral stratgrafc al l alld (94, 256) la Star Zamk (ndst n strat TrchtrbchJvovc rma n altl c cramcănlată ar dasra n al tra B aarnnd cltr Jvovc) baza analz matrallor dn Morava Nstn (959) va fa cadrlol cltr adn n raort c Eroa cntrală ş stcntrală Labz sar ala manfstăr Trchtrbchr (Jvovc n Morava) şodrogkrsztrLdan (n sdvstl Slovac ş nordl annon)ar la arta sroară orzonl GlocknbchrSchnrkramk rs

n contmorantat ş nflnar rcrocă c cltrl Salzmndmforl sfrc n ş Zlota I Zc an ma trz Nstn (969,33-342 va la n consdra ntr cronologa rlatvă a ntrglolx dn mnfstărl cltal s ntr tm n vdnă Ela rzlta d o art dn stragrafa d la ssar (Todorov 963,25-29), nd n strat Slca IV ra sras d o dnr atrbăclr Badn n car ar f aflat rstr al bronzl tmr d rtsana ş Gomolava (nd n strat Badn trzostolac ar f fostsras d n strat c crmcă Vdol "ma vch ) ar d ala,dn roblml rdcat d grl Laan Lasna ş tz ca rcrsoaral cltr Badn S adagă rcnt contratl gr Blaton (alz69, f 22)

n olona sa stablt rallsml voltv dntr cramca canlaărz cltra amflor sfrc ş mlct faza tmr (gra rako) acramc şnrat ş Zlota ( Godlovska 969, 3, to acolo ş bblografa vz ş Bchvaldk 969 5)

Hissa se aă n ţinuu Mehia se ania abaneză a Iusaiei ezaea aen sa e cuuă rs e 80- 0 c Parea inferiară cu rsi i e nă a 1 7 c (faee

i IB) cu ai ue niveui (ar eza uă escierea ui Ti 9 - că ese

rba e niveui e a V n s a uă bsevaţiie nasre făcue iec e aeia rina ese vba e nieuie e a V I I I - incusiv n js Ran 1 971 na x 1) cin e aeia iic ăcuţa IV Hercuaeheie Turzii n cazu ce i urae e I ş i V ij sna Parea sueiaă a sauui e cuuă (fazee I I I IB niveuieV I I I şi reseciv uă bseaţiie nase III) asă e 0 c cnţine uăau săăui (Trvi 9 ) resui Baensac i ae brnzuui iuiu acenean eunerea cea ai nuă aaţine ecii heenisice aeiau anaiza e ni aPina inică eeene ca nuie cu Baen Cfeni zer n niveu VII i resuri







70 PR ROM O l

Diicăi sinonizii oii d sd d aani aca d a Dnă m mna şi ozii (Roman 976 a55 56) O anaiză sm a obiio d a Ezo şi anoo n indicăo oa caă ază în dni aanoo I mnia) şi Ezo ;

aca din mă încînd c nogii în oizon OSdo inaodă III îzi Roman 9 76 c 63 97 şi minînd înioada ina Es ncă n go în dcmn c snd îngiioii a ii naod I şi i oiio od II şi III dasmna i saoo. Es o iod i îndngă cînd modd iaă caacisic io dis as încî do gi insigaii a dia (c sigană !) şi cio i s mnionasa a aoa îndi c a a nod şi a sd d ni Gro88ooo ooni s oa aiza c Ezo I II Roan 96 6 6 ) Mai sd a Siagoi şi Diii Tash iz d asmn hisi a Ri Gmnia în acoo imii i inon ciiMaia Maia asmna co din ni Siaoi i ă coondn în com d i Jni di onz ijoi din Siagoi Va a a aa n anaogii osoa Romn 96 65) Rzăn ina ma d im ca n oa i acoi o in oia nii Siagoi IV Maia ai ni n o i ino în mod nsa în găă c Bdn E a a s a ăi din şan2/3 d a Agisa (Hanchmann Mioi 976 II I II şi - înn oizon adn na za iii Th in ca

mica canaă şi oi a (Dshay 9 ig 2) a ca şi ioada d oma a i no II i nn az şi îna (Siagoi şi Diii Tash) o i obabi mi ni s i samaia ca oin din aii c ma d a nod hodo şi ao daa dii sai hoogi d mi c o znacoo doa ocii oadic zoni a na om nii d ăssizabi sigaic

Stagroi In cmpi a rama a rt o scară rologiă care ar ză o dpune

)de caracter Veselioo urmată de alta I de ti p adm a tria taptă Stagro ) cumarfă Gumelnţa Kodjaderme (dar ma curd sar puta plaa la i tu cu tu ii ar aşi cepu tu l cultur melţa) Stagro es paralelzată cu Badn t impuru cu aalogI bronz tmpuri u thessalc Pentru ita gro V u 2 sufaze Ya sau nceratparale zăr de la roia I ş I pnă la roia Pentr Stago ei Frch 1 964 30 8fig 8 cu ceramcă pctată Renfrew 969 0 idm 19 9 i d m 1 9 71 u depe ig 1 snt puse I edenţă hatusuri ma ales Intre taro [ şi V Intr V ş Va Roman1976 a 65 n 10 ; Podzwet 19 73 19 1 1 Aşzarea d a kii a situată aceeaşicmpe a Drame ca ş tagro conine tri stratur neoli t ou oit c trziu (cu marfăGumel a marfă pcta tă cu negru p fond roşu mară i nciza ă de arte ar a ş I ul t mu lnel cu fragmene pctate In st Galep os) bonz tmu (u dpunr pnă la gro

sme) Penru str atu l cel ma ech snt evoca analo g }{aranovo I I şi na • aşi la Stagroi la aza depunrlor bronzui tpuu i un l de căue (Dshaes 1970 b,ig. 12) asemenea celor de a Stagroi dn ivel ul ( Rerew 90 p XLI sus ş ArgssaHanschma Miloj 976 I , pl. ş i 8). î ilurie iedat urătoare (1 1 6)apare şi o ceramică caelată şi cu tae tuuare asmăătare celo Caodă I I I DecDl ash poate ofri şi o etapă mai trzi d Si agroi V dar mult a veche dcttagr a Pentru l ash vez esa 19 0 ; ide 190 b (ude dată Bade timpuru nainte d e roa Baden trzu In peroada Troia ech rznt ul stlac I peroadaTroia I joci iar uedol şi uto Brd ? l sfrşitul Ti















BBLOGRF-BRVRI

de!" 1977 TIEI BAD Epoca de brn: n nrd-vestul Rmânei, Teză de oral Ins .d itorie şi rheoogie din Cuj-Npoc rzumat.

B 19 41

BAN

k6kori let Bks vrmegyben, Gylai Dgak, GYa 1 9 1.

Ber 1 9 2

IOS BN Ds Ts Mars 6rsGebet bis : u r Enwklung der rne

e Szed 19a 1956 Uos BAE e Pceler ulur rchHung XXXV 1956.ann-Kuin 1 961 BANN A BOGN-uZ. eirge ur Chrnlge de

[up{erei des [rptenbekens, AAH, X I I I / 4 1 9 6 1 p. 1 3 .Byr 198 I BAYE e Osaer [ulur, ene nelische schkulur slhen leu

rpa szei d gschch 5 1 98, p 60 i u.Behes 1969 HE�!ANN BEf: Die Slmnder ruppe der meldeutschen Trherbeher

kulur und de nrdweslhen usstrhlungen der dener ulur, Baen ymposim 1969, p - 0.

Brc 1960 D. BEC In Istria Rmânie, voI.

uui

d . ad, 1960

c 196 D BEC Cntribuţii la prblemele neliiului n Român /n lumn nilereăr, creşti Edit. ca 1 961 .Bri �orinl Rma 1959 BEC EAIA OIZ i P . OMA Săpăure de l

eavd, tral VI 199 p 95 - 105 Blegn, Cae awn 191, Iz BEE JOR . ASE AIO RA y

voI. pra a I 1 9 5 1 h 1 9 1 J BM, Zur Fage der Endphase der d nulnds hen ulur, AltbohmnAhrn 1 9 1 p 7 i r

nna 19 7 VA BO issns hesen ber die rhbrezU ngs AAH 7197 p 85- 86 . . BOEAN Clur [slac de l Cu n Turului , IV 1 7 1 9 66 ,p 5-

oone n ţ 1 9 7 6 V BNA n mplex din perd de trnie spre epa brnlidesperi la J!ldva "ehe, Cmuncar la una Iz J R. , 1 9 76

Bh\·adek 9 6 9 SLAV B UV , leene der [ulur m knnelerer 1i inder Zlulur Sposim Bden 1973 p 5 1 - 5 .

dnskKrik 19 7 V. BISKA, Slvensk v mldej dbe kmnne lo\'enskdei Brtilva 5 6 7 1 9 7 dspr crmica canaă a p 61 i

ujor 9 6 7 XPcs BUJOH Aşea re de l Celei n perda de r 1 e spre epbrnulu evis zeeor 1967 p 1 1 1 6 .

rhrd 1969 BAA BCAD ur ness er ulur mi nnelierer \m pom Bd 197 p 55- 66.

1 9 U MŞA ] vaprsu ( perdi nelWeskih lur n everpa

Dia S 7, 1 96 7 7 - 8 <oşa 1 9 7 1 UG Ş br da Nelkum in esrumn en ca nq rhologica XV Segd 1 9 7 1 1 - .

Csaogovis 1 9 6SEF \' Die neu au{gedeke nelhhe dlung un daskupr:eilich rber{eld vn ]skrs, PZ 1931 p 1 1 1

Dehays 197 AN kl ah CH 1 970 p 799- 88.Dsaes 197 EAS Le {uill e kl i Tsh e l' rhlgi youlve, boi

B grad 6 197 p 1 -

D i ij c 96 S d d l







80 P J. OMN, OAN NMT

stpn 1966 = E NUSTPY mladimu enliu v rpafk kolie oAc 1 1966 1, p 7796

stpn 1968 = EVZ TP bsolue ronology e eolic nd 4 eneoliiPerios in enral and ou-Ease urope SloAc 15 1968 1 p 1960.

Nstpn 69 = Z: STP Die Badener ulur Smposm Bd 1973 3 1 352

dntl 19 = IVA) RDTLICH Duă sue C cp mobil" decopert l ălce 18 196 1 p 1 7 1 4 .

dnlc 192 = RDTCH Conribui săpăurior eologice de pe ealul ida"com. ălcea judeţul Bior) l cunoşere culturii omani St Sd comncă o 2 p 63 84

d tlc 193 VA RDTCH erceările areologic de la Otomn i şi Sălcea şi loul 01'n contextul culturii Otomni tză d doctot zmt, nstt onCz Iş

dntlccs 1970 = A ORD,CH ş AR s, Cimitirul din epoc bronu[ uide la Ciumeşti SCIV 21 197 1, p 49 64.

Plld 1 9 1 4 = J. PRD Die relaie ronologie der jngeren S/eine i in ăren

WPZ 1 1 9 1 p 256277.P 1969 JRi AiK Zur Problem/ik der măriscen kannelieren \ermik Sympos m Bdn 193 p 36 391

Po 1968 = RA MCAK neoliise Siedlung un Saigrapie in SoAc 16, 1968 2 p 353433.

Po 1969 = R MK-AVK� u rprun und ronologie der BolerGruppe Symposm Bdn 1973 p 297316.

Po 1974 RA CAK Bei/rag um ennen der PosbolerEn/wicklung der Badener Kulur SloAc 22 1974 1 p 2 37 360.

o H! V AK scso dn 1 4 1977 căt P RomnPăns 196� T ĂUSCU Pereitki ardennaskoi kulu v drevnem neolite v iumeşti

c S 7, 1963 p 467475.

Pănsc 1964 = A . ĂUSC Cu priire l peroad de sîrşit a epipleli cului I n nordvestul şi nord-estul Romniei şi unele persisene le lui n neoliicl ec SCI,15, 1964, p 322328

Pănc 1970 = A ĂUSCU Evoluia uneltelor şi rmelor de pitră ciopliă descoperie teritoriul Romniei Bct dt Acd 1970.

Ptton 1954 = CHARD TT Urgescic/e des s/erreicscen Raumes n 19.Plslo 1969 = E S.�TK Die Kultur mi kannelier/er ermik i Bmen

Symposm Bdn 1973 p 393425.Plslo 1972 = EM STlK Hospodk a spolensk( v(voj edoevropk

eneoliu py s Spolnost Acologs p s dm d Pg 1 1972 35

Podzwt 1973 = RST DUWT Die Ge{ă{ormen der ren Broneeit in ordeKleinasien und der ordăgăis st nstt dn HdlbgPol 196 = B A eoliick eneolitick n ley v rede nad Bodrogom SboSlonso nodno mz 58 1964, Hst p 9 1 1 6

Qtt 1977 H QUTTA Zur Problemaik der CCalibr/ion in der {ren Broneeit �itud Sdoseuropas Symposm b d Fbonzzt m ptnbc ndn dn Ncbgbtn, Bdpstm

n 199 = FRW Te gean and te Balkans a t e Cloe 0 fe eoli iceriod te Evidence o{ Siagroi) Sympos Bd 1973 p 42 439.

Rnw 1970 RW Te Tree-Ring libraion o{ adiocrbon n rceologic lEvlua/ion PPS 36 1970 p 2 8 0 3 1 1 .

nw 1971 RW Si tagroi adiocrbn a nd fe Preisory o{ Sou-Ea

Europe Antqty 45 1971 p 275282.Romn 1971 = TR MA Strukurănderungen des Endăneoliiku1s i1 onu-KarpaenRum, c N S 15 1971 p 3 1 1 6 9 .

Romn 1974 = P M Kontake de r Coo{eniK uu r mi den Baden-Koslac- und uedolKulturen im Wesen Rumniens Istn 5 1976 p 1 4 3 1 4 8 Sympos ds Sptnolt nd d bonzzt m ongbt No Sd1974 omn 96 = PR M Cultur C% eni , Bcşt, Edt Acd 197

19 b P t i l i d i d i d t ii d l lii





82

o 5 30 km

«'

PI . . _ Hra dcopo Badn d p toriu Râni 1 Arad, Bba Vech, 3 Be4 Bihrea, 5 Bodog Nou, 6 Caei, 7 iumşti 7 Viişoara, 8 Cubu, 9 Dindti 1



8

1� O 1 . o o o

" 0

.'"\

·

I

0 0

2 �. \ ' _ I

I o

(. 3 -o

� t{;/ �

4 :�I 7 8 · 1 o •

5 I 6 :a



� ! I l .

!

Tr 8

. "i -

r \;: 01 " " •

., . . .

0',

• • o

J

" .

. , -

o , . " " . . "

:

·

' 1 u

n





86

J

g



o 0 ° 00 : : 0 0 . o O ·

-. � 0 . ' .

, ,

.

: ,

2

f " ' 1 n ( f " " � f D Q

a nr

87

3 � 1



88

0 0

. o

. 0

o

· . .� h l ' ; . •

: Tw ,,r/ 1 , . "

2

�-

,

5 '•

�O � 3

-

, I :: I I I I J 'y Y '-

I f I ", . �/ -

" 1"�9 4

0o · · , · ;1 . � , 12 · "



89

3 "

I





91





93

L� 10 � 11



94

3

4

8

i 11�



95

Q /2





6

- l

(





99

,_ - - - -"7�_

0 0 ' . . O

o O

o OO o

2



10

.� � � r ___ 0_ � _ ,_ , '_/ _ _ L_� 2

� o · fls ,.

. o",•



'� 2

'/

1 - -

2

10

a� il 4 3�

.. " o "tW?

10

�,6



102

o O

O O

�--

4



I 1

� 8

. ,

9 .'�\ '"

l (



04



1

2

, . '





107

2 7 r



18

Q



7 8

-

09





�e

1



3



o o 0 0 o � o o

1 3



C_

0 ' 5



�4

�6 7 \8 �o





1 7



8

Do o



ru

\ c� _,\

'

_

1 9

3



20

,

o

o b



12

3



.{ -





12 4

·



b

� ,

, .Ţ

,

,

5 I _ _ l

125



6

2



0 o�

\"

�Q

2

:�I



8

"

� I

\

I .

- ;



1 29

,fI,!!! f ({/://�{{« JI /l WI IWI/� 3 2

-

. 6 7



13 0

\0:

3

"

2

10

-

4



13



,- �o "� � . o . ' 2 . _ -





134

2

'� I



}] ) )'

I

1 35

1



� !7

,/

-

8·19

5 1

9

.

, t: � 7



·

, l�



1

1�11 �



14

9

'-4



0 O OO O 0

1 0 :



-

' . 1

7

2



4 2



1�" '( f ,�

. C

/'Pm," fp t /

P

/

· 2

-

9



-

� �



I

\1.0

11

, ,

'�PI G4 . - Uimăt. Ceramică Bdn

9I

15 <


http://slidepdf.com/reader/full/roman-nemeti-1978 144/157 Ba' o t aU < 6



f

Unimăt Cermcă Bad


http://slidepdf.com/reader/full/roman-nemeti-1978 146/157 6 Cr C Ba



6. i mă ea ică oţof



P. 6. : 3 ; G ş d Ciş :



P 70 Gşu Cş Cmă B ş C



8

12 13

Pl. 71 - Girşl de Criş. Camică Badn



P 7 ! 6 \



.

5

" �PI 73 1b cut : 7 ; Oradea-Salca ami Badn oţ o[ni



(

( ,� P l. 74 . -

,

Oaa-Salca

8

ramiă Bdn ş Coţf I .



\

I

P Oadea-alca Cera ă Coţ ofen



PI. Or-la ă Cn ş B



_ 57__

P . d• ea- Salc o Co f o I



Documents

Roman, Nemeti 1978