Brussels – Bucharest – Budapest – Prague – Vienna

www.bpvlegal.com

TEMEIURI CONTRACTUALE PENTRU PRESTAREA MUNCII

Anca GRIGORESCU, LL.M.Eur

Avocat partener, bpv Grigorescu

Raluca ITTU

Avocat colaborator, bpv Grigorescu

Résumé

Compte tenu du contexte économique actuel, dans lequel les sociétés cherchent des solutions pour

réduire le coût du personnel, et compte tenu des régulations fiscales et des régulations concernant les

contributions sociales, il est très important d’analyser les divers fondements contractuels sur la base

desquels les personnes travaillent.

La question qu’on va essayer de résoudre est celle de savoir dans quelle mesure le contrat de travail,

le contrat de cession de droits d’auteur et le contrat de prestation de services peuvent être utilisés en

tant que fondement contractuel pour la prestation d’un travail.

A ce but, on va analyser les caractéristiques de chaque type de contrat mentionné ci-dessus, leurs

implications fiscales et les problèmes pratiques issus de la requalification du contrat de cession de

droits d’auteur et du contrat de prestation de services en contrat de travail.

Mots-clés: contrat de travail; contrat de cession de droits d’auteur; contrat de prestation de services

Pe fondul interdicŃiei bugetarilor de a cumula pensia cu salariul1 a reintrat în actualitate problema prestării muncii în baza unor contracte de cesiune a drepturilor de autor sau de prestări servicii.

1 InterdicŃia este reglementată de OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte

normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu. Această ordonanŃă a

fost declarată neconstituŃională prin Decizia nr. 82/2009 a CurŃii constituŃionale, deoarece afectează prin limitare

dreptul la pensie şi dreptul la muncă, încălcând prevederile ConstituŃiei;

- 2 -

Având în vedere contextul economic actual, în care companiile caută soluŃii pentru reducerea costuri-lor de personal, precum şi tratamentul diferit din punct de vedere fiscal şi al contribuŃiilor sociale apli-cabil contractului individual de muncă, contractului de cesiune a drepturilor de autor şi contractului de prestări servicii, se impune o analiză a acestor contracte pentru a stabili în ce măsură acestea sunt interschimbabile şi care sunt consecinŃele încheierii unor contracte de cesiune a drepturilor de autor sau a contractelor de prestări servicii, atunci când intenŃia părŃilor este aceea de a evita sau de a mas-ca încheierea unui contract de muncă.

În cele ce urmează vom analiza caracteristicile contractului individual de muncă, de cesiune a dreptu-rilor de autor şi de prestări servicii, implicaŃiile fiscale ale fiecărui tip de contract precum şi problemele ivite din recalificarea contractului de cesiune a drepturilor de autor şi a contractului de prestări servicii în contracte individuale de muncă.

I. Caracteristici ale contractelor individuale de muncă, de cesiune a drepturilor de autor şi

de prestări servicii

A. Contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este reglementat în principal de Legea nr. 53/2003 Codul muncii („Codul muncii”), Contractul colectiv de muncă unic la nivel naŃional pe anii 2007-2010 nr. 2895/2006 („CCM”) şi Ordinul Ministerului Muncii şi SolidarităŃii Sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului individual de muncă („Ordinul 64/2003”).

Conform art. 10 din Codul muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul că-ruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autorita-tea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraŃii denumite salariu. Astfel, definiŃia contractului individual de muncă subliniază una dintre caracteristicile raportului de muncă dintre salariat şi angajator generat de încheierea unui contract individual de muncă, şi anume raportul de subordonare, în virtutea căruia angajatorul poate da ordine salariatului, poate verifica îndeplinirea de către acesta a atribuŃiilor de serviciu şi îl poate sancŃiona disci-plinar pe salariat2.

Conform art. 16 alin. 1 din Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în limba română. Această obligaŃie revine angajatorului, sub sancŃiunea amenzii con-travenŃionale, conform art. 276 alin. 1 lit. e) din Codul muncii. În plus, Codul muncii stipulează în art. 16 alin. 2 o sancŃiune deosebită pentru contractele pe perioadă determinată neîncheiate

2 A. łiclea, Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 342;

- 3 -

în formă scrisă. În acest caz, neîncheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă va conduce la prezumŃia încheierii acestuia pe perioadă nedeterminată.

Contractul individual de muncă trebuie să conŃină3 cel puŃin informaŃiile referitoare la identita-tea părŃilor, locul de muncă, funcŃia salariatului, riscurile specifice postului, data de la care contractul urmează să îşi producă efectele precum şi durata acestuia, durata concediului de odihnă, condiŃiile de acordare a preavizului de către părŃile contractante şi durata acestuia, sa-lariul, durata normală a muncii, durata perioadei de probă, contractul colectiv de muncă apli-cabil4.

În ceea ce priveşte salariul5, menŃionăm faptul că, în conformitate cu prevederile art. 159 din Codul muncii, cuantumul salariului de bază minim brut pe Ńară garantat în plată este stabilit la nivel naŃional6, iar prin contractele colective de muncă sau prin contractele individuale de muncă nu se poate stabili un nivel mai scăzut al salariului.

ObligaŃiile asumate de către salariat în contractul individual de muncă în legătură cu atribuŃiile de serviciu nu reprezintă o obligaŃie de rezultat a acestuia. Totuşi, conform art. 77 alin. 1 din CCM, salariatul poate fi concediat pentru motive de necorespundere profesională, în cazul în care nu îndeplineşte sau îndeplineşte necorespunzător sarcinile asumate prin contract, cu respectarea procedurii de evaluare prealabilă.

Salariatul răspunde faŃă de angajator atât disciplinar, cât şi patrimonial, conform art. 263 şi 270 din Codul muncii. Angajatorul răspunde patrimonial faŃă de salariat. Răspunderea salaria-tului poate fi limitată sau înlăturată, dar nu agravată, prin acordul părŃilor, iar răspunderea an-gajatorului poate fi doar agravată7.

3 Conform art. 17 alin. 2 din Codul muncii; 4 ConŃinutul minim al contractului individual de muncă este reglementat de Ordinul 64/2003. În cazul omisiunii

introducerii uneia dintre informaŃiile menŃionate, sancŃiunile diferă în funcŃie de informaŃia nemenŃionată în con-

tract. Cu titlu de exemplu, neinformarea salariatului cu privire la perioada de probă conduce la decăderea angaja-

torului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate; 5 Conform art. 155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaŃiile, sporurile, precum şi alte

adaosuri; 6 Conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe Ńară

garantat în plată, cuantumul acestuia este în prezent de 600 lei; 7 În temeiul art. 38 din Codul muncii salariatul nu poate renunŃa la drepturile recunoscute prin lege, iar orice tran-

zacŃie care urmăreşte renunŃarea sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate;

- 4 -

Contractul individual de muncă încetează numai prin modalităŃile prevăzute expres la art. 55 şi urm. din Codul muncii, respectiv de drept, ca urmare a acordului părŃilor sau ca urmare a voin-Ńei unilaterale a uneia dintre părŃi, în cazurile şi în condiŃiile limitativ prevăzute de lege.

Angajatorii au obligaŃia de a înregistra contractul individual de muncă precum şi actele de mo-dificare, suspendare sau încetare a acestuia la inspectoratele teritoriale de muncă, sub sanc-Ńiunea amenzii contravenŃionale8.

B. Contractul de cesiune a drepturilor de autor

Contractul de cesiune a drepturilor de autor este reglementat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe („Legea 8/1996”).

Conform art. 39 din Legea 8/1996, contractul de cesiune a drepturilor de autor reprezintă transmiterea de către autorul persoană fizică sau de către titularul dreptului de autor a dreptu-rilor patrimoniale9 asupra operelor sale, în schimbul unei remuneraŃii. Astfel, contractul de ce-siune a drepturilor de autor poate fi încheiat numai în cazul în care o persoană efectuează o activitate ce dă naştere unui drept de autor. Orice operă originală de creaŃie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinŃific, oricare ar fi modalitatea de creaŃie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaŃia acesteia poate reprezenta obiectul dreptu-lui de autor10. În cadrul contractului de cesiune a drepturilor de autor părŃile nu se află într-o relaŃie de subordonare, ci de egalitate.

Contractul de cesiune a drepturilor de autor trebuie încheiat în formă scrisă ad probationem.

Contractul de cesiune a drepturilor de autor trebuie să prevadă11 drepturile patrimoniale transmise şi să menŃioneze, pentru fiecare dintre acestea, modalităŃile de utilizare, durata şi întinderea cesiunii, precum şi remuneraŃia titularului dreptului de autor. AbsenŃa oricăreia din-tre aceste prevederi dă dreptul părŃii interesate de a cere rezilierea contractului.

8 Conform art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în

muncă („Legea 130/1999”); 9 Autorul păstrează, conform art. 10 din Legea nr. 8/1996, drepturile nepatrimoniale (morale) asupra operelor

sale, respectiv dreptul de divulgare a operei, dreptul de paternitate, dreptul la nume, dreptul la respectul integrităŃii

operei sau la inviolabilitatea operei, precum şi dreptul de retractare; 10 Conform art. 7 din Legea 8/1996; 11 Conform art. 41 alin. 1 din Legea 8/1996;

- 5 -

Autorul are posibilitatea de a solicita organelor jurisdicŃionale competente revizuirea contractu-lui sau mărirea convenabilă a remuneraŃiei, în cazul unei disproporŃii evidente între remunera-Ńia autorului operei şi beneficiile celui care a obŃinut cesiunea drepturilor patrimoniale12.

Cesiunea drepturilor de autor presupune o obligaŃie de rezultat pentru autor, fie în sensul ce-siunii drepturilor patrimoniale asupra unor opere deja create, fie în sensul creării unor opere şi a cesionării drepturilor patrimoniale asupra acestora13.

În ceea ce priveşte răspunderea părŃilor în cadrul contractului de cesiune, acestea pot insera clauze de agravare, limitare şi chiar înlăturare a răspunderii.

Încetarea contractului de cesiune a drepturilor de autor poate avea loc, conform art. 47 din Legea 8/1996, prin rezilierea contractului de către autor în cazul în care cesionarul nu utilizea-ză sau utilizează dreptul de autor într-o măsură insuficientă şi dacă, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil. Un caz special de desfiinŃare a contractului de cesiune a drepturilor de autor este reprezentat de exercitarea de către autor a dreptului de retractare, respectiv posibilitatea autorului de a-şi retrage opera în legătură cu care a cesionat drepturile patrimoniale14.

Contractul de cesiune a drepturilor de autor nu trebuie înregistrat la autorităŃile competente.

C. Contractul de prestări servicii

Contractul de prestări servicii este reglementat prin art. 942 din Codul civil, precum şi prin art. 3 şi 7 din Codul comercial.

Astfel, contractul de prestări servicii poate fi definit ca fiind acel contract prin care o persoană prestează anumite servicii unei alte persoane, denumită beneficiar, în schimbul unei remune-raŃii. Între părŃile contractului de prestări servicii nu există un raport de subordonare, ci unul de egalitate.

12 Conform art. 43 alin. 3 din Legea 8/1996; 13 Art. 46 din Legea 8/1996 prevede posibilitatea cesionării drepturilor patrimoniale asupra operelor viitoare; 14 V. Roş, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, Dreptul de autor şi drepturile conexe – Tratat, Ed. AllBeck, Bucureşti,

2005, p. 369. Dreptul de retractare poate fi exercitat în orice moment, iar autorul nu are obligaŃia de a dezvălui

motivele care au stat la baza deciziei sale de retractare. Precizăm în plus faptul că acest drept aparŃine în exclu-

sivitate autorului operei, şi nu titularilor dreptului de autor care au obŃinut drepturile patrimoniale asupra operei.

Totuşi, există şi o excepŃie de la dreptul de retractare, în cazul programelor de calculator, conform art. 77 alin. 3

din Legea 8/1996;

- 6 -

În ceea ce priveşte natura contractului de prestări servicii, regula o constituie contractele civi-le. Totuşi, în conformitate cu art. 7 din Codul comercial, în măsura în care o persoană pres-tează servicii (fapte de comerŃ conform art. 3 şi 4 din Codul comercial) ca o profesiune obişnu-ită, aceasta devine comerciant, iar contractul de prestări servicii devine contract comercial. În doctrină15 se remarcă faptul că săvârşirea unor fapte de comerŃ „în mod obişnuit” presupune un caracter de continuitate al săvârşirii faptelor de comerŃ. În acest context nu este definitorie săvârşirea unei pluralităŃi de acte comerciale sau exercitarea cu titlu principal a profesiunii de comerciant. Întrucât legea nu defineşte prestarea ocazională de servicii, aprecierea caracteru-lui ocazional sau obişnuit al acesteia este efectuată de către autorităŃile care realizează con-trolul modului de desfăşurare a prestărilor de servicii.

Astfel, în cazul în care o persoană fizică nu realizează fapte de comerŃ ca o profesiune obiş-nuită, ci face în chip accidental o faptă de comerŃ, aceasta nu poate fi considerată comerciant în sensul art. 9 din Codul comercial. În consecinŃă, contractele de prestări servicii în cadrul că-rora persoană fizică prestează în chip accidental servicii sunt contracte civile.

În cazul în care persoana fizică prestează serviciile în mod obişnuit, aceasta este considerată comerciant şi este obligată să se înregistreze în registrul comerŃului şi să se autorizeze înainte de începerea activităŃii economice ca persoană fizică autorizată („PFA”), în conformitate cu prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităŃilor economice de către PFA, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale („OrdonanŃa 44/2008”).

Contractul de prestări servicii, atât cel încheiat cu o persoană fizică, cât şi cel încheiat cu PFA, se încheie în formă scrisă ad probationem.

Contractul de prestări servicii nu are un conŃinut obligatoriu, strict reglementat16. PărŃile sunt libere să stabilească cuantumul remuneraŃiei prestatorului, modalităŃi specifice de plată, obli-gaŃii specifice ale părŃilor. ObligaŃiile asumate de către prestator în contractul de prestări servi-cii sunt obligaŃii de rezultat, acesta fiind răspunzător faŃă de beneficiar de prestarea serviciilor asumate contractual. Prin urmare, părŃile pot stipula în contract clauze de agravare, limitare şi chiar înlăturare a răspunderii lor.

Încetarea contractului de prestări servicii poate avea loc în orice mod prevăzut în contract sau în lege, respectiv prin acordul părŃilor, ajungere la termen, reziliere etc.

Contractul de prestări servicii nu trebuie înregistrat la autorităŃile competente.

15 Codul comercial adnotat, editor Valeriu Cîmpeanu, Ed. Tribuna Craiova, 1994, p. 62; 16 Totuşi, Codul civil prevede în art. 977 obligaŃia ca din cuprinsul contractului să reiasă intenŃia părŃilor de a

încheia un contract de prestări servicii. A se vedea şi Decizia CurŃii de Apel Târgu Mureş, nr. 48/2003, publicată

în Culegerea de practică judiciară pe anul 2003, Ministerul JustiŃiei, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004;

- 7 -

II. Aspecte fiscale

Principalul motiv pentru care companiile optează în practică pentru încheierea unui contract de cesiune a drepturilor de autor sau de prestări servicii în locul contractului individual de muncă îl reprezintă avantajele fiscale ale acestor contracte, iar nu reflectarea adevăratului ra-port juridic care se stabileşte între părŃi.

1. Impozitul

A. Contractul individual de muncă

Conform art. 55 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal („Codul fiscal”), sunt conside-rate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă.

SalariaŃii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reŃine la sursă de către angajatori17. Cota de impozitare este de 16% şi se aplică asupra venitului net din salarii18.

B. Contractul de cesiune a drepturilor de autor

Veniturile din drepturi de autor sunt încadrate în categoria veniturilor din activităŃi independen-te19. Impozitul datorat pentru veniturile obŃinute din cesiunea drepturilor de autor se reŃine la sursă de către plătitorii de venituri din drepturi de autor20.

17 Conform art. 59 din Codul fiscal, angajatorii au obligaŃia de a completa, pe întreaga durată de efectuare a plăŃii

salariilor, fişa fiscală ce cuprinde informaŃiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii. Angajatorii

au obligaŃia de a păstra fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o

copie a acesteia, pentru fiecare an; 18 Venitul net din salarii este calculat prin deducerea din venitul brut a contribuŃiilor obligatorii aferente unei luni,

şi deducerea personală a salariatului acordată pentru luna respectivă, cotizaŃia sindicală plătită în luna respectivă

(dacă este cazul), precum şi contribuŃiile la fondurile de pensii facultative (dacă este cazul), conform art. 57 din

Codul fiscal; 19 Conform art. 46 din Codul fiscal;

- 8 -

Conform art. 52 din Codul fiscal, utilizatorii de opere au obligaŃia de a calcula impozitul pe ve-nit, aplicând cota de impunere de 10% la venitul brut, precum şi de a reŃine la sursă şi vira sumele reprezentând plata anticipată a impozitului datorat de către titularul dreptului de au-tor21.

Impozitul final este calculat de către organul fiscal prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului anual net impozabil realizat care va emite decizia de impunere cu privire la această categorie de venituri22. Titularul dreptului de autor va achita diferenŃele dintre impozitul stabilit prin deci-zia de impunere şi impozitul plătit anticipat23.

C. Contractul de prestări servicii încheiat cu PFA

Conform art. 46 din Codul fiscal, veniturile din prestări servicii constituie venituri din activităŃi independente. Aceste venituri sunt impozitate cu 16%, cota de impozitare fiind aplicată asupra venitului net anual24.

D. Contractul civil de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică

20 Plătitorii de venituri din drepturi de autor sunt utilizatorii de opere, conform pct. 62 din Normele metodologice la

Codul fiscal ale art. 52 din Codul fiscal; 21 Titularul dreptului de autor are obligaŃia de a depune anual la organul fiscal o declaraŃie cu privire la venitul

anual net impozabil realizat. Conform art. 50 din Codul fiscal, venitul net din drepturile de proprietate intelectuală

se stabileşte prin scăderea din venitul brut a unei cheltuieli deductibile egală cu 40% din venitul brut, precum şi a

contribuŃiilor sociale obligatorii plătite; 22 Conform art. 83 alin. 1 şi 84 alin. 1 şi 5 din Codul fiscal; 23 Această diferenŃă de impozit trebuie achitată de către titularul dreptului de autor în termen de 60 de zile de la

data comunicării deciziei de impunere; 24 Conform art. 81 din Codul fiscal, contribuabilii care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaŃi să

depună la organul fiscal competent o declaraŃie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru

anul fiscal respectiv, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. În plus, contribuabilii au obligaŃia de

a efectua plăŃi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, pe baza declaraŃiei anticipate;

- 9 -

Conform art. 78 alin. 1 lit. e) şi 79 din Codul fiscal, veniturile primite de persoanele fizice din activităŃi desfăşurate pe baza contractelor civile se impozitează prin reŃinere la sursă la mo-mentul plăŃii venitului de către companii, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Acest impozit este final.

MenŃionăm însă că art. 78 alin. 1 lit. e) din Codul fiscal permite prestatorului persoană fizică să opteze pentru impozitarea venitului său brut cu cota de 10% prevăzută în art. 52 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal. Impozitul final este calculat de către organul fiscal prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului anual net impozabil realizat care va emite decizia de impunere. Prestatorul persoană fizică va achita diferenŃele dintre impozitul stabilit prin decizia de impunere şi impozi-tul plătit anticipat. Această a doua opŃiune de impozitare prezintă avantaje de cash flow gene-rate de reŃinerea la sursă a unei cote mai mici de impozit.

Prestatorul de servicii persoană fizică îşi va exprima opŃiunea în scris, în momentul încheierii fiecărui contract. OpŃiunea astfel exprimată este aplicabilă activităŃii desfăşurate în baza con-tractului respectiv.

2. ContribuŃiile sociale

ContribuŃiile sociale sunt datorate după cum urmează:

Contract individual

de muncă

Contract de prestări

servicii

ContribuŃia25

exprimată în procente Salariat Angajator

Contract

de cesiune

a drepturi-

lor de

autor

PFA Persoană

fizică

obligatorie 10,5 20,8/25,8/30,8

n/a 31,3/36,3/ 41,3

n/a 1 asigurări sociale şi

pensii26 facultativă n/a n/a 31,3/36,3/ 41,3

n/a 31,3/36,3/ 41,3

obligatorie 5,2 5,5 5,5 5,5 5,5 2 asigurări de

sănătate27 facultativă n/a n/a n/a n/a n/a

25 Procent aplicat la venitul realizat sau declarat, în funcŃie de tipul de contract; 26 Reglementată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi

Legea nr. 19/2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 ( “Legea 19/2009”); cota de contribuŃie

depinde de condiŃiile de muncă (normale, deosebite sau speciale); 27 Reglementată de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii şi OrdonanŃa de UrgenŃă 226/2008

privind unele măsuri financiar bugetare;

- 10 -

Contract individual

de muncă

Contract de prestări

servicii

ContribuŃia25

exprimată în procente Salariat Angajator

Contract

de cesiune

a drepturi-

lor de

autor

PFA Persoană

fizică

obligatorie 0,5 0,5 n/a n/a n/a 3 asigurări de

şomaj28 facultati-

vă29 n/a n/a 1 1 1

obligatorie n/a 0,85 n/a 0,85 n/a 4 asigurări pentru inca-pacitate de

muncă30

facultativă n/a n/a n/a n/a n/a

obligatorie n/a 0,15-0,85 n/a n/a n/a 5 asigurări de accidente de muncă şi boli profesiona-

le31

facultati-

vă32 n/a n/a 1 1 1

obligatorie n/a 0,25 n/a n/a n/a 6 fond de ga-rantare a creanŃelor

salariale33

facultativă n/a n/a n/a n/a n/a

obligatorie n/a 0,75 / 0,25 n/a n/a n/a 7 comision administrare carnete de

muncă34

facultativă n/a n/a n/a n/a n/a

Observăm faptul că în cazul contractelor individuale de muncă, atât angajatorul cât şi salaria-tul datorează în mod obligatoriu contribuŃiile sociale. În cazul contractelor de cesiune a dreptu-rilor de autor şi de prestări servicii, autorul şi respectiv prestatorul datorează în mod obligato-

28 Reglementată de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de

muncă şi Legea 19/2009; 29 Venitul minim asigurat este de un salariu minim brut pe Ńară; 30 Reglementată de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaŃiile de asi-

gurări sociale de sănătate; plafonată la 12 salarii minime brute pe Ńară; 31 Reglementată de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi

Legea 19/2009; cota de contribuŃie depinde de categoria de risc; 32 Venitul minim asigurat este de un salariu minim brut pe Ńară; 33 Reglementată de Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata

creanŃelor salariale şi Legea 19/2009; 34 Reglementat de Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în muncă; nive-

lul comisionului depinde de păstrarea carnetelor de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă sau de

către angajator;

- 11 -

riu numai contribuŃia la fondul de asigurări de sănătate (cu excepŃia PFA care datorează obli-gatoriu şi contribuŃiile la fondul de asigurări sociale şi pensii şi fondul pentru asigurări pentru incapacitate de muncă).

Prin urmare, din punctul de vedere al contribuŃiilor sociale, pentru beneficiarul muncii este mai avantajoasă încheierea unor contracte de cesiune a drepturilor de autor şi de prestări servicii decât încheierea contractelor individuale de muncă.

III. Riscul de recalificare

Având în vedere faptul că în multe cazuri se urmăreşte substituirea contractului individual de muncă prin încheierea de contracte de cesiune a drepturilor de autor sau de prestări servicii, şi având în vedere că în cazul acestor contracte nu există un model cadru impus de lege, în practică se observă că în aceste contracte sunt cuprinse adesea elemente specifice contractului individual de muncă. Se observă că în contractele de cesiune a drepturilor de au-tor sau de prestări servicii sunt introduse clauze specifice contractului individual de muncă (e.g. concediu, fişa postului, perioada de probă). Includerea unor astfel de clauze poate repre-zenta un indiciu cu privire la natura contractului încheiat între părŃi.

În aceste cazuri, autorităŃile fiscale se pot sesiza în legătură cu neplata unor taxe, în baza art. 11 din Codul fiscal, conform căruia la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe autorităŃile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacŃie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacŃii pentru a reflecta conŃinutul economic al acesteia35. Astfel, în cazul fiecăruia dintre contractele analizate mai sus există riscul ca în cadrul unor inspecŃii fis-cale autorităŃile fiscale să considere că în fapt sunt în prezenŃa unor venituri din salarii şi nu a unor venituri din activităŃi independente şi respectiv din alte surse, şi să recalculeze în consecinŃă impozitul datorat de către contribuabili şi/sau companii. În plus, autorităŃile fiscale pot efectua schimb de informaŃii fiscale cu autorităŃile care gestionează contribuŃiile sociale36. Precizăm că în cazul neîndeplinirii obligaŃiilor de plată a impozitelor şi contribuŃiilor sociale, precum şi în cazul plăŃii cu întârziere a acestora, contribuabilii şi/sau companiile vor fi obligate la plata unor penalităŃi de întârziere.

35 În cazul în care s-au încheiat contracte de prestări servicii sau de cesiune a drepturilor de autor cu scopul de a

evita încheierea unui contract individual de muncă, există riscul ca inspectorii de muncă sau inspectorii fiscali să

recalifice contractele respective ca fiind contracte de muncă. În plus, conform art. 9 alin. 1 din Legea 241/2005

pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracŃiunea de evaziune fiscală ascunderea bunului

ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaŃiilor fiscale; 36 Conform art. 4 alin. 2 pct. 39 şi 40 din Hotărârea de Guvern nr. 109/2009 privind organizarea şi funcŃionarea

AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală;

- 12 -

A. Contractul de cesiune a drepturilor de autor

Utilizarea în practică a contractului de cesiune a drepturilor de autor în locul contractului indi-vidual de muncă pentru mascarea unor raporturi de muncă37 poate crea dificultăŃi companiilor în cazul inspecŃiilor fiscale derulate de către unităŃile administrativ teritoriale ale AgenŃiei NaŃi-onale de Administrare Fiscală („ANAF”)38. În plus, autorităŃile care gestionează contribuŃiile sociale se pot sesiza în legătură cu discrepanŃe între impozitul aferent veniturilor realizate şi contribuŃiile sociale declarate şi/sau plătite39, obligând contribuabilii la plata penalităŃilor de în-târziere.

Având în vedere că tratamentul fiscal şi regimul contribuŃiilor sociale diferite ale contractului de cesiune a drepturilor de autor şi al contractului individual de muncă în ceea ce priveşte aplica-rea impozitului pe venit, autorităŃile fiscale pot sancŃiona încheierea contractelor de cesiune a drepturilor de autor în scopul eludării prevederilor legale referitoare la impozitarea veniturilor din salarii.

B. Contractul de prestări servicii încheiat cu PFA

În ceea ce priveşte riscul de recalificare a contractelor de prestări servicii încheiate cu PFA, considerăm că acesta este foarte scăzut.

37 Spre exemplu, pentru prestarea unor activităŃi care nu reprezintă per se o operă originală de creaŃie intelectua-

lă în sensul art. 7 din Legea 8/1996; 38 Astfel, conform art. 91 alin. 1 din OrdonanŃa 92/2003 privind codul de procedură fiscală („Codul de procedură

fiscală”) şi pct. 102.1 din Normele metodologice ale Codului de procedură fiscală, inspecŃia fiscală are ca obiect

verificarea bazelor de impunere, a legalităŃii şi conformităŃii declaraŃiilor fiscale, corectitudinii şi exactităŃii îndeplini-

rii obligaŃiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaŃiei fiscale şi contabile, stabilirea diferenŃelor

obligaŃiilor de plată, precum şi a accesoriilor aferente acestora, iar în acest scop inspectorii fiscali au dreptul să

analizeze toate documentele justificative şi evidenŃele financiar-contabile şi fiscale care constituie mijloace de

probă şi sunt relevante pentru stabilirea drepturilor şi obligaŃiilor fiscale; 39 Spre exemplu, conform art. 30 alin. 2 din legea 19/2000, în cazul neachitării la termen a contribuŃiilor datorate

bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare

silită pentru încasarea sumelor cuvenite; în plus ANAF poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă în legătură

cu prestarea muncii fără forme legale, iar acesta poate aplica sancŃiunile corespunzătoare;

- 13 -

Conform art. 17 din OrdonanŃa 44/2008, PFA nu este considerată un angajat al unor terŃe per-soane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă. Astfel, simpla încheiere a unui contract de prestări servicii de către o PFA nu generează riscul recalificării într-un con-tract individul de muncă40.

Totuşi, în cazul în care între aceleaşi părŃi este încheiat un contract individual de muncă şi un contract de prestări servicii cu PFA, ambele având acelaşi obiect de activitate, există un risc ridicat de recalificare.

ImportanŃa determinării riscului de recalificare a contractelor de prestări servicii în contracte individuale de muncă rezultă din sancŃiunea pe care inspectorii de muncă o pot aplica41. În prezent, la efectuarea controlului aplicării prevederilor legale referitoare la relaŃiile de muncă, inspectorii de muncă analizează şi contractele de prestări servicii, putând recalifica aceste contracte ca fiind contracte individuale de muncă. Astfel, inspectorii de muncă pot decide că respectivele contracte reprezintă în fapt o modalitate de încadrare a persoanelor fizice în muncă fără respectarea formelor legale, respectiv fără încheierea unor contracte individuale de muncă. Companiile pot fi sancŃionate cu amendă de la 1.500 la 2.000 RON pentru fiecare asemenea contract42. În plus, atât prestatorul serviciilor cât şi beneficiarul serviciilor pot fi obligaŃi la plata contribuŃiilor sociale şi a impozitului pe salariu, precum şi a penalităŃilor pentru întârzierea plăŃii acestora.

C. Contractul civil de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică

Având în vedere atribuŃiile inspectorilor de muncă astfel cum au fost menŃionate mai sus, con-siderăm că încheierea unor contracte de prestări servicii cu persoane fizice (neautorizate) comportă un risc ridicat de recalificare în contracte individuale de muncă în cazul în care

40 AutorităŃile fiscale vor putea evalua de la caz la caz dacă contractul de prestări servicii maschează un raport

de muncă în funcŃie de prevederile contractuale şi de modul de executare al acestora; 41 Temeiul legal în baza căruia inspectorii de muncă pot analiza contractele de prestări servicii încheiate de o

companie este art. 6 din Legea nr. 108/1999 pentru organizarea şi înfiinŃarea inspecŃiei muncii. Conform acestui

articol, în vederea îndeplinirii obiectivelor inspecŃiei muncii, inspectorii de muncă au atribuŃii referitoare la încadra-

rea în muncă şi încetarea activităŃii persoanelor care desfăşoară orice activitate în temeiul unui contract individual

de muncă sau al unei convenŃii civile de prestări de servicii. Considerăm că această prevedere legală ar fi trebuit

abrogată implicit, întrucât ea are în vedere utilizarea convenŃiilor de prestări servicii ca o modalitate de încadrare

în muncă a persoanelor, iar conform Codului muncii în vigoare, munca este prestată numai în cadrul unui contract

individual de muncă; 42 fără a depăşi un total de 100.000 RON, conform art. 276 alin. 1 lit. e) din Codul muncii;

- 14 -

acestea au fost încheiate pentru mascarea unor raporturi de muncă. Totuşi, jurisprudenŃa a încercat să delimiteze contractul de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică de contractul individual de muncă, indicând în acest sens câteva criterii ce trebuie luate în considerare la stabilirea tipului de contract. Astfel, practica judiciară43 a statuat în sensul că nu suntem în prezenŃa unor raporturi juridice de muncă în cazul în care între părŃi nu a existat o relaŃie de subordonare specifică unor asemenea raporturi, alături de remunerarea şi prestarea muncii. În speŃă, contractul stipula o situaŃie de egalitate între părŃi, dacă nu chiar o situaŃie privilegiată pentru prestatorul reclamant pentru care nu s-a eliberat o fişă a postului, Înalta Curte califi-când contractul drept o convenŃie de prestări servicii.

În plus, Înalta Curte44 a decis că o convenŃie civilă reprezintă o modalitate juridică distinctă de prestare a muncii, excepŃională faŃă de contractul individual de muncă. Caracterul distinctiv al celor două categorii de acte rezidă în intenŃia părŃilor, întrucât părŃile însele, cu respectarea cadrului legal, decid care este natura contractului (convenŃiei) lor.

IV. Concluzii

Rezumând cele de mai sus, putem afirma că atât contractul individual de muncă, cât şi con-tractul de cesiune a drepturilor de autor şi contractul de prestări servicii prezintă particularităŃi conducând la o utilizare limitată a acestora şi la lipsa posibilităŃii de substituire. Utilizarea con-tractului de cesiune a drepturilor de autor în locul contractului individual de muncă este res-trânsă prin însuşi obiectul contractului, care presupune existenŃa sau crearea unei opere. În cazul contractului încheiat cu PFA, este necesară existenŃa unei autorizări a PFA, iar în cazul contractului de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică, prestarea de servicii trebuie să fie efectuată cu titlu ocazional.

Astfel, fiecare dintre contractele analizate mai sus urmăreşte reglementarea unor raporturi ju-ridice specifice, cu regim juridic şi fiscal distinct, nefiind interschimbabile.

43 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, secŃia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 5833 din 13.06.2006; 44 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, secŃia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 10800 din 16.12.2005,

decizia 7892/2006 din 06.10.2006.