Bilunar GRATUIT Anul) Nr.)- (,iulie

Bilunar GRATUIT Anul 2 ■ Nr. 28 ■ 17 iulie 2009

ŞCOALĂ GENERALĂ ROMÂNEASCĂ ÎN GRAND MONTRÉAL► Pag. 2

DDEECCOONNSSPPIIRRAARREEAASSEEDDIIIILLOORR SSPPIIOONNIILLOORRRROOMMÂÂNNII

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi

organizate • Asigurări de voiaj

Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor

514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4

[email protected]

www.travelnet.travelAgenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile

www.heritagedirect.ca

AMERICAN EXPRESS

514 485 6004CELE MAI BUNE PREŢURI

► Pag. 12

4701-W blv. Saint Jean [email protected], QC H9H 2A www.carmendan.com

MIŞCAREA CURENŢILOR OCEANICI, RESPONSABILĂPENTRU CÂMPUL MAGNETIC TERESTRU - O TEORIECONTROVERSATĂ

SIMLU GHID DE SĂNĂTATE

SCURTA VARĂ FIERBINTEFOTBAL ► Pag. 17

► Pag. 13

► Pag. 6

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Clubul de Aur (Centrulsocio-comunitar CDN); Magazine: Bucureşti,Bourret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Mon-treal Kosher Quality (Complex Wilderton), MarchéAkhavan; Restaurante/Bistrouri: Mavi, Rustik,Bistro Cafélix; Cabinete medicale/stomatologice:Dr. Cristache, Dr. Zinca, Dr. Munteanu, Dr. Buracu;Biserici: Înălţarea Domnului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue; Ma-gazine: Charcuterie Fairmont, Charcuterie Hon-groise; Biserici: Sf. Nicolae

Montreal Est/Nord

Magazine: Adonis, Krystal Bo-Dan, Consultanţă:Mediator; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, Salamico,World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani; Farmacii:Tinica Nechifor, Lenuţa Tudor David; Biserici: Sf.Andrei, Naşterea Maicii Domnului, Biserica Penti-costală Bethel.

Rive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440Biserici: Sf. Gheorghe

West IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: DanGEORGESCU; Designer: Crissaro Communications;Director, grafică & design: Eduard IANCU;Redactori: Rareş BURLACU, Diana D, IDOLConcerts, Nick FURDI, Alina MOSCOVICI, FlorinMOSCOVICI, Octavian SECARĂ; Corespondenţi:Mihai ANTOCI (RO), Sorin BĂRCUN, DorelHARAGA (RO), Eva HALUS, Sorin ION, TudorLAVRIC (RO), Tatiana NICULESCU, AndreeaPOPESCU, Dan POROINEANU, Elena LuminiţaPOTELEANU, Viorel RÎNGHILESCU (RO);Corector: Crissaro Communications; Distribuţie:DG Distribution.

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montréal, QC H3T 2A5www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

[email protected]

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei. Eleimplică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Iniţiativa de înfi-inţare a unei Şcoli generaleromâneşti, cu programpermanent, se adreseazăromânilor ce trăiesc înzonele Montreal, Laval,Rive Nord sau Rive Sud.

Prin intermediulpurtătorului său de cuvânt,domnul Şerban Popa,Comitetul de iniţiativăpentru înfiinţarea acesteişcoli anunţă că în funcţiede numărul de înscrieri şilocalizarea lor, cursurilevor fi oferite în insulaMontreal, Laval, Rive

Nord sau Rive Sud, în-cepând cu anul şcolar2010-2011. Ele vor fi alcă-tuite conform programeipedagogice obligatoriidată de Ministerul Edu-caţiei din Quebec şi, înplus, se vor oferi cursuride engleză şi limba, istoriaşi cultura română.

„Este un proiectcomunitar care ne aparţinetuturor şi vă invităm să-lsprijiniţi” se menţioneazăîn comunicatul acestuicomitet de iniţiativă. Oconferinţă de presă a fost

prevăzută pentru vineri, 17iulie, la Centrul socio-co-munitar Côte-des-Neiges(6767 Côte-des-Neiges), laora 18:00.

Pentru informaţiisuplimentare sau oferte departeneriate, sponsorizărişi colaborări, îl puteţi con-tacta pe dl. Şerban Popa laadresa e-mail:[email protected] la [email protected], prin in-termediul cărei vă puteţipune la curent cu stadiulproiectului. Contactând

acest comitet de iniţiativăvă puteţi informa şi asuprapetiţiei prin care se ceresprijinul iniţiativei de înfi-inţare a şcolii.

Forumul pentruIstorie, Cultură şi Latini-tate Agora RomagnaLatina - Canada a anunţatdeja o contribuţie la acestproiect sub forma unei im-portante donaţii de cartedin Colecţia Biblio-AGORA, ce va fi făcută laînfiinţarea noii instituţii.

ARL/AM

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 2PAG. 222 COMUNITATE

Proiect de înfiinţare a unei şcoli generaleromâneşti în regiunea Grand Montréal

ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBA ROMÂNĂ


Prima impresieconteazăSORIN [email protected]

Sau poate nu. Ideeaeste că nu ţi-ai schimbat părereadespre americani la prima vizităla ei acasă. Tărâmul făgăduinţeie aproape cum ţi-l imaginai.Drumul în SUA a trebuit făcut.Aveai nevoie să şi vezi ce ştiai.

Simţi nevoia să începicu preludiul. Devine astfel maiuşor de pătruns.

Orice român are nevoiede o viză pentru a pătrunde lasud de Canada. Dacă eşti înRomânia, a-ţi lipi o viză deAmerica pe paşaportul vişiniu eprintre cele mai grele lucruri deobţinut. Nu chiar aşa de dificilca una pentru a intra în Coreeade Nord, dar pe aproape. Fiindde mai bine de un an în ţaraFrunzei de Arţar, muncind, totulse simplifică. Ai nevoie doar deun drum la Consulatul SUA cunişte acte de la muncă, ceva baniîn cont şi un zâmbet pe faţă. Pluso chitanţă că ai achitat câtevasute de dolari. Mâzgăleşti cevape acolo, adică îţi laşi am-prentele, şi revii a doua zi să-ţirecuperezi paşaportul.

La graniţă ai ajuns li-niştit cu Greyhound-ul, un auto-buz din aceeaşi generaţie cu

bunicii. Trebuie să mâzgăleştiiară. Adică să-ţi laşi din nou am-prentele. Şi să dai o şpagă deşase dolari. Nu-i nicio problemă,aşa ceva nu se uită.

I-ai zis şpagă la vră-jeală, numai să auzi cum sar toţisă-ţi spună că aşa ceva se întâm-plă doar în estul Europei. Pebune? De fapt îţi iau banii pen-tru a-ţi da un carton valabil pen-tru şase luni, un fel de o a douaviză. Oricum primeşti şi chi-tanţă. Deci nu-i şpagă! Gata,scuze, scuze! Acum toată lumeae fericită?

Grănicerii? Toţi cufeţele pietrificate, toţi supăraţipe viaţă. Îţi aduc aminte degraniţa cu Ungaria la câţiva anidupă Revoluţie sau de aeropor-tul din Milano şi de imbecilii degrăniceri italieni. Toţi serioşi canişte chirurgi care făceau ope-raţii pe creier.

Câteva opriri pe tărâmamerican şi proporţia de canadi-eni din autobuz începe să semicşoreze până aproape de zero.Asta pentru că tu eşti un cana-dian de adopţie. Deci aproape unzero. Şoferul poartă o discuţiecu un pasager aşezat în faţa ta.Cei doi se bucură pentru căamândoi au făcut armata în Ger-mania. Vorbesc cum îi priveaunemţii, la peste 30 de ani de lasfârşitul războiului, când ieşeauîn permisii prin oraş. Rău. Îiurau. Motivul? Pentru că le-au

făcut praf ţara. Îţi aduci amintecă americanii, de mână cu en-glezii, au vizitat în acelaşi cinci-nal şi Ploieştiul. Rezultatul?Acelaşi! L-au făcut praf.Aproape că nu mai găseşticlădire mai veche de 60 de aniîn oraşul petrolist.

Nu poţi să nu observi,cât asculţi convorbirea celor doipurtată într-un accent de NewEngland, că drumurile au de-venit mai bune decât în Quebec.Chiar şi prin oraşe arată maibine. Gropi mai apar, dar nu suntchiar aşa de adânci cum suntcuiburile de găină ale primaru-lui Tremblay.

Maşina mai opreşteodată şi încă odată. Nu poţi sănu remarci densitatea graşilor.Zici că ai aterizat într-o pădureudată de o ploaie puternică şicare s-a umplut astfel de ciu-perci. Scârbos! Nu pădurea, nuciupercile, ci obezii ăştia de am-bele sexe.

Vezi ce ştiai deja. Ben-zina e foarte ieftină. Sub 70 decenţi litrul. Dar totodată observică americanii nu ştiu să sefolosească de acest preţ. Aunişte maşini cât tancurile Ar-matei Române.

Prima impresie con-tează. A fost bună. Ce credeaidespre SUA ai văzut. Grănicerinervoşi, mulţi oameni graşi,maşini enorme, drumuri bune,benzină ieftină. O să revii!

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

Sâmbătă, 1august, graţie co-laborării între Foru-mul de IntegrareMulticulturală dinQuebec, AsociaţiaRomână din Canada,Clubul de Aur şi Aso-ciaţia CulturalăRomână, Val-Davidulva fi animat de un noupicnic estival.

Evenimentulcontinuă tradiţia întâl-nirilor de la Câmpulromânesc, cu deose-birea notabilă şi bi-

nevenită a acestei noicolaborări. Programulartistic se anunţăbogat şi variat, cu par-ticiparea mai multorartişti din diverse co-munităţi culturale. In-vitată de onoare laacest eveniment esteC o m u n i t a t e aMoldovenilor dinQuebec, condusă de d-na Ala Mîndîcanu.Numărul partici-panţilor se aşteaptă afi substanţial, căci aşacum se menţionează

în comunicatul organi-zatorilor „sunteţiaşteptaţi cu drag, in-diferent de… orientărişi opinii”.

Pentru aajunge la Câmpulromânesc de la Val-David luaţi autostrada15 Nord până laieşirea 76, apoi ladreapta pe ruta 117până la Val-David. Încapătul străzii Pre-deal-Trudeau se aflăCâmpul românesc.

ARL/AM

Începând cudata de 13 iulie 2009,noul program de lucrucu publicul al Con-sulatului General alRomâniei la Montrealeste următorul: ■ luni, marţi şi joi dela 9:00 la 12:00 şi dela 13:00 la 16:00; ■ miercuri de la 9:00la 12:00;

■ vineri: închis În conformi-

tate cu normele şiprevederile legale învigoare, Consulatul nuva lucra cu publicul înzilele de sărbătorilegale din România şidin provincia Quebec(Canada).

Oficiul con-sular de la Montreal

are în continuare celmai extins program cupublicul, atât în com-paraţie cu celelalteoficii consulareromâneşti din Americade Nord, cât şi în com-paraţie cu celelalteconsulate generale dinMontreal.

Solicitanţii deservicii consulare vorfi serviţi în ordineasosirii, fără a aveanevoie de programăriprealabile. Cu ex-cepţia actelor de starecivilă (certificate denaştere, de căsătorie,de deces), toate ser-viciile consulare careţin exclusiv de compe-tenţa oficiului con-

sular Montreal(procuri, împuterni-ciri, legalizări de acte,depuneri de acte depaşaport), seefectuează în aceeaşizi, fără a mai fi nevoieca petentul să revină lao dată ulterioară pen-tru aceeaşi solicitare.

Consulatul general alRomâniei la MontrealConsul general: Dl.Bogdan BucurAdresă: 1010 RueSherbrooke Ouest,Bureau 610, Etage 6,Montreal, H3A 2R7Telefon: 514-876-1792; 514-876-1793;[email protected] AM

NNoouull pprrooggrraamm ddee lluuccrruu ccuu ppuubblliiccuull aallCCoonnssuullaattuulluuii GGeenneerraall aall RRoommâânniieeii llaa MMoonnttrreeaall

PPiiccnniicc eessttiivvaall llaa VVaall--DDaavviidd

Me Eva DARAGHINNoottaarr şşii ccoonnssiilliieerr jjuurriiddiiccServicii juridice în limba franceză, engleză, română şi maghiară.

Birou în Longueuil şi Laval.

(514) 402-5327 • [email protected]

Servicii de calitate pentru preţuri speciale

Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,gatului, decolteului si mainilorgatului, decolteului si mainilor* Fara chirurgie si fara injectii

Tehnologia ELOSTehnologia ELOS* Imperfectiuni cutanate datorate expunerii la soare* Pete de batranete* Cuperoza* Riduri

Program anticelulita pentru corp VELASHAPEProgram anticelulita pentru corp VELASHAPE* Fara chirurgie* Tehnologie ELOS* Regiunile care pot fi tratate sunt coapsele, fesele,„aripioarele”, abdomenul, bratele.

CONSULTATIE GRATUITACONSULTATIE GRATUITA


Marca-Ro marchează din nouEMISIUNE DE RADIO

„Marca-RO esteemisiunea românilor mon-trealezi, care de patru ani sedifuzează pe 105.1 FM - unpost de radio multiculturalcomercial, unde mai multecomunităţi sunt prezente.Multicultural comercialînseamnă că nu beneficiazăde absolut nicio subvenţie,ci se auto finanţează, la felca orice alt post de radio dinMontreal. În topul celorcare îşi promovează astfelafacerile se află comuni-tatea greacă, una din comu-nităţile care a înţeles

beneficiul marketinguluietnic. Şi businessurileromâneşti ar putea avea maimult succes apelând la ast-fel de metode de pro-movare.

Marca-RO arevenit într-un nou format,care cuprinde ştiri dinRomânia şi Canada, ştirisportive, horoscop, umor,concursuri, dedicaţii şi invi-taţi surpriză. Până aici toatesunt cam la fel ca şi în tre-cut, dar ceea ce este nouacum, este că avem legăturitelefonice cu România în

fiecare săptămână. CristianBucur, cel care până nu de-mult s-a ocupat de aceastăemisiune şi care a şi înfi-inţat-o, va vorbi ascultăto-rilor câteva minute înfiecare duminică, ţinându-ila curent cu ce se mai în-tâmplă în România şi caremai este traiul acolo. Vomîncerca din când în când săavem la telefon câte un per-sonaj cunoscut din Româ-nia, căruia să îi adresămîntrebări, iar acesta vaîncerca pe cât posibil sărăspundă românilor din

Montreal. Nou ar mai fi fap-tul că vom crea evenimentediverse, atât pentru tineri,cât şi pentru părinţii lor. Uncorespondent al emisiuniiva fi mereu prezent în mij-locul acestor evenimente,transmiţând la radio tot cese va întâmpla acolo.

Este foarte posibilca din toamna acestui an

spaţiul de emisie Marca-ROsă fie extins la o oră înfiecare zi a săptămânii.Emisiunile vor avea tema-tici diferite, muzica va fimult mai diversificată şi nunumai românească.

Emailul emisiunii,[email protected]ă la dispoziţia tuturorromânilor pentru orice su-

gestie, iniţiative sau criticiar avea. Dacă aveţi idei saupropuneri pentru noisubiecte care i-ar putea in-teresa pe cei din comuni-tatea noastră, sunteţibineveniţi să ne scrieţi peaceastă adresă.

Momentan, celmai interesant lucru estenoul concurs lansat. O firmădin România oferă un biletde avion dus-întors, printragere la sorţi, celui saucelei care va răspundecorect la o întrebare cerulează deja de 3 săptămâniîn emisiunea Marca-RO.Aşadar, cine doreşte să facăo vizită în România, PEGRATIS, este invitat să as-culte Marca-RO şi să fieatent la întrebarea pe care ovoi adresa. Concursul -care durează patru săp-tămâni - a început pe 28iunie 2009 şi se va încheiape 19 iulie 2009. Câştigă-torul sau câştigătoarea va fianunţat(ă) o săptămână maitârziu, adică pe 26 iulie2009. Vă urez mult succestuturor şi vă invit să ascul-taţi Marca-RO!”

TATIANA [email protected]

De 4 ani, la Mon-treal, în fiecare duminică,se aude la radio o voceromânească. O voce careîţi spune ce se mai întâm-plă prin lume, în Româniaşi Canada, îţi spune cum evremea sau îţi aduce maiaproape diverse persona-lităţi de origine română.Dar, mai presus de toate,vorbeşte cu tine, pentrutine şi despre tine. Mare

lucru, deoarece e destulde greu ca peste mări şiţări cineva să-ţi vorbeascălimba maternă la radio.Ei bine, la Montreal existăo astfel de emisiune şi senumeşte Marca-RO. Sedifuzează în fiecare du-minică începând cu ora13:00, pe 105.1 FM(CKDG FM), post deradio multicultural co-mercial, de altfel singurulde acest gen din Montreal.

Începând dinluna iunie, noua gazdă a

emisiunii este EduardIancu. DJ cunoscut în co-munitate pentru stilul„distracţie maximă” pecare îl impune oricărui tipde party, Eduard asumăacum un rol firesc, cel deproducător al emisiuniiromâneşti Marca-Ro. Du-minica trecută i-am făcuto vizită în studio, curioasăfiind despre noul formatal emisiuni. În rândurilece urmează, Eduard ne vaspune ce înseamnă acumMarca-RO.

Eduard Iancu, producătorul emisiunii Marca-Ro

Irkar Beljaars, tehnician de sunet


„Cel care a văzut totul”FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE DIN MONTREAL

EVA [email protected]

„Alfabetul vapurta torţa sa şi va broda is-toria. Cu aripile sale muzicava plana spre stele necunos-cute. Baletul, ca un vismătăsos, se va ivi dinoglinzi colorate şi teatrul îşiva construi un far şi vă vaaştepta să vă apropiaţi cugondolele voastre ca să îlvedeţi pe el, Cel care avăzut totul.” (fpim.info)

Şi a fost întocmai!În seara de 27 iunie, laPlace-des-Arts, a avut loccel de-al doilea evenimentîn cadrul Festivalului Inter-naţional de Poezie, intitulatCelui qui a tout vu (Cel carea văzut totul), poetul înzes-trat cu puteri nevăzute…

Spectacolul ademonstrat că poezia esteconţinută de toate artele -imagine, muzică, teatru,dans - şi că poezia inte-grează toate artele. Astfel,toate muzele s-au întâlnit pescenă. În program au fostprezenţi poeţi şi poetese,muzicieni, balerini şi actori,originari din Quebec, Chile,Haiti, Iran, Irak, Bulgaria şiRomania. Domnul AdrianErbiceanu, preşedinteleAsociaţiei Scriitorilor deLimbă Română din Quebec(ASLRQ) şi domnul IonuţCaragea, vicepreşedinteleasociaţiei, s-au alăturatgrupului celor prezenţi şi aurecitat câte un poem dinoperele lor, însoţit fiecarede un videoclip realizat dedl. Caragea.

Personajul care aîncarnat numele specta-colului Cel care a văzuttotul în piesa cu acelaşinume, este chiar poetul,jucat de dl. WahidMatashar, organizatorulevenimentului şi autorulscenetei. Putem spune căarta poetului, în general,este aceea de a „vedea tot”,prin poemele care ne poartăîn toate ipostazele exis-tenţei noastre, în relaţie cunoi înşine, cu lumea, cu in-finitul, cu timpul. Poetulajunge în final la eliberareatotală, devenind lumină.

Poetul IonuţCaragea a urcat pe scenă cuun poem ce dă o definiţiepoeziei:Être ou ne pas être poésiela poésie est sculpture, ellegît dans une montagne desmots,la poésie est une peinture,

une larme dans une mer decouleursla poésie est musique, unenote sur le registre du cœur.la poésie est la terre entreles mains du potier.la poésie est l’amour, dès lemoment ou tu aimes,tu aimeras pour toujours.

Ionuţ Caragea,supranumit „poetul născutpe Google” este webmasterşi promotor literar pe si-turile www.ionutcaragea.roşi www.aslrq.ro, fondator şiadministrator literar al ce-naclului Prietenii poeziei -Montreal şi fondator şivice-preşedinte la ASLRQ.Activitatea sa literară estebogată: 9 volume de poeziipublicate în 3 ani.

Poetul Adrian Er-biceanu, membru fondatorşi preşedintele ASLRQ apublicat trei volume de ver-suri care impresioneazăprin maturitate şi forţă su-gestivă. Poezia Babylonrecitată la festival apare învolumul De la Anna la Ca-iafa, editura Ardealul,Sibiu, 2007. Babylon esteun portret al lumii noastre,o viziune panoramică alumii, în care prezentul senaşte în fiecare clipă, in-trinsec legat de erodăriletrecutului. Condiţia umană,cu o continuă nevoie derăspunsuri la ceea ce sun-tem, este descrisă astfel:iar noi

nişte insule într-oîntrebare de veghefiecare de sineşi de celălaltla o mie de leghe.

Plasma gândiriipoetice a domnuluiErbiceanu se nutreşte dinmitologia unor mari culturişi din Cartea Cărţilor, Bi-blia. De altfel domnului Er-biceanu i s-a acordat unpremiu pentru meditaţie decătre şeful de catedră alUniversităţii Lucian Blagadin Sibiu.

Din programulspectacolului menţionăm şitrupa de Balet teatral dinMontreal cu piesa Gouttede pluie (Picătură deploaie), a cărei autoare esteMonique Goyer şi care afost jucată de copii; ValérieLacroix, profesoară de dansla Baletul teatral din Mon-treal cu Papillon Noir (Flu-ture negru), Ô miroirs şiTied, piesă a aceluiaşi Baletteatral; Marco Martinez şigrupul Imahue de originechiliană au jucat ritmuritradiţionale sud americane,pline de spontaneitate, pasi-une şi emoţie; Anna Rui,profesoară de dans orientalşi Flamenco, a dansat în ad-miraţia publicului. O altăpiesă, Le livre de sable(Cartea nisipurilor), al căreiautor este dl. Wahid, a fostprezentată în aceeaşi at-mosferă de mister şi poezie.

Domnii Ionuţ Caragea şi Adrian Erbiceanu

Baletul teatral din Montreal cu Goutte de pluie

MIHAI [email protected]

Prin Hotărârea deGuvern nr. 665 din03.06.2009, publicată înMonitorul Oficial nr. 406din 15.06.2009, sediile con-spirative ale Serviciului deInformaţii Externe (SIE) aufost puse la dispoziţia servi-cilor concurente şi a mareluipublic de pe mapamond.Motivul a fost chipurile„modificarea valorii de in-ventar a unor imobile în-scrise în domeniul public alstatului şi aflate în adminis-trarea Serviciului de Infor-maţii Externe”. AnexaHotărârii de Guvern publicăgratis pentru toată lumea oîntreagă listă cu secrete destat. Şi în timp ce „Urlăfoamea-n noi, tra la la la la”,securiştii vechi şi noi auaveri de 285.558.374 leiadică 94.402.583 dolari.

Lupul îşi schimbă păruldar năravul ba

Analizând atentlista cu casele şi terenurilespy-lor români constatăm căse adevereşte încă odatăproverbul cu lupul. Căci înlipsa altor preocupări, foştiisecurişti au început să seocupe de investiţii imobi-liare. Astfel, şapte proprie-tăţi au fost dobândite înperioada 1936-1942, 37 înperioada dominaţiei comu-niste, între 1945-1988, iaralte 32 de proprietăţi au fostdobândite după Revoluţie,în perioada 1991-2006. Ca ocuriozitate, în anul de graţie

1998, SIE a dobândit nu maipuţin de 10 (zece) proprie-tăţi. În 2006 acesta a dobân-dit în sectorul 1 dinBucureşti, pe Şoseaua Bu-cureşti-Ploieşti la nr. 280-284 un teren evaluat la80.887.234 lei, adică26.740.465 dolari.

Aici sunt baniidumneavoastră

Sediile centrale şicasele conspirative, vilelede lux şi de protocol,terenurile şi averile de sutede milioane de euro puse ladispoziţia securiştilor de ierisau de azi pentru misiunisau întâlniri conspirative,moştenite de SIE de la fostaSecuritate sau de la Servi-ciul Secret de Informaţii deprin anii 1940, ascunse custrăşnicie până mai ieri mu-ritorului de rând, au fostdesecretizate prin semnă-turile amatorilor din frunteaţării: directorul SIE MihaiRăzvan Ungureanu, mi-nistrul Finanţelor, ilustrulanonim inginerul GheorghePogea, şi cu voia dumnea-voastră ultimul pe listă,primul ministru Emil Boc.

Puşca şi cureaua lată, cetâmpit am fost odată!

Câtă dreptate aveapreşedintele României, Tra-ian Băsescu, când afirma căşcoala românească scoatetâmpiţi. Şi nu l-a crezut ni-meni. Securiştii lustraţi Un-gureanu, Predoiu şi Sarcăşi-au făcut harakiri „con lemani pulite” publicând pro-priile adrese conspirative înMonitorul Oficial. Cumacum câţiva ani unul dintrecei trei jurnalişti răpiţi înIrak, Ovidiu Eduard Ohane-sian, publicase un serial cuabuzurile îmbogăţiţilor dinspionajul extern, dezvăluindadresele unor sedii ale Se-curităţii şi pricopsindu-se cuo plângere penală făcută deSIE, aşteptăm cu interes se-sizarea din oficiu a au-torităţilor statului român -dacă acestea mai există şi s-au trezit din hibernare (căoricum iarna, care nu-i cavara, a trecut de mult) - înacest caz evident de trădarea intereselor naţionale. Tră-dare, trădare, dar s-o ştim şinoi, vorba lui nenea Iancu.„Averea Diavolului” a fostîn sfârşit descoperită!

MIHAI [email protected]

Toate statele rive-rane Dunării au sărbătorit la29 iunie, pentru a şasea oarăconsecutiv, Ziua Internaţio-nală a celui de al doilea marefluviu al Europei după Volgaşi al 26-lea fluviu de peglob. Cu o lungime de 2857km, Dunărea - o adevăratăaxă a Europei - izvorăşte dinMunţii Pădurea Neagră dinGermania şi se varsă înMarea Neagră. În drumulsău străbate 10 ţări (Germa-nia, Austria, Slovacia, Un-garia, Croaţia, Serbia,România, Bulgaria,Moldova şi Ucraina) şi 4capitale (Viena, Bratislava,Budapesta şi Belgrad).

România este ţaracu cea mai mare suprafaţă înbazinul Dunării iar DeltaDunării este cea mai marezonă protejată a Europei.Cunoscutul cercetătorJaques Yves Cousteau a in-trodus-o în patrimoniulmondial al UNESCO.

Delta Dunării esteunica deltă din lume de-clarată Rezervaţie a Bio-sferei, cu o suprafaţă de580.000 ha. Prin Rezervaţietrece paralela 45 caremarchează jumătatea dis-tanţei dintre Ecuator şi PolulNord. Ea are cea mai întinsăzonă compactă de stufărişuride pe planetă, cuprinde 30de tipuri de ecosisteme cu5429 de specii, din care1839 specii de floră şi 3590specii de faună. Astfel, DeltaDunării este a treia zonă aplanetei în ceea ce priveştediversitatea biologică, dupăBariera de corali din Aus-

tralia şi Arhipeleagul Gala-pagos din Ecuador.

Cele 331 de speciide păsări din Deltă includcea mai mare parte a popu-laţiei europene de pelicani,60% din populaţia mondialăde cormoran şi 50% dinpopulaţia mondială de gâscăcu gât roşu. Dintre cele 42de specii de mamifere re-marcăm vidra, nurca, biza-mul, hermina, vulpea, pisicasălbatică şi mistreţul.

Printre curiozităţileDeltei Dunării se numără celmai mare stejar cu vârsta de400 de ani şi diametrul de3,8 metri. Cel mai maremorun pescuit în anul 1890la Sfântu Gheorghe a avut882 kg. Cel mai mare somnpescuit a avut 400 kg, celmai mare crap a cântărit46,5 kg, cea mai mare ştiucă16 kg iar cel mai mare şalău15 kg.

În Deltă sunt 25 deaşezări umane (incluzândoraşul Sulina) cu o populaţiede 14.583 locuitori (12.666români, 1438 ruşi, lipoveni,299 ucraineni, rromi, greci,turci, unguri, bulgari, ger-mani şi armeni). La Sulinaeste cel mai fin nisip de pelitoralul Mării Negre.

Pentru protejareahabitatului deltei a fost înfi-

inţată Rezervaţia BiosfereiDelta Dunării cu sediul înTulcea, loc de unde se potprocura toate datele despretraseele turistice, vizitareaAcvariului şi obţinerea per-miselor de acces şi pescuit.Pentru detalii turiştii potaccesa site-urile:www.ddbra.ro (Adminis-traţia Rezervaţiei BiosfereiDelta Dunării) şi www.3d-center.ro (Acvariul Tulcea).

La sărbătorirea dinacest an Nicolae Nemirschi,Ministrul Mediului, a propusînfrăţirea ONG-urilor cudiferite localităţi din Deltăpentru a uşura accesarea defonduri din Uniunea Euro-peană în vederea combateriibraconajului, amenajareaunor staţii de epurare aapelor pe traseul Dunării,colectarea gunoaielor, ame-najarea infrastructurii. Toto-dată a anunţat că la Mamaiaa început amenajarea uneipasarele pentru navelepasagere care vor circula cuturişti spre Delta Dunării.

Sunt doar câtevamotive suficiente pentru ane opri în Delta Dunăriiatunci când mergem înRomânia şi a obţine amintiride neuitat din acest obiectivturistic, o adevărată minunea naturii, unică în lume.

Deconspirarea sediilorspionilor români

ETERNA ŞI FASCINANTA ROMÂNIE Ziua Internaţională aDunării

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 6PAG. 666 ŞTIRI & ANALIZE ROMÂNIA

Cea mai mare parte a populaţiei europene de pelicani se aflăîn Delta Dunării

Intrarea spionilor, Strada Erou Iancu Nicolae, nr. 90

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 7PAG. 777 ŞTIRI & ANALIZE

Un eveniment deprimă importanţă a avut loc pe18 iunie 2009 la Chişinău, cuocazia împlinirii a douăzeci deani de la înfiinţarea AsociaţieiIstoricilor din RepublicaMoldova (AIRM). A fost oconferinţă festivă care a prile-juit intelectualilor reuniţi săsublinieze încă o datăhotărârea lor de a milita pentruo istoriografie naţională bazatăpe adevăr, pe dreptul istoric şide neam, în fapt pentru o viaţăliberă, demnă, fără mani-festările sociale opresive careîncă mai subzistă în viaţa detoate zilele şi în activitatea cul-turală din Republica Moldova.

Lucrările Confe-rinţei istoricilor basarabenireprezintă corolarul pe plan in-telectual al mişcărilor deprotest din aprilie acest an îm-potriva abuzurilor guvernăriicomuniste şi a falsurilor ideo-logice, care au zguduit întreagaBasarabie şi care au avut pu-ternicul răsunet europeancunoscut până la urmă în toatălumea. Dacă mişcările deprotest ale tineretului, soldatecu represiuni sângeroase,reprezintă aspectul social şipolitic îndreptat împotrivaopresiunii comuniste, confe-rinţa istoricilor din iunie 2009a marcat pe plan intelectualhotărârea intelectualităţii dinBasarabia pentru apărarea lim-bii române împotriva creaţieifalse a unei limbi aparte, limbamoldovenească, şi a unei is-torii false îndreptate împotrivaadevăratei istorii a românilor.Această luptă pe plan intelec-tual pentru adevăr şi dreptatene aminteşte cuvintele marelui

cronicar moldovean, MironCostin, scrise acum peste treisute de ani: „noi zicem că sun-tem moldoveni dar nu spunemcă vorbim limba moldove-nească ci vorbim limbaromânească, ca şi cei dinMuntenia şi încă mai vârtos ceidin ţara Ardealului care se ţinde limba românească”.

Conferinţa a su-bliniat faptul că încă de la în-ceput, din 1990, membriiAsociaţiei Istoricilor, care aufost şi sunt oameni de ştiinţă cuviziuni democratice, au militatpentru necesitatea predării şistudierii istoriei românilor înînvăţământul de toate gradeledin Moldova, respingând, ar-gumentat, afirmaţiile antişti-inţifice postulate deistoriografia sovietică referi-toare, în special, la istoriaBasarabiei şi nordul Bu-covinei.

Preşedintele Asocia-ţiei Istoricilor de la Chişinău,tânărul profesor SergiuMusteaţă, are cuvinte de uncuraj demn de tot respectulpentru a sublinia adevărul vre-murilor noastre: „Anul 1990marchează momentul rupturiide istoriografia sovietică. Pro-cesul de înnoire a istoriografieinaţionale a fost susţinut prinlucrări referitoare la etno-geneza poporului român, lacultura naţională şi la crimelesăvârşite de regimul totalitarcomunist pe teritoriul Repu-blicii Moldova”.

Îndepărtarea istorio-grafiei sovietice din şcoli şi in-troducerea disciplinei Istoriaromânilor a fost o muncă grea.În rezoluţia recentei conferinţe

sunt menţionate numele tu-turor venerabililor istoricimoldoveni care au luptat de laînceput pentru scopurile nobilearătate mai sus. Ei nu au fostpuţini şi nici lupta lor nu a fostuşoară. Din păcate însă venireala putere a Partidului Comu-niştilor a aruncat RepublicaMoldova înapoi cu peste zeceani. Din momentul uzurpăriiputerii de către comunişti, si-tuaţia politică, economică, so-cială şi culturală s-a schimbatradical. Regimul autoritar alovit în primul rând sistemuleducaţional, a cărui coloanăvertebrală este Istoriaromânilor şi Limba şi Lite-ratura română. Valorile funda-mentale pe care le reprezintăaceste discipline au fost puseîn afara legii. Acesta este sen-sul adoptării, la 19 decembrie2003, a Legii organice intitu-late „Concepţia politiciinaţionale a RepubliciiMoldova”. Prin respectiva legea fost impusă întregii societăţiideologia moldovenismuluiagresiv, antiromânesc, desorginte stalinistă. Drept ur-mare, istoria românilor a fostînlocuită în şcoli cu o istoriesovietizată, numită în modfraudulos „istorie integrată”. Înzadar s-au organizat mitinguride protest, tăvălugul comunistnu a putut fi oprit. În noua is-torie din scoli, în 2003, măsurinumite eufemistic de „neu-tralizare” au fost luate pentru„moldovenizare”, adică pentrusublinierea existenţei„naţiunii moldoveneşti” şi aglotonimului „limba moldove-nească”.

Înfrângerea nu i-a

descurajat pe istoriciimoldoveni. Promovarea valo-rilor europene şi naţionale,apărarea sistemului edu-caţional democratic, sprijinireape toate căile şi cu toate mij-loacele a instituţiilor respon-sabile de cercetarea ştiinţificăîn domeniul istoriei şi depredare-studiere a istoriei, pre-cum şi restabilirea cursului deistoria românilor – toate aces-tea constituie, în prezent,obiectivul principal al AIRM.Obstacolul în calea realizăriiacestui obiectiv este imix-tiunea brutală a guvernanţilorcomunişti în sferele enume-rate mai sus. Doar înlăturareaacestui obstacol, prin venireala putere în RepublicaMoldova a forţelor democra-tice care vor apăra principiilestatului, drepturile omului, li-bertăţile fundamentale ale ţariişi valorile naţionale româneşti,va asigura restabilirea disci-plinei Istoria românilor în pla-nurile de învăţământ.

Putem constata că is-toricii autentici din RepublicaMoldova şi-au adus contribuţiala renaşterea şi dezvoltareaconştiinţei naţionale, care estefactorul decisiv în bătălia pen-tru viitorul european alMoldovei, pentru lichidareafrontierei de pe Prut şi inte-grarea în Uniunea Europeană.

Rezoluţia AsociaţieiIstoricilor din RepublicaMoldova se încheie cu drama-ticele cuvinte: „Numai aşa nevom putea salva de la pieire!”

DR. PAUL DĂNCESCUPreşedintele Asociaţiei CulturaleRomâne din Montreal

REPUBLICA MOLDOVA

La Chişinău continuă luptapentru libertate spirituală

Uniunea Europeană ar trebui să sepregătească pentru o vară plină de evenimente,având în vedere recentele crizele din Europa deEst care au perturbat ultimele trei vacanţe se-zoniere, şi să îşi gestioneze mai bine influenţaîn regiune, relatează Wall Street Journal.Războiul din Georgia din august 2008 i-a sur-prins pe cei mai mulţi diplomaţi europeni laplajă, criza gazelor din Ucraina a început deAnul Nou, iar Parlamentul moldovean a ars dePaşti, comentează acelaşi cotidian.

Acum, R. Moldova se pregăteşte denoi alegeri şi o altă criză a gazelor ar puteaizbunci în iulie sau august, în situaţia în careGazprom se luptă pentru a-şi mări veniturile iarUcraina întâmpină dificultăţi în achitarea fac-turii pentru gaze. În acest context, UE îşiexercită abilitatea de a influenţa evenimenteledin estul Europei în schimbul aderării, însă au-torii articolului (Andrew Wilson şi NicuPopescu) consideră acest lucru o greşeală,deoarece extinderile din 2004 şi 2007 ale UE nuau făcut decât să împingă ţările estice şi mai de-parte. Ei susţin că Rusia îşi gestionează resurselemai prudent, adoptând o politică a stimulentelor.Ea a oferit ţărilor vecine beneficii concrete - des-chiderea pieţei muncii, energie ieftină şi împru-muturi - dar şi concesii pe durata crizeieconomice. Uniunea Europeană nu ţine pasul cuRusia în acest sens, iar puterea de influenţă princooptare, nu prin coerciţie (soft power) pe careo exercită este adesea ineficientă, în special lanivelul cetăţenilor.

Incapacitatea Uniunii Europene de atransforma regiunea, cuplată cu tendinţa ţărilorrespective de a se apropia de Rusia, cu o stata-litate fragilă şi o corupţie la toate nivelurile facaceste probleme să apară frecvent. AM

IInnaabbiilliittaatteeaa UUEE ddee aattrraannssffoorrmmaa eessttuull EEuurrooppeeii

Războiul din Georgia, august 2008

INTERNAŢIONAL

NICK [email protected]

După o odihnăbinemeritată de trei zile, amfost convocaţi la o „şedinţăde analiză în care am fostcriticaţi aspru pentru lip-surile de care am datdovadă” pe perioada acti-vităţii la Cairo. Niciun cu-vânt despre eforturilefăcute pentru respectarea cuprecizie a programului dezbor. Nu de puţine ori fu-sesem nevoiţi să ne scurtămprogramul de odihnă pentrua recupera întârzierile da-torate traficului de la aero-portul Jeddah… Dar, ăstaera stilul vremii, critica peprimul loc „pentru îm-bunătăţirea calităţiimuncii.”

Cu această ocazies-a efectuat şi o analiză asituaţiei copiloţilor din de-taşament, în urma căreia s-a anunţat că opt copiloţiaveau să fie selecţionaţipentru promovarea înfuncţia de comandant deaeronavă. Cu toate că-midoream acest lucru din totsufletul, eram sigur că nuputeam să fiu pe listă. Eramcel mai mic ca vârstă, sub30 de ani.

Cei selecţionaţiurmau să fie supuşi unuiprogram strict de controaleîn zbor, care se întindea peo perioadă de un an de zile.Erau astfel verificaţi îndiferite condiţii de zbor, întoate cele patru anotimpuri,de fiecare pilot instructor,comandant de detaşament,pilot şef, inspector de pi-lotaj şi director de zbor alcompaniei. Ultima verifi-care aparţinea inspectoruluide pilotaj al autorităţii aero-nautice, care în final semnaşi certifica licenţa de co-mandant de aeronavă. Elera co-responsabil timp deun an de zile de acţiunilebune sau rele ale noului co-mandant de aeronavă, iar încaz de incident sau accidentera şi el judecat. Aşa seeliminau tentaţiile de influ-enţare a deciziei inspec-

torului de pilotaj. Nu seputea trece la treapta urmă-toare dacă la un zbor decontrol se obţinea un rezul-tat necorespunzător. Ceicare eşuau aveau dreptuldoar la un singur zbor su-plimentar de control. În cazde nereuşită la al doileacontrol, se relua întreg ci-clul de zboruri. Din aceastăcauză, perioada respectivăera denumită „PurgatoriulComandantului”. Piloţiicare se antrenau pentrufuncţia de comandant eraumereu de serviciu, ziua şinoaptea, căci dacă undevaera vreme proastă sau osituaţie specială, ei erauchemaţi să execute acelzbor, pentru a-şi dovedi ca-pacitatea.

Spre marea mea sur-priză - nu îndrăzneam sămă uit nici în stânga, nici îndreapta de frică să nu mătrezesc! - ultimul nume pelistă, acceptat în unanimi-tate, era al meu. Inima îmibătea ca nebună. De acumîncolo, fiecare zbor avea săfie un concurs în care tre-buia obligatoriu să ies pelocul întâi. Partea bună eracă deja cunoşteam aproapetoate aeroporturile pe care

opera Taromul, atât curseleregulate, cât şi cele charterşi îmi notasem particula-rităţile fiecăreia.

Intrând în lunafebruarie, au începutcursele de marfă cu fructeproaspete şi legume de serăpe care le transportam întoată Europa de vest dar şiîn est, la Kiev, Moscova,Leningrad şi chiarUlianovsk (oraşul luiLenin). Era firesc ca noi,copiloţii, viitori coman-danţi, să mergem cu o orăînainte de decolare ca săpregătim avionul şi săasistăm la încărcarea măr-fii. Nu de puţine ori tem-peratura era de -15 sau -20de grade Celsius. Avionulnu era încălzit (şi nici nutrebuia să fie, căci se stricamarfa), aşa că făceam turede alergare în jurul lui ca sănu degerăm. Când mai erau10-15 minute până la fi-nalul încărcării, dădeammesaj prin radio ca să vinăşi restul echipajului.

Acum când revădîn minte aceste momenteîmi vine să zâmbesc.Ţopăiam pe lângă camionuldin care se încărca marfa şi

mă minunam de mărimea şifrumuseţea legumelor deexport - ardei gras cât doipumni la un loc, roşii câtpalma, castraveţi lungi câtmâna până la cot - sau afructelor care parcă eraudin poveşti - piersici deNazarcea de nu încăpeau înpalmă, ciorchini de struguride câte două kilograme,prune cât pumnul, etc. Întimp, am început să ne îm-prietenim cu şoferii de TIRşi cu reprezentanţii AGRO-EXPORT şi de fiecare datăveneau cu una, două navetecu fructe sau legume pentruechipaj. N-am să uit nicio-dată ce ochi mari au făcutcopiii mei când au văzutasemenea produse, imenseîn comparaţie cu cecumpăram noi din piaţanormală.

Zborurile în Eu-ropa de vest erau o plăceretot timpul anului. Cele maidificile erau în URSS,unde, evident, era preferatălimba rusă iar aeroporturileaveau probleme legate dedirijarea radar şi de în-treţinerea pistelor.

Pregăteam cursacătre Leningrad cu şaptetone de legume şi alte şapte

de fructe proaspete, perebergamote, struguri demasă, piersici, prunebrumării, mere ionatane.Mă gândeam cu groază lagerul cumplit care măaştepta acolo, spre -30 degrade. La Bucureşti erau„numai” -12 şi deja îmisimţeam picioarele ca delemn. Avionul era acoperitcu zăpadă de 15 cm şi eraîngheţat bocnă. Maşina deaer cald funcţiona de 5minute, însă nu se simţeacreşterea de temperatură.Am luat „mâneca” de aercald a maşinii şi am plasat-o în cabina de pilotaj.Bruma de pe geamuri a în-ceput să dispară încet,încet. După o jumătate deoră, datorită maşinii de de-jivrat, eram în rulaj cătrepista de decolare. Calea derulaj era alunecoasă. Tre-buia să fim foarte atenţi lacurbe - avionul tinde săruleze în linie dreaptă chiardacă roteşti roţile de bot.Trebuie să acţionezi frânadiferenţiat (stânga, dreapta)pentru ca acesta să vireze,înlăturând derapajul roţilorde bot.

Ne pregăteampentru decolare: alinierea,

testarea sistemelor de sigu-ranţă în caz de cedare aunui motor, a sistemelor denavigaţie şi antijivraj.Niciodată nu ştii când aparesurpriza. Trebuie să fiipregătit pentru orice. Tot-deauna trebuie să revezi înminte manevrele în caz decedare motor, incendiumotor, explozie cauciuc,blocare comenzi de zbor,cedare sistem navigaţie.Restul defectelor se pot re-zolva, dar şi astea, când aitimp. „Faza critică” adecolării începe pe pistă şiţine până când se atinge al-titudinea de 1000 de metrideasupra solului. Multenenorociri s-au întâmplat înaceastă fază. Una dintre elee cea Concordului de laParis. Cât despre decolareanoastră spre Leningrad,vom vedea în numărul vi-itor.

Nick Furdi este expert în avi-aţia civilă, cu o experienţă depeste 40 de ani şi mai mult de23.000 ore de zbor pentrudiferite companii aeriene, înfuncţia de comandant de aero-navă şi instructor de zbor. Ela participat ca inspector pilotla numeroase anchete avia-tice interne şi internaţionale.

Purgatoriul înainte de promovareVineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 8PAG. 888 POVEŞTI ADEVĂRATE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Cele două zbori, ultra se-crete, transportând răniţidin războiul cu Israelul,ajunseseră cu bine la des-tinaţie, la Belgrad, dupăcâteva peripeţii. Întoarseîn Romania, echipajeleacestor curse îşi continuă

drumurile, aventurile,greutăţile meseriei,cutreierând Europa-nlung şi-n lat. Intemperiimeteo, aeroporturi cuprobleme de întreţinere,defecţiuni în timpulzborului, toate trebuiau

înfruntate cu succes. Iarcând doreai să devii co-mandant de aeronavă,presiunea era şi mai mare.Copiloţii selecţionaţiurmau un program foarteriguros, foarte dur, timpde un an de zile.

„Totdeauna trebuie să revezi în minte manevrele în cazde cedare motor, incendiu motor, explozie cauciuc, blo-care comenzi de zbor, cedare sistem navigaţie. Faza cri-tică a decolării începe pe pistă şi ţine până când se atingealtitudinea de 1000 de metri deasupra solului. Multenenorociri s-au întâmplat în această fază. Una dintre elee cea Concordului de la Paris.”

7632-15e Avenue, Montreal

GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

[email protected] www.mediatorcanada.com

• Contabilitate informatizată, rapoartefinanciare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particularişi companii;• Strategii fiscale: studiu de dosare şiplanificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză derentabilitate, diagnostic de sănătatefinanciară;• Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.

Oamenii de afaceri se în-treabă adeseori care ar fi valoareaîntreprinderii lor dacă un eventualcumpărător s-ar arăta interesat deaceasta. În aceeaşi măsură, un in-vestitor nou este pus în fataaceleiaşi întrebări: care ar fi preţulmaxim al întreprinderii X? Arti-colul nostru vă prezintă câtevaelemente de bază care v-ar puteafi utile, pentru că ele sunt valabileatât în cazul vânzării, cât şi în celal achiziţionării unei companii.

În primul rând, cumpără-torul trebuie să studieze istoriacompaniei de vânzare, precum şimaniera în care sunt efectuateoperaţiunile. Marea majoritate aîntreprinderilor au un site internetunde puteţi găsi o mulţime de in-formaţii utile, cum ar fi: pro-dusul/serviciul oferit, adresele decontact, informaţii despre admi-nistratori, datele reuniunilor con-siliului de administraţie (când estecazul), etc. În cazul în care acesteinformaţii nu sunt disponibile peinternet, o întâlnire cu unul dintreadministratorii principali este ceamai bună soluţie.

Metodele de evaluare aleunei întreprinderi sunt nu-meroase, de exemplu: metodelede evaluare ale activelor,metodele de evaluare ale veni-turilor, etc. Sfatul nostru este ur-mătorul: este bine să utilizaţi maimulte metode pentru a putea creao scară de valori, cu un minimum

şi un maximum, de care puteţiţine cont în momentul negocie-rilor. E posibil ca în cazul între-prinderilor medii şi mari să aveţinevoie de sfatul contabilului,deoarece formulele utilizate suntdestul de complexe. De aseme-nea, un lucru foarte important estestudiul ştatelor financiare, docu-mentele de exploatare şi practicileîntreprinderii. Elementele impor-tante de verificat sunt:■ Contul Clienţi - analizaţitabloul cronologic al tuturorclienţilor, motivele conturilor ne-plătite, întrebaţi dacă unele dinaceste conturi sunt date îngaranţie, verificaţi dacă proviziapentru creanţe irecuperabile estesuficientă, analizaţi politica decredit a companiei;■ Inventarul stocurilor de pro-duse finite, de produse în curs deexecuţie şi de materii prime,vârsta şi calitatea acestora;■ Lista bunurilor imobiledeţinute, calitatea lor, reparaţiilenecesare pentru a putea fi utilizatela maximum, utilitatea lor (dacănu mai sunt eficiente, atunci tre-buie analizată posibilitatea in-vestiţiilor în bunuri noi);■ Lista echipamentelor careaparţin întreprinderii şi a celorînchiriate, reparaţiile necesare sausuma adiţională de investit (încazul echipamentelor uzate sauneperformante);■ Lista tuturor cheltuielilor de

plată: salariile, taxele şi im-pozitele, deducerile neplătite, etc;■ Lista resurselor umane caretrebuie să conţină toate informaţi-ile, atât despre salariaţii între-prinderii, cât şi despre cadre, cu overificare obligatorie a rămâneriisau nu după achiziţie a per-soanelor cheie, lista salariaţilorsindicalizaţi, etc.■ Întrebări din domeniul ju-ridic, de exemplu: verificaţi dacăcompaniei respective i s-au inten-tat procese, dacă respectă toateregulamentele în ceea ce priveştesănătatea şi securitatea întreguluipersonal, etc.;■ Existenţa unei asigurări a în-treprinderii în cazul unei recla-maţii pentru responsabilitate saupentru întreruperea activităţii;

După cum puteţi ob-serva, evaluarea unei întreprinderinu este un lucru simplu. Nu ezi-taţi să ne contactaţi în cazul încare aveţi nevoie de sfaturilenoastre.

SORIN ILIE BĂRCUNContabil MBA, Adm. A

ELENA-LUMINIŢAPOTELEANUAACSB Comptabilité & Impôts(514) 382-1984

Răspundem în scris cititorilorcare doresc informaţii supli-mentare: [email protected]

Cum evaluăm o companie încazul unei achiziţii?

DE LA CONTABIL ADUNATE ŞI LA CONTRIBUABIL DATE

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 [email protected]

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel: 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

Noua expoziţie defotografie a artistei EvaHalus are ca mesaj paceaîn lume iar ca subiect for-maţiuni inedite de nori (înformă de iepure, cal, sfinx,înger, cruce luminată, etc.)fotografiate la Montreal învara anului 2007, copii cufeţele pictate de cătreartistă şi flori. Multe dintrefotografii sunt tratate înPhotoshop pentruobţinerea efectelor dorite.

Născută la Bu-cureşti, Eva Halus a stu-diat doi ani la Institutul deArtă Nicolae Grigorescu şişi-a terminat studiile în de-sign grafic la UniversitateaConcordia din Montreal.Făcând parte din primageneraţie pentru care com-puterul face parte dinABC-ul vieţii, imaginaţiaartistei a fost captivată decomputer şi astfel, înmulte din creaţile sale,vedem lucrând imaginaţiaîn sinergie cu computerul,deschizând un nou drum înarte vizuale.

Ilustraţia de carte,

pictura pe lemn, pânză sauhârtie de orez şi fotografiasunt predilecţia EveiHalus. Unele din subiecteau ca parte centrală temacopilăriei, inspirate dinmunca timp de patru ani înînvăţământ, temă prezentăşi în expoziţia Nori, copii,flori. Cu alt prilej artista a

expus picturi ilustrândpoeme eminesciene. O altătemă este meditaţia şi pic-tura Zen Budistă pe hârtiede orez. Eva Halus predălecţii de desen copiilor şilecţii de pictură Zen.

Nori, copii, flori- pentru o lume a păcii -

Fokus Gallery14 - 28 iulie 200968 ave Duluth, Montreal,QC H2W 1G8Vernisajul va avea loc du-minică, 19 iulie, ora 17:00.Membri ai organizaţiilorAmnesty International şiUNICEF sunt aşteptaţi lavernisaj. AM

Nori, copii, floriVineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 10PAG. 101010

Expoziţie de fotografie a artistei Eva Halus

EVENIMENT

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

Construirea unei noi Biserici, binecuvântaredivină, datorie sfântă

O BISERICĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU ROMÂNII DIN LAVAL ŞI MONTREAL

După cartea de învăţătură CreştinOrtodoxă, Biserica este lăcaşulsfânt, obştesc (public) în carese prea-măreşte Dumnezeu, se

săvârşeşte Taina Sfintei Jertfe a Mântu-itorului Hristos şi în care se adună credin-cioşii spre a se împărtăşii din darurile şiadevărurile mântuirii, prin slujirile rânduitede Domnul Iisus Hristos (partea II, # 65).

Biserica este pentru noi adevăratămamă duhovnicească. Ea ne naşte din nou,„din apă şi din Duh” (Ioan 3;5) prin TainaSfântului Botez şi ne călăuzeşte paşii pânăîn ultima clipă, purtându-ne de grijă prinSfintele sale Taine. De aceea ne spune Sfân-tul Ciprian: „Cine nu are Biserica de Mamă,nu poate avea pe Dumnezeu de Tată”, iar înalt loc acelaşi Sfânt Părinte glăsuieşte: „Înafară de Biserică nu există mântuire”.

Deci, iubiţi credincioşi, când vor-bim despre Sfânta Biserică, trebuie să fimconştienţi despre ce vorbim şi cum vorbimdespre ea, cum ne purtăm cu ea şi cumtrăim în ea.

Este pe drept cuvânt vorba despre„viaţă şi moarte”, fiindcă biserica este cuadevărat o frântură de cer pe pământ. Stândîntr-o biserică zidită după modelul biseri-cilor ortodoxe, învăluită în pictura de sfinţiîn tot locul şi ascultând sfintele slujbe ni separe că vieţuim în cer, în preajma slavei luiDumnezeu, precum grăieşte psalmistul:„Una am cerut de la Domnul, pe aceasta ovoi căuta: Să locuiesc în Casa Domnului întoate zilele vieţii mele. Ca să văd fru-museţea Domnului şi să cercetez locaşullui” (Ps. 26;7-8). Este biserica unde s-au în-tors şi se întorc mii şi milioane de sufletedin calea păcatului la viaţa curată.

În convingerea că Biserica este in-stituţie divino-umană, care trebuie sădăinuie veşnic, pe care „nici porţile iadului

nu o vor birui”, fiindcă are drept cap pe în-suşi Întemeietorul ei, Hristos Domnul, noiavem misiunea moral-spirituală să ne jert-fim interesele noastre personale pentru eaşi pentru asigurarea viitorului ei.

În spiritului misionarismului şievanghelizării Bisericii Ortodoxe Ameri-cane, biserica noastră trebuie să slujeascătuturor în egală măsură. Adulţilor să le punăla dispoziţie o biserică în spirit ortodoxromânesc, încăpătoare, în care să se creezeo adevărată atmosferă de rugăciune, cusfinţi pictaţi pe toţi pereţii, cu servicii reli-gioase şi predici înălţătoare şi cu un corbun.

Tineretului (13-19 ani) să-i punemla dispoziţie un lăcaş de închinare care „să-l impresioneze” şi cu care să se mândrească,nu prin natura construcţiei, ci prin unici-tatea spiritului ortodox în acest oceanprotestant; să-şi poată invita şi colegii dealte confesiuni la activităţile acestei insti-tuţii şi eventual, când vine vremea înte-meierii familiilor lor, biserica ortodoxă„să-şi dovedească apelul” către soţul ne-ortodox. Fără îndoială, existenţa unor faci-lităţi adecvate, într-o locaţie mai bună - salăde cultură (bibliotecă), eventual şi un micmuzeu, facilităţi pentru activităţi sportive şiîntâlniri sociale - va contribui imens, de laînceput, la atragerea tineretului universitarşi a studenţilor din colegii, ca după aceea eisă preia ştafeta viitorului bisericii noastre.

Existenţa unor săli adecvate şi su-ficiente, unde să se predea cursuri de religiecopiilor este o condiţie sine qua non. O ştimcu toţii că orice mlădiţă şi orice pomişor semodelează la o vârstă foarte fragedă. Iarnoi, dacă dorim să creştem o generaţietânără în spiritul credinţei drept-măritoare,cu cunoştinţe despre Dumnezeu şi în fricaSa, după normele morale creştine, atunci

trebuie să ne sacrificăm pe noi, aici şi acum,ca să putem culege mâine roadeleduhovniceşti.

Pentru „piticii” parohiei de vârstăpre-şcolară trebuie, de asemenea, să existefacilităţi adecvate. De multe ori ne-a fostdat să auzim din partea credincioşilor că nupot lua parte la slujbele bisericii fiindcă nuau cu cine lăsa copiii mici sau că sunt de-ranjaţi de copiii mici în timpul slujbelor.Experienţa altor comunităţi dovedeşte efi-cacitatea posedării grădiniţelor pe lângă bi-serici. Trebuie să construim aceste facilităţiastăzi ca să avem unde cultiva mâinepepiniera viitorului bisericii noastre.

Pe de altă parte, Biserica este pen-tru noi românii şi românii-americani sim-bolul existenţei milenare a neamuluistrămoşesc, este istoria suferinţelor poporu-lui din care ne tragem, este paradisul ce nealină rănile pribegiei noastre şi al căutărilorcotidiene. Biserica este vatra unde păstrămtradiţiile religioase, naţionale şi culturaleale strămoşilor noştri, unde ne manifestămcu toţii sentimentele de frăţietate şi aparte-nenţă la acelaşi neam şi credinţă. Pentrunoi, în străinătate, Biserica este o adevăratămamă, care ne primeşte pe toţi, ne mângâiepe toţi şi ne hrăneşte cu hrana necesarăfiecăruia dintre noi, potrivit vârstei şi tre-buinţei fiecăruia. Noi toţi, români şiromânii-americani ce ne-am născut înaceastă ţară sau am imigrat aici mai recent,simţim că Biserica este centrul nostru de în-tâlnire, de alinare a suferinţelor sufleteşti,de încurajare şi de regăsire morală şi spiri-tuală pentru fiecare dintre noi. Unde în altloc ne putem noi întâlni cu Creatorul nos-tru: a lua parte la o retragere spirituală, aprimi Sfintele Taine, a ne boteza şi căsătoricopiii, a ridica rugăciuni în memoria celordragi ai noştri? Unde într-alt loc ne putemda întâlnire cu toţii, să ne spunem păsurile,

să ne mai sfătuim unii cu alţii, să prăznuimanumite evenimente comemorative, să par-ticipăm la un program cultural, să ne vese-lim la un picnic românesc? Nicăieri altunde,decât numai la Biserica noastră.

Când vom avea un loc mai atrac-tiv, cu facilităţi îmbunătăţite şi adecvatefiecărei generaţii în parte, cu un parc cuspaţiu verde, cu loc suficient de parcarepentru toate maşinile enoriaşilor noştri, peproprietatea bisericii, atunci vom beneficiade un număr sporit de membri ai bisericiinoastre şi de o creştere vizibilă a comu-nităţii - spirituală, socială şi culturală.Atunci vom avea garanţia unui viitor asi-gurat pentru comunitatea românească dinLaval şi Montreal.

Existenţa unei instituţii divino-umane, în viziunea pe care v-am etalat-o,este nu numai o necesitate, aşa cum reiesedin prezentarea de mai sus. Ea este în egalămăsură şi o mândrie a noastră de naţiuneromână, care din totdeauna am ştiut să dămcezarului ce-i al cezarului ŞI LUI DUM-NEZEU CE-I AL LUI DUMNEZEU.

De aceea vă rugăm sufleteşte săfim cu multă luare aminte la prezentărileRAPOARTELOR ce vor urma, să adresămcomitetului de construcţie al noii bisericiorice întrebare pe care o considerăm ave-nită la programul nostru, să deliberăm îndreapta credinţă şi cu nădejde la Cel PreaÎnalt, să avem speranţa realizărilor noastremult dorite.

Cei ce doresc să ajute la ridicareasfântului lăcaş pot face donaţii fie trimiţândcecuri pe adresa bisericii, fie prin inter-mediul website-ului nostru, fie apelând unuldin telefoanele afişate mai jos.

Vă mulţumim şi Bunul Dumnezeusă vă răsplătească efortul înzecit! Cu noieste Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi văplecaţi, căci: Cu noi este Dumnezeu!

Cea mai nou înfi-inţată biserică din Quebeceste Biserica NaştereaMaicii Domnului dinLaval. Totodată, ea este şiprima care a reuşit să de-mareze un proiect de con-strucţie a unei biserici înarhitectură românească,aşa cum nu mai există înaceste împrejurimi.Proiectul a fost făcut pu-blic în noaptea SfintelorPaşti 2009.

Biserica va fi si-tuată în Laval, într-unparc, pe un teren donat deprimăria oraşului şi va

cuprinde elemente arhi-tecturale caracteristicebisericii ortodoxe: ve-randă, intrare la nivellobed şi turnul de pepartea centrală din naos.Clădirea bisericii va aveadouă niveluri: bisericapropriu-zisă şi subsolul.Suprafaţa totală va fi de275 de metri pătraţi, cu ocapacitate de 300 de per-soane, iar în faţa acesteiase va construi o clopotniţăde 23 de metri pătraţi.

Costul total lacare s-ar putea ridica con-strucţia este estimat la

350.000$. Va avea parcareproprie, parc şi tot ceea ceeste necesar pentru bunafuncţionare şi confortulcredincioşilor.

Deşi în proiecteste prevăzută şi o casăparohială, momentan nuconsiderăm necesară con-strucţia acesteia sau aaltei anexe, deoarece elear mări extrem de multsuma de care am aveanevoie şi implicit, duratade timp pentru finalizareaproiectului. Interesul nos-tru comun este însăşi bi-serica lui Hristos.

„O frântură de cer pe pământ (...), Biserica noastrătrebuie să slujească tuturor în egală măsură.”

3544 Chemin du Souvenir, Laval, QC H7V 1X2Tel: 514-531-3585; 450-575-4620E-mail: [email protected]

Pe scurt

MAOA, GENA AGRESIVITAŢII„ D a c ă

bandele criminaleau fost privite pânăacum drept unfenomen social,analiza noastrăarată că variaţiilegenei MAOAjoacă un rol impor-tant în acestfenomen”, spunecriminologul ame-rican Kevin M.

Beaver, de la Florida State University, pentru publicaţiaLiveScience. În 2006, această controversată „genă arăzboinicului” a fost invocată pentru a explica actele deviolenţă ale populaţiei băştinaşe Maori din Noua Zee-landă, afirmaţie pe care liderii indigenilor au respins-o.

Nu ar fi însă nicio surpriză ca genele să stea înspatele agresivităţii, un sentiment primar ca multe altelece fac parte din natura umană, fiind transmis mai departepe cale genetică. „Cercetările anterioare au legat variaţi-ile genetice ale MAOA de o gamă largă de comporta-mente antisociale, unele chiar violente, însă studiulnostru confirmă că acestea pot prezice apartenenţa la obandă”, spune Beaver. „Mai mult, am observat că unelevariaţii ale acestei gene pot distinge între membri de-osebit de înclinaţi spre violenţă şi spre uzul de arme şimembri mai puţin predispuşi la aceste manifestări”, con-tinuă el.

Gena MAOA afectează nivelul unor neuro-transmiţători precum dopamina sau serotonina, care suntasociate cu starea de spirit şi comportamentul uman, iarvariaţiile ei genetice ce atrag violenţa sunt ereditare.Cercetătorii americani au ajuns la aceste concluzii dupăce au analizat informaţii legate de modul de viaţă a 2.500de subiecţi şi mostre din ADN-ul lor.

CUM AJUNGE ALZHEIMERUL SĂ INFECTEZECREIERUL

Un studiurecent, condus laLaboratorul de Bi-ologie Molecularădin cadrul Univer-sităţii Cambridge,arată că o proteinăcu rol-cheie în de-clanşarea boliicerebrale are pro-prietăţi infecţioasece permit de-fectelor prezente în

ea să ia în stăpânire alte proteine răspândite de-a lungulcreierului.

Este pentru prima oară când oamenii de ştiinţădetectează proprietăţi infecţioase în proteina „tau”, careduce la apariţia unor agregate de particule numite„gheme neurofibrilare” în celulele cerebrale ale bolna-vilor de Alzheimer, scrie The Independent. Aceste for-maţiuni sunt cele care instalează simptomele afecţiunii.

Cercetătorii au subliniat faptul că această des-coperire nu atrage cu sine concluzia că boala este in-fecţioasă, ci că proteina „tau” implicată în declanşareaei poate transforma proteine cerebrale sănătoase în unelecu defecte, ce devin asociate cu afecţiunea. Această in-formaţie nouă ar putea duce la dezvoltarea unor medica-mente care să blocheze proprietăţile infecţioase aleproteinei.

Boala Alzheimer este din ce în ce mai des în-tâlnită şi a ajuns una dintre cele mai costisitoare afecţi-uni medicale. Numai în Marea Britanie, unde a fostrealizat studiul, în jur de 700.000 de oameni suferă depe urma acestei boli, fiind estimaţi circa 940.000 de pa-cienţi în 2015.

DAN [email protected]

Câmpul magnetical Pământului ar putea figenerat de curenţii oceanicişi nu de miezul metalictopit al planetei, aşa cum secredea până în prezent,potrivit unei noi teorii carear putea revoluţiona prin-cipiile actuale ale ge-ofizicii, informează DailyMail, în ediţia online.

Noua teorie, care astârnit deja controverse, afost publicată în revistaNew Journal of Physics,editată de Institute ofPhysics din Marea Britanie.Ea acreditează ideeapotrivit căreia mişcarea cir-culară a unor volume foartemari de apă sărată în jurulplanetei reprezintă o im-portantă sursă de producerea câmpului magnetic,subestimată până în prezentde oamenii de ştiinţă.

Potrivit cercetăto-rilor, această teorie ar putearevoluţiona principiile ac-tuale ale geofizicii, încondiţiile în care teoriileactuale susţin că magne-tismul planetar este dat demiezul topit din centrulplanetei. „Toată lumea aacceptat această teorie, carenu a fost însă niciodatădovedită în realitate”, a ex-plicat Gregory Ryskin, pro-fesor de chimie şi biologiela Northwestern Universitydin Illinois. „A fost doar oidee pe care am acceptat-ofoarte mult timp, fără a nepune însă prea multe între-bări despre veridicitateaei”, a adăugat cercetătorulamerican, autorul noiiteorii.

Sarea din apa demare este o bună conduc-toare de electricitate, ge-nerând câmpuri electrice şimagnetice în momentul încare se mişcă. Potrivit ac-

tualelor teorii, magnetismulTerrei este explicat prinfaptul că centrul planeteiconţine o sferă fierbinte defier solid, cu un diametru

de 2.400 de kilometri, înjurul căreia se învârte unstrat de metal fluid, cu ogrosime de 2.240 de kilo-metri.

DAN [email protected]

În vreme ce comu-nitatea ştiinţifică s-a pus deacord că substanţele toxiceprezente în fumul de tutunpot afecta ADN-ul şi mărescriscul apariţiei unor tipuri decancer, precum cel laplămâni, nu la fel stăteau lu-crurile în cazul fumului demarijuana. Cercetătorii nuerau convinşi până acum căacesta din urmă prezintăriscuri similare.

Un nou studiudemonstrează însă că fu-matul marijuanei are reper-cusiuni serioase asupraADN-ului şi poate deter-mina apariţia anumitorforme de cancer, informeazăLiveScience.com. Oameniide ştiinţă britanici au ana-lizat efectele acetaldehidei(substanţă toxică prezentăatât în fumul de ţigară, cât şiîn cel de marijuana) asupracorpului uman, în condiţiileîn care acest lucru nu fuseseposibil cu ajutorul tehnicilortradiţionale.

Pentru realizarea

studiului, britanicii s-aufolosit de un procedeu ino-vativ recent descoperit, untip de spectometrie de masă.„Rezultatele cercetării aratăcă fumul de marijuana pro-duce modificări în ADN-uluman, care pot duce laapariţia unor forme de can-cer. Studiul subliniazănevoia unei reglementări se-vere în ceea ce priveşte con-sumul marijuanei“, adeclarat coordonatorul ex-perimentului, RajinderSingh de la UniversitateaLeichester.

La începutul lui2009, un studiu american ademonstrat că adolescenţiiconsumatori de marijuanaîşi pun în pericol dez-voltarea cerebrală. Deasemenea, o cercetare din2007 a atras atenţia că ceicare fumează marijuana suntcu 41% mai predispuşi sădezvolte anumite boli psi-hice decât cei care stau de-parte de stupefiante. Maimult, peste 10% dintrecazurile de schizofrenie suntrezultatul consumării acestuidrog uşor.

La fel ca în cazulcreierului, despre inimă s-acrezut că după naştere numai creează alte celule. Separe, totuşi, că organismuluman are mult mai multeresurse de regenerare decâtse ştia până acum.

Celulele creieruluicresc şi se modifică în tim-pul vârstei adulte, au anunţatoamenii de ştiinţă acumcâţiva ani. „Dacă îţi taipiele, aceasta se vindecă, lafel e şi cu oasele. Despre or-gane precum inima s-acrezut însă multă vreme cănu pot crea noi celule. Amreuşit însă să demonstrăm căcelule cardiace se înnoiesc”,a declarat Ratan Bhardwajde la Universitatea dinToronto. Bhardwaj şi colegiisăi au prezentat detaliile

cercetării în revista Science.„Este un pas uriaş în ştiinţade zi cu zi, care deschidecalea pentru viitoare te-rapii”, mai spune cercetă-torul canadian. Descoperireaar putea fi, spre exemplu, deajutor doctorilor în a creatratamente pentru per-soanele care au suferit unatac de cord şi pentru caresoluţiile de recuperare com-pletă erau inexistente.

Pentru a scoate laiveală potenţialul de recu-perare pe care îl are inima,cercetătorii au utilizat otehnică inovativă: au datatcu carbon celulele cardiaceale corpului uman. Odată cuacest pas, ei susţin că inimaare, de fapt, celule stem,care pot fi utilizare pentrutratamente terapeutice.

Câmpul magnetic al planetei

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 12PAG. 121212 ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

Mişcarea curenţilor oceanici,responsabilă pentru câmpulmagnetic terestru?

GEOFIZICĂ

Marijuana afectează ADN-uluman şi produce cancer

DROGURILE UŞOARE

Inima umană creşte celule noiREGENERAREA CORPULUI UMAN

O nouă teorie susţine că nu miezul metalic topit al Pămân-tului generează câmpul său magnetic, ci curenţii oceanici.

Descoperiţi calitatea produselor noastre!Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00

Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00Sâmbătă 8:00 - 17:00

Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murături făcutedupă o reţetă proprie

Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIECRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

Veşti bune! Unele dinalimentele noastre favorite pe tim-pul verii nu sunt doar gustoase,sunt şi sănătoase! De la ţinutulunor boli - cum ar fi diabetul - ladistanţă şi până la alinareadurerilor, iată ce sugerează revistaWoman’s World că putem mâncape săturate, fără să ne simţim niciosecundă vinovaţi de excese.

■ Căpşunile. Aceste fructe conţincompuşi contra durerii careacţionează ca aspirina pentru abloca procesele de inflamare.

Spre deosebire de aspirină însă,căpşunile nu cauzează efecte se-cundare riscante. Aşadar, după oactivitate fizică susţinută, când văsimţiţi articulaţiile mai sensibile,trataţi-vă cu un bol de căpşuni.

■ Ceaiul rece reduce riscul can-cerului de sân! Preparaţi-l cu ceaiverde, adăugaţi un pic de suc delămâie şi beţi două căni în fiecarezi. Potrivit Journal of Nutrition,femeile care în mod obişnuit beau

ceai verde rece sunt cu 12% maipuţin susceptibile să dezvolte uncancer de sân decât cele care nuconsumă ceaiul respectiv. Aceastase datorează puternicilor po-lifenoli conţinuţi în frunze, careprevin formarea celulelor can-ceroase. Iar cele câteva picături desus de lămâie ajută organismul săabsoarbă de 13 ori mai mulţi oxi-danţi decât ceaiul simplu.

■ Porumbul fiert taie oboseala!

Porumbul este o sursă bogată devitamina B5, care ne sporeşteenergia ajutând organismul să ardă

mai multe carbohidrate şi grăsimidrept combustibil. Fără unt însă.

■ Pepenele roşu. Potrivit Nurses’Health Study, cei dintre noi careconsumă trei porţii de fructe pe zi- precum pepene şi mere – au maipuţine şanse să se îmbolnăveascăde diabet de tip 2.

Pepenele roşu este plin de licopen,un antioxidant care ne protejeazăpielea de soare. Pentru a extragebeneficiul maxim din acest fruct,consumaţi-l la temperaturacamerei.

■ Iaurtul îngheţat scade tensi-unea. Persoanele care consumămulte lactate slabe în grăsimi auun nivel de tensiune arterială maiscăzut decât cele care incorpore-ază mai puţine lactate în alimen-taţia lor. Conform unui studiupublicat în British Journal of Nu-trition, laptele conţine proteinecare relaxează vasele de sânge,îmbunătăţind circulaţia.

ACCENT MONTREAL

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat în Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4

Alimente de vară delicioaseşi bune pentru sănătate

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRIŢIE & SĂNĂTATE

Acceptarea grăsimii?E uşor de observat ne-

bunia care bântuie printre vedete:slăbitul drastic de fiecare dată cândsunt fotografiate în ipostaze maipuţin flatante. Revistele care sepreocupă de soarta celebrităţilor auprezentat, de multe ori în mod bru-tal, suişurile şi coborâşurile îngreutate a unor vedete precum Jes-sica Simpson sau Jennifer LoveHewitt. În vreme ce oscilaţiile îngreutate - aşa-numitele regimuriyo-yo - sunt foarte comune în rân-dul femeilor, unele dintre ele,staruri sau nu, adoptă o altă men-talitate, abandonând dietele şi îm-brăţişându-şi corpolenţa.

Una dintre acestea esteMarianne Kirby, autoarea cărţiiLessons From the Fatosphere(Lecţii din grăsimosferă) care lacele 319 livre pe care le are se con-sideră absolut fabuloasă. La 31 deani, ea are cu 100 de livre mai multdecât acum 10 ani, când se străduiasă-şi controleze greutatea, dar

susţine că niciodată n-a fost maifericită. De când a spus adiocurelor de slăbit, Marianne a câşti-gat încredere de sine, s-a căsătoritşi a publicat o carte!

Gabrielle Gregg sesituează în acelaşi curent. Blogulsău „Young, Fat and Fabulous”este dedicat femeilor grase care vorsă fie în pas cu ultimele tendinţe înmaterie de modă. După ce a încer-cat duzini de reţete de slăbit, eaeste de părere că nu e nimic rău îna fi gras.

Cele două exemple se în-scriu într-o mişcare din ce în cemai populară numită „acceptareagrăsimii” (fat acceptance), a căruiidee de bază e că numărul kilo-gramelor nu determină valoareaunei persoane. Mişcarea aceastanu se fereşte să spună lucrurilor penume: la 220 de livre, Gregg sedescrie ca fiind grasă, nu durdulie,nu plinuţă. Fără eufemisme deci,grasă înseamnă grasă.

Însă, cu toată fericirea şiîmpăcarea interioară pe care acestepersoane spun că le-au găsit, nu-meroşi sunt cei ca National ActionAgainst Obesity din SUA care con-sideră această mişcare ca fiind ires-ponsabilă, promovând un stil deviaţă periculos. Obezitatea esteasociată cu tensiune mărită, pro-bleme cardiace, diabet şi cancer.Desigur, regimurile yo-yo atrag unset de probleme nu mai puţin im-portante, de la tensiune, compli-caţii ale vezicii biliare şi problemepsihologice. Nici unul din acestedouă stiluri de viaţă nu este indicat.Rebecca Puhl, expertă la RuddCenter for Food Policy and Obe-sity de la Universitatea Yale,susţine că acceptarea înfăţişăriinoastre fizice se poate dovedifoarte benefică, însă această ac-ceptare trebuie însoţită de un modde viaţă sănătos. Obezitatea şiregimurile de tip yo-yo nu se cali-fică la acest capitol. AM

• NOI PRODUSE VENITE DIN ROMÂNIA:ceaiuri şi siropuri Plafar, Borş Magic cu legume,cu smântână şi cu tarhon, diferite supe şi ciorbeinstant, muştar obişnuit, iute şi cu hrean, esenţede rom şi de vanilie, prafuri Delikat, zahăr vanilatşi pudră, dropsuri cu diferite arome, gelatină ali-mentară, pastă de măceşe, miere de salcâm, so-cată, apă minerală Borsec şi Perla Harghitei.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe şi mân-căruri pregătite în bucătăria noastră, murături decasă, varză acră, borş de tărârţe şi leuştean.

• GAMÃ COMPLETÃ de prăjituri româneşti, cozo-naci, fursecuri şi saleuri. Colivă la comandă.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muşchi ţigă-nesc, ceafă afumată, coaste, slănină, cârnaţi caba-nos, tobă de casă, lebăr, şuncă, ciolan afumat,toate preparate în afumătoarea noastră. Mititeiproaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, telemeade oaie, caşcaval, caş şi urdă proaspătă, brânzădulce de vacă.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

Vindem ziare româneşti primite săptămânaldin România (vineri, după orele 16:00)

LLUUNNII--MMAARRŢŢII--MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 --1199::0000JJOOII--VVIINNEERRII:: 77::0000 --2200::0000

SSÂÂMMBBĂĂTTĂĂ:: 77::0000 --1188::0000DDUUMMIINNIICCĂĂ:: 77::3300 --1144::0000

(514) 481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Côte St Luc)

EVA [email protected]

Odată cu posibilitatea evidentă aîncălzirii planetare, o multitudine de actorisociali - de la asociaţii de mediu, la muni-cipalităţi, firme private şi mass media - în-treprind acţiuni şi propun proiecte pentrureducerea emisiilor de dioxid de carbon(CO2) şi protecţia mediului înconjurător. ÎnQuebec populaţia aderă, din fericire, înnumăr din ce în ce mai mare la principiiledezvoltării durabile şi la măsurile deeconomisire a energiei.

Pasarea Phoenix, personaj mito-logic din antichitatea greacă, simbolizeazăregenerarea şi astfel, numele ei a fost adop-tat de către comitetul de selecţionare al Cer-cului Phénix ca să răsplătească eforturile,acţiunile şi iniţiativele concrete pentru ame-liorarea calităţii mediului înconjurător întermenii şi perspectiva dezvoltării durabile.

În acest an, 35 de candidaţi au fostselecţionaţi din rândurile numeroaselorproiecte excepţionale prezentate iar dintreaceştia, 13 au primit Premiul Phénix 2009.

Printre laureaţi se numără Servi-ciul pentru mediul înconjurător al oraşu-lui Quebec (Service de l’environnement dela Ville de Québec) cu proiectul de re-natu-ralizare şi punere în valoare a râului St-Charles, în categoria protecţie, restaurareşi punere în valoare a naturii şi a biodiver-sităţii. În aceeaşi categorie, Comitetul ZIPal estuarului nordic al Pessamit-ului(Comité ZIP de la rive nord de l’estuaire),aflat în teritoriu innuit, a câştigat cu proiec-tul de restaurare a limbii litorale din Pes-samit, ceea ce a permis, printre altele,refacerea drumurilor stricate.

La categoria gestiunii de materiireziduale, IGA Extra Fleurent din Granbya luat un Phénix cu proiectul de recuperarea materiei reciclabile şi organice cu ajutorulcomunităţii din Granby. În aceeaşi cate-gorie, Municipalitatea din Notre-Dame-de-la-Merci s-a remarcat cu proiectul deaderare a locuitorilor la obiectivele va-lorizante fixate de guvernul din Quebecpentru municipalităţi, cu accent pegestiunea materiilor reziduale. Tot la capi-

tolul gestiunii materiilor reziduale, In-sertech Angus se numără printre câştigă-tori cu proiectul de favorizare a reducerii şireciclajului materialului informatic. Orga-nizaţia a tratat 166,7 tone metrice de mate-rial, din care 5200 computere au fostreparate şi revândute la preţ redus şcolilor,precum şi altor organizaţii sau persoane.

În categoria educaţie şi sensibi-lizare, în care intră instituţiile, companiile,municipalităţile sau organismele munici-pale, a fost acordat un Phénix lui Racine &Associés pentru personajul imaginar creat:Cosmo le dodo, un erou care promoveazăvalorile ecologiei şi biodiversitatea, lanivelul de înţelegere al copiilor. Tot pentrueducaţie şi sensibilizare, un alt Phénix a fostacordat Consiliului quebecos de eveni-mente eco-responsabile, înfiinţat la iniţia-tiva Reţelei quebecoase de femei caretratează teme ecologice (Réseau québécoisdes femmes en environnement), a căruimisunje este de a încuraja şi facilita organi-zarea evenimentelor eco-responsabile înQuebec. Echipa de 15 reprezentanţi a aces-tui consiliu acompaniat 2500 de organiza-tori şi a oferit 150 cursuri de specialitate şiconferinţe în 2008.

La categoria realizărilor compani-ilor private, Rona a primit un Phénix pen-

tru „o apropiere de ciclul natural al vieţii”prin consumul şi produsele sale eco-res-ponsabile. În aceeaşi categorie, Clubul degolf Rawdon a câştigat cu proiectul Plus

vert que ses vertes, care vizează diminuareaimpactului negativ rezultat din activităţiledesfăşurate în cadrul clubului, incluzândbarul, bucătăria şi sala de recepţie, ca deexemplu utilizarea agenţilor de curăţat, apesticidelor, a cărucioarelor de golf şi com-bustibilului.

Pentru cercetare şi dezvoltare,Centrul de studiu al procedeelor chimicedin Quebec (Centre d’études des procédéschimiques du Québec) a primit un premiuPhénix pentru proiectul legat de filtraţiamembranară complexantă. Împreună cuspecialişti din Ungaria, Centrul a dezvoltatun procedeu de filtraţie care permitereţinerea ionilor de metal.

Şcoala secundară din Oka aprezentat un proiect original de reciclaj:saci din pânză creaţi de elevii acestei şcolischimbaţi fiecare contra 10 pungi de plastic,trimise apoi la reciclat. Şcoala a fost se-lecţionată pentru un Phénix în categoriarealizare tineret.

Arondismentul Platoului Mont-Royal a amenajat în vara anului trecut ostrăduţă acoperită complet cu iarbă în mij-locul oraşului în stilul unei uliţe de ţarăvizând, pe lângă estetică, scurgerea filtraţi-ilor de apă, diminuarea debitului de apă încanalele de scurgere şi îmbunătăţirea ca-lităţii aerului. Este vorba de un proiectdemonstrativ care îşi propune să ofere al-ternative pavajului clasic cu asfalt. UnPhénix le-a fost acordat pentru această ideepractică şi pitorească.

Boutique La Gaillarde a fost răs-plătit cu un Phénix pentru dezvoltare dura-bilă graţie proiectului său de modă eticăcare urmăreşte reducerea risipei de materialtextil şi combaterea exploatării salariaţilorşi a metodelor de producţie care nu respectămediului înconjurător.

Premiul Phénix este cea mai maredistincţie acordată anual în Quebec pentruacţiunile întreprinse în folosul mediului în-conjurător. Atât câştigătorii, cât şi toţi cei acăror preocupări ecologice au o aplicareimediată în existenţa cotidiană a lor şi a co-munităţii din care fac parte sunt un bunexemplu pentru toţi cetăţenii canadieni, detoate originile.

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 14PAG. 141414 ART DE VIVRE

Premiile Phénix pentru ecologie MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Uliţă câmpenească cu iarbă în Platoul Mont-Royal: un drum de ţară în inima oraşului

Moda etică: un nou fel de a înţelege moda

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 15PAG. 151515 EVENIMENTE ŞI SPECTACOLE

După succesul înregistrat anul trecut,serile dansante sub cerul înstelat revin la TOHU,de pe 31 iulie până pe 28 august 2009. Astfel,fiecare zi de vineri din această perioadă va fi unalatină, în care ni se vor propune ritmuri cubaneze,dominicane, mexicane, columbiene, ecuadorieneşi nu numai.

Vinerile latine reprezintă o suită despectacole gratuite, urmate de fiecare dată de oseară dansantă în aer liber, pe muzica lui DJ Baby.Începând cu orele 19:00, amatorii de salsa,bachata, cumbia, tango şi alte dansuri tropicale sepot desfăşura în Piaţa publică de la TOHU.Fiecare vineri are o ambianţă diferită şi particu-lară, dar mereu festivă.

Din program fac parte Papo Ross &Orquesta Pambiche, originari din Republica Do-minicană (derivat din Palm Beach, Pambiche sereferă la un merengue mai lent dar muy caliente!),Inés Cánepa, de origine uruguaiană, cu blues-uriandine, tango şi folk african, Sola y Las Lolas,originară din Peru, Ecos de Portoalegre, artiştimontrealezi proveniţi din toate colţurile Americi-ilor, Juan Sebastian Larobina, mexican de inimă,argentinian de suflet şi gaspezian de adopţie şiEstação Da Luz, trupă care ne promite recrearea laMontreal a ambianţei legendarelor locuri desamba braziliene. AM

La TOHU2345 rue Jarry Est (colţ d’Iberville)Metrou Jarry (autobuz 193 - Est), Metroud’Iberville sau Frontenac (autobuz 94 - Nord)Informaţii: 514 376-TOHU (8648)Program complet: www.tohu.ca

Cu siguranţă puţinidintre dumneavoastră s-augândit că îşi pot petrece se-rile de clubbing altundevadecât în centrul Montrealu-lui, pentru a avea asiguratedistracţia şi prezenţa unuinume sonor din rândul Dj-ilor. Nu întotdeauna ade-vărat, iar Club Chalet vine săîntărească această idee.

Reamenajat în loculcelebrului Club Plastik, darcu acelaşi management şipatron - nimeni altul decât„Junior”, pentru cunoscători- Chalet aduce un conceptabsolut nou pe piaţă şi maimulte ideii deosebite. Astfel,odată începută promovarea,Chalet a anunţat inaugurareaa două locaţii, cea dinBrossard şi o alta în Laval. Omişcare strategică, fiindcăocoleşte competiţia foartedură din centru. Apoi tot eiau lansat, pentru prima datăla Montreal, serile dedicatepersonalului din industrie,deschise schimbului deexperienţă. Prin urmare,marţea şi joia, atât clienţiicât şi angajaţii de la ClubChalet se bucură de prezenţaunor barmani celebri de laalte cluburi, invitaţi spe-ciali… la lucru. Sunt invitaţi- dar de data aceasta la pe-trecere - şi toţi cei carefăcând parte din industriarestauraţiei, lucrează adeseaîn weekend. Pentru ei week-end-ul se mută în zilele de

marţi, miercuri, joi, iar ClubChalet se pregăteşte anumepentru ieşirile lor.

Am fost prezenţi ladeschiderea oficială dinBrossard şi am asistat pe viula transformarea unei seri demarţi într-una de sfârşit desăptămână. La această trans-formare a contribuit şi faptulcă mulţi dintre Dj suntdisponibili într-o astfel de zi,mai uşor deci de găsit şi maipuţin costisitori.

Decorul de la ClubChalet Brossard reflectă nu-mele - este inspirat de naturasălbatică, căci unde altun-deva poţi construi un chalet?Au fost aduşi trunchiuri dearbori pentru a completa un

decor urban care face „ca-bană” bună cu tehnologia deînaltă performanţă. Totul afost asamblat într-un timprecord, iar instalaţia electricăce dă viaţă la tot ce se în-tâmplă la Chalet a fost operaunui specialist român.

Noutatea cea maimare o constituie sectorulVIP. Creat pe un etaj inte-rior, el permite o vederepanoramică a clubului. Estelocul unde „prădătorii” îşiascut ghearele, trecând dintr-o mână în alta un pahar deconiac scump, în căutarearecunoaşterii celorlalţi„vânători de playmate-uri”din jur. Acces limitat şiexclusivist, bar privat şi

prezenţa tuturor VIP-urilordin club, sunt privilegiile pecare le au clienţii la acestnivel.

Toţi ceilalţi clienţiai clubului beneficiază detrei baruri, situate atât lanivelul ringului de dans câtşi la cel intermediar, de undese pot urmări şi monitoarelepe care rulează imagini detot soiul. Pentru a încercasenzaţiile de club în plinăsăptămână e bine sa vă ală-turaţi tuturor celor care audevenit deja membri abonaţila distracţie.

Echipa IDOL [email protected] 991 idol

Club Chalet Brossard, locul deîntâlnire al „vânătorilor” şi alindustriei

CLUBBING & FUNAAccttiivviittăăţţii eessttiivvaallee llaaTTOOHHUU

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRULOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; [email protected]

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 16PAG. 161616 FAPT DIVERS

S o n n yGra ingerare doar 12ani şis u f e r ă ,după cumspun spe-cialiştii, deO p p o s i -

tional Defiant Disorder, o boală carese caracterizează prin nesupunereaîn faţa autorităţii. Sonny a fost ex-matriculat din trei şcoli şi tero-rizează frecvent cartierul în caretrăieşte. El a furat deja câtevamaşini, a atacat trecătorii cu pietre,ouă sau sticle şi a spart geamurilepropriei locuinţe, după ce a fostpârât mamei sale de un vecin pentrucă a fost obraznic. Băiatul doarmedoar câte două ore pe noapte iarmama sa este nevoită să-i admi-nistreze pastile pentru al seda.

Chipul lui Michelangelo ascunsîntr-o frescă la Vatican

ARTĂ

Experţii suntde părere că un auto-portret al lui Michelan-gelo a fost descoperit înultima sa pictură carereprezintă crucificareaSfântului Petru. Lu-crarea este o frescă dinCapela Paulină de laVatican.

Maurizio DeLuca, coordonatorul lu-crărilor de restaurare, aanunţat că descoperirea- posibil singurul auto-portret al maestrului - acărei autenticitate a fostdemonstrată este „ex-traordinară şi impresio-nantă”. Importanţa eieste accentuată şi de in-tegrarea sa în ultima lu-crare pictată de acestgeniu al Renaşterii,care s-a dedicat apoisculpturii şi arhitecturii.

Michelangelos-a pictat pe un cal alb,purtând un turbanazuriu.

C a p e l aPaulină este închisăpublicului, ea fiindfolosită doar de Papă şianturajul lui. Aflată înPalatul Apostolic,această capelă a fostcomandată de PapaPaul al III-lea în 1537,construcţia ei durândtrei ani. Michelangelo aînceput frescele în1542, terminându-le lavârsta de 75 de ani. Sin-gurul alt bănuit auto-portret al său poate fivăzut în cea maifaimoasă operă pe carea executat-o, „Judecatade apoi” din CapelaSixtină, pictată între1534 şi 1541.

Casă la pachetINVENŢIE

Un român dinLocalitatea Rucăr a in-ventat un stil de casăcare poate fi dusă şimontată oriunde.

Florin Do-brescu s-a chinuit 12ani pentru a-şi duce lafinal invenţia. Casa estede formă sferică, în-jghebată din modulecare permit atât mărireaacesteia cât şi micşo-

rarea în funcţie denevoi. Ferestrele se potmuta şi ele de pe unperete pe altul, dupăpoziţia soarelui.Suprafaţa casei este de55 metri pătraţi iar cos-tul său se ridică la25.000 de euro.

Inventatorulromân are intenţia de aconstrui un hotel deacest fel în Deltă.

BBooaallaa ccaarree tteettrraannssffoorrmmăă îînniinnffrraaccttoorr

PPaarraaddiissuull bbeerriiii::22..550000 ssoorrttiimmeenntteeîînn mmeenniiuu

Delirum Cafe, un restau-rant din Bruxelles, oferă clienţilorsăi nu mai puţin de 2.500 de feluride bere. Ele provin în general dinproducţia autohtonă belgiană dar şidin ţări care nu au sunt recunoscutepentru tradiţia în producerea aces-tei băuturi, ca Rusia sau Sri Lanka.

Meniul este o adevăratăcarte dedicată berii, unde sunt de-scrise în amănunt toate sorti-mentele oferite. Cei care vor sălucreze ca ospătari la DeliriumCafe trebuie să treacă prin 5 săp-tămâni de practică doar pentru acunoaşte locul de depozitare şi ca-racteristicile fiecărui fel de bere.

Acum, după ce Regele Pops-a stins, fanii săi încearcă prindiferite modalităţi să-i păstreze viememoria. Astfel, în Ucraina,locuitorii satului Oktyabrskoye s-audecis să-şi reboteze localitatea în...Michael Jackson.

În Elveţia, lângă Zurich, afost dezvelită de curând o statuie gi-gant care-l reprezintă pe Michael.Ea este făcută din plastic de culoaregri, are înălţimea de 12 metri şi cân-tăreşte patru tone. Cântăreţul estereprezentat în picioare, având maimulte centuri aurite. În lume se gă-sesc 19 statui care-l înfăţişează peMichael Jackson, dintre care două înEuropa.

Alţii însă au profitat deaceastă euforie pentru Regele Pop şiau lansat virusul informatic MichaelJackson care anunţă „informaţiivideo şi fotografii” de la ultimelerepetiţii ale cântăreţului. Desigur, unastfel de mesaj trebuie şters imediat.

ÎÎnn mmeemmoorriiaa lluuiiMMiicchhaaeell JJaacckkssoonn

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂ[email protected]

Vaticanul a cheltuit peste 3 milioane de euro penturestaurarea ultimelor fresce pictate de Michelan-gelo, care au dezvăluit un autoportret al artistului(figura cu turban).

Sonny Grainger

FLORIN [email protected]

În aşteptarea reluăriisezonului fotbalistic, săaruncăm o privire ca să vedemce se mai întâmplă în cele maifierbinţi puncte fotbalistice aleEuropei. Chelsea, echipamagnatului rus RomanAbramovich, nu reuşeşte săfacă vreun transfer de marcă.Mai mult, noul antrenor CarloAncelotti trebuie să facă efor-turi din ce în ce mai mari casă-l menţină la club pe JohnTerry, căpitanul şi sufletulechipei de pe Stamford Bridgeşi al echipei naţionale a An-gliei. Manchester City au pusochii pe Terry şi sunt gata săplătească aproximativ 32 mi-lioane de lire sterline pentruel. E drept că Chelsea l-atransferat pe rusul YuriZhirkov, pentru a-l înlocui lanevoie pe Ashley Cole, daraceasta nu este o mutare caresă facă diferenţa la echipă.

Apropo de Manches-ter City, ei au reuşit să-şi asi-gure serviciile argentinianuluiCarlos Tezev, de la rivalii dela Manchester United. Tevezşi-a motivat despărţirea deUnited prin răcirea relaţiilordintre el şi Sir Alex Ferguson.

O altă ţintă a lui Man City eEmmanule Adebayor, de laArsenal.

În timp ce echipeledin Premier League, cu ex-cepţia lui Manchester City, nureuşesc să facă transferuri demarcă, Real Madrid este dedeparte echipa care a profitatcel mai mult în această vară,prin câteva super transferuri:Cristiano Ronaldo, 80 mi-lioane lire, Kaka, 55 de mi-lioane şi Karim Benzema,„numai” 30 de milioane.

Alte mutări impor-tante: în Italia, Diego de laWerder Bremen la Juventus,pentru 21 milioane de liresterline; Interul lui Jose Mo-rinho s-a întărit cu Milito, dela Genoa, contra a 19 mi-lioane. În Germania, BayernMunchen l-a semnat pe MarioGomez, de la Stuttgart, pentru26 de milioane, iar în Franţa,Lyon s-a întărit cu LisandroLopez, de la FC Porto, pentru20 de milioane.

Toate aceste sume detransferuri sunt mai maridecât cele din Anglia. Maimult, unele echipe din Pre-mier League s-ar putea de-spărţi de jucători de bază, cumar fi Xabi Alonso de le Liver-pool, care a primit o ofertă de

35 de milioane de lire de laacelaşi Real Madrid. Se parecă pe Florentino Perez, noulpreşe-dinte de la Real, îl daubanii afară din casă. Rămânede văzut dacă toate aceste in-vestiţii vor aduce rezultatelescontate. Deocamdată, eletrezesc mai mult indignare,datorită sumelor exagerateplătite în plină criză econo-mică.

Se pare că în La Ligavom vedea fotbal de cea maibună calitate, jucat de cei maiîn formă jucători la ora actu-ală - Cristiano Ronaldo, Kaka,Mesi, Xavi, Iniesta şi mulţialţii - în timp ce în Anglia vomvedea tot mai mulţi jucătoritineri promovaţi la echipelemari, pentru a-şi demonstravaloarea. Ceea ce înseamnă cănivelul va scădea în Anglia,cel puţin pe termen scurt.

Dacă nu mai sunt în-deajuns bani în Albion, ce sămai vorbim de plaiurilemioritice? Situaţia e destul degrea. De exemplu, Steauaatacă noul sezon cu unantrenor, italianul CristianoBergodi, care are ca perfor-manţă menţinerea PolitehniciiIaşi în prima ligă, în sezonultrecut. Dinamo are la cârmătot un antrenor din peninsulă,

Dario Bonetti, care a antrenatultima dată în liga a treia înItalia. U Craiova va fi antre-nată de Daniel Mogoşanu,care a mai antrenat în Băniepentru trei etape în sezonul2007-2008. În sfârşit, PoliTimişoara atacă Liga Campi-onilor cu Sabău pe bancatehnică. Ultima echipă antre-nată de Ioan Sabău a fost Glo-ria Bistriţa.

Cât despre transfe-ruri de jucători, nimic notabil,majoritatea sunt jucători liberide contract, care acceptăsalarii mai reduse. De remar-cat retrogradarea echipei FCArgeş în liga secundă, la masaverde, datorită patronului Pe-nescu, implicat într-un scan-dal de corupţie. Astfel, un altclub de tradiţie din fotbalulnostru este lovit de scandaluri,exact când se împlinesc 30 deani de când acesta a cucerit ul-timului titlu de campioană.Locul Argeşului va fi luat deGaz Metan Mediaş.

Să încheiem într-onotă mai veselă: DumitruDragomir, preşedintele Ligii,a declarat că va accepta ofertepentru televizarea jocurilor,chiar şi de la staţii de televi-ziune pentru adulţi. Fără cu-vinte…

Richard Schaefer,preşedintele Golden BoyPromotions şi Jean Bédardde la InterBox au ajuns la oînţelegere in extremis, spremarea satisfacţie a amato-rilor de box. Cele douăcompanii vor lucra împre-ună pentru promovarea re-vanşei dintre Lucian Bute(24-0-0 19 KO) şi LibradoAndrade (28-2-0 21 KO),care va avea loc în Quebec,sâmbătă 28 noiembrie. De-taliile privind locul derulăriimeciul nu sunt foarte clare,organizatorii anunţând căurmează să se decidă întreMontreal şi oraşul Quebec.Precizăm totuşi că la dataprevăzută, 28 noiembrie,Capitolul din Quebec găz-duieşte concertul cântăreţeiVéronique Dicaire.

HBO în Canada, o pre-mieră în istoria boxului

Meciul va fi trans-

mis în direct pe HBO „AfterDark”. „O revanşă deasemenea magnitudinenecesita un post de televi-ziune major iar canalulHBO nu va fi dezamăgit dedecizia de a difuza acestmeci promiţător”, a afirmatJean Bédard.

Oscar de la Hoya: „Primulmeci între Bute şi Andradea fost un veritabil război!Să-i vedem înfruntându-sedin nou e o mare ocaziepentru amatorii acestuisport. Lucian Bute este uncampion dovedit iar Li-brado Andrade este unul dinboxerii cei mai excitanţi lacategoria 168 de livre. Sti-lurile lor convin de minunepentru un meci spectaculosşi sunt nerăbdător să audsunetul începutului de par-tidă din 28 noiembrie.”

Lucian Bute: „Librado este

unul dintre cei mai buni şimai periculoşi Super-mij-locii la ora actuală. Am fostfoarte serios atunci când amzis că îl voi înfrunta ori-unde, oricând. Noi doiavem ceva de reglat în ring.Sunt foarte bucuros de fap-tul că meciul va fi în Que-bec, în faţa fanilor mei.Sunt, de asemenea, foarteonorat de prezenţa canaluluiHBO în Canada pentru di-fuzarea acestui meci. Pentrumine e un vis care se îm-plineşte şi voi profita lamaxim de această ocazie. Îlvoi bate pe Librado şi îmivoi stabili renumele peHBO. Apoi, voi fi gata săînfrunt pe oricine va în-drăzni să mă provoace înring.”

Librado Andrade: „Aşteptcu nerăbdare acest meci şimă bucur că se va ţine înCanada, acolo unde fanii au

putut asista la prima noastrăîntâlnire. Avem chestii se-rioase de reglat şi îmi parebine că această confruntarepoate să se deruleze acolounde totul a început. Mă voiduce pentru a câştiga. Niciodecizie de data aceasta. Măvoi duce să termin ceea ceam început pe 24 octombrie2008.”

Andrade a mai de-clarat că va dedica acestmeci memoriei unuia dintrecei mai mari boxeri dinQuebec: „Pentru că el aconstituit mereu o sursă deinspiraţie pentru mine, nea-bandonând niciodată,asemenea unui adevăratluptător, şi pentru că esteoriginar din Montreal, voidedica acest meci memorieilui Arturo Gatti.” (ArturoGatti a fost găsit mort pe 11iulie, în Brazilia. Soţia sa afost acuzată de crimă - n.r.).

ACCENT MONTREAL

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 17PAG. 171717 SPORT

FOTBAL

Scurta vară fierbinte

BUTE vs. ANDRADE II

InterBox şi Golden Boy Promotions se unesc pentrua promova meciul Bute vs. Andrade II în Quebec

Lucian Bute

Librado Andrade

Dumitru Dragomir, preşedintele LPF

Florentino Perez, preşedintele Realului

1818

Căutam persoană, preferabil cu experienţă,pentru îngrijirea a doi copii gemeni cu vârstade 8 luni, 5 zile/săptămână începând cu lunaseptembrie 2009 (50 ore sau 25 ore săp-tămânal, în funcţie de disponibilitate). Posi-bilitate dimineaţa sau seara. Informaţii la:514-382-1984, Elena sau Sorin.

Boutique AVENCY (mobilă de grădină)caută un vânzător (vânzătoare), de preferatcu experienţă în domeniu. Postul este latimp parţial, salariu discutabil, interesant, lacare se adaugă şi un comision. Tel: 514-926-0468, Carole sau Alexandre.

AVON! Căutam reprezentante AVON pen-tru a se alătura echipei noastre. Până la 50%profit! Afacere proprie cu livrare gratuită ladomiciliu. Formare gratuită. Silvia: 514-799-0657.

Căutam femeie pentru îngrijirea unei fetiţede 2 ani şi 4 luni pentru approx. 2 ore pe zi,între 16:30 şi 18:30. Fetiţa trebuie luată la16:30 de la grădiniţă, care e la 3 staţii de au-tobuz de casă. 514-476-3150.

Artist profesionist predau cursuri de desenartistic, pictură şi design grafic (Photo-shop, InDesign) copiilor şi adulţilor, niveldebutant şi mediu. Acestea facilitează ac-cesul la meserii ca infografist, conceptorWeb, designer vestimentar, specialist mul-timedia, urbanist. Tel: 514-731-6551.

Electrician în construcţii cu licenţă înQuebec din 1988, execut instalaţii elec-trice şi reparaţii. Corneliu, 514-995-8045.

Predau cursuri de ghitară pentru începă-tori. Ioji Kruppa, tel: 514-238-7365.

Tâmplar, asamblez mobilă la domiciliulclientului, montez blaturi de bucătarie(comptoirs), fac diverse reparaţii de tâm-plărie. Tel: 514-343-0462; 514-692-0462.

Amenajări interioare/renovări. Pentru unserviciu de calitate şi un preţ foarte bun,contactaţi-mă! Dănuţ Bancu, 450-627-3899.

Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesccopil la domiciliul meu (CDN) sau alcopilului. Informaţii la: 514-739-8348.

Şofer profesionist, disponibil 7/7 pentru aefectua deplasări long distance sau court

distance. Preţul se negociază în funcţie decerinţă. Sunaţi la 514-562-6172, Florin.

Vând modem/router 1 port TP-Link TD-8816 ADSL2+ nou (garanţie 1 an), 50$.Funcţionează cu toţi furnizorii DSL: Sym-patico, Montreal-DSL, etc. Tel: 514-992-4869 sau [email protected]

SUPER OCAZIE! Mezelărie/Patiserie euro-peană de vânzare. Tel: 514-420-0495.

Aer condiţionat 8000 btu, în stare excelentă,la un preţ foarte bun. Tel: 514-569-1672.

Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii erotice.514-230-6945 sau [email protected].

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de filme istorice,comedii, de acţiune, pentru copii, docu-mentare, sportive. Tel: 514-944-1418.

De închiriat 5 ½ , etajul 2 în duplex înCartierville. Balcon în faţă şi în spate. Par-chet nou, încălzire electrică. Amplasamentbun, foarte aproape de staţia de tren Bois-Frank. Disponibil de la 1 septembrie 2009.Pentru detalii contactaţi Anna la 514-284-7233 (ziua) sau 514-336-7369 (seara).

Cedăm bail-ul unui apartament 4 ½ în-cepând cu data de 15 iulie în Brossard(Rive Sud), la intersecţia rue Provanchercu rue Platon. Apartamentul este situat laetajul 3 (din 4), balcon individual, aproapede mij-loacele de transport în comun (Ter-minus Panama), Mall Champlain, gră-diniţe, şcoli. Chiria este de 695$/lună şiinclude: electricitate, căldură, apă caldă, 1loc de parcare (exterior) şi o boxă la sub-solul blocului. Tel: 514-973-0984 sau 450-671-2709.

4 ½ în duplex, acces la curte, încălzire şielectromenajere incluse, curat şi renovat,la 5 minute de mers faţă de metrou, cartierliniştit aproape de scoli şi magazine. Tel:514-948-2741 (după orele 19:00).

Cameră de închiriat 370$/lună, totul inclus(telefon, internet). Sunaţi înainte de 10h şidupă 19h, tel: 514-342-1448 .

Apartamente renovate în zona Magazinu-lui Bucureşti, 5488 Avonmore, colţ cuClanranald, 3 ½ şi 1 ½, inclus apă caldă, căl-dură şi aragaz; 3 ½, inclus apă caldă, elec-

Următoarea apariţie:14 august

(data limită pentru datanunţuri:10 august)

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ. Profitaţ[email protected]

514-690-8831

în este

www.accentmontreal.com

Cum puteţi primi răspuns laorice întrebare personala?

Dragoste, destin, carieră, soluţiide iesire din impas, cauzele

problemelor actuale, totul poategăsi o cale cu ajutorul Tarotului

doar apelând la Catrinel.Rezultate garantate.(514) 618-5627

tricitate, posibilitate de instalare maşini despălat şi uscat. Tel: 514-488-4272.

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţia demetrou Plamondon, autobuz 161. Curat,mobilat, încălzirea şi electricitatea incluse.Tel: 514-733-9415.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolae,3044 rue Delisle (colţ cu Atwater, metrouLionel Groulx), Montreal, H4C 1M9 văanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 11 a.m.Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu - paroh. Tel: 514-846-3232; [email protected].

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii în fiecareduminică începând cu orele 11:30. Adresa:635 boul. des Laurentides (colţ cu St-Louis,Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)invită credincioşii la următorul program deslujbe: duminica, 9:30-12:30, utrenia şiSfânta Liturghie; miercuri, orele 20:00,slujba Sfântului Maslu; sâmbăta, orele16:00, slujba vecerniei. Adresa: 2000 boulMarie, Longueuil (Saint-Hubert), J4T 2B1.www.sfgheorghe.com.

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469;514-241-7913. Program slujbe religioase:joi, 18:00-20:00; duminică, 9:00-12:00 şi18:00-20:00.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie ân fiecare duminică la ora 10:30.Adresa: 2310 Denonville,Ville-Emard(Mtl), H4E 1M8 (metrou Monk, autobuz 36direcţia nord, a 4-a staţie).Pr. Gheorghe Avram: 514-745-7565.www.sfantamariamica.org

ANUNŢURI

OFERTE DE MUNCĂ

OFERTE/SERVICII

VÂNZĂRI

ÎNCHIRIERI

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG. 18PAG. 18

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Eşti într-o formă de in-vidiat, totuşi încearcă să ieşi maimult în natură. Dragoste: Climatul

este cam tensionat cu risc de dispută, fi mai calm!Financiar: Este necesar să-ţi păstrezi raţiunea şisimţul măsurii.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate:Ai nevoie de mult sport,iar vara te îmbie la o mulţime deactivităţi care te vor energiza de

minune. Dragoste: Te eliberezi de nişte gânduricare nu faceau bine relaţiei voastre şi parcă în-cepi şi tu să vezi partea bună a lucrurilor. Finan-ciar: Banii însă sunt pe nivelul cel mai fragil dinultima perioadă, deci ai grijă în ce investeşti.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Nu te preocupă sănă-tatea câtuşi de puţin, pentru că aiîntotdeauna leac la orice problemă.

Dragoste: Îndoiala intervine între tine şi per-soana iubită şi ridică o mulţime de semne de în-trebare cu privire la evoluţia relaţiei voastre.Financiar: Banii nu sunt punctul forte acum.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Ieşi cât mai mult în aerliber ca să respiri corect!Dragoste: Eşti norocos în plan

sentimental, dar nu acelaşi lucru se poate spunedespre relaţia cu partenerul de viaţă, mai alesdacă între voi există o mai mare diferenţă devârstă. Financiar: Banii sunt pe un nivel destulde bun, dar deocamdată e bine să-i ţii la ciorap,o să ai nevoie de ei pentru o investiţie mai mare.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Nu eşti prea mulţumitde tine, te simţi mai greoi, lipsit devlagă iar o răceală te poate vizita.

Dragoste: Eşti un pic mai distant în relaţia cupartenerul, care ţi-ar putea reproşa de multe oriatitudini reci sau indiferente. Financiar: Baniisunt pe mâini bune şi te tentează să faci cumpără-turi pentru confortul casnic.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Sănătatea este unul dinatuurile lunii iulie pentru Fecioare.Dragoste: Nu sentimentele pa-

sionale contează acum cel mai mult pentru tine şipartener, ci respectul dintre voi. Financiar: Nueşti printre cei favorizaţi în privinţa banilor, deciîncearcă să fii prudent şi echilibrat în cheltuieli.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Eventualul disconfort pecare îl ai are la bază mai degrabă oindispoziţie psihică decât una fi-

zică. Dragoste: Apreciezi mai mult faptele, an-gajamentele, responsabilităţile asumate reciprocdecât vorbele dulci şi declaraţiile siropoase. Fi-nanciar: Fii cu ochii pe portofel şi nu te lăsapăcălit de promisiuni măreţe.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Nu te lăsa indus îneroare de simptomele ciudate careîţi dau târcoale, sunt alarme false.

Dragoste: Ai parte de momente deosebite alăturide persoana care te atrage, cum ar fi întâlniri tan-dre şi senzuale. Financiar: Bani ar fi, dar preapuţini pentru nevoile tale.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: De auto-controlul tăudepinde şi o stare bună de sănătate.Dragoste: O duci bine în plan sen-

timental, cu şansa de a te îndragosti din nou. Fi-nanciar: Banii sunt motivul celor mai acerbediscuţii, pentru că te lupţi pentru drepturile talecu fermitate.

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Mănânci prea multedulciuri, leneveşti prea mult, ai oatitudine care, deşi îţi face plăcere

acum, nu are efecte benefice asupra ta.Dragoste: Se resimte un oarecare dezechilibruîn cuplu. Financiar: Mâine nu va mai fi la fel,aşa că mai bine începi să mai scoţi din coş înaintede a ajunge la casă.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Cum îţi aşterni, aşadormi. Ai grijă la comportamentultău faţă de factorii care îţi pot in-

fluenţa sănătatea de acum încolo. Dragoste:Dacă e să fie cineva sacrificatul în materie deamor, se pare că tu eşti acela. Financiar: Suntbanii tăi şi faci ce vrei cu ei, dar mai ţine-i un picla saltea!

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Starea sănătăţii tale seprezintă destul de bine. Se vădrezultatele faptului că ţi-ai acordat

mai multă atenţie. Dragoste: Soarele şi Mercurîţi fac cu ochiul din casa distracţiilor şi a sexua-lităţii. Financiar: Ai grijă fiindcă pot apareapagube, risipă sau alte neplăceri.

EEPPIIGGRRAAMMEE Găluşti comunitare☺ Poetului George Filip, aflat pe căimari în lupta cu diverşi challengeri pen-tru gloria literară la Montreal: Pe Nelu, Adi şi... moş Ene Recent prin ziare... i-ai zobit!Ce se întâmplă cetăţene?Scoţi un nou gen de... poezit?

☺ Preşedintele ASRC, dl. AlexCetăţeanu, ne anunţă o concurenţă pecare o consideră deloială la Montreal: Doi gasperi prin literatură,Au pritocit un nou ... Kibuţ.Păi ca să vezi! Poftim cultură!La noi în Lac şi-au tras ei Puţ!

☺ Inginerului-scriitor Florin Oncescu,fin umorist la Montreal, care şi-a angajatcăţeluşa Sake drept porte-parole de fricacenzurii political correctness-ului: Dragă Florin, pune-o pe faţă!!! Nu-ţi fie frică de vecin!Mai dă-o-n mama ei de viaţăŞi... antropomorfism canin!

☺ Unor parveniţi tip „Gouglou”, fărăstudii dar cu tupeu, ce pretind însă a da

tonul în intelectualitate la Montreal:„E unii” ce se dau... titraţiŞi tot ce mişcă... ei ignoră.Deci, în intelectuala horă,Ei sunt de fapt... cei ignoranţi!

☺ Am revista mea Novaya Ziemlea! Saupovestea unei webzine de calitate ce riscătransformarea în blog directorial :Suburbani de Dâmboviţa!(Ne tratează el cu spor)Ce mai tura-vura-fiţa:Ăsta-i omul... din TOPOR!

☺ Debutantului liric diletant Ionuţ„Google” Caragea, care (printre alteapelative laudative auto-lansate) adaugărecent şi aluzii genitive de sânge albas-tru: Recent l-a cam trăsnit ideea C-ar fi ieşit... din Băţ Elin!Caragea-Vodă avu'...CIUMA!El azi... doar Virusul Porcin!

Epigrame estivale oferite cu stimă de ing.Daniel Constantin Manolescu, Montreal2009.

1. Dacă în acelaşi timp se dă drumul dintr-un turn înalt unui şoricel şi unui elefant, careatinge primul solul? Se ia în considerare frecarea cu aerul şi se aproximează animaleleca fiind sfere de aceeaşi densitate, dar unul cu o rază cu mult mai mare decât a celuilalt.A) Şoricelul B) Elefantul C) Ambii în acelaşi timp

2. Cineva trage cu puşca pe direcţia orizontală şi în acelaşi moment în care glonţul iesepe ţeava puştii, i se dă drumul, din repaus, unui alt glonţ, de la aceeaşi înălţime cu apuştii. Care glonţ ajunge jos primul? Se neglijează frecarea cu aerul şi curbura Pămân-tului. A) Cel tras din puşcă B) Cel din repaus C) Ambele în acelaşi timp

Ne puteţi trimite răspunsurile voastre la adresa [email protected] până pedata de 10 august 2009 inclusiv. Câştigătoarei sau câştigătorului i se va oferi un certi-ficat cadou la magazinul Canadian Tire în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX

COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut1. C, Temperatura de fierbere a apei este maimare la câmpie decât la munte. 2. B, Greutatea unui om este mai mare la soldecât într-o mină.

În urma tragerii la sorţi, câştigătoarea esteAdriana Costache.

4 8 93 7 5 6 4 8

7 36 3 5 2

5 2 8 7 63 7 6 9

8 47 5 2 6 8 4

3 5 9

CCOONNCCUURRSS Fizică distractivă

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Cremă de brânză cu fructe exotice

TimpPreparare: 20 de minute; la foc: 5minute.Valoare calorică1 porţie: 218 kcal; 916 kJ; 18g pro-teine; 22g glucide; 6g grasimi;17mg colesterol; 453mg sodiu.

Ingrediente pentru 4 porţii

4 foi de gelatină albă;400g brânză proaspătă granulată;1-2 linguri sirop de arţar sau miere;8 linguri lapte;2 vărfuri de cuţit praf de vanilie;1 lingură suc de lămâie;1/4 l suc de portocale proaspat storssau din comerţ;1 lingură unt;2-3 linguri lichior de portocale;8 portocale pitice;1 fruct carambola;12-16 frunzuliţe de mentă.

Mod de preparareEtapa I: Se pune gelatina cu aparece într-un vas mic, se înmoaie 6minute şi se stoarce.

Etapa II: Se amestecă brânza cusiropul de arţar. Se încălzeştelaptele, se dizolvă gelatina în el şi se

adaugă la brânză. Se aromatizeazăcu praful de vanilie şi sucul delămâie.

Etapa III: Se clătesc 4 forme sau 4ceşti cu apă rece, se umplu cubrânză şi se ţin 30 de minute la rece

Etapa IV: Se pun sucul de portocaleşi untul într-o cratiţă mică, se daupuţin în fiert şi se aromatizează culichiorul de portocale.

Etapa V: Se spală portocalele şicarambola, se şterg şi se taie felii.Se scufundă puţin ceştile în apăfierbinte, se răstoarnă crema debrânză în mijlocul câte unei far-furioare şi se aranjează feliile defructe alături. Se ornează cu mentăşi se servesc împreună cu siropul deportocale.

Vineri 17 iulie 2009Vineri 17 iulie 2009 ■ PAG.19PAG.191919 DIVERTISMENT

Documents

Bilunar GRATUIT Anul) Nr.)- (,iulie