Embed Size (px)
Citation preview
Aspecte i date importantedespre Europa i cetăŃenii săi
Cuprins
Uniunea Europeană – povestea unei reuite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Uniunea Europeană – o familie în continuă cretere. . . . . . . . . . . . . . 4
SuprafaŃă i populaŃie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Ce suprafaŃă are UE?Care este populaŃia UE?Europenii au o durată de viaŃă mai mareCreterea populaŃiei
Calitatea vieŃii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Care este situaŃia financiară a europenilor?Care este situaŃia medicală a europenilor?O societate echitabilă i receptivă la nevoile cetăŃenilor
EducaŃie, cercetare i societatea informaŃională . . . . . . . . . . . . . . . . . 25EducaŃie: InvestiŃia în resursele umaneDisciplinele de studiu alese de europeniStudii mai bune pentru perspective profesionale mai buneTehnologia informaŃiei: o unealtă esenŃialăCercetarea: cheia viitorului
Europenii la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Sectoarele în care activează europeniiCare este populaŃia activă a UE?DisparităŃile dintre sexeanse egale pentru toŃi
Activitate economică i schimburi comerciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Cantitatea producŃiei în UEGarantarea unui raport avantajos costuri/beneficiiO putere comercială majorăUE i lupta împotriva sărăciei în lume
Transport, energie i mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54TransporturiAsigurarea aprovizionării cu energieProtecŃia mediului înconjurător
Europenii trăind împreună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Europeni fericiŃi împărtăind aceleai preocupăriComunicarea cu veciniiStudiind împreunăSusŃinători sau sceptici?Culegerea roadelor
łările candidate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75SuprafaŃă i populaŃieCare este situaŃia lor financiară?CetăŃenii la locul de muncă
RelaŃii de bună vecinătate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Uniunea Europeană nu mai are nevoie de prezentare. De-a lungulunei jumătăŃi de secol, aceasta a adus cetăŃenilor săi stabilitate poli-tică și prosperitate economică; a creat o piaŃă unică fără frontiere șia pus în circulaŃie moneda unică euro. De asemenea, a reunit un con-tinent fragmentat. Uniunea Europeană reprezintă o putere economi-că și comercială majoră și constituie cel mai important participant, lanivel mondial, la dezvoltarea Ńărilor mai sărace. Numărul statelor salemembre a crescut de la șase la 27, UE având în prezent o populaŃie deaproximativ o jumătate de miliard de locuitori.
Nu toate Ńările europene sunt, sau doresc să fie, membre ale UE, darUniunea este gata să accepte candidatura oricărei Ńări democrateeuropene. Aceasta menŃine raporturi strânse de prietenie cu toateŃările învecinate, atât europene, cât și din bazinul mediteraneean ori-ental și meridional.
În ciuda bogatei diversităŃi, toate Ńările UE sunt unite prin angajamen-tul lor pentru pace, democraŃie, respectarea legislaŃiei și a drepturiloromului. Ele caută să menŃină preocuparea pentru aceste valori atât înEuropa, cât și în afara ei, să construiască și să se bucure împreună deprosperitate, să își exercite influenŃa colectivă printr-o acŃiune comu-nă pe scena mondială.
Printr-o serie de tabele și grafice, această broșură prezintă aspecte șidate esenŃiale despre Uniunea Europeană și statele sale membre, pre-zentate, uneori, în raport cu alte puteri economice. łările candidatecare au aplicat pentru aderare la Uniune sunt, de asemenea, incluse,dar figurează într-o secŃiune separată.
Din motive de simplificare, anumite cifre au fost rotunjite. Abrevierilefolosite pentru fiecare Ńară sunt cele indicate în legenda de pe copertaa doua. Termenul-limită pentru datele utilizate în prezenta publicaŃieeste luna mai 2007.
Mai multe informaŃii despre Uniunea Europeană, modul său de func-Ńionare și influenŃa acesteia asupra dumneavoastră sunt disponibilepe site-ul internet europa.eu. Pentru date statistice, consultaŃi directEurostat, Biroul de statistică al UE (epp.eurostat.ec.europa.eu), undeaveŃi acces gratuit la un număr foarte mare de informaŃii.
Uniunea Europeană – povestea unei reușite
3
UE a luat naștere în anii ´50, sub numele de Comunitatea EconomicăEuropeană, cu șase state membre fondatoare – Belgia, Germania,FranŃa, Italia, Luxemburg și łările de Jos. Acestea au creat o nouămodalitate de a administra împreună domeniile de interes comun,în special pe baza integrării economice. Acestora li s-au alătu-rat Danemarca, Irlanda și Regatul Unit în 1973, Grecia în 1981 șiSpania și Portugalia în 1986. Unificarea Germaniei, în 1990, a adusLänder din Germania de Est.
În 1992, un nou tratat a atribuit mai multe responsabilităŃi institu-Ńiilor comunitare și a introdus noi forme de cooperare între guver-nele naŃionale, creând astfel Uniunea Europeană propriu-zisă. În1995, UE și-a deschis porŃile Austriei, Finlandei și Suediei.
Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,Polonia, Slovenia și Slovacia s-au alăturat Uniunii în 2004, urma-te de Bulgaria și România în 2007. Alte trei Ńări, CroaŃia, Turcia șiFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, și-au depus candidaturapentru aderare.
Europa a fost întotdeauna patrie pentru diverse popoare și culturi.În fiecare stat membru, o parte a populaŃiei este constituită dinresortisanŃi ai altor Ńări – legaŃi, de obicei, de Ńara-gazdă prin legă-turi istorice strânse. Uniunea consideră această diversitate etnică șiculturală un atu și promovează toleranŃa, respectul și înŃelegereareciprocă.
Uniunea Europeană – o familie în continuă creștere
2007
Statele membre ale UE
łări candidate
4
SuprafaŃă i populaŃie
În raport cu suprafaŃa Statelor Unite ale Americii, terito-riul Uniunii Europene reprezintă mai puŃin de jumătate,dar populaŃia sa este cu 50 % mai mare. De fapt, populaŃiaUniunii se situează pe al treilea loc în clasamentul mondial,după China și India.
Europa se confruntă cu o rată a natalităŃii în scădere și cuo creștere a speranŃei de viaŃă. Aceste tendinŃe au implicaŃiiimportante pentru viitor.
5
6
1000
800
600
400
200
0
357,0
130,7 111,0 93,0
506,0544,0
295,1
82,591,9
304,5312,7
410,3
243,8 230,0
UE-27 FR ES SE DE PL FI IT UK RO EL BG HU PT AT
4 215,1
Ce suprafaŃă are UE?
Uniunea Europeană se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2. Observat pe o hartă a lumii, teritoriul său nu pare foarte mare, dar acesta cuprinde 27 deŃări. Dimensiunile lor variază considerabil, FranŃa având suprafaŃa cea mai mare, iar Malta constituind cel mai mic stat membru.
SuprafaŃa (în mii de km2)
Cifrele pentru FranŃa nu cuprind departamentele franceze de peste mări.Sursă: Eurostat.
1 000 km2
30,343,168,42,633,8
CZ IE LT LV SK EE DK NL BE SI CY LU MT
77,3 62,7 62,3 49,0 43,4 20,1 9,3 0,3
7
10
8
6
4
2
0
4,23,3
17,1 9,6 9,6
0,4
Surse: Eurostat, Banca Mondială.
SuprafaŃa (în milioane de km2)
Milioane de km2
8
493,0 295,7 143,41 306,3 127,41 080,3100
80
60
40
20
0
Cifrele pentru UE-27 se referă la 1 ianuarie 2006. Cifrele pentru celelalte Ńări se referă la jumătatea anului 2005.Surse: Banca Mondială, Eurostat, www.census.gov.
Care este populaŃia UE?
Uniunea Europeană numără 493 de milioane de locuitori, situându-se pe locul al treilea în clasamentul mon-dial, după China și India.
Procentul populaŃiei mondiale ocupând Ńările dezvoltate este în diminuare constantă – de la 30 % în 1960 la16 % în 2005. În prezent, în lume, patru din cinci persoane trăiesc în Ńări aflate în curs de dezvoltare. Pentru aajuta Ńările mai sărace, UE promovează dezvoltarea globală și este furnizorul principal, la nivel mondial, în ceeace privește ajutorul pentru dezvoltare.
PopulaŃia în milioane, 2005
Milioane
9
10,5 10,3 10,1
82,4
11,1
43,8 38,2
62,9 58,8
16,310,6
60,4
100
80
60
40
20
0
21,6
493,0
UE-27 DE FR UK IT ES PL RO NL EL PT BE CZ HU SE
9,0
Locuitorii Uniunii, în număr de 493 de milioane, nu sunt dispuși uniform pe continent: anumiteŃări (și regiuni) au o densitate a populaŃiei mai mare decât celelalte. O suprafaŃă mare nu înseamnăneapărat o populaŃie numeroasă.
PopulaŃia UE la 1 ianuarie 2006
Sursă: Eurostat.
Milioane
10
AT BG DK SK FI IE LT LV SI EE CY LU MT
4,2 0,48,3 7,7 5,4 5,4 5,3 2,33,4 2,0 1,3 0,8 0,5
Sursă: Eurostat.
11
60 65 70 75 80 85
1962
1972
1982
1992
2002
67,2
68,6
70,3
72,2
74,8
75,6
72,9
75,0
77,2
79,1
81,72004
81,1
Sursă: Eurostat.
Europenii au o durată de viaŃă mai mare
SperanŃa de viaŃă în Uniunea Europeană este în creștere. Pentru persoanele născute în 1960, speranŃa de viaŃăeste de aproximativ 67 de ani pentru bărbaŃi și 73 de ani pentru femei. Pentru copiii născuŃi în 2004, statisti-cile indică o speranŃă de viaŃă de aproximativ 76 de ani în cazul bărbaŃilor și 82 de ani în cel al femeilor.
Comparând, statisticile pentru NaŃiunile Unite arată că speranŃa de viaŃă a copiilor născuŃi între 2000 și 2005în Somalia, una dintre cele mai sărace Ńări ale lumii, este de 46 de ani pentru bărbaŃi și de 49 de ani pentrufemei.
SperanŃa de viaŃă la naștere pentru bărbaŃi și pentru femei în UE-25 (1962-2004)
12
În 1960, cea mai mare parte a femeilor din UE au avut cel puŃin doi copii. Din punct de vedere statistic, acest lucru înseamnămai mult de 2,5 copii pentru fiecare femeie. Până în 2004, rata totală a fertilităŃii a scăzut la 1,5 copii pentru fiecare femeie.FranŃa și Irlanda au cele mai crescute rate de fertilitate, acestea situându-se la puŃin sub doi copii pentru fiecare femeie. Celemai scăzute rate de fertilitate (sub 1,25) sunt înregistrate în Republica Cehă, Letonia, Polonia și Slovacia.
ProporŃia tinerilor fiind tot mai scăzută, se diminuează și populaŃia activă a UE. Din ce în ce mai puŃini lucrători vor trebui săsusŃină din ce în ce mai mulŃi pensionari, cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Se estimează că, până în 2025, numărulpersoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va reprezenta 6,3% din populaŃie.
Pentru a crește proporŃia populaŃiei active, Europa are nevoie de un număr mai mare de persoane în vârstă care să lucreze șicare să se pensioneze mai târziu, să recruteze un număr mai mare de femei pe piaŃa muncii, să actualizeze calificările lucră-torilor prin programe de formare pe tot parcursul vieŃii și să promoveze o imigrare vizată. De asemenea, nașterea mai multorcopii ar fi o soluŃie bună!
1964 1969 1974 1979 1984 1989 1994 1999 2004
1,62,0 2,2
3,1
3,5 3,44,0
5
4
3
2
1
0
1,8
2,6
Procentul populaŃiei cu vârsta de peste 80 de ani, în UE-25, în perioada 1964-2004
Sursă: Eurostat.
%
13
Creșterea totală a populaŃiei (linia albastră) și migrarea netă (linia roșie) în UE-25pentru 1 000 de locuitori (1992-2004)
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
5
4
3
2
1
0
4,0
2,41,8
1,3 1,41,0
1,51,2
2,1 1,5
3,0
4,04,4
5,1
4,1
2,82,3 2,1 2,0 1,7 1,7 2,6
4,6
2,3
3,6
4,8
Creterea populaŃiei
PopulaŃia Europei crește prin combinarea creșterii naturale (numărul nașterilor depășește numărul deceselor)cu migrarea netă (numărul persoanelor care se stabilesc în UE depășește numărul celor care părăsesc UE).
În prezent, creșterea totală a populaŃiei Uniunii Europene se datorează migrării nete. Într-adevăr, fără a lua înconsiderare imigrarea, populaŃia Germaniei, a Greciei și a Italiei ar fi scăzut în ultimii ani. Imigrarea întăreșteforŃa de muncă europeană prin tinerii de care este mare nevoie.
Sursă: Eurostat.
14
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
800
700
600
500
400
300
200
100
0
397
226
Europa are o tradiŃie îndelungată în ceea ce privește ospitalitatea și acordarea de azil celor careîncercau să scape de război sau de persecuŃie, veniŃi din părŃi ale lumii care se confruntă cu pro-bleme. Numărul solicitanŃilor de azil crește pe timp de război, cum a fost cazul conflictelor dinBalcani la începutul anilor ´90. După acea perioadă, numărul solicitărilor de azil în UE a scăzut, iarîn 2005 acesta era mai scăzut ca oricând în ultimii 15 ani.
Solicitările de azil în UE (în mii) în perioada 1990-2005
Cifrele pentru perioada 1990-1994 fac referinŃă la UE-15.Sursă: Eurostat. 15
Calitatea vieŃii
O bună calitate a vieŃii depinde de o serie de factori, inclusivde dispunerea de resurse financiare suficiente și de a nu aveaprobleme de sănătate. Care este situaŃia financiară și medicalăa europenilor? Răspunsul diferă de la o Ńară la alta.
Pentru a avea o idee aproximativă a standardului material deviaŃă într-o Ńară anume, se poate calcula valoarea producŃieitotale a acesteia într-un an („produsul intern brut” sau PIB),iar rezultatul se împarte la numărul de locuitori.
Dar ceea ce se poate cumpăra cu aceeași sumă de bani diferăde la o Ńară la alta. Pentru a compara standardele de viaŃă,trebuie să se ia în considerare aceste diferenŃe de putere decumpărare. Acest lucru se poate face prin stabilirea în fiecareŃară a preŃului unui „coș” comparabil și reprezentativ de pro-duse și servicii și prin exprimarea acestui preŃ, nu în monedănaŃională sau euro, ci într-o monedă comună noŃională numi-tă standardul puterii de cumpărare (SPC).
SPC elimină diferenŃele de preŃ între Ńări, astfel încât PIB pecap de locuitor în SPC permite o comparaŃie reală a standar-delor naŃionale de viaŃă pe teritoriul UE.
16
Care este situaŃia financiară a europenilor?
Standardele de viaŃă în Europa s-au îmbunătăŃit semnificativ în cursul ultimilor10 ani. Pe baza SPC, care face posibilă comparaŃia la nivel internaŃional, standardelede viaŃă în UE se situează printre cele mai înalte din lume.
40 000
35 000
30 000
25 000
20 000
15 000
10 000
5 000
0
25 800
22 600
9 3006 100
35 200
US JP UE-27 RU CN
PIB pe cap de locuitor în SPC (2005)
Surse: FMI, Eurostat.
17
Standardul de viaŃă în UE este variabil. Cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor (în SPC) s-a înregistrat în Luxemburg, iar cel mai scăzut înBulgaria. UE se străduiește să reducă diferenŃa între statele sale membre bogate și sărace, să întărească economia europeană, să o facă maicompetitivă și să creeze mai multe locuri de muncă, astfel încât fiecare cetăŃean să beneficieze de o mai bună calitate a vieŃii. În starea actu-ală, creșterea PIB este, în prezent, mai rapidă în Ńările mai sărace care s-au alăturat UE începând cu 2004 decât în celelalte state membre.
PIB pe cap de locuitor în SPC în UE-27 (2005)
60 00055 00050 00045 00040 00035 00030 00025 00020 00015 00010 0005 0000
58 900
32 60028 900 28 600 27 60027 700 26 900 25 900 25 40025 800 23 600 23 000
29 500
LU IE NL AT DK BE UK SE FI DE FR IT ES UE-27 CY
22 600 20 900
Sursă: Eurostat.
18
19 700 19 20017 300 16 800 16 800 14 700 14 000 13 400 12 200 11 700 11 400
8 000 7 900
EL SI CZ PT MT HU EE SK LT PL LV RO BG
19
Guyane (FR)
Guadeloupe Martinique Réunion
Canarias (ES)
Açores (PT)
Madeira
Standardele de viaŃă pot, de asemenea, varia de la regiune la regiune într-o singură Ńară. În anumiteregiuni ale UE, după cum indică harta, PIB pe cap de locuitor se situează sub 50 % din media UE-27. Înregiunile mai prospere, acesta poate depăși cu peste 25 % media UE-27.
UE a creat așa-numitele fonduri structurale pentru a reduce aceste diferenŃe prin îmbunătăŃirea stan-dardelor de viaŃă în regiunile mai sărace. Peste 35 % din bugetul UE este destinat dezvoltării economii-lor acestor regiuni, ducând în final la dezvoltarea UE în totalitatea sa.
PIB pe cap de locuitor în SPC ca procentaj din media UE-27 (2004)
Sursă: Comisia Europeană.
Maximum 50 %
50-75 %
75-90 %
90-100 %
100-125 %
Minimum 125 %
Nu există date
20
300
250
200
150
100
50
0
286,6286,6
212,0
157,0137,3
Cancer Afecţiuni cardiace ischemice
Care este situaŃia medicală a europenilor?
Cu toate că europenii trăiesc mai mult și sunt mai sănătoși, ei ar putea face eforturi și mai mari pentru a se proteja de cele douăcauze principale ale decesului - afecŃiunile cardiace și cancerul. Un stil de viaŃă sănătos și activ constituie un factor pozitiv.Fumatul, proastele obiceiuri alimentare și sedentarismul se numără printre factorii care cresc riscul de afecŃiuni cardiace ische-mice, afecŃiuni care comportă un aport insuficient al sângelui la inimă, din cauza vaselor sanguine obturate sau deteriorate.
În UE, aceste afecŃiuni sunt mai frecvente la bărbaŃi decât la femei, iar proporŃia populaŃiei afectate variază în mare măsurăde la o Ńară la alta. În 2004, Ungaria a înregistrat cea mai ridicată rată de mortalitate ca urmare a cazurilor de cancer, atât labărbaŃi, cât și la femei. FranŃa a înregistrat cea mai scăzută rată de mortalitate ca urmare a afecŃiunilor cardiace ischemice încazul ambelor sexe.
Decese cauzate de cancer (tumori maligne) i de afecŃiuni cardiace ischemice în UE-25la 100 000 de locuitori (2004)
Sursă: Eurostat.
21
ExerciŃiul fizic este benefic pentru sănătate. Un sondaj Eurobarometru publicat în noiembrie 2006 a arătat că 64 % din populaŃia UE a desfășurat o acti-vitate fizică în cursul unei săptămâni obișnuite. Prima pe listă este Finlanda, unde 83 % dintre persoanele chestionate au răspuns că desfășoară activităŃipentru recreere, culturale și sportive. Pe locul doi s-au situat olandezii, cu 79 %, și lituanienii, cu 78 %.
Cel mai puŃin activi au fost portughezii, urmaŃi de români și de maltezi.
Procentajul persoanelor chestionate în UE-27 care nu desfăoară activităŃi sportive în mod regulat (2006)
5450 49
43 42 41 41 41 39 39 38 37 37
52
70
60
50
40
30
20
10
0
PT RO MT EL FR HU EE CY PL UK ES IT BE CZSursă: Eurobarometru.
%
22
În general, numărul bărbaŃilor este mai mare decât cel al femeilor în ceea ce privește desfășurarea activi-tăŃilor sportive, iar activitatea fizică este mai frecventă în cazul tinerilor.
Tabelul arată procentajul persoanelor chestionate în fiecare Ńară UE care au răspuns că nu desfășoarăactivităŃi fizice pe parcursul unei săptămâni.
37 36 3630 29 27 27 27 24 24 22 21
17
DK BG SK LU SE LV SI IE AT DE LT NL FI
23
O societate echitabilă i receptivă la nevoile cetăŃenilor
Modelul social european ia forme diferite în funcŃie de Ńară, dar toate statele membre ale UE aspiră la osocietate echitabilă și receptivă la nevoile cetăŃenilor lor. ObligaŃiile fiscale servesc la finanŃarea sistemelorde protecŃie socială (ca, de exemplu, pensiile, indemnizaŃiile de șomaj și de îngrijire medicală) care au cascop protejarea membrilor vulnerabili ai societăŃii. Sumele plătite pentru fiecare locuitor variază de la Ńarăla Ńară.
Pe măsură ce populaŃia îmbătrânește, populaŃia activă trebuie să susŃină numărul tot mai mare al cetăŃeni-lor vârstnici. Pentru a lua în considerare această tendinŃă și pentru a Ńine sub control costurile de protecŃiesocială, Ńările UE își modifică sistemele de protecŃie socială. Modelul social european trebuie modernizatastfel încât acesta să poată fi menŃinut pentru generaŃiile viitoare.
Sursă: Eurostat.
3 000
2 500
2 000
1 500
1 000
500
0Vârsta a treia Boală/îngrijire medicală Dizabilităţi omaj
2 462,2
1 682,2
479,6 387,6
Costul pentru patru tipuri de protecŃie socială pe locuitor în SPC, în UE-25 (2004)
24
EducaŃie, cercetareși societatea informaŃională
AmbiŃia UE este să devină cea mai dinamică economiebazată pe cunoaștere la nivel mondial. Acest lucru presupu-ne o investiŃie considerabilă în cercetare (sursa cunoștinŃe-lor noi), educaŃie și formare, care permit populaŃiei să aibăacces la aceste informaŃii noi.
Tot atât de importantă este formarea forŃei de muncă nece-sare în domeniul tehnologiei informaŃiei și furnizarea într-unmod mai rapid și mai ușor a accesului la internet pentru școli,întreprinderi și persoane fizice, la domiciliu.
O economie înfloritoare se bazează pe o populaŃie cu acti-vitate de muncă de lungă durată, care își îmbunătăŃește înmod constant competenŃele pe durata activităŃii profesi-onale. „ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii” este cuvântul deordine. În UE, numărul adulŃilor care participă la activităŃilede formare a crescut, ajungând în 2006 la 9,6 % din popu-laŃia cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.
În lupta sa pentru succes economic pe piaŃa mondială,Uniunea Europeană se confruntă cu rivali „tradiŃionali” caJaponia și Statele Unite, precum și cu alŃii mai noi, cum arfi China și India.
25
EducaŃie: investiŃia în resursele umane
EducaŃia reprezintă cheia către succes – atât pentru persoanele fizice, cât și pentru UE în general.Care este procentajul alocat de UE din fonduri proprii pentru educaŃia populaŃiei?
Totalul cheltuielilor publice destinate educaŃiei, ca procentaj din PIB (2003)
DK: cifrele nu fac referinŃă la învăŃământul postliceal neuniversitar.FR: cifrele nu fac referinŃă la departamentele franceze de peste mări.PT: Cifrele nu includ cheltuielile publice locale.
Sursă: Eurostat.
% PIB
26
7,47 7,366,51 6,06
5,48
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
%
8,28
6,02 5,94 5,91 5,615,67 5,62 5,38 5,32
NL: cifrele includ costurile publice pentru instituŃii private finanŃate de guvern.LU: cifrele nu fac referinŃă la învăŃământul universitar.
27
5,18 5,17 5,07 4,84 4,74 4,71 4,55 4,38 4,24 4,06 3,444,40 4,244,29
Sursă: Eurostat, sondaj privind forŃa de muncă.
100
80
60
40
20
0
91,8 91,2 91,1 90,5 87,5 87,5 85,9 85,8 84,1 83,4 83,4 82,6 82,6 81,8
SK CZ PL SI SE LT AT IE EL HU FI FR EE BE
EducaŃia după finalizarea studiilor obligatorii și, în special, la nivel universitar, reprezintă cheia reușitei profesionale pentru mulŃi europeni șieste esenŃială în dotarea Uniunii cu populaŃie activă calificată. În momentul de faŃă, în UE, marea majoritate a tinerilor au urmat un învăŃământpostliceal superior sau au depășit acest nivel.
Procentajul tinerilor între 20 i 24 de ani care au absolvit învăŃământul postliceal superior (2005)
%
28
80,4 79,9 78,2 77,4 77,1 76,5 76,0 75,6 73,6 71,5 71,161,8
53,7 49,0
CY LV UK UE-27 DK BG RO NL IT DE LU ES MT PT
29
114 525 255 962 329 439 101 8151009080706050403020100
tiinţe umaniste Drept Discipline tiinţifice, Inginerie, producţiei arte frumoase matematică i informatică i construcţii
73 383
110 756 207 509 137 034
Disciplinele de studiu alese de europeni
Femeile, ale căror realizări educaŃionale erau inferioare celor înregistrate de populaŃia masculină pentru generaŃia prece-dentă, au eliminat, în prezent, această diferenŃă. În 2004, aproape 55 % din tinerii absolvenŃi de învăŃământ superior în UEerau femei.
Disciplinele de studiu alese de europeni diferă în funcŃie de sex: un număr mai mare de bărbaŃi aleg disciplinele știinŃifice,informatica și ingineria, în timp ce mai multe femei optează pentru arte frumoase, discipline umane și drept.
Europa are nevoie de populaŃie activă deŃinând calificările necesare în toate domeniile de activitate. În special, este nevoiede un număr mai mare de femei având o carieră profesională și mai mulŃi oameni de știinŃă (de ambele sexe) pentru aefectua cercetări de importanŃă vitală.
AbsolvenŃi de învăŃământ superior, în funcŃie de sex i disciplină de studiu, UE-25 (2004)
Sursă: Eurostat.
1 000
30
10
8
6
4
2
0Nivel 0–2 Nivel 3–4 Nivel 5–6
10,3
7,3
4,1
Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune
În general, cu cât o persoană are mai puŃine studii, cu atât aceasta își găsește mai greu un loc de muncă.Persoanele absolvente de învăŃământ universitar (care deŃin o diplomă universitară) au de două ori mai multeșanse decât cele care au absolvit doar învăŃământul primar sau învăŃământul mediu.
Rata omajului în funcŃie de nivelul educaŃional pentru persoane cu vârsta între 25 i 64 de ani, UE-27 (2004)
Sursă: Eurostat, sondaj privind forŃa de muncă.
Nivel 0-2: învăŃământ mediuNivel 3-4: învăŃământ licealNivel 5-6: învăŃământ universitar
%
31
80 79 7770 67 65 63
54 5354 52 50 46
100
80
60
40
20
0
42
NL DK SE LU DE FI UK BE SI MT AT IE EE LV
Tehnologia informaŃiei: o unealtă esenŃială
În toată Uniunea Europeană, din ce în ce mai multe întreprinderi și consumatori casnici se conectează la internet și tot mai multe tranzacŃii se realizeazăonline – ceea ce duce la o creștere reală a eficienŃei. Până în 2006, un număr mai mare de 90 % din întreprinderi și peste 49 % din consumatorii casnicidin UE-27 aveau acces la internet.
Există, totuși, mari diferenŃe la nivel naŃional. De exemplu, 80 % din consumatorii casnici din łările de Jos aveau acces la internet în 2006, în timp ce înRomânia acest număr a reprezentat doar 14 %. Una dintre priorităŃile UE constă în a se asigura că toŃi cetăŃenii săi beneficiază de acces rapid și fiabil lainternet și că aceștia deŃin competenŃele necesare pentru utilizarea tehnologiei informaŃionale. „Decalajul digital” care separă cetăŃenii diferitelor Ńări șiregiuni trebuie redus.
Sursă: Eurostat, sondaj privind utilizarea TIC.
Procentajul consumatorilor casnici care au acces la internet (2006)%
32
41
FR IT ES CY PL PT LT HU CZ SK EL BG RO
40 39 37 36 35 35 32 29 27 2317 14
33
3,48
2,51 2,44 2,43
1,42
5
4
3
2
1
0
3,86
2,13 1,89 1,781,45
1,771,56
1,25 1,12
SE FI DE DK AT FR BE NL UK LU SI CZ IE ES
Cercetarea: cheia viitorului
Cercetarea și dezvoltarea (R & D), în special în noile tehnologii, reprezintă cheia către creșterea economică și ocuparea forŃei de muncă în viitor. ObiectivulUE este de a investi mai mult în cercetare, pentru a situa acest domeniu la același nivel cu Statele Unite și Japonia. În 2004, Japonia a alocat echivalentula 3,15 % din produsul intern brut (PIB) sectorului cercetării și dezvoltării, iar Statele Unite 2,59 %, în raport cu media UE de 1,92 %.
Dar cifrele UE ascund diferenŃe considerabile între prestaŃiile naŃionale. Cifrele pentru 2005 arată că Suedia și Finlanda au depășit Japonia în ceea ce pri-vește cheltuielile, în timp ce alte Ńări din UE au cheltuit mai puŃin de 1 %.
Cifrele se referă la anul 2004 pentru Belgia, Italia, Malta, łările de Jos, România, Slovenia și Regatul Unit. Cifrele pentru Grecia se referă la 2003.Sursă: Eurostat.
Totalul cheltuielilor destinate cercetării i dezvoltării, ca procentaj din PIB (2005)%
34
1,10 0,94 0,81 0,63 0,63 0,57 0,51 0,390,94 0,76 0,57 0,400,50
IT HU EE PT LT MT EL LV PL SK BG CY RO
35
Europenii la locul de muncă
Ocuparea și crearea unui număr mai mare de locuride muncă de o calitate mai bună pentru cetăŃeniisăi reprezintă priorităŃi majore ale UE. Uniunea tre-buie, de asemenea, să ofere șanse egale, astfel încâttoată lumea care vrea să lucreze să poată face acestlucru. Obiectivul urmărit este creșterea până în 2010a numărului persoanelor aparŃinând populaŃiei activecare au un loc de muncă la 70 % din totalul populaŃieiactive.
36
Sectoarele în care activează europenii
În anii ‘50, mai mult de 20 % din populaŃia UE lucra în agricultură și aproximativ 40 % înindustrie. De atunci, rata angajărilor în domeniul agriculturii a scăzut, în timp ce numărullocurilor de muncă în domeniul serviciilor a crescut. Până în 2004, mai mult de două treimidin locurile de muncă din UE-25 s-au înregistrat în sectorul serviciilor. Procentajul pentruagricultură a fost de 5,0 %, iar pentru industrie, de 27,9 %.
Cifre recente arată că, în timp ce nivelul ocupării forŃei de muncă este în continuă creștereîn domeniul serviciilor și în continuă scădere în domeniul agriculturii, numărul locurilor demuncă în industrie s-a menŃinut relativ stabil.
Procentajul forŃei de muncă în domeniul agriculturii,industriei și serviciilor, UE-27 (1998 și 2006)
1998 20061998 20061998 2006
6,47,8
27,5 25,0
64,768,6
100
80
60
40
20
0
Surse: Eurostat, conturi naŃionale, medie anuală.
Servicii
Industrie
Agricultură
%
37
100
80
60
40
20
0
77,4 74,3 73,1 71,5 69,6 69,3 68,6 68,1 67,9 67,2 66,6 66,3 65,3
DK NL SE UK AT CY FI IE EE PT DE SI LV CZ
70,2
Sursă: Eurostat, sondaj privind forŃa de muncă.
Care este populaŃia activă în UE?
În 2006, 64,3 % din populaŃia aptă de muncă în UE-27 a avut un loc de muncă. Nivelul cel mai ridicat s-a înre-gistrat în Danemarca, iar cel mai scăzut în Polonia. Acest nivel diferă, de asemenea, în funcŃie de sex.
Rata ocupării forŃei de muncă pentru populaŃia cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani (2006)
%
38
64,8 64,3 63,6 63,6 63,0 61,0 61,0 59,4 58,8 58,4 57,3 54,8 54,558,6
ES UE-27 LU LT FR BE EL SK RO BG IT HU MT PL
39
15
10
5
0
13,8 13,4
9,09,4 8,9 8,5 8,4 7,7 7,5 7,38,2 7,7 7,3 7,1
PL SK FR BG EL ES DE BE FI PT HU MT RO CZ
Combaterea șomajului este de o importanŃă vitală pentru UE. Rata șomajului diferă de la o Ńară la alta și de lao regiune la alta. În 2006, cel mai scăzut nivel al șomajului s-a înregistrat în łările de Jos și în Danemarca, iarcel mai crescut a fost observat în Polonia.
Per ansamblu, 7,9 % din populaŃia activă a UE nu a avut un loc de muncă în 2006, în raport cu 4,6 %, cât s-aînregistrat în Statele Unite.
Rata omajului (2006)
Sursă: Eurostat.
%
40
SE IT LV SI EE LT UK AT LU CY IE NL DK
7,0 6,8 6,0 5,9 5,6 5,3 4,8 4,7 4,7 4,4 3,9 3,9
6,8
41
DisparităŃile dintre sexe
În toate Ńările UE, femeile câștigă (în medie) mai puŃin decât bărbaŃii. Cea mai mare disparitate salarială între sexe s-a înregistrat în Estonia și Cipru, unde,în 2005, femeile câștigau cu 25 % mai puŃin decât bărbaŃii. Această diferenŃă este mai mică în Malta (4 %). În cazul în care UE dorește o creștere a popu-laŃiei active, vor fi necesare condiŃii mai bune de lucru și remuneraŃii mai mari pentru a atrage un număr mai mare de femei pe piaŃa muncii. Disparitateasalarială medie între sexe, în UE, a scăzut de la 17 % la 15 % între 1998 și 2005.
UE trebuie, de asemenea, să încurajeze atât bărbaŃii, cât și femeile să lucreze cât mai mult timp. Uniunea depune eforturi deosebite pentru a ajuta popu-laŃia din orice grupă de vârstă să își găsească și să își păstreze un loc de muncă. Acest lucru presupune elaborarea de politici care să încurajeze munca cujumătate de normă și să reconcilieze viaŃa profesională cu cea personală.
Sursă: Eurostat.
30
25
20
15
10
5
0
25 25 2422
20 20 1918 18 18 17 16 16 15
CY EE SK DE UK FI CZ NL AT DK LV SE BG LT
Disparitatea salarială medie între sexe (2005)%
42
14 13 13 12 11 10 9 9 9 9 8 74
LU ES RO FR HU PL IE PT IT EL SI BE MT
43
39,339,3
85,985,9
33,233,2
70,070,0
52,652,6
34,834,8
15–24 25–54 55–64
100
80
60
40
20
0
anse egale pentru toŃi
În toate grupele de vârstă, numărul persoanelor care au un loc de muncă în UE este mai mare încazul bărbaŃilor decât în cel al femeilor. Acest lucru se datorează uneori discriminării la locul demuncă sau este rezultatul unei alegeri personale sau a tradiŃiilor culturale.
Sursă: Eurostat, sondaj privind forŃa de muncă, medie anuală.
Rata ocupării forŃei de muncă pe grupă de vârstă i sex, UE-27 (2006)%
44
Activitate economicăși schimburi comerciale
Unul dintre obiectivele principale ale UE este progre-sul economic. În ultimii 50 de ani, și în special înce-pând cu anii ´80, s-au făcut eforturi considerabilepentru înlăturarea barierelor dintre economiile naŃi-onale ale UE și pentru crearea unei pieŃe unice în carebunurile, persoanele, capitalul și serviciile să poatăcircula liber. Schimburile comerciale între Ńările UE aucrescut considerabil și, în același timp, UE a devenit oputere comercială la nivel mondial.
45
2 0000002 000
1 5005001 500
1 0000001 000
500500500
00
10 957,9 10 011,9 3 663,5
1 787,31 787,3
610,6610,6
Surse: FMI, Eurostat.
Cantitatea producŃiei în UE
Produsul intern brut al UE (PIB) – tot ceea ce produce economia în materie de bunuri și servicii – esteîn creștere constantă. Ca urmare a alăturării noilor state membre la UE în 2004, PIB-ul UE l-a depășitpe cel al Statelor Unite.
PIB în miliarde de euro (2005)
Miliarde EUR
46
În toate Ńările UE, peste 60 % din PIB este generat de sectorul serviciilor (care cuprinde băncile, turis-mul, transportul și asigurările). Industria și agricultura, domenii încă importante, au înregistrat unregres în ultimii ani din punctul de vedere al importanŃei economice.
Cu toate că PIB-ul Uniunii este în continuă creștere, în ultimii ani, acesta a înregistrat o creștere mailentă decât cel al Statelor Unite, dar mai rapidă decât în cazul Japoniei.
Creterea PIB (variaŃia procentajului în cursul anului anterior)
Sursă: Eurostat.
47
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2,7
4,5
1,6 2,2
3,3
3,0
5
4
3
2
1
0
-1
-2
Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii
PiaŃa unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Aceasta a înlăturat barierele economice în Europa și a crescut con-curenŃa, ceea ce a avut ca rezultat o calitate mai bună și preŃuri mai mici pentru produse și servicii. Unele dintre cele mai drastice reduceri de preŃ s-aufăcut în sectorul comunicaŃiilor și al transportului aerian. LuaŃi ca exemplu un apel telefonic de 10 minute către Statele Unite. PreŃurile în łările de Jos auscăzut cu 90 % între 1997 și 2005. Persoanele care au telefonat din Letonia nu s-au bucurat de acest avantaj.
15
10
5
0
BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT
7,50
1,98 1,97
6,72
3,092,38
7,41
1,23
10,26
2,56
4,61
1,91
6,93
2,93
6,17
1,55
6,78
2,27
7,26
2,123,82
0,66
5,94 5,95
11,96
4,07
Costul în euro pentru un apel de 10 minute către Statele Unite:tarife săptămânale standard, cu taxe incluse (1997, 2005)
Pentru Ńările care s-au alăturat Uniunii din 2004, cifrele din coloana stângă corespund anilor 2000 sau 2001.Surse: Eurostat, Teligen.
EUR
48
LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
7,37
1,37
3,36
12,70
4,87
1,78
8,48
0,85
9,21
1,86
10,85
3,83
8,25
3,11 2,981,40
8,76
2,97
8,31
4,90 4,86
1,06
3,502,08
49
100
80
60
40
20
0
89,4 85,4 84,279,8 79,2 77,9 77,2 76,476,4 76,3 71,8 71,7 69,370,5
LU SK CZ PT NL EE PL BE LV HU ES CY DK AT
O putere comercială majoră
Cu toate că populaŃia UE reprezintă doar 7 % din populaŃia mondială, schimburile sale comerciale cu celelaltepărŃi ale lumii reprezintă aproximativ o cincime din importurile și exporturile la nivel mondial.
Exporturile către celelalte state membre ale UEca procentaj din totalul exporturilor fiecărei Ńări (2005)
Sursă: Eurostat.
%
50
Schimburile comerciale între Ńările UE reprezintă două treimi din totalul schimburilor comuni-tare, cu toate că nivelurile variază de la o Ńară la alta. PiaŃa unică a facilitat schimburile întrestatele membre, astfel încât produsele, serviciile, capitalul și persoanele au libertate de circulaŃiedincolo de graniŃele naŃionale.
Tabelul de mai jos arată volumul schimburilor între Ńările UE în 2005 ca procentaj din exporturilelor totale. Luxemburg se situează pe primul loc, urmat de Slovacia și Republica Cehă.
66,7
UE-25 SI LT IE DE FR IT SE UK FI EL MT
66,4 65,3 63,4 63,4 62,6 58,6 58,4 56,9 56,0 52,9 51,6
51
1 4001 2001 0008006004002000
– 200– 400– 600– 800
599,5
1 071,9
443,0
709,1
470,7
1 183,8
399,6
1 363,3
128,8
– 111,9
43,4
– 654,2
UE este exportatorul principal la nivel mondial și al doilea cel mai mare importator. Statele Unite reprezintă cel maiimportant partener comercial al UE, urmate de China. În 2005, participarea Uniunii la nivel mondial a fost de 18,1 %la exporturi și de 18,9 % la importuri.
De asemenea, Uniunea Europeană este un partener comercial important al Ńărilor în curs de dezvoltare, ale cărorexporturi în UE sunt scutite de taxe sau beneficiază de taxe reduse. Acest acces preferenŃial pe piaŃa UE are ca scopfavorizarea creșterii economice a Ńărilor mai sărace.
Schimburile internaŃionale de produse, în miliarde de euro (2005)
Surse: FMI, Eurostat.
Exporturi Importuri BalanŃă comercială
Miliarde EUR
52
Altele
52,4
25,6
12,9 9,1
80
60
40
20
0
Ajutorul oficial pentru dezvoltare, ca proporŃie din ajutorul total acordat de principalele Ńări OCDE
UE i lupta împotriva sărăciei în lume
Sărăcia reprezintă încă o problemă globală, în ciuda progresului pe parcursul ultimelor decenii. Mai mult deun miliard de persoane din întreaga lume, dintre care o treime în Africa subsahariană, trăiesc cu mai puŃin deun dolar pe zi.
Ca putere economică majoră, UE participă, prin schimburile comerciale și ajutorul oferit, la lupta împotrivasărăciei și la promovarea dezvoltării globale. Uniunea caută să își folosească influenŃa în cadrul OrganizaŃieiMondiale a ComerŃului pentru a asigura faptul că schimburile mondiale sunt supuse unor practici echitabile șică globalizarea prezintă avantaje pentru toate naŃiunile, inclusiv pentru cele mai sărace. Uniunea este cel maimare furnizor de ajutor pentru dezvoltare din lume.
Cifra pentru UE-15 cuprinde ajutorul administrat de instituŃiile UE.Sursă: OCDE.
%
53
Transport, energieși mediu
Transportul și energia sunt factori vitali pentru eco-nomia UE. Europenii și produsele pe care le consumăîn cantitate și varietate din ce în ce mai mare sunttransportate dintr-o parte în alta a continentului printoate modalităŃile de transport, dar în special printransport rutier.
Pe măsură ce economia se dezvoltă, crește și cerereaîn domeniul transportului și al energiei. Dar aceastăcreștere duce la probleme legate de congestionareatraficului rutier și la un consum de carburanŃi maimare, fenomene care, la rândul lor, duc la crește-rea poluării. Acestea sunt probleme care afecteazăîntreaga Europă și care solicită soluŃii la nivel euro-pean adoptate în cadrul UE.
Dezvoltarea durabilă reprezintă o prioritate majorăpentru UE, care ia în considerare preocupările legatede mediu în elaborarea tuturor politicilor sale.
54
% 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
200020102030200020102030200020102030200020102030
77,876,674,7
8,98,77,3
7,37,87,75,46,39,7
Transporturi
Căile ferate și căile navigabile interioare (fluvii și canale), odinioară atât de importante pentru transportul măr-furilor și al pasagerilor în Europa, sunt folosite astăzi doar pentru o mică parte din transporturi. Trei sferturi dintransportul de mărfuri în Uniune se efectuează în prezent pe căile rutiere, și în același mod se deplasează mai multde trei sferturi din călători.
Previziunile arată că transportul rutier va rămâne, fără doar și poate, cel mai important mijloc de deplasare pentrucălători și că transportul pe cale aeriană va continua să se extindă.
Pentru a fluidiza traficul rutier și a îmbunătăŃi calitatea mediului înconjurător, UE își încurajează cetăŃenii să se deplaseze cu mijloace de transport în comun șiîndeamnă firmele de transport să recurgă la trenuri, ambarcaŃiuni și nave pentru transportul mărfurilor.
Pentru a rezolva problema congestionării în aeroporturile europene, UE elaborează un sistem de gestionare a traficului aerian („cerul unic european”).
Utilizarea a patru mijloace de transport de pasageri în UE-25, ca procentaj din transportul total de pasageri,calculat în pasageri/km (2000, 2010 i 2030)
Sursă: Comisia Europeană.
Transport rutier în comun
Autoturisme personale
Transport feroviar
Transport aerian
55
UE-27 BE BG CZ DK* DE EE IE EL ES FR IT CY** LVLVL
100100
5050
00
–– 5050
52,352,3
78,3
47,1
27,427,4
– 51,6
61,661,6
25,825,8
68,568,581,281,2
51,651,6
89,5 84,584,5100,7
56,056,0
Asigurarea aprovizionării cu energie
łările UE depind de importuri pentru mai mult de jumătate din energia pe care o consumă. Cu toate acestea, gradul dependenŃei de importuri diferă înmare măsură: Cipru, Luxemburg și Malta se bazează pe importuri aproape în totalitate, în timp ce Danemarca este, de fapt, un exportator net de energie,iar Polonia și Regatul Unit depind de importuri într-o măsură relativ mică.
* Valoarea negativă indică faptul că Danemarca a fost un exportator net de energie.** Cipru a importat o cantitate mai mare de energie decât cantitatea consumată în timpul anului. Surplusul a fost depozitat.Sursă: Eurostat.
Gradul de dependenŃă netă de importurile de energie, ca procent din consumul total, UE-27 (2005)
%
56
Nivelul general de dependenŃă a UE de energia importată a fost de 52,3 % în 2005 și se prevede ocreștere pe măsură ce resursele proprii se diminuează. În prezent, UE își procură aproximativ 50 %din gazele consumate doar din trei surse – Rusia, Norvegia și Algeria.
Pentru a aborda problema creșterii dependenŃei de importuri, UE face eforturi mari să obŃinăo creștere a eficienŃei energetice, să dezvolte resursele regenerabile și să își diversifice gama defurnizori externi.
LTLTL LU HU MT NL ATATA PL PT RO SI SK FI SE UK
58,4
98,098,0
62,962,9
100,0
37,8
71,871,8
18,0
88,288,2
52,252,264,664,6
54,754,7
37,237,2
13,913,927,427,4
57
57,9 54,348,4
35,828,2 26,9 24,2
16,5 16,0 15,0 14,1 11,8 11,314,0
AT SE LV RO DK FI SI SK PT ES IT UE-27 BG FR
706050403020100
Sursă: Eurostat.
Utilizarea energiei într-un mod mai eficient și recurgerea la resurse regenerabile cu grad scăzut de poluare fac, de asemenea, parte din stra-tegia de combatere a încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui și petrolului. Utilizarea combustibililorfosili pentru producerea energiei determină emisii de dioxid de carbon în atmosferă, care contribuie astfel la încălzirea globală. UE și-a fixatca obiectiv ca, până în 2010, 21 % din electricitate să fie produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană, solară, hidroeletrică, geo-termală și biomasa.
Procentajul de electricitate produsă din surse de energie regenerabile, UE-27 (2005)
%
58
10,5 10,0 7,5 4,5 4,3 3,9 3,2 2,9 2,8 1,1 0,0 0,04,7
DE EL NL IE HU CZ UK LT LU PL BE EE CY MT
6,8
59
UE-27 IE CY DK LU AT NL MT DE ES UK FR IT SE
518
740 739 737 705*630* 624 611 601* 597* 584*
543 542*482
800
600
400
200
0
ProtecŃia mediului înconjurător
Pe măsură ce situaŃia financiară a europenilor se îmbunătăŃește, apare responsabilitatea acestora pentru generarea unei cantităŃi cât mai mici de deșeuriși administrarea lor cât mai eficientă. În prezent, fiecare cetăŃean din UE-27 generează, în medie, puŃin peste jumătate de tonă de deșeuri municipale pean. Aceste deșeuri trebuie reciclate sau eliminate în depozitele de deșeuri sau prin incinerare.
* Cifre estimate sau provizorii.Sursă: Eurostat.
Cantitatea de deeuri municipale generată pe an, în kg/persoană, UE-27 (2005)kg/persoană
60
În majoritatea Ńărilor din UE, cantitatea de deșeuri municipale provenind din gospodării, birouriși instituŃii publice s-a stabilizat sau s-a diminuat în ultimii ani, dar continuă să crească în alteŃări. Cea mai mare cantitate de deșeuri pe cap de locuitor este înregistrată în Irlanda, iar cea maiscăzută, în Polonia.
FI BE BG HU PT EL EE SI RO LT LV SK CZ PL
468 464* 463 459 446 438 436* 423382* 378
310 289 289245
61
Una dintre cauzele principale ale încălzirii globale o constituie așa-numitele emisii de gaze cu efect de seră ale centralelor electrice, uzinelor, fermeloragricole, sectorului transporturilor și ale gospodăriilor. Acestea conŃin dioxid de carbon, în special ca urmare a utilizării combustibililor fosili (cărbune,petrol și gaze), și metan.
În temeiul Protocolului internaŃional de la Kyoto, UE-15 trebuie să își reducă, până în 2008-2012, emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 % (în raport cunivelul din 1990, care este considerat an de referinŃă). Pentru a realiza acest obiectiv, Ńările din UE-15 au ajuns la un acord de repartizare a sarcinilor princare Ńările mai puŃin dezvoltate din punct de vedere economic își pot încă mări emisiile, în timp ce celelalte Ńări trebuie să le reducă. Obiectivele naŃionaleindividuale sunt prezentate în tabel.
Emisiile de gaze cu efect de seră, în 2004, ca procentaj al anului de referinŃă
Anumite Ńări UE au ales alt an de referinŃă decât 1990; reducerile acestora sunt calculate în consecinŃă.Surse: AgenŃia Europeană de Mediu, Centrul tematic european pentru atmosferă și schimbările climatice.
150
100
50
0
92,5 92,079,0 79,0
125,0
100,0115,0 113,0
93,592,7 92,099,1 100,7
74,9
98,282,5
92,0
50,0
92,0
51,0
123,9147,9
99,2
122,7
112,1
UE-25 UE-15 BE BG CZ DK DE EE EL ES FR IE IT
,
%
62
Zece Ńări care s-au alăturat UE începând cu 2004 au propriile lor obiective de reducere a emisiilor.Cipru și Malta nu se numără printre acestea.
Conform Protocolului de la Kyoto, Japonia s-a angajat la o reducere de 6 %. Statele Unite nu auratificat Protocolul de la Kyoto.
92,0 92,072,0
94,0 94,087,0
94,0
127,0
92,0 92,092,0100,0
41,5 39,9
100,3
68,0
145,9148,2
101,6115,7
68,4
141,0
99,2
59,069,7
114,596,4104,0
85,9 87,5
CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
2004
2008-2012
63
Europenii trăind împreună
CetăŃenii UE încep, tot mai mult, să se cunoască întreei și să își dezvolte sentimentul de apartenenŃă la ocomunitate de europeni, chiar dacă nu toată lumeaeste la fel de entuziasmată în ceea ce privește UE.Multă lume își petrece concediile în altă Ńară euro-peană și un număr tot mai mare de persoane pleacăsă studieze sau să lucreze în străinătate, graŃie liber-tăŃii de mișcare pe teritoriul comunitar. Un procen-taj ridicat de elevi europeni învaŃă cel puŃin o limbăeuropeană în plus faŃă de cea maternă.
64
Procentajul cetăŃenilor UE-25 care sunt foarte mulŃumiŃi, destul de mulŃumiŃi, nu prea mulŃumiŃisau complet nemulŃumiŃi de viaŃa pe care o duc (2006)
Europeni fericiŃi împărtăind aceleai preocupări
Într-un sondaj Eurobarometru realizat în primăvara anului 2006, opt din zece cetăŃeni europeniau răspuns că sunt destul de mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi de viaŃa pe care o duc și majoritateaerau optimiști cu privire la viitor. Europenii care se consideră „foarte mulŃumiŃi” reprezintă 21 %,în raport cu 23 % conform sondajului anterior, realizat în toamna anului 2005.
Numărul persoanelor care au declarat că sunt complet nemulŃumite în ultimul deceniu a rămasrelativ mic, la aproximativ 4 %.
60
2115
4
Foarte mulţumiţi Nu prea mulţumiţi Complet nemulţumiţiDestul de mulţumiţi
60
40
20
0
Sursă: Eurobarometru.
%
65
Chiar dacă, în general, sunt mulŃumiŃi de viaŃa pe care o duc, Europenii se confruntă totuși cugriji și probleme. Șomajul rămâne una dintre grijile principale pentru mulŃi dintre ei. Într-unsondaj din 2006, doar 10 % dintre persoanele chestionate au declarat că terorismul reprezintăuna dintre cele două probleme majore cu care se confruntă Ńara lor.
Cu toate că rezultatele variază, reflectând diversitatea culturilor și a opiniilor în UE, sondajularată că cetăŃenii UE împărtășesc multe preocupări.
Procentajul cetăŃenilor UE-25 care consideră aspectele de mai jos drept una din două ameninŃări principalecu care se confruntă Ńara lor în primăvara anului 2006
49
24 2318
14 13 10 1077
50
40
30
20
10
0omaj Criminalitate
Situaţie economică
Sistemul de îngrijire medicală
ImigrareCreterea preţurilor/inflaţie
TerorismPensii Fiscalitate
Sistemul educaţional
Sursă: Eurobarometru.
%
66
Comunicarea cu vecinii
Cunoașterea unei limbi străine este utilă în multe privinŃe – pentru a studia în străinătate, pentru a călători,în stabilirea de relaŃii de afaceri și de prietenie internaŃionale – și oferă multiple oportunităŃi profesionale. Dinacest motiv, UE își încurajează cetăŃenii să înveŃe două limbi străine în plus faŃă de limba lor maternă.
O majoritate netă a europenilor (56 %) susŃin că pot purta o conversaŃie într-o limbă străină. Dintre aceștia,sunt persoane care vorbesc două sau chiar trei limbi străine. Cu toate acestea, 44 % dintre europeni nu cunoscnici o limbă străină.
Procentajul europenilor care pot purta o conversaŃie într-o limbă străină (2005)
56
28
11
44
6050403020100
Cel puţin o limbă
Cel puţin două limbi
Cel puţin trei limbi
Niciuna
Sursă: Eurobarometru.
%
67
Limbile cele mai folosite de vorbitorii nenativi sunt engleza, franceza și germana. Limba rusă este vorbită înmare măsură în Ńările Europei centrale și orientale care s-au alăturat Uniunii în 2004.
Procentajul elevilor din învăŃământul postliceal superior care învaŃă limbile engleză,franceză sau germană ca limbi străine (2005)
Surse: UNESCO/OCDE/Baza de date Eurostat.
94,4
47,8
28,4
98,1
22,4
72,2
96,4
21,930,0
69,3
83,1
15,4
40,3
93,8 92,6
44,1
61,7
19,1
94,5
8,62,4
95,3 99,4
26,8
85,1
18,16,5
89,1
34,5
3,4
93,7
3,6
38,8
100
80
60
40
20
0
BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
: : :6,1
28,0
1,3
%
68
LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
: :
80,2
5,9
28,4
73,0
6,0
51,4
65,6
6,6
69,5
86,2
1,7
96,7 96,7 96,7 100 96,9
12,1
49,9
72,5
19,1
2,5
98,8 97,3
75,2
99,7
19,3
37,9
100
24,234,5
6,12,5
14,4
54,1
10,9
78,2
94,2
84,2
11,9
96,3
Limba engleză
Limba franceză
Limba germană
69
Studiind împreună
Un număr din ce în ce mai mare de tineri europeni studiază în Ńări europene, altele decât Ńara de origine. Erasmus este un program importantfinanŃat de UE care permite tinerilor și profesorilor din învăŃământul universitar să petreacă un an în altă Ńară a UE. Mai mult de un milion detineri au participat la acest program de la lansarea sa în 1987. Acest program s-a extins la nivel mondial de la data iniŃierii, în 2004, a progra-mului Erasmus Mundus.
Tineri dintr-o Ńară UE care studiază în alta,pe Ńară-gazdă (în mii), UE-27 (2004)
26,1
7,3
0,6
12,0 10,9
46,4
4,8
16,6
0,5 0,76,2
8,9
UE-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
50
40
30
20
10
0
446,4 125,4
Sursă: Eurostat.
70
În afara programului Erasmus, aproape o jumătate de milion de tineri studiază în altă Ńară a UE. Cifrele suntprezentate în tabel.
0,3
8,2
0,1
12,3
25,7
2,2 2,7 1,9 0,7 0,8 2,9
18,7
103,6
LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
:
71
SusŃinători sau sceptici?
Majoritatea cetăŃenilor din toate Ńările UE consideră că aderarea la Uniune este un lucru bun pentru Ńara lor. Nivelul de susŃinere variază pe tot teritoriulUniunii și fluctuează de-a lungul timpului. Un sondaj Eurobarometru din 2006 a arătat că cele mai serioase susŃinătoare sunt câteva dintre vechile statemembre (Irlanda și Ńările Benelux), cu toate că rata susŃinerii în Ńările care au aderat la UE în 2004 a crescut de atunci, cu excepŃia Ungariei.
69
10 9
51
10
5561
14 14
58 56
8
78
7
57
12
62
9
50
19
52
14
47
13 11
100
80
60
40
20
0
43
BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
Sprijinul faŃă de aderarea la UE, ca procentaj din persoanele chestionate, UE-27 (toamna anului 2006)
Nu s-au luat în considerare răspunsurile „nu știu” și cele negative.Sursă: Eurobarometru.
%
72
Ungaria se numără printre Ńările cele mai reticente în ceea ce privește aderarea la UE, urmată de Finlanda,Austria și ultima situată, Regatul Unit, unde diferenŃa dintre cei care consideră aderarea la UE un lucru pozitivpentru Ńara lor și cei care o consideră un aspect negativ este cea mai mică.
LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
62
10 9
39
19
74
45
15 12
72
36
23
62
6
50
18
62
7
57 61
39
49
2326
6 6
3134
Aspect pozitiv
Aspect negativ
73
Culegerea roadelor
Conform aceluiași sondaj de opinie, majoritatea cetăŃenilor europeni (54 %) consideră că Ńara lor a avut efec-tiv de câștigat ca urmare a aderării la UE. Cea mai convinsă de acest lucru este Irlanda (87 %), urmată de omembră nouă, Lituania (77 %), și apoi de Danemarca și Grecia (ambele cu 74 %). łările cele mai sceptice suntUngaria, Suedia și Regatul Unit, unde doar 39-41 % din cei chestionaŃi au considerat că Ńara lor a avut de câș-tigat din aderarea la Uniune.
Următorul tabel arată că, la finele anului 2006, diferenŃa între răspunsurile pozitive și cele negative era de20 %, în raport cu doar 6 % cu 10 ani înainte.
Procentajul cetăŃenilor UE care consideră că Ńara lor nu a obŃinut nici un avantaj ca urmare a aderării la UE,între toamna anului 1996 i toamna anului 2006
1996 1998 2000 2002 2004 2006
4236
49 47
3231
50
28
53
34
54
34
60
50
40
30
20
10
0
Sursă: Eurobarometru.
Avantajate
Neavantajate
%
74
łările candidate
În momentul în care o Ńară își depune candidatura pen-tru aderare la Uniunea Europeană și cererea sa a fostacceptată oficial, aceasta devine o „Ńară candidată”. Înprezent, acestea sunt în număr de trei: Turcia, CroaŃia șiFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Înainte ca o Ńară candidată să se alăture UE, aceasta tre-buie să aibă un sistem de guvernare stabil și democraticși instituŃii care să asigure respectarea statului de dreptși a drepturilor omului. Aceasta trebuie să aibă, de ase-menea, o economie de piaŃă funcŃională și o administra-Ńie în măsură să aplice dreptul comunitar și politicile UE.CondiŃiile de aderare specifice fiecărei Ńări sunt stabiliteîn negocierile cu Comisia Europeană.
În general, negocierile se desfășoară pe parcursul maimultor ani.
75
1000
800
600
400
200
0
769,6
56,6 25,7
TR HR MK
SuprafaŃă i populaŃie
łările candidate diferă ca suprafaŃă, Turcia având, în mod evident, suprafaŃa cea mai mare. PopulaŃia sa estemai numeroasă decât a oricărui alt stat membru, cu excepŃia Germaniei. Împreună, cele trei Ńări candidate arcrește populaŃia totală a UE cu 16 %.
SuprafaŃa în mii de km2 PopulaŃia la 1 ianuarie 2006în milioane de locuitori
Sursă: Comisia Europeană.
72,5
2,04,4
100
80
60
40
20
0
TR HR MKSursă: Eurostat.
1 000 km2 Milioane
76
HR TR MK
50,0
28,8 27,0
100
80
60
40
20
0
Care este situaŃia lor financiară?
Comparând PIB-ul Ńărilor candidate în SPC pe cap de locuitor, se observă că acestea sunt considerabil mai puŃinprospere decât media statelor membre UE. Cu toate acestea, CroaŃia are un PIB pe cap de locuitor mai maredecât Bulgaria și România, devenite state membre în 2007.
Sursă: Eurostat.
PIB pe cap de locuitor în SPC ca procentaj din media UE-27 (2005)
%
77
HR MK TR
15,9
30,1
54,1
10,1
35,6
54,2
34,0
23,0
43,0
60
50
40
30
20
10
0
CetăŃenii la locul de muncă
Reformele economice din ultimii ani au adus schimbări radicale în Ńările candidate, contribuind la crearea denoi locuri de muncă. Dar rata ocupării forŃei de muncă în rândul populaŃiei apte de muncă, în Ńările candidate,este mai scăzută decât media UE.
În Ńările candidate, ca și în UE, serviciile (inclusiv turismul) constituie o parte importantă a economiei. Ca și înŃările care s-au alăturat Uniunii în 2004, în Ńările candidate proporŃia populaŃiei care lucrează în agriculturăeste superioară celei din UE-15.
Rata ocupării forŃei de muncă pentru populaŃiacu vârsta cuprinsă între 15 i 64 de ani (2005)
Ocuparea forŃei de muncă pe sectoare (2004)Agricultură și
silvicultură
Industrie
Servicii
UE-27 HR TR MK
63,455,0
46,0
33,8
100
80
60
40
20
0
Surse: Pentru UE-27 i HR: Eurostat, sondaj privind forŃa de muncă,medie anuală. Pentru MK i TR: date naŃionale.
Sursă: Comisia Europeană.
%
%
78
RelaŃii de bună vecinătate
Prin extinderile recente, Uniunea Europeană a unificat un continent odinioarădivizat, creând în Europa un spaŃiu vast de stabilitate și prosperitate. Cu toatecă aceasta este doar faza iniŃială, cetăŃenii Ńărilor care s-au alăturat UE în 2004se bucură deja de avantajele prezentate de creșterea economică, mobilitateapersoanelor și modernizarea infrastructurilor neglijate anterior.
UE caută să trăiască în armonie cu vecinii săi și să le susŃină eforturile privinddemocraŃia, stabilitatea și prosperitatea. Frontierele externe ale UE nu trebuiesă devină o nouă linie despărŃitoare în Europa între Uniune și vecinii săi – laest, Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, regiunile din Caucaz și Balcani, iar la sud,Ńările bazinului oriental al Mediteranei și Africa de Nord.
Obiectivul urmărit este stabilirea unor relaŃii mai strânse cu fiecare dintre aces-te Ńări, bazate pe cooperare comercială, economică și politică, a unor eforturicomune în materie de cercetare și dezvoltare, protecŃia mediului, știinŃă și cul-tură, precum și asistenŃă tehnică. UE a încheiat acorduri de asociere specificecu Ńările din Balcani, aceasta reprezentând un prim pas înspre aderarea lor laUniune. Primele dintre aceste acorduri au fost semnate cu CroaŃia și cu FostaRepublică Iugoslavă a Macedoniei, care au, în prezent, statutul de Ńări candida-te la aderare.
79
Comisia Europeană
Aspecte și date importante despre Europa și cetăŃenii săi
Luxemburg: Oficiul pentru PublicaŃii Oficiale ale ComunităŃilor Europene
2007 — 79 p. — 22,4 x 16,2 cm
ISBN 92-79-03621-1
NA-76-06-481-RO-C
PuteŃi găsi această broșură, precum și alte explicaŃii succinte și clare despre UE, online la adresa de internetec.europa.eu/publications
Comisia EuropeanăDirecŃia Generală ComunicarePublicaŃiiB-1049 Bruxelles
Manuscris finalizat în mai 2007
IlustraŃii: Zack
© ComunităŃile Europene, 2007Reproducerea este autorizată.
Printed in Luxembourg
TIPĂRIT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR
