Beldiman Corneliu Buletinul Muzeului Teohari Antonescu Giugiu 10 p. 93-146

2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

I. INTRODUCERE

Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale: istoricul cercetărilor, evoluţia concepţiilor

metodologice, probleme actuale

Corneliu Beldiman

L’étude de l’industrie préhistorique des matières dures animales: historique des recherches et des approches méthodologiques,

problèmes actuels – Résumé

En utilisant les résultats des recherches récentes, publiées dans des nombreuses articles, études, synthèses etc. - (voir la bibliographie), l’ouvrage passe brièvement en revue les étapes et les approches variées développées principalement en France dans l’étude de l’industrie des matières dures animales – os, bois de cervidés, ivoire, dents, coquillage etc. Ensuite, on présente les résultats et le progrès enregistrés dans ce domaine en Roumanie, dans un premier essai de jaloner l’historique des recherches et de faire le point sur la valeur des différents voies méthodologiques.

Les objets préhistoriques en matières dures animales découvertes en Roumanie (et datès dès le Paléolithique supérieur/Aurignacien jusquà la fi n du Néolithique) constituent des lots très nombreuses ayant un potentiel documentaire très important, mais jusqu’aujourd’hui sous-exploité. Sauf quelques exceptions, dès les derniers décennies du XIXème siècle, ces matériaux ont été sommairement publiés, simplement mentionnés dans les rapports de fouillles, synthèses etc. ou, malheureusemenet, restent encore inédites et apparement oubliés dans les collections des musées.

Les approches plus detailées sont de type “traditionnel” (marquées par tendences “déscriptionistes” et “fonctionalistes”) et dominent encore l’étude des ces catégories de vestiges. En révanche, dans la dernière décade on assiste à l’orientation plus ferme vers l’assimilation et l’application des canons méthodologiques élaborés par les chercheurs français (H. Camps-Fabrer, D. Stordeur, I. Sidéra et autres), ayant pour but l’élaboration d’études basés sur une approche systématique integrée, afi n de valoriser le potentiel informationnel spécifi que de ce genre d’artefacts. Cette demarche tend vers une compatibilité de plus en plus serrée avec les ouvrages de référence elaborées en milieu scientifi que occidental, et ayant comme conséquance (entre autres) l’assimilation rapide des résultats dans le circuit international. Parmi ces derniers résultats on peut mentionner: l’élaboration de plusieurs études et articles – voir la bibliographie; la participation aux travaux du Colloque International de Treignes (1993) (deux communications présentées par C. Beldiman); les contributions aux Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahier VI. Eléments récépteurs, Treignes, 1993 (sur la direction de H. Camps-Fabrer) et autres.

1. Cuvânt de începutCercetările arheologice desfăşurate în ultimele

patru decenii pe teritoriul României au adus con-tribuţii majore la elucidarea problematicii atât de ample şi complexe legate de geneza şi dezvol tarea diverselor culturi preistorice, amploarea populării

şi conţinutul specifi c al proceselor adaptative, con-tactele şi infl uenţele exercitate de curentele cultu-rale din ariile geografi ce adiacente sau mai depăr-tate de zona balcano-carpato-dunăreană etc.

Importanţa acestei problematici rămâne vitală pentru înţelegerea evoluţiei istorice pe spaţii

94

Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“

Corneliu Beldiman

geografice întinse, de-a lungul mileniilor 30 – 6 î.Cr. (paleoliticul superior – neoliticul timpuriu).

Pe planul crono-cultural definit mai sus, eforturile recente ale cercetării româneşti de profi l s-au orientat spre analiza de ansamblu a evoluţiei comunităţilor preistorice din spaţiul nostru, în tentativa de definire mai exactă a aspectelor regionale, a etapelor şi fazelor de dezvoltare, a raporturilor cultural-cronologice dintre comuni-tăţile respective.

Drept rezultat conturat în etapa actuală a cercetărilor, se poate evidenţia defi nirea caracte-risticilor generale şi a aspectelor unor orizonturi, culturi şi complexe culturale: aurignaciană, gravettiană (paleoliticul superior); epigravettiană sau tardigravettiană de aspect mediteranean (paleoliticul fi nal); Schela Cladovei (mezolitic); grupul cultural/orizontul Gura Baciului – Cârcea sau cultura PreCriş; culturile Starcčevo-Criş şi Vinča (neolitic timpuriu şi eneolitic).

Aşa cum deja s-a subliniat recent pentru epoca neolitică (Paul 1989, p. 25; Paul 1995b, p. 67), în actuala etapă a cercetării, caracterizată prin acumularea unei mase documentare imense şi prin facilităţile sporite ale accesului la datele circuitului ştiinţifi c al domeniului, apare drept imperioasă necesitatea defi nirii cât mai exacte a aspectelor diverselor culturi materiale preistorice de pe teritoriul României.

O astfel de tentativă se poate solda cu rezultate viabile numai prin studierea şi publicarea unui număr cât mai mare de piese din ansamblul mate-rialelor rezultate prin cercetări intensive, însoţite de observaţii stratigrafi ce judicioase. Soluţiile cele mai efi ciente ale problemei se dovedesc a fi ela-borarea unor monografi i de aşezări dintr-o zonă sau regiune dată (chiar dacă ele refl ectă un anumit studiu al cercetărilor, acestea putându-se derula în continuare), ca şi abordarea monografi că a unor categorii specifi ce de descoperiri (ceramică, unelte litice, artefacte diverse din materii dure animale, metal, piese de port şi de podoabă etc.).

În contextul amplu delimitat mai sus se înscrie şi efortul cercetării orientat spre cunoaşterea şi defi nirea clară a conţinutului culturii materiale, prin studiul aprofundat al diferitelor categorii de vestigii.

Cum este fi resc, datorită cantităţii apreciabile, sesizabilă în toate siturile cercetate, prin gama

tipologică variată şi rolul de indicator crono-cul-tural sensibil, materialele litice (pentru culturile paleolitice) şi ceramica (pentru culturile neolitice) au ocupat şi continuă să ocupe locul privilegiat în cadrul oricărui demers analitic privind epocile respective.

În acelaşi timp, alte categorii de materiale, rămase adesea, până recent (din punctul de vedere al studiului) pe plan secund sau chiar neglijate, se dovedesc a fi vectori purtători de informaţii unice relative la diversele aspecte ale vieţii comunităţilor respective, conturând, completând sau întregind tabloul complex al culturii materiale, al achiziţiilor şi evoluţiei în plan tehnologic, al paleoeconomiei, al manifestărilor spirituale.

Dintre aceste categorii de materiale menţi-onăm: industria litică şlefuită şi cioplită; ustensilele diverse din lut ars şi piatră; industria materiilor dure animale; piesele de lemn; plastica antropo- şi zoomorfă; resturile paleofaunistice etc.

Diversele categorii de obiecte aparţinând industriei osului (respectiv industriei substan-ţelor/materiilor dure animale = IMDA: artefacte de os, corn de cervide, fi ldeş, dentiţie, cochilii etc.) au ocupat un loc central în activităţile de subzistenţă curente ale diverselor populaţii preistorice. Studiul lor furnizează informaţii foarte valoroase – încă insufi cient exploatate – legate de aspectele paleoeconomice specifi ce fi ecărei culturi şi epoci, refl ex al adaptării optime într-un cadru ecologic dat.

2. Obiectivele studiului

În ultimul deceniu şi jumătate se constată şi în România manifestarea interesului crescând pentru studiul sistematic al IMDA preistorice (culturile epocilor paleolitică, mezolitică şi neo-eneolitică).

Parte integrantă a tezei de doctorat a autorului, studiul de faţă, a cărui apariţie este prilejuită de publicarea unui nou număr al revistei Muzeului „Teohari Antonescu“ din Giurgiu (intrate deja cu succes în circuitul ştiinţifi c românesc şi interna-ţional) vizează conturarea scopurilor pe care şi le propune abordarea integrată a IMDA preistorice, precum şi decelarea principalelor etape ale cercetării şi a concepţiilor metodologice.

În privinţa cercetării româneşti a domeniului, obiectivele acestui demers vizează:

95Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…

2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

valorificarea descoperirilor din spaţiul nostru (înţeles în sensul graniţelor actuale) prin adoptarea metodologiei unitare actuale promovată de Fişele tipologice şi Comisia de nomenclatură, în scopul exploatării exhaustive a informaţiilor şi al asimilării rapide şi efi ciente a rezultatelor în circuitul ştiinţifi c naţional şi internaţional;

în acelaşi timp, accentul se pune pe relevarea importanţei crono-culturale şi evolutiv-tehnologice a materialelor din România în context regional şi european, reliefarea specifi cităţilor legate de gama tipologică, exploatarea materiilor prime, a speciilor animale respective şi a trăsăturilor paleoeconomiei.

Strategia cercetării actuale româneşti a IMDA preistorice urmăreşte realizarea unor studii centrate pe loturi de obiecte bine reperate în stratigrafi a verticală şi în cadrul complexelor (pe cât posibil, datate absolut).

Aceste studii îşi propun epuizarea aspectelor problematicii specifi ce, legate de:

morfologie-morfometrie; studiu tehnic - alegerea materiei prime şi criteriile ei;

procedee de fabricare şi locul lor în cadrul „lanţului operator“;

reconstituirea experimentală a procesului de confecţionare, potrivit observaţiilor făcute pe materialul arheologic;

localizarea, defi nirea şi interpretarea frac-turilor şi a urmelor de utilizare pe suprafe-ţele obiectelor, inclusiv prin recurgerea la mijloacele optice de observare;

formularea, pe această bază, a ipotezelor funcţionale;

corelarea informaţiilor astfel obţinute cu datele asocierilor specifi ce în contextele in situ de origine;

verifi carea ipotezelor funcţionalităţii prin folosirea datelor publicate ale studiilor experimentale.

Pe aceste coordonate, studiul general va fi caracterizat de o derulare sincronică etapizată, respectiv pe culturi arheologice. Prima etapă o constituie abordarea exhaustivă a categoriilor tipologice din cadrul unui sit; urmează analiza comparativă a loturilor complete de materiale (respectiv, toate categoriile tipologice) din siturile

contemporane cultural, cunoscute într-o regiune dată şi apoi în zone mai largi.

Astfel, se crează premisele studiului com-parativ al culturilor unei epoci şi al diferitelor epoci preistorice, la scară geografi că mai mult sau mai puţin extinsă (= context inter - regional/con-tinental).

Recent, autorul rândurilor de faţă a defi nitivat (ca teză de doctorat) prima sinteză amplă asupra IMDA preistorice de pe teritoriul României.

Sub raport cultural, s-au avut în vedere descoperirile eşalonate pe circa 25 de milenii (30 - 6 î.Cr.), aparţinând IMDA provenind din aşezările datate în:

paleoliticul superior (culturile aurignaciană şi gravettiană); epipaleolitic (cultura tardigravettiană de aspect mediteranean); mezolitic (cultura Schela Cladovei); neolitic timpuriu - culturile atribuite celui mai vechi orizont neolitic studiat pe teri-toriul României (PreCriş/Gura Baciu-lui-Cârcea, paralelizat cu Proto-Sesklo), pentru care adoptăm (după I. Paul 1989, 1995b), denumirea de aspect cultural/cultură PreCriş. De asemenea, au fost analizate materialele IMDA din aşezările culturii Starčevo-Criş, fazele a II-a – a IV-a, precum şi acelea din aşezările culturii Vinča, faza A.

Demersul amintit a fost posibil datorită acumulării unei mase documentare apreciabile; spre exemplu, în perioada postbelică au fost descoperite şi studiate aşezări - cheie pentru înţelegerea populării şi conţinutului cultural în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi relative la începuturile vieţii neolitice pe teritoriul României. În acest sens, menţionăm pe cele de la Bistricioara – „Lutărie“ Crasnaleuca şi Cotu Miculinţi, Lespezi; Dubova – „Cuina Turcului“, jud. Mehedinţi; Drobeta Tr. Severin/Schela Cladovei, Ostrovul Corbului; Cluj-Napoca/Gura Baciului şi Ocna Sibiului – „Triguri“ ş.a.

Abordarea cercetării IMDA preistorice din România în perspectivă regională şi globală ni s-a părut de extremă necesitate, atât pentru defi nirea gamei tipologice, a ponderii diferitelor tipuri de materii prime utilizate etc. în fi ecare sit şi la nivel general, cât şi pentru precizarea aspectelor ţinând de achiziţiile tehnologice şi evoluţia lor (criteriile

96


Corneliu Beldiman

alegerii materiilor prime; procedee de debitaj şi de fasonare; amenajări specifi ce; mod de utili-zare – fi nalităţi funcţionale).

Aceste direcţii de studiu au fost urmărite potrivit canoanelor metodologice actuale, elaborate şi aplicate de cercetarea avansată europeană a domeniului – în principal cea franceză, cu ori-entările promovate de Fişele tipologice şi cele propuse de metoda clasifi cărilor multiple.

Ele debuşează în domeniul mai general al paleoeconomiei şi al relaţiei complexe dintre comunităţile umane preistorice şi mediul lor ecologic, dintre om şi animal, oferind argumente specifi ce şi concrete în sprijinul defi nirii con-ţinutului fi ecărei culturi şi epoci (vezi mai recent Beldiman 2003; Beldiman 2007).

3. Opţiuni terminologice. Defi nirea obiectului de studiu

3.1. Os. Substanţe/materii dure animaleDomeniul cercetării moderne a preistoriei a

asimilat faptul că prelucrarea materiilor dure animale a avut drept consecinţă apariţia şi dezvoltarea unei adevărate industrii, ca şi cea a materialelor litice, a celor ceramice, a metalului, ilustrând în mod specifi c caracteristicile diferitelor epoci, culturi şi arii culturale, stadiul dezvoltării tehnologice, aspectele complexe ale paleoeco-nomiei, ale organizării sociale şi ale spiritualităţii (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).

Menţionate încă de la debutul preocupărilor legate de preistorie, obiectele realizate din substanţe/materii dure animale au fost indivi-dualizate în modul cel mai frecvent prin denumiri/noţiuni precum: material osos/de os; utilaj osos/de os; obiecte osoase/de os; industrie osoasă/de os/pe os/a osului (fr. „matériel/ outillage/ objets/ industrie osseux (euse), d’os, de l’os“; engl. „bone (and antler) implements/ industry“; germ. „knochengeräte“, „knochenindustrie“; ital. „industria osea“; rus. „predmety iz kosti i roga“, „industrija kostija i rogu“).

Aceste opţiuni terminologice nu au ieşit din uzul literaturii internaţionale şi din cel al specialiştilor; acest fapt nici nu este imperios necesar, dat fi ind că excesul de „primenire“ a nomenclaturii ar crea confuzii şi derută, într-un domeniu al cercetării care pare (pentru unii) şi aşa sufi cient de derutant…

Pe aceeaşi linie, trebuie însă remarcat faptul că astăzi aceste opţiuni terminologice se dovedesc inadecvate, înglobând convenţional, în mod explicit, intuitiv sau subînţeles totalitatea unel-telor, recipientelor, armelor, pieselor de port şi podoabă, artă mobilieră sau cu altă destinaţie, specifi ce unei epoci sau culturi şi realizate din materii organice dure de origine animală (Camps-Fabrer, Bourelly, Nivelle 1974, p. III).

În planul conturat mai sus, augmentarea preocupărilor de studiere a acestui domeniu specifi c, înregistrată în ultimele trei decenii, a adus preciziunile noţionale necesare. Astfel, reprezentanţii şcolii franceze de preistorie, care deţin prioritatea cercetării, utilizează din ce mai frecvent, alături de expresiile deja menţionate, noţiunea generală de industrie sau utilaj pe substanţe dure animale, propusă şi vehiculată curent de H. Camps-Fabrer (Camps-Fabrer 1974a, p. 11; Camps-Fabrer 1975, p. 1; Camps-Fabrer 1977a, p. 14; Camps-Fabrer 1978; Camps-Fabrer 1979a; Camps-Fabrer 1979b, p. 5, 17; Camps-Fabrer 1986; Camps-Fabrer 1987; Camps-Fabrer 1988; Camps-Fabrer 1989; Camps-Fabrer 1990; Camps-Fabrer 1993; Camps-Fabrer 1993a; Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974, p. III).

Această noţiune a fost adoptată recent, dar fără a se generaliza, şi în literatura de specialitate din România (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988; Beldiman 1992; Beldiman 1996).

În lucrările sale, cunoscutul arheozoolog F. Poplin recurge în mod constant la noţiunea, adecvată în cea mai mare măsură, de materii dure animale (MDA), arătând că anatomia şi antro-pologia fi zică dispun de „jocul comod a două locuţiuni“, respectiv „părţi dure“ (desemnând scheletul şi dentiţia, elementele de protecţie) şi „părţi moi“ (piele, sistemul muscular, circulator, digestiv, respirator etc.). Expresia-sintagma „mate-rii dure animale“, cu o sferă accepţională largă, dat totodată specifi că, se înscrie armonios alături de celelalte două noţiuni referitoare la clasifi carea în regnuri: „materii dure vegetale“ şi „materii dure minerale“ (Poplin 1974a, p. 16 şi nota 1).

Opţiunea terminologică propusă de F. Poplin tinde a se impune, ca fi ind deja utilizată de spe-cialişti din ce în ce mai mult în articole şi studii (Voruz 1982; Voruz 1984; Stordeur 1985; Bellier, Cattelain 1990; Sidéra 1989; Sidéra 1994), în tematica specifi că a colocviilor de profi l (Camps-Fabrer, Otte, Bellier, Cattelain, Orbán 1993) şi în


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

cuprinsul caietelor din seria „Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhisto rique“.

Prin noţiunea de materii dure animale, pe care o adoptăm în cuprinsul prezentului demers, înţelegem totalitatea formaţiunilor de susţinere sau de protecţie a organismelor. Acestea sunt:

1. părţile mineralizate ale nevertebratelor fosile sau de vârstă holocenă: corali, gasteropode, lamelibranhiate marine şi terestre;

2. exoscheletul vertebratelor inferioare: broaşte ţestoase (carapace);

3. componentele scheletului cranian şi postcra nian al omului şi mamiferelor: oase; dentiţie (dinţi propriu-zişi, fi ldeşii speciilor de elefant, hipopotam, morsă); coarnele cervidelor (cerb, ren, elan, căprior, caribu etc.); procesele cornulare (formaţiunile cavicorne ale bovinelor şi ovicaprinelor – rar folosite);

4. componentele scheletului peştilor (ver-tebre);

5. componentele scheletului păsărilor (mai ales tibia);

6. componentele scheletului reptilelor (broaş-te ţestoase – carapace);

7. componentele scheletului cetaceelor (balenă, marsuin, caşalot etc.) (Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974; Camps-Fabrer 1975; Camps-Fabrer 1978; Camps-Fabrer 1979a; Camps-Fabrer 1986; Camps-Fabrer 1988; Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).

3.2. Utilaj şi industrie a materiilor dure animale

Adoptarea noţiunii generice de industrie este de preferat în locul celei prozaice de „obiecte“ ori celei de „utilaj“, limitativă prin defi niţie, dat fi ind faptul că piesele din materii dure animale nu reprezintă numai unelte sau arme, ci şi alte categorii tipologice şi funcţionale, de cele mai multe ori de o diversitate accentuată (piese de port şi de podoabă, artă mobilieră, cu destinaţie cultică, recipiente, mânere, tuburi, piese de harnaşament, instrumente muzicale etc.). În plus, noţiunea de industrie implică artefactele ca elemente produse în serie, net individualizate morfologic, ale unui ansamblu structurat coerent; abordarea lor analitică trebuie să ţină cont de acesta

(Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974, p. III; Camps-Fabrer 1992, p. 14-16).

În sens general, artefactele din materii dure animale includ ansamblul elementelor de susţinere sau de protecţie a organismelor, modificate morfometric într-un grad mai mare/mai mic sau integral printr-o activitate de natură antropică (tehnologică), având fi nalitate precis determinată. Sub raport cronologic-evolutiv, al gradului de transformare tehnologică şi de adaptare func-ţională, ele se grupează în două mari categorii:

A. utilaj sumar elaborat, cuprinzând „ele-mentele osoase al căror aspect imediat nu diferă de al osului iniţial, pe care se pot discerne modifi cări simple, relevate prin analiză, consecinţă a unei alegeri şi/sau a utilizări umane“ (Patou 1986a, p. 3). Utilajul sumar elaborat este caracteristic perioadelor paleoliticului inferior şi mij-lociu (musterian) – fi ind însă prezent şi în perioadele/epocile următoare. El cuprinde totalitatea elementelor scheletice, întregi sau fragmentare, modifi cate morfometric în urma simplei utilizări în stare brută sau a unor amenajări sumare prealabile. Ex: oase întregi folosite ca percutoare sau măciuci; aşchii rezultate prin fracturarea oaselor, prezentând vârfuri şi margini tăioase; aşchii de os retuşate în tehnica specifi că obţinerii utilajului litic.

B. industria materiilor dure animale (IMDA) cuprinde totalitatea artefactelor preconcepute, produse în serie prin apli-carea rutinieră a unor scene operatorii defi nite (procedee tehnice de debitaj şi de fasonare, cu grade de elaborare şi com-plexitate diferenţiate), conducând la transformarea morfometrică parţială sau totală a materiei prime. Elementele IMDA au apărut de la începutul perioadei pale-oliticului superior (cultura aurignaciană) şi se caracterizează prin adaptarea funcţională optimă, care dictează gradul de transformare morfo-tehnologică a materiei utilizate. Ex: piesele din MDA specifi ce culturilor paleoliticului superior, realizate pe eboşe: contururi zoomorfe decupate, rondele perforate, baghete semi-rotunde, statuete antropomorfe în ronde-bosse, perle din fi ldeş de elefant, vârfuri de lance şi de harpoane din os sau corn de cervide etc.

98


Corneliu Beldiman

1. Primele menţiuni

Cu toate că artefactele din MDA au fost semnalate încă de la începuturile preocupărilor pentru cunoaşterea trecutului preistoric al omenirii, studiul IMDA reprezintă un domeniu specializat al cercetării arheologice şi preistorice relativ recent individualizat din punct de vedere intros-pectiv-metodologic şi afl at în plină dezvoltare.

După cum este cunoscut, Franţa deţine prio-ritatea de «patrie» a cercetării epocilor paleolitică şi neolitică, prin semnalările timpurii ale unor astfel de descoperiri preistorice. Încă în a doua jumătate a sec. al XVI-lea se menţiona existenţa picturilor rupestre din peştera Rouffi gnac, după cum în acelaşi secol erau semnalate reprezentările de artă parietală în peştera Niaux (Leroi-Gourhan 1965; Garanger 1992; Cârciumaru 1987, p. 38 – cu bibliografi a; Delporte 1990, p. 9-11).

Primele menţiuni cunoscute ale pieselor aparţinând IMDA preistorice datează din 1685; este vorba de inventarul unui mormânt dolmenic recuperat prin săpăturile efectuate de Robert de Prévôt de Coucherel la Houlbec – Coucherel (Camps-Fabrer 1979, p. 2 – cu bibliografi a).

Din deceniul al treilea al sec. al XIX-lea (Delporte 1990, p. 9-10) şi până astăzi, desco-peririle legate de utilajul, piesele de podoabă şi de artă mobilieră confecţionate din MDA au sporit exponenţial, atât sub raport cantitativ, cât şi ca tipuri atestate şi defi nite, odată cu interesul pentru studierea lor ca artefacte ilustrând timpurile cele mai vechi ale civilizaţiei şi culturii umane.

Reflectând diversitatea şi complexitatea acestor industrii, etapele cercetării au fost şi sunt încă marcate de atitudini, curente şi concepţii diferite, coexistente în aceeaşi epocă. Este ceea ce ne propunem a trece în revistă şi a discuta pe scurt în continuare.

2. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al XX-lea

2.1. Curentul funcţionalO primă orientare a cercetării este cea

funcţională. Ea urmăreşte ordonarea diferitelor artefacte din MDA după criteriul funcţiunii sau

al utilităţii, prezumată prin comparaţii cu acelea ale obiectelor identice sau similare, afl ate încă în uz la comunităţile rurale sau zise „primitive“. După multiplele polemici privind admiterea existenţei unei epoci preistorice sau „antediluviene“ în evoluţia umanităţii şi după apariţia ştiinţei care o studiază, recurgerea la datele etnografi ce şi etnologice a permis formularea ipotezelor de interpretare comparativă a funcţionalităţii obiectelor colectate prin săpături sau provenite din descoperiri fortuite. Pe această linie se înscriu unele lucrări generale.

Astfel, Jacques Boucher de Crèvecoeur de Perthes descria inventarul aşezării La Portelette (explorată în anul 1838), încercând să regăsească în mod prioritar raţiunea utilitară a diferitelor tipuri de piese din os şi corn descoperite acolo; caracteristicile morfologice ale acestora erau pre-zentate şi explicitate în scopul precizării funcţiei sau operaţiei şi a modului de folosire – Boucher de Perthes 1847, p. 290, apud Camps-Fabrer 1979).

În alte lucrări se încerca stabilirea funcţio-nalităţii harpoanelor şi propulsoarelor; denumirea pieselor de acest tip a fost adoptată prin comparaţie cu acelea utilizate de eschimoşi – Lartet, Christy 1875; Mortillet 1891 – apud Camps-Fabrer 1979. Bastoanele perforate confecţionate din corn de cervide au fost mult timp denumite „bastoane de comandant“, „bastoane de comandament“ sau „sceptre“; izolat, această încadrare funcţională improprie mai este uzitată în literatura de spe-cialitate, inclusiv cea recentă din România – cf. Brudiu 1980b, p. 18; Brudiu 1987, p. 80-81; Păunescu 1989, p. 143-144. Asupra funcţionalităţii acestor piese s-au emis peste 40 de ipoteze – vezi, mai recent, Peltier 1992, p. 17-34. E. Piette formula ipoteza după care tuburile din os de pasăre erau folosite ca instrumente muzicale sau fl uiere pentru momit păsările – Piette 1900, apud Camps-Fabrer 1979, p. 5.

Unele amenajări ale pieselor (astăzi numite „caractere“ sau „atribute“) au fost, de asemenea, abordate sub incidenţa funcţionalităţii. Astfel, şanţurile vârfurilor de suliţă din os sau corn de cervide erau considerate de Adrien de Mortillet amenajări pentru reţinerea otravei sau „şanţuri de

II. ISTORICUL CERCETĂRILOR. EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR METODOLOGICE


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

sângerare“, prin comparaţie cu armele populaţiilor din America de Sud şi cele ale boşimanilor – Mortillet 1891 (apud Camps-Fabrer 1979, p. 4).

Pe linia curentului funcţional privind utilajul MDA neolitic se înscriu lucrările datorate lui V. Gross (1883) şi P. Vouga (1929, 1934), referitoare la: vârfurile de diferite tipuri; pieptenii utilizaţi în ţesut; târnăcoape, pumnale şi ace – apud Camps-Fabrer 1979, p. 6 - cu bibliografi a.

Mai târziu, descrierea funcţională a artefactelor IMDA avea să fi e criticată, pe baza observaţiei întemeiate că aceeaşi unealtă, spre exemplu, a putut avea mai multe întrebuinţări – ipotetice sau efective (Péquart, Péquart 1938).

2.2. Curentul morfologic. «Fosilele directoare»

Un alt curent, apărut ca o reacţie la cel discutat anterior, este acela strict descriptiv, urmărind clasificarea obiectelor exclusiv pe criterii morfologice şi interesându-se îndeaproape de tehnicile utilizate în debitaj şi fasonare. Acesta este punctul de plecare pentru o altă orientare, cea comparativă, preocupată de defi nirea entităţilor culturale şi de stabilirea cronologiei relative prin prezenţa artefactelor specifi ce, având valoare de „fosile directoare“. Utilajul (mai ales morfologia vârfurilor de suliţă de os şi corn de ren/cerb) şi arta mobilieră din MDA, abundente în mod special în culturile paleoliticului superior din „domeniul franco-cantabric“ - şi mai ales Franţa - au permis abatelui H. Breuil fi xarea bazelor cronologice relative ale acestei perioade (coordonate care în linii generale rămân valabile până astăzi), ca şi prefigurarea curentului morfologic în studiul IMDA (Breuil 1912).

Tot aici se includ clasifi cările diferitelor cate-gorii de piese, cum sunt manşoanele din corn ale topoarelor litice (Déchelette 1908); vârfurile de suliţă cu baza despicată (Didon 1911); utilajul paleolitic superior numit „banal“ (Peyrony 1929; Octobon 1936); acele curbe din corn de cerb (Vouga 1929); clasificarea IMDA databilă în paleoliticul superior descoperită în regiunea Charente (Chauvet 1910) – apud Camps-Fabrer 1979, p. 6-7.

Pe aceeaşi linie se plasează preocupările vizând decelarea originii anatomice a artefactelor IMDA (Martin 1910), ca şi tentativele de precizare a tehnicilor de debitaj şi fasonare utilizate în

obţinerea lor (Cazalis de Fondouce 1871; Capitan 1906; Beaumais, Royer 1926 - toate apud Camps-Fabrer 1979, p. 6-7).

2.3. Curentul tehnologicO orientare importantă, pur tehnologică se

constată în permanenţă în planul cercetării. Ea vizează, în general, pentru unul sau mai multe tipuri particulare, recunoaşterea tehnicilor de debitaj şi fasonare, ca şi elaborarea ipotezelor funcţionalităţii prin analiza urmelor de uzură. Tot acum începe să se facă apel la reconstituirile experimentale, pentru relevanţa lor în plan tehnologic şi funcţional. În legătură cu aceasta, F. Régnault arăta: „… preistoricienii se străduiesc să cunoască industria omului din vechime, cioplind ei înşişi unelte de silex şi utilizându-le. De ce nu s-ar face acelaşi lucru în cazul acelor de os?“ – Régnault 1936.

Studiile experimentale se vor dezvolta în perioada postbelică, devenind o componentă indispensabilă a analizei IMDA, cum se va vedea din capitolele referitoare la tehnologia şi funcţio-nalitatea artefactelor din această categorie.

3. Perioada postbelică După 1950, în contextul progreselor majore

înregistrate de cercetarea arheologică (lansarea proiectelor de săpături la scară extinsă, prevalarea metodelor stratigrafi ce de explorare, recoltarea totalităţii vestigiilor, tratamentul statistic al datelor etc.) şi de stadiul general al disciplinei preistoriei în Europa şi în alte părţi ale lumii, colecţiile de piese aparţinând IMDA au sporit considerabil.

Metodologiile, foarte variate şi complexe, au abordat şi abordează acum ansamblul IMDA din perspectiva tipologiei, a tehnologiei, a funcţio na-lităţii, a încadrării culturale şi cronologice relative/absolute şi mai puţin în relaţie cu paleoetnologia.

În mod subsecvent, literatura ştiinţifică a înregistrat sute de titluri ale lucrărilor privind IMDA (articole, studii, monografi i), dovedind interesul crescând pe care îl suscită studiul acestui domeniu, manifestat nu numai în Franţa, ci, cu precădere în ultimele două decenii, şi în: Belgia, Canada, ex-Cehoslovacia, Comunitatea Statelor Independente, Elveţia, Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Spania, Statele Unite ale Americii.

100


Corneliu Beldiman

În cercetarea IMDA din perioada postbelică se pot sesiza mai multe curente sau orientări metodologice complexe.

3.1. Curentul strict morfologicSe leagă de cel comparativ de la începutul

secolului şi consistă în studierea unui tip de obiect dat, mai mult sau mai puţin diferenţiat şi defi nit la începutul demersului, pe baza unor criterii morfologice variabile, a căror comparare conduce la propuneri de clasificare şi de cronologie relativă. Unele studii consistă numai în stabilirea listelor de tipuri pentru un obiect, diferenţierile tipologice fi ind operate empiric, înaintea analizei pieselor după caracterele morfologice generale (Cheynier 1955; Gallay 1962; Gallay 1968 - apud Voruz 1982, p. 81 – cu bibliografi a; Billamboz 1977; Ramseyer, Billamboz 1979; Séronie-Vivien 1968; Pape 1982). Se pot aminti, de asemenea, sintezele generale sau referitoare la contexte regionale (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-Maestu 1967; Barandiarán-Maestu 1971). Alte studii au vizat exclusiv stabilirea listelor de tipuri pentru un obiect, diferenţierile tipologice fi ind operate după caracterele morfologice generale (Gallay 1977).

3.2. Listele tipologicePornind de la observaţia că „fosilele direc-

toare“ nu au semnifi caţie cronologic-culturală integrală decât atunci când sunt considerate/percepute în ansamblul contextului cărora le aparţin, F. Bordes şi D. de Sonneville-Bordes au elaborat în anii ’50 metoda statistică de studiere a utilajelor litice, fundamentată pe stabilirea de tipuri şi liste tipologice pentru epoci (paleoliticul mijlociu şi superior) şi regiuni date (Bordes 1950; Bordes 1953a; Bordes 1953b; Bordes 1961; Bordes 1965; Bordes 1967; Sonneville-Bordes, Pérrot 1953). De acum, din accepţia sintetică a termenului care desemnează un tip este eliminată semnificaţia funcţională, păstrându-se doar accepţia morfologică, fi xată într-o defi niţie.

Inspirată de tipologia litică statistică, o altă orientare contemporană în studiul IMDA consideră că demersul trebuie efectuat pe baza existenţei prealabile şi necesare a unei nomenclaturi sau liste tipologice (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-Maestu 1967; Barandiarán-Maestu 1971; Kozlowski, Kozlowski 1977).

Demersurile de tip structuralist, care conduc la aceleaşi rezultate ca şi studiul „tradiţional“ al tipologiei litice de concepţie bordiană sunt cri-ticate de numeroşi cercetători. Aceştia le consideră nefuncţionale, optând pentru studiile mai analitice ale artefactelor, abordate în individualitatea lor. Este evident că, datorită condiţiilor variabile de conservare a MDA se diminuează efi cienţa listelor în studiile comparative (respectiv, nu se pot sur-monta difi cultăţile operării cu piesele fragmentare, foarte numeroase în cadrul diverselor inventare şi colecţii).

3.3. Modelele teoreticePe linia structuralistă se înscrie şi curentul

care vizează crearea sistemelor (modelelor) teoretice de clasifi care sau descriere, cu o logică internă proprie. Analiza diferiţilor parametri morfologici ai unui obiect, variabilele „continui“ şi „discrete“ ale ansamblului studiat sunt tratate după regulile statisticii şi corelate, în scopul decelării „coefi cienţilor de distanţă“ şi a „nive-lurilor de dependenţă“; aceasta conduce la sta-bilirea tipurilor, comparate fi e în cadrul unor grupe regionale, fi e în ansambluri culturale.

Pe această linie, André Leroi-Gorhan a oferit o clasifi care morfologică a vârfurilor din MDA după atributele părţii distale şi ale celei proximale, dar într-o viziune universalistă/globalizantă şi teoretică foarte îndepărtată de complexitatea realităţii concrete, dat fi ind că eludează structura tehnică (Leroi-Gourhan, Bailloud, Chavaillon, Laming-Emperaire 1968, p. 78-93).

Michel Dewez a propus o strategie „maxi-malistă“, printr-o „clasifi care automatică“, făcând uz de un lung şir de alternative dihotomice, urmând o ierarhie descendentă (Dewez 1974, p. 147-149; Dewez 1974a).

Marcel Otte abordează caracteristicile inerente ale utilajului de os (mai ales vârfurile – armăturile echipamentului cinegetic de aruncare) în contextul analizei atributelor (Otte 1974).

Cercetătoarea Danielle Stordeur prezintă o altă „clasifi care de tip automatic“, structurată în patru grile de criterii principale – echivalentul structurilor în tipologia analitică şi structurală a lui Georges Laplace (vezi şi Sonneville-Bordes 1967); acestea conduc la obţinerea a patru „grile mobile de clasifi care“. Acest demers ilustrează soluţia de mijloc între demersul analitic şi cel


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

structural (Stordeur 1977a; Stordeur 1978; Stordeur 1985).

În aceeaşi ordine de idei, codul analitic elaborat de H. Camps-Fabrer, L. Bourrelly şi N. Nivelle în 1974 (după un proiect inspirat de lucrarea lui H. de Lumley-Woodyear (1974) era destinat exploatării automatice a datelor şi tindea să înregistreze „toate caracterele“ şi „toate obi-ectele“; organizarea variabilelor era însă şi în acest caz teoretică şi nu analitică (Camps-Fabrer, Bourrelly 1974, p. 135-142; Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974; Voruz 1982, p. 81).

Alte studii au cadrul mult mai limitat şi obiective mai puţin ambiţioase; accentul cade pe intenţia analitică marcată, folosindu-se limbajul natural, cu diferite abordări nestructurale sau limbajul codifi cat, cu strategii informatice sau statistice.

3.4. Analiza regională a «fosilelor directoare»

Unul din curente este racordat la o proble-matică bine circumscrisă, care urmăreşte discutarea şi redefi nirea noţiunii de «fosilă directoare», într-un cadru geografi c precis delimitat, recurgând la analiza atributelor, la clasifi cări automatice şi la procedee arheometrice (Leroi-Prost 1974; Leroi-Prost 1974a; Leroi-Prost 1974b; Leroi-Prost 1975a; Leroi-Prost 1975b; Deffarge, Laurent, Sonneville-Bordes 1974; Julien 1977; Julien 1982; Stordeur 1979a; Strahm 1979).

3.5. Strategia informatică a atributelor (Cluster Analysis)

Pentru categoriile de piese bine defi nite tipo-logic, numeroşi autori fac apel la o strategie infor-matică de atribute diverse (Cluster Analysis), respectiv variabile calitative (discrete) şi cantitative (continui) - Taute 1965; Albrecht, Hahn, Torke 1972; Otte 1977; Conkey-Fritz 1977.

3.6. Analiza sintetică regionalăAlţi cercetători abordează artefactele IMDA

în sinteze limitate regional, fără o problematică bine defi nită. Acest curent sintetic analizează toate aspectele, dar nu din perspectivă industrială sau statistică; în general, se consideră că, în stabilirea clasifi cărilor, componentele colecţiilor utilizate sunt sufi ciente (Billamboz 1977 – cu numeroase titluri citate).

3.7. Curentul analitic şi structuralRecent, unii cercetători încearcă să extindă la

studiul IMDA tipologia analitică şi structurală, elaborată de Georges Laplace pentru tehnocom-plexele paleo- şi mezolitice (vezi şi Sonneville-Bordes 1967).

Se admit în mod prealabil ipotezele: 1. repre-zentativitatea eşantionului studiat în raport cu ansamblul industriei din care face parte; 2. po-sibilitatea ca artefactele respective să formeze industrii structurate în ansambluri tipologice de defi nit (tipologie industrială).

Sistemul tipologic al lui Laplace, prin supleţea utilizării limbajului codificat creat, nu este o metodă taxonomică grevată de nomenclatură sau clasifi cări fi xate a priori, ci răspunde imperativelor unui studiu variat. Alegerea şi ierarhizarea criteriilor (variabilelor) sunt ferm dependente de ansamblul studiat şi obiectivele stabilite. Problemele de nomenclatură sau de clasifi care „premeditate“ sunt evitate, prin recurgerea la definiţii locale precise, bazate pe articularea caracterelor (atributelor) artefactelor.

În opinia adepţilor tipologiei analitice şi structurale, codul analitic elaborat de H. Camps-Fabrer, L. Bourrelly şi N. Nivelle (de altfel, un exemplu foarte bun de limbaj codifi cat) utilizează juxtapunerea (nu ierarhizarea şi articularea) totalităţii caracterelor unui obiect, urmărind acoperirea ansamblului posibilităţilor morfologice teoretice. În concepţia analitică, descrierea unui obiect se compune din caracterele fi zice, tipo-metrice, morfologice şi tehnice, înglobate într-o sinteză morfo-tehnică, marcată de articularea criteriilor. Diversele caractere observabile for-mează structuri interdependente, a căror reunire conduce la: 1. obţinerea formulei analitice des-criind un obiect şi materializată prin sigle; 2. izo-larea şi defi nirea tipurilor (Voruz 1982; Voruz 1984; Voruz 1985).

4. Colocviile internaţionale. Comisia de nomenclatură şi Grupele de lucru asupra industriei preistorice a materiilor dure animale.

„Fişele tipologice ale industriei preistorice a osului“

Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi

102


Corneliu Beldiman

necesită tot mai acut colaborarea constantă, într-un cadru organizat, a preistoricienilor, paleon-tologilor şi arheozoologilor, informaticienilor, tehnicienilor-experimentatorilor cu astfel de preocupări.

În acest scop, la iniţiative dr. H. Camps-Fabrer, director de cercetare în cadrul C.N.R.S., L.A.P.M.O. – Université de Provence (Aix-en-Provence, Franţa) s-au organizat şi desfăşurat colocviile internaţionale asupra industriei preistorice a osului, în care s-au făcut bilanţul activităţii specifice, confruntarea opiniilor şi orientărilor metodologice, schimburi infor-maţionale, discutarea tendinţelor şi a perspectivelor cercetării, acceptate şi în mod obiectiv necesare pe arii geografi co-istorice cât mai largi.

Primul colocviu s-a desfăşurat în 1974 la abaţia din Sénanque (Vaucluse), în organizarea Laboratorului de Antropologie şi Preistorie a Ţărilor din bazinul Mediteranei Occidentale (L.A.P.M.O.) din cadrul Universităţii Provence. Lucrările, editate curând după aceea în volum (Camps-Fabrer 1974), au fost structurate în patru teme:

1. Probleme de identifi care a materiilor dure animale;

2. Reconstituirile experimentale privind tehnologia şi funcţionalitatea industriei materiilor dure animale;

3. Metodologia studiului industriei materiilor dure animale;

4. Prezentarea obiectelor în contextul lor arheologic.

De asemenea, au avut loc dezbateri generale asupra problemelor legate de „fosilele directoare“, de reproducerea grafică şi de conservarea artefactelor IMDA. H. Camps-Fabrer a propus cu acest prilej crearea unei Comisii de nomenclatură, care ulterior s-a reunit în mod regulat (de regulă, semestrial) până în prezent, propunându-şi elaborarea metodologiei unitare de abordare a studiului IMDA.

În acelaşi loc şi organizare şi-a ţinut lucrările în 1976 cel de-al doilea colocviu, rezervat problematicii metodologiei cercetării IMDA (Camps-Fabrer 1977). Tematica lui, de mare densitate şi interes major pentru orientarea cercetării, a inclus:

1. Metodele studiului analitic al morfologiei obiectelor din MDA;

2. Explorarea metodelor analitice şi statistice;

3. Studiul sintetic al obiectelor din MDA; 4. Studiul tehnicilor. Reconstituirile

experimentale; 5. Comparaţii etnografi ce (Eschimoşii).

H. Camps-Fabrer a propus Comisiei de no-menclatură proiectul elaborării „Fişelor tipologice ale industriei preistorice a osului“. Reunind eforturile coordonate ale multor specialişti care lucrează în domeniu (majoritatea francezi), acest proiect vizează elaborarea a 16 caiete, incluzând fi şele generale şi specifi ce defi nind quasi-tota-litatea tipurilor de artefacte preistorice din MDA (paleolitic – epoca bronzului inclusiv). Până în prezent, sub patronajul U.I.S.P.P. (din 1984) au fost editate şase caiete:

I. Vârfurile de lance (sagaies);II. Propulsoarele; III. Vârfuri, străpungătoare, pumnale, ace; IV. Obiecte de podoabă; V. Bastoane perforate şi baghete;VI. Elemente receptoare (mânere diverse,

manşoane, tocuri şi tuburi, linguri, reci-piente);

VII. Vârfuri barbelate şi înrudite (Camps-Fabrer 1986-1996).

Menţionăm cu acest prilej că, la solicitarea H. Camps-Fabrer s-au inclus (în premieră), în cuprinsul Caietului VI, unele descoperiri din România. Autorul prezentei lucrări a completat fi şele-tip ale corpurilor de seceră din corn de cerb neolitice timpurii, provenind de la Râureni, jud. Vâlcea şi Cârcea, jud. Dolj (la data respectivă se publicaseră doar trei exemplare) (Beldiman, Camps-Fabrer, Nandris 1993).

Fişele tipologice editate de Comisia de nomenclatură a industriei preistorice a osului constituie instrumente de lucru indispensabile în studiul acestor artefacte, oferind defi niţiiile şi criteriile metodologice acceptate şi utilizate în special de cercetătorii francezi.

Cu ocazia colocviului din 1976 s-au înfi inţat zece Grupuri de lucru, reunind specialiştii care lucrează exclusiv sau sunt interesaţi de diversele aspecte specifi ce ale IMDA.

Aceste grupuri sunt: 1. Utilajul sumar elaborat (E. Aguirre); 2. Industria materiilor dure animale a paleoliticului superior (D. de Sonneville-Bordes); 3. Industria materiilor dure animale în


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

neolitic şi epoca metalelor (H. Camps-Fabrer); 4. Metodele analizei statistice şi informatice (J. Hahn); 5. Cercetările experimentale (M. Newcomer); 6. Industria materiilor dure animale în perioadele istorice (D. Stordeur); 7. Bibliografi a industriei materiilor dure animale preistorice (H. Delporte); 8. Arta şi materiile dure animale (A. Roussot); 10. Materii prime (F. Poplin); 11. Reprezentarea obiectelor din materii dure animale (P. Laurent) (Camps-Fabrer 1977, p. 359-360).

Trei din grupurile de lucru au desfăşurat reuniuni, cu rezultate extrem de utile, datorate metodologiei şi clasificărilor propuse, ca şi studiului detaliat al unor aspecte particularizate. Este de subliniat faptul că lucrările acestor mese rotunde şi colocvii (cu o singură excepţie) au fost publicate.

Astfel, Grupul de lucru nr. 1 (Utilajul sumar elaborat) a derulat deja şase mese rotunde: Madrid (1979), Paris – Institutul de Paleontologie Umană (1984-1985, 1991), Treignes – Belgia (1986) şi Neuwied (1994). Un Workshop (no. 4) a fost organizat cu ocazia celui de-al XIII-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice de la Forlě, Italia (Patou 1985; Patou 1986; Patou 1989; Patou-Mathis 1994; Patou-Mathis 1996).

Grupul de lucru nr. 3 (Industria osului în neolitic şi epoca metalelor) a organizat trei colocvii: Aix-en-Provence (1978 şi 1983) şi Saint-Germain-en-Laye (1980 - Camps-Fabrer 1979; Camps-Fabrer 1982; Camps-Fabrer 1985).

Grupul de lucru nr. 6 (Obiecte de os istorice şi actuale) a desfăşurat o masă rotundă la Lyon – Maison de l’Orient în 1979 (Stordeur 1980).

Structurarea cadrului internaţional al studiului IMDA (începând din 1974) a marcat intrarea acestui domeniu într-o fază decisivă a evoluţieie sale şi a impulsionat fundamental interesul şi progresul cercetării. Actele colocviilor şi ale gru-purilor de lucru, prompt publicate, au pus la îndemâna cercetătorilor în preistorie un bogat material informaţional şi au oferit modele meto-dologice actuale, marcate de o mare diversitate.

Pe aceeaşi linie se înscrie organizarea, sub patronajul U.I.S.P.P., a celui de-al treilea colocviu internaţional asupra IMDA preistorice, care şi-a desfăşurat lucrările la Treignes – Belgia în zilele de 3-8 mai 1993. Tematica lui, centrată pe „Industrii pe materii dure animale. Evoluţie

tehnologică şi culturală în timpurile preistorice“ a fost astfel structurată: 1. Tehnologia aplicată la materiile dure animale considerate în contextul lor cronologic; 2. Tipologia şi cronologia obiectelor din materii dure animale; 3. Funcţia obiectelor din materii dure animale considerate în contextul lor cronologic şi cultural.

Este de remarcat prezenţa consistentă (ca număr de cercetători şi ca valoare a contribuţiilor) la Treignes/Oignies a reprezentanţilor ţărilor Europei Centrale şi de Est, între care, pentru prima dată, a fost reprezentată şi România, prin susţinerea a două comunicări (Camps-Fabrer 1993b; Camps-Fabrer, Bellier, Cattelain, Otte, Orbán 1993; Beldiman 1993a; Beldiman 1993b).

5. Cercetările privind industria preis to-rică a materiilor dure animale în România

5.1. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al XX-lea

5.1.1. Primele menţiuni. Epoca paleoliticăÎn a doua jumătate a sec. al XX-lea, cu toate

că dovezile materiale disponibile erau încă sumare, precursorii ştiinţei arheologice româneşti au postulat existenţa pe teritoriul vechii Dacii a vârstelor preistorice deja recunoscute şi acceptate pentru alte părţi ale Europei: paleoliticul, neoliticul, epoca metalelor. În acest sens, la loc de frunte trebuie amintiţi Alexandru Odobescu, Cezar Bolliac şi Grigore Tocilescu.

Pe baza studierii pieselor din colecţiile de antichităţi ale lui Nicolae Kreţulescu, Dimitrie Pappazoglu şi Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu făcea în anul 1868 consideraţii asupra epocilor „anteistorice“ ale pietrei şi bronzului, pe care socotim sugestiv să le reproducem in extenso: „ … Negreşit că în timpul a miilor de secoli care au precedat în omenire arta de a păstra prin grai sau prin scris memoria faptelor, multe popoare, deosebite prin origine, deosebite prin limbă, deosebite prin uzuri şi-au succedat unul altuia pe faţa pământului. Ele au lăsat mai mult sau mai puţin, în straturile de pământ pe care ele călcau, dovezi pipăite de ingeniozitatea lor şi de dibăcia lor manuală. Astăzi, ştiinţa arheologică cearcă să afl e un fi r spre a da de căpătâi acelui labirint; dar ea abea cutează până acum cu ajutorul antropologiei să facă, printre rămăşiţele preistorice, distincţiuni de seminţie şi de neamuri; ea mai mult se

104


Corneliu Beldiman

mărgineşte, deocamdată, a clasifi ca producţiunile primitive ale omenirii într-o ordine cronologică, de pe natura materiilor care au venit succesiv la cunoştinţă şi la întrebuinţarea omului. Astfel, ea socoteşte – după o epocă embrionară în care omul, sălbatic încă, s-a servit numai cu tulpine de copaci şi cu bolovani de stâncă – un period în care el s-a învăţat să cioplească prin ciocănituri piatra şi osul, ş-apoi iar, prin frecături să le lustruiască ...“ (Odobescu 1874).

Al. Odobescu făcea, în 1868, primele menţiuni ale existenţei unor obiecte de os preistorice (= neolitice) de pe teritoriul României, descoperite prin cercetările lui C. Bolliac la Vădastra. Tot lui i se datorează publicarea primei lucrări din lite ratura noastră de specialitate referitoare la artefactele din MDA (Odobescu 1868, p. 6-8; Odobescu 1908, p. 20; Babeş 1992).

Lui Cezar Bolliac îi datorăm primele cercetări cunoscute într-o staţiune neolitică din România (Vădastra – „Cetate“, jud. Dolj, 1871-1874). El scria: „ … au fost în Dacia epoca pietrei lustruite şi epoca pietrei numai cioplite“ (Bolliac 1872; Bolliac 1874).

La rândul său, Grigore Tocilescu arăta: „… prima fază este numită preistorică sau de piatră, pentru că omul nu avea decât armele şi uneltele cele mai simple, piatra ascuţită, coarnele, oasele şi bâtele de lemn …“ (Tocilescu 1880, p. 17).

În 1891, A. Koch descoperea în „Peştera Oaselor“ de la Someşul Rece primele piese din MDA paleolitice, recunoscute ca atare în 1924 de H. Breuil. Este vorba de o tibia şi un humerus de lup, perforate, databile în paleoliticul superior.

În prima jumătate a secolului nostru, cu ocazia publicării descoperirilor de materiale paleofa-unistice şi arheologice databile în pleistocenul superior şi provenind cu deosebire din mediul endocarstic (peşterile Transilvaniei), diverşi autori au menţionat în loturile respective existenţa unor piese scheletice (oase şi dinţi) fracturate în mod intenţionat sau prezentând urme de prelucrare şi utilizare ca unelte. Între peşterile amintite se numără cele de la: Someşu Rece; Vadul Crişului; Ohaba Ponor; Iabalcea; Mereşti; Româneşti ş.a. Astfel de semnalări, destul de numeroase sunt însă imprecise şi sumare, ele nereferindu-se la natura specifică a eventualelor urme de intervenţie antropică. În această situaţie, informaţiile şi mai

ales mare parte a materialelor respective nu-şi pot găsi locul în cuprinsul lucrărilor de specialitate decât în măsura în care mai sunt accesibile şi pot fi supuse unei examinări riguroase (Jungbert 1978; Jungbert 1979; 1982; Jungbert 1987 – cu bibli-ografi a; Nicolăescu-Plopşor 1938 – cu bibliografi a; Roşu 1969 – cu bibliografi a).

Rezultatele activităţii ştiinţifi ce desfăşurate de Márton Roska rămân, în bună parte, până astăzi notabile pentru cunoaşterea epocii paleolitice din Transilvania. Săpăturile efectuate de el între anii 1911 şi 1929 în numeroase peşteri şi aşezări în aer liber (ex. cele din raza localităţilor actuale: Buituri; Cioclovina; Crăciuneşti; Federi; Mereşti; Ohaba Ponor; Peştera) au dus la descoperirea, pe lângă inventare litice, a unor urme paleofaunistice de vârstă pleistocenă, a unor fragmente de oase considerate ca prezentând urme de prelucrare/utilizare şi a unor unelte de os, precum străpun-gătoare, răzuitoare, racloare, netezitoare (lissoirs) etc., amenajate prin fracturare intenţionată, cioplire, răzuire şi retuşare. Ele au fost atribuite paleoliticului mijlociu şi superior (Roska 1924; Roska 1925a; Roska 1925b).

Unele sondaje au fost efectuate în anul 1924 împreună cu abatele Henri Breuil, afl at într-o vizită de cercetare şi documentare în ţările sud-estului Europei. Sub infl uenţa benefi că a acestuia, personalitate consacrată în domeniul arheologiei preistorice, M. Roska a fost primul arheolog de la noi care a luat în considerare şi a studiat utilajul MDA paleolitic. Lui îi datorăm primul articol dedicat special acestui subiect (Roska 1929; Roska 1930). Totodată, este de notat faptul că, anterior, însuşi H. Breuil folosise datele sondajelor din siturile paleolitice transilvănene, recunoscând existenţa utilajului MDA descoperit în 1924 sau studiat în colecţiile mai vechi, încadrându-l, de asemenea, în musterian şi paleoliticul superior (Breuil 1925).

O contribuţie majoră la studiul IMDA paleo-litice din România se datorează prof. N. N. Moroşan, cel care a pus bazele cercetărilor com-plexe privind această epocă (Moroşan 1928; Moroşan 1938a; Moroşan 1938b).

Săpăturile de salvare executate în anii 1925-1926 în mica peşteră de la Ripiceni – „Stânca Ripiceni“ au dus la descoperirea a numeroase artefacte aparţinând IMDA: străpungătoare, dăltiţe, lissoirs, retuşoare, un recipient, securi –


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

ciocan din corn de ren. N. N. Moroşan a analizat sistematic acest material în contextul lui stra-tigrafi c (piesele aurignaciene fi ind cele mai vechi artefacte IMDA cunoscute până atunci în România) şi a făcut observaţii detaliate privind originea anatomică şi procedeele tehnice de confecţionare, analizând urmele de fabricare şi de uzură prin examinarea suprafeţelor cu lupa etc., încercând, totodată, o clasifi care tipologică pe criterii morfo-funcţionale.

Utilajul în discuţie a fost datat în paleoliticul superior (culturile aurignaciană şi gravettiană), constituind serii care ilustrează în premieră la noi o adevărată industrie, pe care autorul cer-cetărilor a discutat-o şi a plasat-o în contextul european, pe baza informaţiilor disponibile la acea dată (Moroşan 1938). Subliniem faptul că studiul lui N. N. Moroşan reprezintă prima lucrare din literatura de specialitate românească despre IMDA paleolitică, de nivel compatibil cu al celor con tem-porane, în special ale preistoricienilor francezi.

Preocupările multiple ale prof. C. S. Nico-lăescu-Plopşor, creatorul şcolii româneşti de cercetare a epocii paleolitice au inclus şi IMDA. Utilizând rezultatele sondajelor din 1924 şi 1929 în Peştera Muierilor de la Baia de Fier, el evidenţia faptul că difi cultăţile de procurare a silexului în regiuni precum nordul Olteniei a determinat pre-lucrarea de către comunităţile umane musteriene a cuarţitului şi a osului. Se sublinia, totodată, necesitatea studierii mai atente a utilajului muste-rian din MDA, a cărui existenţă o admitea sub infl uenţa opiniilor lui H. Breuil şi a descoperirilor din Franţa (Nicolăescu-Plopşor 1938, p. 94-97). Aceste idei şi direcţii de cercetare au fost argu-mentate şi dezvoltate la începutul perioadei pos-tbelice prin descoperirea materialelor arheologice din peşterile carpatice.

5.1.2. Epoca neo-eneoliticăDupă cum s-a menţionat deja, primele săpături

efectuate într-o staţiune neolitică din România (Vădastra) au prilejuit şi cele dintâi menţiuni ale unor piese din MDA (Bolliac 1872; Bolliac 1874).

Cercetările iniţiate în anii ’20 în aşezările de-venite mai târziu puncte de referinţă în cunoaşterea neo-eneoliticului de la Dunărea de Jos: Boian, Căscioarele, Gumelniţa, Sultana etc., au livrat importante loturi de piese IMDA din os, corn şi

cochilii: piese de utilaj şi arme precum topoare, străpungătoare, dălţi, săpăligi, pumnale, harpoane, bumerange; piese de podoabă sau de cult ca pandantivele şi idolii antropomorfi .

Toate aceste categorii au fost clasifi cate sub raport tipologic pe criterii funcţionale prezumate sau pe baza morfologiei (Andrieşescu 1924; Dumitrescu 1924; Dumitrescu 1925; Ştefan 1925). Unele descoperiri au prilejuit abordarea proble-maticii genezei şi difuziunii unor tipuri specifi ce, precum harpoanele, a căror fabricare şi utilizare a fost plasată pe parcursul neo-eneoliticului (contrar opiniilor vehiculate curent în epocă, care afi rmau că acest tip dispăruse la sfârşitul mezoliticului), prin contribuţiile prof. dr. doc. Vladimir Dumi-trescu (Dumitrescu 1924; vezi şi Nicolăescu-Plopşor 1929).

Pentru această perioadă, cu mici excepţii, lipsesc studiile speciale consacrate IMDA. În această privinţă, cităm lucrarea prof. Vl. Dumi-trescu asupra plasticii antropomorfe de os (Du-mitrescu 1931; Dumitrescu 1938) şi cea a prof. dr. doc. Dumitru Berciu privind piesele de podoabă din scoici (valve) şi cochilii de melci de origine mediteraneană (Berciu 1940).

5.2. Perioada postbelică

5.2.1. Epoca paleoliticăAmploarea cercetărilor efectuate sistematic

datorită înfi inţării institutelor de profi l a contribuit la sporirea considerabilă a numărului artefactelor MDA paleolitice şi neo-eneolitice provenind din România, oferind materiale de studiu bogate, variate şi foarte importante pentru cunoaşterea gamei şi evoluţiei acestui gen de industrie. În continuare, prezentarea lor se va face urmând criteriul încadrării culturale şi cronologice.

5.2.1.1. Paleoliticul inferiorSăpăturile ample întreprinse în anii 1961-

1963 de către C. S. Nicolăescu-Plopşor şi colaboratorii săi în punctul fosilifer de la Bugiuleşti – „Valea lui Grăunceanu“ au livrat o mare cantitate de material paleofaunistic, databil în Villafran-chianul superior (cca. 1.800.000 ani B.P.). În loturile respective a fost constatată existenţa unor piese (mai ales oase lungi) fracturate intenţionat, probabil în vederea extragerii măduvei, ca şi a unor unelte (percutoare, vârfuri, racloare),

106


Corneliu Beldiman

amenajate pe fragmente de oase de cal şi pe corn de cervide, ca şi aşchii de os fosil de Elephas, toate puse ipotetic în legătură cu activitatea genului Australophitecus. Studiul detaliat al tipurilor de fracturi, în vederea decelării intervenţiei antropice intenţionate, luarea în considerare a factorilor taphonomici, ca şi încadrarea în contextul mondial marchează premiera cercetării utilajului sumar elaborat paleolitic din ţara noastră. (Nicolăescu-Plopşor, Nicolăescu-Plopşor 1963; Nicolăescu-Plopşor 1964; Nicolăescu-Plopşor 1964a; Nicolăescu-Plopşor, Paul-Bolomey, Firu, Nicolăescu-Plopşor 1964; Nicolăescu-Plopşor, Nicolăescu-Plopşor 1965; Bolomey 1965; Roşu 1966).

5.2.1.2. Paleoliticul mijlociuCercetările continuate în siturile musteriene

din endocarstul carpatic (Baia de Fier – „Peştera Muierilor“, Ohaba Ponor – „Peştera din Bordul Mare“) în anii ’50 au prilejuit descoperirea a noi piese de utilaj sumar elaborat, realizate prin cioplire pe aşchii de oase lungi (racloare, vârfuri). Din păcate, ele au rămas doar semnalate în rapoartele de săpături ale colectivelor conduse de C. S. Nicolăescu-Plopşor. Profesorul evidenţia în mod repetat existenţa tipurilor de unelte respective şi necesitatea studierii lor sistematice, deziderat neîmplinit încă până astăzi. Totodată, el discuta criteriile taphonomice şi morfo-tehnice ale decelării pieselor cu urme de intervenţie antropică (Gheorghiu, Nicolăescu-Plopşor, Haas et alii 1951, p. 8; Nicolăescu-Plopşor et alii 1953a, p. 195-207; Nicolăescu-Plopşor 1954, p. 66; Nicolăescu-Plopşor 1956, p. 22-24; Nicolăescu-Plopşor 1957, p. 47; Nicolăescu-Plopşor et alii 1957a, p. 24; Nicolăescu-Plopşor et alii 1957b, p. 43-46).

Siturilor menţionate mai sus li s-a adăugat cel de la Boroşteni – „Peştera Cioarei“, unde, prin reluarea săpăturilor în 1979, s-au recoltat din nivelurile musteriene unele piese de utilaj pe aşchii de os (Terzea 1987, p. 57-58, pl. I/A-B).

Aceleiaşi epoci îi aparţin complexele de locuire (paravane) şi de cult (la care s-au utilizat MDA brute, respectiv defense şi molari), ca şi depunerea în groapă a fragmentelor de craniu, a unui molar şi a două vertebre, toate de mamut, descoperite la Ripiceni – „Izvor“ (Păunescu 1965, p. 16-18; Păunescu 1978a; Păunescu 1989a; Pău-

nescu 1993, p. 70-91, 187-195; Păunescu, Chirica 1977, p. 60-63).

De asemenea, în acest context trebuie amintită semnalarea, dintr-o descoperire fortuită la Hol-boca, jud. Iaşi a două defense de mamut, atribuite paleoliticului mijlociu şi despre care dr. Vasile Chirica afi rma că sunt decorate cu „linii scurte gravate în zig-zag“, considerate astfel între cele mai vechi manifestări artistice din Europa (Chirica, Tanasachi 1984, p. 171, XXXV.1.A.). Asupra vechimii „reprezentărilor geometrice“ de pe piesele respective s-au formulat rezerve majore, în fapt piesele respective trebuind eliminate din discuţie, „decorul“ dovedindu-se a fi de dată foarte recentă, datorat tratamentului în laboratorul de restaurare (Beldiman 1996a, p. 326).

5.2.1.3. Paleoliticul superiorArtefactele IMDA aparţinând culturii auri-

gnaciene din România au fost documentate în număr mai mare pe baza cercetărilor din perioada postbelică. Cu toate acestea, efectivul lor rămâne încă redus. Piesele sunt menţionate în rapoartele de săpături, studii sau sinteze, fi ind descoperite atât în aşezări de terasă, cât şi în cele din mediul endocarstic: Baia de Fier – „Peştera Muierilor“, Ohaba Ponor – „Peştera din Bordul Mare“, Bistricioara – „Lutărie“, Mitoc – „Malul Galben“ şi Mitoc – „Valea Izvorului“ ş.a. Ca tipuri, ele cuprind vârfuri de suliţă, străpungătoare de os şi un pandantiv/mărgea realizat(ă) dintr-un canin perforat de lup, cele mai vechi materiale de acest fel cunoscute la noi până în prezent.

Cultura gravettiană, atestată şi cercetată mai intens în regiunile est-carpatice (Chirica 1989; Păunescu 1993, p. 203-208; Păunescu 1995) a oferit importante loturi de materiale ilustrând existenţa unei IMDA dezvoltate. Un loc aparte ocupă descoperirile de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“, unde au fost cercetate pentru prima oară în România ateliere pentru prelucrarea osului şi a cornului de ren. Sub raport tipologic sunt prezente: străpungătoarele, vârfurile de suliţă (pointes de sagaie) în mai multe variante din os şi corn; „târnăcoapele“ şi „ciocanele-târnăcop“, retu şoa-rele, netezitoarele (lissoirs), harpoanele, un baston perforat.

IMDA de la Cotu Miculinţi, care se alătură celei similare şi de aceeaşi epocă descoperite anterior la Ripiceni – „Stânca Ripiceni“, precum


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

şi piesele de la Crasnaleuca – „Stanişte“ au prilejuit lui M. Brudiu elaborarea unor studii speciale, în care se prezintă clasifi carea tipologică după criterii morfo-funcţionale, se fac observaţii de ordin tehnic şi se formulează ipoteze funcţi-onale, utilizându-se în acest scop (dar sporadic) şi datele studiului microscopic al suprafeţelor şi al urmelor de uzură.

Restul artefactelor IMDA gravettiene a fost doar semnalat, nefăcând obiectul unor studii până în prezent; menţionăm „ciocane-târnăcop“, stră-pun gătoare, „dălţi“, un „vârf de lance înfi pt într-o tibia de cal“ (Mitoc – „Malul Galben“); pandan-tivele pe canin de vulpe şi incisiv de cerb – ambele piese perforate (Râşnov – „Peştera Gura Cheii“), ca şi fragmentul de maxilar de vulpe, un canin de lup şi o cochilie a speciei Helix, con siderate ipo-tetic pandantive (Ripiceni – „Stânca Ripiceni“).

În acelaşi context se plasează securea şi ciocanul din corn de ren de la Lespezi, semnalate în studiul dr. Al. Bolomey; acest studiu reprezintă un model de analiză după canoanele metodologice utilizate în literatura europeană de profi l, având implicaţii în evaluarea coordonatelor paleoeco-logice/paleoeconomice şi concluzii de cel mai înalt interes legate de utilizarea MDA, recte a cornului de ren (Bolomey 1991). Cât priveşte piesele din MDA de la Lespezi, ele au fost analizate în mod exhaustiv într-un studiu recent (Beldiman 1999).

Trebuie amintită şi valorifi carea recentă a singurei piese paleolitice prelucrate din fi ldeş, cunoscută până acum pe teritoriul României (descoperită la Lespezi –“Lutărie“, jud. Bacău şi semnalată de dr. Al. Bolomey); această piesă atestă cunoaşterea şi aplicarea procedeului de debitaj prin abraziune liniară în cadrul culturii gravettiene (Beldiman 1996a; Beldiman 1999).

Preocupările legate de aplicarea examinării sistematice a urmelor microscopice de fabricare şi de folosire pe artefacte preistorice din MDA provenind din România (tracéologie, use-wear analysis) au fost recent concretizate prin realizarea: studiului asupra pandantivului de os descoperit la Mitoc – „Malul Galben“ (Otte, Beldiman 1995; Otte, Chirica, Beldiman 1995), cel privind piesele paleolitice din corn de ren descoperite la Lespezi, deja amintite (Beldiman 1999); cel asupra IMDA din situl de la Grumăzeşti (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997), cel privind IMDA neolitică

timpurie din Transilvania (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1998) şi a studiului asupra celei mai vechi reprezentări fi gurative în MDA cunoscute la noi până în prezent – o protomă zoomorfă din corn de cerb descoperită la Cârcea – „Hanuri“ (Nica, Beldiman 1998).

De asemenea, un interes particular prezintă complexele considerate rituale, cu depuneri de epifi ze, falange întregi de bour şi maxilare frag-mentare de ren de la Buda, jud. Bacău (Bolomey 1961).

Fildeşul de mamut brut a fost folosit probabil ca material de construcţie în aşezările gravettiene de la Ripiceni – „Izvor“ şi în cea de la Mitoc – „Malul Galben“ (Păunescu 1993, p. 158-159, 195; Chirica 1989, p. 51).

Tot aici inserăm şi menţiunile sumare ale unor descoperiri de piese IMDA sau oase fracturate intenţionat, încadrate larg/vag în paleolitic şi care necesită verificări şi completări de informaţii înainte de a fi luate în considerare (Galoşpetreu; Răcaş; Petreştii de Jos; Reşiţa; Râpa – cf. Jungbert 1979; Jungbert 1982; Jungbert 1987 – passim, cu bibliografi a).

5.2.1.4. Epipaleolitic – mezoliticÎn cadrul IMDA de la sfârşitul epocii

paleolitice, un loc aparte ocupă materialele atribuite tardigravettianului de tip mediteranean din aşezările descoperite în zona Porţilor de Fier. Siturile cercetate (Dubova – „Cuina Turcului“, nivelurile I-II; Ostrovul Banului; Ogradena – „Icoana“ ş.a.) au livrat loturi consistente de piese din os, corn de cerb, dinţi, cochilii. Este vorba de unelte (vârfuri, netezitoare, spatule); arme (vârfuri de suliţă, un fragment de harpon); obiecte de podoabă (pandantive din dinţi perforaţi sau din os, mărgele din vertebre de peşte, cochilii de gasteropode şi lamelibranhiate – Dentalium).

O deosebită importanţă prezintă piesele – unelte sau non-utilitare (în majoritate din os, păstrate fragmentar), decorate cu motive geo-metrice gravate, încadrabile din punct de vedere stilistic în arealul culturii romanello-aziliene.

În aceeaşi zonă geografică se plasează descoperirile aparţinând culturii mezolitice Schela Cladovei, căreia îi este specifică o IMDA dezvoltată. Utilajul din corn de cerb predomină, incluzând ca tipuri: vârfuri de tip oblic pe segmente de raze şi pe segmente perforate de ax

108


Corneliu Beldiman

(tipul nostru I G) – desemnate în mod „tradiţional“ prin denumiri ca „săpăligi“, „scormonitoare“, „brăzdare“; sunt prezente şi netezitoarele de os şi cuţitele-racloare din pereţi de defense de mistreţ. Din categoria armelor, autorii cercetărilor men-ţionează pumnale, vârfuri de suliţă şi de săgeţi. Se remarcă numărul redus al pieselor decorate cu motive geometric. Deşeurile de fabricaţie sunt numeroase şi oferă date foarte utile legate de etapele tehnologice – verigile «lanţului operator» aplicate în elaborarea artefactelor.

IMDA epipaleolitică şi mezolitică din Clisura Dunării a făcut obiectul mai multor studii sau părţi ale unor lucrări de sinteză, în care s-au propus clasifi cări tipologice pe criterii morfo-funcţionale, ipoteze asupra funcţionalităţii (unele bazate pe datele macro- şi microtraseologiei – Boroneanţ, Boroneanţ 1983) şi observaţii legate de aspectele tehnologice (utilizarea arcului – Boroneanţ, Beldiman 1995; Miriţoiu, Beldiman 1999).

Aceste industrii ridică probleme de ordin paleoeconomic şi paleoecologic de importanţă majoră, în a căror rezolvare contribuţiile aduse de microtraseologie, experimentele tehnologice şi cele funcţionale se impun a fi luate în considerare sistematic, coroborate strâns cu rezultatele stu-diilor interdisciplinare (micromorfologie, granu-lometrie, analize sporopolinice, arheozoologie) şi cu datele relative la artefacte similare din Europa epocii respective.

5.2.2. Epoca neo-eneoliticăPentru majoritatea culturilor neo-eneolitice,

IMDA – care atinge acum apogeul dezvoltării sale în preistoria României – este bine reprezentată, variată sub raport tipologic şi dovedind progrese notabile în plan tehnologic. Ea cuprinde ca elemente de repertoriu tipologic: piese de utilaj (străpungătoare, dălţi, chasse-lames, şlefuitoare, ace, topoare, seceri, săpăligi, brăzdare pentru aratru, harpoane, cârlige de undiţă, tuburi, manşoane); arme (pumnale, vârfuri de suliţă şi de săgeţi) realizate din os şi corn de cervide; piese de port şi de podoabă (mărgele, pandantive, ace de păr, brăţări, inele, nasturi, butoni, piese de centură) din os, dinţi de mistreţ sau cervide, corn de cervide, cochilii şi valve; piese de cult (statuete antropomorfe plate sau în ronde bosse de os).

Literatura de specialitate românească din perioada postbelică (până în prezent) înregistrează

numeroase lucrări în care aceste descoperiri sunt prezentate şi discutate. O primă categorie, mai restrânsă, este constituită de articolele şi studiile care tratează special problematica unor categorii de piese IMDA:

utilajul – şlefuitoarele de os, brăzdarele, săpăligile, harpoanele, lingurile-spatule şi secerile din corn de cerb (Alexandrescu 1961; Dumitrescu, Bănăţeanu 1965; Popuşoi 1982; Comşa 1986; Beldiman 1993b; Beldiman, Camps-Fabrer, Nandris 1993; Nica, Beldiman 1997; Nica, Beldiman 1998a; Popuşoi, Beldiman 1997; Dragomir 1996a; Dragomir 1996b; Dragomir 1996c; Mantu, Ştirbu, Buzgar 1995; Mantu, Dumitroaia, Tsaravopoulos 1997, p. 789-80, 162, 226-227; Ciugudean 1995; Buzdugan, Rotaru 1997, p. 22-23, 74-78; Comşa 1996, passim); piesele de port şi de podoabă din os, corn de cerb, dentiţie, cochilii şi valve (Mari-nescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992a; Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a; Comşa 1973; Nica, Beldiman 1998b); plastica antropomorfă şi zoomorfă de os şi corn de cerb (Marinescu-Bîlcu 1967; Comşa 1976; Comşa 1976a; Comşa 1979; Comşa 1991a; Comşa 1995, p. 53-66; Comşa 1995a; Neagu 1986; Neagu 1998; Andreescu 1995; Andreescu 1998; Popuşoi 1987; Şadurschi 1997; Şerbănescu 1997).

Alte studii vizează IMDA din cadrul unor aşezări, precum cele de la Borduşani, Drăguşeni, Dumbrava, Grumăzeşti şi Vădastra (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988; Marinescu-Bîlcu 1997a; Marinescu-Bîlcu 1999; Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997; Mateescu 1970; Mazăre 1997; Voinea 1997).

Recent a fost elaborată şi prima sinteză regională exhaustivă asupra IMDA neolitice din România, referitoare la orizontul Gura Baciului – Cârcea - PreCriş şi la cultura Starčevo-Criş din Transilvania (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1998).

Cea mai largă categorie de lucrări este formată de sintezele, monografi ile, studiile şi articolele care valorifi că rezultatele cercetărilor în diverse situri neo-eneolitice. În cadrul lor, IMDA îi sunt rezervate capitole sau paragrafe speciale. Am citat în continuare, cu prioritate – dar fără pretenţia exhaustivismului, lucrările care depăşesc limitele


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

crono-culturale fi xate în lucrarea de faţă, în scopul de a oferi o imagine coerentă a preocupărilor şi a bazei documentare privind IMDA databilă în neoliticul mijlociu şi târziu (eneolitic) (Berciu 1961, p. 218-233, 334-33, 33-380, 423-424, 40-41; Berciu 1966, 78-81, 186-192; Bolomey 1986; Cantacuzino 1967; Cantacuzino 1969, p. 45-59; Cantacuzino, Fedorovici 1970; Canta-cuzino, Morintz 1963; Cantacuzino, Morintz 1968, p. 22-25; Comşa 1974, p. 78-81, 169-174; Comşa 1985; Comşa 1983; Comşa 1990, p. 38-45, 92-97; Crâşmaru 1977, p. 22-23; Dumitrescu 1965, p. 227; Dumitrescu 1966, p. 59-97; Dumitrescu 1980, p. 24-25; Dumitrescu et alii 1954, p. 261-267, 435-456; Harţuche 1980; Harţuche 1987; Harţuche, Anastasiu 1976; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 42-51; Marinescu-Bîlcu 1981, p. 29-58; Marinescu-Bîlcu 1991; Matasă 1946, p. 87-88, 161-162; Paul 1992, p. 43-44, 99, 110; Vulpe 1957, p. 256-263).

Tot aici menţionăm lucrările care analizează descoperiri de excepţie, cum sunt depozitele având ca inventar arme, piese de port şi de podoabă de metal (cupru, aur), marmură, os, valve, seminţe şi dentiţie, sau inventarul unor ateliere pentru fabricarea brăţărilor şi a mărgelelor din valve (Dumitrescu 1957; Galbenu 1963; Şerbănescu 1987; Ursachi 1991; Ursachi 1992; Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992a; Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a).

Sub aspect metodologic, în lucrările care tratează descoperirile IMDA neo-eneolitice se remarcă preocuparea de precizare, în limitele posibilităţilor, a speciilor animale de la care provin materiile prime utilizate, ca şi a părţilor anatomice. Clasifi cările propuse operează în stabilirea gru-pelor şi pentru majoritatea cazurilor, cu criteriile funcţionale, prezumate pe baze morfologice.

Datele legate de procedeele tehnice ale obţi-nerii artefactelor ocupă un loc secundar în economia lucrărilor (de multe ori chiar lipsesc), ele nebeneficiind de o abordare detaliată şi comparativă. Limbajul descriptiv utilizat este în mod preponderent cel natural, marcat adeseori de indecvare, subiectivism şi ambiguitate, datorită inexistenţei vocabularului controlat/etalonat, general acceptat şi asimilat.

Cât priveşte aspectele funcţionalităţii, acestea sunt argumentate, în unele cazuri, prin considerarea macro- şi microurmelor de uzură, dar în linii

generale se fundamentează pe criteriile labile ale morfologiei şi pe raportarea la piesele de epocă istorică şi analogiile etnografi ce (în mod explicit sau subînţeles). Comparaţiile de acest gen, uneori preluate în mod mecanic nu au, cum era de aşteptat, valabilitatea asigurată în toate situaţiile. Cu o singură excepţie, lipsesc studiile experi-mentale necesare relevării lanţului tehnologic-operator sau a funcţionalităţii (Nandriş 1972).

În cadrul conturat mai sus, marcat în mod obiectiv de progresele generale înregistrate în domeniu şi de interesul secundar sau marginal manifestat la noi pentru studiul sistematic al IMDA, se impune evidenţierea unor excepţii.

Astfel, lucrarea dr. Alexandra Bolomey şi a dr. Silvia Marinescu-Bîlcu privind industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni – „Ostrov“ este o încercare aliniată la concepţiile metodologice actuale. Ea oferă o clasifi care a utilajului pe os, corn şi dentiţie care adoptă criterii combinate morfologico-anatomice şi este prezentată într-un limbaj descriptiv convenţional explicitat, potrivit normelor internaţionale acceptate în prezent. Aspectele tehnologice şi funcţionale sunt puse în lumină în mod constant pentru toate grupele tipologice defi nite (Bolomey, Marinescu 1988). Tributară în mod excesiv taxonomiei utilizate de anatomia animală descriptivă şi folosind grupe de criterii morfologice prea detaliate, clasifi carea respectivă se dovedeşte a fi foarte dificil de asimilat şi, în consecinţă, de aplicat în practică.

Pe acelaşi plan al alinierii la standardele propuse de şcoala franceză – asimilate de numeroşi specialişti - se înscrie o serie de lucrări recente, care conturează individualitatea cercetării româ-neşti actuale a domeniului şi îi trasează orientarea prezentă şi viitoare. Este vorba de studiile recente privind: corpurile de seceră din corn de cerb neolitice timpurii (Beldiman 1993b); pandantivele realizate din os şi pe dinţi de origine animală din paleoliticul superior, epipaleoliticul şi neo-eneoliticul României (Beldiman 1993a; Otte, Beldiman 1995; Otte, Chirica, Beldiman 1995); IMDA din aşezările de la Dumbrava, Grumăzeşti şi Borduşani (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997; Mazăre 1997; Voinea 1997); sinteza regională asupra IMDA neolitice timpurii din Transilvania (Marinescu, Beldiman 1998) ş.a.

Totodată, creşterea interesului pentru IMDA neo-eneolitică se refl ectă şi în recenta orientare

110


Corneliu Beldiman

promovată în unele centre universitare spre elaborarea unor lucrări de licenţă ale studenţilor de la facultăţile de istorie – de exemplu, cele din cadrul Universităţilor din Constanţa şi Alba Iulia (Micu 1996; Mazăre 1999); pe acelaşi plan se pot menţiona şi lucrările recente prezentate la sesiunile de comunicări ştiinţifi ce ale studenţilor, organizate de Universitatea „Valahia“ din Târgovişte (Astaloş 1998; Sandu 1998).

Relevăm, în sinteză, contribuţiile mai recente ale cercetării româneşti în domeniu.

În ultimele circa două decenii, unii cercetători români ai preistoriei (încă puţini) au depus şi continuă să depună eforturi în direcţia elaborării sau adaptării unui cadru metodologic viabil al studiului IMDA şi care să asimileze în mod constructiv progresele actuale din domeniul respectiv, înregistrate pe plan internaţional.

În acelaşi timp, s-a reluat sau s-a iniţiat valorifi carea sistematică a loturilor de materiale provenind din aşezările preistorice, databile din paleoliticul superior şi până în eneolitic.

În acest sens, menţionăm comunicările, articolele şi studiile recente privind:

IMDA din aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni, jud. Botoşani; elaborarea recentă a monografiei acestui sit, în care IMDA i s-a rezervat un capitol;

abordarea problematicii privind metodologia şi tipologia IMDA; contribuţiile la elaborarea Fişelor tipologice ale industriei osului, sub egida U.I.S.P.P.; participarea la colocviile internaţionale de profi l, cu prezentarea unor comunicări refe-ritoare la IMDA preistorică din România; valorificarea integrală a unor piese de excepţie, cum sunt pandantivul de os gravettian de la Mitoc, jud. Botoşani; cuţitele compozite având corpul din MDA, descoperite în Bazinul Nistrului; utilizarea arcului în aşezările mezolitice din Clisura Dunării; IMDA din aşezarea aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Grumăzeşti, jud.Neamţ; lingurile-spatule atribuite aceleiaşi culturi, provenind din aşezările de la Trestiana, jud. Vaslui şi Cârcea - „La Hanuri“, jud. Dolj; secerile din corn de cerb neolitice tim purii;

utilizarea fi ldeşului în paleoliticul superior din regiunile noastre; cea mai veche reprezentare fi gurativă din MDA cunoscută pe teritoriul României; prima sinteză regională privind IMDA (cultura Starčevo-Criş din Transilvania); obiectele de podoabă din MDA aparţinând paleoliticului superior din aceeaşi re-giune; IMDA în aşezarea gravettiană de la Lespezi, jud. Bacău; un vârf de suliţă aurignacian de os des-coperit la Bistricioara - „Lutărie“, jud. Neamţ;

două piese gravettiene de artă mobilieră, provenind din cercetările efectuate la Ţibrinu, jud. Constanţa (un pandantiv de os decorat cu motive geometrice şi un canin perforat de urs);

publicarea sumară sau mai extinsă a unor materiale descoperite recent în unele situri neo-eneolitice;

elaborarea unor lucrări de licenţă, care tratează IMDA din cadrul culturilor ene-olitice de pe teritoriul Dobrogei şi al Transilvaniei.

Menţionăm şi elaborarea (în premieră pentru cercetarea preistorică din România) a unei teze de doctorat care tratează, în mod exhaustiv şi prin aplicarea metodologiei actuale, descoperirile aparţinând paleoliticului superior, epipaleoliticului, mezoliticului şi neoliticului timpuriu din ţara noastră.

Abordările problematicii IMDA preistorice din România (în afara celor menţionate mai sus) rămân încă, în măsură importantă, limitate ca întindere şi interes rezervat acestui domeniu specifi c al cercetării, ca metodologie şi obiective; ele sunt tributare tradiţiilor strict descripţioniste şi funcţionaliste şi recurg la un limbaj comun, care se dovedeşte (o dată în plus) inadecvat unui astfel de demers.

Pe de altă parte, eforturile depuse pentru promovarea noilor direcţii de cercetare sistematică a artefactelor preistorice din MDA descoperite în România au înregistrat deja rezultate care încurajează continuarea şi extinderea valorifi cării lor integrale, potrivit exigenţelor actuale.


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

III. PROBLEME ACTUALE. CONCLUZII

Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi necesită tot mai acut colaborarea constantă, într-un cadru organizat şi coordonat, a arheologilor şi istoricilor, paleontologilor şi arheozoologilor, etnografilor şi etnologilor, specialiştilor în arheologie experimentală, informaticienilor etc. Subliniem, în context, necesitatea fundamentală a coroborării demersurilor arheologilor şi ale arheozoologilor.

În plan internaţional (mediul francofon), preocupările sistematice legate de acest domeniu s-au materializat, de la începutul anilor ’70, prin interesul, efortul şi iniţiativa dr. H. Camps-Fabrer, director de cercetare în cadrul CNRS, LAPMO – Université de Provence (Aix-en-Provence, Franţa). Sub coordonarea sa au fost obţinute rezultate notabile, care au impulsionat, de o manieră decisivă şi pe termen lung, progresul domeniului. Astfel, între momentele şi rezultatele majore ale cercetării se numără:

● organizarea colocviilor internaţionale asupra industriei preistorice a osului (1974, 1976, 1993);

● crearea Comisiei de nomenclatură a in-dustriei preistorice a osului (1974), acti-vând, din 1984, sub egida UISPP;

● lansarea, de către Comisia de nomenclatură, a proiectului Caietelor de Fişe tipologice ale industriei preistorice a osului (1976); reunind eforturile coordonate a numeroşi specialişti care lucrează în domeniu (iniţial, majoritatea francezi), acest proiect vizează elaborarea caietelor incluzând fi şele gene-rale şi specifi ce defi nind quasi-totalitatea tipurilor de artefacte preistorice din MDA (paleolitic – epoca bronzului inclusiv); editarea a 11 Caiete (1988-2003);

● înfi inţarea a zece Grupuri de lucru (1976), reunind specialiştii care lucrează exclusiv sau sunt interesaţi de diversele aspecte specifi ce ale IMDA; trei din aceste grupuri de lucru au desfăşurat zece mese rotunde şi colocvii, cele mai multe cu acte publicate;

● integrarea contribuţiilor importante ale cercetătorilor central- şi est-europeni în trama metodologică occidentală, inclusiv în

sumarele Caietelor de Fişe tipologice (începând cu 1990);

● constituirea, cu aportul esenţial al cerce-tătorilor din mediul anglo-saxon, a Grupului internaţional de cercetare a artefactelor din materii dure animale (Londra, 1996); la a doua reuniune (Budapesta, 1999), a fost înfiinţat Worked Bone Research Group (WBRG), în cadrul ICAZ, sub conducerea dr. Alice Choyke; aportul esenţial al arheozoologiei şi paleontologiei în studiul IMDA a fost, astfel, instituţionalizat; alte trei reuniuni, bienale, au avut loc la: Basel, Elveţia (2001), Tallinn, Estonia (2003) şi Veliko Turnovo, Bulgaria (2005); ur-mătoarea reuniune este planifi cată la Paris-Nanterre (2007); aspectul cel mai profi tabil al proiectului rămâne posibilitatea de a vehicula eficient datele legate de preo-cupările variate în domeniu, atât de ordin tipologic, tehnologic, cât şi de analiză funcţională, de practică experimentală, paralele etnografi ce ş.a.;

● inserarea problematicii specifi ce a studiului IMDA în aria tematică a unor reuniuni ştiinţifi ce de marcă; între acestea se numără foarte recenta conferinţă cu tema: Prehis-toric Technology: 40 years later. Functional Studies and the Russian Legacy, Verona, 20-23 aprilie 2005;

● stimularea cercetării sistematice a IMDA în mediul universitar; în acest sens, ilustrativ este exemplul oferit de studiile de master din cadrul Université Paris I şi Atelierul tematic Technos din cadrul CNRS (2000-2005);

● aceste premise favorabile au asigurat, în ultimele două decenii, elaborarea a zeci de studii, cataloage, monografii, lucrări de master, teze de doctorat ş.a.

Pe planul cercetării specifi ce din România, în ultimele circa două decenii se constată manifestarea interesului crescând pentru studiul sistematic al IMDA, în primul rând al celei preistorice (culturile epocilor paleolitică, epipaleolitică, mezolitică şi neo-eneolitică). Acumularea unei mase docu-mentare apreciabile şi interesul pentru actualizarea

112


Corneliu Beldiman

metodologiei cercetării şi compatibilizarea ei cu referinţele internaţionale au constituit, în acest sens, premise indispensabile. Rezultate viabile au fost obţinute, în primul rând, în ambianţa cercetării academice, dar contribuţii notabile provin şi din mediul universitar şi din instituţiile muzeale.

Prima sinteză asupra IMDA preistorice de pe teritoriul României (Beldiman 1999c; Beldiman 2007) are în vedere descoperirile eşalonate pe circa 25 de milenii (30 - 6 î.Cr.), datate în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu.

Obiectivele promovate de abordarea integrată actuală a acestui domeniu în România vizează:

● valorificarea descoperirilor din spaţiul nostru (înţeles în sensul graniţelor de astăzi) prin adoptarea metodologiei unitare actuale promovată de Fişele tipologice şi Comisia de nomenclatură, în scopul exploatării exhaustive a informaţiilor şi al asimilării

rapide şi efi ciente a rezultatelor în circuitul ştiinţifi c;

● relevarea importanţei crono-culturale şi evolutiv-tehnologice a materialelor din România în context regional şi european;

● reliefarea specifi cităţilor legate de gama tipologică, exploatarea materiilor prime, a spe ciilor animale respective şi a trăsăturilor paleoeconomiei;

● valorifi carea sistematică a rezultatelor în plan intern şi internaţional.

Concluziile acestor contribuţii ştiinţifice majore debuşează în domeniul amplu al pale-oeconomiei şi al relaţiei complexe dintre comu-nităţile umane preistorice şi mediul lor ecologic, dintre om şi animal, în sfera comportamentului simbolic (artă, religie, manifestări funerare), oferind argumente specifi ce şi unice în sprijinul defi nirii conţinutului fi ecărei culturi şi epoci.

Bibliografi e

A B R A M O VA 1 9 6 2 , A B R A M O VA Z . A . , Paleolitičeskoe isskustvo na territorii S. S. S. R., Moskva-Leningrad

AGUIRRE 1985, AGUIRRE E., Torralba : débitage d’ossements d’éléphant. Approche d’une analyse morphotechnique, în Patou 1985, p. 33-46

ALBRECHT 1977, ALBRECHT G., Testing of materials as used for bone points of the Upper Palaeolithic, în Camps-Fabrer 1977, p. 119-124

ALBRECHT, HAHN, TORKE 1972, ALBRECHT G., HAHN J., TORKE W. G., Merkmalanalyse von Geschlosspitzen des mittleren Jungple istozäns in Mittel- und Osteuropa, Archae ologica Venatoria, Band 2, Universität Tübingen, Stuttgart

ALDEA, CIUTĂ 1996, ALDEA I. Al., CIUTĂ M., Limba – „Bordane“, în Stoica 1996, p. 5

ALEXANDRESCU 1961, ALEXANDRESCU A. D., Şlefuitoare de os neolitice, SCIV, 12, 2, p. 339-344

ALEXANDRESCU 1997, ALEXANDRESCU Em., O ipoteză despre evoluţia complexului cultural aurignacian din Câmpia Română , în Ciho, Nistor, Zaharia 1997, p. 11-37

ALEXANDRESCU 1998 a, ALEXANDRESCU Em., Observaţii asupra industriei litice de la Giurgiu – Malu Roşu , BMG, 2-4, 1996-1998, p. 33-57

ALEXANDRESCU 1998 b, ALEXANDRESCU Em., Şantierul arheologic Giurgiu – Malu Roşu . Campania 1998, BMG, 2-4, 1996-1998, p. 59-67

ALLAIN, AVERBOUH, BARGE-MAHIEU, BELDIMAN et al i i 1993, ALLAIN J . , AVERBOUH A., BARGE-MAHIEU H., BELDIMAN C. et alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps-Fabrer ). Cahier VI: Eléments récépteurs, Treignes

ALLSWORTH-JONES 1986, ALLSWORTH-JONES P. (sub red.), The World Archaeological Congress. The Pleistocene Perspective, vol. I, Southampton-London

ANATI 1972, ANATI E. (sub red.), Les réligions de la Préhistoire. Actes du Valcamonica Symposium septembre 1972, Centro Camuno di Studi Preistorici, Capo di Ponte

ANDERSON 1992 a, ANDERSON P. C., Experimental cultivation, harvest and threshing of wild cereals and their relevance for interpreting the use of Epipalaeolithic and Neolithic artefacts, în Anderson 1992a, p. 179-224

ANDERSON 1992 b, ANDERSON P. C. (sub red.), Préhistoire de l’agriculture. Nouvelles approches expérimentales et ethnographiques, C. N. R. S., Centre de Recherches Archéolo giques, Monographie du CRA no. 6, Paris

ANDERSON, BEYRIES, OTTE, PLISSON 1993, ANDERSON P., BEYRIES S., OTTE M., PLISSON H. (sub red.), Traces et fonc tion: les gestes retrouvés. Actes du Colloque International


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

de Liège 8-10 décembre 1990, vol. 1-2, Centre de Recherches Archéologiques du C. N. R. S., ERAUL 50, Liège

ANDERSON-GERFAUD, HELMER 1987, ANDERSON-GERFAUD P.,

HELMER D., L’émmanchement au Moustérien, în Stordeur 1987, p. 37-54

ANDREESCU 1995, ANDREESCU R., Căs cioarele -Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa B1, CCDJ, 13-14, p. 41-48

ANDREESCU 1998, ANDREESCU R., Căs cioarele -Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa A2, Préhistoire du Bas Danube, CCDJ, 15, p. 215-232

ANDRIEŞESCU 1924, ANDRIEŞESCU I., Les fouilles de Sultana , Dacia, 1, p. 72-73

ANDRIEUX, FIRMIN 1991, ANDRIEUX Ph., FIRMIN G. (sub red.), Archéologie expérimentale. Tome 1 – Le feu: le métal, la céramique; Tome 2 – La Terre: l’os et la pierre, la maison et les champs, Actes du Colloque International „Expéri-mentation en archéologie: Bilan et perspectives“, Archéo drome de Beaune, 6-9 avril 1988, Collection „Archéologie Aujourd’hui“, Paris

ANGHELINU 1998, ANGHELINU M., Observaţii asupra musterianului carpatic, Cercet Ist, 17/1, p. 19-36

ARANDJELOVIĆ-GARAŠANIN 1954, ARAND-JELOVIĆ-GARAŠANIN D., Starčevacka Kultura, Ljubljana

ASPES 1984, ASPES A. (ed.), Il Veneto nell’ antichità. 1. Preistoria e protoistoria, Verona, Banca popolare di Verona, p. 243-281

ASSIÉ 1995, ASSIÉ Y., Dessin de l’industrie lithique préhistorique. Notions élémentaires et conseils pratiques, Préh Anthr Méd, 4, p. 191-227

ASTALOŞ 1995, ASTALOŞ C., Cercetările lui Márton Roska privind paleoliticul transilvan, în Cârciumaru , Diaconescu1995, p. 29-30

ASTALOŞ 1998, ASTALOŞ C., Descoperiri paleolitice în peşterile din zona Bihorului, în Cârciumaru 1998, p. 24-35

AVERBOUH 1993, AVERBOUH A., Fiche Tubes et etuis (4), în Allain , Averbouh , Barge-Mahieu , Beldiman et alii 1993, p. 99-113

AVERBOUH et alii 1995, AVERBOUH A. et alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier VII. Eléments barbelés et apparentés, Treignes

BAALES 1994, BAALES M., Kettig (Kr. Mayen – Koblenz): Ein spätpaläolithischer Siedlungsplatz unter dem Bims des Laacher See – Vulkans in Neuwieder Becken. Ein Vorbericht, Archäo-logisches Korrespon denzblatt, 24, p. 241-254

BABEŞ 1992, BABEŞ M., Odobescu , arheologul, SCIVA, 43, 2, p. 119-126

BÁNESZ, KOZLOWSKI 1993, BÁNESZ L., KOZLOWSKI J. K. (sub red.), Actes du XIIe Congrès International des Sciences Préhis toriques et Protohistoriques, Bratislava 1-7 séptembre 1991, vol. 2, Aurignacien en Europe et au Proche Orient. Colloque orga nise par la Commission 8 de l’U. I. S. P. P., Bratislava

BARANDIARÁN MAESTU 1967, BARAN DIARÁN MAESTU I., El paleomesolitico del Pirénéo Occidental. Bases para una siste matizacion tipologica del instrumental oseo paleolitico, Monografi as arqueologicas III, Zaragoza

BARANDIARÁN MAESTU 1973, BARAN DIARÁN MAESTU I., Arte mueble del Paleolitico Cantabrico, Monografias arque ologicas 14, Zaragoza

BARGE-MAHIEU 1991, BARGE-MAHIEU H., Fiche Pendeloques droites (3.3.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 10 p.

BARGE-MAHIEU 1991 a, BARGE-MAHIEU H., Fiche Défenses de suidés (1.4.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 6 p.

BARGE-MAHIEU 1991 b, BARGE-MAHIEU H., Fiches Perles néolithiques (6.2.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii1991, 12 p.

BARGE-MAHIEU 1991 c, BARGE-MAHIEU H., Fiche Pendeloques courbes (3.4.), în Barge-Ma-hieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 10 p.

BARGE-MAHIEU 1991 d, BARGE-MAHIEU H., Fiche Coquillages néolithiques (2.2.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 17 p.

BARGE-MAHIEU 1991 e, BARGE-MAHIEU H., Fiche Pendeloques coniques (3.5.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 7 p.

BARGE-MAHIEU 1991 f, BARGE-MAHIEU H., Fiche Pendeloques sur os entiers (3.2.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 12 p.

BARGE-MAHIEU 1991 g, BARGE-MAHIEU H., Fiches Perles néolithiques – 6.2.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 12 p.

BARGE-MAHIEU 1991 h, BARGE-MAHIEU H., Fiches Anneaux (7), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 8 p.

BARGE-MAHIEU 1991 i, BARGE-MAHIEU H., Fiche Boutons et écarteurs à pérforation en V (10), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 18 p.

BARGE-MAHIEU, BELDIMAN, BUISSON, CAMPS-FABRER et alii 1993, BARGE-MAHIEU H., BELDIMAN C., BUISSON D.,

114


Corneliu Beldiman

CAMPS-FABRER H. et alii, Fiche générale Manches (3. 0.), în Allain , Averbouh , Bar-ge-Mahieu , Beldiman 1993, p. 23-31

BARGE-MAHIEU, BELLIER, CAMPS-FABRER et alii 1991, BARGE-MAHIEU H., BELLIER Cl., CAMPS-FABRER H. et alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhisto rique (sub red. H. Camps-Fabrer ). Cahier IV. Objets de parure, Aix-en-Provence

BARGE-MAHIEU, CAMPS-FABER, FERUGLIO et alii 1992, BARGE-MAHIEU H., CAMPS-FABER H., FERUGLIO V. et alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhis torique (sub red. H. Camps-Fabrer ). Cahier V. Bâtons percés, baguettes, Treignes

BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991, BARGE-MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Incisives de b o v i n é s , î n B a rg e - M a h i e u , B e l l i e r, Camps-Fabrer et alii 1991, 5 p.

BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991 a, BARGE-MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Canines résiduelles de cerf (1. 1.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 6 p

BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991 b, BARGE-MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Canines de canidés (1. 3.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 9 p.

BARNEA 1989, BARNEA Al. (sub red.), Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1981-1988 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, SCIVA, 40, 3, p. 295-313

BARNEA 1996, BARNEA Al. (sub red.), Cronica cercetărilor arheologice efectuate în 1995 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, SCIVA, 47, 4, p. 421-429

BARNEA 1997, BARNEA Al. (sub red.), Cronica cercetărilor arheologice efectuate în 1996 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, SCIVA, 48, 4, p. 373-382

BARONE 1976, BARONE R., Anatomie com parée des mammifères domestiques. I: Ostéologie, Fasc. 1 (Texte); Fasc. 2 (Atlas), 2ème Edition, Vigot Frères Paris ,

BARTOSIEWICZ, BORONEANŢ, BONSALL et alii 1998, BARTOSIEWICZ L., BORO NEANŢ V., BONSALL Cl. et alii, Schela Cladovei : A Preliminary Review of the Prehistoric Fauna, Mes Misc, 16, 2, p. 2-19

BARTOSIEWICZ, CHOYKE 1994, BAR TO SIEWICZ L., CHOYKE A. M., Taxonomie und Typologie der Knochenartefakte von St. Blaise (Ne, Schweiz), în Kokabi , Wahl 1994, p. 263-268

BATISTA, CAMPILLO, CARRERAS 1995, BATISTA R., CAMPILLO D., CARRERAS T. (sub red.), Proceedings of the IXth European Meeting of the

Paleopathology Association, Barcelona 1st – 4th of September 1992, Museu d’Arqueologia de Catalunya, Barcelona

BAUDAIS 1987, BAUDAIS D., Les manches en bois dans le Néolithique du Jura, în Stordeur 1987a, p. 197-209

BEAUNE 1989, BEAUNE de S. A., Essai d’une classifi cation typologique des galets et plaquettes utilisés au Paléolithique, Gallia – Préhistoire, 31, p. 27-64

BEAUNE 1997, BEAUNE de S. A., Les galets utilisés au Paléolithique supérieur, XXXIIème Supplément à Gallia – Préhistoire, Paris

BELDIMAN 1992, BELDIMAN C., Studiul industriei preistorice a materiilor dure ani male - probleme de metodologie, referat susţinut în cadrul Secţiei de Preistorie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, decembrie 1992

BELDIMAN 1993 a, BELDIMAN C., Les dents percées dans le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie. Approche technologique, în Camps-Fabrer , Bellier , Cattelain , Otte , Orbán 1993, p. 46

BELDIMAN 1993 b, BELDIMAN C., Corps de faucille en bois de cerf du Néolithque ancien de la Roumanie: aspects technologiques et fonctionnels, în Camps-Fabrer , Bellier , Cattelain , Otte , Orbán 1993, p. 48

BELDIMAN 1994, BELDIMAN C., H. Camps-Fabrer (sub red.), Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahiers I-II, Union Internationale des Sciences préhis toriques et protohistoriques. Commission de Nomenclature sur l’industrie osseuse pré historique, Université de Provence, Aix-en-Provence, 1988 (recenzie), Arh Mold, 17, p. 337-338

BELDIMAN 1996, BELDIMAN C., Tipologia industriei materiilor dure animale în paleo liticul superior , epipaleolitic , mezolitic şi neo liticul timpuriu pe teritoriul României , referat susţinut în cadrul Secţiei de Preistorie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, Bucureşti, februarie 1996 (ms.)

BELDIMAN 1996 a, BELDIMAN C., Asupra utilizării fi ldeşului în paleoliticul superior din România , SCIVA, 47, 3, p. 325-333

BELDIMAN 1998 a, BELDIMAN C., Obiecte de podoabă în paleoliticul superior din regiunile intracarpatice ale României (ms.)

BELDIMAN 1998 b, BELDIMAN C., Obiecte de podoabă neolitice timpurii din materii dure animale descoperite pe teritoriul României : brăţări din corn de cerb, BMG, 5-7, 1999 (2000), p. 31-45

BELDIMAN 1998 c, BELDIMAN C., Industria materiilor dure animale în aşezarea gra vettiană


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

de la Lespezi , jud. Bacău , comunicare susţinută la Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifi ce a Muzeului Naţional de Istorie a României , Bucureşti, 26-27 noiembrie 1998

BELDIMAN 1998 d, BELDIMAN C., Echi pamentul cinegetic din materii dure animale în paleoliticul superior din România (ms.)

BELDIMAN 1999, BELDIMAN C., Date privind industria paleolitică a materiilor dure animale în aşezări din zona subcarpatică a Moldovei , Anale UCDC, 3, p. 45-63

BELDIMAN 1999 a, BELDIMAN C., L’arc au Mésolithique de Roumanie: sur les pointes de fl èche en matière dure animale (ms.)

BELDIMAN 1999 b, BELDIMAN C., Tehnologia şi regnul animal în preistorie: istoricul cercetărilor asupra industriei materiilor dure animale şi evoluţia concepţiilor metodologice, Anale UCDC, 4, 2001, p. 15-52

BELDIMAN 1999 c, Industriei materiilor dure animale în paleoliticul superior , epipaleolitic , mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României , teză de doctorat susţinută în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, Bucureşti, sub con ducerea dr. Silvia Marinescu-Bîlcu

BELDIMAN 2003, BELDIMAN C., Fiches typo-logiques de l’industrie osseuse préhistorique, U. I. S. P. P., Commission de Nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique. Respon sable: Henriette Camps-Fabrer. Cahiers I – VIII, 1988 – 1998; Fiches de la Commission de nomenclature sur l’industrie de l’os pré historique, Sous le patronage de l’U. I. S. P. P. Responsables: Pierre Cattelain, Marylène Patou-Mathis, Denis Ramseyer. Cahiers IX – X, 2001-2002 (recenzie), Rev Bist, 17, p. 372-386

BELDIMAN 2007, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu, Bucureşti

BELDIMAN, CAMPS-FABRER, NANDRIS 1993, BELDIMAN C., CAMPS-FABRER H., NAN-DRIS J. G., Fiche Corps de faucille (3.7.), în Allain , Averbouh , Barge-Mahieu , Beldiman 1993, p. 83-88

BELLIER, BOTT, CATTELAIN 1993, BELLIER Cl., BOTT S., CATTELAIN P., Fiche Rondelles (5.1.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, p. 1-25

BELLIER, CATTELAIN 1990, BELLIER Cl., CAT-TELAIN P., La chasse dans la Préhistoire, Ed. du CEDARC, Musée du Malgré-Tout, Treignes

BENAĆ 1973, BENAĆ A., Ausgrabungen in Obre I, Wiss MBH, 3, A, p. 15-37

BENAĆ 1974, BENAĆ A. (sub red.), Obre I, Wiss MBH, 4, A, p. 1-271

BERCIU 1940, BERCIU D., Însemnări pentru preistoria Peninsulei Balcanice . 3. Podoabe mediteraneene în regiunea „Porţilor de Fier “, Balcania, 2-3, 1939-1940, p. 446-452

BERCIU 1952, BERCIU D., Şantierul Verbicioara , SCIV, 3, p. 141-189

BERCIU 1961, BERCIU D., Contribuţii la problemele neoliticului din România în lumina noilor cercetări, Bucureşti

BERCIU 1966, BERCIU D., Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti

BERCIU 1967, BERCIU D., Romania before Burebista, London

BERCIU 1972, BERCIU D., Cercetări privind preistoricul judeţului Vâlcea , Buridava, 1, p. 11-28

BERCIU 1994, BERCIU D., Copăcelu (fost Valea Răii), în Preda 1994, p. 352

BERGMAN 1987, BERGMAN C. A., Hafting and Use of Bone and Antler Points from Ksar Akil, Lebanon, în Stordeur 1987, p. 117-126

BIBERSON 1968, BIBERSON P., Les gisements acheuléens de Torralba et Ambrona (Espagne). Nouvelles précisions, L’Anthropologie (Paris ), 72, 3-4, p. 241-278

BILLAMBOZ 1978, BILLAMBOZ A., L’industrie du bois de cerf en Franche-Comté au Néolithique et au début de l’Âge du bronze, Gallia Préhistoire, 20, 1, 1977, p. 91-176

BILLAMBOZ 1979, BILLAMBOZ A., Les vestiges en bois de cervidés dans les gisements de l’époque holocène. Essai d’identifi cation de la ramure et de ses différentes composantes pour l’étude technologique et l’interpretation paléthnogra-phique, în Camps-Fabrer 1979, p. 93-129

BILLAMBOZ, SCHLICHTHERLE 1985, BILLAM-BOZ A., SCHLICHTHERLE H., Les gaines de hache en bois de cerf dans le Néolithique du Sud-Ouest de l’Allemagne. Contribution à l’his-toire de l’émmanchement de la hache au Nord des Alpes, în Camps-Fabrer 1985, p. 163-189

BINANT 1991, BINANT P., La Préhistoire de la mort. Les premières sépultures en Europe, Paris

BINFORD 1991, BINFORD L. R., A Corporate Caribou Hunt, Expedition, 33, 1, p. 33-43

BITIRI 1961, BITIRI M., Noi descoperiri paleolitice în nordul Moldovei , SCIV, 12, 2, p. 335-336

BITIRI 1965, BITIRI M., Cu privire la începuturile paleoliticului superior în România , SCIV, 16, 1, p. 5-16

BITIRI 1973, BITIRI M., Câteva date cu privire la paleoliticul de la Mitoc – „Valea Izvorului“, St Mat Suceava , 3, p. 27-35

116


Corneliu Beldiman

BITIRI, CĂPITANU 1972, BITIRI M., CĂPITANU V., Aşezarea paleolitică de la Lespezi , judeţul Bacău , Carpica, 5, p. 39-68

BITIRI-CIORTESCU 1996, BITIRI-CIORTESCU M., Lespezi , în Preda 1996, p. 308

BITIRI-CIORTESCU, CĂPITANU, CÂRCIU MARU 1991, BITIRI-CIORTESCU M., CĂPITANU V., CÂRCIUMARU M., Paleoliticul din sectorul subcarpatic al Bis triţei în lumina cerceărilor de la Lespezi – Bacău , Carpica, 20, 1989, p. 7-52

BITIRI-CIORTESCU, CÂRCIUMARU 1978, BITIRI-CIORTESCU M., CÂRCIUMARU M., Atelierul de la Mitoc – „Valea Izvorului“ şi locul lui în cronologia paleoliticului României , SCIVA, 29, 4, p. 463-480

BITIRI-CIORTESCU, CÂRCIUMARU, VASILESCU 1979, BITIRI-CIORTESCU M.,

CÂRCIUMARU M., VASILESCU P., Paleoliticul de la Mitoc – „Valea Izvorului“ – specificul culturii şi mediul natural, Hierasus, 2, 1978, p. 33-41

BLANCHET, BULARD, CONSTANTIN et alii 1993, BLANCHET J. - Cl., BULARD A., CONSTANTIN Cl. et alii (sub red.), Le Néolithique au quotidien. Actes du XVIe Colloque international sur le Néolithique (Paris, 5-6 novembre 1989), Docu-ments d’Archéologie Française no. 39, Paris

BOARDMAN et alii 1983, BOARDMAN J. et alii (sub red.), The Cambridge Ancient History. Second Edition, vol. III, Part I: The Prehistory of the Balkans, and the Middle East and the Aegean world, tenth to eight centuries B. C., Cambridge University Press, Cambridge - London - New York

BOBI, PARAGINĂ 1992, BOBI V., PARAGINĂ A., Staţiunea arheologică Voetin , jud. Vrancea , Materiale Ploieşti 1983 (Partea I), Bucureşti, p. 31-50

BŐKŐNYI 1973, BŐKŐNYI S. (sub red.), Domes-tikationforschung und Geschichte der Haustiere, Budapest

BŐKŐNYI 1989, BŐKŐNYI S. (sub red.), Neoli thic of South-Eastern Europe and its Near Eastern Connections. International Confe ren ce Szolnok-Szeged 1987, Budapest, 1989

BOLLIAC C. 1872, BOLLIAC C., Ceramică, Trom-peta Carpaţilor, 10, 1010, p. II

BOLLIAC C. 1876, BOLLIAC C., Ceramica preis-torică a Daciei. Vădastra , Trompeta Carpaţilor, 14, 1225, p. 2.

BOLOMEY 1961, BOLOMEY Al., Notă asupra res-turilor fosile de la Buda, Materiale, 7, p. 24-27

BOLOMEY 1965, BOLOMEY Al., Die Fauna zweier villafrankischer Fundstellen in Rumänien, Bericht der Geologischen Geselschaft, 10, 1, p. 77-88

BOLOMEY 1970, BOLOMEY Al., Câteva observaţii asupra faunei de mamifere din straturile romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV, 21, 1, p. 37-39

BOLOMEY 1973 a, BOLOMEY Al., An outline of the Late Epipalaeolithic economy at the „Iron Gates“: the evidence of bones, Dacia, N. S., 17, p. 41-52

BOLOMEY 1973 b, BOLOMEY Al., The present stage of knowledge of mammal exploitation during the Epipalaeolithic and the Earliest Neolithic of the territory of Romania, în Bökönyi 1973, p. 197-203

BOLOMEY 1976, BOLOMEY Al., Pe marginea analizei arheoosteologice a materialului de la Cârcea – Dolj , SCIVA, 27, 4, p. 465-475

BOLOMEY 1980, BOLOMEY Al., Analiza resturilor de animale din locuirea Starčevo-Criş de la Cârcea-„Viaduct“, Oltenia , 1, p. 25

BOLOMEY 1986, BOLOMEY Al., Resturile de animale dintr-o groapă neolitică timpurie din Oltenia , Cercet Arh, 8, p. 143-153

BOLOMEY 1991, BOLOMEY Al., Consideraţii asupra resturilor de mamifere din staţiunea gravetiană de la Lespezi – Lutărie (jud. Bacău ), Carpica, 20, 1989, p. 271-295

BOLOMEY, MARINESCU-BÎLCU 1988, BOLOMEY Al., MARINESCU-BÎLCU S., Industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni-Ostrov, SCIVA, 39, 4, p. 331-353

BONIFAY 1974, BONIFAY E., Outils sur os et os utilisés dans le Paléolithique ancien du Mas des Caves à Lunel – Viel (Hérault ). Note pré li minaire, în Camps-Fabrer 1974, p. 157-168

BONNICHSEN 1979, BONNICHSEN R., Pleistocene Bone Technology in the Beringian Refugium, National Museum of Canada , Archaeological Survey of Canada, Paper No. 89, Ottawa

BONSALL 1990, BONSALL Cl. (Ed.), The Mesolithic in Europe. Papers presented at the Third International Symposium Edinburgh 1985, Edinburgh

BONSALL, LENNON, McSWEENEY et alii 1997, BONSALL Cl., LENNON R., McSWEENEY K. et alii, Mesolithic and Early Neolithic in the Iron Gates: A Palae odietary Perspective, JEA, 5, 1, p. 50-92

BORDES 1950, BORDES F., Principes d’une méthode d’étude des techniques de débitage et de la typologie du Paléolithique ancien et mo yen, L’Anthropologie (Paris ), 54, p. 19-34

BORDES 1953 a, BORDES F., Typologie et statistique. Observations sur la note de Mlles Alimen et Lignal, BSPF, 50, p. 78-81

BORDES 1953 b, BORDES F., Essai de classifi cation des industries moustériennes, BSPF, 50, p. 457-466


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

BORDES 1961, BORDES F., Typologie du Paléolithique ancien et moyen, Bordeaux

BORDES 1965, BORDES F., Utilisation possible des côtes des burins, Fundberichte aus Schwaben, Neue Folge, 17, p. 3-4

BORDES 1965 a, BORDES F., À propos de typologie, L’Anthropologie (Paris ), 69, 3-4, p. 369-377

BORDES 1967, BORDES F., Considérations sur la Typologie et les techniques dans la Préhistoire, Quartär, 18, p. 25-55

BORDES 1969, BORDES F., Os percé moustérien et os gravé acheuléen du Pech de l’Azé II, Quaternaria, 11, p. 2-6

BORDES 1974, BORDES F., Percuteur en bois de renne du Solutréen supérieur de Laugerie -Haute Ouest, în Camps-Fabrer 1974, p. 97-100

BORDES 1984, BORDES F., Leçons sur le Paléolithique. Tome II: Le Paléolithique en Europe, Cahiers du Quaternaire No. 7, C. N. R. S., Paris

BORISKOVSKIJ 1953, BORISKOVSKIJ P. I., Paleolit Ukrainy. Istoriko-arheologičeskie očerki, MIA no. 40, Moscova -Leningrad

BORONEANŢ 1969, BORONEANŢ V., Découverte d’objets d’art épipaléolithique dans la zone des Portes-de-Fer du Danube, Riv Sc Preist, 24, 2, p. 283-298

BORONEANŢ 1970, BORONEANŢ V., La péri ode épipaléolithique sur la rive roumaine des Por tes de Fer du Danube, PZ, 45, 1, p. 1-25

BORONEANŢ 1970 a, BORONEANŢ V., Un mormânt din perioada de trecere de la paleoliticul superior la epipaleolitic , SCIV, 21, 1, p. 129-132

BORONEANŢ 1972, BORONEANŢ V., Noi date despre cele mai vechi manifestări de artă plastică pe teritoriul României , SCIA, 19, 1, p. 109-139

BORONEANŢ 1973 a, BORONEANŢ V., Recherches archéologiques sur la culture Schela Cladovei de la zone des „Portes de Fer“, Dacia, N. S., 17, p. 5-39

BORONEANŢ 1973 b, BORONEANŢ V., Începuturile cultivării pământului în zona Porţilor de Fier , Terra Nostra, 3, p. 115-123

BORONEANŢ 1975, BORONEANŢ V., Le caractère magico - réligieux de l’art épipaléolithique du Sud - Ouest de la Roumanie, în Anati 1975 , p. 105-115

BORONEANŢ 1979, BORONEANŢ V., Descoperiri arheologice în unele peşteri din Defi leul Dunării , în Orghidan, Negrea 1979, p. 140-185

BORONEANŢ 1980 a, BORONEANŢ V., Probleme ale culturii Schela Cladovei – Lepenski Vir în lumina noilor cercetări, Drobeta, 4, p. 27-42

BORONEANŢ 1980 b , BORONEANŢ V. , Betrachtungen über das Epipaläolithikum

(Mesolithikum) in Rumänien, VMUF, 14 – 15, p. 289-294

BORONEANŢ 1980 c, BORONEANŢ V., Cel mai vechi conflict armat cunoscut pe teritoriul României , în Savu 1980, p. 5-18

BORONEANŢ 1980 d, BORONEANŢ V., Săpăturile arheologice de la Ostrovu Mare – Porţile de Fier II, în Materiale Tulcea, p. 636-640

BORONEANŢ 1981, BORONEANŢ V., Paleoliticul superior şi epipaleoliticul din zona Porţilor de Fier , Teză de doctorat sub conducerea dr. doc. Vl. Dumitrescu , Institutul de Arheologie al Academiei Române, Bucu reşti (ms.)

BORONEANŢ 1983, BORONEANŢ V., Cer cetările arheologice de la Ostrovu Mare-Km 873, Porţile de Fier II, în Materiale Braşov , p. 17-18

BORONEANŢ 1990, BORONEANŢ V., Les enter-rements de Schela Cladovei : nouvelles données, în Vermeersch, Van Peer 1990, p. 121-125

BORONEANŢ 1990 a, BORONEANŢ V., Thoughts on the Chronological Relations between the Epi-Palaeolithic and the Neolithic of the Low Danube, în Bonsall 1990, p. 475-480

BORONEANŢ 1993, BORONEANŢ V., Nou velles données sur les découvertes anthro pologiques de Schela Cladovei à Drobeta - Turnu Severin (Roumanie), L’Anthropologie (Paris ), 97, 2-3, p. 511-514

BORONEANŢ 1995, BORONEANŢ V., Leagănul civilizaţiei europene este la Dunăre şi Carpaţi . La Schela Cladovei şi Lepenski Vir s-au făcut descoperiri senzaţionale, Bucureşti Match, An 2, nr. 12 (19), p. 37-39

BORONEANŢ 1996, BORONEANŢ V., La 30 de ani de la începerea săpăturilor arheo logice de la Schela Cladovei , Drobeta, 7, p. 3-11

BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY 1995, BORONEANŢ V., BONSALL Cl., McSWEENEY K., New Research on the Mesolithic of the Iron Gates region: Exca vations at Schela Cladovei , Romania, în Epipaléolithique et Mésolithique en Europe. Paléoenvironnement, peuplements et systèmes culturels 5ème Congrés International, U. I. S. P. P., Commission du Mésolithique, Grenoble, 18 - 23 Septembre 1995, Pré-Actes, Grenoble, p. 24

BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY et alii 1998, BORONEANŢ V., BONSALL Cl., McSWEENEY K. et alii, Une aire de sépultures à Schela Cladovei , Roumanie, în Epipaléolithique et 5ème Mésolithique en Europe. Paléoen-vironnement, peuplements et systèmes culturels. Actes du Colloque International, U. I. S. P. P., Commission du Mésolithique (XII), Grenoble, 18 – 23 Septembre 1995, Grenoble, 7 p. (sub tipar)

118


Corneliu Beldiman

BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY et alii 1998 a, BORONEANŢ V., BONSALL Cl., McSWEENEY K. et alii, A Mesolithic burial area at Schela Cladovei , Romania, Drobeta, 8, p. 3-9

BORONEANŢ, CRĂCIUNESCU, STÂNGĂ 1979, BORONEANŢ V., CRĂCIUNESCU G., STÂNGĂ I., Raport preliminar privind săpăturile de la Ostrovu Mare (campania 1978), Materiale Oradea, p. 17-19

BORONEANŢ, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1990, BORONEANŢ V., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Lésions traumatiques violentes datant de l’Epipaléolithique tardif du Sud - Ouest de la Roumanie, Anthropologie (Brno), 28/1, p. 55-65

BORONEANŢ, BELDIMAN 1995, BORO NEANŢ V., BELDIMAN C., L’utilisation de l’arc dans la zone des Portes de Fer du Danube durant le Mésolithique: le cas du site de Schela Cladovei /Drobeta-Tr. Severin, comunicare susţinută la Simpozionul inter naţional „Schela Cla-dovei -Lepenski Vir : 30 ans de recherches archéologiques“, Drobeta - Tr. Severin, decembrie 1995

BORONEANŢ, BORONEANŢ 1983, BORO NEANŢ V., BORONEANŢ C., Consideraţii asupra parametrilor tehnico-funcţionali ai uneltelor de lucrat pământul, în Ciucă 1983, p. 115-122

BORZIAC 1991, BORZIAC I., Quelques données préalables sur l’habitat tardipaléolithique pluristratifi é de Cosseoutsy sur le Dniestr Moyen, în Chirica , Monah 1991, p. 56-71

BORZIAC 1993, BORZIAC I., Subsistence Practices of Late Paleolithic Groups along the Dnestr River and Its Tributaries, în Soffer , Praslov 1993, p. 67-84

BORZIAC 1993 a, BORZIAC I., Orientation of Social Activity of the Population of Last Palaeolithic in the Area along Dniester River, Rev Arh, 1, p. 5-22

BORZIAC 1993 b, BORZIAC I., Les chasseurs de renne de Kosoioutsy, site paléolithique tardif à plusieurs niveaux, sur le Dniestr Moyen (Rapport préliminaire), L’Anthro pologie (Paris), 97, 2/3, p. 331-336

BORZIAC 1994, BORZIAC I., Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul dintre Nistru şi Prut , Thraco-Dacica, 15, 1-2, p. 19-40

BORZIAC 1996, BORZIAC I., Al. Păunescu , Ripiceni – Izvor. Paléolithique et Mésolithique. Etude monographique, Bucarest, 1993 (Compte rendu), Préh Eur, 8, p. 201-204

BORZIAC 1997, BORZIAC I., Evolution des technocomplexes du Paléolithique supérieur entre les Carpates et le Bug de Sud, în Otte 1997, 2 p.

BORZIAC 1997 a, BORZIAC I., Unele con sideraţii cu privire la evoluţia paleoliticului superior

timpuriu în spaţiul dintre Carpaţi şi Nistru , în Vestigii arheologice din Moldova , Chişinău, p. 5-18

BORZIAC, BELDIMAN 1995, BORZIAC I., BELDIMAN C., Corpuri de unelte compozite în situri paleolitice din Bazinul Nistrului şi regiunile limitrofe, în Cârciumaru , Diaco nescu 1995, p. 52-55

BORZIAC, CHIRICA 1999, BORZIAC I., CHIRICA V., Unele consideraţii referitoare la gravetianul dintre Nistru şi Carpaţii Orientali, Tyragetia, 8, p. 3-14

BORZIAC, OBADĂ 1999, BORZIAC I. A., OBADĂ T. F., Mamont v paleolite Kar patskogo-Dne-strovskogo regiona, Stratum Plus, 1, p. 287-311

BORZIAC, OTTE, NOIRET 1998, BORZIAC I., OTTE M., NOIRET P., Piese de artă pale olitică şi de podoabă de la staţiunea paleolitică cu mai multe niveluri de locuire Cosăuţi din zona Nistrului Mijlociu, Rev Arh, 2, p. 5-27

BOSINSKI 1990, BOSINSKI G., Homo sapiens. L’histoire des chasseurs du Paléolithique supérieur en Europe (40. 000 – 10. 000 avant J. C.), Ed. Errance, Paris

BOSSCHA ERDBRINK 1982 , BOSSCHA ERDBRINK D. P., Red Deer Keratic Artefacts in Dutch Collections, Ber ROB, 32, p. 103-137

BOUCHUD 1974, BOUCHUD J., L’origine anatomique des matériaux osseux utilisés dans les industries préhistoriques, în Camps-Fabrer 1974, p. 21-25

BRAIN 1981, BRAIN C. K., The Hunters or the Hunted? An Introduction to African Cave Taphonomy, Chicago & London

BREUIL 1912, BREUIL H., Les subdivisions du Paléolithique supérieur et leur signifi cation, în XIVe Congrès International d’Anthropologie et d ’Archéologie préh is tor ique , Genève , p. 165-238

BREUIL 1925, BREUIL H., Stations paléolithiques en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 193-217

BREUIL 1938, BREUIL H., The use of bone implements in the Old Palaeolithic period, Antiquity, p. 56-57

BREUIL 1939, BREUIL H., Bone and antler industry of the Choukoutien Sinanthropus s i te , Paleontologia Sinica, 117 (6), Peking, Geological Survey of China

BREUIL, BARRAL 1954, BREUIL H., BARRAL L., Bois de cervidés et autre os travail lés sommairement au Paléolithique ancien du Vieux Monde et au Moustérien des grottes de Grimaldi et de l’Observatoire de Monaco , Bulletin du Musée d’Anthropologie et Préhistoire de Monaco, 2, p. 3-31


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

BROGLIO 1992, BROGLIO A. (sub red.), Imagini dal tempo. 40. 000 anni di storia nella Provincia di Belluno (Catalog de expoziţie comentat), Ferrara-Belluno

BRUDIU 1979 a, BRUDIU M., Date noi privind cultura gravettianului oriental din Moldova , rezultate din cercetările de la Crasnaleuca , jud. Botoşani , Hierasus, 1, 1978, p. 75-81

BRUDIU 1979 b, BRUDIU M., Rezultatele cer-cetărilor arheologice din staţiunea paleolitică de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ , com. Coţuşca , jud. Botoşani , Materiale Oradea, p. 7-16

BRUDIU 1980 a, BRUDIU M., Prelucrarea oa selor şi coarnelor de ren în aşezarea paleolitică de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ (jud. Botoşani ), SCIVA, 31, 1, p. 13-22

BRUDIU 1980 b, BRUDIU M., Descoperiri paleolitice la Crasnaleuca (com. Cotuşca, jud. Botoşani ), SCIVA, 31, 3, p. 425-443

BRUDIU 1980 c, BRUDIU M., Cercetări arhe ologice în staţiunea paleolitică de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ , jud. Botoşani , Materiale Tulcea, p. 5-12

BRUDIU 1981, BRUDIU M., Les plus anciens outils d’exploitation minière découverts sur le territoire de la Roumanie, în Proceedings of the 16th International Congress of the History of Science, Bucureşti, p. 13

BRUDIU 1983 a, BRUDIU M., Consideraţii asupra unor unelte din paleolitic, Rev Muz Mon, 7, p. 59-62

BRUDIU 1983 b, BRUDIU M., Rezultatele cer-cetărilor paleolitice din staţiunea de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ (jud. Botoşani ), Materiale Braşov , p. 7-13

BRUDIU 1986, BRUDIU M., Săpăturile arhe ologice de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ , Materiale Vaslui, p. 5-8

BRUDIU 1987, BRUDIU M., Le travail de l’os et du bois de renne dans le Paléolithique supé rieur de la zone du Prut Moyen. Répértoire typologique, în Chirica 1987, p. 73-86

BRUDIU 1994, BRUDIU M., Industria cornului şi osului în paleoliticul superior din nord-estul României , SCIVA, 45, 3, p. 273-282

BRUDIU 1996, BRUDIU M., Contributions à l’étude de l’art paléolithique en Roumanie, în Peretto, Giunchi 1996, p. 209

BRUGAL, DEFLEUR 1989, BRUGAL J. P., DE-FLEUR A., Approche expérimentale de la fracturation des os des membres de grands mammifères, în Patou 1989, p. 15-20

BUCHSENSCHUTZ, GAUCHER 1988, BUCH-SENSCHUTZ O., GAUCHER G., Bracelet, în Leroi-Gourhan 1988, p. 154-155

BUISSON, FRITZ, KANDEL et alii 1996, BUISSON D., FRITZ C., KANDEL D. et alii, Les contours découpés de têtes de chevaux et leur contribution à la connaissance du Magdalénien moyen, Ant Nat, 28, p. 99-128

BUZDUGAN, ROTARU 1997, BUZDUGAN C., ROTARU M., Antichităţile Elanului, Vaslui

CAHEN, CASPAR 1984, CAHEN D., CASPAR J. -P., Les traces d’utilisation des outils préhistoriques, L’Anthropologie (Paris ), 88, 3, p. 277-308

CAMPANA 1989, CAMPANA D. V., Natufi an and Protoneolithic Bone Tools. The Manufacture and Use of Bone Implements in the Zagros and the Levant, BAR Int’l Series 494, Oxford

CAMPS-FABRER 1962, CAMPS-FABRER H., Parures des temps préhistoriques en Afrique du Nord, Lybica. Anthropologie – Préhistoire – Ethnographie, 8, 215 p.

CAMPS-FABRER 1966, CAMPS-FABRER H., Matière et art mobilier dans la Préhistoire nord-africaine et saharienne, Mémoires du Centre de Recherches Archéologiques, Préhistoriques et Ethnographiques d’Alger

CAMPS-FABRER 1974, CAMPS-FABRER H. (sub red.), Premier Colloque international sur l’industrie de l’os dans la Préhistoire, Aix-en-Provence

CAMPS-FABRER 1974 a, CAMPS-FABRER H., Ouverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1974, p. 11-12

CAMPS-FABRER 1975, CAMPS-FABRER H., Le travail de l’os, Travaux du LAPEMO, 11 p.

CAMPS-FABRER 1976, CAMPS-FABRER H., Le travail de l’os, în Lumley 1976, p. 717-722

CAMPS-FABRER 1977, CAMPS-FABRER H. (sub red.), Deuxième Colloque International sur l’industrie de l’os préhistorique. Métho dologie appliquée à l’industrie de l’os préhistorique, Paris

CAMPS-FABRER 1977 a, CAMPS-FABRER H., Ouverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1977, p. 13-15

CAMPS-FABRER 1978, CAMPS-FABRER H., Principes d’une classification de l’industrie osseuse néolithique et de l’Âge des métaux dans le Midi méditerrannéen, Travaux du LAPEMO, 8 p.

CAMPS-FABRER 1979, CAMPS-FABRER H. (sub red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et l‘Âge des métaux. Première Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie de l’os préhistorique, Paris

CAMPS-FABRER 1979 a, CAMPS-FABRER H., Historique des recherches sur l’industrie de l’os préhistorique, Travaux du LAPEMO, 14 p.

120


Corneliu Beldiman

CAMPS-FABRER 1979 b, CAMPS-FABRER H., Introduction, în Camps-Fabrer 1979, p. 5-6

CAMPS-FABRER 1979 c, CAMPS-FABRER H., Principes d’une classification de l’industrie osseuse néolithique et de l’Âge des métaux dans le Midi méditerranéen, în Camps-Fabrer 1979, p. 17-26

CAMPS-FABRER 1982, CAMPS-FABRER H. (sub red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et l’Âge des métaux. Deuxiéme Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie de l’os préhistorique, Paris

CAMPS-FABRER 1982, CAMPS-FABRER H., L’industrie osseuse du site de Claparouse , Lagnes (Vaucluse ), în 21e Congres pré historique de France, Montauban-Cahors, 1979, Paris

CAMPS-FABRER 1985, CAMPS-FABRER H. (sub red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et l’Âge des métaux. Troisiéme Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie de l’os préhistorique, Paris

CAMPS-FABRER 1986, CAMPS-FABRER H., Le rôle de l’os dans la vie quotidienne des hommes préhistoriques, Travaux du LAPMO, 27 p.

CAMPS-FABRER 1987, CAMPS-FABRER H., Cuillers et louches préhistoriques: un nouvel art de vivre, Travaux du LAPMO, p. 11-46

CAMPS-FABRER 1988, CAMPS-FABRER H., L’industrie osseuse préhistorique et la chro-nologie, Travaux du LAPMO, p. 19-29

CAMPS-FABRER 1988 a, CAMPS-FABRER H., Avant-propos, în Delporte , Hahn , Mons et alii 1988, p. 2-4

CAMPS-FABRER 1988-1996, CAMPS-FABRER H. (sub red.), Fiches typologiques de l’in dustrie osseuse préhistorique. Cahiers I-VII, Aix – en - Provence, Treignes

CAMPS-FABRER 1989, CAMPS-FABRER H., Capsien du Maghreb et Natoufien du Proche Orient, Travaux du LAPMO, p. 71-104

CAMPS-FABRER 1990, CAMPS-FABRER H., Outillage osseux du Proche-Orient. Métho dologie, Travaux du LAPMO, p. 125-131

CAMPS-FABRER 1990 a, CAMPS-FABRER H., Fiche Poinçon sur metapode fendu de petit ruminant (8.), în Camps-Fabrer , Ramseyer, Stordeur et alii 1990, 16 p.

CAMPS-FABRER 1991, CAMPS-FABRER H., Fiche Epingle à tête discoidale (11. 7.), în Bar ge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer 1991, 5 p.

CAMPS-FABRER 1992, CAMPS-FABRER H., Compte rendu de la réunion de la Conm mission Internationale de Nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique, Saint-Germain-en-Laye , 11-15 mai 1992 (ms.)

CAMPS-FABRER 1993, CAMPS-FABRER H., L’emploi d’ossements humains durant l’Holocène sur le pourtour de la Méditerranée occidentale et dans les Pays voisins, Préh Anthr Méd, 2, p. 65-117

CAMPS-FABRER 1993 a, CAMPS-FABRER H., Le rôle de l’os dans les activités de l’Homme néolithique et de l’Âge des métaux, în Blanchet, Bulard, Constantin et alii 1993, p. 152-176

CAMPS-FABRER 1993 b, CAMPS-FABRER H., Compte rendu du Colloque international Industries sur matières dures animales. Evolution technologique et culturelle durant les temps préhistoriques, Treignes , Belgique, 3-8 mai 1993, Préh Anthr Méd, 2, p. 201-203

CAMPS-FABRER, BELLIER, CATTELAIN, OTTE, ORBAN 1993, CAMPS-FABRER H., BELLIER Cl., CATTELAIN P., OTTE M., ORBAN R. (sub red.), Industries sur matières dures animales. Evolution technologique et culturelle durant les temps préhistoriques. Colloque international (Pré-Actes), Treignes /Oignies -en-Thièrache

CAMPS-FABRER, BOURRELLY 1974, CAMPS-FABRER H., BOURRELLY L., Premiers résultats concernant les méthodes d’analyse et le traitement en ordinateur des objets en os de quelques gisements du Midi méditerranéen, în Camps-Fabrer 1974, p. 135-142

CAMPS-FABRER, BOURRELLY, NIVELLE 1974, CAMPS-FABRER H., BOURRELLY L., NIVELLE N., Lexique des termes déscriptifs de l’industrie de l’os (Vérsion no. 2), Université de Provence -C. N. R. S., Aix-en-Provence

CAMPS-FABRER, RAMSEYER 1991, CAMPS-FABRER H., RAMSEYER D., Fiche Manches en os rainurés latéralement (3. 6.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer 1991, p. 79-82

CAMPS-FABRER, RAMSEYER 1992, CAMPS-FABRER H. , RAMSEYER D. , F iches typologiques de l’industrie osseuse préhis torique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier V. Bâtons percés, baguettes, Treignes

CAMPS-FABRER, RAMSEYER, STORDEUR et alii 1990, CAMPS-FABRER H., RAM SEYER D., STORDEUR D. et alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhis torique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier III. Poinçons, pointes, poignards, aiguilles, Aix-en-Provence

CAMPS-FABRER, STORDEUR 1979, CAMPS-FABRER H., STORDEUR D., Orientation et défi nition des différentes parties d’un objet en os, în Camps-Fabrer 1979, p. 9-15

CAMPS-FABRER, CHOI 1991, CAMPS-FABRER H., CHOI S. -Y. 1991 Fiche Rondelle sur


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

mandibule de boeuf, în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabere 1991, 7 p.

CAMPS-FABRER, CHOI 1993, CAMPS-FABRER H., CHOI S. -Y., Fiche Cuillers type La Sarsa (6. 2.), în Allain , Averbouh , Barge-Mahieu , Beldiman 1993, p. 145-152

CAMPS-FABRER, D’ANNA 1977, CAMPS-FABRER H., D’ANNA A., Fabricat ion expérimentale d’outils à partir de métapodes de mouton et de tibias de lapin, în Camps-Fabrer 1977, p. 311-323

CAMPS-FABRER, PACCARD 1985, CAMPS-FABRER H., PACCARD M., L’industrie osseuse de la Grotte d’Unang, Malé mort-du-Comtat, Vaucluse , în Camps-Fabrer 1985, p. 44-55

CAMPS-FABRER, ROUDIL 1982, CAMPS-FABRER H., ROUDIL J. -L., L’industrie osseuse de la grotte de Combe Obscure , Lagorce -Ardèche , în Camps-Fabrer 1982, p. 33-59

CANTACUZINO 1967, CANTACUZINO Gh., Necropola preistorică de la Cernica şi locul ei în neoliticul românesc şi european (în lumina ultimelor descoperiri arheologice), SCIV, 18, 3, p. 379-400

CANTACUZINO 1969, CANTACUZINO Gh., The prehistoric necropolis of Cernica and its place in the Neolithic cultures of Romania and of Europe in the light of recent discoveries, Dacia, N. S., 13, p. 45-59

CANTACUZINO, FEDOROVICI 1970, CAN-TACUZINO Gh., FEDOROVICI C., Tombes néolithiques de parturientes de la nécropole de Cernica (IVe millénaire av. n. è.), Roumanie, în Proceedings of the VIIIth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences, Tokyo and Kyoto, 1968, III. Eth nology and Archaeology, Tokyo, p. 146-152

CANTACUZINO, MORINTZ 1963, CAN TA CUZINO Gh., MORINTZ S., Die jung steinzeitlichen Funde in Cernica (Bukarest), Dacia, N. S., 7, p. 68-77

CANTACUZINO, MORINTZ 1968, CANTA CUZINO Gh., MORINTZ S., Descoperirile arheologice de la Cernica şi importanţa lor pentru cunoaşterea vechilor culturi din ţara noastră, Bucureşti, 6, p. 22-25

CÂRCIUMARU 1977, CÂRCIUMARU M., Inter-glaciarul Boroşteni (Eem=Riss-Würm =Mikulino) şi unele consideraţii geocro nologice privind începuturile muste rianului în România pe baza rezultatelor palinologice din Peştera Cioarei-Boroşteni (jud. Gorj ), SCIVA, 28, 1, p. 19-36

CÂRCIUMARU 1980, CÂRCIUMARU M., Mediul geografi c în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din România , Bucureşti

CÂRCIUMARU 1985, CÂRCIUMARU M., La rélation homme-environnement, élément important de la dynamque de la société humaine au cours du Paléolithique et de l’Epipaléolithique sur le territoire de la Roumanie, Dacia, N. S., 29, 1-2, p. 7-34

CÂRCIUMARU 1987, CÂRCIUMARU M., Mărturii ale artei rupestre preistorice în România , Bucureşti

CÂRCIUMARU 1989, CÂRCIUMARU M., Contexte stratigrapique, paléoclimatique et geochro-nologique des civilisations du Palé olithique moyen et supérieur en Roumanie, L’Anthropologie (Paris ), 93, 1, p. 99-122

CÂRCIUMARU 1989 a, CÂRCIUMARU M., Boroşteni, în Barnea 1989, p. 297

CÂRCIUMARU 1992, CÂRCIUMARU M., Ré con-stitution du paléo-milieu et la géochro nologie du Pléistocène supérieur de Roumanie, Rev RG, 36, p. 63-70

CÂRCIUMARU 1993, CÂRCIUMARU M., Paléoenvironnements et chronostratigraphie du Paléolithique moyen et supérieur en Roumanie, în Bánesz, Kozlowski 1993, p. 224-231

CÂRCIUMARU 1995, CÂRCIUMARU M., La transition du Paléolithique moyen au Paléo lithique supérieur en Roumanie: contexte paléoclimatique et chronologique, în Gábori, Gábori-Csánk, Dobosi 1995, p. 101-104

CÂRCIUMARU 1997, CÂRCIUMARU M., Paleoetnobotanica. Studii în preistoria şi proto-istoria României , Academia Română, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Universitatea „Valachia“ Târgovişte , Facul tatea de Ştiinţe Umaniste, Istorie-Arheologie, Iaşi

CÂRCIUMARU 1998, CÂRCIUMARU M. (sub red.), Lucrările Sesiunii Naţionale de Comu nicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Arheologie-Istorie, 2, Târgovişte , 10-11 aprilie 1998, Universitatea „Valahia“, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Specializarea Istorie-Arheologie, Târgovişte

CÂRCIUMARU et alii 1995, CÂRCIUMARU M. et alii, Săpăturile arheologice din Peştera Cioarei-Boroşteni (campania 1995), în Cârciumaru , Diaconescu 1995, p. 17-18

CÂRCIUMARU, BITIRI-CIORTESCU 1994, CÂRCIUMARU M., BITIRI-CIORTESCU M., Boroşteni, în Preda 1994, p. 198

C Â R C I U M A R U , D I A C O N E S C U 1 9 9 5 , CÂRCIUMARU M., DIACONESCU M. (sub red.), Lucrările Simpozionului de arheologie, Universitatea „Valahia“, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Secţia Istorie-Arheologie, 23-25 noiembrie 1995, Târgovişte

122


Corneliu Beldiman

CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1996 a, CÂR-CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în Barnea 1996, p. 422

CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1996 b, CÂR-CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în Stoica 1996, p. 13-14

CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1997 a, CÂR-CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în Barnea 1997, p. 374

CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1997 b, CÂRCIU-MARU M., DOBRESCU R., Paleoliticul superior din Peştera Cioarei (Boroşteni), SCIVA, 48, 1, p. 31-62

CÂR CIUMARU, DOBRESCU 1997 c, CÂR-CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în Stoica 1997, p. 5

CÂRCIUMARU, DOBRESCU, ANGHELINU et alii 1997, CÂRCIUMARU M., DOBRESCU R., ANGHELINU M. et alii, Mărturii de artă paleolitică în Peştera Cioarei de la Boroşteni, com. Peştişani , jud. Gorj , Litua, 7, p. 19-28

CÂRCIUMARU, OTTE, DOBRESCU 1996, CÂRCIUMARU M., OTTE M., DOBRESCU R., Objets de parure découverts dans la Grotte Cioarei (Boroşteni, dép. de Gorj -Roumanie), Préh Eur, 9, p. 403-415

CÂRCIUMARU, OTTE, ULRIX-CLOSSET 1995, CÂRCIUMARU M., OTTE M., ULRIX-CLOSSET M., Séquence pléistocène à la „Peştera Cioarei“ (Grotte des Corbeaux) à Boroşteni en Olténie, Préh Eur, 7, p. 35-46

CÂRCIUMARU, PAVEL, DINCĂ 1995, CÂR-CIUMARU M., PAVEL R., DINCĂ R., Trei obiecte de artă descoperite în peştera Cioarei-Boroşteni (com. Peştişani , jud. Gorj ), în Cârciumaru , Diaconescu 1995, p. 46-48

CÂRCIUMARU, ULRIX-CLOSSET 1995, CÂR-CIUMARU M., ULRIX-CLOSSET, Paléo-environnemet et adaptation culturelle des néanderthaliens de la grotte Cioarei à Boroş teni (Roumanie), în Otte 1995, p. 143-160

CÂRCIUMARU, BELDIMAN 1995, CÂR CIUMARU M., BELDIMAN C., Boroşteni, în Stoica 1995, p. 12

CÂRCIUMARU, CHIRICA 1987, CÂR CIU MARU M., CHIRICA V., Découverte d’art paléolithique sur le territoire de la Roumanie, în Chirica 1987a, p. 63-72

CÂRCIUMARU, GLĂVAN 1975, CÂRCIU MARU M. , GLĂVAN V. , Anal iza pol in ică ş i granulometrică a sedimentelor din Peştera Gura Cheii (Râşnov), SCIVA, 26, 1, p. 9-15

CÂRCIUMARU, ŢUŢUIANU 1998, CÂRCIU MARU R., ŢUŢUIANU M., Paleoliticul superior din Peştera Cioarei, Boroşteni, jud. Gorj – Privire

generală interdisciplinară, în Cârciumaru 1998, p. 56-61

CATTELAIN 1988, CATTELAIN P., Fiches typo-logiques de l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier II. Propulseurs, Aix-en-Provence

CAUVIN, STORDEUR 1978, CAUVIN M. -Cl., STORDEUR D., Les outillages lithiques et osseux de Mureybet, Syrie (Fouilles Van Loon 1965), Paris

CĂSTĂIAN 1995, CĂSTĂIAN M., Contribuţii la repertoriul arheologic al zonei Orăştie, BCSS, 1, p. 39-52

CHAUVET 1910, CHAUVET G., Os, ivoires et bois de renne ouvrés de la Charente . Hypothèses paléthnographiques (Collection G. Chauvet ), Extrait du Bulletin de la Société archéologique et historique de la Charente 1910, Angoulême

CHAVAILLON et alii 1978, CHAVAILLON J. et alii, Le début et la fi n de l’Acheuléen à Melka Kunturé : méthodologie pour l’étude des changements de civilisation, BSPF, 75, p. 105-115

CHIRICA 1975, CHIRICA V., Descoperiri pale olitice în aşezarea de la Mitoc (jud. Botoşani ), Arh Mold, 8, p. 7-14

CHIRICA 1980, CHIRICA V., Aşezările paleolitice de la Mitoc, Rezumatul tezei de doctorat, Conducător ştiinţifi c prof. dr. doc. M. Petrescu-Dîmboviţa, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi

CHIRICA 1982, CHIRICA V., Amuleta-pandantiv de la Mitoc, jud. Botoşani , SCIVA, 33, 2, p. 229-231

CHIRICA 1983, CHIRICA V., Amuleta-pandantiv de la Mitoc şi unele aspecte ale artei şi magiei în paleoliticul superior est-carpatic, St Ant Arch, 1, p. 38-44

CHIRICA 1984 a, CHIRICA V., Paleoliticul din zona Prutului Mijlociu, Acta MM, 4-5, p. 9-44

CHIRICA 1984 b, CHIRICA V., Datarea prin C-14 a unor locuiri gravettiene de la Mitoc – „Malu Galben“, com. Mitoc, jud. Botoşani , SCIVA, 35, p. 74-79

CHIRICA 1986, CHIRICA V., La chronologie relative et absolute des habitats aurignaciens et gravettiens de la Roumanie, în Allsworth-Jones 1986, 32 p.

CHIRICA 1987 a, CHIRICA V. (sub red.), La genèse et l’évolution des cultures paléo lithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI II, Iaşi

CHIRICA 1987 b, CHIRICA V., La genèse et l’évo-lution des cultures du Paléolithique supérieur dans la zone du Prut Moyen d’après les recherches récentes, în Chirica 1987 a, p. 25-40

CHIRICA 1988, CHIRICA V., Unele observaţii cu privire la începuturile paleoliticului superior în zona Prutului Mijlociu, Arh Mold, 12, p. 11-22


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

CHIRICA 1989, CHIRICA V., The Gravettian in the East of the Romanian Carpathians, BAI III, Iaşi

CHIRICA 1990, CHIRICA V., La présence des pointes foliacées dans le Paléolithique supérieur de la Roumanie, în Kozlowski 1990, p. 163-171

CHIRICA 1991 a, CHIRICA V., Le Paléolithique supérieur et fi nal au Nord du Danube inférieur, în Montet-White 1991, p. 2-7

CHIRICA 1991 b, CHIRICA V., Le Gravettien à l’Est des Carpates, în Montet-White 1991, p. 10-16

CHIRICA 1991 c, CHIRICA V., La recherche du Paléolithique supérieur sur le territoire de la Roumanie (1986-1990), în Otte 1991, p. 21-26

CHIRICA 1993, CHIRICA V., La géochronologie du Gravettien de la Moldavie à la lumière des recherches de Mitoc – „Malu Galben“, în Pavúk 1993, p. 72-75

CHIRICA 1994, CHIRICA V., Paleoliticul de la Mitoc, SCIVA, 45, 3, p. 267-272

CHIRICA 1995, CHIRICA V., Le Paléolithique de la zone du Prut Moyen, Mem Antiq, 20, p. 7-34

CHIRICA 1995 a, CHIRICA V., Les pièces bifa ciales et la transition de Paléolithique moyen au Paléo-lithique supérieur en Roumanie, în Gábori, Gábori-Csánk, Dobosi 1995, p. 105-109

CHIRICA 1996 a, CHIRICA V., La formation des complèxes mésolithiques dans les Balkans et en Roumanie, în Kozlowski , Tozzi 1996, p. 79-90

CHIRICA 1996 b, CHIRICA V., Paleoliticul superior din zona Prutului Mijlociu. Noi puncte de vedere, în Cârciumaru , Diaconescu 1996, p. 41-42

CHIRICA 1998, CHIRICA V., Aurignacianul de la Mitoc – „Malu Galben“, comunicare susţinută la Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifi ce a Muzeului Naţional de Istorie a României , Bucureşti, 26-27 noiembrie 1998

CHIRICA 1998 a, CHIRICA V., Le Paléolithique de Mitoc, Cercet Ist, 17/1, p. 47-75

CHIRICA 1999, CHIRICA V., Kul’tura Ripičeni-Brynzeni, Stratum Plus, 1, p. 164-167

CHIRICA, PĂUNESCU, ALEXANDRESCU 1996, CHIRICA V., PĂUNESCU Al., ALEXAN-DRESCU E., Le Paléolithique supérieur de Roumanie (1991-1996), în Otte 1996, p. 41-60

CHIRICA, BORZIAC, CHETRARU 1996, CHIRICA V., BORZIAC I., CHETRARU N., Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI V, Iaşi

CHIRICA, CHIRICA 1995, CHIRICA V., CHIRICA C. V., Le milieu géographique et la culture gravettienne à l’Est des Carpates, în Otte 1995, p. 161-180

CHIRICA, MONAH 1991, CHIRICA V., MONAH D. (sub red.), Le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie en contexte européen, BAI IV, Iaşi

CHIRICA, TANASACHI 1984, CHIRICA V., TANASACHI M., Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi , vol. 1, Iaşi

CHOLLOT-VARAGNAC 1980, CHOLLOT-VARAGNAC M., Les origines du graphisme symbolique. Essai d’analyse des écritures primitives, Paris

CHRISTENSEN 1997, CHRISTENSEN M., The depositional formation process of usewear polish and its implications for the identification of worked material. Tools used in ivory working in the Upper Palaeolithic, Por Raz Slov, 24, p. 99-112

CIHÓ, NISTOR, ZAHARIA 1997, CIHÓ M., NISTOR Vl., ZAHARIA D. (sub red.), Timpul Istoriei. Memorie şi patrimoniu. In honorem emeritae Ligiae Bârzu , Universitatea din Bu cu reşti – Facultatea de Istorie, Centrul de Isto rie Comparată a Societăţilor Antice, Bucureşti

CIUCĂ 1983, CIUCĂ R. (sub red.), Ialomiţa. Mate-riale de istorie agrară a României , Slobozia

CIUGUDEAN 1995, CIUGUDEAN D., O unealtă neolitică pentru decorat ceramică, Apulum, 32, p. 9-12

CIUTĂ 1997, CIUTĂ M., Contribuţii la repertoriul arheologic al neoliticului timpuriu în Depre siunea Braşovului, Apulum, 34, p. 5-35

CIUTĂ 1998, CIUTĂ M., O locuinţă de suprafaţă aparţinând neoliticului timpuriu, descoperită la Şeuşa – „La cărarea morii“ (com. Ciugud , jud. Alba ), Apulum, 35, p. 1-15

CIUTĂ 2005, CIUTĂ M. -M., Începuturile neoliticului timpuriu în spaţiul intracarpatic transilvănean, Bibliotheca Universitatis Apulensis XII, Alba Iulia

CLARK 1978, CLARK J. G. D., Excavations at Star Carr. An Early Mesolithic Site at Seamer near Scar-borough, Yorkshire, Third edition, Cambridge

CLEYET-MERLE 1990, CLEYET-MERLE J. -J., La Préhistoire de la pêche, Collection des Hesperides, Paris

CLOTTES 1990, CLOTTES J. (dir.), L’art des objets au Paléolithique. 1: L’art mobilier et son contexte; 2. Les voies de la recherche, Actes du Colloque international de Foix - Mas d’Azil novembre 1987, Paris

ČOHADZIEV, BAKAMSKA 1990, ČOHADZIEV S., BAKAMSKA A., Etude du site néolithique ancien de Krainitsi dans le dép. de Küstendil, St Praeh, 10, p. 51-76

COLLIN, JARDON-GINER 1993, COLLIN F., JARDON-GINER P., Travail de la peau avec des grattoirs emmanchés. Réfl exions sur des bases expérimentales et ethnographiques, în An derson, Beyries, Otte , Plisson 1993, p. 105-117

124


Corneliu Beldiman

COMAN 1980, COMAN Gh., Statornicie, conti-nuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui, Bucureşti

COMŞA 1959, COMŞA E., La civilisation Criş sur le territoire de la R. P. Roumaine, Acta AC, 1, 2, p. 173-184

COMŞA 1966, COMŞA E., Materiale de tip Starčevo descoperite la Liubcova, r. Moldova Nouă, SCIV, 17, 2, p. 355-361

COMŞA 1969, COMŞA E., Données concernant la civilisation de Vinča du Sud-Ouest de la Roumanie, Dacia, N. S., 13, p. 11-44

COMŞA 1973, COMŞA E., Parures néolithiques en coquillages marins découvertes en territoire roumain, Dacia, N. S., 17, p. 61-76

COMŞA 1974, COMŞA E., Istoria comunităţilor culturii Boian , „Biblioteca de Arheologie“ XXIII, Bucureşti

COMŞA 1976, COMŞA E., Figurines d’os d’épo que néolithique dans le territoire de la Roma nie, în Festschrift für Richard Pittioni zum siebzigsten Geburtstag, Wien, p. 158-166

COMŞA 1976 a, COMŞA E., Date despre un tip de figurină neolitică de os, SCIVA, 27, 4, p. 557-564

COMŞA 1978, COMŞA E., Contribution à l’étude de la culture Criş en Moldavie (le site de Glăvăneştii Vechi), Dacia, N. S., 22, p. 9-36

COMŞA 1979, COMŞA E., Les figurines en os appartennant à la phase moyenne de la culture Gumelniţa , Dacia, N. S., 23, p. 69-77

COMŞA 1983, COMŞA E., La chasse en Olténie à l’époque néolithique, Dacia , N. S., 27, p. 185-192

COMŞA 1985, COMŞA E., Pescuitul în epoca neo li tică din sudul României , CCDJ, 1, p. 17-24

COMŞA 1986, COMŞA E., Date despre har poanele din epoca neolitică din Muntenia , CCDJ, 2, p. 43-49

COMŞA 1990, COMŞA E., Complexul neolitic de la Radovanu, CCDJ, 8, Călăraşi

COMŞA 1991, COMŞA E., Aşezarea de tip Criş de la Valea Lupului , Arh Mold, 14, p. 5-35

COMŞA 1991 a, COMŞA E., Despre fi gurinele plate de os, de la sfârşitul culturii Gumelniţa , de pe teritoriul României , Peuce, 10, p. 9-12

COMŞA 1995, COMŞA E., Figurinele antro pomorfe din epoca neolitică pe teritoriul Româ niei , „Biblioteca de Arheologie“ LIII, Bucureşti

COMŞA 1995 a, COMŞA E., Un obiect de os din aşezarea gumelniţeană de la Vărăşti, CCDJ, 13-14, p. 49-51

COMŞA 1996, COMŞA E., Viaţa oamenilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic în mileniile 7 – 4 î. Hr., Bucureşti

COMŞA 1998, COMŞA E., Importanţa cultivării plantelor în epoca neolitică pe teritoriul Munteniei , Cercet Ist, 17/1, p. 101-112

COMŞA 1998 a, COMŞA E., Ocupaţiile principale ale comunităţilor Starčevo-Criş din Moldova , Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 21-28

CONKEY-FRITZ 1977, CONKEY-FRITZ M., Understanding variability in Cantabrian Magdalenian bone assemblages by means of cluster analysis techniques: morphological variability among single-bevelled pieces, în Camps-Fabrer 1977, p. 143-159

COOK 1986, COOK J. 1986 The Application of Scanning Electron Microscopy to Taphonomic and Archaeological Problems, în Roe 1986, p. 143-163

CORCHON RODRIGUEZ 1986, CORCHON RO DRI-GUEZ S. 1986 El arte mueble paleolitico cantabrico: contexto y analisis interno, Centro de Investigation y Museo de Altamira, Monografi as no. 16, Madrid

CORDY, TOUSSAINT, BECKER 1992, CORDY J. -M., TOUSSAINT M.,

BECKER A., Les objets archéologiques du Trou de la Heid à Comblain-au-Pont (Province de Liège, Belgique), Bull CW, 32, p. 31-41

CORDY, UDRESCU 1992, CORDY J. -M., UDRESCU M., La faune holocène du Trou de la Heid à Comblain-au-Pont (Province de Liège, Belgique), Bull CW, 32, p. 43-48

CRÂŞMARU 1977, CRÂŞMARU A., Drăguşeni. Contribuţii la o monografie arheologică , Botoşani

CREMADES 1991, CREMADES M., Approche expérimentale de la gravure sur os et bois de renne au Paléolithique supérieur, în Archéologie expérimentale. Actes du Colloque International „Experimentation en arché ologie: Bilan et perspectives“, Archéodrome de Beaune, avril 1988, 2. La Terre, l’os et la pierre, la maison et les champs, Coll. „Archéologie aujourd’hui“, Paris , p. 56-62

CREMADES 1992, CREMADES M., Analyse et reconstitution technologique en art mobilier paléolithique. L’exemple du glouton gravé sur bâton perforé de La Madeleine (Dordogne ), L’Anthropologie (Paris ), 96, 2-3, p. 319-336

CRIŞAN et alii 1997, CRIŞAN S. et alii, Des coperiri arheologice la Şeuşa – „La Cărarea Morii“ (com. Ciugud , jud. Alba ), BCSS, 3, p. 27-40

D’ERRICO 1986, D’ERRICO F., L’emploi des répliques en vernis pour l’étude de surfaces des pseudo-instruments en os, în Patou 1989, p. 57-67


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

D’ERRICO 1994, D’ERRICO F., L’art gravé azilien. De la technique à la signification, XXXIe

Supplément à Gallia Préhistoire, Paris D’ERRICO 1995, D’ERRICO F., A new model and its

implications for the origin of writing: La Marche antler revisited, CAM, 5, p. 3-46

D’ERRICO, GIACOBINI 1985, D’ERRICO F., GIACOBINI G., Approche méthodologique de l’analyse de l’outillage osseux. Un exemple d’étude, L’Anthropologie (Paris ), 89, 4, p. 457- 472

D’ERRICO, GIACOBINI, MOIGNE 1984, D’ERRICO F., GIACOBINI G., MOIGNE A. -M., Un pseudo - bouton néolithique de la grotte d’Unang (Vaucluse ). Approche métho dologique et étude interpretative, Cahiers Ligures de Préhistoire et de Protohistoire, Nouvelle Série, 1, p. 73-83

D’ERRICO, GIACOBINI, PUECH 1984, D’ERRICO F., GIACOBINI G., PUECH P., Les repliques en vernis des surfaces osseuses façonnées: étude expérimentale, BSPF, 81, 6, p. 169-170

DALES, KENOYER 1977, DALES G. F., KENOYER J. M., Shell Working at Ancient Balakot, Pakistan, Expedition, 19, 2, p. 13-19

DART 1925, DART R., Australopithecus Africanus: the Man-Ape of South Africa , Nature, 115 (2884), p. 195-199

DART 1957, DART R., The Osteodontokeratic Culture of Australopithecus Prometheus, Transvaal Museum Memoirs No. 10, Transvaal

DAUVOIS 1977 a, DAUVOIS M., Travail expé-rimental de l’ivoire: sculpture d’une statuette féminine, în Camps-Fabrer 1977, p. 219-273

DAUVOIS 1977 b, DAUVOIS M., Stigmates d’usure présentés par des outils de silex ayant travaillé l’os. Premiers résultats, în Camps-Fabrer 1977, p. 275-292

DAVID, CROITOR 1997, DAVID A., CROITOR R., Severnyj olen’ (Rangifer tarandus L.) v paleolite Moldovy, în Vestigii arheologice din Moldova , Chişinău , p. 18-36

DEFFARGES, LAURENT, SONNEVILLE-BORDES 1974, DEFFARGES R. , LAURENT P. , SONNEVILLE-BORDES D. de, Les harpons de l’abri Morin (commune de Pessac-sur-Dordogne ), în Camps-Fabrer 1974, p. 193-212

DEFLEUR 1985, DEFLEUR A., Présentation de quelques outils en os de la Grotte de Rigabe (Artigues-Var), în Patou 1985, p. 47-50

DEFLEUR 1988, DEFLEUR A., Contribution à la connaissance de l’ industrie osseuse du Paléolithique moyen, BSPF, 85, 5, p. 138-140

DEFLEUR 1989, DEFLEUR A., Un racloir en os à la Grotte des Cendres (Plan d’Aups, Var), în Patou

1989, p. 33-34DELPORTE 1990, DELPORTE H. 1990 Découverte

et classifi cation de l’art mobilier au XIXe siècle, în Clottes 1990, p. 9-11

DELPORTE, HAHN, MONS et alii 1988, DELPORTE H., HAHN J., MONS L. et

alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps - Fabrer). Cahier I. Sagaies, Aix-en-Provence

DELPORTE, MONS 1988, DELPORTE H., MONS L., Fiche Sagaie à double pointe (7), în Delporte , Hahn , Mons et alii 1988, 11 p.

DELPORTE, MONS 1988 a, DELPORTE H., MONS L., Fiche Sagaie à biseau simple (3), în Delporte , Hahn , Mons et alii 1988, 18 p.

DEMOULE, LICHARDUS-ITTEN 1994, DEMOULE J. -P., LICHARDUS-ITTEN M., Fouilles franco-bulgares du site néolithique ancien de Kovačevo (Bulgarie du Sud - Ouest). Rapport préliminaire (campagnes 1986 -1993), BCH, 118/2, p. 561-645

DERAPRAHAMIAN 1987, DERAPRAHAMIAN G., Quelques ré f lex ions à la lumière des émmanchements modernes, în Stordeur 1987, p. 318-322

DERGACHEV, SHERRATT, LARINA 1991, DERGACHEV V., SHERRATT A., LARINA O., Recent results of Neolithic research in Moldavia. (URSS), OJA, 10, 1, p. 1-16

DEWEZ 1974, DEWEZ M., Typologie osseuse, în Camps-Fabrer 1974, p. 147-149

DEWEZ 1974 a, DEWEZ M., Rémarques sur la pondération des traits distinctifs en typologie, BSPF, 71, C. R. S. M., 8-9, p. 254-256

DINAN 1994, DINAN E. H., Tehnologia şi materiile prime litice în aşezarea neolitică de la Foeni - „Sălaş“, comunicare prezentată la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Bucureşti, noiembrie 1994

DINAN, NICA 1995, DINAN E. H., NICA M., Tehnologia litică în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia , Arh Olt, 10, p. 3-11

DJINDJIAN 1991, DJINDJIAN F., Méthodes pour l’archéologie, Paris

DRAGOMIR 1996, DRAGOMIR I. T., Monografi a arheologică a Moldovei de Sud. I, Danubius, 16, Galaţi

DRAGOMIR 1996 a, DRAGOMIR I. T., Trei brăzdare de aratru cucuteniene descoperite în regiunea de sud a Moldovei , în Dragomir 1996, p. 133-138

DRAGOMIR 1996 b, DRAGOMIR I. T., Diferite tipuri de unelte agricole specifice orânduirii comunei primitive, descoperite în sudul Moldovei , în Dragomir 1996, p. 139-163

126


Corneliu Beldiman

DRAGOMIR 1996 c, DRAGOMIR I. T., Ocupaţiile comunităţilor neo-eneolitice de aspect cultural Stoicani-Aldeni, în Dragomir 1996, p. 165-185

DRAŞOVEAN 1996, DRAŞOVEAN Fl. (sub red.), The Vinča Culture, its Role and Cultural Connections. International Symposium on the Vinča culture, its Role and Cultural Connec ti ons, Timişoara, Romania, october 1995, Mu se um anaticum Temesiense, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica II, Timi şoara

DRAŞOVEAN 1996, DRAŞOVEAN Fl., Cultura Vinča târzie (faza C) în Banat , Museum Banaticum Temesiense, Bibliotheca Historica et Archae-ologica Banatica I, Timişoara

DUMITRESCU 1924, DUMITRESCU Vl., Dé cou-vertes de Gumelniţa , Dacia, 1, p. 325-342

DUMITRESCU 1925, DUMITRESCU Vl., Les fouilles de Gumelniţa , Dacia, 2, p. 88-98

DUMITRESCU 1931, DUMITRESCU Vl., Figurinele antropomorfe de os din civilizaţia eneolitică balcano-danubiană, în Închinare lui Nicolae Iorga cu ocazia împlinirii a 60 de ani, Cluj , 12 p. (extras)

DUMITRESCU 1938, DUMITRESCU Vl., Les fi gurines anthropomorphes en os du Sud-Est de l’Europe, Revue Internationale des Etudes Balkaniques, 2, 6, p. 371-382

DUMITRESCU 1957, DUMITRESCU Vl., Le dépôt d’objets de parure de Hăbăşeşti et le problème des rapports entre les tribus de la civilisation de Cucuteni et les tribus des steppes pontiques, Dacia, N. S., 1, p. 73-85

DUMITRESCU 1965, DUMITRESCU Vl. , Principalele rezultate ale primelor două campanii de săpături din aşezarea neolitică târzie de la Căscioarele , SCIV, 16, 2, p. 227-243

DUMITRESCU 1966, DUMITRESCU Vl., Gumelniţa . Sondajul stratigrafic din 1960, SCIV, 17, 1, p. 59-63

DUMITRESCU 1974, DUMITRESCU Vl., Arta preistorică în România , Bucureşti

DUMITRESCU 1980, DUMITRESCU Vl., The Neolithic Settlement at Rast (South-West Oltenia , Romania), BAR Int’l Series 72, Oxford

DUMITRESCU et alii 1954, DUMITRESCU Vl. et alii, Hăbăşeşti. Monografie arheologică , Bucureşti

DUMITRESCU, BOLOMEY, MOGOŞANU 1982, D U M I T R E S C U V l . , B O L O M E Y A l . , MOGOŞANU Fl., The Prehistory of Romania from the Earliest Times to 1000 B. C., în Boardman et alii 1982, p. 1-74

DUMITRESCU, BOLOMEY, MOGOŞANU 1983, D U M I T R E S C U V l . , B O L O M E Y A l . , MOGOŞANU Fl., Esquisse d’une Préhistoire de

la Roumanie jusqu’à la fi n de l’Âge du bronze, Bucureşti

DUMITRESCU, BĂNĂŢEANU 1965, DUMI-TRESCU Vl., BĂNĂŢEANU T., A propos d’un soc de charrue primitive, en bois de cerf, découvert dans la station néolithique de Căscioarele , Dacia, N. S., 9, p. 59-67

DUMITROAIA 1994, DUMITROAIA Gh., Depunerile neo-eneolitice de la Lunca şi Oglinzi, judeţul Neamţ , Mem Antiq, 19, p. 7-82

EFREMOV 1940, EFREMOV I. A., Taphonomy, a new branch of paleontology, Pan American Geologist, 74, p. 81-83

EL SUSI 1985, EL SUSI G., Prezenţa lui Equus (Asinus) Hydruntinus Reg. în aşezarea vinčiană de la Gornea - „Căuniţa de Sus“ (jud. Caraş - Severin), Banatica, 8, p. 79-82

EL SUSI 1987 a, EL SUSI G., Analiza materialelor faunistice provenite din aşezările Starčevo – Criş de la Gornea - „Locurile Lungi“ şi Moldova Veche - „Rât“ (jud. Caraş - Severin), Acta MN, 22-23, 1985-1986, p. 41-50

EL SUSI 1987 b, EL SUSI G., Economia animalieră a comunităţii vinčiene timpurii de la Gornea - „Căuniţa de Sus“, Banatica, 9, p. 43-56

EL SUSI 1991, EL SUSI G. 1991 La faune de l’établissement vinčien de Liubcova - „Orniţa“ (dép. de Caraş-Severin), Banatica, 11, p. 9-17

EL SUSI 1991 a, EL SUSI G., Analiza resturilor de faună din aşezarea Starčevo -Criş de la Pojejena – „Nucet“ (jud. Caraş-Severin), Rev Muz, 2, p. 20-24

EL SUSI 1995, EL SUSI G., Studiu anatomo-comparat al resturilor osteologice descoperite în siturile din holocenul Banatului (studii arheozoologice în sud-vestul României ), teză de doctorat sub con-ducerea prof. univ. dr. Sergiu Haimovici, Iaşi (ms.)

EL SUSI 1996, EL SUSI G., Vânători , pescari şi crescători de animale în Banatul mileniilor VI î. d. Ch. – I d. Ch. Studiu arheozoologic, Museum Banaticum Temesiense, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica III, Timişoara

EXTEBERRIA, HERRASTI, IGNACIO VEGAS 1995, EXTEBERRIA F., HERRASTI L., IGNACIO VEGAS J., Arrow wounds during Prehistory in the Iberian Peninsula with re gard to San Juan ante Portam Latinam, în Batista, Campillo, Carreras 1995, p. 141-145

FARIZY 1990, FARIZY C. (dir.), Paléolithique moyen récent et Paléolithique supérieur ancien en Europe. Rupture et transition: examen critique des documents arché ologiques. Actes du Colloque International de Nemours mai 1988, Mémoires du Musée de Préhistoire de l’Ile de France no. 3, Nemours, Ed. A. P. R. A. I. F.


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

FERRIER 1971, FERRIER J., Pendeloques et amulettes d’Europe. Anthologie et réflexions, Périgueux

FERUGLIO 1992, FERUGLIO V., Fiche Ba guettes demi-rondes (2. 1.), în Barge-Mahieu , Camps-Fabrer , Feruglio et alii 1992, p. 71-86

FEUSTEL 1973, FEUSTEL R., Technik der Stein zeit. Archäolithikum - Mesolithikum, Weimar

FEUSTEL 1974, FEUSTEL R., Die Kniegrotte. Eine Magdalénien – Station in Thüringen, Weimar

FLORESCU 1996, FLORESCU Cr., Câteva consideraţii privind uneltele de piatră şlefuită descoperite în staţiunile de la Alba Iulia -„Lumea Nouă“ şi Limba-„Bordane“, comu nicare susţinută la Conferinţa Naţională a Studenţilor din Facultăţile de Istorie, Sibiu , decembrie 1996

FLORESCU, FLORESCU, OPRIŞ 1978, FLO RESCU E., FLORESCU R., OPRIŞ I., Comori arheologice în Regiunea Porţile de Fier. Catalog de expoziţie, Bucureşti

FLORESCU, MICLEA 1980, FLORESCU R., MICLEA I., Strămoşii românilor. Vestigii milenare de cultură şi artă. Preistoria Daciei, Bucureşti

FÖRSTER, BOCŞAN, ŢEICU 1995, FÖRSTER H., BOCŞAN N., ŢEICU D. (sub red.), Kulturraum Mittlere und Untere Donau: Traditionen und Perspektiven des Zusammenlebens (Spaţiul cultural al Dunării Mijlocii şi Inferioare: tradiţii şi perspective ale convieţuirii), Reşiţa

FOSSE 1992, FOSSE Ph., Taphonomie des grands mammifères pléistocènes: essai de défi nition, Préh Anthr Méd, 1, p. 169-177

FREEMAN, PATOU 1989, FREEMAN L. G., PATOU M. (sub red.), L’Homme de Néanderthal. Actes du Colloque International de Liège (4-7 décembre 1986), Vol. 6: La Subsistence, ERAUL 33, Liège

FRENŢIU, LAZAROVICI 1993, FRENŢIU M., LAZAROVICI Gh., Serierea şi cronologia unor complexe arheologice de la Gornea, Arh Mold, 16, p. 295-30

FRITZ, MENU, TOSELLO, WALTER 1993, FRITZ C., MENU M., TOSELLO G., WALTER Ph., La gravure sur os au Magda lénien: é tude microscopique d’une côte de la grotte de La Vache (comm. d’Alliat, Arriège), BSPF, 90, 6, p. 411-425

GÁBOR RÉZI 1995, GÁBOR RÉZI K., Neolithic Clay Trinkets, Comm Arch Hung, 1994-1995, p. 5-25

GÁBORI, GÁBORI-CSÁNK, DOBOSI 1995, GÁBORI M., GÁBORI-CSÁNK V., DOBOSI V. T. (sub red.), Les industries à pointes foli acées d’Europe Centrale. Actes du colloque: „Les

premières découvertes de Paléolithique à Miskolc et la question des industries à pièces foliacées de l’Europe Centrale dans leur cadre chronologique, paléoécologique, paléontologique, Miskolc, 10-15 septembre 1991, Paléo. Revue d’archéologie préhis torique. Supplément no. 1, Musée National de Préhistoire, Les Eyzies

GALBENU 1963, GALBENU D., Neolitičeskaja masterskaja dlja brabotki ukrašenii v Hâršove, Dacia, N. S., 7, p. 507-509

GALLAY 1977, GALLAY A., Le Néolithique moyen du Jura et des plaines de la Saône. Contribution à l’étude des rélations Chassey-Cortaillod-Michelsberg, Antiqua 6, Frauenfeld

GARANGER 1992, GARANGER J. (dir.), La Préhistoire dans le monde. Nouvelle édition de La Préhistoire d’André Leroi-Gourhan , „Nouvelle Clio“, Paris

GARAŠANIN 1973, GARAŠANIN M., Prais torija Srbije, Belgrad

GAUL 1948, GAUL J. H., The Neolithic Period in Bulgaria , BASPR, 16, p. 193-245

GAUTIER, LOPEZ BAYON 1993, GAUTIER A., LOPEZ BAYON I., La faune de l’atelier aurignacien de Mitoc-„Malu Galben“ (Moldavie roumaine), Préh Eur, 3, p. 77-82

GEORGIEV 1967, GEORGIEV G. I., Beiträge zur Erforschung des Neolithikums und der Bronzezeit in Südbulgarien, Arch Austr, 42, p. 15-73

GEORGIEV 1981, GEORGIEV G. I., Die neolitische Siedlung bei Čavdar, Bezirk Sofi a, Izvestija Sofi a. Cultures préhistoriques en Bulgarie, 36,

GEORGIEV et alii 1986, GEORGIEV G. I. et alii, Die neolitische Siedlung Kremenik bei Sapareva Banja, Bezirk Kjustendil , St Praeh , 8, p. 108-151

GHEORGHIU, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, HAAS et alii 1954, GHEORGHIU Al., NI COLĂESCU-PLOPŞOR C. S., HAAS N. et alii, Raport preliminar asupra cercetărilor de paleontologie umană de la Baia de Fier (reg. Craiova) din 1951, Probl Antr, 1, p. 73-86

GHOSH 1974, GHOSH A., Osteodontokeratic Industry from India, în Camps-Fabrer 1974, p. 151-156

GIACOBINI 1982, GIACOBINI G., I butons en os o „fibule musteriane“. Cenni di biomecanica dell’osso ed ipotesi interpretativa, Preistoria Alpina, 18, p. 243-256

GIROD, MASSENAT 1900, GIROD P., MASSENAT E., Les stations de l’Âge du Renne dans les vallées de la Vézère et de la Corrèze, Paris

GLÄSER 1996, GLÄSER R., Zur Absoluten Datierungen der Vinča -Kultur anhand von 14C Daten, în Draşovean 1996, p. 175-212

128


Corneliu Beldiman

GREENFIELD, DRAŞOVEAN, KUIJT 1994, GREENFIELD H. J., DRAŞOVEAN Fl., KUIJT I., Preliminary Report on the 1992 Excavations at Foeni – „Sălaş“, an Early Neolithic Starčevo – Criş Settlement in the Romanian Banat , AB, 3, p. 45-85

GRIFONI CREMONESI, GUILAINE 1996, GRIFONI CREMONESI R., GUILAINE J., The Colloquia of the XIII International Congress of Pre-historicand Protohistoric Sciences, Forlì (Italia ) 8-14 September 1996. 9. The Neolithic in the Near East Europe. Colloquium XVII, Forlì

GROSSU 1970, GROSSU Al. V., Unele observaţii asupra gasteropodelor descoperite în straturile romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV, 21, 1, p. 45

GUERRESCHI 1992, GUERRESCHI A., Il sito mesolitico di Mondeval de Sora, în Broglio 1992, p. 91-102

GUERRESCHI, LEONARDI 1984, GUER RESCHI A., LEONARDI P., Il Mesolitico, în Aspes 1984, p. 243-281

GVOZDOVER 1956, GVOZDOVER M. D., Le travail des os et des articles d’os de la station d’Avdeevo, în Okladnikov 1956, p. 168-197

GWINNETT, GORELICK 1979, GWINNETT A. J., GORELICK L., Ancient Lapidary. A Study using Scanning Electron Microscopy and Functional Analysis, Expedition, 22, 1, p. 17-32

GWINNETT, GORELICK 1981, GWINNETT A. J., GORELICK L., Beadmaking in Iran in the Early Bronze Age. Derived by Scanning Electron Microscopy, Expedition, 24, 1, p. 10-23

HAESAERTS 1993, HAESAERTS P., Strati graphie du gisement paléolithique de Mitoc-„Malu Galben“ (District de Botoşani , Rou manie): Etude préliminaire, Préh Eur, 3, p. 67-72

HAESAERTS, DAMBLON 1997, HAESAERTS P., DAMBLON F., Chronostratigraphie de la seconde moitié du Pléistocène supérieur en Moldavie, în Otte 1997, 1 p.

HAHN 1977, HAHN J., Aurignacien. Das altere Jungpaläolithikum in Mittel- und Osteuropa, Fundamenta 9, Köln

HAHN 1988, HAHN J., Fiche Sagaie à base simple de tradition aurignacienne (1), în Delporte , Hahn , Moss et alii 1988, 17 p.

HAIMOVICI 1987, HAIMOVICI S., L’étude de la faune découverte dans l ’é tabl issement mésolithique de Ostrovu Corbului (culture Schela Cladovei ), în Chirica 1987a, p. 123-138

HARŢUCHE 1980, HARŢUCHE N., Complexul cultural Cernavoda I de la Râmnicelu - jud. Brăila, Istros, 1, p. 49-52

HARŢUCHE 1987, HARŢUCHE N., Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. I. Aşezarea „Movila Olarului“ (1970-1976), Istros, 5, p. 19-22

HARŢUCHE, ANASTASIU 1976, HARŢUCHE N., ANASTASIU F., Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei, Muzeul Brăilei, Brăila

HILLER, NIKOLOV 1988, HILLER St., NIKOLOV V. (sub red.), Tell Karanovo 1988. Vorbericht über die 5. Kampagne der Ősterreichisch - Bulgarischen Ausgrabungen am Tell von Karanovo, Salzburg

HILLER, NIKOLOV 1997, HILLER St., NIKOLOV V. (sub red.), Karanovo . Die Ausgrabungen im Sudsektor 1984-1992, vol. I-II, Archäologisches Institut der Universität Salzburg, Archäologisches Institut mit Museum der Bulgarischen Akademie der Wissenschaften, Sofi a, Salzburg-Sofi a

HOLDAWAY, JOHNSTON 1989, HOLDAWAY S., JOHNSTON S., Upper Palaeolithic Notation Systems in Prehistoric Europe, Expedition, 31, 1, p. 3-11

HONEA 1984, HONEA K., Chronometry of the Romanian Middle and Upper Palaeolithic: Implications of Current Radiocarbon Dating Results, Dacia, N. S., 28, 1-2, p. 23-39

HONEA 1986, HONEA K., Rezultate preliminare de datare cu carbon radioactiv privind paleoliticul mijlociu din Peştera Cioarei de la Boroşteni (jud. Gorj ) şi paleoliticul superior timpuriu de la Mitoc –„Malu Galben“ (jud. Botoşani ), SCIVA, 37, 4, p. 326-332

HONEA 1987, HONEA K., The Chronology of Romania’s Palaeolithic, în Chirica 1987a, p. 49-61

HONEA 1990, HONEA K., Recent Advances in Modern Archaeological Dating (AMS, ESR, 234U-230Th): First AMS Dates for Mitoc-„Malu Galben“, Arh Mold, 13, p. 9-12

HONEA 1993 a, HONEA K., Southeast Charentian Technocomplexes in Romania: Boroşteni-Cioarei Cave, Gorj County. Radiometric Values, în Pavúk 1993, p. 66-72

HONEA 1993 b, HONEA K., Chronostratigraphy of Mitoc-„Malu Galben“, Botoşani County, Middle Prut Valley, Romania: Variability of Aurignacian-Gravettian Surfaces, în Bánesz, Kozlowski 1993, p. 231-239

HONEA 1994, HONEA K., Tranziţii culturale în paleoliticul superior timpuriu şi crono stratigrafi a de la Mitoc-„Malu Galben“ (jud. Botoşani ), Arh Mold, 17, p. 117-146

HONEA 1995, HONEA K., Ambiguities of Aurignacian-Gravettian Surfaces at Mitoc-„Malu Galben“, Botoşani County, Middle Prut Valley:


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

39 14C and AMS Radiocarbon Values, Mem Antiq, 20, p. 173-183

HOREDT 1956, HOREDT K., Aşezarea de la Sf. Gheorghe - Bédeháza, Materiale, 2, p. 5-32

ISTINA 1998, ISTINA L. -E., Consideraţii privind apariţia ideii de perforare în cultura Starčevo-Criş de pe teritoriul României , Carpica, 27, p. 21-31

JARDON, COLLIN 1993, JARDON P., COLLIN F., Rapport d’étude tracéologique: Mitoc-„Malu Galben“ (Novembre 1992), Préh Eur, 3, p. 73-76

JULIEN 1977, JULIEN M., Harpons unilatéraux et bilatéraux. Evolution morphologique ou adaptation indifférenciée?, în Camps-Fabrer 1977, p. 177-192

JULIEN 1982, JULIEN M., Les harpons magdaléniens, 17e Supplément à Gallia – Préhistoire, Paris

JUNGBERT 1978, JUNGBERT B., Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (I, A-C), Acta MN, 15, p. 1-17

JUNGBERT 1979, JUNGBERT B., Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Tran-silvania (II, C-M), Acta MN, 16, p. 389-410

JUNGBERT 1982, JUNGBERT B., Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Tran-silvania (III, M-R), Acta MN, 19, p. 543-555

JUNGBERT 1987, JUNGBERT B., Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (IV, R-Z), Acta MN, 22-23, 1985-1986, p. 385-400

KESSLER 1975, KESSLER E., Studiul avifaunei din staţiunea epipaleolitică de la Dubova - Cuina Tur-cului, Tibiscus, 3 (Ştiinţe naturale), p. 113-122

KLIMA 1966, KLIMA B., Die materielle Kultur des europäischen Jungpaläolithikums, în Narr 1966, p. 241-268

KLIMA 1990, KLIMA B., Chronologie de l’art mobilier paléolithique en Europe Centrale, în Clottes 1990, p. 134-140

KOKABI, SCHLENKER, WAHL 1994, KOKABI M., S C H L E N K E R B . , WA H L J . ( H r s . ) , „Knochenarbeit“. Artefakte aus tierischen Rohstoffen im Wandel der Zeit, Landesdenk-malamt Baden-Württemberg, Stuttgart

KOKABI, WAHL 1994, KOKABI M., WAHL J., Beiträge zur Archäozoologie und Prähisto rischen Anthropologie. 8. Arbeitstreffender Osteologen, Konstanz 1993 im Andenken an Joachim Boessneck, Forschungen und Berichte zur Vor- und Frühgeschichte in Baden-Würtemberg 53, Stuttgart

KOZLOWSKI 1988, KOZLOWSKI J. K. (sub red.), L’Homme de Néanderthal. Actes du Colloque International de Liège (4-7 decembre 1986), Vol. 8: La Mutation, ERAUL 35, Liège

KOZLOWSKI 1990, KOZLOWSKI J. K. (sub red.), Feuilles de pierre. Les industries à pointes foliacées du Paléolithique supérieur européen. Actes du Colloque de Cracovie 1989 organisé par J. K. Kozlowski dans le cadre de la VIIIe Commi-ssion de l’U. I. S. P. P., ERAUL 42, Liège

KOZLOWSKI 1992, KOZLOWSKI J. K., L’art de la Préhistoire en Europe Orientale, Préface de René Desbrosse, Paris

KOZLOWSKI 1993, KOZLOWSKI J. K. (sub red.), Atlas du Néolithique européen I. L’Europe Orientale, ERAUL 45, Liège

KOZLOWSKI, KOZLOWSKI 1977, KOZLOWSKI J. K., KOZLOWSKI S. K., Pointes, sagaies et harpons du Paléolithique et du Mésolithique en Europe du Centre-Est, în Camps-Fabrer 1977, p. 205-228

KOZLOWSKI, TOZZI 1996, KOZLOWSKI J. K., TOZZI C. (sub red.), XIII International Congress of Prehistoric and Protohistoric Sciences - Forlì (Italia ) 8 – 14 September 1996. Colloquia Section 7: The Mesolithic. Colloquium XIII: Formation of the European Mesolithic Complexes, Forlì, p. 7-101

KRETZOI, DOBOSI 1990, KRETZOI M., DOBOSI V. (sub red.), Vértesszölös . Man, Site and Culture, Budapest

KUIJT 1994, KUIJT I., Foeni , Romania, 1992 Preliminary Report: Analysis of Chipped Stone Tools, AB, 3, p. 86-93

KUTZIÁN 1944, KUTZIÁN I., A Kőrős Kultura, Diss Pann, Series II, No. 23, Budapest

LADIER, WELTÉ 1993, LADIER E., WELTÉ A. -C., Les objets de parure de la vallée de l’Ave yron: Fontalès, Abris de Bruniquel (Plantade, Lafaye, Gondil), Paléo, 5, p. 281-317

LAGARDERE, VARLOT 1992, LAGARDERE G., VARLOT C., Derniers chasseurs de Rennes de Sibérie, Musée Départemental de Préhistoire de Solutré, Juin-Octobre 1992 (Catalog de expoziţie), Solutré

LAKÓ 1978, LAKÓ E., Raport preliminar de cercetare arheologică efectuată la aşezarea neolitică de la Zăuan (jud. Sălaj ) în anul 1977, Acta MP, 2, p. 11-15

LAKÓ 1981, LAKÓ E., Repertoriul topografi c al epocii pietrei şi al perioadei de tranziţie spre epoca bronzului în judeţul Sălaj , Acta MP, 5, p. 37-119

LARINA 1994, LARINA O., Neoliticul pe teritoriul Republicii Moldova , Thraco-Dacica, 15, 1-2, p. 41-66

LAURENT 1977, LAURENT P., Le dessin de l’in-dustrie osseuse préhistorique, în Camps-Fabrer 1977, p. 27-46

130


Corneliu Beldiman

LAWRENCE 1971, LAWRENCE D. R., The nature and the structure of paleoecology, Journal of Paleontology, 45, p. 593-607

LAZAROVICI 1969, LAZAROVICI Gh., Cultura Starčevo – Criş în Banat , Acta MN, 6, p. 3-26

LAZAROVICI 1970, LAZAROVICI Gh., Cultura Vinča A în Banat , Acta MN, 7, p. 473-488

LAZAROVICI 1974, LAZAROVICI Gh., Cu privire la neoliticul din Banat , Tibiscus, 3, p. 45-64

LAZAROVICI 1977, LAZAROVICI Gh., Gor nea. Preistorie. Muzeul de istorie al jud. Caraş-Severin, Caiete Banatica 5 - Seria Arheologie, Reşiţa

LAZAROVICI 1979, LAZAROVICI Gh., Neoliticul Banatului , vol. I-II, Muzeul de istorie a Transilvaniei , Bibliotheca Musei Napocensis IV, Cluj -Napoca

LAZAROVICI 1984, LAZAROVICI Gh., Neoliticul timpuriu în România , Acta MP, 8, p. 49-104

LAZAROVICI 1991, LAZAROVICI Gh. (sub red.), Simpozionul Internaţional „Cultura Vinča – rolul şi legăturile sale“, Reşiţa -Băile Herculane - Timişoara, 12-17 mai 1991, Banatica, 11

LAZAROVICI 1991, LAZAROVICI Gh., Vinča veche în Banat , în Lazarovici , Draşovean 1991, p. 19-22

LAZAROVICI 1992 a, LAZAROVICI Gh., Aşezarea neolitică timpurie de la Zăuan şi câteva probleme privind neoliticul timpuriu din Balcani, Acta MP, 16, p. 25-59

LAZAROVICI 1992 b, LAZAROVICI Gh., Sincronismele Vinča A - Starčevo-Criş IV, Acta MN, 24-25, 1987-1988, p. 17-28

LAZAROVICI 1992 c, LAZAROVICI Gh., Neoliticul în judeţul Caraş - Severin, în Roman 1992, p. 7-15

LAZAROVICI 1993, LAZAROVICI Gh., Les Carpates Meridionales et la Transylvanie (VII), în Kozlowski 1993, p. 243-284

LAZAROVICI 1995, LAZAROVICI Gh., Über das Frühneoli thikum im süd-osten Europas (I. Rumänien), în Förster, Bocşan, Ţeicu 1995, p. 33-55

LAZAROVICI 1996, LAZAROVICI Gh., The Process of Neolithisation and the Development of the First Neolithic Civilisations in the Balkans, în Grifoni Cremonesi, Guilaine 1996, p. 21-38

LAZAROVICI 1998, LAZAROVICI Gh., La céramique peinte de Gura Baciului, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 61

LAZAROVICI 2005, LAZAROVICI Gh., Culturile Precriş I, Precriş II şi Postcriş I, Postcriş II, Acta TS, 4, p. 23-78

LAZAROVICI, DRAŞOVEAN 1991, LAZAROVICI Gh., DRAŞOVEAN Fl. (sub red.), Cultura Vinča

în România (Origine, evoluţie, legături, sinteze), Timişoara

LAZAROVICI, LAKÓ 1981, LAZAROVICI Gh., LAKÓ E., Săpăturile de la Zăuan . Campania din 1980 şi importanţa acestor descoperiri pentru neoliticul din nord-vestul României , Acta MN, 18, p. 13-14

LAZAROVICI, MAXIM 1995, LAZAROVICI Gh., MAXIM Z., Din istoria Transilvaniei (mileniul VI î. Ch.). Gura Baciului, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei , Bibliotheca Musei Napocensis XI, Cluj -Napoca

LAZAROVICI, MAXIM et alii 1993, LAZA ROVICI Gh., MAXIM Z. et alii, Şantierul arheologic Gornea 1989, Banatica, 12, p. 295-319

LAZAROVICI, NICA 1991, LAZAROVICI Gh., NICA M., Chalcoliticul balcano-anatolian, în Lazarovici , Draşovean 1991, p. 5-15

LAZAROVICI, PĂDUREANU 1981, LAZA ROVICI Gh., PĂDUREANU E., Aşezarea neolitică de la Arad – strada Voievod Moga, Ziridava, 13, p. 49-73

LAZAROVICI, PĂDUREANU 1982, LAZA ROVICI Gh., PĂDUREANU E., Aşezarea neolitică de la Arad – Grădişte 2, Ziridava, 14, p. 15-34

LE BRUN et alii 1984, LE BRUN M. et alii, Fouilles récentes à Khirokitia (Chypre) 1977-1981, Paris

LEJEUNE 1987, LEJEUNE M., L’art mobilier paléolithique et mésolithique en Belgique, Artefacts 4, Treignes , Ed. du CEDARC

LEONARDI 1988, LEONARDI P., Art paléolithique mobilier et pariétal en Italie, L’Anthropologie (Paris ), 92, 1, p. 139-202

LEROI-GOURHAN 1962, LEROI-GOURHAN A., Sociétés primitives, în Histoire générale des techniques I. Les origines de la civilisation technique, Paris , p. 9-53

LEROI-GOURHAN 1965, LEROI-GOURHAN A., Préhistore de l’Art Occidental, Paris

LEROI-GOURHAN 1971, LEROI-GOURHAN A., L’homme et la matière. Evolution des techniques, Paris

LEROI-GOURHAN 1988, LEROI-GOURHAN A. (sub red.), Dictionnaire de la Préhistoire, P. U. F., Paris

LEROI-GOURHAN, BAILLOUD, CHAVA ILLON, LAMING-EMPERAIRE 1968, LEROI-GOURHAN A., BAILLOUD G., CHAVAILLON J., LAMING-EMPERAIRE A., La Préhistoire, P. U. F., Paris

LEROI-PROST 1974, LEROI-PROST Chr., Les pointes en matière osseuse de l’Aurignacien. Caractéristiques morphologiques et essai de défi nition, BSPF, 2, p. 449-458


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

LEROI-PROST 1974 a, LEROI-PROST Chr., Les pointes en matière osseuse de l’Aurignacien. Caractéristiques morphologiques et essai de défi nition, în Camps-Fabrer 1974, p. 171-172

LEROI-PROST 1974 b, LEROI-PROST Chr., L’industrie osseuse aurignacienne de la Collection Passemard d’Isturitz (Pyrenées-Atlantique), L’Anthropologie (Paris ), 78, p. 283-298

LEROI-PROST 1975 a, LEROI-PROST Chr., L’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional de classification: Poitou, Charente , Périgord, Gallia Préhistoire, 18, p. 65-156

LEROI-PROST 1975 b, LEROI-PROST Chr., L’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional de classification: Poitou, Charente , Périgord, Gallia Préhistoire, 22, p. 205-370

LHOMME, MAURY 1990, LHOMME J. -P., MAURY S., Tailler le silex, Conseil Général de la Dordogne , Périgueux

LOGAN 1990, LOGAN B., The Hunted of Grubgraben : an Analysis of Faunal Remains, în Montet-White 1990, p. 65-91

LOZE 1980, LOZE I., Spätmesolithikum und Frühneolithikum in Lettland, Ver MUF, 14/15, p. 183-190

LUCA 1985, LUCA S. A., Săpăturile arheologice de salvare de la Liubcova - „Orniţa“ (Raport pre-liminar pe anul 1985), Banatica, 8, p. 465-468

LUCA 1987, LUCA S. A., Aşezarea Starčevo -Criş de la Liubcova - „Orniţa“ (Săpăturile din anul 1985), Banatica, 9, p. 13-23

LUCA 1990, LUCA S. A., Contribuţii la istoria artei neolitice. Plastica aşezării de la Liubcova - „Orniţa“ (jud. Caraş-Severin), Banatica, 10, p. 5-44

LUCA 1991 a, LUCA S. A., Liubcova - Orniţa, Muzeul Judeţean de Istorie Caraş-Severin, Reşiţa

LUCA 1991 b, LUCA S. A., Stratigraphie et chro-nologie. Le plus ancien rapport stratigraphique entre les cultures Starčevo -Criş et Vinča - correlation entre les niveaux Ve et IVe de Liubcova - „Orniţa“, Banatica, p. 141-155

LUCA 1991 c, LUCA S. A., Stratigrafi e şi cro nologie. Cel mai timpuriu raport stratigrafi c dintre culturile Starčevo -Criş şi Vinča . Core laţia dintre nivelurile V şi IV de la Liubcova - „Orniţa“, Sargetia, 21- 24, 1988-1991, p. 1-13

LUCA 1991 d, LUCA S. A., Liubcova - „Orniţa“ în Lazarovici , Draşovean 1991, p. 22-23

LUCA 1993, LUCA S. A., Cea mai timpurie manifestare Vinča C în Clisura Dunării , Apulum, 27-30, 1990-1993, p. 63-78

LUCA 1995, LUCA S. A., Aşezarea aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Pojejena-„Nucet“ (jud.

Caraş-Severin) - campania anului 1986, Banatica, 13, 1, p. 5-22

LUCA 1996, LUCA S. A., Die Vinča -Siedlung aus Rumess. Die A - Phase der Vinča Kultur in Siebenbürgen, Sargetia, 26, 1, 1995-1996, p. 45-67

LUCA 1997, LUCA S. A., Aşezări neolitice pe Valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie – „Dealul Pemilor“ (Punct X 2). Cu contribuţii de G. El Susi , M. Ciută , Al. Sonoc, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia , Bibliotheca Musei Apulensis IV, Alba Iulia

LUCA 1998, LUCA S. A., Aşezarea Starčevo-Criş timpurie de la Iosaş-„Anele“. Problematică şi terminologie, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 62

LUCA 2006, LUCA S. A:, Aspecte ale neoliticului şi eneoliticului din Transilvania (II), Cor viniana, 10, p. 11-44

LUCA, BOROFFKA, CIUTĂ 1998, LUCA S. A., BOROFFKA N., CIUTĂ M., Aşezarea neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Orăştie –„Dealul Pemilor“. Punct X8 (Cam paniile 1993-1994), Apulum, 35, p. 17-29

LUCA, CĂSTĂIAN 1996, LUCA S. A., CĂS TĂIAN M., Romos -„La Făgădău“, în Stoica 1996, p. 100

LUCA, COZMA 1993, LUCA S. A., COZMA A., Archäologische Gelandeuntersuchungen im Brooser Gebiet „Böhmerberg“ („Dealul Pemilor“), Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 36, 2, p. 86-87

LUCA, DRAGOMIR 1985, LUCA S. A., DRAGOMIR I., Despre o nouă descoperire arheologică de la Gornea-„Locurile Lungi“, Banatica, 8, p. 73-77

LUCA, DRAGOMIR 1987, LUCA S. A., DRAGOMIR I., Date cu privire la o statuetă inedită de la Liubcova - „Orniţa“ (jud. Caraş-Severin), Banatica, 9, p. 31-42

LUCA, EL SUSI 1988, LUCA S. A., EL SUSI G., Consideraţii privind uneltele de corn şi os din staţiunea neolitică de la Liubcova - „Orniţa“, Apulum, 25, p. 49-58

LUCA, EL SUSI 1995, LUCA S. A., EL SUSI G., Aşezarea aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Pojejena-„Nucet“ (jud. Caraş-Severin) – campania anului 1986, Banatica, 13/1, p. 5-22

LUMLEY 1976, LUMLEY H. de (sub red.), La Préhistoire française. Vol. I. Les civilisations paléolithiques et mésolithiques de la France, Ed. du C. N. R. S., Paris

LUMLEY-WOODYEAR 1974, LUMLEY-WOOD-YEAR H. de, Exploitation des données d’un site préhis tor ique, în Banques de données archéologiques, Colloques inter nationaux du C. N. R. S., Paris , p. 39-80

132


Corneliu Beldiman

MAGGI, STARNINI, VOYTEK 1994, MAGGI R., STARNINI E., VOYTEK B., The Bone Tools from Arene Candide : Bernabo’Brea Excavations (ms.)

MAKKAY 1990, MAKKAY J., Knochen, Geweih- und Eberzahngegenstände der frühneolithischen Körös-Kultur, Comm Arch Hung, p. 23-58

MANTU 1991, MANTU C. M., The Starčevo-Criş Settlement from Poieneşti (Vaslui County), în Lazarovici 1991, p. 173-183

MANTU 1995, MANTU C. M., Câteva consideraţii privind cronologia absolută a neo-eneoliticului din România , SCIVA, 46, 3 - 4, p. 213-235

MANTU 1998, MANTU C. M., Cronologia absolută a culturilor neolitice din România şi relaţiile cu lumea egeo-anatoliană, Cercet Ist, 17/1, p. 83-100

MANTU, ŞTIRBU, BUZGAR 1995, MANTU C. M., ŞTIRBU M., BUZGAR N., Consideraţii privind obiectele de piatră, os şi corn de cerb din aşezarea cucuteniană de la Scânteia (1985-1990), Arh Mold, 18, p. 115-132

MANTU, DUMITROAIA, TSARAVOPOULOS 1997, MANTU C. M., DUMITROAIA Gh., TSARAVOPOULOS A., Cucuteni . The Last Great Chalkolithic Civilisation of Europe, Archaeological Museum of Thessaloniki 21 September – 31 December 1997 (Catalog de expoziţie), Bucureşti

MARINESCU-BÎLCU 1967, MARINESCU-BÎLCU S., Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul regional Olteniţa, Sibiu

MARINESCU-BÎLCU 1974, MARINESCU-BÎLCU S., Cultura Precucuteni pe teritoriul României , „Biblioteca de arheologie“ XXII, Bucureşti

MARINESCU-BÎLCU 1975, MARINESCU-BÎLCU S., Asupra unor probleme ale culturii Criş, SCIVA, 26, 4, p. 487-506

MARINESCU-BÎLCU 1981, MARINESCU-BÎLCU S., Tîrpeşti. From Prehistory to History in Eastern Romania, BAR Int’l Series 107, Oxford

MARINESCU-BÎLCU 1991, MARINESCU-BÎL CU S., Sur quelques problèmes du Néolithique et du Enéolithique à l’Est des Carpates Orientales, Dacia, N. S., 35, p. 5-59

MARINESCU-BÎLCU 1993, MARINESCU-BÎLCU S., Les Carpates Orientales et la Moldavie, în Kozlowski 1993, p. 191-241

MARINESCU-BÎLCU 1997 a, MARINESCU-BÎLCU S. (sub red.), Archaeological researches at Borduşani -„Popină“ (Ialomiţa County). Preliminary report 1993 - 1994, Cerc Arh, 10, p. 35-143

MARINESCU-BÎLCU 1998, MARINESCU-BÎLCU S., Din nou despre începuturile vieţii neolitice la

est de Carpaţii Răsăriteni, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 16-20

MARINESCU-BÎLCU, BELDIMAN 1997, MARINESCU-BÎLCU S., BELDIMAN C., Industria materiilor dure animale în cadrul culturii Starčevo-Criş pe teritoriul României : aşezarea de la Grumăzeşti , jud. Neamţ , Mem Antiq, 21, p. 273-296

MARINESCU-BÎLCU, BELDIMAN 1998, MARINESCU-BÎLCU S., BELDIMAN C. 1998 Industria materiilor dure animale în neoliticul timpuriu din Transilvania (ms.)

MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, MARI-NESCU-BÎLCU S., BOLOMEY Al., Drăguşeni. A Cucutenian Community, Contributions by Marin Cârciumaru , Gheor ghe Gâţă, Georgeta El Susi , Adrian Muraru, Bucureşti

MARINESCU-BÎLCU, CÂRCIUMARU 1992 a, MARINESCU-BÎLCU S., CÂRCIUMARU M., Coliere de Lithospermum purpu reo-coeruleum şi „perle“ de cerb în eneoliticul din România în contextul centrului şi sud-es tului Europei , SCIVA, 43, 4, p. 355-370

MARINESCU-BÎLCU, CÂRCIUMARU 1992 b, MARINESCU-BÎLCU S., CÂRCIUMARU M., Colliers de Lithospermum purpureo - coeruleum et de „perles“ de cerf dans l’Enéo lithique de Roumanie dans le contexte Central- et Sud-Est européen, Préh Eur, 2, p. 70-88

MARKEVIČ 1974, MARKEVIČ V. I., Bugo-Dnestrovskaja kul’tura na territorii Moldavii, Chişinău

MARTIN 1910, MARTIN H., Recherches sur l’évolution du Moustérien dans le gisement de La Quina (Charente ). I. Industrie osseuse, Paris , 1907-1910

MASSAUD 1972, MASSAUD J., Observations sur l’utilisation des burins multifacettés, BSPF, C. R. S. M., 69, 8, p. 231-234

MASSI, COLTORTI, D’ERRICO et alii 1998, MASSI A., COLTORTI M., D’ERRICO F. et alii, La „Venere“ di Tolentino e i pionieri della ricerca archeologica, Origini, 21, p. 23-65

MATASĂ 1946, MATASĂ C., Frumuşica. Village préhistorique à céramique peinte dans la Moldavie du Nord, Roumanie, Bucureşti

MATEESCU 1970, MATEESCU C., L’industrie de l’os à Vădastra durant la phase Vădastra II (Néolithique moyen), în Proceedings of the VIIIth International Congress of Anthro pological and Ethnological Sciences, III, Tokyo and Kyoto, 1968, p. 142-144

MAXIM 1998, MAXIM Z., Essais de réconstitution graphique des logements de Gura Baciului, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 60


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

MAZĂRE 1997, MAZĂRE P., Industria osului şi cornului în aşezările neolitice de la Alba Iulia -„Lumea Nouă“, Limba-„Bordane“ şi Limba-„Şesul Orzii“, BCSS, 3, p. 5-17

MAZĂRE 1999, MAZĂRE P., Industria osului şi cornului în cadrul aşezărilor neolitice de la Dumbrava, jud. Alba , lucrare de licenţă, Universitatea „1 Decembrie 1918“, Facultatea de Istorie, Alba Iulia (ms.)

McCOMB 1989, McCOMB P., Upper Palaeolithic Osseous Artifacts from Great Britain and Belgium. An Inventory and Technological Description, BAR Int’l Series 481, Oxford

McPHERRON, SREJOVIĆ 1988, McPHERRON A., SREJOVIĆ D. (sub red.), Divostin and the Neolithic of Central Serbia , Department of Anthropology, University of Pittsburgh, Pittsburgh

MERGUERON 1977, MERGUERON J. -Cl. (sub red.), Le Moyen Euphrate: zone de contacts et d’échanges, Strasbourg

MICU 1996, MICU Al., Industria osului în cadrul culturii Boian , lucrare de licenţă, Universitatea „Ovidius“, Facultatea de Istorie, Constanţa (ms.)

MILLEKER 1891, MILLEKER B., Delma gyarorszag oskori regisegleletei, TRET, 7, 4, p. 1-71

MOGOŞANU 1976, MOGOŞANU Fl., Aurig nacian, în Pippidi 1976, p. 72-73

MOGOŞANU 1976 a, MOGOŞANU Fl., Gravettian, în Pippidi 1976, p. 311-312

MOGOŞANU 1978, MOGOŞANU Fl., Mezo liticul de la Ostrovu Corbului , o nouă aşezare de tip Schela Cladovei , SCIVA, 29, 3, p. 335-351

MOGOŞANU 1994 a, MOGOŞANU Fl., Cotu-Miculinţi-„Gârla Mare“, în Preda 1994, p. 366

MOGOŞANU 1994 b, MOGOŞANU Fl., Crasnaleuca , în Preda 1994, p. 370

MOGOŞANU 1994 c, MOGOŞANU Fl., Aurignacian, în Preda 1994, p. 143-144

MOGOŞANU 1994 d, MOGOŞANU Fl., Gravettian, în Preda 1994, p. 202-203

MOHEN 1989, MOHEN J. -P. (sub red.), Le Temps de la Préhistoire, vol. 2, Société Préhistorique Française, Ed. Archéologia, Dijon

MONS 1988, MONS L., Fiche Sagaie à base raccourci (5), în Delporte , Hahn , Mons et alii 1988, 9 p.

MONS, STORDEUR 1977, MONS L., STORDEUR D., Des objets nommés „lissoirs“ de la Grotte du Placard (Charente ), Antiquités Nationales, 9, p. 15-25

MONTET-WHITE 1990, MONTET-WHITE A. (sub red.), The Epigravettian Site of Grubgraben , Lower Austria : the 1986 and 1987 Excavations, ERAUL 40, Liège

MONTET-WHITE 1991, MONTET-WHITE A. (sub red.), Les bassins du Rhin et du Danube au Paléolithique supérieur: environnement, habitat et systèmes d’échange. Colloque de la Commission VIII de l’U. I. S. P. P. „Paléo lithique supérieur“. Actes du XIe Congrès de l’U. I. S. P. P., Mainz, 1986, ERAUL 43, Liège

MOROŞAN 1927, MOROŞAN N. N., Contri buţiuni la cunoaşterea paleoliticului din Nordul Moldovei . Malurile Prutului , ARMSŞ, 4, 7, 18 p.

MOROŞAN 1928, MOROŞAN N. N., O staţiune paleolitică în Dobrogea – Topalul, ARMSŞ, Seria III, 5, 3, p. 1-11

MOROŞAN 1938 a, MOROŞAN N. N., Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie de Nord-Est. Les dépôts géologiques, leur faune, flore et produits d’industrie, AIGR, 19, 162 p.

MOROŞAN 1938 b, MOROŞAN N. N., La station paléolithique de Stânca-Ripiceni, Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 1-21

MORTILLET 1907, MORTILLET A. de, La Grotte du Placard (Charente ) et les diverses industries qu’elle a livrée, în Congrès Préhistorique de France. Compte rendu de la deuxième séssion – Vannes 1906, Paris , p. 241-265

MOUNDREA-AGRAFIOTI 1987, MOUNDREA-AGRAFIOTI M., Problèmes d’émmanchement dans le Néolithique grec: les gaines et manches en bois de cervidé, în Stordeur 1987, p. 247-256

MÜLLER-BECK 1973, MÜLLER-BECK H., Neue paläolithische und mesolithische Ausgrabungen in der Bundesrepublik Deutschland. IX. INQUA – Kongress (Neuseeland, 1973), Tübingen

MURRAY 1979, MURRAY C., Les techniques de débitage de métapodes de petits ruminants à Auvernier-Port , în Camps-Fabrer 1979 , p. 27-35

MURRAY 1982, MURRAY C., L’industrie osse use d’Auvernier-Port . Etude technomor phologique d’un outillage néolithique et réconstitutions expérimentales des techniques de travail, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Mémoire, Paris

NAGY 1909, NAGY Gy., Az obessenyoi oste leprol, Arch Ert, 29, p. 146-154

NAGY 1911, NAGY Gy., Az obessenyoi oste leprol, Arch Ert, 31, p. 147-164

NALBANT 1970, NALBANT T., Câteva obser vaţii asupra resturilor de peşti descoperite în locuirile romanello – aziliene (I - II) de la Cuina Turcului-Dubova, SCIV, 21, 1, p. 41-43

NANDRIS 1972, NANDRIS J., Bos primigenius and the Bone Spoon, Bull IA, 10, p. 63-82

NANDRIS, CAMPS-FABRER 1993, NANDRIS J. G., CAMPS-FABRER H., Fiche Cuillers à base

134


Corneliu Beldiman

en V du FTN (6. 3), în Allain , Averbouh , Barge-Mahieu , Beldiman 1993, p. 153-162

NARR 1966, NARR K. (Hrs.), Handbuch der Urgeschichte. Erster Band: Ältere und mittlere Steinzeit. Jäger- und Sammlerkulturen, Bern und München

NEAGU 1986, NEAGU M., Aspecte ale plasticii neo-eneolitice de os din sud-estul Munteniei , CCDJ, 2, p. 91-97

NEAGU 1998, NEAGU M., Aspecte ale vieţii spirituale în neoliticul dezvoltat la Dunărea de Jos, comunicare susţinută la Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifi ce a Muzeului Naţional de Istorie a României , 26-27 noiembrie 1998

NECRASOV 1965, NECRASOV O., Studiul osemintelor umane şi al resturilor de paleo faună descoperite în mormântul neolitic de la Cluj -„Gura Baciului“, datând din cultura Criş, Apulum, 5, p. 19-34

NECRASOV, ŞTIRBU 1978, NECRASOV O., ŞTIRBU M., Studiul paleofaunei descoperite la Trestiana (Bârlad) datând din cultura Criş şi problema creşterii animalelor în neoliticul vechi, St Cerc Antr, 15, p. 11-16

NECRASOV, ŞTIRBU 1980, NECRASOV O., ŞTIRBU M., Contribuţii la studiul faunei din cultura Criş, Acta MM, 2, p. 19-34

NECRASOV, ŞTIRBU 1987, NECRASOV O., ŞTIRBU M., Sur les faunes paléolithiques du Nord-Est de la Roumanie, în Chirica 1987a, p. 105-112

NEGREA, NEGREA 1979, NEGREA Al., NEGREA Şt., Peşterile din Defi leul Dunării şi fauna terestră, în Orghidan, Negrea 1979, p. 30-75

NESTOR et alii 1951, NESTOR I. et alii, Săpăturile de pe şantierele Valea Jijiei (Iaşi -Botoşani -Dorohoi) în anul 1950, SCIV, 2, 1, p. 51-76

NEWCOMER 1974 a, NEWCOMER M. H., Outils en os du Paléolithique supérieur de Ksar Akil (Liban), în Camps-Fabrer 1974, p. 59-64

NEWCOMER 1974 b, NEWCOMER M. H., Study and replication of bone tools from Ksar Akil (Lebanon), World Archaeology, 6, 2, p. 138-153

NEWCOMER 1977, NEWCOMER M. H. , Experiments in Upper Palaeolithic bone work, în Camps-Fabrer 1977, p. 293-301

NICA 1971, NICA M., O aşezare de tip Starčevo-Criş lângă Basarabi (jud. Dolj ), SCIV, 22, 4, p. 547-556

NICA 1976, NICA M., Cârcea, cea mai veche aşezare neolitică de la sud de Carpaţi , SCIVA, 27, 4, p. 435-463

NICA 1977, NICA M., Nouvelles données sur le Néolithique ancien d’Olténie, Dacia, N. S., 21, p. 13-53

NICA 1980, NICA M., Săpăturile de la Cârcea, Materiale Tulcea, p. 29-35

NICA 1981, NICA M., 1 Grădinile, o nouă aşezare a neoliticului timpuriu în sud-estul Olteniei , Arh Olt, S. N., 1, p. 27-37

NICA 1983, NICA M., Obiecte de lemn des coperite în aşezarea neolitică timpurie de la Grădinile (jud. Olt ), Arh Olt, 2, 1983, p. 41-46

NICA 1985, NICA M., Neoliticul timpuriu şi mijlociu în zona răsăriteană a Olteniei (Rezumatul tezei de doctorat), Bucureşti

NICA 1987, NICA M., Sur la plus ancienne céramique peinte de l’époque néolithique de Roumanie (les découvertes de Cârcea et Grădinile), în Petrescu-Dâmboviţa 1987, p. 29-45

NICA 1991 a, NICA M., Le groupe culturel Cârcea-Grădinile dans le contexte du Néo lithique balkanique, Zbornik NM, 14/1, p. 103-112

NICA 1991 b, NICA M., Cârcea-„Viaduct“, com. Coşoveni , jud. Dolj , în Lazarovici , Draşovean 1991, p. 15-16

NICA 1995, NICA M., Le groupe culturel Cârcea-Grădinile dans le contexte du Néolithique balkanique et anatolien, Acta MN, 32/1, p. 11-28

NICA 1998, NICA M., 8 Originea şi evoluţia ceramicii pictate în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia , Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 32-59

NICA 1999, NICA M., Cârcea-„Hanuri“, în Stoica 1999, p. 27-28

NICA, BELDIMAN 1997, NICA M., BELDIMAN C., Asupra începuturilor agriculturii pe teri toriul României : seceri din corn de cerb desco perite în Oltenia , Arh Olt, S. N., 12, p. 5-12

NICA, BELDIMAN 1998 a, NICA M., BELDIMAN C., Industria materiilor dure animale în aşezările neolitice timpurii din Oltenia : linguri-spatule (ms.)

NICA, BELDIMAN 1998 b, NICA M., BEL DIMAN C., Cea mai veche reprezentare figurativă în materii dure animale de pe teritoriul României : o protomă zoomorfă descoperită la Cârcea, jud. Dolj , Arh Olt, S. N., 13, p. 3-12

NICOLĂESCU-PLOPŞOR e t a l i i 1953 a , NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Date preliminare asupra rezultatelor paleo antropologice de la „Peştera Muierilor“, Baia de Fier, r. Novaci, reg. Craiova, SCIV, 4, 1-2, p. 195-209

NICOLĂESCU-PLOPŞOR et a l i i 1953 b , NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Cercetări asupra peşterilor şi aşezărilor din împrejurimile Grădiştei Muncelului, SCIV, 4, 1-2, p. 187-193

N I C O L Ă E S C U - P L O P Ş O R e t a l i i 1 9 5 5 , NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul arheologic Cerna-Olt, SCIV, 6, 1-2, p. 129-149


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

NICOLĂESCU-PLOPŞOR e t a l i i 1957 a , NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul arheologic Baia de Fier (reg. Craiova, r. Novaci), Materiale, 3, p. 13-27

NICOLĂESCU-PLOPŞOR et a l i i 1957 b , NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara , r. Haţeg), Materiale, 3, p. 41-49

NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1965, NICO-LĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Cercetările arheologice de la Cazane, SCIV , 16, 2, p. 407-411

NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1968, NICO-LĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Rezultatele arheologice din zona „Porţilor de Fier “, Comunicări, Seria Arheologică IV, p. 13-24

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1929, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Harpoane mesolitice în vecinătatea Dunării inferioare?, Arh Olt, 8, 43-44, p. 355-357

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1938, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Le Paléolithique en Rou manie, Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 41-107

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1953, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Date preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice de la Peştera Muier i lor-Baia de Fier, SCIV , 4 , 1-2 , p. 195-207

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1954, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Introducere în problemele paleoliticului în R. P. R., Probl Antr, 1, p. 59-71

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1956, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii patru ani în R. P. R., SCIV, 7, 1-2, p. 7-39

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1957, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Le Paléolithique dans la République Populaire Roumaine à la lumière des dernières recherches, Dacia, N. S., 1, p. 41-60

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1962, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Das Paläolithikum in Rumänien, Arch Austr, p. 74-95

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Nouvelles données sur la possibilité de l’existence de protohominiens dans le Villafranchien de Roumanie, Dacia, N. S., 8, p. 47-52

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964 a, NICO LĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Date noi cu privire la cunoaştera începutului şi sfârşitului paleoliticului României , SCIV, 15, 3, p. 307-312

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1968, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, C. S., Milenii de istorie la „Porţile de Fier“, Magazin istoric, 2, 1 (10), p. 2-3

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1970, NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Expertiza antropologică asupra osemintelor umane descoperite în straturile romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV, 21, 1, p. 35-36

NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1976, NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Deux cas de morte violente dans l’Epipaléolithique fi nal de Schela Cladovei , ARA, 13, p. 3-5

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, MATEESCU 1955, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., MA TEESCU C., Şantierul arheologic Cerna-Olt, SCIV, 6, 1-2, p. 390-409

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1963, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., The possible existence of the Proto-Hominids in Romania’s Villafranchean, Dacia, N. S., 7, p. 9-25

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1965, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Cu privire la începuturile istoriei României , în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Bucureşti, p. 31-37

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PAUL-BOLOMEY, FIRU, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PAUL-BOLOMEY Al., FIRU I., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Cele mai vechi mărturii ale vieţii omului în Europa descoperite în ţara noastră. O nouă contribuţie cu privire la începuturile istoriei României , St Cerc Antr, 1, p. 39-46

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PĂUNESCU, MO-GOŞANU 1966, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PĂUNESCU Al., MOGOŞANU Fl., Le Paléo-lithique de Ceahlău, Dacia, N. S., 10, p. 5-116

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PĂUNESCU, POP 1962, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PĂUNESCU Al., POP I., Săpăturile din peştera Gura Cheii-Râşnov, Materiale, 8, p. 113-121

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, ZAHARIA 1959 a, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., ZAHARIA N. N., Raport preliminar asupra cercetărilor paleolitice din 1956, Materiale, 5, p. 34-38

NICOLĂESCU-PLOPŞOR, ZAHARIA 1959 b, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., ZAHARIA N. N., Cercetările de la Mitoc, Materiale, 6, p. 11-19

NOIRET 1990, NOIRET P., Le décor des bâtons percés paléolithiques. I. Texte et Catalogue; II. Planches, Mémoires de Préhistoire Liègeoise 25, Liège

ODOBESCU 1868, ODOBESCU Al., Notice sur les antiquités de la Roumanie à l’exposition de Paris , Paris

136


Corneliu Beldiman

ODOBESCU 1874, ODOBESCU Al., Artele din România în periodul preistoric, Columna lui Traian, 5, 4, p. 73-83

ODOBESCU 1908, ODOBESCU Al., Arheologia preistorică: armele şi uneltele de piatră şi de os din epocile preistorice afl ate în România , în Opere complete, vol. III, Bucureşti, p. 25-32

Okladnikov 1956, OKLADNIKOV P. (dir.), Paléolithique et Néolithique de l’U. R. S. S., Annales du Centre d’Etudes et de Docu mentation Paléontologique no. 18, Paris

OLIVE, PIGEOT, TABORIN 1991, OLIVE M., PIGEOT N., TABORIN Y., Il y a 13. 000 ans à Étiolles , Dép. d’Essonne , Paris

OLSEN, SHIPMAN 1988, OLSEN S., SHIPMAN P., Surface modifi cation on bone: trampling versus butchery. Journal of Archaeological Science, 15, 5, p 535-553

ORGHIDAN, NEGREA 1979, ORGHIDAN Tr., NEGREA Şt. (sub red.), Speologia, Academia R. S. România , Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier“, Seria monografi că, Bucu reşti

ORLIAC 1988, ORLIAC M., Epipaléolithique (Eu-rope), în Leroi-Gourhan 1988, p. 358-359

ORLIAC 1988 a, ORLIAC M., Mésolithique, în Leroi-Gourhan 1988, p. 686

ORLIAC 1988 b, ORLIAC M., Mésolithique d’Eu rope, în Leroi-Gourhan 1988, p. 686-687

ORLIAC 1992, ORLIAC M., Les cultures épi-paléolithique et postglaciaires. Le Méso lithique, în Garanger 1992, p. 495-516

OTTE 1974, OTTE M., Caractéristiques inhé rentes à l’analyse par attributs de l’outillage osseux, în Camps-Fabrer 1974, p. 129-134

OTTE 1974 a, OTTE M., L’industrie osseuse aurignacienne de la Grotte de la Princesse à Marche-les-Dames, Province de Namur, Belgique, Bull SRB, 85, 1974

OTTE 1977, OTTE M., Les sagaies de l’aurignaco-périgordien en Belgique, în Camps-Fabrer 1977, p. 129-134

OTTE 1981, OTTE M., Le Gravettien en Europe Centrale. Tome 1, Dissertationes Archaeo logicae Gandenses 20, Brugge

OTTE 1988, OTTE M., Gravettien, în Leroi-Gourhan 1988, p. 445-446

OTTE 1991, OTTE M. (sub red.), Le Paléolithique supérieur européen. Rapport Quinquennal 1986-1990, U. I. S. P. P., Commission VIII, ERAUL 52, Liège

OTTE 1993, OTTE M. (sub red.), Nature et Culture. Rélation entre la biologie et l’histoire au cours de l’évolution ancienne de l’Homme. Colloque International, Liège, 13 au 17 décembre 1993 (Pré-Actes), Liège

OTTE 1995, OTTE M. (sub red.), Nature et Culture. Actes du Coloque International de Liège13-17 décembre 1993, ERAUL 68-69, Liège

OTTE 1996, OTTE M. (sub red.), Le Paléolithique supérieur européen. Bilan Quinquennal (1991-1996), U. I. S. P. P. – Commission VIII Paléolithique supérieur, Congrès International de Forlì , Italia , ERAUL 76, Liège

OTTE 1997, OTTE M. (sub red.), Préhistoire d’Anatolie. Genèse des deux mondes. Colloque International, Université de Liège 28 avril-3 mai 1997, Pré-Actes, Liège

OTTE, BELDIMAN 1995, OTTE M., BEL DIMAN C., Sur les objets paléolithiques de parure et d’art en Roumanie: une pendeloque en os découverte à Mitoc, district de Botoşani , Mem Antiq, 20, p. 35-70

OTTE, CHIRICA 1993, OTTE M., CHIRICA V., Atelier aurignacien à Mitoc-„Malu Galben“ (Moldavie roumaine), Préh Eur, 3, p. 55-66

OTTE, CHIRICA, BELDIMAN 1995, OTTE M., CHIRICA V., BELDIMAN C., Sur les objets paléolithiques de parure et d’art en Roumanie: une pendeloque en os découverte à Mitoc, district de Botoşani , Preh Eur, 7, p. 119-152

OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN 1998, OTTE M., NOIRET P., LÓPEZ-BAYÓN I., Regards sur le Paléolithique supérieur de la Moldavie, Cercet Ist, 17/1, p. 37- 46

OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN 1999, OTTE M., NOIRET P., LÓPEZ-BAYÓN I., Obzor verhnego paleolita Moldavii, Stratum Plus, 1, p. 160-163

OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN, BORZIAC, CHIRICA 1996, OTTE M., NOIRET P., LÓPEZ-BAYÓN I., BORZIAC I. A., CHIRICA V., Recherches sur le Paléolithique supérieur de la Moldavie, Bull SRAP, 106, p. 45-80

PALMA DI CESNOLA 1965, PALMA DI CESNOLA A., Notizie preliminari sulla terza campagna di scavi nella Grotta del Cavallo (Lecce), Riv Sc Preist, 20, 2, p. 291-302

PAPE 1982, PAPE W., Au sujet de quelques pointes de flèche en os, în Camps-Fabrer 1982 , p. 135-172

PATOU 1985, PATOU M. (sub red.), Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Deuxième Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie de l’os préhistorique, Artefacts 1, Treignes , Ed. du CEDARC

PATOU 1985 a, PATOU M., La fracture des os longs de grands mammifères: élaboration d’un lexique et d’une fi che type, în Patou 1985, p. 11-22

PATOU 1986, PATOU M. (sub red.), Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Troisième Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

de l’os préhistorique, Artefacts 3, Treignes , Ed. du CEDARC

PATOU 1986 a, PATOU M., Avant – propos, în Patou 1986, p. 3-5

PATOU 1989, PATOU M. (sub red.), Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Quatrième Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie de l’os préhistorique, Artefacts 7, Treignes , Ed. du CEDARC

PATOU-MATHIS 1993, PATOU-MATHIS M., Fiche Godets (7. 1.), în Allain , Averbouh , Barge-Mahieu , Beldiman et alii 1993, p. 169-174

PATOU-MATHIS 1994, PATOU-MATHIS M. (sub red.), Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. 6e Table Ronde. Taphonomie/ Bone Modifi cation, Paris , France, septembre 1991, Artefacts 9, Treignes , Ed. du CEDARC

PATOU-MATHIS 1996, PATOU-MATHIS M. (sub red.), L’industrie sur os du Paléolithique inférieur et moyen: nouvelles méthodes d’analyse (Workshop), în Peretto, Giunchi 1996a, p. 23-33

PAUL 1989, PAUL I., Unele probleme ale neoli ticului timpuriu din zona carpato-dunăreană, SCIVA, 40, 1, p. 3-27

PAUL 1992, PAUL I., Cultura Petreşti, Bucu reşti PAUL 1995 a, PAUL I., Vorgeschichtliche Unter-

suchungen in Siebenbürgen, Universitatea „1 Decembrie 1918“, Centrul de Cercetări Pre- şi Protoistorice, Bibliotheca Universitatis Apulensis I, Alba Iulia

PAUL 1995 b, PAUL I., Aspekte der Kar pa-tisch-Balkanisch-Donauländischen Neoli-thikums(Die Präcriş-Kultur), în Paul 1995a, p. 28-68

PAUL 1995 c, PAUL I., Beiträge Rumänischer Archä-ologen zur Klärung von Fragen der europäischen Vorgeschichte, în Paul 1995 a, p. 7-23

PAUL, CIUTĂ 1997, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-„La Cărarea Morii“, com. Ciugud , jud. Alba , în Stoica 1997, p. 60

PAUL, CIUTĂ 1998 a, PAUL I., CIUTĂ M., Limba-„Bordane“ şi Limba-„În Coastă“, jud. Alba , în Stoica 1998, p. 41-42

PAUL, CIUTĂ 1998 b, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-„La Cărarea Morii“, com. Ciugud , jud. Alba , în Stoica 1998, p. 74-76

PAUL, CIUTĂ 1999 a, PAUL I., CIUTĂ M., Limba-„Bordane“, jud. Alba , în Stoica 1999, p. 66-67

PAUL, CIUTĂ 1999 b, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-„La Cărarea Morii“, com. Ciugud , jud. Alba , în Stoica 1999, p. 113-115

PAVUK 1993, PAVUK J. (sub red.), Actes du XIIe Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Bratislava 1-7 séptembre 1991, vol. 2, Bratislava

PĂUNESCU 1965, PĂUNESCU Al., Sur la succesion des habitats paléolithiques et postpaléolithiques de Ripiceni-„Izvor“, Dacia, N. S., 9, p. 5-31

PĂUNESCU 1969, PĂUNESCU Al . , Ar ta epipaleolitică de la Cuina Turcului - Dubova, Rev Muz, 6, 4, p. 342-348

PĂUNESCU 1970 a, PĂUNESCU Al., Epipaleoliticul de la Cuina Turcului - Dubova, SCIV, 21, 1, p. 3-29

PĂUNESCU 1970 b, PĂUNESCU Al., Evoluţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită des coperite pe teritoriul României , Bucureşti

PĂUNESCU 1976 a, PĂUNESCU Al., Dubova, Epipaleolitic, în Pippidi 1976, p. 249-250, 258-259

PĂUNESCU 1976 b, PĂUNESCU Al., Baia de Fier, în Pippidi 1976, p. 78

PĂUNESCU 1976 c, PĂUNESCU Al., Ohaba-Ponor, în Pippidi 1976, p. 439

PĂUNESCU 1976 d, PĂUNESCU Al., Epipaleolitic, în Pippidi 1976, p. 258-259

PĂUNESCU 1976 e, PĂUNESCU Al., Mezolitic, în Pippidi 1976, p. 388

PĂUNESCU 1978, PĂUNESCU Al., Cercetări arhologice de la Cuina Turcului-Dubova (jud. Mehedinţi ), Tibiscus, 5, p. 11-56

PĂUNESCU 1978 a, PĂUNESCU Al., Complexe de locuire musteriene descoperite în aşezarea de la Ripiceni-„Izvor“ (jud. Botoşani ) şi unele consideraţii privind evoluţia tipului de locu inţă paleolitică, SCIVA, 29, 3, p. 317-333

PĂUNESCU 1980, PĂUNESCU Al., Evoluţia istorică pe teritoriul României din paleolitic până la începutul neoliticului, SCIVA, 31, 4, p. 519-545

PĂUNESCU 1984, PĂUNESCU Al., 84 Crono logia paleoliticului şi mezoliticului din Ro mânia în contextul paleoliticului central-est şi sud-european, SCIVA, 35, 3, p. 235-265

PĂUNESCU 1987 a, PĂUNESCU Al., Exposé sur les recherches paléolithiques en Roumanie, în Chirica 1987, p. 1-23

PĂUNESCU 1987 b, PĂUNESCU Al., Înce puturile paleoliticului superior în Moldova , SCIVA, 38, 2, p. 87-100

PĂUNESCU 1988, PĂUNESCU Al., Le passage du Paléolithique moyen au Paléolithique supérieur entre les Carpates et le Prut , în Kozlowski 1988, p. 133-147

PĂUNESCU 1988 a, PĂUNESCU Al., Chro nologie du Paléolithique moyen en Roumanie dans le contexte de celui de l’Europe centre-orientale et méridionale, în Schwarcz 1988, p. 73-80

PĂUNESCU 1989, PĂUNESCU Al., Le Palé olithique et le Mésolithique de Roumanie (un bref aperçu), L’Anthropologie (Paris ), 93, 1, p. 123-158

138


Corneliu Beldiman

PĂUNESCU 1989 a, PĂUNESCU Al., Structures d’habitat moustériennes mises au jour dans l’établissement de Ripiceni-„Izvor“ (Rou manie) et quelques considérations concernant le type d’habitat paléolithique moyen de l’Est des Carpates, în Freeman, Patou 1989, p. 127-143

PĂUNESCU 1990, PĂUNESCU Al., Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei de la Ostrovu Corbului (jud. Mehedinţi ) (Studiu monografi c), SCIVA, 41, 2, p. 123-147

PĂUNESCU 1991, PĂUNESCU Al., Paleoliticul din peştera Gura Cheii-Râşnov şi unele consideraţii privind cronologia locuirilor paleolitice din sud-estul Transilvaniei , SCIVA, 42, 1-2, p. 5-20

PĂUNESCU 1993, PĂUNESCU Al., Ripiceni-„Izvor“. Paleolitic şi mezolitic . Studiu monografi c, Bucureşti

PĂUNESCU 1994, PĂUNESCU Al., 994 Baia de Fier, în Preda 1994, p. 152

PĂUNESCU 1994 a, PĂUNESCU Al., Cercetările paleolitice ale lui Nicolae N. Moroşan de pe partea dreaptă a Prutului , SCIVA, 45, 3, p. 261-266

PĂUNESCU 1996 a, PĂUNESCU Al., Dubova, Epi-paleolitic, în Preda 1996, p. 86-87, 114-115

PĂUNESCU 1996 b, PĂUNESCU Al., Un vârf de suliţă de os descoperit în locuirea aurignaciană de la Bistricioara-„Lutărie“ (Bazinul Ceahlău), SCIVA, 47, 2, p. 191-197

PĂUNESCU 1996 c, PĂUNESCU Al., Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei , în Roman , Păunescu 1996, p. 115-214

PĂUNESCU 1996 d, PĂUNESCU Al., Epipaleolitic, în Preda 1994, p. 114-115

PĂUNESCU 1997 a, PĂUNESCU Al., Ţibrinu , în Barnea 1997, p. 381

PĂUNESCU 1997 b, PĂUNESCU Al., Ţibrinu , în Stoica 1997, p. 73

PĂUNESCU 1997 c, PĂUNESCU Al., Micro-vertebratele de la Tariverde, aşezare epigra vetiană din Dobrogea Centrală, CCDJ, 15, p. 71-77

PĂUNESCU 1998, PĂUNESCU Al., Două obiecte de artă paleolitică descoperite la Ţibrinu (com. Mircea Vodă , jud. Constanţa ), BMG, 2-4, p. 75-81

PĂUNESCU 1998 a, PĂUNESCU Al., Premiers objets d’art paléolitique découverts sur le territoire de la Dobroudja, Cercet Ist, 17/1, p. 77-82

PĂUNESCU 1998 b, PĂUNESCU Al., Pale oliticul şi epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Carpaţi şi Siret . Studiu monografi c, vol. I/1, Bucureşti

PĂUNESCU 1998 c, PĂUNESCU Al., Les micro-vertébrés de la grotte Gura Cheii-Râşnov (département de Braşov , Roumanie): palé on-tologie et paléoécologie, BMG, 2-4, p. 7-32

PĂUNESCU 1999, PĂUNESCU Al., Pervye pred-mety paleolitičeskogo isskustva na territorii Dobrudji, Stratum Plus, 1, p. 263-265

PĂUNESCU, ŞADURSCHI, CHIRICA 1976, PĂUNESCU Al., ŞADURSCHI P., CHIRICA V., Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani , vol. I-II, Bucureşti

PĂUNESCU, CHIRICA 1977, PĂUNESCU Al., CHIRICA V., Cercetări arheologice recente în zona Prutului Mijlociu, AAR-MSI, Seria IV, II, p. 57-69

PĂUNESCU, CHIRICA 1994, PĂUNESCU Al., CHIRICA V., Infl uences circum médi terranéennes dans l’Epipaléolithique du Sud - Ouest de la Roumanie, în Sacchi 1994, p. 2-3

PELEGRIN, PELTIER, SIDERA et alii 1991, PELEGRIN J., PELTIER A., SIDERA I. et alii, Chasse-lame en os? Une étude expé ri mentale, în Andrieux , Firmin 1991, p. 63-73

PELTIER 1986, PELTIER A., Etude expérimentale des surfaces osseuses façonnées et utilisées, BSPF, 83, 1, p. 5-7

PELTIER 1992, PELTIER A., Fiche générale Bâtons percés (1. 0.), în Barge-Mahieu , Camps-Fabrer , Feruglio et alii1992, p. 7-34

PELTIER 1992 a, PELTIER A., Fiche Bâtons percés à une ou deux branches obliques (1.2.), în Barge-Mahieu , Camps-Fabrer , Feruglio et alii1992, p. 43-52

PELTIER 1992 b, PELTIER A., Fiche Bâtons percés à branches courtes ou sans branches (1.3.), în Barge-Mahieu , Camps-Fabrer , Feruglio et alii 1992, p. 53-64

PELTIER, PLISSON 1986, PELTIER A., PLISSON H., Micro-traçéologie fonctionelle sur l’os. Quelques résultats expérimentaux, în Patou 1986, p. 69-80

PEQUART, PEQUART 1938, PEQUART M., PEQUART S. -J., Difficulté de présumer la déstination d’un outil préhistorique ou moderne d’après sa morphologie, Bulletin de la Société des Sciences de Nancy, 1, p. 7-19

PERETTO, GIUNCHI 1996, PERETTO C., GIUNCHI C. (sub red.), XIII International Congress of Praehistoric and Protohistoric Sciences, Forlì , Italia , 8-14 September 1996, 1. Abstracts. The Sections, Forlì

PERETTO, GIUNCHI 1996 a, PERETTO C., GIUNCHI C. (sub red.), XIII International Congress of Praehistoric and Protohistoric Sciences, Forlì , Italia , 8-14 September 1996, 2. Abstracts. The Workshops and the Posters, Forlì

PETRE-GOVORA 1969, PETRE-GOVORA Gh., Dovezi de locuire neolitică în judeţul Vâlcea , Rev Muz, 6, 2, p. 154-158


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1958, PETRESCU-DÎMBOVIŢA M., Contributions au problème de la culture Criş en Moldavie, Acta AH, 9, 1-4, p. 53-68

PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1978, PETRESCU-DÎMBOVIŢA M., Scurtă istorie a Daciei preromane, Iaşi

PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1987, PETRESCU-DÎMBOVIŢA M., Conclusions de la Session scientifi que de Botoşani , 22-25 octobre 1985, în Chirica 1987, p. 174

PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1987 a, PETRESCU-DÎMBOVIŢA M. (sub red.), La civilisation de Cucuteni en contexte européen, BAI I, Iaşi

PIEL-DESRUISSEAUX 1986, PIEL-DES-RUISSEAUX J. -L., Outils préhistoriques. Forme, fabrication, utilisation, Paris

PIPPIDI 1976, PIPPIDI D. M. (sub red.), Dic ţionar de istorie veche a României (Paleolitic – sec. X), Bucureşti

PLISSON 1987, PLISSON H., A propos de quelques micro-grattoirs du Paléolithique fi nal, în Stordeur 1987, p. 129-134

POP, BOŞCAIU, LUPŞA 1970, POP E., BOŞ CAIU N., LUPŞA V., Analiza sporo-polinică a sedimentelor de la Cuina Turcului - Dubova, SCIV, 21, 1, p. 31-34

POPLIN 1974, POPLIN F., Deux cas particuliers de débitage par usure, în Camps-Fabrer 1974, p. 85-92

POPLIN 1974 a, POPLIN F., Principes de la détermination des matières dures animales, în Camps-Fabrer 1974, p. 15-20

POPLIN 1976, POPLIN F., Etude comparative de deux séries de chasse-lame en bois de cerf néolithique de l’Yonne (France) et indienne du Missouri (U. S. A.), în Congrès Préhis torique de France, XXe Session, Provence, 1974

POPLIN 1977, POPLIN F., Analyse de matière de quelques ivoires d’art, în Camps-Fabrer 1977, p. 77-94

POPLIN 1979, POPLIN F., Les chasse-lame néolithiques en bois de cerf, în Camps-Fabrer 1979, p. 87-91

POPUŞOI 1979, POPUŞOI E., O unealtă pentru cultivarea pământului în aşezarea neolitică de tip Starčevo-Criş de la Trestiana , jud. Vaslui, Hierasus, 2, 1980-1982, p. 27-31

POPUŞOI 1980, POPUŞOI E., Sondajul arheo logic de la Balş (jud. Iaşi ), Arh Mold, 9, p. 7-17

POPUŞOI 1980 a, POPUŞOI E., Săpăturile arheologice de la Trestiana , com. Griviţa , jud. Vaslui , Cercet Ist, 11, p. 105-134

POPUŞOI 1981, POPUŞOI E., Săpăturile arheologice de la Trestiana , com. Griviţa , jud. Vaslui , Materiale Tulcea, p. 36-52

POPUŞOI 1982, POPUŞOI E., O unealtă pentru cultivarea plantelor în aşezarea neolitică de tip Starčevo-Criş de la Trestiana , jud. Vaslui , Hierasus, 2, 1979, p. 27-31

POPUŞOI 1987, POPUŞOI E., La plastique de type Cucuteni de Igeşti (dép. de Vaslui), în Petrescu-Dîmboviţa 1987a, p. 263-268

POPUŞOI, BELDIMAN 1998, POPUŞOI E., BELDIMAN C., Industria materiilor dure animale în aşezarea Starčevo-Criş de la Trestiana , jud. Vaslui . Un exemplu de studiu: spatule, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 82-115

PRATSCH 1994, PRATSCH St., Die Gewei hartefakte des mesolithisch - neolithischen Fundplatzes von Friesack 4, Kr. Havelland. Formenkund-lich-chronologische und technologische Unter-suchungen, Ver BLUF, 28, p. 7-98

PREDA 1994, PREDA C. (sub red.), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României , vol. 1 A - C, Bucureşti

PREDA 1996, PREDA C. (sub red.), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României , vol. 2 D - L, Bucureşti

RADOVANOVIĆ 1996, RADOVANOVIĆ I., The Iron Gates Mesolithic, International Monographs in Prehistory. Archaeological Series 11, Ann Arbor

RAMSEYER 1985, RAMSEYER D., Pièces émmanchées en os et en bois de cervidès. Découvertes néolithiques récentes du Canton de Fribourg, Suisse Occidentale, în Camps-Fabrer 1985, p. 194-211

RAMSEYER 1987, RAMSEYER D., Ém manchements de l’outillage lithique néoli thique de quelques stations littorales du Canton de Fribourg (Suisse Occidentale), în Stordeur 1987, p. 211-218

RAMSEYER 1993, RAMSEYER D., Fiche Gaines de haches (6. 5.), în Allain , Averbouh, Barge -Mahieu, Beldiman et alii 1993, p. 115-132

RAMSEYER 2004, RAMSEYER D. (dir.), Cahier XI. Matières et techniques, Fiches de la Commission de nomenclature sur l’industrie de l’os préhistorique, Sous le patronage de l’U. I. S. P. P., Éditions Société Préhistorique Française, Paris

RAMSEYER, BILLAMBOZ 1979, RAMSEYER D., BILLAMBOZ A., L’industrie en bois de cerf de la Suisse occidentale. Les gaines de hache. Présentation d’une typologie morpho logique, în Camps-Fabrer 1979, p. 131-144

REGNAULT 1936, REGNAULT F., A propos de la communication de Mlle Dimier, în IIe Congrès pré historique de France, Toulouse -Foix , p. 768-769

140


Corneliu Beldiman

REZI KATÓ 1995, REZI KATÓ G., Neolithic clay trinkets, Comm Arch Hung, 1994-1995, p. 5-25

RIETH 1958, RIETH A., Zur Technik der Steinbohrers in Neolithikum, ZSAK, 18, p. 101-109

RIGAUD 1972, RIGAUD A., La technologie du burin appliquée au matériel osseux de la Garenne (Indre), BSPF, 69, 4, p. 104-108

ROE 1986, ROE D. A. (sub red.), Studies in the Upper Palaeolithic of Britain and North-West Europe, BAR Int’l Series 296, Oxford

ROMAN 1992, ROMAN P. (sub red.), Symposia Thracologica 9. Al XIV-lea Simpozion de Tracologie Băile Herculane – Caransebeş – Reşiţa , Drobeta-Tr. Severin , septembrie 1992, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica II, Bucureşti

ROMAN 1996, ROMAN P., Istoricul cercetării. Săpăturile arheologice şi stratigrafi a, în Roman , Păunescu 1996, p. 7-124

ROMAN, PĂUNESCU 1996, ROMAN P., PĂ-UNESCU Al., Ostrovu Corbului . 1a. P. Roman , Istoricul cercetării. Săpăturile arheologice şi stratigrafi a. 1b. Al. Păunescu , Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei , vol. I, Comisia Internaţională pentru studiul pre- şi protoistoriei Balcanilor a Academiei de Ştiinţe din Heidelberg şi Institutul Român de Tracologie al Ministerului Învăţământului, Bucureşti

ROSKA 1924, ROSKA M., Recherches préhistoriques pendant l’année 1924, Dacia, 1, p, p. 297-313

ROSKA 1925 a, ROSKA M., Rapport préliminaire sur les fouilles archéologiques de l’année 1925, Dacia, 2, p. 404-409

ROSKA 1925 b, ROSKA M., Recherches sur le Palé-olithique en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 183-192

ROSKA 1929, ROSKA M., Industrie de os în perioada musteriană din Ardeal, Arh Olt, 8, 43-44, p. 349-351

ROSKA 1930, ROSKA M., Die Knochenindustrie des Moustérienshorizonts in Siebenbürgen, în Recueil d’études dedié au Dr. Vladimir Demetrykiewicz, Poznan, p. 1-3

ROŞU 1966, ROŞU L., Cu privire la cele mai vechi urme de activitate a omului. Pe marginea discuţiilor asupra descoperirilor villafran chi ene de la Bugiuleşti, Rev Muz, 3, 1, p. 2-6

ROŞU 1969, ROŞU L., Paleoliticul inferior şi mijlociu din Transilvania , Rev Muz, 5, p. 401-405

ROZOY 1989, ROZOY J. -G., L’arc et la fl èche, în Mohen 1989, p. 72-73

SACCHI 1994, SACCHI D. (sub red.), XXIVème Congrès préhistorique de France. Les civilisations méditerranéennes. Colloque I: Les facies léptolithiques du Bassin médi terranéen nord-occidental: milieux naturels et culturels, Résumé

des communications, 26 - 30 septembre 1994, Carcassonne

SANDU 1998, SANDU M., Obiectele de podoabă în arta mobilieră paleolitică din România , în Cârciumaru 1998, p. 62-69

SAVU 1980, SAVU Al. Gh. (sub red.), Studii de istorie şi teorie militară (Retrospective istorice, analize contemporane), Bucureşti

SCHIBLER 1980, SCHIBLER J., Die neolitischen Ufersiedlungen von Twann . Vol. 8: Oste ologische Untersuchungen der cortaillod zeitlichen Knochenartefakte, Bern

SCHIBLER 1981, SCHIBLER J., Die neolitischen Ufersiedlungen von Twann . Vol. 17: Typolo gische Untersuchungen der cortaillodzeitlichen Knochenartefakte, Bern

SCHIER 1996, SCHIER W., The Relative and Absolute Chronology of Vinča : New Evidence from the Type Site, în Draşovean 1996 , p. 141-163

SCHMANDT-BESSERAT 1978, SCHMANDT-BESSERAT D., The earliest precursor of writ ing, Scientifi c American, 238, 6, p. 50-59

SCHMIDER 1988, SCHMIDER B., Gravette (pointe de La), în Leroi-Gourhan 1988, p. 444-445

SCHMIDER 1992, SCHMIDER B., Le Gravettien, în Garanger 1992, p. 379-396

SCHWARCZ 1988, SCHWARCZ H. P. (sub red.), L’Homme de Néanderthal. Actes du Colloque International de Liège (4-7 décembre 1986), Vol. 1: La Chronologie, ERAUL 28, Liège

SEFERIADES 1993 a, SEFERIADES M., La route néolithique des Spondyles de la Méditerranée à la Manche, în Otte 1993, 2 p.

SEFERIADES 1993 b, SEFERIADES M., The European Neolithisation Process, Por Raz Slov, 21, p. 137-162

SEMENOV 1985, SEMENOV S. A., Prehistoric Technology. An Experimental Study of the Oldest Tools and Artefacts from Traces of Manufacture and Wear, Totowa-New Jersey

SENEPART 1991, SENEPART I. (sub red.), Identité du Chasseén. Actes du Colloque International de Nemours1989, Mémoirs du Musée de Préhistoire d’Ile-de-France, Paris

SENEPART, SIDERA 1991, SENEPART I., SIDERA I., Une culture chasséenne pour les matières dures animales?, în Sénépart 1991, p. 299-309

SERONIE-VIVIEN 1968, SERONIE-VIVIEN M. R., Les pointes de fl èches en os. Essai typo lo gique et chronologique, BSPF, 1, p. 545-558

SIDERA 1989, SIDERA I., Un complément de données sur les sociétés rubanées: l’industrie osseuse à Cuiry - lès- Chaudarde, BAR Int’l Series 520, Oxford


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

SIDERA 1991 a, SIDERA I., Processus econo miques, choix technologiques et culturelle dans l’exploi-tation des faunes protohistoriques des VIe au IVe millénaires en France septen trionale. Etat de la documentation, RAP, 1/2, p. 3-19

SIDERA 1991 b, SIDERA I., Les industries osseuses de Boury-en-Vexin (Oise). Une confl uence de tradition, un corpus exemplaire, BAVF, 24, p. 55-77

SIDERA 1994, SIDERA I., Les assemblages osseux en Bassins parisien et rhénan du VIe au IVe

millénaire B. C. Histoire, techno-éco nomie et culture, BSPF, 91, 1, p. 14-16

SIMIONESCU 1987, SIMIONESCU T., Nouvelles espèces de gastéropodes dans la terrasse pléis-tocène du Prut de Malu Galben – Mitoc (Départ. de Botoşani ), în Chirica 1987a, p. 113-132

SIMIONESCU 1990, SIMIONESCU T., Observaţii asupra faunei de mamifere romaniene şi cuaternare din Moldova , Arh Mold, 13, p. 165-171

SIMIONESCU, MOROŞAN 1926, SIMIONESCU I., MOROŞAN N. N., Une station aurig nacienne en Moldavie, BSSAR, 3, p. 6

SKAKUN 1993, SKAKUN N., Agricultural Implements in the Neolithic and Eneolithic Cultures of Bulgaria , în Anderson, Beyries, Otte , Plisson 1993, p. 361-368

SKAKUN 1993 a, SKAKUN N., New Implements and Specialization of Traditional Industries in the Eneolithic of Bulgaria , în Anderson, Beyries, Otte , Plisson 1993, p. 139-145

SMITH 1992, SMITH C., Late Stone Age Hunters of the British Isles, London-New York

SOFFER, PRASLOV 1993, SOFFER O., PRASLOV N. D. (Eds.), From Kostienki to Clovis. Upper Paleolithic – Palaeo-Indian Adaptations, New York – London

SONNEVILLE-BORDES 1967, SONNEVILLE-BORDES D. de, G. Laplace , Recherches sur l’origine et l’évolution des complexes lepto-lithiques, L’École française de Rome, Mélanges d’Archéologie et d’Histoire, Suppléments 4, Paris , 1966 (recenzie), Quartär, 18, p. 233-237

SONNEVILLE-BORDES, PERROT 1953, SONNE-VILLE-BORDES D. de, PERROT J., Essai d’adaptation des méthodes statistiques au Paléolithique supérieur. Premiers résultats, BSPF, 50, p. 327-335

ŠOVKOPLJAS 1965, ŠOVKOPLJAS I. G., Mezins-kaja stojanka. K istorii sredned ne provskogo bassejna v pozdnepaleolitičeskuju epohu, Kiev

SREJOVIĆ 1969, SREJOVIĆ D., Lepenski Vir . Nova praistorijska kultura Podunavl’u, Belgrad

SREJOVIĆ 1972, SREJOVIĆ D., Lepenski Vir , London

SREJOVIĆ 1990, SREJOVIĆ D. (sub red.), Vinča and its World. International Symposium: The Danubian Region from 6000 to 3000 B. C., Belgrad, Smederevska Palanka, October 1988, Serbian Academy of Sciences and Arts, Symposia vol. LI, Belgrad

SREJOVIĆ, BABOVIĆ 1981, SREJOVIĆ D., BABOVIĆ L., Lepenski Vir . Menschenbilder einer frühen europäischen Kultur (Katalog), Römisch-Germanischen Museums Köln, Prähistorische Staatssamtlung Mainz

SREJOVIĆ, JOVANOVIĆ 1959, SREJOVIĆ D., JOVANOVIĆ B., Orudie i orujie od kosti i nakit iz Vinče, Starinar, 9-10, 1958-1959, p. 181-190

SREJOVIĆ, LETICA 1978, SREJOVIĆ D., LETICA Z., Vlasac . Mezolitsko nasel’e u Djerdapy, vol. I-II, Belgrad

STÂNGĂ 1986, STÂNGĂ I., Repertoriul arheologic al zonei hidrocentralei Porţile de Fier II, jud. Mehedinţi , în Materiale Vaslui, p. 9-15

STANKOVIĆ 1986, STANKOVIĆ S., Localité Knjepiste - une station du Groupe de Starčevo. Fouilles de 1982-1983, Cahiers des Portes de Fer, 3, p. 447-452

STANKOVIĆ 1991, STANKOVIĆ S., Neolitsko nasel’e na lokalitetu Blagotin Kod Trstenika, Zbornik NM, 14, 1991, 1, p. 79-88

STARNINI 1996, STARNINI E., The Stone Assemblage from Bicske - Galagonyas and its Connections with the Vinča Culture, în Draşovean 1996, p. 93-104

STEIN 1986, STEIN G., Herding Strategies at Neolithic Gritille. The Use of Animal Bone Remains to Reconstruct Ancient Economic Systems, Expedition, 28, 2, p. 35-42

STERUD, STERUD 1974, STERUD E. -L., STERUD A. -K., A quantitative analyses of the material remains. VIII. The worked bones, în Benać 1974, p. 237-258

STOICA 1996, STOICA C. (sub red.), A XXX-a Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Brăila 2 – 5 mai 1996. Cronica cercetărilor arheologice – Campania 1995, Comisia Naţională de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia Monumentelor Istorice, Bucureşti

STOICA 1997, STOICA C. (sub red.), A XXXI-a Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Bucureşti 12 – 15 iunie 1997. Cronica cercetărilor arheologice – Campania 1996, Comisia Naţională de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia Monumentelor Istorice, Bucureşti

STOICA 1998, STOICA C. (sub red.), A XXXII-a Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Călăraşi 20 – 24 mai 1998. Cronica cercetărilor arheologice – Campania 1997, Comisia Naţională

142


Corneliu Beldiman

de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia Monumentelor Istorice

STOICA 1999, STOICA C. (sub red.), A XXXIII-a Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Vaslui 30 iunie – 4 iulie 1999. Cronica cercetărilor arheologice – Campania 1998, Comisia Naţională de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia Monumentelor Istorice

STORDEUR 1977 a, STORDEUR D., Classifi cation multiple ou grilles mobiles de classifi cation des objets en os, în Camps-Fabrer 1978, p. 235-238

STORDEUR 1977 b, STORDEUR D., Tell Mureybet (Vallée de l’Euphrate), quelques indications chronologiques et culturelle fournies par l’étude des os travaillés, în Mergueron 1977, p. 55-60

STORDEUR 1977 c, STORDEUR D., La fabrication des aiguilles à chas. Observation et expéri-mentation, în Camps-Fabrer 1977, p. 251-256

STORDEUR 1978, STORDEUR D., Proposition de classement des objets en os selon le degré de transformation imposé à la matière première, BSPF, 75, 1, p. 20-22

STORDEUR 1979, STORDEUR D., Quelques rémarques préliminaires sur l’industrie de l’os du Proche-Orient du Xème millénaire, în Camps-Fabrer 1979, p. 37-45

STORDEUR 1979 a, STORDEUR D., Les aiguilles à chas au Paléolithique, XIIIe Supplément à Gallia Préhistoire, Paris

STORDEUR 1980, STORDEUR D. (sub red.), Objets en os historiques et actuels. Première réunion du Groupe de travail no. 6 sur l’industrie de l’os, GIS, Lyon, mars 1979, Travaux de la Maison de l’Orient no. 1, Lyon

STORDEUR 1981, STORDEUR D., L’outil d’os pendant la Préhistoire, La Recherche, 12, 121,p. 452-465

STORDEUR 1982, STORDEUR D., L’industrie osseuse de la Damascène du VIIIe au VIe millénaire, în Camps-Fabrer 1982, p. 9-22

STORDEUR 1984, STORDEUR D., L’industrie osseuse de Khirokitia, în Le Brun et alii 1984, p. 129-144

STORDEUR 1985, STORDEUR D., Classifi cation multiple des vestiges osseux de Khirokitia, Chypre, VIe millénaire, în Camps-Fabrer 1985, p. 11-24

STORDEUR 1985 a, STORDEUR D., Techniques de percussion appliquées au matériaux osseux: premières expériences, Cahiers de l’Euphrate, 4, p. 374-381 (articol realizat în colaborare cu Grupul ETTOS)

STORDEUR 1987, STORDEUR D., Manches et émmanchements préhistoriques: quelques

propositions préliminaires, în Stordeur 1987 a, p. 11-35

STORDEUR 1987 a, STORDEUR D. (sub red.), La main et l’outil. Manches et émmanchements préhistoriques. Table Ronde C. N. R. S. tenue à Lyon du 26 au 29 novembre 1984, Lyon

STORDEUR 1988, STORDEUR D., Outils et armes en os du gisement natoufi en de Mallaha (Eynan), Israel , Mémoires et travaux du Centre de Recherches français de Jerusalem no. 6, Association Paléorient, Paris

STORDEUR 1993, STORDEUR D., Outils et parures en os de Ganj Dareh (Iran, VIIe millenaire BC), Cahiers de l’Euphrate, 7, p. 245-296

STORDEUR-YEDID 1976, STORDEUR-YEDID D. 1976 Les poiçons d’os à poulie articulaire: observations technologiques d’après quelques exemples syriens, BSPF, 73, 2 (CRSM), p. 39-42

STRAHM 1979, STRAHM Ch., Les épingles de parure en os du Néolithique fi nal, în Camps-Fabrer 1979, p. 47-86

STRATOULI 1998, STRATOULI G., Knochenartefakte aus dem Neolithikum und Chalkolithikum Nordgriechenlands, Die Deutschen Archäolo-gischen Forschungen in Thessalien, Bonn

STUPARU 1994, STUPARU C., Noi descoperiri arheologice la Schela Cladovei , Drobeta. Buletin ştiinţifi c trimestrial, 1, 1, p. 4-6

SZÉKELY 1951, SZÉKELY Z., Săpăturile de la Leţ -Várhegy (Trei Scaune) 1951, I, Sf. Gheorghe

ŞADURSCHI, DIACONESCU, TIMOFTE 1997, ŞADURSCHI P., DIACONESCU M., TIMOFTE C., Figurina antropomorfă din os descoperită la Ştefăneşti-Botoşani , Hierasus, 10, p. 7-20

ŞERBĂNESCU 1987, ŞERBĂNESCU D., Depozitul de mărgele descoperit în tell-ul de la Vlădiceasca, CCDJ, 3-4, p. 35-38

ŞERBĂNESCU 1997, ŞERBĂNESCU D., Un nou tip de fi gurină neolitică, Préhistoire du Bas Danube, CCDJ, 15, 1997, p. 133-137

ŞTEFAN 1925, ŞTEFAN Gh., Fouilles de Căscioarele , Dacia, 2, p. 184-195

TABORIN 1974, TABORIN Y., La parure en coquillage de l’Epipaléolithique au Bronze ancien en France, Gallia Préhistoire, 17, 1, p. 101-179

TABORIN 1977, TABORIN Y., Quelques objets de parure. Etude technologique: les per cements des incisives de bovinés et des canines de renards, în Camps-Fabrer 1977, p. 303-310

TABORIN 1988, TABORIN Y., Aurignacien (culture de l’Aurignacien), în Leroi-Gourhan 1988, p. 82-83

TABORIN 1990 a, TABORIN Y., Les prémices de la parure, în Farizy 1990, p. 335-344


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

TABORIN 1990 b, TABORIN Y., Le décor des objets de parure, în Clottes 1990, p. 19-35

TABORIN 1991, TABORIN Y., Fiche Pendeloques, în în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 8 p.

TABORIN 1991 a, TABORIN Y., Fiche Coquil lages façonnés (2. 1.), în Barge-Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 6 p.

TABORIN 1992, TABORIN Y., La parure pré-historique, în Garanger 1992, p. 451-456

TABORIN 1992 a, TABORIN Y., L’Aurignacien, în Garanger 1992, p. 359-378

TABORIN 1993, TABORIN Y., La parure en coquillage au Paléolithique, XXIXe Supplément à „Gallia Préhistoire“, Paris

TABORIN 1993 a, TABORIN Y., Traces de façonnage et d’usage sur les coquillages perforés, în Ander-son, Beyries, Otte , Plisson 1993, p. 255-267

TABORIN, THIEBAULT 1988 a, TABORIN Y., THIEBAULT St., Aurignac (grotte d’Aurig nac), în Leroi-Gourhan 1988, p. 81-82

TABORIN, THIEBAULT 1988 b, TABORIN Y., THIEBAULT St., Aurignacien de l’Europe, în Leroi-Gourhan 1988, p. 83-84

TAUTE 1965, TAUTE W., Retoucheure aus Knochen, Zahnbein und Stein vom Mittelpaläolithikum bis zum Neolithikum, Fundberichte aus Schwaben, 17, p. 76-102

TERZEA 1979, TERZEA E., Mamiferele cuaternare din unele peşteri şi adăposturi sub stâncă din zona Porţile de Fier, în Orghidan, Negrea 1979, p. 105-139

TERZEA 1987, TERZEA E., La faune du Pléistocene supérieur de la Grotte „Peştera Cioarei“ de Boroşteni (Départ. de Gorj ), Travaux IS, 25, p. 55-66

TERZEA 1995, TERZEA E., Faunele pleistocene superioare din Carpaţii Meridionali şi semnifi caţia lor climatică şi paleogeografi că, în Cârciumaru , Diaconescu 1995, p. 14-16

TIXIER, INIZAN, ROCHE 1980, TIXIER J., INIZAN M. -L., ROCHE H., Préhistoire de la pierre taillée. Terminologie et technologie, vol. I, Cercle de Recherches et d’Etudes Préhistoriques, Antibes

TOCILESCU 1880, TOCILESCU Gr., Dacia înainte de Romani, Bucureşti

TROGMAYER 1989, TROGMAYER O., Frühne-olithische Importgegenstände aus dem Marosmün-dungsgebiet, în Bökönyi 1989, p. 311-313

TROMNAU 1973, TROMNAU G., Neue Ausgra-bungen von jungpaläolithischen Wohnplätzen auf der Teltwisch bei Ahrensburg, Kreis Stormarn (Schleswig – Holstein), în Müller-Beck 1973, p. 49-53

UDRESCU, BEJENARU, HRIŞCU 1999, UDRESCU M., BEJENARU L., HRIŞCU C., Introducere în arheozoologie, Iaşi

URSACHI 1991, URSACHI V., Le dépôt d’objets de parure énéolithique de Brad, comm. Negri, dép. de Bacău , în Chirica , Monah 1991, p. 335-386

URSACHI 1992, URSACHI V., Depozitul de obi ecte de podoabă eneolitice de la Brad, com. Negri, jud. Bacău , Carpica, 23, p. 51-104

URSULESCU 1983, URSULESCU N., Contribuţii la cunoaşterea evoluţiei şi poziţiei cronologice a culturii Starčevo-Criş pe teritoriul Moldovei , Suceava , 10, p. 261-381

URSULESCU 1998, URSULESCU N., Variantes locales dans le cadre de la civilisation de Starčevo-Criş de l’espace Carpates – Dniestr, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 30-31

UZUM, LAZAROVICI, DRAGOMIR 1973, UZUM I. , LAZAROVICI Gh., DRAGOMIR I. , Descoperiri arheologice în hotarul satelor Gornea şi Sicheviţa , Banatica, 2, p. 403-416

VAN GIJN 1989, VAN GIJN A. L., The Wear and Tear of Flint. Principles of Functional Analysis applied to Dutch Neolithic Assemblages, Analecta Praehistorica Leidensia 22, Publications of the Institute of Prehistory, University of Leiden, Leiden

VENCL 1959, VENCL S., Spondylové zperky v Podunaiském néolitu, AR, 17, 5, p. 715-738

VERMEERSCH, VAN PEER 1990, VER MEERSCH P. M., VAN PEER Ph. (Eds.), Contribution to the Mesolithic in Europe, Leuven

VERNEAU 1892, VERNEAU R., Nouvelle découverte de squelettes préhistoriques aux Baoussé - Roussé, près de Menton, L’Anthro pologie (Paris ), 3, p. 513-540

VEZIAN, VEZIAN 1970, VEZIAN J., VEZIAN J., Les gisements de la grotte de Saint-Jean-de-Verges (Arriège), Préhistoire Ariégeoise, 25, p. 29-77

VLASSA 1966, VLASSA N., Cultura Criş în Transilvania , Acta MN, 3, p. 9-47

VLASSA 1976 a, VLASSA N., Neoliticul Transilvaniei . Studii articole, note, Muzeul de istorie a Transilvaniei , Bibliotheca Musei Napocensis III, Cluj -Napoca

VLASSA 1976 b, VLASSA N., Sondajul de salvare de la „Gura Baciului“, com. Baciu, or. Cluj (... şi câte ceva despre cultura vaselor caliciforme în România ), în Vlassa 1976 a, p. 72-82

VLASSA 1976 c, VLASSA N., Cea mai veche fază a complexului cultural Starčevo-Criş în România , în Vlassa 1976 a, p. 198-264

144


Corneliu Beldiman

VLASSA 1978, VLASSA N., Consideraţii asupra neoliticului timpuriu din România , Marisia, 8, p. 25-34

VLASSA 1984, VLASSA N., Outillage osseux et dynamisme industriel dans le Néolithique jurassien, Cahiers d’Archéologie Romande no. 29, Lausanne

VLASSA 1985, VLASSA N., La parure et l’ou tillage osseux du Néolithique moyen bour guignon, în Camps-Fabrer 1985, p. 56-61

VLASSA, PALKÓ 1965, VLASSA N., PALKÓ A., Un mormânt de înhumaţie aparţinând culturii Criş timpurii din Transilvania , Apulum, 5, p. 13-17

VOIGT 1985, VOIGT M. M., Village on the Euphrates. Excavations at Neolithic Gritille in Turkey, Expedition, 27, 1, p. 10-24

VOINEA 1997, VOINEA V., Artifacts made from hard raw material of animal origin, în Marinescu-Bîlcu 1997, p. 72-84

VORUZ 1982, VORUZ J. -L. 1982 Typologie analytique d’industries osseuses néolithiques, în Camps-Fabrer 1982, p. 77-105

VULPE 1957, VULPE R., Izvoare. Săpăturile din 1936-1948, Bucureşti

WELTÉ 1985, WELTÉ A. -C., Proposition pour une nouvelle lecture d’une pendeloque de l’abri de Fontalès (Tarn-et-Garonne), BSPF, 82, 9, p. 273-283

WHITE 1982, WHITE R., The Manipulation of Burins in Incision and Notation, CJA, 2, 2, p. 129-135

WILLMS 1985, WILLMS C., Neolithischer Spondylusschmuck. Hundert Jähre Forschung, Germania , 63, p. 331-343

ZAHARIA 1962, ZAHARIA E., Considérations sur la civilisation de Criş à la lumière des sondages de Leţ , Dacia, N. S., 6, p. 6-51

ŽILIN 1998, ŽILIN M. G., Technology of the manufacture of Mesolithic bone arrowheads on the Upper Volga, EJA, 1, 2, p. 149-176

ZOTZ 1963, ZOTZ L., Magdalénien mit Gigantolithen von Longueroche an der Vézère, Quartär, 14, 1962-1963, p. 15-46

AAR-MSI - Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice, Aca demia Română, Bucureşti

AB - Analele Banatului , Serie nouă. Arheologie – Istorie, Muzeul Banatului Timişoara, Bucureşti, Ed. Museion

Acta AC - Acta Archaeologica Carpathica, CracoviaActa AH - Acta Archaeologica Academiae Scientiarum

Hungaricae, Institutul de Arheologie al Academiei Ungare, Budapesta

Acta MM - Acta Moldaviae Meridionalis, Muzeul Judeţean Vaslui, Vaslui

Acta MN - Acta Musei Napocensis, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei , Cluj –Napoca

Acta MP - Acta Musei Porolissensis, Muzeul judeţean Sălaj , Zalău

Acta TS - Acta Terrae Septemcastrensis, Uni versitatea «Lucian Blaga», Institutul pentru Cercetarea şi Valorifi carea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European, Sibiu

AIGR - Anuarul Institutului Geologic al României , Bucureşti

Anale UCDC - Analele Universităţii Creştine „Dimi-trie Cantemir“, Seria Istorie, Univer sitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“, Bucureşti

Antiquités Nationales - Antiquités Nationales, Musée de Saint-Germain-en-Laye

Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia

AR - Archeologicke Rozhledy, PragaARA - Annuaire Roumain d’Anthropologie, Institutul

de Antropologie al Academiei Române, Bucu-reşti

Arch Austr - Archaeologia Austriaca, WienArch Ert - Archaeologiai Ertesitö, BudapestaArh Mold - Arheologia Moldovei , Institutul de

Arheologie al Academiei Române, Iaşi Arh Olt, S.N. - Arhivele Olteniei , Serie nouă, Bucu-

reşti ARMSŞ - Academia Română. Memoriile Secţi u nii

Ştiinţifi ce, Academia Română, Bucu reştiBAI - Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Iaşi Banatica - Banatica. Muzeul Judeţean Caraş-Severin ,

Reşiţa BAR - British Archaeological Reports, OxfordBASPR - Bulletin of the American School of

Prehistoric Research, CambridgeBAVF - Bulletin archéologique du Vexin français,

Guiry-en-VexinBCH - Bulletin de Corréspondence Héllenique,

Paris BCSS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifi ce Studenţeşti,

Arheologie – Istorie, Universitatea „1 Decem brie 1918“, Facultatea de Ştiinţe, Alba Iulia

Ber ROB - Berichten van de Rijksdienst voor het Oudheidkundig Bodemonderzoek. Proce e dings of the State Service for Archaeological Investigations in the Netherlands, Amersfoort

Abrevieri bibliografi ce


2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

BMG - Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“, Muzeul Judeţean Giurgiu

BSPF (CRSM) - Bulletin de la Société Préhistorique Française (Compte-Rendus des Séances Mensuelles), Paris

BSSAR - Buletinul Secţiunii de Ştiinţe a Acade miei Române, Academia Română, Bucureşti

BSSC - Bulletin de la Société des Sciences de Cluj , Cluj

Bull CW - Bulletin des Chercheurs de la Wallonie, Liège – Comblain-au-Pont

Bull IA - Bulletin of the Institute of Archaeology, London

Bull SRAP - Bulletin de la Société Royale d’Anthropologie et de Préhistoire, Bruxelles

Cahiers de l’Euphrate - Cahiers de l’Euphrate. Contributions réunies par Jacques Cauvin, Paris

Cahiers des Portes de Fer - Cahiers des Portes de Fer, Belgrad

CAM - Cambridge Archaeological Journal, Cam-bridge

CCDJ - Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos. Anuarul „Muzeului Dunării de Jos“, Călăraşi

Cercet Arh - Cercetări arheologice, BucureştiCercet Ist - Cercetări istorice, Serie nouă, Iaşi CJA - Canadian Journal of Anthropology, QuebecComm Arch Hung - Communicationes Archa-

eologicae Hungariae, Magyar Némzeti Múzeum, Budapesta

Comunicări - Comunicări, Seria Arheologică IV, Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie al Academiei R.S. România , Craiova

Corviniana - Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Hunedoara

Dacia, N.S. - Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne. Nouvelle Série, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, Bucu-reşti

Diss Pann - Dissertationes Pannonicae, Budapest EJA - European Journal of Archaeology, Londra ERAUL - Etudes et Recherches Archéologiques de

l’Université de Liège Expedition - Expedition. The University Museum

Magazine of Archaeology & Anthropology, University of Pennsylvania, Philadelphia

Gallia-Préhistoire - Gallia. Préhistoire. Fouilles et monuments archéologiques en France métro-politaine, Paris

Germania - Germania, BonnHierasus - Hierasus. Anuarul Muzeului judeţean

Botoşani Izvestija Sofi a - Izvestija na Arheologičeskij Institut,

Sofi aJEA - Journal of European Archaeology, University

of Edinburgh, Edinburgh

Litua - Litua. Studii şi cercetări, Muzeul judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu“, Târgu Jiu

Marisia - Marisia, Muzeul judeţean Mureş, Târgu Mureş

Materiale - Materiale şi cercetări arheologice, Bucu-reşti

Materiale Braşov - Materiale şi cercetări arhe ologice. A XV-a Sesiune anuală de rapoarte, Braşov 1981, Bucureşti, 1983

Materiale Oradea - Materiale şi cercetări arhe ologice. A XIII-a Sesiune anuală de rapoarte, Oradea 1979, Oradea

Materiale Ploieşti - Materiale şi cercetări arhe ologice. A XVII-a Sesiune anuală de rapoarte, Ploieşti 1983. Partea I-a, Bucureşti, 1992

Materiale Tulcea - Materiale şi cercetări arhe ologice. A XIV-a Sesiune anuală de rapoarte, Tulcea 1980, Bucureşti, 1982

Materiale Vaslui - Materiale şi cercetări arhe ologice. A XVI-a Sesiune anuală de rapoarte, Vaslui 1982, Bucureşti, 1986

Mem Antiq - Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, Piatra Neamţ

Mes Misc - Mesolithic Miscellany, University of Edinburgh, Edinburgh

OJA - Oxford Journal of Archaeology, OxfordOltenia - Oltenia. Anuarul „Muzeului Olteniei “, CraiovaOrigini - Origini. Museo delle Origini, Facoltà di

Lettere e Filosofi a, Università degli Studi di Roma „La Sapienza“, Roma

Por Raz Slov - Poročilo o raziskovanju paleolitika, neolitika i eneolitika v Sloveniji, Ljubljana

Préh Anthr Méd - Préhistoire et Anthropologie Méditerranéenne. Université de Provence , Aix-en-Provence

Préh Eur - Préhistoire Européenne, Université de Liège , Liège

PZ - Prähistorische Zeitschrift, Berlin – New York RAP - Revue archéologique de PicardieRev Arh - Revista Arheologică. Academia de Ştiinţe

a Republicii Moldova . Institutul de Arheologie şi Istorie Veche, Chişinău

Rev Muz - Revista Muzeelor, Ministerul Culturii, Bucureşti

Rev Muz Mon - Revista Muzeelor şi Monu mentelor, Ministerul Culturii, Bucureşti

Rev RG - Revue Roumaine de Géographie, Institutul de Geografi e al Academiei Române, Bucureşti

Riv Sc Preist - Rivista di Scienze Preistoriche, BolognaSargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis, Muzeul

Civilizaţiei Dacice şi Romane, DevaSCIA - Studii şi cercetări de istoria artei, Bucu reştiSCIV(A) - Studii şi cercetări de istorie veche (şi

arheologie), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, Bucureşti

146


Corneliu Beldiman

St Ant Arch - Studia Antiqua et Archaeologica, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi

St Cerc Antr - Studii şi cercetări de antropologie, Centrul de cercetări antropologice al Aca demiei Române, Bucureşti

St Mat Suceava - Studii şi materiale, Muzeul judeţean Suceava

St Praeh - Studia Praehistorica, Sofi aStarinar - Starinar. Organ Arheološkog Instituta,

Srpske Akademije Nauka, BelgradStratum Plus - Stratum Plus. International Archae-

ological Journal, University „High Anthropological School“, Chişinău

Suceava - Suceava . Anuarul Muzeului judeţean Suceava

Thraco-Dacica - Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie, Bucureşti

Tibiscus - Tibiscus. Anuarul Muzeului Banatului , Timişoara

Travaux du LAPMO - Travaux du Laboratoire d’Anthropologie des Pays de la Méditerranée

Occidentale, Université de Provence , Aix-en- Provence

Travaux IS - Travaux de l’Institut de Spéologie „Emile Racovitza“, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ al Academiei Române, Bucureşti

TRET - Törtenelmi és Régeszeti Ertesitö, Timişoara Tyragetia - Tyragetia. Anuarul Muzeului Naţional de

Istorie a Moldovei , Chişinău Ver BLUF - Veröffentlichungen der Branden-

burgischen Landesmuseums für Ur– und Frühgeschichte, Potsdam

Ver MUF - Veröffentlichungen der Museums für Ur– und Frühgeschichte, Potsdam

Wiss MBH - Wissenschaftliche Mitteilungen des Bosnisch – Herzegowinischen Landes museums, Sarajevo

Zbornik NM - Zbornik Narodnog Muzeja, BelgradZiridava - Ziridava. Anuarul Muzeului judeţean Arad,

AradZSAK - Zeitschrift für Schweizerische Archäo logie

und Kunstgeschichte, Basel

Documents

Beldiman Corneliu Buletinul Muzeului Teohari Antonescu Giugiu 10 p. 93-146