Embed Size (px)
Citation preview
1
RAPORT DE MEDIU
pentru
PLAN URBANISTIC ZONAL * INTRODUCERE IN INTRAVILAN ŞI
STABILIRE ZONA FUNCTIONALA AGRO INDUSTRIALA
LOCALITATEA COROI, COMUNA COROISÂNMĂRTIN
JUDEŢUL MUREŞ.
TITULAR:
SC CERAGRIM SRL , ORAŞ UNGHENI STR GARII nr 103
ELABORATOR:
CENTRUL de MEDIU şi SĂNĂTATE Cluj-Napoca
str. Busuiocului nr. 58
Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010
DECEMBRIE, 2011
2
INTRODUCERE
INFORMAŢII GENERALE
Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru planul urbanistic zonal (PUZ)
“Introducere in intravilan si stabilire zona functionala agro industriala”, în
scopul extinderii obiectivului *Complex pentru creşterea şi selecţia suinelor EUROHYB
localitatea Coroi, comuna Coroisânmărtin, judetul Mureş.
Titularul planului: SC CERAGRIM SRL cu sediul în Oraşul Ungheni, Strada Gării, nr. 103
Judetul Mureş
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076 din
08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziile evaluării
de mediu pentru acest plan urbanistic zonal.
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces
oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau
program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele
acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare –
aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau
programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel
încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de
aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de
mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea
de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra
mediului şi a modului în care au fost luate.
Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE
a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi
programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006.
Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale intră sub incidenţa HG
3
nr. 1076/08.07.2004.
Conţinutul raportului de mediu
Conţinutul Raportului de mediu pentru plan a fost stabilit în conformitate cu cerinţele
Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004, întregul proces de evaluare şi de elaborare a
Raportului de mediu fiind efectuat în acord cu cerinţele HG nr. 1076/2004 şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
1.Conţinutul şi obiectivele principale ale planului precum şi relaţia cu alte planuri şi
programe.
1.1. Conţinutul PUZ-ului *Introducere în intravilan si stabilire zona functionala agro-
industriala* , titular S.C. CERAGRIM S.R.L Ungheni.
Scopul elaborării Planului urbanistic zonal consta in organizarea terenului aflat in
proprietatea privata a persoanei juridice prin zonificarea a cinci parcele situate langa
DJ 142 Balauseri - Coroisinmartin .
Conform prevederilor din Certificatul de Urbanism nr 1/ 06.01.2011 emis de Primaria
Comunei Coroisinmarin se propune intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal in vederea
schimbarii regimului economic al terenurilor cu suprafata de 22700 mp, din terenuri
extravilane arabile situate langa actuala ferma de porcine, în terenuri pentru
extindere cu o ferma noua de porcine , precum si delimitarea terenului domeniului
public aferent circulatiilor carosabile, spatiilor verzi, cai de acces, parcari.
Zona studiata face parte din extravilanul localităţii cu un intravilan insular limitrof cu
zona functionala agro-industriala existentă si nu a facut obiectul nici unei documentatii
de urbanism de detaliu sau zonal. Acest teren nu este restrictionat constructiilor, permis
a fi realizate numai cu elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic zonal si a
regulamentului local de aplicare al acestuia. Zona studiată se situeaza in partea de est
a localitatii Coroi , teren extravilan , delimitat la est si sud de terenuri arabile libere ,
la vest de actuala ferma de porci iar la nord de DJ 142 Balauseri Coroisinmartin.
Ferma existentă, titular S.C. CERAGRIM S.R.L. este reglementată din punct de vedere al
protecţiei mediului prin Autorizaţia de Mediu nr. 360 din 29.09.2008, emisă de APM
Mureş.
Conform documentaţiei de urbanism propunerile de reglementare urbanistice de
zonificare, se referă la amplasarea unei ferme de porcine cu anexe langa ferma
existentă
Aceasta ferma se compune din urmatoarele obiective amplasate la drumul judetean
4
- sediul administrativ, centrala termica , un depozit de furaje si o carantina şi
obiective ampasate în incinta din frontul doi :
- hala de gestatie, hala de maternitate, hala de tineret si hala de finisare;
- doua lagune pentru stocarea temporară a dejectiilor de la ambele ferme.
Obiectivele de pe platforma limitrofa drumului judetean sunt amplasate la 20,0 m
fata de interaxul drumului judetean . Halele fermei sunt amplasate la distanta de
42,0 m fata de axa drumului judetean. Studiul rezolva si functiunile complementare
de: circulatii carosabile, pietonale, si spatii verzi.
Terenul destinat amplasarii platformei zootehnice are o suprafata totala de 22700
mp –cu dimensinile de cca 110,0m la drumul judetean si o adancime de cca
290,0 m . El are o panta lina de la nord la sud de 0,7% . El este compus din cinci
parcele, proprietatea privata a SC CERAGRIM SRL Ungheni. Accesul auto pe
platforma si în incinta se va face din drumul judetean. Compoziţional, ferma are o
platforma preuzinala la limita drumului judetean, unde se vor amplasa clădirea
administrativa în pozitie centrala, carantina in partea stanga si depozitul cu centrala
termica în partea dreaptă.
Halele sunt amplasate perpendicular pe drumul judetean conform fluxului tehnologic
stabilit. Ferma noua si cea existenta vor comunica prin drumuri tehnologice. În
partea sudica s-au amplasat doua lagune pentru dejectiile din ambele ferme. Din
punct de vedere functional s-a impus o planificare care impreuna cu ferma existentă
sa formeze o platforma integrată agro industriala cu platforme de circulatie auto si
parcari la drumul judetean si circulatii tehnologice in interior. Terenul pe care se va
amplasa ferma de porcine este cu o usoara panta de la nord la sud si din acest
motiv adaptarea functiunilor si a solutiei constructive se vor face conform topografiei
terenului. Lucrarile de sistematizare verticala ale terenului pentru amenajarea fermei
se vor rezolva astfel ca să se realizeze un cadru construit adecvat zonei de crestere
a animalelor.
Modernizarea circulaţiei
Organizarea circulatiei rutiere se fundamenteaza pe caracteristicile traficului actual si de
perspectiva preluand prevederile Planului Urbanistic General . In zona studiata se propun
urmatoarele :
- Asigurarea unui acces din DJ142 –Balauseri – Coroisinmartin situat pe latura
nordica a amplasamentului .
- Asigurarea unui prospect actual de 12,0 m pentru drumul judetean
5
- Asigurarea unei zone de protectie de 20,0 m din axul drumului
- Amenajarea platformei preuzinale pentru racordarea la drumul judetean ,
amenajarea parcarilor si a accesului pe platforma halelor
- În incintă se vor amenaja drumuri şi platforme interioare de circulaţie tehnologice
pentru respectarea fluxului de creştere a animalelor si evacuarea dejectiilor. Aceste
accese vor fi realizate din materiale adecvate unei circulaţii auto. În interiorul incintei
vor fi amenajate drumuri tehnologice cu gabaritele variabile intre 3,0 - 5,0 m .
Bilanţul teritorial zona agro – industriala, ferma de porcine:
- S teren ferma 22700 mp
- S circulatie exterioara 1278 mp
- S teren liber 166 mp
- S construita 4 hale 5076 mp
- S cladire administrativa 200 mp
- S depozit, CT, carantina ,cabina poarta 214 mp
- S doua lagune si statie de pompare 2020 mp
S circulatie auto si parcari in incinta 2918 mp
total suprafata cu constructii 10428 mp
- Suprafata spatiu verde pasune 12272 m.
Zonificare functionala, suprafaţa totală a terenului studiat 24144 mp
Teritoriu aferent Existent mp
Existent %
Propus mp
Propus %
1. Teren extravilan arabil 22700 94,02 - -
2. Zona agro industriala intravilan
- - 22700 94,02
Circulatii carosabile 562 2,33 1278 5,29
3. Teren liber 882 3,65 166 0,69
4. Total general 24144 100,00 24144 100,00
Se observa ca ponderea majora o reprezintă zona agro industrială, ferma de
porcine urmata de zona de circuaţie.
Indici urbanistici:
- P.O.T. = 33% (inclusiv lagunele).
6
- C.U.T. = 0,33.
Echipare edilitara.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa potabila şi tehnologică va fi din sursă directă subterană, din puţul
existent. Pentru înmagazinarea apei şi compensarea debitelor maxime orare, se va utiliza
un bazin cu volumul de 60,0 mc situat pe versantul din apropiere , la cca 200 m.
Distribuţia apei se face prin cadere libera spre o retea de incinta interioară.
Necesarul de apă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- scop tehnologic pentru adăpatul animalelor, spălare şi igienizare adăposturi;
- scop igienico-sanitar pentru salariaţii fermei.
Canalizare menajera.
Apele menajere de la filtru sanitar existent si modernizat vor fi evacuate într-un bazin
vidanjabil, cu V =10,0 mc. Canalizarea de la cladirea administrativa si zona de
carantina va fi racordata la un alt bazin vidanjabil cu V = 10,0 mc.
Canalizare tehnologică şi gospodărirea dejecţiilor.
Apele uzate tehnologice şi dejecţiile se vor colecta din hale prin canale laterale de
pardoseala subterane care se întalnesc in conducte situate în aleile dintre hale,
prin care, gravitaţional se scurg într-un bazin de preluare, echipat cu staţie de pompare
pentru dejecţii. Apele uzate tehnologice şi dejecţiile vor fi evacuate prin pompare în două
lagune pentru stocarea temporară cu volumul de 5000 mc fiecare. În aceste lagune se vor
evacua apele uzate şi tehnologice şi de la ferma existentă. Capacitatea de stocare a fost
dimensionată pentru o perioadă de 6 luni. Lagunele vor fi executate în excavaţii
impermiabilizate cu argilă şi folie din PEHD şi vor fi prevăzute cu dispozitive de golire si
control a cantitatiilor de dejectii depozitate. La un interval de 6 luni de zile de
stocare se face transportarea si imprastierea gunoiului in camp,
Canalizare pluvială
Canalizarea apelor pluviale se va face printr-o retea de incinta si apoi vor fi
conduse prin santuri naturale spre canalul de desecare aflat la marginea sudica a
amplasamentului.
Alimentarea cu energie electrică.
Pentru alimentarea cu energie electrica a platformei se va face un racord electric.
Putere absorbita, Pa = 100 kW. In urma studiului de solutie intocmit de SC Electrica SA
la comandă, alimentarea cu energie electrica se va executa conform avizului de
racordare.
7
Alimentarea cu energie termică.
Încalzirea în sediul administrativ, filtrul sanitar şi hala cresă se va rezolva cu CT pe
lemne, echipată cu cazane cu gazeificare cu o capacitate de 0,5 Gcal .
Ferma existentă este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale pentru
alimentarea celor două microcentrale cu puterea termică de 24 kW fiecare.
Sistematizarea verticală
Lucrarile de sistematizare verticală ale terenului pentru amenajarea fermei se vor rezolva
astfel încât să se realizeze un cadru construit adecvat zonei de crestere a animalelor
şi asigurarea scurgerii apelor pe cât posibil gravitaţional. Pentru umpluturi se va utiliza
pământul rezultat din excavaţii.
Descrierea funcţională şi capacităţi de producţie:
Ferma planificată, va fi comusă din:
Ob 1 : Hala reproductie (gestatie in grup + gestatie individuala) S = 1375.73 mp
Ob 2 : Hala de maternitate (2 compartimente ) S= 791.80 mp
Ob 3 : Hala de tineret (4 compartimente) S = 882.58 mp
Ob 4 : Hala de finisare (2 compartimente) S = 1489.50 mp
Obiective anexe : Filtru sanitar veterinar, Sediu –Sala de conferinte, Cabinet veterinar,
Carantina, Centrala termica, rampa de imbarcare – debarcare, lagune pentru dejectii.
Adaposturile se vor construi pe structura metalica cu pereti laterali din panouri sandwich
de 8.0 cm, si invelitoare de 8.cm, cu strat special de protectie pe interiorul halelor de
animale.
Fundatiile, canalele, pardoselile pline, aleile se vor construi din beton.
O parte din suprafata boxelor va fi prevazuta cu gratare de plastic (purcei sugari, tineret
crescatorie), de fonta – maternitate zona scroafei, beton cu fante si latimea barelor
conforme cu normele de bunastare, la gestatie, selectie si finisare.
Tubulatura retelei de colectare si transport a dejectiilor va fi din PVC.
Caminele de egalizare se vor construi din beton si vor avea dopuri speciale, etanse.
Lagunele se vor construi în excavaţii cu diguri şi radierul izolate cu argilă compactată(2 x
0,25 m) cu izolatie din folie specială(PEHD).
Activitatea de productie se desfasoara pe un flux specific unei ferme de reproductie, in
halele de reproductie, tineret si finisare.
Sectorul de reproductie, va fi organizat într-un grajd cu compus din :
Sectorul de reproducţie va fi organizat într-un adapost cu o capacitate de 300 locuri
(capete) pentru scroafe de reproducţie. Grajdul va fi o construcţie parter, cu deschidere de
8
18,96 m si o lungime de 72, 56 m impartit intr-o hala de gestatie cu doua compartimente,
unul pentru cresterea in grup a scoafelor si scrofitelor din matca si un compartiment cu
boxe de insamantare si cazarea individuala a femelelor in prima luna de gestatie.
Conditiile de bunastare in compartimentul de cazare a femelelor in grup, sunt respectate
prin cazarea scroafelor matca in cele 6 boxe cu o suprafata de : 121 mp (8.7 x 14.0)
pentru un grup de 40 - 50 scoafe sau scrofite, revenind o suprafata medie utila de 2.42 –
3.02 mp/cap, încadrându-se pozitiv în normele de bunastare potrivit Ordinului 202/2006.
(1,64-2,25 mp/cap). Boxele au de asemenea o zona de odihna in 3 semicusete (4.6 x 2.5
) suprafata plina din boxa reprezentand 79 mp, revenind in medie 1.75 mp/cap (0.95 –
1.30 mp) diferenta de 42 mp fiind reprezentata de zona de gratare, cu barele de minim 8
mm si fantele dintre bare de 20 mm.
Furajarea este asigurata cu cate o statie de furajare/boxa, care deserveste fiecare femela
pe baza informatiei transmise prin transponder, asigurand furajare in functie de starea
fiziologica. Statiile sunt alimentate cu furaj prin sistem de transportor cu noduri din silozul
exterior.
Racirea, pe timpul verii se asigura printr-un grup de presiune de 600l/h si 120 diuze de
dispersie a apei.
Incalzirea in timpul iernii se asigura prin cele 4 tuburi de 39 m (respectiv 312 m l de tub
delta) amplasate la fiecare capat de hala, agentul termic fiind apa calda.
Lumina este asigurata atat prin iluminat natural prin geamurile laterale, 28 geamuri cu
dimensiunile de 0,70 x1,0 m cat si prin iluminat electric.
Ventilatia este asigurata prin 7 ventilatoare EU 63 cu o capacitate maxima de 14.000 mc/h
(9.803 – 14.000 mc/h) cu sistem computerizat de dirijare si reglare a debitelor.
Ventilatoarele sunt pozate la nivelul coamei acoperisului avand o tubulatura de absorbtie
a aerului (viciat) din interior, iar admisia aerului proaspat se face prin 14 fante laterale
prevazute cu clapete reglabile si plase antiinsecte/pasari cu dimensiunile : 140 x 48 cm.
Se asigura un volum de aer circulant de minim 170 mc/h/cap iarna si peste 270 mc/h/cap
vara.
Compartimentul de gestatie individuala este dotat cu 180 boxe cu dimensiunile de 2,25 x
0,65, cu un sistem de furajare semilichid, furajul ajungand la fiecare animal prin
transportor si distribuit prin dozatoarele volumetrice, dupa cerintele tehnologice, intr-un
jgheab care are in permanenta un nivel de apa potabila reglat prin cele 20 supape de
nivel constant.
Ventilatia este asigurata prin cele 4 ventilatoare EU 63 si cele 10 guri de adminsie a
aerului, prevazute cu plase antipasari.
9
Racirea aerului pe timpul verii se realizeaza de asemenea cu dispersoare de apa sub
presiune, iar incalzirea in timpul iernii cu ajutorul celor 4 tuburi delta de 24 m (192 ml de
tub delta) la capatul halei.
Dejectiile colectate in canalele de sub gratare, se vor evacua prin sistem de sifonare ( trei
conducte pentru gestatia in grup cu 6 guri de absorbtie si 2 conducte cu 6 guri de
absorbtie in gestatia individuala) în reteaua de conducte exterioara spre lagunele de
colectare.
Sectorul (Hala) de maternitate : cu o suprafata totala de 719.80 mp, (38,95 x 18.48 m)
se compune din doua compartimente cu dimensiunile de 18.11 x 18.48 m, cu 40 de boxe
de fatare cu dimensiunile de 2.40 x 1.80 m asigurand o suprafata de 4.32 mp/boxa
dispuse cate 8 pe 5 randuri, cu pardosea din gratar total (plastic pentru zonele de refugiu
si odihna purcei, si gratar de fonta in zona scroafei) boxele fiind prevazute cu o placa
incalzitoare (agent – apa calda) cu dimensiunile de 1.20 x 0.40 m). Se asigura o
suprafata, in cele 2 zone de refugiu si odihna a purceilor de 0.20 mp/purcel pentru un lot
de 14 capete.
Furajarea este asigurata in hranitoare din inox, prevazute cu suzete de aspersiune pentru
alimentarea cu apa, sistem de transport cu noduri si dozare cu dozatoare volumetrice, 1
siloz exterior de 10 to. Purceilor li se asigura de asemenea aprovizionare cu apa in
adapatori cu suzeta, specifice varstei, iar de la varsta de 10 zile se asigura furajarea in
hranitori circulare pentru furaj prestarter.
Climatizarea în hala se realizează prin 2 ventilatoare/compartiment EU 50 (5.653 – 8.746
mc/h) si cele 5 guri de admisie aer/compartiment cu dimensiunile de 100 x 40 cm cu
plasa, asigurand un volum de aer circulant de 280 - 430 mc/h/cap.
Incalzirea sau preincalzirea aerului se realizeaza printr-o retea de tuburi delta instalate in
camera tampon (6 randuri de cate 18 ml) iar racirea in timpul verii se asigura prin 4
panouri fagure, cu perdea de apa rece constituite intr-un modul cu dimensiunile de 2.4 x
2.0 m.
Evacuarea dejectiilor acumulate în fosele de sub gratare, la sfarsitul fiecarui ciclu de
fatare (max 35 zile), se realizeaza de asemenea prin sifonare, prin 10 guri de aspirare si 2
retele tubulare/ compartiment, în reteaua exterioara amplasata pe ambele parti ale halei
de maternitate.
Sectorul tineret crescatorie. Hala are dimensiunile de 46.55 x 18.96 m, realizand o
suprafata construita de 882.58 mp, o capacitate de cazare(locuri) de 1600 capete, are in
componenta 4 compartimente cu suprafetele de 21.88 x 9.17 = 200.75 mp destinat pentru
cazarea a 400 capete purcei intarcati. Boxele de cazare au dimensiunile de 3.50 x 4.00 m.
10
şi sunt construite pe gratar total, capacitatea de cazare 40 porci/boxă. Sub boxe sunt cuve
din beton cu pernă de apa, în care se scurg dejecţiile prin gratare din plastic cu fantele de
14 mm. Suprafata boxelor este de 14 mp, asigurand o suprafata de 0.35 mp/cap. Boxele
sunt realizate din panouri de plastic cu inaltimea de 0.7 m si grosimea de 3.5 cm, in zona
gratarelor se afla o zona din panouri incalzitoare din beton polimer acoperind o suprafata
de 20 x 0,9 m, incalzite cu apa calda.
Furajarea se asigura mecanizat cu transportor cu noduri din cele 2 silozuri exterioare de
10 mc (aprox 7 to) si cate 2 hranitoare cu 5 guri din inox/boxa, destinate tineretului sub 25
kg, cu dimensiunile de 76 x 79 cm, (8 hranitoare duble, 4 hranitoare simple) asigurand un
front de furajare pentru 60 – 80 capete, în boxe cazandu-se in fapt 40 purcei intarcati.
Alimentarea cu apa potabila se asigura prin cele 20 suzete cioc de rata din inox (cate
2/boxa).
Ventilatia este asigurata printr-un ventilator EU 63 instalat pe acoperis si un ventilator EU
63 de perete, pentru exhaustarea aerului viciat si cate 4 guri de admisie sub control
digital, cu dimensiunile de 140 x 40 cm. Se asigura un volum circulant de 35 – 70
mc/h/cap, depasind substantial cerintele minime de bunastare pentru aceasta categorie.
Incalzirea se realizeaza prin tuburi delta cu apa calda, amplasate atat in interiorul
compartimentelor cat si in cele 2 camere tampon (4 randuri a cate 18 ml in fiecare
compartiment si cate 8 tuburi de 18 ml pe fiecare coridor).
Racirea pentru perioada de vara se realizeaza cu cate 1 modul/camera tampon cu
dimensiunile de 3.0 x 2.0 m confectionat din panouri de celuloza, un rezervor de 500 l
apa, pompa de aspiratie, accesorii, realizandu-se o perdea permanenta de apa rece prin
care se face absorbtia aerului proaspat.
Evacuarea dejectiilor acumulate in canalele de colectare de sub gratare se face prin
acelasi sistem de sifonare, utilizand cele 2 guri de absorbtie din fiecare compartiment.
Evacuarea se face la sfarsit de ciclu , la 50 – 60 de zile (sau ori de cate ori este nevoie).
Compartimentul pentru tineret selectie, are o suprafata de 222.75 mp, (capacitate totala
de cazare 150 - 170 capete ) si se compune din 8 boxe pentru tineret in faza de crestere-
finisare, destinat reproductiei. Boxele au dimensiunile de 3.5 x 4.0 m (4 boxe) cu o
capacitate de cazare este de 15 – 20 capete/boxa tineret la 50 – 100 kg, revenind o
suprafata de 0.7 – 0.9 mp/cap, respectriv 2 boxe cu dimensiunile de 3.5 x 2.0 m cu o
capacitate de cazare de 7-10 capete,(0.4 – 0.65 mp/cap) iar una din boxe are un
apendice datorat amplasarii modului de racire, avand dimensiunile de 3.5 x 6.0 m este
destinata antrenamentului scrofitelor pentru statia de furajat, avand o capacitate de 10
capete/boxa, revenind 1.9 mp/cap suprafata utila.
11
Boxele sunt construite din grilaje galvanizate cu inaltimea de 90 cm cu usi de acces de
1.0 x 0.90 m.
Furajarea este asigurata in hranitoare model TOP simple, avand in dotare si cate 2
suzete cioc de rata/ hranitor, iar in boxa de antrenament o statie de furajare electronica.
Ventilatia este asigurata prin 2 ventilatoare model EU 63 si 4 ferestre de admisie aer (140
x 40 cm).
Racirea in perioada de vara se asigura cu apa rece prin retea de diuze de inalta presiune,
iar incalzirea in timpul iernii se asigura prin tuburile delta instalate pe coridorul de
deservire, 3 randuri de 12 m, 12 bare a cate 6 m.
Evacuarea dejectiilor este cea utilizata in tot complexul, dejectiil acumulate in canalele de
sub gratare se elimina prin gurile de scurgere, periodic, prin sifonare spre reteaua
exterioara.
Sectorul finisare (ingrasare). Hala de finisare cu o capacitate nominala de 1260 capete,
cu dimensiunile de 18.96 x 78.56 = 1489.50 mp, se compune din 2 compartimente cu
suprafata utila de 709,15 mp, având intre ele o camera tampon de 36.45 mp (2.0 x
18.48)
Fiecare compartiment are cate 18 boxe cu dimensiunile de 5.0 x 6.0 (30 mp) pentru
cazarea a minim 35 capete revenind o suprafata utila de 0.75 mp/cap la greutatea finala
de 105 -110 kg.
Boxele sunt dispuse pe trei randuri cu trei alei de deservire cu lăţimea de câte 1.0 m.
Boxele sunt construite din panouri de grilaje galvanizate cu inaltimea de 0.90 m, cu usi de
1.0 x 0.9 m si pardosea din gratare de beton de 2.0 m cu fante de 18 mm, cu barele de
50 mm, (2.0 x 6.0 = 12 m, 40% din boxa) si zona de odihna din beton, 3,0 x 6.0 = 18 m,
60% din suprafata boxei.
Sistemul de furajare este compus dintr-un siloz de 20 mc, cu diametrul de 2.33 m, sistem
de distributie cu lant cu noduri si cate 9 hranitoare simple TOP pentru ingrasare prevazute
cu cate 2 suzete cioc de rata/ hranitor.
Ventilatia in compartimentele de finisare se asigura prin 5 ventilatoare model EU 56
(8.624 – 12.130 mc/h) si 24 ferestre de admisie aer cu dimensiunile de 100 x 40 cm cu
sita antipasari. Pentru suplimentarea ventilatiei in timpul verii sunt prevazute 2 ventilatoare
de perete model EX 36/0.75 (23.320 mc/h) . Aceste ventilatoare realizeaza un volum de
aer circulant intre 50 – 145 mc/h/cap.
Racirea aerului in timpul verii, pentru asigurarea cerintelor minime de bunastare, se
realizeaza cu apa sub aspersiune prin diuze de inalta presiune (168 diuze), actionate de
un grup de presiune de 900 l/h.
12
Incalzirea aerului, la nevoie in timpul iernii se asigura prin sistemul de tuburi delta, cu
agent termic apă caldă.
Evacuarea dejectiilor colectate în fosele de sub gratare se realizeaza prin cate 6 guri de
aspiratie / compartiment spre reteaua exterioara. Evacuarea se face la sfarsitul fiecarui
ciclu de finisare cu o durata medie de 60 – 65 zile.
Scurgerea dejecţiilor din adăposturi este gravitaţională, într-un bazin de prestocare şi
pompare dejecţii. Stocarea temporară va fi în două lagune pentru dejectii, izolate cu
argilă şi folie impermeabila, cu capacitatea de stocare de 5000 mc/lagună, având
dimensiunile de 35.00 x 50.00 x 2.85 m. Lagunele sunt prevazute cu agitator. Evacuarea
dejecţiilor se va face cu o vidanjă-cisternă cu capacitate de 12.000 l. In zona de actionare
a vidanjei va exista o platforma prevazuta cu o gura de scurgere si captarea fluidelor
rezultate de la manevra de aborbtie spre bazinul de prestocare. Traseul vidanjei este spre
poarta de acces din zona neagra (veche).
Ferma existentă :
Activitatea de productie se desfasoara pe un flux specific unei ferme de reproductie, in
halele de reproductie, tineret si finisare.
Sectorul de reproductie compartiment asteptare-monta gestatie, este reprezentat printr-
un adapost cu deschidere de 18,5 si o lungime de 72, 2 m impartit intr-o hala de gestatie
cu doua compartimente, unul pentru cresterea in grup a scoafelor si scrofitelor din matca
si un compartiment specific punctului de insamantari artificiale cu spatii pentru cazarea
vierilor si vierusilor, boxa de recoltare, boxe de insamantare si cazarea individuala a
femelelor in prima luna de gestatie, 2 compartimente desinate laboratorului pentru
procesarea materialului seminal, analiza si dozarea acestuia, precum si spalarea si
dezinfectia ustensilelor. Conditiile de bunastare in compartimentul de cazare a femelelor
sunt respectate prin cazarea scroafelor matca in cele 39 boxe cu o suprafata de : 15,75
mp (3,0 x 4,5) pentru un grup de 5-6 scoafe, respectiv 6-7 scofite, revenind o suprafata
medie utila de 2,75 mp/cap, respectiv 2,3 mp/cap, incadrandu-se pozitiv in normele de
bunastare potrivit Ordinului 202/2006. Boxele au de asemenea o zona de odihna cu
suprafata plina de cel putin 1,4 mp/cap si un front de furajare care asigura o deschidere
de 0,35 m/cap. Furajarea si accesul spre si dinspre boxe se face pe 3 coridoare cu
latimea de 1 m.
Lumina este asigurata atat prin iluminat natural prin geamurile laterale, 32 geamuri cu
dimensiunile de 0,70 x1,0 cat si prin iluminat electric.
Vierilor utilizati la insamantari artificiale li se asigura 4 boxe individuale de cazare cu
dimensiunile de 5,0 x 2,0 m asigurand o suprafata de 10 mp/ cap, peste normativul de
13
bunastare (6 mp/cap)
Boxele individuale de insamantare si cazare pentru luna I-a de gestatie, 34 bucati, au
dimensiunile de 0,65 x 2,25 m, respectandu-se cerintele de bunastare pentru aceasta
categorie.
Structura adapostului este urmatoarea
- fundatii continue din beton ;
- zidarie de caramida ;
- pardosea din beton cu canale de colectare acoperite cu gratare cu fantele de
20 mm specifice acestei categorii ;
Alimentarea cu apa se asigura printr-o retea de conducte metalice pentru fiecare boxa
prevazute cu suzete calibrate pentru aceasta categorie de animale.
Conditiile de microclimat se asigura vara prin ventilatie mixta, naturala si artificiala, un
sistem controlat si automatizat de vaporizare a apei sub presiune si dispersia prin
ventilatoare asigurand o temperatura si o umiditate de confort chiar si in cele mai
calduroase zile. Pe timpul iernii se suplimenteaza caldura, daca este cazul prin utilizarea
a doua aeroterme electrice cu puterea de 12 si 9 kw .
Punctul de Insamantari artificiale are o suprafata de 18,0 x 12,0 m cu suprafata utila a
laboratorului de 7,5 x 3,0 m.
Laboratorul are toate dotarile specifice activitatii de insamantari artificiale : chiuveta, boiler
apa calda, termobox, lada frigorifica, fotodensimetru, masa termo, microscop, banc de
dozare, cantar electronic, pipete de dozare, sterilizator, se utilizeaza consumabile de
unica folosinta (pungi de recoltare, pungi de dozare, catetere, doze).
Maternitatea, componenta a sectorului de reproductie, construita in acelasi adapost,
separata printr-un coridor de acces are 3 compartimente cu cate 20 boxe de fatare.
Fiecare compartiment de maternitate are dimensiunile de 6,0 x 18,0, cu doua randuri a
cate 10 boxe de fatare cu dimensiunile de 2,4 x 1,72 m realizandu-se o suprafata de 4,12
mp, asigurandu-se 2,60 mp pentru zona purceilor, respectiv 0,18 mp/cap la 14
purcei/boxă. Boxele sunt construite din elemente de PVC pe structura inox, pardoseala
boxelor este realizata din gratare de plastic cu fantele specifice celor doua categorii. Boxa
de maternitate respecta normele de bunastare specifice acestui sector avand o zona
pentru scroafa si doua zone laterale pentru adapostirea si refugiul purceilor, despartitorile
de boxe din teava zincata respecta de asemenea normele de bunastare asigurand
refugiul, alaptarea si odihna purceilor.
Zona de odihna este prevazuta cu o placuta incalzita electric si controlata de termostat,
microclimatul se realizeaza printr-o ventilatie artificiala monitorizata de un sistem
14
computerizat, pentru fiecare compartiment in parte, cu cate un ventilator pe compartiment
cu motor de 0.12 kw si cu un debit de 3230 mc/h, suplimentat vara cu un ventilator
aspersor care asigura o scadere considerabila a temperaturii aerului aspirat.
Ventilatoarele au diametrul de 45 cm, cu clapeta pentru reglarea absorbtiei, instalate la
înaltimea de 2.40 m, prevazute cu o tubulatura de aductie de 2,4 m. Alimentarea cu apa
se asigura prin retea de conducte cu suzete montate in hranitoarele scroafelor si lateral
pentru purceii sugari, calibrate pentru fiecare categorie. Furajarea scroafelor lactante se
asigura printr-un transportor cu dozatoare individuale si un jgheab de furajare, purceii au
la dispozitie de la varsta de 7-10 zile hranitoare circulare.
Iluminatul este mixt, natural si artificial, 14 geamuri cu dimensiunile de 0,7 x 1,0 m,
asigurandu-se necesarul de lumina pentru acest sector atat ziua cat si noaptea.
Sectorul de tineret are la dispozitie un adapost cu dimensiunile de 77,6 x
11,2 m compartimentat in 3 compartimente de cresa si un compartiment pentru faza I-a
de finisare. 2 compartimente de cresa au cate 15 boxe pe 3 randuri, 5 cu dimensiunile de
2,0 x 2,5 m iar 10 cu dimensiunile de 2,0 x 2,8 m asigurandu-se o suprafata totala de 5
respectiv 5,6 mp revenind o suprafata medie utila de 0,4 mp/cap (12 -14 purcei/boxa)
încadrandu-se in normele de bunastare pentru aceasta categorie de animale.Un
compartiment are doar 12 boxe cu aceleasi dimensiuni mentionate. O treime din suprafata
boxei este prevazuta cu gratar din plastic cu fante de 14 mm pentru colectarea dejectiilor.
Structura adapostului :
- fundatii continue de beton ;
- pardoseli cu suprafete pline de beton + gratar
- zidarie din caramida ;
- tavan din lambriuri de plastic ;
Boxele au pereti din elemente de beton si despartitori din grilaj metalic pentru a asigura
una din conditiile de bunastare si anume aceea ca animalele sa poata comunica intre ele
si sa se poata juca impreuna cu dispozitivele specifice - lant, bile. Alimentarea cu apa se
asigura printr-o retea de cunducte de plastic, cu suzete calibrate de tineret pentru fiecare
boxă. Furajarea se asigura manual cu carucior tehnologic, in jgheaburi de furajare liniare
din elemente de beton, suplimentate in prima saptamana cu hranitoare circulare in care
se efectueaza si administrarea de acidifianti lichizi.
Microclimatul se realizeaza prin ventilatie dirijata de un sistem computerizat cu evacuare
fortata si admisie prin decompresie, cu aer preincalzit iarna si racorit vara cand ventilatia
se completeaza si cu ventilatia naturala. Ventilatoarele , cu diametrul de 50 cm, instalate
la inaltimea de 2.70 m, sunt actionate de motoare de 0.16 kw, au un debit nominal de
15
4390 mc/h, au o clapeta pentru reglarea debitului de aer absorbit si evacuat prin
tubulatura aferenta cu lungimea de 2m.
Boxele sunt prevazute cu incalzire in pardosea cu apa calda furnizata de o centrala
proprie care asigura si preincalzirea aerului de absorbtie iarna ;
Iluminatul este mixt, prin becuri electrice si geamuri, 4 /compartiment, cu dimensiunile de
1,1 x 1,1 m ;
Compartimentul de finisare faza 1 are 30 de boxe dispuse pe 3 randuri. Un rand are 10
boxe cu dimensiunile 2,3 x 4, 0 m, iar doua randuri dispuse in oglinda au fiecare cate 10
boxe cu dimensiunile 2,9 x 4,0 m. asigurandu-se o suprafata medie de 0,75-0,8 mp/cap
(12-14 capete/boxa), incadrandu-se pozitiv in normele de bunastare pentru categoria de
tineret finisare faza 1 .
Structura adapostului este aceeasi ca si la tineret cu diferenta ca tavanul este din
structura de lemn.
Boxele sunt construite din elemente de beton si grilaje metalice.
Alimentarea cu apa se realizeaza de asemenea prin retea de conducte cu suzete ;
- furajarea se face cu carucior tehnologic ;
- ventilatia se asigura prin ventilatie naturala ;
- pe timpul iernii se utilizeaza 1 - 2 aeroterme mobile cu rezistenţe electrice
pentru încălzire de 9 kW fiecare.
- iluminatul este mixt, artificial si natural prin cele 22 geamuri cu dimensiunile
de 1,1 x 1,1 m.
Sectorul de testare – finisare faza II
Adapostul, cu dimensiunile 72,2 x 18,5 m are 2 compartimente, un compartiment cu 48
boxe dispuse pe patru randuri, 2 randuri cu boxele de 3,0 x 4,50 m iar celelalte 2 cu
dimensiunile de 3,0 x 3,3 m asigurandu-se o suprafata de 0,9 -1,0 mp/cap, respectându-
se normele de bunastare.
Boxele sunt deservite pe doua coridoare cu latimea de 1,0 m.
Structura adapostului :
- fundatii continue de beton :
- zidarie de caramida ;
- despartitorile de boxa din elemente de beton ;
- pardoseli din beton cu o treime din suprafata boxelor acoperita cu gratar din
beton cu fantele de mm
Alimentarea cu apa se face prin sistem de conducte prevazute cu suzete. Ventilatia este
naturală
16
Iluminatul este mixt, natural prin 42 geamuri cu dimensiunile de 0,7 x 1,0 m, si artificial
prin becuri de iluminat.
Compartimentul de carantina : amenajat pe un compartiment cu dimensiunile de 6,0 x
18,5 m, cu acces separat si incinta izolata, dispune de un filtru sanitar propriu, si 8 boxe
dein care 4 cu dimensiunile de 3,0 x 3,3 m iar 4 cu dimensiunile de 3,0 x 4,5 m.
Complexul este delimitat pentru asigurarea masurilor de biosecuritate prin imprejmuire din
plasa de sarma. Sunt delimitate prin imprejmuire din plasa “zona alba” de zona gri/neagra.
Potrivit Procedurilor proprii de biosecuritate, accesul in Complex, in zona alba, se
realizeaza numai prin zona filtrelor sanitar veterinare unde sunt asigurate conditiile
igienizare: dus, echipamente intr-un flux de filtru sanitar veterinar. Accesul pe poarta spre
zona gri se realizeaza dupa dezinfectia picioarelor si a mainilor, fiind asigurate dispositive
pentru solutii dezinfectante si uscatoare. La accesul in filtru, de asemenea sunt instalate
dezinfectoare pt picioare.
In toate halele se intra numai dupa trecerea prin dezinfectoarele de picioare, mentinute in
stare activa zilnic.
Accesul mijloacelor auto pentru alimentarea cu furaje se realizeaza numai prin
dezinfectorul pentru pneuri, dupa o prealabila dezinfectie amanuntita realizata cu
atomizorul. Mijloacele auto au acces doar pana la intrarea in magazia de furaje. Acelasi
lucru se realizeaza si pt mijloacele de transport pentru animale, care vin dezinfectate si cu
adeverinta de realizare a acestei dezinfectii, fiind supuse la poarta unitatii la o noua
dezinfectie cu atomizorul si solutii adecvate acestei operatiuni.
Pentru evacuarea dejectiilor din zona batalului exista acces separat din zona neagra,
prevazut de asemenea cu dezinfector pentru roti.
Accesul spre zona incineratorului se realizeaza de asemenea prin dezinfectoare de
roti/picioare.
Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa proprie, put forat, pompa de apa, bazin de
stocare de 60 mc, retea de conducte spre si in halele de productie.
Exista record la reteaua de energie electrica si gaz pentru utilitatile din incinta, incinerator
si zona filtrelor sanitare.
17
Capacităţi de producţie:
Categoria
UM
Capacitate,
existentă +
planificată
Scroafe matca Nr. de suine 500
Vieri matca Nr. de suine 7
Scrofite
inlocuire
Nr. de suine 25
Vierusi
inlocuire
Nr. de suine 3
Purcei sugari Nr. de suine 1400
Tinerert
crescatorie, 25
– 60 kg
Nr. de suine 2350
Porci
comerciali
(finisare), 60 –
110 kg
Nr. de suine 2715
Total Nr. de suine 7000
1.2. Obiectivele principale ale PUZ *Introducere în intravilan si stabilire zona
functionala agro- industriala* , titular S.C. CERAGRIM S.R.L Ungheni.
Principalul obiectiv ale planului urbanistic zonal constă în crearea cadrului legal din
punct de vedere al planificării urbanistice pentru realizarea fermei.
Alte obiective ale PUZ:
- Dezvoltarea activităţilor din zootehnie.
- Realizarea şi operarea unei ferme de creşterea şi îngrăşarea suinelor care în fazele
de proiectare, construire şi operate va avea prevăzute măsuri şi dotări pentru
minimizarea emisiile şi generarea deşeurilor, a consumurilor de apă şi energie, în
conformitate cu recomandările BAT.
- Introducerea celor mai bune tehnici disponibile(BAT) în activităţile din ferma
zootehnică de creşterea şi îngrăşarea suinelor.
- Sprijinirea dezvoltării economice în comuna Coroisânmărtin.
18
- Generarea de beneficii economice pentru comună.
- Instruirea şi dobândirea de abilităţi profesionale de către angajaţi, datorită locurilor de
muncă ce se vor realiza în perioadele de construire şi de funcţionare a fermei.
1.3.Legătura cu alte planuri şi programe
1.3.1.La elaborarea PUZ-ului s-a ţinut cont de Planul Urbanistic General (PUG) al comunei
Coroisânmărtin, proiect aprobat. În scopul realizarii de constructii pentru extinderea
fermei de porcine existente, se are in vedere zonificarea terenului situat la DJ142
Balauseri- Coroisinmartin , la est de actuala ferma de porcine si la cca 307m fata
de limita localitatii Coroi. Zona va fi cuprinsa în PUG-ul ce se va actualiza ca si
zona agro industriala- zootehnie, după aprobarea P.U.Z-ului solicitat prin Certificatul de
Urbanism emis solicitantilor de catre Primaria comunei Coroisinmartin.
Vecinatatile zonei studiate sunt:
- nord - drum judetean DJ 142 Balauseri-Coroisinmartin
- sud - terenuri arabile
- vest - ferma de porci existentă.
- est - teren arabil
În cadrul Planului urbanistic general, intocmit anterior, se stabilesc directiile de dezvoltare
ale localitatii Coroi , in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului
public.
Localitatea Coroi este situata la cca 3 km fata de comuna Coroisinmartin , dealungul
DJ 142 Balauseri - Coroisinmartin.
Din concluziile Planului urbanistic general intocmit pentru localitate, se releva
urmatoarele:
- Evolutia acestei localitati este rezultatul pozitiei geografice fata de DJ 142 ,a văii
Tarnavei Mici , a cailor comerciale, geo politice, dirijate de valorificarea potentialului
natural, economic si uman.
- Directia principala de dezvoltare este dominata de profilul mixt al zonei adica locuinte,
agricultura , extracţia gazelor naturale, prestari servicii.
- Însiruirea acestor functiuni mixte este pe o zona de cca 2 km si in adancime
de cca 1,0 km pe directia nord – sud.
1.3.2. Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Mureş, face recomandările cadru
pentru protejarea componentelor de mediu. Obiectivele generale şi imediate vizează
19
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor, aerului, solului şi a subsolului, protecţia naturii,
gestiunea deşeurilor.
1.3..3. Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor în Judeţul Mureş.
Planul de gestionare a deşeurilor are un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a
deşeurilor. Principalul lui scop este acela de prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de
gestionare a acestora în perioada planificată.
În anul 2008 s-a elaborat un Masterplan în cadrul proiectului regional în pregătire „Sistem
integrat de management al deşeurilor în judeţul Mureş”. Planificarea opţiunilor de
gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş are în vedere măsurile propuse în acest
Masterplan.
1.3.4. Planul de dezvoltare al Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 - 2013
Obiectivul strategic al planului constă în: „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi
umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea
mediului şi a patrimoniului, care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii
economice şi sociale la nivelul Regiunii 7 Centru.
Priorităţile strategice de dezvoltare regională cuprinse în plan sunt:
- Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale: transport, mediu, reabilitare urbană,
utilităţi publice, infrastructură socială.
- Sprijinirea afacerilor: crearea şi dezvoltarea IMM în sectorul privat şi de servicii,
promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă,
dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice.
- Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural,
dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, îmbunătăţirea serviciilor în
turism.
- Dezvoltarea rurală: dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul
rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor din agricultură şi silvicultură.
- Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale.
- Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea
măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de
formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale,
achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea
afacerilor.
1.3.5. Planul regional pentru gestionarea deşeurilor – Regiunea 7 Centru
Planul regional de gestionare a deşeurilor a fost aprobat prin Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 1499/04.04.2007.
20
Deşeurile care fac obiectul analizei ultimei versiuni a PRGD elaborat pentru Regiunea
7 Centru sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi
asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri
speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări,
nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente
electrice şi electronice.
Planul regional pentru gestionarea deşeurilor – Regiunea 7 Centru nu face referire la
dejecţiile din fermele zootehnice.
2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia
neimplementării planului propus.
Relieful. Zona este situată în lunca Râului Târnava Mică cu altitudini mici de 5 -10 metri,
în extravilanul localitatii Coroi. Din punct de vedere al reliefului, zona face parte din
Podisul Transilvan, cu denivelari naturale, suprafata acesteia fiind cvasi plata. Limita
majora la sud este raul Tarnava Mica , care este situat la cca 500 m.
Reteaua hidrografica. Râul Tarnava Mica traverseaza zona in partea de sud,
amplasamentul fiind situat la o distanta de cca 500 m est fata de corpul de apă.
Localitatea Coroisânmârtin, este inclusă în lista localităţilor unde există surse de nitraţi din
activităţile agricole (ordinul comun 1552/2008 al MMDD şi MADR).
Clima. Zona studiată se încadrează în sectorul de climă continental- moderată, aparţinând
tipului climateric al podişului Transilvaniei. Media anuala a temperaturii aerului este de
8,5oC, media anuala a lunii ianuarie fiind de –5oC, iar cea a lunii iulie 19oC. Numarul
mediu anual al zilelor cu îngheţ totalizează 120-130 zile. Precipitaţiile anuale ajung la o
medie de 600-700 mm. Prima zăpadă cade în ultima decadă a lunii noiembrie, iar
fenomenul de ninsoare înregistrează între 25-35 zile. Stratul de zăpadă este prezent în 60-
80 zile pe dealuri şi doar 40 - 60 zile în văile largi. Grosimea maximă a stratului de zăpadă
ajunge la 50-60 cm. Adâncimea de îngheţ este de 0,9 - 1,0 m..
Caracteristici geotehnice. Conform studiului geotehnic acest sector are macromorfologia
formata din zona de lunca bine conservată. Structura stratificatiei terenului din zona
studiată:
- sol vegetal: 0,00 m - 0,15m;
- praf nisipos cafeniu galben variabil: 0,15 m-1,80 m;
- nisip cu pietris: 1,80m -3,50 m;
- pietris cu nisip: 3,50 m - 5,00 m.
21
Apa subterană freatică s-a interceptat la cotele - 3,80 m şi - 4,80m de la nivelul
terenului.
Date geofizice. Amplasamentul face parte din zona seismica de calcul E, gradul de
intensitate seimica 7, perioada de colt:= 0,7s, coeficientul seismic zonal Ks = 0,12
Riscuri naturale.
Zona studiata nu este afectata de riscuri naturale de tipul alunecarilor de teren.
Amplasamentul este situat în apropierea polderului Bălăuşeri, care asigură controlul
debitului Râului Târnava Mică. În amonte există un dig lateral la limita fermei existente
care va fi inglobat în noua incintă. Prin ridicarea intregii platforme la nivelul actualului
dig, zona va fi protejata împotriva inundaţiilor asemănător modului în care ete protejată
ferma existentă, noua platforma preluand rolul digului existent.
Biodiversitatea. Amplasamentul nu este situat în Aria de protecţie specială avifaunistică
Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului, sit Natura 2000.
Mediul social şi economic.
Comuna Coroisânmartin are în componenţă trei sate: Coroi, Odrihei şi Şoimuş. Suprafaţa
terenului aflată în administrarea comunei este de 2739 ha, din care 175 ha în intravilan şi
2534 ha în extravilan. Activităţi economice: agricultură, zootehnie(fermă de porci),
extracţia şi transportul gazelor naturale, secţia de izolare conducte magistrale pentru
transportul gazelor naturale.
Amplasamentul analizat este situat la distanţa de 307 m faţă de limita localităţii Coroi.
În cazul neimplementării planului propus, efectul va fi negativ asupra mediului social şi
economic (locuri de muncă, venituri la bugetul local şi de stat)
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ.
3.1.Calitatea aerului.
Calitatea aerului este influenţată de emisiile din sursele fixe ale activităţile antropice
desfăşurate pe raza comunei şi de traficul rutier pe DJ Târnăveni – Bălăuşeri.
În prezent în zona analizată există o singura sursă fixă de poluare a aerului şi anume
ferma existentă de creşterea suinelor, S.C. CERAGRIM S.R.L Complex pentru creşterea
şi selecţia suinelor EUROHYB Coroi, din comuna Coroi Sânmărtin, care prevede
desfăşurarea activităţii pe un amplasament cu suprafaţa totală de 12 713 mp, din care
suprafaţă construită este de 3549 mp ce cuprinde: 3 hale compartimentate pe flux
complet de creşterea suinelor, sediu administrativ prevăzut cu filtre sanitar veterinare,
birouri, spălătorie, uscătorie, rampă de livrare, magazie de furaje, batal de colectare a
22
dejecţiilor, platformă pentru stabilizarea dejecţiilor solide, puţ pentru alimentare cu apă,
castel de apă, cabină portar şi incinerator.
Ferma este autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului cu Autorizaţia de Mediu
Nr. 360 din 29.09.2008 , emisă de APM Mureş.
Sursele de poluare a aerului din ferma existentă sunt:
- 2 centrale termice cu tiraj forţat de 24 W (tip BAXI), alimentate cu gaz metan cu un
consum de 2,78 mc/oră. Agentul termic produs de centrale este apa caldă utilizată pentru
încălzirea spaţială şi apa caldă menajeră pentru sediului administrativ şi filtrele sanitar -
veterinare şi pentru încălzirea pardoselei la maternitate.
- activitatea de creştere a porcilor(fermentaţia enterică şi managementul dejecţiilor)
Debitele masice ale emisiilor de poluanţi din activitatea de creştere a suinelor s-au
determinat utilizând factorii de emisie din metodologia CORINAIR 2009
Emisiile provin din fermentaţia enterică şi managementul dejecţiilor. Poluanţii emişi sunt:
metan, amoniac, pulberi, oxid de azot şi compuşi organici nemetanici (COV-nm).
Factorii de emisie pentru metan.
Fermentaţia enterică 1,5 kg/cap. an
Managementul dejecţiilor 7,0 kg/cap. an
Factorii de emisie din managementul dejecţiilor pentru poluanţii: NH3, PM 10, NO.
Factorii de emisie pentru amoniac, kg/cap.an
PM 10
kg/cap.an
Oxid de
azot
kg/cap.an
Specia
Emisiile
din
adăposturi
Emisiile din
stocarea în
afara
adăpostului
Emisiile
de la
împrăştie
- rea pe
câmp.
Total
emisii
Porci 3,0 0,85 2,65 6,7 0,42 0,001
Scroafe 7,15 2,09 6,56 15,8 0,45 0,004
Pentru compuşii organici volatili nemetanici nu sunt factori de emisie, dar este îndeobşte
cunoscut că tehnicile capabile să reducă emisiile de amoniac reduc în mod semnificativ
emisiile de compuşi organici volatili.
COV-nm emişi din fermele zootehnice sunt responsabile de emisiile de miros
Dintre compuşii organici volatili nemetanici menţionăm: acizi graşi rezultaţi din degradarea
proteinelor, p-cresol, fenoli, indoli, scatoli.
23
Debite masice ale poluanţilor emisi pe amplasament:
Poluanţi UM Fermentaţia
enterică
Managementul
dejecţiilor
Total
Metan kg/an 2475 11550 14025
Amoniac kg/an - 7013 7013
Pulberi, PM 10 kg/an - 699 699
Oxid de azot kg/an - 2,5 2,5
Calculu concentraţiei de poluanţi în aerul înconjurător s-a efectuat utilizând programul
SCREEN VIEW, versiunea 3.5.0.
Concentraţiei poluanţilor în aerul înconjurător s-au calculat în condiţii de calm atmosferic,
defavorabil dispersiei. Conform diagramei Beaufort a vântului, calmul atmosferic se
caracterizează prin viteze ale vântului cuprinse între 0,3 m/s şi 3 m/s. S-a ales o viteză a
vântului de 1 – 3 m/s.
Imisii de metan:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.445000
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 1.0340
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 5.9300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 136.0 1 3.0 3.0 960.0 11.38 14.50 7.45
100. 115.5 1 1.5 1.5 480.0 17.51 27.08 14.38
200. 69.08 1 1.0 1.0 320.0 23.64 50.25 29.77
300. 36.48 1 1.0 1.0 320.0 23.64 71.96 47.73
400. 20.23 1 1.0 1.0 320.0 23.64 92.86 71.36
500. 11.65 1 1.0 1.0 320.0 23.64 113.16 104.78
600. 6.837 1 1.0 1.0 320.0 23.64 132.98 154.03
700. 4.431 1 1.0 1.0 320.0 23.64 152.40 213.39
800. 3.368 1 1.0 1.0 320.0 23.64 171.48 283.05
900. 2.926 1 1.0 1.0 320.0 23.64 190.26 363.17
1000. 2.658 1 1.0 1.0 320.0 23.64 208.77 453.88
1100. 2.443 1 1.0 1.0 320.0 23.64 227.05 555.32
1200. 2.263 1 1.0 1.0 320.0 23.64 245.12 667.61
1300. 2.110 1 1.0 1.0 320.0 23.64 262.99 790.85
1400. 1.977 1 1.0 1.0 320.0 23.64 280.68 925.15
1500. 1.860 1 1.0 1.0 320.0 23.64 298.20 1070.61
24
1600. 1.758 1 1.0 1.0 320.0 23.64 315.56 1227.32
1700. 1.667 1 1.0 1.0 320.0 23.64 332.78 1395.35
1800. 1.586 1 1.0 1.0 320.0 23.64 349.87 1574.80
1900. 1.512 1 1.0 1.0 320.0 23.64 366.82 1765.73
2000. 1.446 1 1.0 1.0 320.0 23.64 383.65 1968.22
Concentraţia maximă calculată a metanului va fi de 136 micrograme/mc, la o distanţă de
50 m de sursă, practic în incinta fermei
Reprezentarea grafică:
20
40
60
80
100
120
140
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia metanului la diferite distante de sursã
Co
nce
ntr
atia
(ug
/mc)
Distanta (m)
Imisiile de amoniac:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.222000
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 1.0340
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 5.9300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 67.85 1 3.0 3.0 960.0 11.38 14.50 7.45
100. 57.63 1 1.5 1.5 480.0 17.51 27.08 14.38
200. 34.46 1 1.0 1.0 320.0 23.64 50.25 29.77
300. 18.20 1 1.0 1.0 320.0 23.64 71.96 47.73
400. 10.09 1 1.0 1.0 320.0 23.64 92.86 71.36
500. 5.810 1 1.0 1.0 320.0 23.64 113.16 104.78
600. 3.411 1 1.0 1.0 320.0 23.64 132.98 154.03
700. 2.210 1 1.0 1.0 320.0 23.64 152.40 213.39
800. 1.680 1 1.0 1.0 320.0 23.64 171.48 283.05
900. 1.460 1 1.0 1.0 320.0 23.64 190.26 363.17
1000. 1.326 1 1.0 1.0 320.0 23.64 208.77 453.88
25
1100. 1.219 1 1.0 1.0 320.0 23.64 227.05 555.32
1200. 1.129 1 1.0 1.0 320.0 23.64 245.12 667.61
1300. 1.052 1 1.0 1.0 320.0 23.64 262.99 790.85
1400. 0.9861 1 1.0 1.0 320.0 23.64 280.68 925.15
1500. 0.9281 1 1.0 1.0 320.0 23.64 298.20 1070.61
1600. 0.8771 1 1.0 1.0 320.0 23.64 315.56 1227.32
1700. 0.8317 1 1.0 1.0 320.0 23.64 332.78 1395.35
1800. 0.7911 1 1.0 1.0 320.0 23.64 349.87 1574.80
1900. 0.7545 1 1.0 1.0 320.0 23.64 366.82 1765.73
2000. 0.7214 1 1.0 1.0 320.0 23.64 383.65 1968.22
Concentraţia maximă calculată a amoniacului va fi de 67.85 micrograme/mc la o distanţă
de 50 m de sursă, practic în incinta fermei. Concentraţia maximă admisă 30 mg/mc.
Reprezentarea grafică:
10
20
30
40
50
60
70
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia amoniacului la diferite distamte de sursã
Co
nce
ntr
atia
(u
g/m
c)
Distanta (m)
Imisiile de pulberi, PM 10.
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.220000E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 1.0340
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 5.9300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 6.724 1 3.0 3.0 960.0 11.38 14.50 7.45
100. 5.711 1 1.5 1.5 480.0 17.51 27.08 14.38
200. 3.415 1 1.0 1.0 320.0 23.64 50.25 29.77
300. 1.804 1 1.0 1.0 320.0 23.64 71.96 47.73
400. 1.000 1 1.0 1.0 320.0 23.64 92.86 71.36
26
500. 0.5757 1 1.0 1.0 320.0 23.64 113.16 104.78
600. 0.3380 1 1.0 1.0 320.0 23.64 132.98 154.03
700. 0.2190 1 1.0 1.0 320.0 23.64 152.40 213.39
800. 0.1665 1 1.0 1.0 320.0 23.64 171.48 283.05
900. 0.1446 1 1.0 1.0 320.0 23.64 190.26 363.17
1000. 0.1314 1 1.0 1.0 320.0 23.64 208.77 453.88
1100. 0.1208 1 1.0 1.0 320.0 23.64 227.05 555.32
1200. 0.1119 1 1.0 1.0 320.0 23.64 245.12 667.61
1300. 0.1043 1 1.0 1.0 320.0 23.64 262.99 790.85
1400. 0.9772E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 280.68 925.15
1500. 0.9198E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 298.20 1070.61
1600. 0.8692E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 315.56 1227.32
1700. 0.8242E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 332.78 1395.35
1800. 0.7839E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 349.87 1574.80
1900. 0.7477E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 366.82 1765.73
2000. 0.7149E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 383.65 1968.22
Concentraţia maximă calculată a pulberilor este de 6.724 micrograme/mc, la distanţa de
50 m de sursă.
Reprezentarea grafică:
1
2
3
4
5
6
7
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia pulberilor PM 10, la diferite distante de sursa
Co
nce
ntr
atia
(ug
/mc)
Distanta (m)
Imisiile de oxid de azot.
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.792000E-04
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 1.0340
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 5.9300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
27
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 0.2421E-01 1 3.0 3.0 960.0 11.38 14.50 7.45
100. 0.2056E-01 1 1.5 1.5 480.0 17.51 27.08 14.38
200. 0.1229E-01 1 1.0 1.0 320.0 23.64 50.25 29.77
300. 0.6493E-02 1 1.0 1.0 320.0 23.64 71.96 47.73
400. 0.3601E-02 1 1.0 1.0 320.0 23.64 92.86 71.36
500. 0.2073E-02 1 1.0 1.0 320.0 23.64 113.16 104.78
600. 0.1217E-02 1 1.0 1.0 320.0 23.64 132.98 154.03
700. 0.7886E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 152.40 213.39
800. 0.5994E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 171.48 283.05
900. 0.5207E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 190.26 363.17
1000. 0.4730E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 208.77 453.88
1100. 0.4349E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 227.05 555.32
1200. 0.4028E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 245.12 667.61
1300. 0.3754E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 262.99 790.85
1400. 0.3518E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 280.68 925.15
1500. 0.3311E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 298.20 1070.61
1600. 0.3129E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 315.56 1227.32
1700. 0.2967E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 332.78 1395.35
1800. 0.2822E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 349.87 1574.80
1900. 0.2692E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 366.82 1765.73
2000. 0.2574E-03 1 1.0 1.0 320.0 23.64 383.65 1968.22
Concentraţia maximă calculată este de 0.2421E-01 micrograme/mc la o distanţă de 50 m
de sursă.
0,005
0,01
0,015
0,02
0,025
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia oxidului de azot la diferite distante de sursa
Co
nce
ntr
atia
(ug
/mc)
Distanta (m)
Din datele prezentate rezultă că ferma existentă nu induce o poluarea potenţial
semnificativă a aerului înconjurător.
3.2. Calitatea apei.
Din punct de vedere calitativ apa Râului Târnava Mică se încadrează în categoria a II-a
de calitate conform ordinului 161/2006 al MMDD.
Pe amplasamentul zonei studiate apa subterană freatică este situată la cote de -3,80 m şi
- 4,80 m, faţă de cota terenului.
În adâncime nu sunt prezente depozite de săruri solubile care ar putea fi dizolvate în
28
urma infiltrării apelor din precipitaţii
3.3. Calitatea sol şi subsol.
Terenul în amplasament analizat nu pune probleme din punct de vedere al stabilităţii
generale şi nu prezintă la suprafaţă niciunul din semnele exterioare specifice fenomenelor
fizico-geologice active, precum alunecări de teren, eroziuni sau prăbuşiri.
Solul de pe amplasament prezinta o stratificatie uniforma fiind relevate urmatoarele strate:
- sol vegetal: 0,00 – 0,15 m;
- praf nisipos cafeniu galben variabil: 0,15 – 1,80 m;
- nisip cu pietriş: 1,80 – 3,50 m;
- pietriş cu nisip: 3,50 -5,00 m
Categoria de folosinţă a terenului de pe amplament este arabil.
În extravilanul comunei Coroisânmărtin pe terenul arabil se cultivă cereale, cartofi, sfeclă
de zahăr, etc.
Terenurile pe care se va efectua împrăştierea dejecţiilor au tipuri de soluri cu însuşiri
diferite.
Cea mai mare suprafaţă de teren arabil din extravilanul comunei Coroisânmărtin
corespunde clasei III de calitate, urmatã de clasele a II-a si a IV- a de calitate, fapt specific
zonelor cu relief diversificat.. În păşuni şi fâneţe ponderea o deţin terenurile încadrate în
clasa a-III-a de calitate.
Clasa medie de calitate a solurilor este III.
Pe amplasamentul analizat nu s-a identificat poluarea istorică a solului. Din analiza fişelor
forajelor efectuate în studiul geotehnic, rezultă că terenul arabil din zona studiată
corespunde clasei a IV-a de calitate.
Concluziile unui studiu agrochimic efectuat pe parcele de teren agricol, arendate de titular,
situate pe teritoriul administrativ al comunei Coroisânmărtin( localităţile Coroi şi Şoimuş),
cu privire la caracteristicile solului, sunt următoarele:
- reacţia solului, în medie este slab acidă;
- aprovizionarea cu azot: analizând după indicele de azot, aprovizionarea solurilor în
medie este mijlocie;
- aprovizionarea cu fosfor mobil: aprovizionarea solurilor cu fosfor mobil este
mijlocie;
- aprovizionarea solului cu potasiu mobil este bună.
29
3.4. Zgomot
Principalele sursă de zgomot o reprezintă traficul pe drumul DJ Târnăveni – Bălăuşeri
care generează şi zgomotul de fond al zonei studiate.
Sursele de zgomot din ferma existentă au intensitate redusă şi sunt amplasate în
interiorul halelor de creşterea suinelor. Grajdurile existentei sunt izolate fonic.
3.5. Aşezările umane.
Zona studiată se află în extravilanul satului Coroi, la 307 m de limita localităţii.
Activităţi economice desfăşurate în comună: agricultură, zootehnie(fermă de porci),
extracţia şi transportul gazelor naturale, secţia de izolare conducte magistrale pentru
transportul gazelor naturale.
Fermele existentă şi planificată nu vor afecta receptorii protejaţi din comuna
Coroisânmărtin.
3.6.Flora şi fauna.
Terenul studiat are categoria de folosinţă arabil, ecosistem simplificat datorita activităţii
antropice de cultivare a plantelor.
Zona studiată nu este situată în situl Natura 2000 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului
(cod ROSPA 0028).
4. Alte probleme de mediu relevante pentru PUZ.
Obiectivul este situat în apropierea ariei de protecţie specială avifaunistică Dealurile
Târnavelor-Valea Nirajului (cod ROSPA0028), declarată prin H.G. 1284 din 2007, privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
NATURA 2000 în România. Reţeaua NATURA 2000 are ca scop menţinerea într-o stare
de conservare favorabilă a celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei.
Starea de conservare favorabilă a unei specii reprezintă suma influenţelor care pot afecta
pe termen lung distribuţia şi/sau ambundenţa populaţiilor, din teritoriul respectiv.
Situl Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului are o suprafaţă de 85 217,2 ha şi a fost
desemnat pentru conservarea a 39 specii de păsări (conform anexei I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE) mai jos-enumerate:
Cod/ Denumire specie: A229 Alcedo atthis; A255 Anthus campestris ; A091Aquila
chrysaetos; A089 Aquila pomarina ; A090 Aquila clanga ; A222 Asio flammeus ; A104
Bonasa bonasia; A215 Bubo bubo ; A403 Buteo rufinus ; A224 Caprimulgus
europaeus ; A031 Ciconia ciconia ; A080 Circaetus gallicus ; A081 Circus aeruginosus
; A084 Circus pygargus ; A082 Circus cyaneus ; A122 Crex crex ; A196 Chlidonias
hybridus ; A238 Dendrocopos medius ; A239 Dendrocopos leucotos ; A429
Dendrocopos syriacus ; A236 Dryocopus martius ; A379 Emberiza hortulana ; A103
30
Falco peregrinus ;A098 Falco columbarius ;A321 Ficedula albicollis ;A320 Ficedula
parva ;A092 Hieraaetus pennatus ;A022 Ixobrychus minutus ;A339 Lanius minor ;A338
Lanius collurio ; A246 Lullula arborea ; A023 Nycticorax nycticorax ; A072 Pernis
apivorus ; A234 Picus canus ; A151 Philomachus pugnax ; A220 Strix uralensis ; A307
Sylvia nisoria ; A166 Tringa glareola ; A027 Egretta alba
Speciile mai sus-mentionate fac obiectul măsurilor de conservare speciale privind
habitatul, în scopul asigurării supravieţuirii si a reproducerii lor in aria lor de distributie.
Aceste specii sunt, după caz:
a) specii amenintate cu disparitia;
b) specii vulnerabile la anumite modificari ale habitatului lor;
c) specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus si repartitia locală este
restrânsă;
d) specii care necesita o atentie speciala în vederea specificatiei habitatului lor.
Activităţile existente şi planificate nu vor avea un impact potenţial semnificativ asupra
mediului înconjurător, dacă sunt luate măsurile de protecţie necesare.
Situl este vulnerabil datorită următoarelor activităţi antropice:
- vânătoarea în perioada cuibăritului datorită stresului provocat de zgomot;
- vânătoare în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;
- braconajul;
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;
- prinderea păsărilor cu capcane;
- coliziune cu liniile electrice, electrocutare;
- cositul în perioada de cuibărire;
- arderea vegetaţiei pe mirişti, pârloage.
Implementarea planului propus se va face în concordanţă cu recomandările BAT pentru
minimizarea emisiilor, a generării de deşeuri, consumului de resurse naturale şi de energie
În proiectul tehnic de realizare a obiectivului vor fi prevăzute măsuri, care se vor lua în
toate etapele de implementare a planului(construcţie, funcţionare, închidere/postînchidere)
pentru: protecţia calităţii apei, aerului, solului, subsolului, protecţiei fonice şi antivibratile,
vor determina ca impactul proiectului asupra mediului înconjurător să fie în limite
acceptabile.
Măsurile de protecţie a biodiversităţii:
- Protecţia calităţii corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.
- Emisiile, imisiile de poluanţi şi nivelul de zgomot sunt reduse, în limitele admisibile.
31
- Înlocuirea parţială a fertilizanţilor chimici cu fertilizanţi organici pe suprafeţele unde
se vor împrăştia dejecţiile fermentate. Aplicarea fertilizării organice va fi controlată prin
planurile de fertilizare care se vor elabora pe baza studiilor pedologice şi agrochimice.
- Nu se vor efectua lucrări de împrăştiere a dejecţiilor pe terenurile cu exces de
umiditate sau în zonele umede.
- Utilizarea pe terenurile cultivate care se vor arenda a pesticidelor biodegradabile.
- Gestiunea deşeurilor va fi controlată astfel încât să nu fie afectate ecosistemele şi
starea se sănătate a populaţiei.
- Dejecţiile nu se vor depozita pe terenurile agricole.
- Nu va fi incendiată vegetaţia uscată.
- Efectuarea lucrărilor de dezinsecţie şi de deratizare va fi externalizată prin încheierea
de contracte cu operatori autorizaţi.
- Trecerea pasarilor prin/peste zona analizată nu va produce un stres acestora întrucât
nivelul de zgomot va fi in limitele reglementate.
- Plantarea vegetaţiei, care va cuprinde specii arboricole diverse de arbori si arbusti.
Promovarea vegetaţiei lemnoase va reface şi conserva biodiversitatea afectată de
lucrările de construire şi schimbarea destinaţiei iniţiale a terenului. Ca urmare a măsurilor
de protecţia mediului, nu va fi afectată starea favorabilă de conservare a speciilor şi
habitatelor din situl Natura 2000..
5.Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional care sunt relevante pentru plan şi modul în care s-a ţinut cont de
acestea în pregătirea planului.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Planul analizat
poate avea un impact semnificativ.
- obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,
comunitar sau internaţional;
- obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,
derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.
32
Factorul de
mediu
Obiective strategice de
mediu
Obiective specifice
de mediu
Modul cum s-a ţinut
cont de acestea în
pregătirea planului
Managementul
deşeurilor.
Respectarea legislaţiei
privind colectarea, tratarea şi
eliminarea deşeurilor
Reducerea poluării
solului, a apelor de
suprafaţă şi
subterane cu
compuşi ai azotului,
fosforului şi substanţe
organice.
Facilităţi sigure de
evacuare şi stocare
temporară a
dejecţiilor.
Stabilizarea facultativ
anaerob-aerobă a
dejecţiilor în lagună o
perioadă de 6 luni
Implementarea
planurilor de
management al
fertilizanţilor organici
şi a planurilor de
fertilizare.
Spaţii special
amenajate pentru
stocarea altor
categorii de deşeuri şi
eliminarea controlată
a acestora.
Factorul de mediu
APA
Limitarea poluării la niveluri
care să nu producă un
impact potenţial semnificativ
asupra calităţii apelor
Eliminarea posibilităţii
poluării apelor ca
urmare a exfiltraţiilor
din reţele de
canalizare şi
facilităţile de stocare
a apelor menajere,
tehnologice şi a
dejecţiilor
Implementarea
planurilor de
management al
fertilizanţilor organici
şi al planurilor de
fertilizare.
Planificare unor reţele
de canalizare
menajeră,
tehnologică şi de
stocare a apelor
uzate şi a dejecţiilor
din materiale
rezistente care vor fi
protejate pentru a fi
33
eliminate exfiltraţiile
de poluanţi din
acestea.
Evacuarea apelor
uzate menajere, cu
autovidanja, într-o
staţie de epurare
prevăzută cu trepte
mecanică şi biologică.
Planificarea
barierelor artificiale
din beton, argilă,
geomembrană PEHD,
care să împiedice
migrarea poluanţilor
în zona saturată a
solului, respectiv
apele subterane
freatice.
Controlul apelor
subterane pe
terenurile unde se
efectuează fertilizarea
organică.
Factorul de mediu
AER
Limitarea emisiilor în aer la
nivelul care să nu genereze
un impact potenţial
semnificativ asupra calităţii
aerului.
Respectarea VLE
pentru concentraţiile
de poluanţi emişi din
sursele fixe sau
mobile
Reducerea emisiilor
din sursele difuze
Implementarea
măsurilor de
reducerea a emisiilor
în etapele de
promovare a planului:
construcţie,
funcţionare, închidere
postînchidere.
Implementarea
planului de
management al
mirosului.
Biodiversitatea
Implementarea
măsurilor planificate
34
Limitarea impactului negativ
asupra florei şi faunei.
Protejarea speciilor şi
a habitatelor.
pentru protecţia
solului, apei şi
managementul
dejecţiilor va asigura
protecţia
ecosistemelor
terestre şi acvatice
Planificarea unui
procent redus de
ocupare definitivă a
terenului, 33 % din
suprafaţa totală a
amplasamentului
Planificarea plantării
unor specii diverse de
arbori si arbusti.
Promovarea
vegetaţiei lemnoase
va reface şi conserva
biodiversitatea
afectată de lucrările
de construire şi
schimbarea
destinaţiei iniţiale a
terenului.
66
5. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului.
Din punct de vedere ecologic şi sanitar, crescătoriile zootehnice reprezintă un factor
important de presiune, din cauza emisiilor şi a deşeurilor.
Lipsa de control a surselor poluante identificate poate pune în pericol mediului şi
neacceptarea din partea colectivităţii locale a structurilor de creştere intensivă a
animalelor, în special a celor de mari dimensiuni. Condiţiile igienico – sanitare ale
crescătoriilor, dacă nu sunt controlate în mod adecvat, pot deveni motivul unor limitări în
dezvoltarea lor economică, mai ales în ceea ce priveşte exportul în alte State membre,
într-un cadru comunitar, cu reguli riguroase.
Sursele de emisii din ferma planificată, sunt::
35
- dejecţiile animaliere;
- deşeuri de la tratamente medicale şi respectivele recipiente;
- mortalităţile;
- emisii mirositoare cu conţinut de amoniac din adăposturi, din stocarea deşeurilor şi
din împrăştierea pe sol;
- emisii sonore;
- emisii din arderea lemnului utilizat ca şi combustibil în centrala termică.
În cazul receptorilor apă şi sol, împrăştierea în agricultură a dejecţiilor este punctul
critic ce trebuie ţinut sub control. În timpul şi după împrăştiere, cantităţi mai mult sau mai
puţin importante de nutrienţi sunt cedate (tehnic este vorba de eliberare) corpului receptor,
determinând episoade de poluare. De importanţă specială, pentru acest sector, este
Directiva 91/676/CEE, numită şi “Directiva Nitraţi”, care doreşte să limiteze răspândirea
în mediu (sol, ape de suprafaţă şi subterane) a compuşilor azotului, în special a azotaţilor,
poluant periculos pentru resursele hidrice la nivel global.
În cazul receptorului aer, devin importante fazele de îndepărtare a deşeurilor din
adăposturi şi fazele de stocare
Dejecţiile, cod 02 01 06, rezultă din activitatea de creştere şi îngraşare a porcilor.
Regulamentul comunitar nr. 1774/2002, pentru gunoi de grajd, îl clasifică drept material
de categoria 2, art. 5, alineat 1, lit. A).
Definiţia acestui material, aşa cum a fost modificată în regulamentul nr. 808/2003 este
prezentă la punctul 37 în anexa 1: “gunoi de grajd”: excrementele şi /sau urina de animale
de creştere, cu sau fără strat de paie, sau îngrăşământ netratat, sau tratat în conformitate
cu capitolul III din anexa VIII sau transformat în cadrul unei instalaţii de producţie de
biogaz sau intr-o instalaţie de compostare”. In ceea ce priveşte transportul, se aplică art. 7
din regulamentul mai sus amintit, adică în baza alineatului 1 aceste materiale strânse şi
transportate precum şi identificate conform celor prevăzute în anexa II din acelaşi
regulament, sunt, în baza alineatului 2, însoţite de un document comercial sau acolo unde
se solicită, de un certificat sanitar cu cerinţe fixate de anexa mai sus amintită.
Toate acestea direcţionează aceste reziduuri spre o definiţie a deşeului.
Pot fi considerate deseuri de producţie până se stabilizează (fermenteaza), dupa care
constituie un îngrăşământ valoros pentru fertilizarea solului.
Dejecţiile evacuate din adăposturile fermei existente şi planificate, vor fi stocate în bazinul
exterior (tip lagună), care se va amplasa în fermă. Bazinul pentru stocarea dejecţiilor, va fi
semiîngropat, bicompartimentat, cu radierul, digurile şi pereţii izolaţi cu argilă compactată
36
şi hidroizolate cu geomembrană din polietilenă de înaltă densitate( coeficient de
permiabilitate 10-14 m/s).
Capacitatea bazinului exterior tip *lagună* de 10.000 mc ( 5000 mc/compartiment) va
asigura o perioada de stocare de maxim 6 luni. În această perioadă se produce
stabilizarea dejecţiilor. O capacitate suficientă de stocare a dejecţiilor permite planificarea
transportului acestora pentru fertilizare în perioadele optime, când necesarul de azot şi
fosfor ale plantelor este maxim.
Dejecţiile stocate temporar în bazinul exterior suferă următoarele procese:
- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii,
de unde se emite CO2 si NH3;
- fermentare anaeroba – proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din care
rezulta biogaz ce contine 57-65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.
Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din
dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot si fosfor.
Desi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă cea
mai utilizata tehnică. Dejecţiile sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt aplicate în exces faţă
de rezerva de azot din sol şi de necesarul plantelor.
Potenţialul poluant al dejecţiilor este determinat de compoziţia chimică şi biologică a
acestora. Pentru determinarea cantităţilor de nutrienţi azot, fosfor şi potasiu conţinute în
dejecţiile generate în fermă, sau utilizat coeficienţii medii de generare:
în kg/cap.an
Specia UM Azot Fosfor Potasiu
Tineret kg/cap.an 11 4 7
Porci la îngrăşat kg/cap.an 15 5 10
Scroafe gestante kg/cap.an 10 4 7
Scroafe cu purcei kg/cap.an 38 13 25
Vieri kg/cap.an 13 4 8
Potenţialul poluant al dejecţiilor, datorită substanţelor organice este exprimat prin
indicatorul CBO5. Producţia de CBO5 este de 53 kg/cap.an.
37
Efectivele totale de animale după punerea în funcţiune a obiectivului vor fi:
Categoria
UM
Capacitate,
existentă + proiectată
Scroafe matca Nr. de suine 500
Vieri matca Nr. de suine 10
Purcei sugari* Nr. de suine 1400
Tinerert crescatorie Nr. de suine 2350
Porci comerciali (finisare) Nr. de suine 2715
Total Nr. de suine 7000
emisiile sunt incluse în emisiile scroafelor cu purcei.
Cantităţile de nutrienţi din dejecţiile generate în ferma existentă şi planificată:
Nutrient UM Azot Fosfor Potasiu
Cantitatea t/an 76,38 26,52 50,2
Microrganismele reprezintă cu siguranţă componentul cel mai dinamic al dejecţiilor care
acţionează încă din tubul digestiv, până la mineralizarea substratului organic. În 24 de ore
un porc elimină 226 x 109 enterococi. Numărul bacteriilor coliforme din dejecţiile brute
sunt cuprinse într 0,45 x 106 – 11 x 105/ml iar a celor sporulate de până la 1,4 x 105/ml.
Neutralizarea agenţilor biotici patogeni se realizează prin fermentarea dejecţiilor în bazinul
de stocare a dejecţiilor planificat în fermă.
Titularul activităţii va efectua studiile agrochimice(contract co OSPA) şi va elabora
planurile de fertilizare a terenurilor care urmează a fi fertilizate cu dejecţii fermentate.
Planul de fertilizare conţine: suprafaţa parcelei, cultura anterioară, cultura anuală, recolta
scontată, analiza solului(ph, P2O5, K2O), necesarul de nutrienţi pentru cultură(t/ha de N,
P2O5, K2O), cantitatea de fertilizanţi organici, în t/ha şi cantitatea de îngrăşământ chimic în
t/ha pentru asigurarea necesarului de nutrienţi pentru cultură.
Titularul va asigura suprafeţa de teren necesară pentru împrăştierea dejecţiilor
determinată conform Codului de bune practici agricole, anexa 5.
Suprafaţa de teren necesară împrăştierii dejecţiilor fermentate, în cazul aplicării a 170 kg
N/ha este de 450 ha.
Cu privire la modul în care este prevăzută gestionarea dejecţiilor din fermă, se constată
următoarele:
- facilităţile planificate pentru colectarea, evacuarea, stocarea temporară, corespund
cerinţelor Codului de bune practici agricole şi a recomandărilor BAT;
38
- elaborarea şi aplicare planurilor de fertilizare, în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun, nr.1182/1270/2005, al M.M.G.A şi
M.A.P.D.R. va asigura o gospodărire durabilă a dejecţiilor din complexul zootehnic
de porcine, asigurând protecţia solului şi apei împotriva poluării.
Alte tipuri de deşeuri care vor fi generate:
- Deşeurile de la tratamentele sanitar-veterinare şi ambalajele de la medicamente, cod 18
02 02* vor fi colectate şi transportate de un operator autorizat, în vederea eliminării prin
incinerare în instalaţii autorizate.
- Deşeurile menajere, cod 20 03 01, rezulta din activitatea sociala a personalului în cadrul
fermei zootehnice. Depozitarea primara se va face în pubele amplasate pe o platforma
betonată, dupa care sunt preluate de operatorul serviciilor de salubritate din comună.
- Deşeurile metalice, de hârtie, carton şi mase plastice, coduri 20 01 40, 15 01 01, 15 01
02. Se vor colecta selectiv şi se vor livra periodic la agenţii colectori.
- Deşeuri din mortalităţi, cod 02 01 99 pot rezulta sporadic. Au fost planificate spaţiu
special pentru stocarea cadavrelor. Pentru eliminarea deşeurilor se va utiliza incineratorul
din ferma existentă.
Eliminarea acestor deşeuri se va efectua cu respectarea Legii nr.73/2006 care aprobă OG
nr 47/2005 privind neutralizarea deşeurilor de origine animală.
Concluzii cu privire la gestiunea deşeurilor: gestiunea deşeurilor în ferma planificată şi
existenta nu va avea impact potenţial semnificativ asupra mediului înconjurător.
Apa.
Potenţialele efecte semnificative asupra corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă pot fi
generate de folosirea incorectă a dejecţiilor pentru fertilizare solului. Aceasta poate
genera poluarea corpurilor de apă, de suprafaţă şi subterane, cu compuşi ai azotului,
fosforului, substanţe organice, substanţe extractibile, fenoli. Azotul este vehiculat de apele
de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane, în general, sub forma de nitrat
şi rar ca şi ion de amoniu, în acest ultim caz doar atunci când terenul este foarte uscat.
În timpul perioadei de stocare şi după împrăştiere, dacă temperatura solului depăşeşte 5
grade, azotul din amoniac poate fi transformat foarte repede în nitrat.
Principalii factori care influenţează impactul azotului conţinut în deşeurile zootehnice
asupra apelor subterane sunt:
Caracteristicile solului: cantitatea de azot levigat se diminuează trecând de la straturile
mai grosiere la cele mai fine. Astfel, într-un teren nisipos este favorizată nitrificarea prin
39
prezenţa condiţiilor de aerare şi în general se obţin viteze mai ridicate de transport şi
volume mai mari de levigat comparativ cu un teren argilos, cu o porozitate mai mică.
Utilizarea reală a solului: în general cantităţile de azot levigat sunt mai mari în terenurile
pe care nu sunt culturi înfiinţate toamna, decât în acele terenuri în care cultivarea este
permanentă. Astfel, continuă îndepărtarea apei şi nitraţilor şi în perioada de iarnă, prin
speciile vegetale, fără a se mai transforma în levigat. De asemenea, trebuie să se ia în
considerare faptul că diferitele specii vegetale precum şi metodele de cultivare pot
influenţa în mod diferit procesele de transformare precum şi îndepărtarea azotului.
Condiţii meteo-climatice: precipitaţiile abundente favorizează levigarea în apele
subterane mărind cantitatea de azot levigat. Clima îşi face simţită influenţa sa chiar şi prin
regimul termic, care controlează activitatea microbiană şi astfel, mineralizarea azotului.
Perioada de administrare: pierderile sunt minimalizate atunci când perioadele de
administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se suprapun cu cerinţele culturii
în curs. Se poate întâmpla însă ca astfel de perioade, să coincidă cu acele perioade cu
ploi abundente, în care levigarea este accentuată, iar împrăştierea în scop agricol este
compromisă prin imposibilitatea de a ajunge în câmp cu utilajele de împrăştiere.
Fracţionarea dozajului: fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează
probabilitatea levigării elementului mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze în parte,
mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are nevoie.
Cantitatea de azot în raport cu necesităţile culturilor: Cantitatea de azot pierdută prin
levigare este cu atât mai mare cu cât este mai mare excesul de azot comparativ cu
necesitatea culturilor.
În ultimii ani, în afară de mărirea cantităţii de azot în apele subterane, s-a putut asista la
creşterea aportului aceluiaşi element în apele de suprafaţă, urmată de inevitabila
răspândire a fenomenelor de eutrofizare.
Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale
solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi
transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile pe care s-au
împrăştiat deşeurile zootehnice sau fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie
transportat în apele de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă.
Factorii care controlează transferul azotului în corpurile de apă de suprafaţă sunt identici
cu cei anterior menţionaţi pentru procesele de levigare, la care se adaugă următorii
factori:
Înclinarea şi mărimea suprafeţelor. Scurgerea de suprafaţă a nutrienţilor este favorizată
de panta mare şi lungimea înclinării terenului pe care sunt efectuate împrăştierile.
40
Metoda de împrăştiere a dejecţiilor. Se poate produce scurgerea directă a dejecţiilor
lichide. Riscul este ridicat dacă deşeul este aplicat pe un teren gol în direcţia înclinării
maxime.
Gradul de acoperire a solului. Pe terenuri necultivate riscul de a avea o scurgere de
suprafaţă este mai ridicat comparativ cu cel de pe terenurile acoperite de vegetaţie. Acest
risc descreşte odată cu mărirea densităţii culturii.
Pierderile prin levigare şi scurgere din soluri pot fi foarte consistente,chiar dacă prezintă
variabile importante: un sol cultivat poate ceda de la 30 la 90 kg N/ha pe an, cantitate care
se micşorează la 5-20 kg N/ha pe an pentru solurile cu acoperire vegetală permanentă.
A fost demonstrat că în zonele cu agricultură mixtă pierderea azotului ajunge la circa
40 kg N/ha pe an în timp ce, în cazul pădurilor, cedarea se reduce la 2,5 kg N/ha pe an
Retenţia fosforului în sol este în mod esenţial ghidată de pH. În solurile acide se manifestă
o afinitate ridicată a fosforului pentru oxidul de fier şi aluminiu precum şi pentru argilă.
Într-un mediu neutru sau alcalin domină reacţiile cu calciu şi cu argilă. În condiţiile din
zonă, ţinând cont că solul este argilos, probabilitatea ca P-ul să fie transportat prin
levigare în subsol, este redusă, excepţie făcând cazurile de soluri nisipoase şi cu aplicări
excesive. Substanţa organică din sol are un rol esenţial în comportamentul fosforului,
dând posiblitatea fosfaţilor de a se depozita în forme asimilabile în sol pentru o perioadă
mai lungă de timp. Chiar dacă în prezent există o mică posibilitate de a cuantifica
pierderile de fosfor observate în bazinele hidrografice, se poate considera faptul că dauna
potenţială pentru mediu există atunci când:
- Fosforul a fost aplicat pe teren astfel încât acumularea atinsă să fie cauza levigării în
corpurile de apă.
- Solurile sunt erodate iar sedimentele îmbogăţite în fosfor se depun pe fundul
corpurilor de apă de suprafaţă.
- Se produce scurgerea superficială a dejecţiilor, direct din adăpostul de creştere,
depozitul de stocare a dejecţiilor(poluare punctiformă) sau din terenuri în urma împrăştierii
(poluare difuză).
Conform unui studiu agrochimic efectuat pe parcele de teren arabil din comuna
Coroisânmărtin(localităţile Coroi şi Şoimuş), solurile de pe terenurile agricole pe care
urmează a fi împrăştiate dejecţiile fermentate, se caracterizează prin o rezervă mijlocie de
fosfor mobil şi azot mobil.
Concluzia este că planificarea extinderii fermei de suine existentă, nu va avea un impact
potenţial semnificativ asupra corpurilor de apă, dacă împrăştirea dejecţiilor fermentate se
41
va face conform planurilor de fertilizare întocmite anual, pe baza studiilor pedologice şi
agrochimice, elaborate de instituţii acreditate(OSPA).
Aer
Activittatea de creştere şi îngrăşare a porcilor dă naştere emisiilor de mirosuri şi de gaze
poluante. Sursele de emisii sunt metabolismul animalelor cât şi procesele de degradare
biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii. Printre principalele substanţe
gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4, N2O, compuşi organici volatili
(COV), H2S. Fazele tehnologice care generează emisiile de poluanţi gazoşi sunt:
grajdurile animalelor, depozitarea şi tratarea dejecţiilor, împrăştierea în agricultură..
Emisii mai provin din arderea lemnelor în centralele termice din pavilioanele tehnice ale
fermelor.
Dintre poluanţi fermelor zootehnice, atenţia majoră este acordată amoniacului, acesta
fiind gazul emis în cea mai mare cantitate şi pentru care există cel mai mare număr de
date. Se consideră, totuşi, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de
amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze, inclusiv
mirosuri.
Calculu concentraţiei de poluanţi în aerul înconjurător s-a efectuat utilizând programul
SCREEN VIEW, versiunea 3.5.0.
Pentru calcularea concentraţiei poluanţilor în aerul înconjurător au fost utilizate rate ale
emisiilor de poluanţi însumate, rezultate din ferma existentă şi care vor rezulta din ferma
planificată.
Debitele masice ale poluanţilor s-au determinat utilizând factorii de emisie conform
metodologiei CORINAIR 2009.
Poluant/specia U.M Amoniac Pulberi PM 10 Oxid de azot
Porci kg/cap.an 6,7 0,42 0,001
Scroafe kg/cap.an 15,8 0,45 0,004
Calculul concentraţiei poluanţilor în aerul înconjurător s-a efectuat în condiţii de calm
atmosferic, defavorabil dispersiei. Conform diagramei Beaufort a vântului, calmul
atmosferic se caracterizează prin viteze ale vântului cuprinse între 0,3 m/s şi 3 m/s. S-a
ales o viteză a vântului de 1 – 3 m/s.
Calculul concentraţiei amoniacului în aerul înconjurător s-a efectuat luând în considerare
debitul masic rezultat prin folosirea factorilor de emisie de 6,7 kg/cap.an pentru porci şi de
15,8 kg/cap.an pentru scroafe(CORINAIR 2009) deşi în realitate emisiile de amoniac sunt
42
repartizate pe fazele procesului de management al dejecţiilor astfel(CORINAIR 2007, cap.
10 agricultură), astfel:
Specia
UM
Emisiile
din
adăposturi
Emisiile din
stocarea în afara
adăpostului
Emisiile de la
împrăştierea
pe câmp.
Total
emisii
Porci kg/cap.an 3,0 0,85 2,65 6,7
Scroafe kg/cap.an 7,15 2,09 6,56 15,8
Concentraţiile de poluanţi în aerul înconjurător, ferma existentă+ferma planificată):
Concentraţia amoniacului în aerul înconjurător: SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 1.33900
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 0.9605 1 3.0 3.0 960.0 35.60 15.71 9.59
100. 26.92 1 3.0 3.0 960.0 35.60 28.00 16.04
200. 46.50 1 3.0 3.0 960.0 35.60 50.72 30.56
300. 34.86 1 2.0 2.0 640.0 50.78 72.93 49.19
400. 27.42 1 1.5 1.5 480.0 65.96 94.32 73.25
500. 22.87 1 1.0 1.0 320.0 96.31 115.99 107.84
600. 16.72 1 1.0 1.0 320.0 96.31 135.40 156.12
700. 12.17 1 1.0 1.0 320.0 96.31 154.51 214.91
800. 9.859 1 1.0 1.0 320.0 96.31 173.36 284.20
900. 8.714 1 1.0 1.0 320.0 96.31 191.96 364.06
1000. 7.937 1 1.0 1.0 320.0 96.31 210.32 454.60
1100. 7.306 1 1.0 1.0 320.0 96.31 228.48 555.90
1200. 6.774 1 1.0 1.0 320.0 96.31 246.44 668.09
1300. 6.318 1 1.0 1.0 320.0 96.31 264.22 791.26
1400. 5.923 1 1.0 1.0 320.0 96.31 281.83 925.50
1500. 5.578 1 1.0 1.0 320.0 96.31 299.29 1070.92
1600. 5.273 1 1.0 1.0 320.0 96.31 316.59 1227.58
1700. 5.002 1 1.0 1.0 320.0 96.31 333.76 1395.58
1800. 4.759 1 1.0 1.0 320.0 96.31 350.79 1575.00
1900. 4.540 1 1.0 1.0 320.0 96.31 367.71 1765.91
2000. 4.342 1 1.0 1.0 320.0 96.31 384.50 1968.39
43
Concentraţia maximă calculată a amoniacului în aerul înconjurător va fi de 46,50
micrograme/mc, la o distanţă de 200 m de sursă, faţă de 100 micrograme/mc, limita
maximă admisă.
Reprezentarea grafică:
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia amoniacului la diferite distante de sursã
Co
nce
ntr
atia
, m
icro
gra
me
/mc
Distanta (m)
Concentraţia de pulberi PM 10 în aerul înconjurător:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.749320E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 0.5375E-01 1 3.0 3.0 960.0 35.60 15.71 9.59
100. 1.507 1 3.0 3.0 960.0 35.60 28.00 16.04
200. 2.602 1 3.0 3.0 960.0 35.60 50.72 30.56
300. 1.951 1 2.0 2.0 640.0 50.78 72.93 49.19
400. 1.534 1 1.5 1.5 480.0 65.96 94.32 73.25
500. 1.280 1 1.0 1.0 320.0 96.31 115.99 107.84
600. 0.9355 1 1.0 1.0 320.0 96.31 135.40 156.12
700. 0.6810 1 1.0 1.0 320.0 96.31 154.51 214.91
800. 0.5517 1 1.0 1.0 320.0 96.31 173.36 284.20
900. 0.4876 1 1.0 1.0 320.0 96.31 191.96 364.06
1000. 0.4442 1 1.0 1.0 320.0 96.31 210.32 454.60
1100. 0.4089 1 1.0 1.0 320.0 96.31 228.48 555.90
1200. 0.3791 1 1.0 1.0 320.0 96.31 246.44 668.09
1300. 0.3536 1 1.0 1.0 320.0 96.31 264.22 791.26
1400. 0.3315 1 1.0 1.0 320.0 96.31 281.83 925.50
44
1500. 0.3121 1 1.0 1.0 320.0 96.31 299.29 1070.92
1600. 0.2951 1 1.0 1.0 320.0 96.31 316.59 1227.58
1700. 0.2799 1 1.0 1.0 320.0 96.31 333.76 1395.58
1800. 0.2663 1 1.0 1.0 320.0 96.31 350.79 1575.00
1900. 0.2541 1 1.0 1.0 320.0 96.31 367.71 1765.91
2000. 0.2430 1 1.0 1.0 320.0 96.31 384.50 1968.39
Concentraţia maximă calculată este de 2,602 micrograme/mc, la distanţa de 200 m de
sursă, faţă de valoarea limită admisă de 50 micrograme/mc.
Reprezentarea grafică:
0,5
1
1,5
2
2,5
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia pulberilor(PM 10) la diferite distante de sursã
Co
nce
ntr
atia
, m
icro
gra
me
/mc
Distanta (m)
Concentraţia oxidului de azot în aerul înconjurător: SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.227320E-03
STACK HEIGHT (M) = 5.2500
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 282.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
50. 0.1631E-03 1 3.0 3.0 960.0 35.60 15.71 9.59
100. 0.4570E-02 1 3.0 3.0 960.0 35.60 28.00 16.04
200. 0.7894E-02 1 3.0 3.0 960.0 35.60 50.72 30.56
300. 0.5919E-02 1 2.0 2.0 640.0 50.78 72.93 49.19
400. 0.4655E-02 1 1.5 1.5 480.0 65.96 94.32 73.25
500. 0.3882E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 115.99 107.84
600. 0.2838E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 135.40 156.12
700. 0.2066E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 154.51 214.91
45
800. 0.1674E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 173.36 284.20
900. 0.1479E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 191.96 364.06
1000. 0.1348E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 210.32 454.60
1100. 0.1240E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 228.48 555.90
1200. 0.1150E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 246.44 668.09
1300. 0.1073E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 264.22 791.26
1400. 0.1006E-02 1 1.0 1.0 320.0 96.31 281.83 925.50
1500. 0.9469E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 299.29 1070.92
1600. 0.8952E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 316.59 1227.58
1700. 0.8491E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 333.76 1395.58
1800. 0.8079E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 350.79 1575.00
1900. 0.7707E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 367.71 1765.91
2000. 0.7371E-03 1 1.0 1.0 320.0 96.31 384.50 1968.39
Concentraţia maximă calcultată este de 0.007894 micrograme/mc la distanţa de 200 m de
sursă, faţă de 40 micrograme/mc limita pentru protecţia sănătăţii şi 30 micrograme/mc,
limita pentru protecţia vegetaţiei.
Reprezentarea grafică:
0,001
0,002
0,003
0,004
0,005
0,006
0,007
0,008
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia oxidului de azot la diferite distante de sursã
Co
nce
ntr
atia
, m
icro
gra
me
/mc
Distanta (m)
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce creşterea
intensiva de animale se dezvolta şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la
creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu. În general mirosurile sunt
considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt întotdeauna
predictibile. Pe deasupra, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv
anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti
stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul. Interpretarea mirosurilor survine dupa
perceptie.
Mirosul este determinat de compuşii organici volatili, rezultaţi din degradarea proteinelor
din dejecţii. Au fost identificaţi cca. 200 de compuşi organici volatili care formează COV-
mn, dar doar 20 dintre aceştia sunt relevanţi.(Hobbs şi alţii 2004). Determinarea ratelor de
46
emisie este dificilă deoarece depinde de foarte mulţi factori. Atenţia deosebită se acordă
COV –nm implicaţi în generarea ozonului troposferic. În cazul fermelor zootehnice COV-
nm sunt formaţi din acizii graşi rezultaţi din degradarea proteinelor şi p-cresol, fenoli,
indoli, scatoli, substanţe responsabile cu generarea de mirosuri dezagreabile.
Se consideră, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de amoniac, manifestă
o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor de mirosuri.
În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive, Directiva IPPC insistă în special, în a
recomanda statelor membre, să ia în considerare nu numai raportul cost/beneficii şi
sustenabilitatea economică, ci şi să utilizeze, în locul valorilor limită de emisie, parametri
şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile.
Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care reducerea
emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector industrial, din cauza
dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice, dificultatea neîntâlnită în
cazul proceselor industriale.
Concluzia cu privirea la posibilitatea poluării aerului:
Poluanţi
Concentraţia poluanţilor/distanţa
Prag de alertă 300 m 200 m (val. maximă)
Amoniac 34,86 46,50 70
Pulberi, PM 10 1,951 2,602 30
Oxid de azot 0.5919E-02
0.7894E-02
18 prot. vegetaţiei
24 prot. sănătăţii
Fermele planificată şi existentă au un impact nesemnificativ asupra mediului înconjurător,
în condiţiile în care se vor respecta recomandările BAT şi Cele mai bune practici în
fermele zootehnice, în toate etapele de implementare a planului propus: proiectare,
construcţie şi operare.
Zgomot
Zgomotul reprezinta unul dintre factorii stresanţi din mediu. Expunerea cronica la zgomot
determina nivele mari de catecolamine în urină şi cresterea tensiunii arteriale. Zgomotul
este asociat de asemenea si cu alergii si ulcere. In plus fata de aceste efecte fiziologice,
literatura de specialitate descrie de asemenea efecte la nivelul performantelor cognitive si
comportamentului social. Zgomotul poate produce disconfort si poate afecta calitatea vietii
a milioane de oameni din intreaga lume. Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit nivelul
de zgomot care produce disconfort la 55 de decibeli. Disconfortul produs de zgomot poate
conduce la furie, dezamagire, nemultumire, interiorizare, depresie, anxietate, deficit de
47
atentie, agitatie sau extenuare. Efectele specifice ale zgomotului asupra starii de sanatate
sunt: deficiente de auz, interferenta cu limbajul vorbit, cu activitatile cotidiene, tulburari de
somn, discomfort, modificari psiho-fiziologice, de comportament si efecte asupra sanatatii
mentale.
În cadrul fermei de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de
echipamentele de ventilatie, pompele şi mixerele pentru dejecţii, autovehiculele folosite
pentru transport sau imprastierea dejectelor ca fertilizator pe suprafetele agricole sau alte
echipamente cum ar fi cele de distribuire a furajelor. Pentru atenuarea intensităţii
zgomotului generat de sursele fixe de zgomot, amplasarea acestora va fi în adăposturi
sau în alte construcţii(ex: staţii de pompare) şi se vor lua măsuri antivibratile la montaj. Se
recomanda achizitionarea unor echipamente silentioase.
Având în vedere amplasamentul celor două instalaţii identice din punct de vedere
funcţional, evaluarea nivelului de zgomot echivalent s-a efectuat estimând indicatorul de
presiune acustică al surselor de pe amplasamentul fiecărei ferme, la o valoare de 75 dB
(A). În această ipoteză nivelul presiunii acustice rezultante este de 78 Db(A)
Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de zgomot:
- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.
- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.
- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.
Proportia de conditii favorabile propagarii zgomotului intr-o zi calendaristica sunt de 50%
ziua, 75% seara si de 100% noaptea.
Programul fermei este permanent, respectiv numarul orelor cu conditii favorabile de
propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristica de care va „beneficia sursa” este de 17
ore pe zi (12x0.5 +4x0,75 +8x1).
Indicatorul de presiune acustica echivalent, la limita incintei se determina utilizand relatia
Lechiv.= LR – ADIV, in care LR este puterea acustica rezultanta(78Db(A)), iar ADIV(36 Db(A))
este amortizarea datorita izolaţiei fonice(sursele sunt amplasate în construcţii) şi
propagarii geometrice:
Lechiv.= 42 dB(A)
Luând in considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei si timpul de
desfasurare a activitatii, care este permanent, respectiv 12 ore ziua, 4 ore seara si 8 ore
noaptea, se poate determina prin calcul Lden.care reprezinta nivelul de zgomot zi-seara-
noapte, utilizand relatia:
Lden=10log 1/24(12*104,2+4*104,7+8*105,2)
Lden= 48,89 dB(A)
48
Concluzia este ca activităţile care se vor desfăşura în cele două instalaţii nu va modifica
nivelul zgomotului de fond.
Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.
Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.
Poluarea biologica : în general la fermele zootehnice exista riscul ca prin sistemul de
ventilatie al adaposturilor sa fie eliminate particule care transportă bioaerosoli, care au un
rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană şi tehnicile de hrănire pot influenţa
concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestui complex(ferma existentă şi
planificată), tehnicile de hrănire, viteza redusă a aerului în halele de creştere, minimizează
emisiile de pulberi şi măsurile de biosecuritate care vor fi bine aplicate, elimină riscul
răspândirii bolilor prin bioaerosoli.
Sol şi subsol
Poluarea solului din incinta complexului zootehnic de porci, în perioada de funcţionare,
este difuză şi poate fi produsă doar accidental. Cauzele pot fi scurgerile unor materiale
sau gospodărirea defectuoasă a dejecţiilor.
Dejectiile fermentate, vor fi transportate şi împrăştiate pe suprafaţa solului pentru
fertilizare.
Concluziile unui studiu agrochimic efectuat pe parcele de teren din localităţile Coroi şi
Şoimuş, cu privire la caracteristicile solului, sunt următoarele:
- reacţia solului, în medie este slab acidă;
- aprovizionarea cu azot: analizând după indicele de azot, aprovizionarea solurilor în
medie este mijlocie;
- aprovizionarea cu fosfor mobil: aprovizionarea solurilor cu fosfoe mobil este
mijlocie;
- aprovizionarea solului cu potasiu mobil este bună.
Titularul cultivă terenuri agricole arendate pentru a căror fertilizare se vor utiliza dejecţiile
rezultate din ferma existentă şi planificată. Suprafaţa de teren necesară pentru
împrăştierea dejecţiilor, determinată conform Codului de bune practici agricole, anexa 5
este 450 ha (170 kg N/ha)
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă riscul de
poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea cu
consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole obţinute de pe
aceste terenuri. Aplicarea pe sol în stare proaspătă (nefermentate) sau în doze ce
depăşesc cerinţele plantelor, poate duce la contaminarea biologică, diminuarea
49
permiabilităţii, la scăderea capacităţii de reţinere a apei, la reducerea conţinutului de
oxigen din sol, iar în final, la compromiterea fertilităţii solului.
Din aceste motive, fertilizarea terenurilor se va face în doze diferenţiate pentru fiecare
parcelă în parte. Cantităţile de fertilizanţi se vor determina ţinând cont de starea de
aprovizionare cu substanţe nutritive a solui, reacţia solului la stratul arat, condiţiile
pedoclimatice, solul cu regimul său trofic şi hidric, rotaţia culturilor, plante premergătoare,
cultura planificată, producţia scontată.
Protecţia solului şi a apelor subterane poate fi asigurată dacă împrăştierea dejecţiilor
fermentate pe terenuri, se va face în conformitate cu planurile de fertilizare, elaborate pe
baza studiilor de specialitate (agrochimice, pedologice) elaborate de o instituţie abilitată(
OSPA Mureş)
Impactul asupra subsolului poate fi generat de exfiltraţiile din facilităţile de stocare a
apelor uzate şi a dejecţiilor şi de împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol.
De la suprafaţa solului spre profunzime distingem două zone :
Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce permite
coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă. Împrăştierea pe suprafaţa
solului, a unor cantităţi de fertilizanţi organici, mai mari decât necesarul plantelor şi
capacitatea de autoepurare a solului ar conduce la formarea în zona nesaturată a unui
corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie,
adsorbţie şi activitate biologică. Poluanţii din dejecţii, în special sub formă de azotaţi,
levigaţi de apa din porii zonei nesaturate, se vor deplasa preponderent după o
componentă verticală descendentă, în zona saturată.
Zona saturată este acviferul, care comportă două faze : faza solidă care este stratul
magazin şi faza lichidă care este apa subterană.
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină riscul de poluare
al acviferului.
Poluarea acviferului afectează următorii indicatori : CCO-Mn, amoniu, azotaţi, azotiţi,
fosfor total, fenoli, rezidiu fix.
Concluzia cu privire la posibilitatea poluării solului şi a subsolului :
Protecţia solului şi a apelor subterane poate fi asigurată dacă împrăştierea dejecţiilor
fermentate pe terenuri, se va face în conformitate cu planurile de fertilizare, elaborate pe
baza studiilor de specialitate (agrochimice, pedologice) elaborate de o instituţie abilitată(
OSPA Mureş) În aceste condiţii impactul va fi nesemnificativ.
Biodiversitatea.
Activităţilor antropice, care afectează starea de conservare a biodiversităţii:
50
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
- vânătoarea şi braconajul;
- comerţul ilegal cu unele specii;
- incendiere vegetaţiei;
- depozite necontrolate de deşeuri, care au generat şi dezvoltarea
speciilor invazive;
- poluarea corpurilor de apă de suprafaţă;
Influenţe naturale biotice care afectează starea de conservare a habitatelor:
- competiţia interspecifică;
- invazia unor specii;
- vătămări provocate de entomofaună şi agenţi fitopatogeni.
Influenţe naturale abiotice:
- eroziuni sau alunecări de teren;
- incendii naturale.
Starea de conservare poate fi afectată şi de cultivarea terenurilor agricole utilizând
excesiv chimizarea cu pesticide şi îngrăşăminte chimice, vânătoarea şi poluarea corpurilor
de apă.
6. Evaluarea efectelor potenţiale asupra factorilor de mediu relevanţI pentru plan.
Factorul
de
mediu
Descrierea impactului
prognozat prin implementarea
proiectului PUZ.
Categoria de
impact
Ponderea
Impactului
cumulativ
Aer Concentraţiile în imisii ale poluanţilor nu
depăşesc pragurile de alertă.
Neutru
Neutru
Apa
Apele menajere se stochează în bazine
vidanjabile etanşe. Apele uzate se vor
transporta cu autovidanja la o staţie de
epurare mecano-biologică.
Instalaţiile de evacuare şi stocare a apelor
uzate tehnologice şi a dejecţiilor sunt
etanşe.Respectarea Codului de bune
practici agricole pentru fertilizarea cu
dejecţii a terenurilor va elimina posibilitatea
poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă
subterane şi de suprafaţă.
Neutru
Neutru
51
Sol
Împrăştierea fertilizanţilor organici se va
face conform planurilor de fertilizare
aprobate şi a Codului de bune practici
agricole. Fertilizarea cu deşeurile organice
fermentate rezultate din ferme(existentă şi
planificată), va avea efecte benefice asupra
calităţii solului şi producţiei agricole.
Pozitiv
Pozitiv
Asezări
umane
Implementarea PUZ va crea noi locuri de
muncă şi va contribuie la încurajarea
activităţii legate de culturile agricole si de
creştere a animalelor.
De asemeni, contribuie la dezvoltarea
economică a localităţii.
Planul nu are impact asupra sănătăţii.
Zona de protecţie sanitară poate fi stabilită
la o distanţă de 300 m faţă de limita actuală
a intravilanului localităţii, deoarece emisiile
de zgomot şi concentraţiile poluanţilor în
aerul înconjurător nu depăşesc pragurile de
alertă.
Pozitiv
Pozitiv
Biodiversitatea
Suprafaţa afectată de plan este
redusă:influenţă potenţială, mică.
Folosirea fertilizării organice în locul
fertilizanţilor chimici: influenţă pozitivă
Nu se va produce poluarea corpurilor de
apă. Sunt prevăzute măsuri de protecţie a
calităţii apelor: influenţă potenţială, mică.
Utilizarea pesticidelor. Pe terenurile
fertilizate organic cu dejecţiile fermentate
din complexul zootehnic se vor utiliza
pesticide biodegradabile: influenţă
potenţială, mică
Consumurile de apă şi energie sunt reduse
şi nu afectează decât în mică măsură
resursele naturale: influenţă potenţială,
Neutru
Neutru
52
mică.
Imisiile în mediul înconjurător sunt în
limitele admisibile: influenţă potenţială,
mică
Zgomot,
vibraţii
Nivelul zgomotului de fond al zonei nu va fi
influenţat de zgomotul rezultant generat de
activităţille din fermele planificată şi
existentă.
Se vor prevedea măsuri de izolare fonică şi
antivibratile la amplasarea utilajelor
Neutru
Neutru
Evaluarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei.
Ferma existentă şi ferma planificată nu generează zgomot şi poluanţi în concentraţii care
depăşesc valorile limită admise pentru sănătatea umană.
Zona de protecţie sanitară poate fi stabilită la distanţa de 300 m faţă de amplasamentul
planificat, deoarece concentraţiile calculate ale poluanţilor nu depăşesc pragurile de
alertă.
Reprezentarea grafică a impactului:
Pentru aprecierea impactului global al planului asupra mediului înconjurător, s-a utilizat
metoda încadrării calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol şi a indicatorului biodiversitate,
într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note, care să exprime apropierea sau
depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10,
unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică iar nota 1,
reprezintă starea gravă, ireversibilă de afectare a factorului de mediu analizat.
Notele de bonitate obţinute pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi indicatorul
biodiversitate, servesc la realizarea a două figuri geometrice (patrulatere). Ariile celor
două patrulatere, reprezintă starea ideală, respectiv reală globală a mediului. Raportul
dintre aria care reprezintă starea reală a mediului şi aria care reprezintă starea ideală,
reprezintă indicile stării de poluare globală.( IPG ). Scara pentru indicele poluării globale:
I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.
1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.
2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand stări de disconfort formelor
de viata.
3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.
5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.
53
I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Scara de bonitate:
Nota
Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
10 mediu natural
9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
8
mediu curat nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
5 - 4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor
3 - 2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
1 mediu degradat, efecte ireversibile.
Notele de bonitate acordate:
Factorul de mediu aer
Estimăm că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra ecosistemelor
şi sănătăţii, nota de bonitate acordată = 8
Factorul de mediu apa.
Nota de bonitate acordată = 8, mediu curat-nivel II, fără efecte asupra calităţii apelor de
suprafaţă şi subterane.
Factorul de mediu sol.
Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii, florei şi
faunei.
Indicatorul biodiversitate.
Nota de bonitate acordată = 9, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de conservare
a ecosistemelor.
Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală
este reprezentată de patrulaterul neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică
regulată a stării ideale.
Indicele de poluare globală = 200 : 132 = 1,515, în care S1 = 200 ; S2 = 132
IPG = 200 : 132 = 1,515
Mediul este supus activităţii umane în limite admisibile
54
aer
biodiversitatea apă
sol
S1
S2
7.Posibilele efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra sănătăţii, în
context transfrontalier.
Planul Urbanistic Zonal analizat nu are efecte transfrontaliere.
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil
orice efect advers asupra mediului al implementării planului urbanistic zonal
complex zootehnic de porci Coroi.
8.1. Apa.
Utilizarea apei si restituţia apelor uzate din fermă vor fi controlate, în scopul minimizării
impactului, astfel:
- Sursa de alimentare cu apă are prevăzută zona de protecţie sanitară cu regim sever,
împrejmuită.
- Sistemul de distributie a apei va asigura în permanenţă necesarul de apă, în
condiţiile prevenirii risipei de apă.
- Canalele de sub halele de creşterea suinelor vor fi executate cu radierul şi pereţii din
beton, care se vor impermiabiliza, pentru a se preveni exfiltraţiile. Conductele prin care se
vor evacua apele uzate tehnologice şi dejecţiile în bazinul de stocare, au fost planificate
din tuburi PVC, material rezistent la coroziune. Pentru prevenirea exfiltraţiilor tuburile vor fi
îmbinate etanş.
- Bazinul pentru stocarea dejecţiilor va fi impermiabilizat cu argilă şi geomembrană din
PEHD.
55
- Bazinele pentru stocarea apelor menajere, vor fi impermiabilizate şi hidroizolate.
- Va fi prevăzută platformă betonată şi spaţiu special amenajat pentru precolectarea
selectivă a deşeurilor.
Pentru protecţia calităţii apelor, împotriva poluării cu nitraţi se vor lua următoarele măsuri:
- Reducerea la minim a emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor în special) din dejecţii prin
aplicarea unui management nutriţional fazial, în funcţie de categoria şi greutatea
animalelor. Proteinele din furaje vor fi uşor asimilabile.
- Renunţarea la împrăştierea dejecţiilor pe terenuri saturate de apă, inundate,
îngheţate sau acoperite cu zăpadă.
- Împrăştierea dejecţiilor pe cât este posibil în perioadele apropriate fazei de creştere
maximă a culturii, pentru utilizarea nutrienţilor de către plante.
- Operaţia de împrăştiere pe sol în benzi, evitând împrăştierea atunci când vântul suflă
în direcţia zonelor rezidenţiale care ar putea fi deranjate de miros.
- Respectarea unei distanţe de cel puţin 5 m de malurile cursurilor de apă naturală şi
ale canalelor principale de desecare şi de 100 m, faţă de zonele de protecţie sanitară a
captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.
Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să se
asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi
a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate. Cantităţile de nutrienţi aduşi şi cei
derivaţi din bilanţul organici/minerali şi din fertilizarea reziduală a culturilor precedente
trebuie să fie în echilibru cu cantităţile absorbite de culturi.
Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia
calităţii apei, vor fi elaborate planurile de fertilizare.
Planurile de gospodărire a fertilizanţilor organici se vor întocmi pe baza studiilor
agrochimice şi pedologice elaborate de către un laborator acreditat.
Studiile sunt necesare pentru gospodărirea unitară a solului şi a îngrăşămintelor organice,
pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi. În funcţie de caracteristicile şi utilizarea reală
a solului, condiţii meteo-climatice, studiul va stabili următoarele:
- Planurile de fertilizare a parcelelor.
- Perioada de administrare: Pierderile de azot sunt minime atunci când perioadele de
administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se succed prin suprapunere
comparativ cu cerinţele culturii în curs. Pentru determinarea perioadei de administrare se
va avea în vedere şi timpul necesar nitrificării azotului conţinut în dejecţii.
- Fracţionarea dozajului: Fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează
probabilitatea levigării şi percolării elementului, mărind eficienţa de asimilare a fiecărei
56
doze în parte, mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are
nevoie.
- Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În acest fel
cantitatea de azot pierdută prin levigare sau percolare este cu atât mai mică cu cât este
mai mare necesitatea de azot a culturilor.
Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului de
bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole.
Planul analizat este în concordanţă cu Directiva CE 91/676/CEE privind protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, transpusă în legislaţia naţională
prin HGR nr.964/2000, privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole, respectiv ordinul MMGA nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune
practici în ferme.
8.2. Aer.
Măsurile de diminuare a emisiilor:
Emisiile din hala de creşterea porcilor.
- Reducerea suprafeţei de emisie, prin adoptarea unor soluţii, în care suprafeţa fantelor
grătarelor, să reprezinte maxim 25 % din suprafaţa totală a pavimentului halelor.
- Îndepărtare dejecţiilor prin canale şi conducte etanşe, ceea ce permite reducerea
emisiilor de amoniac.
- Reducerea emisiilor de azot prin intervenţii în dietă. Furajele cu care se vor hrăni
porcii vor avea reţete diferite în funcţie de fazele de creştere a animalelor.
- Pentru distribuţia furajelor în boxe s-a planificat un sistem etanş, care va ţine sub
control emisiile de pulberi totale. Alimentarea silozurilor se va face mecanic, printr-un tub
de racord între containerul folosit pentru transport şi siloz, astfel încât emisiile de particule
în timpul alimentarii cu furaje sa fie minime.
- Se va adopta un sistem de adapare al porcilor care să prevină posibilitatea pierderilor
şi a risipei de apa. Pierderile de apă care ar produce umezirea excesivă a dejecţiilor,
favorizează hidroliza ureei şi astfel se măresc emisiile de amoniac.
- Microclimatul în hală va fi controlat, menţinând viteza optimă de circulaţie a aerului,
astfel încât să fie prevenită răspândirea bioaerosolilior din adăposturi prin sistemele de
ventilaţie
- Sistemele de adăpare, alimentare cu furaje şi ventilaţie vor fi complet automatizate.
57
Stocarea dejecţiilor.
Bazinul pentru stocarea dejecţiilor va fi umplut pe la partea inferioară. Nu se va efectua
omogenizarea dejecţiilor stocate care ar putea favoriza emisiile de gaze, decât înainte de
transportul pe câmp.
Dejecţiile de suine au un procent ridicat de suspensii. Suspensiile dau naştere unor cruste
naturale pe suprafaţa dejecţiilor. Crustele formate împiedică semnificativ emisiile oricărui
gaz.
Împrăştierea pe câmp.
- Planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesisabile
olfactiv(transportul dejectiilor, anumite lucrari de întreţinere) va ţine cont de condiţiile
atmosferice, evitandu-se planificarea în perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a
poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate atmosferică), pentru prevenirea
transportului poluanţilor odorizanţi(NH3, COVNM ) la distanţe mari.
- Transportul şi împrăştierea dejecţiilor se va face ziua, evitându-se zilele de repaus
săptămânal sau de sărbători.
- Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu
dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii unor
incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.
8.3. Sol şi subsol
- Canalele de sub boxe, conductele de scurgere a dejecţiilor şi apelor uzate şi bazinul
pentru stocarea temporară a dejecţiilor vor fi etanşe.
- Capacitatea de stocare asigură timpul necesar pentru fermentarea dejecţiilor.
- Au fost prevăzute facilităţi pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere şi
tehnologice.
- Elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice, pe baza cărora să poată fi întocmite
planurile de fertilizare şi rotaţia culturilor.
- Prin programul nutritional care se va aplica în fermă se va reduce conţinutul de N si
P, excretat de animale în dejecţii.
În utilizarea dejecţiilor ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricole este
extrem de important. Perioadele când se aplică îngrăşămintele organice vor fi stabilite în
funcţie de următoarele condiţii:
- Cât mai devreme posibil, în perioada de creştere a culturii, pentru a maximiza
preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin
58
jumătate din cantitatea de dejecţii produsă în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1
iuluie, iar restul până la 30 septembrie.
- Se va evita aplicarea dejecţiilor în perioadele de extra-sezon între lunile octombrie şi
februarie.
- Îngrăşămintele se pot aplica pe orice tip de sol, dar au eficienţă sporită pe solurile
podzolice şi nisipoase.
- Pe solurile grele argiloase, ca şi pe pe nisipurile din arealul în care în anul respectiv
au fost precipitaţii suficiente, se recomandă ca aplicarea fertilizanţilor organici să se facă
cu 30 – 45 de zile înaintea semănatului de toamnă iar în cazul în care au fost ploi
suficiente cu 14 – 21 de zile înaintea însămânţărilor de toamnă.
- Adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la
caracteristicile solului.
- Dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de
vegetaţie a culturilor pentru asimilarea azotului.
- Utilizarea aditivilor pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi,
creşterea valorii de fertilizare, accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a
dejecţiilor şi distrugerea microorganismelor patogene.
- În scopul prevenirii poluării solului ca urmare a utilizării dejecţiilor pentru fertilizarea
terenurilor, se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru
protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole şi Codul de
bune practici agricole.
8.4. Biodiversitatea
Planul analizat propune scoaterea definitivă din circuitul agricol o suprafaţă redusă de
teren. Măsurile de protecţie a biodiversităţii sunt:
- Protecţia calităţii corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.
- Emisiile, imisiile de poluanţi şi nivelul de zgomot sunt reduse, în limitele admisibile.
- Înlocuirea, în cea mai mare parte a fertilizanţilor chimici, cu fertilizarea organică, pe
terenurile unde vor fi împrăştiate dejecţiile fermentate. Aplicarea fertilizării organice va fi
controlată prin planurile de fertilizare care se vor elabora pe baza studiilor pedologice şi
agrochimice.
- Nu se vor efectua lucrări de împrăştiere a dejecţiilor pe terenurile cu exces de
umiditate sau în zonele umede.
- Utilizarea pe terenurile cultivate arendate a pesticidelor biodegradabile.
- Gestiunea deşeurilor va fi controlată astfel încât să nu fie afectate ecosistemele şi
starea se sănătate a populaţiei.
59
- Dejecţiile transportate din fermă nu se vor depozita pe terenurile agricole.
- Nu va fi incendiată vegetaţia uscată.
- Efectuarea lucrărilor de dezinsecţie şi de deratizare va fi externalizată prin încheierea
de contracte cu operatori autorizaţi.
- Trecerea pasarilor prin/peste amplasamentul zonei studiate nu va produce un stres
acestora întrucât nivelul de zgomot va fi redus prin măsurile de izolare fonică şi
antivibratile.
- Plantarea vegetaţiei care va cuprinde specii arboricole diverse de arbori si arbusti.
Promovarea vegetaţiei lemnoase va reface şi conserva biodiversitatea afectată de
lucrările de construire şi schimbarea destinaţiei iniţiale a terenului.
8.5. Aşezările umane.
Implementarea PUZ-ului, va crea noi locuri de muncă şi va încuraja activităţii legate de
culturile agricole si de creştere a animalelor. Deasemei, contribuie la dezvoltarea
economică a localităţii, cu impact pozitiv asupra populaţiei.
Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protecţia aşezărilor umane, deoarece
obiectivul propus nu au impact semnificativ asupra mediului înconjurător şi sănătăţii.
Deoarece obiectivul este o instalaţie IPPC, se face recomandarea ca în fazele următoare
de proiectare, execuţie şi exploatare, să fie incluse prevederile Codului de Bune Practici
Agricole şi recomandările BAT(Cele Mai Bune Tehnici Disponibile), pentru sisteme
de crestere intensiva a suinelor.
Reducerea emisiilor de amoniac in aer de la sistemele de adapostire a porcilor prin:
-reducerea suprafetelor libere de unde se emit dejectii, mirosuri si gaze;
-îndepartarea dejectiilor din colectorul interior într-un depozit exterior de dejectii;
-utilizarea suprafetelor utile netede si usor de curatat ( pentru placi si canale de
dejectii).
Reducerea consumului de apa prin:
-curatarea adaposturilor de animale cu ajutorul echipamentelor performante, dupa
fiecare ciclu de productie;
- calibrarea regulata a instalatiilor de baut apa, pentru a evita risipa;
- inregistrarea consumului de apa prin apometre;
- detectarea si repararea scurgerilor.
Reducerea consumului de energie prin:
-utilizarea in completare si a ventilatiei naturale;
-evitarea rezistentei in cadrul sistemelor de ventilatie mecanica prin inspectii
regulate si prin curatirea conductelor si ventilatoarelor;
60
-aplicarea iluminarii cu consum scazut de energie.
Proiectarea instalatiilor de depozitare a dejectiilor, provenite din fermă, la o capacitate
suficienta, pâna cand poate fi realizata aplicarea pe sol; nu se vor produce deseuri
zootehnice in cantitati mai mari si mai diluate decat cele avizate. Perioada maxima de
stocare a dejectiilor în bazin va fi de 6 luni.
Instalatii de depozitare a dejectiilor animaliere:
- rezistente, capabile se reziste influentelor mecanice, termice si chimice;
- baza si peretii sunt impermeabili si protejati impotriva coroziunii;
- dejectiile sunt amestecate doar inainte de aplicarea pe sol.
Aplicarea masurilor de nutritie la sursa, prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de
substante nutritive in vederea reducerii cantitatilor de substante nutritive eliminate prin
excretie de animale. Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de
substante nutritive digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi
suplimentari si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati
alimentari anorganici care se digera aproape complet.
Folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta in hranire, imbunatatind retentia
substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor din dejectii.
Minimizarea emisiilor provenite de la dejectii in sol si in apele subterane prin stabilirea
unui echilibru intre cantitatea de dejectii si cerintele recoltei. În acest sens se va tine cont
de balanta nutritiva a solului sau de raportarea numarului de animale la terenul disponibil.
Luarea in considerare a caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile, in special
conditiile de sol, tipul de sol si diferentele de nivel, conditiile climatice, precipitatiile si
irigatiile, folosirea terenului si practicile agricole, inclusiv sistemele de rotatie a culturilor.
Reducerea poluarii apei ( conform Ord. MMGA nr. 242/2005 ) prin:
-interzicerea aplicarii dejectiilor pe pamant cand terenul este saturat de apa, inundat,
inghetat sau acoperit de zapada;
-interzicerea aplicarii ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte;
-interzicerea aplicarii ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa ( lăsând o
fasie de teren netratata );
-împrastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape posibil de perioada de maxima crestere
a recoltei si de absorbtie de substante nutritive.
Gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de
miros acolo unde vecinatatea ar putea fi afectata, prin:
-împrastiere in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si
evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice;
61
-observarea directiei vantului in raport cu vecinatatile.
Injectarea sau imprastierea pe sol şi încorporarea cât mai repede posibil.
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere
a modului în care s-a făcut evaluarea, inclusiv orice dificultate întâmpinată în
prelucrarea informaţiilor.
Pentru selectarea alternativei finale s-a procedat la analiza comparativă a variantei *o* cu
varianta din PUZ – ul analizat în raportul de mediu.
9.1. Prezentarea variantelor analizate:
9.1.1. Varianta *0* -alternativa neimplementării planului.
Varianta zero a fost luată ca variantă de referinţă faţă de care se compară celelalte
alternative pentru diferite componente ale proiectului.
Principalele forme de impact asociate implementării variantei zero, sunt:
- pierderea oportunităţilor de dezvoltare a zootehniei în comună;
- impactul asupra mediului înconjurător al implementării planului este redus;
- pierderea unui număr de locuri de muncă pe plan local.
9.1.2. Alternative privind proiectul PUZ:
9.1.2.1. Alternativa privind amplasamentul zonei:
- dezvoltarea activităţilor zootehnice într-o zonă unde există deja o fermă;;
- existenţa infrastructurii rutiere şi feroviare care permite accesul în zona studiată;
- existenţa facilităţilor pentru alimentarea cu energie electrică;
- potenţialul hidrogeologic al acviferului pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale fermelor;
- existenţa unor întinse suprafeţe de teren arabil în extravilanul comunei, care necesită
ameliorarea calităţii prin fertilizare organică.
9.1.2.2. Alternativa privind data implementării planului.
- Implementarea cât mai curând posibil al PUZ-ului va crea locuri de muncă şi va contribui
la dezvoltarea economică a comunei .
- Impactul global al fermei planificate prin acest PUZ, al fermeI existente şi al fermei
planificate, este în limite admisibile pentru factorii de mediu apă, aer, sol, biodiversitate. -
Nivelul de zgomot echivalent nu va depăşi valorile admise de STAS 10009/88. Impactul
este pozitiv din punct de vedere economic şi social.
9.1.2.4. Alternativa privind stabilizarea dejecţiilor.
PUZ-ul a prevăzut stabilizarea dejecţiilor prin lagunare. Această tehnică este în
concordanţă cu tehnicile BAT pentru stabilizarea dejecţiilor din fermele de creştere
intensivă a suinelor.
62
9.1.2.5. Alternativa privind fluxul tehnologic.
Tehnologia de creştere intensivă a porcilor va trebui să corespunde cerinţelor BAT şi a
Codului de bune practici în ferme.
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei
mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a celor două alternative.
Aspectul
de
mediu/economic
Varianta zero
Punctaj
obţinut
Varianta din proiectul PUZ
Punctaj
obţinut
Calitatea apei
Rămâne nemodificata,
faţă de situaţia actuală
8
Nu se vor evacua ape uzate
tehnologice în corpurile de
apă.
Dejecţiile rezultate din ferma
existentă se vor stoca în
bazinele planificate, ceea ce
va elimina riscul exfiltraţiilor.
Apele uzate menajere vor
îndeplini condiţiile tehnice,
conform NTPA 002/2007.
Sunt prevăzute măsuri pentru
prevenirea poluării cu nitraţi a
apelor subterane
9
Calitatea aerului
Rămâne se modifică
faşă de situaţia actuală
dar nu se depăşesc
pragurile de alertă şi nu
sunt afectate zonele
locuite.
8
Concentraţia amoniacului,
pulberilor(PM 10)şi oxid de
azot în aerul înconjurător nu
vor depăşi pragurile de alertă.
8
Calitatea solului
Terenuri de clasa III-a şi
a IV-a de fertilitate,
necesită ameliorare
calitativă cu fertilizanţi
organici
8
Se va putea asigura
fertilizarea organică a cca.
450 ha.
9
Nivelul de
zgomot şi
vibraţii
Rămâne nemodificata,
faţă de situaţia
actuală
8
Zgomotul de fond rămâne
nemodificat. Se prevăd
măsuri antivibratile
8
63
Mediu social şi
economic
Activitate economică
redusă în comună
8
Locuri de muncă, venituri la
bugetul local.
9
Bodiversitatea
Pe terenul zonei studiate
în PUZ, se practică
agricultura de
subzistenţă, multe
parcele sunt necultivate.
8
Nu va avea efecte asupra
stării de conservare a
speciilor şi a habitatelor.
8
Total
48
50
Din analiza prezentată rezultă că varianta planificată în de către PUZ-ul pentru extinderea
şi modernizarea fermei de suine EUROHYB Coroi, titual S.C.CERAGRIM S.R.L. Ungheni,
respectă reglementările din domeniul protecţiei mediului înconjurător şi prezintă avantaje
sociale şi economice.
10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI.
Monitorizarea implementării PUZ-ului are scopul:
- urmărirea imlementării PUZ-ului;
- validarea concluziilor evaluării;
- verificarea realizării măsurilor propuse pentru minimizarea efectelor
negative şi întărirea efectelor pozitive,
- identificarea necesităţii modificărilor planului.
Programul de monitorizare al implementării PUZ, trebuie să urmărească două aspecte:
- planul de monitorizare privind implementarea PUZ;
- planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ.
64
În conformitate cu HG 1076/2004, art.18, se recomandă următoarele măsuri de
monitorizare:
Obiective
relevante/Aspecte
de mediu
Indicatori
Frecvenţa
Responsabil
1. Monitorizarea implementării PUZ
Respectarea
coeficientului de
utilizare şi
procentul de
ocupare a
terenului. CUT,
POT.
Respectarea
aliniamentelor
Respectarea
regimului de
înălţime
-modul de utilizare a terenului;
-număr de cazuri de schimbări de POT
şi CUT;
-număr de derogări ale
Regulamentului pentru schimbările de
funcţiuni
Anual
Titular
2. Monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării PUZ.
Apa subterană /
Puţuri de
observaţie în
incinta zonei
studiate şi pe
terenurile fertilizate
cu dejecţii
Indicatorii reglementaţi de L 458/2002,
modificată şi completată de L311/2004
Anual
Titular
Apa potabilă
prelevată din surse
subterane
Indicatorii reglementaţi de L 458/2002,
modificată şi completată de L311/2004
Trimestrial
DSVSA Mureş
Apa uzată
menajeră
Indicatorii de calitate reglementaţi de
NTPA 002/2007.
Înainte de
vidanjare.
Titular
Dejecţii
pH-ul, umiditatea, NTOTAL, PTOTAL, CBO5,
K,
Semestrial
Titular
65
Sol/ Studii
agrochimice pe
terenurile unde se
face fertilizarea
organică.
Ph-ul, NTOTAL, , PTOTAL, K
O dată la 3 ani
Titular
Aer/ Imisii, emisii
Poluanţii reglementaţi de ordinul
462/93, ordinul 592/2002 şi STAS
12574/87
Anual
Titular
Zgomot Nivelul de zgomot echivalent la limita
incintei
Anual
Titular
