1/23

ROMÂNIA

ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII „MIHAI VITEAZUL”

.

TEZA DE DOCTORAT

TEMA:. LOCUL ȘI ROLUL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII ÎN

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE INFORMAȚII PENTRU SECURITATE LA NIVELUL

ROMÂNIEI

Student doctorand Pavel Anca

Conducător de doctorat

Prof. univ. dr.

Barna Cristian

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în Informaţii şi Securitate Naţională

- BUCUREŞTI, 2020 –

2/23

CUPRINS

ORGANIZAREA LUCRĂRII Error! Bookmark not defined.

IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 1. ORGANIZAŢIA DE INTELLIGENCE Error! Bookmark not defined.

1.1. CICLUL DE INTELLIGENCE ÎN RAPORT CU ACTIVITATEA DE INFORMAȚII PENTRU

SECURITATE Error! Bookmark not defined.

1.2. O PERSPECTIVĂ ORGANIZAȚIONALĂ ASUPRA INTELLIGENCE-ULUIError! Bookmark

not defined.

1.3. TEORIILE ORGANIZAŢIONALE ȘI ALE MANAGEMENTULUI APLICABILE

ORGANIZAȚIEI DE INTELLIGENCE Error! Bookmark not defined.

1.3.1. PARTICIPANȚII Error! Bookmark not defined.

1.3.2. ACTIVITĂȚILE ȘI TEHNOLOGIILE ORGANIZAȚIONALEError! Bookmark not defined.

1.3.3. STRUCTURA SOCIALĂ Error! Bookmark not defined.

1.3.4. SCOPURILE ORGANIZAȚIONALE Error! Bookmark not defined.

1.3.5. MEDIUL ORGANIZAȚIONAL Error! Bookmark not defined.

1.4. ORGANIZAȚIE ȘI MANAGEMENT Error! Bookmark not defined.

1.5. ASPECTE DEFINITORII ALE ORGANIZAŢIEI DE INTELLIGENCEError! Bookmark not

defined.

1.5.1. PARTICIPANȚII ORGANIZAŢIEI DE INTELLIGENCE Error! Bookmark not defined.

1.5.2. ACTIVITĂȚILE ȘI TEHNOLOGIILE ÎN ORGANIZAŢIA DE INTELLIGENCE Error!

Bookmark not defined.

1.5.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ORGANIZAŢIEI DE INTELLIGENCE Error!

Bookmark not defined.

1.5.4. SCOPURILE ORGANIZAŢIEI DE INTELLIGENCE Error! Bookmark not defined.

1.5.5. MEDIUL ORGANIZAȚIONAL SPECIFIC ORGANIZAŢIEI DE INTELLIGENCE Error!

Bookmark not defined.

1.5.6. CAPABILITĂȚILE SPECIFICE ORGANIZAȚIEI DE INTELLIGENCEError! Bookmark

not defined.

1.6. CUNOAŞTEREA REALITĂŢII ORGANIZAŢIONALE - FUNDAMENT AL

PLANIFICĂRII ACTIVITĂŢII DE INTELLIGENCE Error! Bookmark not defined.

3/23

CAPITOLUL 2. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE INTELLIGENCEError! Bookmark not defined.

2.1. PLANIFICARE, PROGRAMARE, BUGETARE ŞI EVALUARE ÎN COMUNITATEA DE

INTELLIGENCE A SUA Error! Bookmark not defined.

2.1.1. STRATEGIA DE SECURITATE NAȚIONALĂ (NSS) Error! Bookmark not defined.

2.1.2. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE INTELLIGENCE (NIS) Error! Bookmark not defined.

2.1.3. DOCUMENTUL-CADRU PRIVIND PRIORITĂŢILE NAŢIONALE DE INTELLIGENCE

(NIPF) Error! Bookmark not defined.

2.1.4. STRATEGIILE DE UNIFICARE A INTELLLIGENCE-ULUIError! Bookmark not defined.

2.2. CONTEXTUL ÎN CARE SE DEZVOLTĂ FAZA DE PLANIFICARE Error! Bookmark not

defined.

CAPITOLUL 3 PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE INFORMAȚII LA NIVELUL COMUNITĂȚII

NAȚIONALE DE INFORMAȚII Error! Bookmark not defined.

3.1. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE INFORMAȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII

NAȚIONALE Error! Bookmark not defined.

3.2. COMUNITATEA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII – O ABORDARE DIN PERSPECTIVĂ

ORGANIZAȚIONALĂ Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 4 COMUNITATEA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII – ROLUL ȘI LOCUL ÎN

PLANIFICAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚII DE INFORMAȚII PENTRU SECURITATE. O

ABORDARE SOCIOLOGICĂ Error! Bookmark not defined.

4.1. APLICAREA METODEI INTERVIULUI PENTRU STABILIREA LOCULUI ȘI ROLULUI

PLANIFICĂRII LA NIVELUL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII ÎN

EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII DE INFORMAŢII PENTRU SECURITATEError! Bookmark not

defined.

4.2. O ANALIZĂ DE CONȚINUT PRIVIND REFLECTAREA ÎN MASS MEDIA A MODULUI

DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII

Error! Bookmark not defined.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI Error! Bookmark not defined.

GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME Error! Bookmark not defined.

LISTA FIGURILOR Error! Bookmark not defined.

LISTA TABELELOR Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE 14

Anexa nr. 1 Error! Bookmark not defined.

4/23

Anexa nr. 2 Error! Bookmark not defined.

Anexa nr. 3 Error! Bookmark not defined.

Anexa nr. 4 Error! Bookmark not defined.

Anexa nr.5 Error! Bookmark not defined.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT:

LOCUL ȘI ROLUL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII ÎN

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE INFORMAȚII PENTRU SECURITATE LA

NIVELUL ROMÂNIEI

Lucrarea se înscrie în demersurile de cercetare românești care au în vedere

dezvoltarea studiilor de securitate prin tratarea aspectelor privind managementul

activității de informaţii. Interesul este de a răspunde la întrebarea “Cum poate fi

îmbunătățită planificarea activității de informaţii din România?”

Proiectul de cercetare are în vedere examinarea problemelor cu care se

confruntă organizațiile de intelligence, cu relevanță pentru spațiul de securitate

românesc şi urmărește surprinderea aspectelor care contribuie la realizarea unei bune

planificări a activității de informații, prin atingerea următoarelor trei obiective de

cercetare:

- identificarea factorilor cheie care contribuie la realizarea unei

planificări a activității de informaţii adaptată realităților actuale ale mediului de

securitate;

- identificarea caracteristicilor actuale ale sistemului de planificare a

activităţii de informaţii din România dezvoltat la nivelul CNI;

5/23

- formularea unor propuneri de îmbunătăţire a actualelor procese şi

activităţi de planificare a activităţii de informaţii realizate la nivelul CNI.

În prezent, studiile privind planificarea activității în organizațiile de

intelligence vizează, în principal, domeniul apărării naționale și pun accent pe

capabilitățile militare și cerințele de interoperabilitate specifice NATO. Spre

deosebire de alte studii întreprinse, lucrarea își concentrează atenția exclusiv asupra

organizației de informaţii sau de intelligence, sens în care demonstrează relația de

cauzalitate dintre procesele de planificare și rezultatele obținute de aceste

organizații.

Astfel, teza vine în completarea studiilor existente prin abordarea unei

perspective diferite, - cea a activităţii de informaţii - şi are în vedere soluționarea

unei probleme practice cu care se confruntă organizațiile de informaţii românești în

actualul context de securitate caracterizat de noi provocări și amenințări la adresa

securității naționale, la care se adaugă și limitele generate de legislația securității

naționale a României, neadaptată mediului actual de securitate.

Teza furnizează dovezi privind nevoia de adaptare a planificării activității de

informaţii românești la noile cerințe generate de evoluția mediului de securitate şi

arată că planificarea activității de informaţii trebuie să se concentreze asupra

mediului extern organizațional și trebuie să fie dinamică.

Lucrarea aprofundează prima etapă a sistemului Planificării Programării

Bugetării și Evaluării (IPPBE) dezvoltat și operaționalizat inclusiv în cadrul

Comunităţii de Intelligence a SUA, respectiv etapa planificării, oferind, succint, o

imagine de ansamblu a legăturilor existente între această etapă cu celelalte etape ale

sistemului.

Ipoteza de cercetare a lucrării este: cu cât sistemul de planificare a activităţii

de informaţii de la nivelul CNI este mai racordat la mutațiile paradigmei de

intelligence cu atât mai adaptată va fi activitatea de informații pentru securitate din

România la evoluțiile mediului de securitate.

6/23

Pe parcursul cercetării s-au urmărit obţinerea următoarelor rezultate:

a) analizarea elementelor care definesc organizaţia de intelligence, din

perspectiva sublinierii rolului şi importanţei planificării activităţii;

b) analizarea celor mai bune practici în domeniul planificării activităţii de

intelligence, dezvoltată în special în cadrul doctrinelor NATO şi la nivelul

procedurilor care reglementează activitatea comunităţii de intelligence a SUA;

c) analiza actualului sistem de planificare a activităţii de informaţii din România,

prin prisma examinării legăturilor create între structurile CNI;

d) transpunerea concluziilor rezultate în cerinţe privind îmbunătăţirea sistemului

de planificare a activităţii de informaţii din România.

Primul capitol documentează conceptele utilizate în cadrul cercetării şi se

concentrează asupra specificului organizației de intelligence pornind de la

cercetările efectuate în zona teoriei organizaționale din perspectivă managerială.

Capitolul doi analizează contextul în care se dezvoltă etapa de planificare la

nivelul Comunităţii de Intelligence din SUA precum şi procesele și documentele cu

relevanță majoră pentru această etapă. Comunitatea de Intelligence din SUA este

aleasă drept model de benchmarking pentru analizarea modului în care organizațiile

de intelligence care alcătuiesc una dintre cele mai recunoscute comunități de acest

tip își planifică procesele și activitățile specifice, pornind de la orientările formulate

în cadrul documentelor strategice și directivelor elaborate la nivelul comunității.

Sunt evidenţiate modalitățile de planificare strategică a intelligenceului în plan

național, precum și metodele şi fluxurile de operaționalizare a acestora în cadrul

organizațiilor de intelligence componente ale comunităţii.

În capitolul trei, pornind de la actuala configurare structural organizatorică a

Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI) văzută ca organizație de informaţii și

sistem complex, alcătuit la rândul său din organizații de informaţii, sunt identificate

legăturile comunicaţionale pe care planificarea le realizează în ansamblul atribuțiilor

elementelor organizaționale care alcătuiesc rețeaua CNI.

7/23

Prin intermediul analizei de rețea s-a documentat, reprezentat și analizat

modelele de relaționare care se creează între elementele organizaționale din cadrul

CNI, context în care s-au descris rețelele create la nivelul CNI. Au fost luate în

considerare legăturile create în cadrul rețelei în baza atribuțiilor prevăzute de

Hotărârea CSAT prin care s-a înființat CNI şi ulterior s-au identificat legăturile

realizate exclusiv prin prisma atribuțiilor care implică activități specifice de

planificare.

Capitolul patru este dedicat cercetării propriu-zise care s-a realizat prin

aplicarea a două metode: interviul cu experţi în planificarea integrată, respectiv

analiza de conţinut privind reflectarea în mass media a activităţii Comunităţii

Naţionale de Informaţii. S-a urmărit surprinderea caracteristicilor definitorii ale

actualului sistem de planificare a activităţii de informaţii din România şi evidenţierea

acelor cerinţe care ar putea conduce la optimizarea acestui sistem.

Aplicarea metodei interviului a avut drept scop cunoaşterea punctului de

vedere al experţilor în planificare integrată din structurile din domeniul, apărării şi

securităţii naţionale, cu privire la următoarele două aspecte:

- caracteristicile actualului sistemului de planificare a activităţii de informaţii pentru

securitate din România;

- cerinţele necesare dezvoltării sau îmbunătăţirii sistemului de planificare a activităţii

de informaţii pentru securitate din România.

În etapele post-interviu sunt aduse în atenţie rapoartele elaborate în urma

fiecărei sesiuni de interviu şi este descris modul în care au fost identificate temele

analizate în cadrul acestor rapoarte. Prin intermediul analizei tematice, rezultatele

relevante ale interviului au fost ulterior sintetizate şi transpuse în cerinţe de

îmbunătăţire a aspectelor actuale ale sistemului de planificare. Rezultatele

interviurilor au furnizat datele necesare pentru identificarea şi conturarea unor

cerinţe utile privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea actualului sistem de planificare a

activităţii de informaţii din România.

8/23

Interviurile au furnizat datele necesare pentru realizarea unei analize tematice

cu privire la actualul sistem de planificare a activităţii de informaţii din România,

precum şi pentru identificarea şi conturarea unor cerinţe utile pentru optimizarea

acestui sistem. Experţii au răspuns la întrebări cu privire la cadrul legislativ care

reglementează în prezent planificarea activităţii de informaţii, activitatea CNI,

documentele strategice de planificare a activităţii de informaţii, actuala structură

organizatorică a Comunităţii, modalitatea de bugetare şi evaluare a activităţii de

informaţii, aspecte privind coordonarea activităţii de informaţii.

Întrebările referitoare la aspectele privind coordonarea şi controlul activităţii

de informaţii au evidențiat nevoia exercitării atribuţiilor de coordonare în cadrul unei

structuri sau funcţii distincte care să monitorizeze activitatea de informaţii, punctul

de vedere exprimat de experţi fiind în acord cu teoria sistemelor complexe care arată

că legăturile dintre subsistemele care alcătuiesc o populație de organizații (precum

CNI) nu trebuie să fie strâns conexate, acest deziderat putând fi atins prin

operaționalizarea unor structuri cu rol de monitorizare şi coordonare a fiecărui

subsistem (în acest caz subsistemele fiind reprezentate de structurile componente ale

CNI (SRI, SIE, MapN, MAI).

Metoda analizei de conţinut a permis obţinerea unor răspunsuri punctuale la

întrebările stabilite cu privire la sistemul de planificare a activităţii de informaţii din

România, subsumat temelor rezultate în urma interviurilor cu experţii. Rezultatele

obținute au condus la validarea ipotezei de cercetare și au susţinut modalitatea de

abordare a studiului.

Alegerea acestei metode de cercetare a fost motivată de intenția de a

valida/invalida, de a completa şi nuanţa rezultatele şi concluziile obţinute în urma

derulării interviurilor cu experți.

Analiza de conţinut a permis extrapolarea unor judecăţi de valoare privind

sistemul de planificare a activităţii de informaţii din România așa cum este acesta

văzut prin lentila exponenților celei de-a patra putere în stat, cu rol de turnesol pentru

9/23

stabilirea modului în care prioritățile Comunității Naționale de Informații în sine,

respectiv ale structurilor care alcătuiesc rețeaua CNI sunt racordate la preocupările

de securitate națională ale societății românești.

Ipoteza de cercetare în cazul analizei de conținut privind reflectarea în mass

media a modului de organizare și funcționare a Comunității Naționale de Infomații

s-a transpus astfel: în ce măsură imaginea reflectată în mass media cu privire la

modul de planificare a activităţii de informaţii în România, prin operaționalizarea

Comuntății Naționale de Informații este în acord cu opinia experţilor în planificare

intervievați.

Se remarcă faptul că majoritatea referinţelor media sunt publicate în anul

2005, în contextul înfiinţării CNI. Raportat la subtemele analizate, cele 28 de titluri

au fost împărţite într-un total de 76 de referinţe de text, fiecărei referinţe fiindu-i

asociată o singură subtemă, funcţie de cele relatate. Analiza cantitativă realizată

reflectă faptul că, din totalul referinţelor apărute în mass media online în intervalul

2005 – 2019, 70% dintre acestea au fost publicate în anul 2005.

Relevant este faptul că au existat trei factori principali, înţeleşi în termeni de

context social şi politic, care au generat apariţia textelor media şi anume:

- înfiinţarea comunităţii CNI (anul 2005);

- propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României (2007);

- numirea directorului Oficiului de Informaţii Integrate, coordonator al CNI

(2015).

Ceea ce se desprinde din analiza cantitativă întreprinsă este faptul că există un

număr minim de relatări privind aspecte concrete legate de funcţionarea CNI după

momentul înfiinţării acestui organism (anul 2005).

Întrucât anul 2006 este important prin prisma faptului că reflectă imaginea

proiectată de media în timpul funcţionării CNI se remarcă faptul că trei subteme au

constituit subiecte principale ce au fost reflectate în mass media, la un an după

înfiinţarea CNI şi anume:

10/23

-colaborarea între structurile de informaţii;

- activitatea OII;

- aspecte care reflectă gradul de cultură de securitate naţională în România.

Un aspect vulnerabil al CNI şi implicit al sistemului de planificare a activităţii

de informaţii din România îl constituie, potrivit referinţelor din anul 2007,

suprapunerea de competenţe, generată de lipsa cadrului normativ care să contureze

clar competenţele CNI şi ale CSAT, aspect invocat în contextul propunerii de

suspendare din funcţie a preşedintelui României.

Ierarhizarea procentelor registrului subtemelor analizate situează cultura de

securitate naţională drept subtema prezentată în cea mai mare măsură în registru

negativ, respectiv colaborarea dintre structurile de informaţii ca subtema prezentată

în cea mai mare proporţie în registru pozitiv.

A rezultat faptul că opiniile experţilor intervievați privind sistemul de

planificare a activităţii de informaţii din România corelează cu relatările din mass

media în proporţie de 61%.

Rezultatele cercetării arată că este oportună crearea și funcționarea unor

structuri cu rol de monitorizare și coordonare a misiunilor, structuri care ar facilita

implementarea proceselor de planificare și alocarea resurselor în mod optim.

Astfel, dat fiind că reţeaua CNI este privită drept sistem alcătuit din

subsisteme, la nivelul CNI ar trebui creată o zonă de coordonare (între nivelul

strategic şi cel tactic-operaţional) cu rol de coordonare şi control a anumitor zone de

activitate, care să potă garanta colaborarea între diferitele structuri/subsisteme

componente.

Pe lângă elaborarea unor documente-cadru care să prevadă realizarea de

obiective strategice comune la nivel naţional a tuturor elementelor componente ale

rețelei CNI este nevoie de stabilirea și adoptarea unor concepte comune care să fie

operaționalizate în cadrul activităților de informații derulate inter-agenții. De

menționat că acest obiectiv nu este realizabil în absenţa unui cadru legislativ în

11/23

materia securităţii naţionale adaptat provocărilor actuale, sens în care este necesară

actualizarea şi adaptarea legilor privind securitatea națională și activitatea

structurilor de informații aflate în vigoare, la noile concepte de securitate cu care

operează structurile internaţionale cu care România are încheiate acorduri de

coooperare.

În ceea ce privește documentele de planificare activității de informații pentru

securitate, accentul nu trebuie să cadă pe întocmirea de sinteze privind mediul de

securitate, amenințări potențiale și implicațiile generate pentru organizație. În

documentele de planificare trebuie să fie transpusă orientarea din cadrul

documentelor de planificare strategică precum Strategia Națională de Apărare a

Țării, precum și modul în care structurile componente ale Comunității Naționale de

Informații răspund acestor orientări strategice.

În concret, s-a demonstrat că planificarea conduce la implementarea unor

mecanisme de alocare echilibrată și rațională a resurselor necesare îndeplinirii

misiunilor de securitate. Este vizată reducerea costurilor prin accesarea de către mai

multe organizații a capabilităților și facilităților existente la nivelul organizațiilor

care îndeplinesc scopuri comune de securitate.

Totodată, este important să se operaționalizeze un mecanism de control al

modului în care este alocat şi utilizat bugetul şi să se dezvolte un mecanism eficient

de întocmire a documentelor de planificare (PNPI şi Planurile de acţiune), prin

crearea unei structuri organizatorice care să aibă legitimitatea necesară şi care să

dezvolte criterii de evaluare acceptabile.

S-a demonstrate că actualul sistem de planificare a activităţii de informaţii din

România este caracterizat de o serie de limite strâns legate de nivelul redus de

promovare a culturii de securitate în plan naţional, atât la nivelul cetăţeanului cât şi

al decidenților/beneficiarilor, precum şi de lipsa voinţei politice de a parcurge

procesele necesare în vederea îmbunătăţirii acestui sistem.

12/23

Situaţia ideală ar fi să se delimiteze şi să se reglementeze clar atribuţiile

structurilor cu rol de culegere de informaţii astfel încât să se elimine suprapunerile

de competenţe între serviciile de informaţii, sens în care structura CSAT trebuie

regândită astfel încât această “organizație de organizații” să poată exercita cu

adevărat rolul de coordonare strategică a activităţii de informații pentru securitate.

Mai mult, este nevoie de reconceptualizarea Strategiei Naţionale de Apărare

a Ţării, astfel încât documentul să fie elaborat la un nivel de generalitate mai scăzut

(adecvat pentru generarea de implicaţii la nivelul tuturor etapelor sistemului de

planificare - programare - bugetare - evaluare a activităţii de informaţii), precum și

de elaborarea unei Strategii Naţionale de Informaţii care să fundamenteze un nivel

strategic al activităţii de informaţii pentru securitate.

Strategia Naţională de Informaţii ar trebui să fundamenteze PNPI, document

care la rândul său ar fi oportun să includă un minim de priorităţi informative, bine

fundamentate şi validate de către o structură cu rol de monitorizare, coordonare şi

control al activităţii de informaţii.

De asemenea, este necesar ca planificarea activităţii de informaţii să se

realizeze în baza unui dialog cu beneficiarii legali ai informaţiilor (pentru fiecare

problematică de interes) pentru a identifica preocupările şi nevoile de cunoaştere

reale ale acestora.

Nu în ultimul rând, ar trebui să existe un control al modului în care este alocat

şi utilizat bugetul şi să se dezvolte un mecanism eficient de evaluare a modului de

operaţionalizare a documentelor de planificare (PNPI şi Planurile de acţiune), prin

crearea unei structuri organizatorice care să aibă legitimitatea necesară în acest sens.

Beneficiile studiului pot fi privite din două puncte de vedere. În primul rând,

cel mai important, este faptul că interviurile realizate surprind opinia experţilor

sistemului actual de planificare a activităţii de informaţii din România cu privire la

acest sistem, iar în al doilea rând această metodă a fost aplicată pentru prima dată în

mediul de informaţii şi securitate naţională.

13/23

Rezultatele obţinute pot oferi un instrument managerilor sistemului şi

structurilor de planificare a activităţii de informaţii din România, care să permită

identificarea zonelor definitorii şi aspectelor critice de care depinde îmbunătăţirea

planificării activităţii de informaţii.

În al doilea rând, managerii structurilor de informaţii din România beneficiază

de un input direct furnizat de experţi (în calitate de utilizatori şi/sau beneficiari ai

sistemului de planificare) cu privire la performanţa şi nivelul de adaptare al

sistemului de planificare a activității de informații din România la cerinţele generate

de actualul context de securitate.

Aceste date ar trebui să îmbunătăţească abilitatea de luare a deciziilor în

privinţa dezvoltării sistemului de planificare a activităţii de informaţii astfel încât să

rezulte, în cele din urmă, instrumente şi procese îmbunătăţite de planificare, dar şi

să sporească pe viitor forţa de cooperare dintre structurile de informaţii ale

României.

14/23

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN/PARLAMENT

1. Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea CSAT

2. Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările

şi completările ulterioare

3. Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea SIE, cu modificările şi

completările ulterioare

4. Hotărârea Parlamentului nr. 33/2015 privind aprobarea Strategiei

Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1. Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, adoptată în şedinţa

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 23 iunie 2004

2. Hotărârea CSAT din 18 noiembrie 2005 privind înfiinţarea Comunităţii

Naţionale de Informaţii

3. ***Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2015-2019

15/23

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

1. National Security Act (1947)

2. Intelligence Reform and Terrorism Prevention Act (IRTPA), 2004, secțiunea

1012

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Septimiu Chelcea. Metodologia cercetării sociologice. București: Editura

Economică, 2001

2. Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean. Politica de securitate națională.

Iași: Polirom, 2007

3. Mielu Zlate, Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. I, Ed.

Polirom, Iași, 2008

4. Mihaela Vlăsceanu, Organizații și comportament organizațional, Ed.

Polirom, Iași, 2003

5. Rogojan Aurel I.. Factorul intern. România în spirala conspirațiilor, Ed.

Compania, București, 2016

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Agrell Wilhelm and Treverton, Gregory F.. National Intelligence and

Science. Beyond the great divide in analysis and policy. Oxford University

Press, 2015

2. Bruce D. Berkowitz, Allan E. Goodman, Strategic Intelligence for American

National Security, Princeton University Press, pp. 14-29, 1989

3. Clark, Robert M. Intelligence Analysys: A Target-Centric Approach, second

edition.

16/23

4. Daniel A. McFarland, Charles J. Gomez, Organizational Analysis,

stanford.edu, 2013

5. Deborah G. Barger, Toward the Revolution in Intelligence Affairs, RAND

Corporation, 2005

6. Eric Rosenbach, Aki J. Peritz, Confrontation or collaboration? Congress and

the Intelligence Community, 2009, President and Fellows of Harvard College,

Cambridge

7. Jeffrey T. Richelson, The US Intelligence Community, sixth edition,

Westview Press, 2012

8. Jared D. Harris, Michael J. Lenox, The Strategist s Toolkitt, University of

Virginia, Darden BusinessnPublishing 2013

9. Jeffrey A. Miles, Management and organization theory, San Francisco,

Jossey-Bass 2012

10. Klaus Krippendorff Content Analysis. An Introduction to Its Methodology,

second edition, Sage Publications Inc., USA, 2004

11. Katherine Hibbs Pherson, Randolph H. Pherson, Critical Thinking for

strategic intelligence, 2nd edition, CQ Press, Sage Publications, USA, 2017

12. Kraig W. Kirkwood, Strategic Decision Making, Belmont, CA: Duxbury

Press, 1997

13. Leslie Lewis, Harry Thie, Roger Brown, John Schrader, Improving the

Army Planning, Budgeting, and Execution System (PPBES), 2000, RAND

14. Peter F. Drucker, Management, revised edition, HarperCollins e-books,

2008 (1974 original edition)

15. Peter F. Drucker, Management: Tasks, Responsabilities, Practices,

Truman Talley Books, New York, 1986

17/23

16. Peter Drucker, Management challenges for the 21st century, Routledge,

New York, USA, 1999

17. Robert M. Clark, Intelligence Analysys: A Target-Centric Approach,

second edition, 2007, CQ Press, Washington DC, USA

18. Robert David Steele, The new craft of intelligence, Virginia, USA, OSS

international Press, 2002

19. Sherman Kent, Strategic Intelligence for American World policy,

Princeton, New Jersey, 1949

20. W. Richard Scott, Gerald F. Davis, Organizations and Organizing Rational,

Natural and Open Systems Perspectives, Pearson Education Limited, 2014

21. W. Richard Scott, Institutions and Organizations Ideas, Interests, and

Identities, Fourth Edition, Sage Publications Inc., 2014

22. Wilhelm Agrell, Gregory F. Treverton, National Intelligence and Science.

Beyond the Great Divide in Analysis and Policy, Oxford University Press, 2010

VI. SURSE WEB

1. Cristian Troncotă, Mihai Marcel Neag, Vasile Tabără, Instituțiile

comunității de intelligence, accesibil la

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/CARTI/informatii_militare/troncot

a/index.html

2. Cristian Troncotă, Elemente de doctrină privind activitatea de informații

pentru securitatea națională, accesibil la

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/CARTI/informatii_militare/troncot

a/a3.pdf

18/23

3. Ion Duvac, Comunitatea Naţională de Informaţii şi cultura de intelligence

a decidenţilor politici – actualităţi, 2012. Disponibil la:

http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/2206-Comunitatea-

Nationala-de-Informatii-si-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-

actualitati

4. Strategic Intent for Information Sharing 2011-2015, accesibil la

https://www.dni.gov/files/documents/Strategic%20Intent%20for%20Infor

mation%20Sharing.pdf

5. ***ICD 116 – Intelligence Planning, Programming, Budgeting, and

Evaluation, 2011, accesibil la https://fas.org/irp/dni/icd/icd-116.pdf

6. ***ICD 900, Integrated Mission Management, 2013, accesibil la

https://fas.org/irp/dni/icd/icd-900.pdf 900

7. ***ICD 113 – Functional Managers, 2009, accesibil la

https://www.dni.gov/files/documents/ICD/ICD_113.pdf

8. ***ICD 104, NIP Budget Formulation, accesibil la

https://www.dni.gov/files/documents/ICD/ICD%20104.pdf

9. ***ICD 204, Intelligence Priorities Framework, 2015, accesibil la

https://www.dni.gov/files/documents/ICD/ICD%20204%20National%20Inte

lligence%20Priorities%20Framework

10. ***Dicționarul termenilor militari și a termenilor asociați, Joint Chiefs of

Staff, accesibil la http://www.dtic.mil/doctrine/dod_dictionary/

11. ***NATO Bi-SC Information Operations Reference Book, Version 1, 2010

accesibil la https://publicintelligence.net/nato-bi-sc-io-reference/

12. Abbot E. Smith, Notes on “Capabilities” In National Intelligence, accesibil

la www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/kent-csi

19/23

13. Aldrich, Howard and Whetten David A. Handbook of Organizational

Design. Oxford University Press, 1981, accesibil la

https://www.researchgate.net/publication/245024261_Organization_Sets_

Action_Sets_and_Networks_Making_the_Most_of_Simplicity

14. ***Commission on CIA Activities within the United State, Report to the

President, accesibil la

https://ia802700.us.archive.org/7/items/reporttopresiden01unit/reporttop

residen01unit.pdf

15. Crncec Damir. A New Intelligence Paradigm and the European Union,

2009, accesibil la

https://www.fvv.um.si/varstvoslovje/Articles/Crncec_VS_2008-4_ang.pdf

16. Daniel M. Hall, Applications of text analytics in the intelligence

community, 2016, accesibil la la http://calhoun.nps.edu/handle

17. Donald H. Rumsfeld, Transforming the millitary, In: Foreign Affairs, May-

June 2002, from https://www.foreignaffairs.com/issues/2002/81/3

18. Gery W. Ryan, H. Russel Bernard, Techniques to identify themes in

qualitative data http://www.analytictech.com/mb870/readings/ryan-

bernard_techniques_to_identify_themes_in.htm

19. Global Trends 2030: Alternative Worlds, (2012) accesibil la

www.dni.gov/nic/globaltrends

20. Henry L. Tosi, James March and Herbert Simon, Organizations, p. 93-94,

accesibil la www.corwin.com/upm-data/27411_7.pdf,

21. Koreck Maria - Raport naţional – România. Analiza conţinutului media

privind discursul de ură. Tîrgu Mureş, 2017 accesibil la

https://positivemessengers.net/images/library/pdfs/MCA1.2_RO-ro.pdf

20/23

22. Muhammet Tekin, New perspectives on intelligence collection and

processing, 2016, accesibil la la http://calhoun.nps.edu/handle/

23. Michael Warner, Understanding our craft, Wanted: A Definition of

“Intelligence”, [2007] (2011), disponibil la:

https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/kent-

csi/vol46no3/html/v46i3a02p.htm

24. Richard A. Best Jr., CRS Report for Congress prepared for Members and

Committees of Congress, 2010, Intelligence Reform After Five Years: The

Role of the Director of National Intelligence (DNI), accesibil la www.crs. gov

25. ***Office of the Director of National Intelligence (ODNI), “IC’s

Worldwide Threat Assessment Opening Statement”, 2016, accesibil la

http://www.dni.gov/files/documents/2016-02-

09SSCI_open_threat_hearing_transcript.pdf

26. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, Alocuțiunea susţinută la

Satu Mare cu prilejul dezbaterii cu tema „Armata – instituție fundamentală

a statului. Sursă de încredere și mândrie națională, 24 octombrie 2016,

Disponibil la www.presedentie.ro

27. ***National Security Strategy, 2015, accesibil la

https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_secur

ity_strategy.pdf

28. Nathan J. Lucas, The 2015 National Security Strategy: Authorities,

Changes, Issues for Congress, 2016, accesibil la

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrom+concept+National+Securit

y+Strategy+2014

21/23

29. Paula Kyro, Revising the concept and forms of benchmarking,

Benchmarking: An International Journal, Vol. 10 No. 3, 2003, accesibil la

http://www.emeraldinsight.com

30. ***National Intelligence Strategy 2014, Office of the Director of National

Intelligence, disponibil la www.

dni.gov/files/documents/2014_NIS_Publication.pfd.

31. ***US National Intelligence An Overview 2013, accesibil la

https://www.dni.gov/files/documents/USNI%202013%20Overview_web.pd

fDefining and Using Intelligence

32. ***US national intelligence overview, accesibil la

http://www.rand.org/pubs/reports/R0784.html;http://www.rand.org/pubs

/papers/P4451.html

33. ***Comunicatul de presă din 15 martie 2016 privind Şedinţa Consiliului

Suprem de Apărare a Ţării, accesibil la

http://www.presidency.ro/ro/angajamente/apararea-tarii-si-securitatea-

nationala 05.11.2016

34. http://rightsni.org/2013/05/national-security/

35. http://www.sri.ro/misiune-viziune-valori.html

36. https://www.inetsoft.com/business/solutions/definition_of_enterprise

_intelligence/

37. https://www.dni.gov/index.php/newsroom/press-releases/210-press-

releases-2015/1170-dni-clapper-statement-on-the-national-security-

strategy

38. http://www.businessdictionary.com/definition/benchmarking.html

22/23

39. Programul prezidenţial România lucrului bine făcut. Administraţia

Prezidenţială, 2014, disponibil la http://www.evz.ro/uploads/2014-

10/programul-prezidential-romania-lucrului-bine-facut.pdf

40. http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/2206-Comunitatea-

Nationala-de-Informatii-si-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-

actualitati

41. ***From Organization Design to Meta Organization Design, accesibil la

http://innovation-regulation2.telecom-paristech.fr/wp-

content/uploads/2007/05/DEDM13_From-Organization-Design-to-Meta-

Organization-Design.pdf

42. ***Strategic leadership and decision making. National Defense

University, accesibil la http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/ndu/strat-ldr-

dm/pt1ch2.html

43. ***US national intelligence overview, accesibil la

http://www.rand.org/pubs/reports/R0784.html;

http://www.rand.org/pubs/papers/P4451.html

44. Hotărârea CSAT din 18 noiembrie2005, accesibilă la

http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date&id=6815&_PRID=se

arch

45. Anne Daugherty Miles, Intelligence Community Programs, Management,

and Enduring Issues, accesibil la https://fas.org/sgp/crs/intel/R44681.pdf

46. https://nsarchive.files.wordpress.com/2015/10/ciaorgs-

e1447956133517.png, accesat la 03.02.2016, h:19.32

47. https://www.cia.gov/searchFactbooklow.CIA&submitMethod=get,

accesat la 18.01.2016, h.21.30

23/23

48. www.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_inform

atii, accesat la 11.05.2015, h:19.08

49. www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=762&fmt=pdf, accesat la 12.05.2015,

h:19.08

50. www.thefreedictionary.com/Oxford+English+Dictionary, accesat la

04.05.2015, h:19.08

51. https://en/wikipedia.org/wiki/National_Security_Council, accesat la

06.05.2015, h:19.08

52. https://ia802700.us.archive.org/7/items/reporttopresiden01unit/repor

ttopresiden01unit.pdf, , accesat la 08.05.2015, h:19.08

53. http://www.bnd.bund.de/EN/_Home/home_node.html, accesat la

10.01.2016, h:19.08

54. https://www.cia.gov/index.html, accesat la 12.02.2016, h:19.08

55. https://www.mossad.gov.il/eng/Pages/default.aspx, accesat la

12.05.2015, h:19.08

56. http://www.sri.ro/, accesat la 11.06.2015, h:19.08

57. http://www.sis.md/en, accesat la 03.12.2015, h:19.08

58. http://www.businessdictionary.com/definition/bounded-

rationality.html

VII. REVISTE

1. Florian Coldea, Evoluția instituțională a SRI, revista Intelligence, nr.

29/martie-mai 2015

2. Granovetter, Mark. Economic action and social structure: The problem of

embeddeddness. American Journal of Sociology, vol. 91, nr.3, 1985

24/23

3. Jim MacNamara, Media content analysis: It s uses; benefits and best

practice methodology, Asia Pacific Public Journal, 6(1)

4. Ralph L. Keeney, Structuring Objectives for Problems of Public Interest,

vol. 36, nr.3, 1988

5. Sebe, Marius. Why Intelligence, Analele Universității București, Seria

Științe Politice, Anul XIII, nr. 2, 2011