TEMA 30 Ceccar

7/29/2019 TEMA 30 Ceccar

1/24

TEMA 30 COSTUL DE ACHIZITIE

Badea Mariana Madalina

11. Se constituie capitalul SC APOLLO SA format din 4.000 actiuni emise, avandvaloarea nominala de 10 lei. Aportul adus de actionari consta din:

- 600 lei o licenta;- 400 lei un program informatic;- 30.000 lei cladiri;- 7.000 lei materii prime.Diferenta de aport in minus de 2.000 de lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care

se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.

Rezolvare:

456 = 1011 40.000

% = 456 38.000205 600208 400212 30.000301 7.000

5121 = % 2.300456 2.000766 300

635 = 5121 225

1011 = 1012 40.000

51. SC U.A.M.T. SA emite 200 actiuni la o valoarea nominala de 5 lei/actiune, care suntsubscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de emisiune se stabileste panala concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care devin astfel subscriitorii noilor actiuniemise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.

Modalitatea de calcul a conversiei este:

- valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei- - valoarea primei de emisiune = 1.500 1.000 = 500 lei

Rezolvare:

404 = % 1.5001011 1.0001041 500

1011 = 1012 1.000

1


2/24

151. SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele date:- valoarea de inregistrare a cladirii 52.500 lei- valoarea amortizarii pana la data vanzarii de 12.500 lei- valoarea ramasa neamortizata 52.500 12.500 = 40.000 lei- valoarea de vanzare a cladirii 75.000 lei

- dobanda lunara 7.500 lei- avansul incasat la vanzarea cu plata in rate 17.850 lei- numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunareInregistrari la SC ALFA SA vanzator, inclusiv incasarea primei rate lunare.

Rezolvare:

inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe461 = % 89.250

7583 75.0004427 14.250

461 = % 26.775472 22.500 (dobanda de incasat)4427 4.275 (taxa colectata aferenta dobanzii)

inregistrarea avansului incasat5121 = 461 21.241,5

inregistrarea scoaterii din evidenta a m.f.% = 212 52.5002812 12.500

6583 40.000

inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii5121 = 461

includerea in venituri a dobanzii incasate472 = 766 7.500/luna x 3 = 22.500

251. Lipsuri de produse finite, in valoare de 600 lei, cost efectiv 500 lei, prt de imputare800 lei, TVA 19%. Imputarea se face unei persoane straine de societate de la care se recupereazasumele.

Rezolvare:

461 = % 952758 8004427 152

5121 = 461 952

2


3/24

711 = 345 500 (descarcarea gestiunii)351. In luna martie SC OMEGA SA livreaza marfuri la intern si export, astfel:Facturile primite materiale 15.000 lei

TVA 19% 2.850 leiToal facturi primite 17.850 lei

Facturi emise: la export: marfuri 40.000 leiLa intern: marfuri 20.000 leiTVA 19% 3.800 lei

Total facturi emise 63.800 leiDin valoarea totala a facturilor emise de 60.000 lei, valoarea facturilor emise la export

reprezinta 66,7%, iar valoarea facturilor emise la intern reprezinta 33,3%.- TVA/d/ex = 2.850 x 66.7% = 1900,95 lei- TVA/d/int = 2.850 x 33.3% = 949.05 leiTVA de plata se poate calcula in doua variante:A din totalul TVA colectata se retine TVA deductibila la export si societatea nu mai face

cerere de restituire de la buget a TVA deductibila la export;

TVA/p = TVA/c - TVA/d/exp TVA/d/int. = 3800 2850 = 950 leiB din TVA colectata nu se retine TVA deductibila la export, dar societatea solicitabugetului de stat TVA deductibila la export 1900.95 lei

TVA/d = TVA/c TVA/d/int = 3.800-1900.95 = 1899.05 leiDeci s-a platit 2850 lei si s-a incasat de la buget 1900,95 lei.

Rezolvare:

451. Se incaseaza un avans de 4.000$, la cursul de 3,2 lei/$, de la client extern pentru

produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10.000$ la cursul deschimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si se incaseazadiferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$.

Rezolvare:

incasarea avansului5121 = 419 12.800

vanzarea produselor finite411 = % 38.080

701 32.0004427 6.080

descarcarea gestiunii711 = 345

incasarea creantei% = 411 38.080419 12.8005121 25.280

3


4/24

551. Se trec pe cheltuieli creantele fata de un debitor devenit insolvabil, in suma de 350 lei,pe baza unei hotarari judecatoresti.

Rezolvare:

4118 = 4111 416.50 (TVA inclus)654 = 4118 350

4427 = 4118 66,5

651. SC ALFA SA primeste in consignatie un bun, pretul solicitat de deponent persoanafizica este de 500 lei, comisionul practicat de sc Alfa este de 10%.

Rezolvare:

la primirea bunurilor cu Aviz de insotire a marfiio 8033 = - 500

vanzarea bunuriloro 5311/5121 = % 559,5

707 500708 504427 9.5

se incarca gestiunea cu valoarea marfurilor vanduteo 371 = % 559.5

462 500378 504428 9.5

se descarca gestiunea cu valoarea bunurilor vandute in consignatie pe conturile de bilant:% = 371 559.5607 500378 504428 9.5

si concomitent descarcarea gestiunii si pe conturile de ordine si evidentao - = 8033 500

inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri:121 = 607 500707 = 121 500708 = 121 50

achitarea drepturilor deponentiloro 462 = 5311/5121 500

751. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizaredegresiva, in timp ce politica grupului este de a amortize aceste bunuri in mod linear. Filialaachizitionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei

4


5/24

estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara =20%, norma de amortizare degresiva = 30%).

Presupunem o cota de impozit de 25%.Sa se procedeze la retratarile prealabile consolidarii pentru exercitiul N+1, stiind ca se

realizeaza consolidarea pe baza de solduri.

Rezolvare:

Daca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri, retratarea amortizarii din N trebuiecontabilizata din nou in N+1, prin intermediul contului de rezerve, deoarece conturile individualetransmise in fiecare an societatii-mama nu tin cont de aceste corectari:

281 = 106 20.000.000106 = 4412 5.000.000 (20.000.000*25%)

In N+1 se recunosc pe seama rezultatului diferenta de amortizare aferenta exercitiului

current si impozitul amanat corespunzator acesteia:281 = 6811 2.000.0006912 = 4412 500.000

851. Se obtine un credit bancar pentru o perioada de 6 ani cu o dobanda anuala de 20%,referitor la care se vor reflecta in contabilitate operatiile ce privesc:

a) obtinerea creditului in valoare de 600.000 lei;b) dobanda datorata bancii pentru al doilea an stiind ca in anul 1 s-a rambursat rata si

decontarea acesteia;

c) rata devenita restanta la scadenta fixata pentru primul an;d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an.Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii?

Rezolvare:

a) 5121 = 1621 600.000

b) 666 = 1682 120.0001682 = 5121 120.000

c) 1621 = 1622 100.000

d) 1622 = 5121 100.000

5


6/24

7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul deviramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;b) creditor;c) fara sold.

Rezolvare:

C) fara sold

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile detrezorerie.

Contul 581 "Viramente interne" este un cont de activ.In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:- sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542).In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:

- sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542).De regula contul nu prezinta sold.

27. Care din urmatoarele afirmatii este exacta:a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile,

relevante, complete si opportune structurilor implicate in luare deciziilor si utilizatorilor externi;b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la

normele legale si de la politicile si procedurile stabilitate de conducerea bancii;c) controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de

administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Raspuns:

a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile,relevante, complete si opportune structurilor implicate in luare deciziilor si utilizatorilor externi conform normei BNR 17/2003

57. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raspuns:

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze cnici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu aufost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat(asigurare negativ).

Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea, obiectivitatea,competena profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectful fa de normele tehnice iprofesionale.

6


7/24

67. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei.

Raspuns:

1. Cauze datorate interesului propriu;

2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

107. Utilizarea lucrrilor auditorului intern.

Raspuns:

Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra

procedurilor de audit ale sale.Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele saleexamenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern;anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern.

Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona:- examenul sistemelor contabile de control intern;- examenul informaiilor financiare i de gestiune;- evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni;- examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i

directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern

pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul.n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarelecriterii:

- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;- natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;- competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern;- organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect

a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucrucorespunztoare

127. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.

Raspuns:

Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limitaintinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verificafuncionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelorconsiderate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine,pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate

7


8/24

aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri carefurnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern:

- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui controlintern eficient?

- aceste proceduri sunt aplicate?

- n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci potconduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale

acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controluluiintern.

Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msurauditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarullucrrilor i interveniilor sale.

Etapele aprecierii controlului intern:a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;

c) evaluarea riscurilor de eroare;d) verificarea funcionrii controlului intern;e) evaluarea preliminar; teste de permanen;f) evaluarea final i incidena asupra misiunii.

157. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri.

Raspuns:

1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului

curent si anterior2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala siorizontala, precum si elementele neobisnuite

3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung sicele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.

4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificareastocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior

5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati existenta

stocurilor respective, apoi procedati invers7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate

8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii9. Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale10. Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la

inventariere cu fisele de inventar finale11. Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din

din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari

8


9/24

167. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

Raspuns:

Obiectivele auditului intern sunt:

1. protejarea activelor intreprinderii;2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii;4. promovarea eficacitii exploatrii.

2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Raspuns:

Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi

nscrii ca membri activi ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesiifr autorizaie. Dac un expert contabil aflat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuareaunei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.

Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numiidin oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sausolicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.

Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n dreptderiv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere irecuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care suntaceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate,abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunotina organului care i-a numit.

Independena relativderiv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu oriceactivitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de

lege.Toate comentariile privind norma general de baz sunt i rmn pertinente

12. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale?

Raspuns:

Expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale procedeaza prin:a) verificarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea acestora la

organele care le-au solicitatb) intocmirea referatelor de verificare tehnica profesionala asupra lucrarilor de expertiza

contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale filialelor la cererea acestor comisiic) elaborarea documentelor de evidente a activitatilor desfasurate si raportareaVerificarea propriu zisa presupune:Studierea raportului de expertiza contabila judiciara cu scopul de a constata daca expertii au

respectat in totalitate prevederile Standardului profesional 35/2000, daca obiectivele au fost tratatecorespunzator, iar raspunsurile au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cucauza;daca expertii au respectat principiile contabilitatii, fara sa faca incadrari juridice ale faptelor

9


10/24

analizate;daca expertii au respectat codul etic national al profesionistilor contabili;analiza opiniilorseparate,sau rapoartele expertilor consultanti, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului deexpertiza;verificarea starii de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si mandatulprimit, pe baza declaratiei de independenta semnate pe proprie raspundere de catre expertul contabilnumit din oficiu si /sau expertul consultant

Daca expertul contabil verificator nu are observatii de facut, sau nu dispune refacerearaportului de expertiza contabila judiciara, el va inregistra raportul de expertiza contabila judicara inregistrul special alocat si va aplica stampila de verificare pe prima pagina a lucarii depuse spreverificare

22. Care este diferenta intre expertul contabil si economistul salariat; dar intre contabilulautorizat si contabilul salariat?

Raspuns:

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr.65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i deconducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiuneasocietilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit ipierdere.

Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unuieconomist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specificefiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii,marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile,independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci

un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr.65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de a ntocmi bilanul contabil.

Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat deo entitate economic.

Contabilul salarizateste subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fiaindividual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. Deregul, este specializat pe un sector al contabilitii.

Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate,putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia.

Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penalfa de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa devenit.

In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unorproceduri anevoioase.

* Este n discuie starea de salariat al unei firme i al unui cabinet de experi contabili sau decontabili autorizai.

* Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei.* Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul

public, nvmnt .a.

10


11/24

* Contabilul profesionist independent este acela care efectueaz, unui client, n mod curent,lucrri de audit sau eviden contabil, fiscalitate i alte servicii profesionale similare.

* Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri saucorporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru ale unei organizaiiafiliate IFAC.

8. In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Raspuns:

Serviciile fiscale constituie apanajul contabilului; Profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale, 30-50% la nivelul Europei din

cifra de afaceri in sectorul profesiei contabile provine din serviciul contabil; Pe masura ce standardele profesionale in domeniul contabil devin tot mai neuter din punct

de vedere fiscal, iar legislatia fiscala a statelor tot mai sofisticata profesia contabila trebuie

sa adopte in sensul infiintarii de compartimente puternice de fiscalitate in cadrul societatilorde contabilitate de expertiza; Alti furnizori de servicii fiscale sunt avocatii; un studio arata ca totusi nu depasesc 5% din

totalul serviciilor fiscale in economia mondiala.Contabilitatea reprezinta o surs privilegiat de informaii pentru organismele fiscale,

deoarece majoritatea obligaiilor fiscale se stabilesc pe baza datelor furnizate de contabilitate. Estegreu de stabilit o relaie de ordine ntre contabilitate i fiscalitate, adic a stabili cine influeneazmai mult pe cine, pentru c n realitate cele dou se intercondiioneaz reciproc.Astfel:

-contabilitatea ,,ofer materia prim fiscalitii n etapa de stabilire a impozitelor, taxelor ia altor obligaiuni de natur fiscal;

-fiscalitatea ,,influeneaz contabilitatea prin reglementri specifice care urmresc

atragerea la bugetul statului, bugetele locale i alte organisme publice de resurse financiare necesareatt statului ct i instituiilor administrativ teritoriale.Consider c problema fundamental a raportului dintre contabilitate i fiscalitate izvorte

din realitate n sensul c principiile, regulile, normele i reglementrile prevzute prin dreptulcontabil i cel fiscal nu sunt n toate cazurile compatibile. Cu att mai mult n ara noastr unde nprezent ,,contabilitatea este reglementat, ceea ce presupune c informaia contabil se obine pebaza principiilor, regulilor i normelor formalizate prin texte de lege, iar informaia fiscal sebazeaz pe principii i norme definite prin dreptul fiscal, putem vorbi de dependena contabilitiide fiscalitate.

18. Criteriile de recunoastere a unui organism profesional.Raspuns:

Criteriile de recunoastere a unui organism professional contabil sunt: trebuie sa fie un organism necomercial si neguvernamental; sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; sa aiba capacitatea de a dezvolta standarde profesionale pentru membrii sai; sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii sale.

11


12/24

108. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?

Raspuns:

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi:acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea debunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.

- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului deadministratie al executivului acestuia sau calitate de angajat

- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesieicontabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lorincompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate aprofesionistului contabil;

- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje

inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune caprofesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientuluirespective

- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sauconventii

- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertizecontabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afinipana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.

- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avandintaietate

- Daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori aparator al

vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul,sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l facape expert subiectiv

- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitatede organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmireaactelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;

- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-aexprimat opiniile

Expertul care cunoaste ca este in incompatibilitate sau ca exista un motiv de refuzare inprivinta sa este obligat sa declare Biroului Local de Expertize Contabile, presedintelui instantei case abtine de la efectuarea expertizei.

EXPERTII CONTABILI SI CONTABILII AUTORIZATI RASPUND, IN EXERCITAREAPROFESIEI, DISCIPLINAR, ADMINISTRATIV, CIVIL SI PENAL, DUPA CAZ, POTRIVITLEGII.

12


13/24

118. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.

Raspuns:

Expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat i pe

care le-a acceptat cu contiinciozitate , devotament , corectitudine i imparialitate.Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific, n elaborarea lor expertulcontabil fiind obligat s se raporteze la tiina contabilitii. Concluziile expertizei trebuie s fiefundamentate numai pe baza documentelor care atest evenimente i tranzacii care trebuie s facobiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. Asigurarea calitiiexpertizelor contabile judiciare presupune respectarea i aplicarea principiilor contabilitii i anormelor profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitii de expert contabil iefectuarea lucrrilor de expertiz contabil. Calitatea expertizelor contabile poate fi observat maidegrab ca o consecin a competenei profesionale i a independenei expertului contabil dect caun principiu deontologic de sine stttor. Pentru asigurarea calitii expertizelor contabile, experiicontabili solicitai pentru efectuarea acestora sunt obligai s aplice principiile contabilitii i

normele profesionale de referin elaborate de CECCAR.Raportul de expertiz contabil exprim un aport ridicat al indicelui contributiv personalexpertului contabil, fiind o consecin a competenei profesionale i a independenei expertuluicontabil. Caracterul su tiinific se evideniaz pe dou paliere:

66. Se dau urmatoarele elemente de bilant:- total active = 425.000 mii lei;- cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;- cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei;- brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Exista un comparator pentru o parte din brevete care ofera 75.000 mii lei.Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) in minus cu:a) 93.000 mii lei;b) 143.000 mii lei;c) 118.000 mii lei.

Raspuns:

b) 143.000 mii lei;

156. Se dau urmatoarele informatii: Imobilizri corporale 29000; Fond de comer 1000;Stocuri 20.000; Creane 50000; Disponibiliti 5000; Capitaluri proprii 50000; Diferene dinreevaluare 25000; Datorii nefinanciare 25000; mprumuturi bancare 5000

Rata de remunerare a VSB 15%Capacitatea beneficiar exprimata prin profit previzional net 1000/anRata de actualizare 12%Se cere: valoarea ntreprinderii prin metoda rentei goodwill-ului (metod combinat)

Raspuns:

13


14/24

( )

( )

( )

=

==

=

+

=

+=

5

1

11

12,1

)10400015,01000(

11

t t

n

tt

n

tt

x

r

VSBiCB

r

SpGW

Sp superprofit Superprofitul = CP-ANC*ii rata neutr; rata de rentabilitat (fr risc) ateptat de investitori care i-au imobilizat capitaluri

sub forma valorii substaniale brute (sau o alt form a valorii patrimoniale)VSB valoare substanial brut (aici, fr fd comercial)VSB = Active bilaniere (corectate) + Active ale altor societi utilizate de ntreprindere Active ale

ntreprinderii utilizate de alte societi

ANC29.000 Imob c+20.000 stocuri+50.000 creante+

5.000 disponibilit +25.000 oblig nefinanciare 5.000 impr bancare -75.000 - fd comert = 1000

V = ANC + CB ANCxit

V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100= 74000- 9017= 649831 1,12

V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 68269

166. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii.

Raspuns:

Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintreurmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazatpe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metodemixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.

Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezintvaloarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori sestabilete raportul de schimb.

Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folositmetoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale,la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctigurisau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.

14


15/24

Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acopericapitalul societilor comerciale absorbite.

In cadrul acestei etape se efectueaz:a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor

comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale

emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului netcontabil la numrul de aciuni-pri sociale.

b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportareavalorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a uneiacinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.

Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportuluinet de fuziune:

a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societateacomercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor

comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comercialeabsorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite curaportul de schimb;

b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr.de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoareanominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;

c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau aprilor sociale i valoarea nominal a acestora.

186. O ntreprindere prezint urmatoarele conturi previzionale:

Cifra de afaceri 100 milioane UMRezultatul exploatrii 150Rezultatul financiar 9Rezultatul extraordinar 20Impozit pe profit 71,6Rezultat net consolidat 107,4Rezultat aferent participatiilor minoritare (11)Rezultat net partea grupului 96,4Informaiile cu privire la societile cotate din acelai sector de activitate conduc la

urmtorul multiplu aplicat rezultatului ateptat pentru exercitiul N+1: multiplul pentru rezultatulexploatrii = 13.

Impozit pe profit: 40%S se determine valoarea ntreprinderii, partea aparinnd grupului, prin metode

comparative.(Metode de evaluare bazate pe comparaii de pia)

Raspuns:

Se utilizeaz multiplul rezultatului exploatrii.Valoarea de pia a tuturor aciunilor = 150 x 13 = 1950Valoarea de pia a aciunilor deinute de grup = 1950 x 90% = 1755

15


16/24

Obs. ponderea participatiilor minoritare este de10% 11 / 107,4

286. Dati cateva exemple privind cauzele intrarii unei intreprinderi in stare de dificultate.

Raspuns:

Din cercetrile efectuate am ajuns la concluzia c noiunea de ntreprindere n dificultate estevast, avnd valene economice, juridice, dar mai ales financiare.

Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate i lichiditate definete ntreprinderea in dificultate.

Dificultile pot avea la baz cauze interne sau externe, att obiective ct i subiective, ceacioneaz n mod independent sau n intercorelaie. Cauzele dificultilor pot fi legate de oricare dinaspectele activitii agentului economic, iar ncetarea plilor constituie efectul ultim aldisfuncionalitilor ntmpinate n activitatea ntreprinderii.

Am delimitat c pot exista dificulti temporare i permanente i c toate ntreprinderile suntexpuse riscului de a nu-i mai continua activitatea. De aceea, cunoaterea temeinic a cauzelordificultilor i nelegerea lor constituie premisa aciunii de previzionare a activitii ntreprinderii i astrategiilor pe care le va aborda o ntreprindere n funcie de starea ei de sntate.

6. Analizati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea urmatoare:

Indicator 31.12.nImobilizari 40.000Stocuri 2.000Creante 500Disponibilitati 1.000Capitaluri proprii 30.000Datorii mai mari de 1 an 5.000Datorii de exploatare 8.500Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:

Ratele de lichiditate:

A) Rata lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente == 3.500 / 8.500 = 0,4117

Valoarea acestui indicator variaza in functie de politica de finantare adoptata de companie siin functie de tipul de activitate desfasurat. Uneori, o rata de lichiditate mai mare decat media poateindica o activitate mai slaba a companiei respective.

B) Rata lichiditatii imediate = Active curente (mai putin stocuri) / Dat. Curente == 1.500 / 8.500 = 0,1764

Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continue activitatea, fara abeneficia de fluxuri monetare in viitor. Motivul pentru care stocurile au fost excluse din calcul este

16


17/24

acela de a focalize atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afla deja sub forma de banisau sunt in curs de a atinge acest stagiu.

Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute nu trebuieluate ca atare, ci trebuie correlate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclul comercial.

C) Rata lichiditatii bazate pe cash-flow = Cash-flow / Dat curente = -7.500/8.500 = -0,88Sau= Cash-flow/Dat totale = -7.500/13.500 = -0,55

De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utilize activelecurente pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta incovenientul ca se bazeaza pe ovaloare statica, oferita de bilant sin u prezinta nici o indicatie cu privire la fluxurile monetaredegajate de activitatea societatii.

Prin indicatorul de lichiditate, atat cel current cat si cel imediat, arata de cate ori se acoperadatoriile curente din activele unei societati. Mai exact transformarea urgenta a activelor in numerar.

95. Din contul de profit si pierdere al societatii se cunosc urmatoarele informatii:

Indicator u.m.Cheltuieli de exploatare platibile 1.500Amortizare 100Cheltuieli cu dobanzi 200Impozit pe profit 60

Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentruintreprindere.

Raspuns:

13. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri.

Raspuns:

Conform art. 141 Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii alin. (2) lit. e) din Codulfiscal, arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt de asemenea scutitede taxa, cu urmatoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau alsectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajatepentru camping;

2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitive in bunuri immobile;4. inchirierea seifurilor.

17


18/24

Conform art. 141 alin (3) din Codul fiscal orice persoana impozabila poate opta pentrutaxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e), in conditiile stabilite prin Normele metodologice.

13 .O societate comerciala A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticla

la un prt de productie de 8 lei/sticla. Societatea A vinde catre societatea B cele 5.000 de sticle. Sase determine valoarea accizei. Acciza unitara si cursul de schimb sunt cele prevazute de codulfiscal.

Raspuns:

Societatea A ca producator: A = K x R x Q unde:A = cuantumul accizei;K = acciza unitaraR = cursul de schimb leu/euro;Q = cantitatea de hectolitri.

A = 34,05 x 3,7364 x 37,50 hl = 4.770,915 leiSocietatea B este comerciant nu producator, ca urmare ea nu are obligatii declarative in ceea cepriveste acciza.

13. Cum se determina taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate.

Raspuns:

Conform art. 271 din Codul Fiscal taxa pentru afiaj n scop de reclama i publicitate sedatoreaza de

../../Local Settings/Temp/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML - #oricepersoan care utilizeaz un panou, afiaj sau structur de afiaj pentru reclam i publicitate ntr-unloc public. Aceasta taxa se plateste ctre bugetul local al autoritii administraiei publice locale nraza creia este amplasat panoul, afiajul sau structura de afiaj respectiv.

Valoarea taxei pentru afiaj n scop de reclam i publicitate se calculeaz anual, prinnmulirea numrului de metri ptrai sau a fraciunii de metru ptrat a suprafeei afiajului pentrureclam sau publicitate cu suma stabilit de consiliul local prin hotarari, astfel:Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate Nivelurile apricabile in anul

fiscal 2007- lei/m2 sau fraciune de m2

a) n cazul unui afiaj situat n locul n care persoana ntre 0 i 23, inclusivderuleaz o activitate economic

b) n cazul oricrui alt panou, afiaj sau structur de afiaj ntre 0 i 17, inclusivpentru reclam i publicitate

Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate se recalculeaz pentru a reflecta numrulde luni sau fraciunea din lun dintr-un an calendaristic n care se afieaz n scop de reclam ipublicitate

18
http://var/www/apps/conversion/Local%20Settings/Temp/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML#%23http://var/www/apps/conversion/Local%20Settings/Temp/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML#%23


19/24

17. Orice planificare incepe cu intrebarea ?pentru ce suntem aici?? Aceasta presupunetermene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.

Termenele pot fi:termen scurt: pina la un an;termen mediu: intre doi si cinci ani;

termen lung: peste cinci ani.In functie de termenele stabilite etapele pot fi:planificarea strategica ;planificarea tactica;planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniulorganizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemplepentru continutul fiecarei etape de planificare

Raspuns:

25. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive.

Raspuns:

Ministerul Finanelor Publice este autoritatea de coordonare i reglementare a controlului

financiar preventiv pentru toate entitile publice.Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit de ctre autoriti competente, nmod unitar, potrivit prevederilor Ordonanei 119/1999 i ale actelor normative emise n aplicareaacesteia.

Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit n urmtoarele forme:a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entitile publice i asupra tuturor

operaiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice i a patrimoniului public;b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de

stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i ai bugetului oricrui fond special, la Fondulnaional i la ageniile de implementare a fondurilor comunitare, precum i la alte 6 entiti publicecu risc ridicat, prin controlori delegai ai Ministerului Finanelor Publice.

PROCEDURI SI TEHNICI DE CONTROL FINANCIARProcedee clasice de control financiarMultitudinea activitatilor din economie, interconditionarea acestora impune folosirea mai

multor procedee de control financiar.Stabilirea procedeului de control este indeosebi determinata in functie de natura si volumul

activitatii ce urmeaza a fi controlate.Dintre procedeele de control financiar folosite in practica, mentionam:

studiul documentar, controlul contabil,

19


20/24

controlul faptic, controlul total sau prin sondaj, analiza economico-financiara etc.

1. Studiul documentar are ca scop cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale

activitatii ce urmeaza a fi controlate.Documentarea poate fi de ansamblu sau de detaliu cuprinzand structura interna, trepte

ierarhice, competente acte normative care reglementeaza domeniul, instructiuni, normemetodologice, ordine;Pe baza studiului documentar se stabilesc obiectivele de control ce urmeaza a fi cuprinse in tematicade control, urmarindu-se:

- inlaturarea neregulilor si abaterilor financiare;- solutionarea operativa a unor disfunctionalitati care creeaza probleme in utilizarea

fondurilor in cresterea rentabilitatii si eficientei economice;- solutionarea unor nereguli privind perfectionarea activitatilor economice.Ca procedee de control financiar, studiul documentelor are ca principale obiective:

- modul de constituire, organizare interna, competente si raspunderi;- modul de organizare si conducere a evidentei contabile si tehnico-operative;- rezultatele activitatii consemnate in darile de seama contabile si factorii care au avut

influenta negativa asupra acestora;- incalcarile de lege constatate de organele care au efectuat anterior controlul, mentionate in

actele de control incheiate si masurile luate pentru inlaturarea lor;- sarcinile rezultate din normele interne cat si din actele normative in vigoare care

reglementeaza domeniile de activitate, a caror cunoastere asigura orientarea organelor de control instabilirea aspectelor care trebuie verificate.

2. Controlul contabileste procedura de control cel mai des utilizat in practica de organele decontrol, intrucat aprecierea fenomenelor economice nu se poate realiza decat pornind de la analiza

documentelor justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate sau in evidenta tehnico-operativa.Controlul contabil presupune verificarea atat a documentelor de dispozitie care reflecta

declansarea operatiunilor economice cat si a documentelor de executie care fac dovada proceduriiefective a operatiunii economice.

Prin acest procedeu de control se stabileste realitatea, legalitatea, oportunitatea si necesitateaoperatiunilor economice precum si eficienta acestor operatiuni.

Controlul contabil poate avea un caracter preventiv atunci cand se verifica documentele carese primesc la contabilitate pentru inregistrare, caracter concomitent cand se verifica lucrarilepremergatoare intocmirii bilantului contabil sau ulterior cand se verifica bilanturile contabile saudarile de seama contabile.

3. Controlul faptic este un procedeu de control utilizat pentru a stabili exactitatea si existentamijloacelor materiale si banesti necesare desfasurarii activitatii.Principalele tehnici si instrumente de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnica si

analiza de laborator, observarea directa si inspectia tehnica etc..Inventarierea constituie modalitatea prin care se stabileste la un moment dat existenta

stocurilor si realitatea soldurilor conturilor contabile.Inventarierea ca tehnica de control este diferita sau cel mult coincide partial cu activitatea de

inventariere a intregului patrimoniu care se efectueaza cel putin o data p e an si constituie o etapapremergatoare intocmirii bilanturilor contabile.

20


21/24

Inventarierea de control presupune compararea soldurilor scriptice si faptice pentruoperatiunile care sunt considerate sau exista suspiciuni ca au fost realizate cu incalcarea normelorlegale .

Expertiza tehnica si analiza de laborator sunt modalitati de control utilizate in controlulfinanciar pentru studierea unui fenomen economic pentru care organul de control nu are pregatirea

necesara, aparatura necesara sau nu are competenta legala de a efectua asemenea operatiuni.Rezultatele expertizei tehnice si analizei de control sunt utilizate ca probe in instrumentareacontroalelor organelor de control.

Observarea directa este o modalitate de control utilizata pentru urmarirea la fata locului amodului de organizare si desfasurarea a muncii din diferite sectoare de activitate.

Inspectia fizica este modalitatea de a constata existenta sau inexistenta unui post de activ, aimobilizarilor sau a actelor justificative inregistrate in evidenta.

4. Controlul total sau prin sondajIn practica controlul poate fi exercitat total sau prin sondaj.Controlul total se efectueaza in cazul unitatilor mici si presupune verificarea tuturor

operatiunilor economice pe o perioada determinata, de regula un an.

Controlul total ofera o imagine completa si clara asupra intregii activitati si da posibilitatealuarii unor masuri care sa duca la eficentizarea acesteia.Controlul prin sondaj, presupune verificarea unor anumite documente si operatiuni care

permit formularea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului urmarit.Eficienta controlului prin sondaj depinde de nivelul de pregatire profesionala a

controlorului, de experienta acestuia in a alege perioada supusa controlului, operatiunile sidocumentele ce se controleaza si care dau posibilitatea generalizarii concluziilor si luarea celor maibune masuri pentru inlaturarea fenomenelor negative.

De multe ori controlul prin sondaj se transforma in control total atunci cand pentru a stabiliintinderea si amploarea termenului se impune efectuarea unui control complex si atotcuprinzator.

Tehnicile si modalitatile de control se intrepatrund in forme multiple si variate cum ar fi:

- controlul simultan este acel control care se efectueaza la mai multe obiective similare;- controlul direct este si un control simultan si se efectueaza in timpul executiei activitatilorrespective;

- controlul propriu este in acelasi timp si simultan si se exercita in timpul executiei lucrarilorcat si pe masura finalizarii lor;

- controlul periodic este cel organizat la intervale regulate si cuprinde totalitatea obiectivelorsau a faptelor de controlat care au drept caracteristici principala repetabilitate (controlul balantelorlunare, controlul anual al stocurilor etc.).

Controlul periodic include si controlul exceptional, sporadic, ocazional, indicat in cazul candintervine un risc sau exista amenintarea unui pericol;

5.Analiza economico-financiaraAnaliza economico-financiara este atat un procedeu de control dar si un instrument

metodologic, utilizat de controlul financiar prin care activitatea economica controlata estedescompusa pe elemente constitutive si studiaza raporturile existente intre acestea.

Tehnica generala de analiza economico-financiara presupune determinarea elementelorstructurale a factorilor care influenteaza direct sau indirect fenomenul economic, corelatia dintreacesti factori si fenomen, dintre cauza si efect.

Analiza economico-financiara presupune cercetarea activitatii atat aspect calitativ respectivdepistarea legaturilor cauzale intre fenomene, dar si cantitativ prin cuantificarea influentelor asuprafenomenului economico-financiar.

21


22/24

Tehnicile utilizate in analiza economico-financiara sunt multiple, printre cele mai desintalnite enumeram:

- divizare;- gruparea;- corelatia;

- calculul matricial;- cercetarea operationala.Utilizarea unor anumite modalitati, tehnici de control cu analiza economico-financiara a

activitatii este in functie de natura surselor de date, de modul lor de culegeri, inregistrare, prelucraresi pastrare.

Intre analiza economico-financiara si controlul contabil exista o stransa corelatie siinterdependenta desi acestea pot fi separate atat din punct de vedere teoretic cat si practic.

Analiza presupune utilizarea controlului contabil pentru a se asigura ca informatiile folositesunt exacte si reale, iar controlul contabil foloseste rezultatele analizei in scopul orientarii generale aactivitatii si descoperirii laturii negative ale acesteia.

Analiza utilizeaza date sintetice, centralizate, dari de seama contabile pentru a scoate in

relief legaturi cauzale dintre diverse fenomene, controlul contabil si cel faptic utilizand date dinevidenta analitica si tehnico-operativa.Un rol deosebit in analiza economico-financiara il are instrumentul matematic.Utilizarea instrumentelor matematice de calcul si analiza in efectuarea controlului financiar

este dependenta de folosirea lor in munca de organizare si desfasurare a activitatii economice.

30. Reguli de evaluare alternativa a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarilecontabile in vigoare. Studiu de caz.

Raspuns:

Tratamente contabile alternative

Pe baza unor reglementari legale, elemenetele patrimoniale pot fi prezentate in bilant la oalta valoare, dupa cum urmeaza :

a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de inlocuire, pentru imobilizarile corporalecu durata de viata limitata si pentru stocuri;

b) Evaluarea prin metode, altele decat cea prevazuta la pct.a), care sunt destinate sa tina contde inflatie pentru elementele prezentate in conturile anuale inclusiv capitalurile proprii;

c) Reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor financiare.La aplicarea uneia dintre cele trei metode, in reglementarile legale trebuie prevazute

continutul, limitele si regulamentul de aplicare.Ministerul Finantelor poate solicita intreprinderilor care intra sub incidenta acestor

reglementari sa urmeze prevederile Standardului de Contabilitate National Contabilitatea deinflatie inclus in Volumul 3. In acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoaredecat costul istoric, conform unor reglementari speciale.

In cazul in care valoarea unui activ al intreprinderii este determinata potrivit unorreglementari legale, acea valoare va fi atribuita activului la inregistrarea in contabilitate sau vaconstitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, in locul costului de achizitie saucostului de productie sau a oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ. In astfel de cazuri,regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de productie sau a celui

22


23/24

de achizitie cu valoarea cea mai recent atribuita acelui activ in baza reglementarilor legale sau carezultat al aplicarii ajustarilor la inflatie.

Informatii aditionale ce trebuie prezentate in cazul abaterii de la regulile privind costulistoric

In cazul aplicarii tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea,

precum si baza de evaluare adoptata pentru determinarea valorilor activelor respective, trebuieprezentate, pentru fiecare element in parte, in notele la conturile anuale.In cazul fiecarui element bilantier influentat ca urmare a aplicarii unui tratament alternativ,

valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat in notele laconturile anuale.

Valorile comparative se refera la :a) valoarea totala a activelor incluse in acel element bilantier determinata pe baza costului

istoric; b) valoarea totala a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-aaplicat tratamentul contabil alternativ .

In conditiile in care profitul sau pierderea exercitiului financiar au fost influentate deaplicarea tratamentelor contabile alternative, influenta trebuie cuantificata si prezentata in notele la

conturile anuale.Rezerva din reevaluarePlusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricarui activ, pe una din bazele mentionate mai

sus , trebuie reflectate in debitul sau creditul contului Rezerve din reevaluare, dupa caz.Rezerva din reevaluare trebuie prezentata in bilant la un sub-post separat in cadrul postului

de rezerve.a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata in totalitate sau partial, in orice moment;b) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele inregistrate la acest post

bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizata ;c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, daca

ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate ;

d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusa decat in situatiile prevazute mai sus.In cazul aplicarii metodelor de evaluare prevazute mai sus se vor mentiona, in notele laconturile anuale, continutul, limitele si modalitatile de aplicare, cu indicarea posturilor influentatedin bilant si din contul de profit si pierdere, precum si metoda adoptata pentru calculul valorilorobtinute.

Miscarile din cursul exercitiului financiar in contul Rezerve din reevaluare se vor prezentain notele la conturile anuale, cu urmatoarele informatii :

a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului;b) sumele creditate in contul Rezerve din reevaluare in timpul exercitiului ;c) sumele transferate din contul Rezerve din reevaluare pentru a fi capitalizate sau pentru

alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc;d) valoarea rezervei din reevaluare la incheierea exercitiului financiar.In notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor

inregistrate in creditul sau debitul contului Rezerve din reevaluare .

Exemplu:O societate comerciala detine o instalatie achizitionata pe data de 30.12.N la valoarea de

5.000 lei, amortizata linear in 5 ani. La sfarsitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, valoarea justastabilita fiind de 2.500 lei. Rezerva din reevaluare este realizata pe masura amortizarii instalatiei.

In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in N+3 siN+4?

23


24/24

Raspuns:

N+1 = 5.000 / 5 = 1.000 = N+2 = N+3Sf. N+3 se decide reevaluarea = 5-3 = 2 ani

Val. Ramasa = 5.000 3.000 = 2.000Val. Justa = 2.500Indice de reevaluare = 2.500 / 2.000 = 1,25Val. Bruta reevaluata = 1,25 x 5.000 = 6.250Amortizarea reevaluata = 1,25 x 3.000 = 3.750

2131 = 105 1.250 (6.250-5.000)105 = 281 750 (3.750-3.000)

N+4= N+5 = 2.500 / 2 = 1.250

Rezultatul din reevaluare = 500 (1250-750)N+4: 105 = 117 250N+5: 105 = 117 250

Documents

TEMA 30 Ceccar