IUNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE TEoLoGIE oRTooolci

TEOLOGIE DOGNIATICT\CURS DE HRISTOLOGIE

IPS prof. univ. dr. Irineu Ion pop:r

.ffffifI*:ia ?:i:';: I:;::'.::',!i;,01,!?"0" par Acrerin Rousseau er Louis Dourrereau, Sources- fln'umnee

'de Lltln- Dimonsnation cle la Pidcticarion Apostolique,6, ed. critique par L. IVl. Froiclevaux,;ffiffiffiffi"ff;?1,du cerr' paris,-isss, pp. :t-;0-{-,u##or.r" rererinse ra aceasrd cafte vor .

Introducere

Doctrina Bisericii noastre ortodoxe-s e bazeazdpe clatele-scripturii gi ale Tradiliei ginrai ales pe Regulo cle creclin\d sav sinfiolul cle creclinfd. sfhr;iJ i;;." de Lyonmirturise;te acest adevdr cdnd spune cd,: ,,.Biserirn, ,ipia,yditd.in .tntr.eaga lume, chiar Siin cele mai indepitrtctte {inttturi, n primit cle la tp"ri"ti si de la ,rriirii lor oceastdcredinfd' (ea crecle) fntr-ttnul Dumnereu,. Tatdt )ntputernic, Fcictitorul cerurui si alpdmiinturui si ar mdrii si ar tuhror lrrc,*iror cqre existit ^tnrr-unut risus Hristos, Fiur rtti Dumnezeu,.c?re s_n tnn,|1,'i{;X"'"lf#il,'r!,rr:"::;;;,uu,,in Dtthul sfqnt, core a ardtctt prin profeli voia tur olr^r"zeu, venirea, nasterea clinFecioard, piitimirea, invierea si tritloiri to ir, _ Llot, nrrrtea prin Iisus Hristrs,Domrutl nostru;

'si clespre cele "L ," ,o, fntdmpla tn ,rrurr inftu slava Tqtdlui, pentnt ,, ctuni toate lttcrurile"-cele clin certtri si cele fu:t ioi*iri'7'ui:u invie pe cei morli pentrtt cctin faya lui lisus Hri'stos, Dornnril'nostru, Dumnezeur, Mann,itorur, impdrotur, conJitrrnclorinlei ratcilui nev.dnft, "sd se plece- tot genunchiul al celor.clin crruri, de pe pdmtint s.icle sttb pdmdnt" si pentru ,n'n sd facE iuctecara-ir-nipra,,., De asemenea tot el, inDernonstra(ia propovdduirii apostotiit, aairgii;';r;';;otrct crecrin{ei nou.stre, rcrnerictziclirii si cr mdntuirii noastrn.l Dr,*nr,re-u Ticil, ,rrrrii nenitscut, nevdzut, un singurDumnezeu

';i c'reator ct toate, este cel ctintdi nr}iroi ni'rredinlei ,oartrlr.-iniri-l si pe uldoilea" cuvontul ltti Dttmnezeu, Fiul lui Dumnezeu, Iisius Hristos Domnul nostrtt, care s-u clescoperit p,oorocilor prin iconomia Tqtiilui, pr:i, ii, toate .e-q, Jdcut si Cctre, laplinirea vremii' cct sd recipittileze in sine toate itirurii,-- s-a pcut om, ndscut crin om, s_a "lilctrt t'irzttt 5i s-ct ldsit pipciit, ca sd nimiceascd moartea, sd orate vialct si sitrestabileascd comtmiunea cliitre Dumn,ezett $i

",; i;;r',rrnyn celui cle-ol treilett articol,nftirturisim uectinla in Duhul ,\Jtinr, Cr:rn

.i srrli,;li;' ;:;"rroci, I_a invdlat pe pcirinliittostri lucntrile dttmnezeiesti si I-ct cdlciuzit pe" cei clrepli pe colea clreptitlii (sJinleniei -

rt'rt)' ior la plinirea vremii s-Q oclihnit fntr-o forma niu.d peste umctnitate, ca Dumnezertstt-t innoittscd astfel pe omti de pe fasa pciniiin,lui;:;"** P

2Aqadar, Cuvdntul lui Dumnezeu, Persoana ndscuti din veci din Tatdl, a lbst infelestotdeauna ca Unul, nevdzut, Cel Ce ni Se face cunoscut intreg prin tot ceea ce El a f.icutpentru mdntuirea noastrd. Tot ceea ce existd igi are raliunea inEl gi tdra de El nirnic nu s-a ficut din cele ce stmt.3 Din acest punct de vedere, in Fiul lui Dumnezeu inomenit ni secleschide dragostea nesfdrgita gi libertatea in Dumnezeu, in care creafia ins6gi igidepdgegte starea ei de a fi supusd schimblrii.

Omul deci a fost zidit spre Hristos, cum spune Sltntul lrineu. care sublinia:',Hristos cel istoric, a fost Prototipul pe care L-a avuf Dumnezeu in minte, atunci cdnd acreat primul om- Flristos

".u otnul deplin gi desdvdrgit Care avea sd Se arate pe pdmint;

Ficitorul a vizttt de mai inainte gi I -a creat pe Adam potrivit cu acest prototii viitor.Prin urmare, Adam a fost creat dupd modelul Cuvflntului Care avea sd-gi asgme ?n tirnp,ca Hristos, firea omeneascd gi sd Se arate om desdvdrgit pe p6mdnt".a Cu alte cuvinte inHristos s-au implinit atdt omul, cAt qi cosmosul, cleoarece El este persoani in rela{ie cucelelalte Persoane Treimice, ceea ce inseamnd ci in El omenirea igi gdsegte .uf.u ,pr.comuniunea cu Dumnezeu ca qi comunitate de persoane. Numai in Ei, p-rin u.*ore, ni s-adat puterea si ieqim deplin din strdmtoarea cea mare a pdcatului gi din starea de moartevesnlca.

Logosul divin' - Rafiune personali -, ipostaziazd in Sine nattra umani, astfel c6 in

Hristos, omul fiind ftcut ,,dttpd chipul Lui Dumnezeu,"s se riclicd spre Tatdl at6t ca Fiu,cdt gi ca om, rdmAn6nd in comuniune cu noi ca om qi ca Fiu al lui bumnezeu. Dar, Fiullui Dumnezeu, ludnd firea umand, nu inceteazd" sd. fie Dumnezeu. Ca atare, ,,c&Dumnezeu, Se face strlveziu gi vidit in umanitatea Sa, iar ca om, plme o notd deapropiere maximd in calitatea Sa de Dumnezeu in raport cu noi gi cle Fiu ascultdtor inraport cu Tatdl' Unul gi Acelagi ne cheamd la rdspund.."

-u*i-4 ca Dumnezeu qi

manifestl o responsabilitate maxim[ fafd cle Tatal pentru noi... prin amdndoud El esteomul des[vdrqit, dar e omul desdvdrgit intnrcdt acelagi e gi Dr.rmne zeu,,.6

Categoric obiectul hristologiei, in sensul strict al cuvdntului, il formeazd rela{iaintre divin gi uman in Persoana Mdntuitonrlui Hristos. Disculii asupra acestei problemeteologice n-au inceput din primele momente ale Bisericii, ci abia in secolul al lV-lea.Astfel, primul gi al doilea Sinod ecumenic, preludnd mdrturisirea de credinJd de la Boteza Bisericii din Ierusalim, au stabilit cd,.pe de o parte Logosul divin este Unut - N[scut, cleo Fiin{a cu Tatdl, nlscut inainte cle veci; pe de altd parte, S-a intrupat cle la Duhul Sfdnt qidin Maria Fecioara gi S-a fbcut om. Din aceastd perspectivd congtiinla Bisericii era clard,ea adeverise cd Iisus Hristos este in acelagi timp bumnezeu gi om. Ca sa ne d[m

-ui b,;

seamd despre felul cum inlelegeau primii creqtini persoana Mdntuitorului Flristos neputem duce cu gdndul la cea mai veche mdrturisire cle credinld care este, cle buna seam6,cea transmisdde Sfhntul Apostol Pavel: ;,Iisus este Domnttl".i Conlinutui acestui crez s-adezvoltat gi aprofundat incd din perioada apostolicd. Autorii Noului Testament ilconsiderd pe Mdntuitorul Hristos vegnic, avdnd o dubl[ existen{I: ,,c1tpd trup,,d

-

,"

' Ioan l , 3'P. Nel las, ornul animel inclumnezei t , t rad. d iac. Ioan L lc i j r . , Deis is, s ib iu, 1999, p.69t^1.?::::.,,;^?]^:'^',$i

aJdcut Dumnezeu pe ont clupd chiputsitt; dupa ihiput tui Dumnezett t-afdcut; a/dcutD(trDQt :lt Je,ilete'Pr. Prof. Dr. D. Stdniloae,Teologia Dogmaticdortodoxd,vol.2, Bucuregti, 197g, p.34t Rott t . 10, 9; Fi l ip. 2, I Io KC(Tct og,pKcx,

jdupi natura omeneasc d, qi ,,crttpd dtth"e - ca Dumne zeu: ,despre Fiur Sdu, ('er ndscut crin

'sdrndn{et lui Drtt'id, clupd t,tp".l, in acest sens .,Dorn nttl desi este Duh,',Ll totugi ,.ctt ccltscingele Lui' care' prin Duhul cel vesnic. s-a aclus lui Dumneze, pe sine jertld.ldrcr cleprihand"'"t2;

"suferincl o clatd *oorrro pent* pdcatere noestre,- Et cer drepr pentru noicei nedrepri, "' omordt.fiind cu tntptil, dar viuJdcuir" iyigi,,.il ;;;;r; arata cd,,mareeste taina dreptei credinle: Dumnizeu s-a aritat tn trup, s-a tndreptat fn Duhul o fost

:i::;!.fringeri' s-a propovdcluit tntre neamuri, a fosr crezttt in lume,,ri s-c fncit[at tntrtr

Pe aceste temeiuri se va co1s1ltr1i hristologia ulterioari. primele fbrmule aleinvdfdturii creptine despre Mantuitorul Hristos te intllnim in- scrierile apostolice qi post -apostolice' Multe dintre ele con{in in germene, t otirarit. dogmatice de mai tdrziu. caatare ?nvifdtura despre Dumnez."

- o-."i ;'il;;; fi ela-borata oin u..rt" timpuri,punand in evidenfd hristologia apostolicd care aflrnia.a Hrirto, este o p..r*ra in acelagitimp Dumnezeu qi om deplin. strddania Parinfilo; ;e dorea sd arate cum aceste dou[realitdli sunt in acelagi timp deosebite gi totugi unite irrir-o singurd p..ro*a. Acest aspectsublinia preocllparea esenliald a creqtinism"riri prl*rr, care igi punea intrebarea fireascd:cum' Logosul flind Dumnezeu, devine o persoand istoricd in timp gi spa{iu qi este suprspatimilor a$a cum a.fost anunlat de atdtea "ri

pri"p-[fiiTimpurile ulterioare perioaclei apostolice'; ;;;r la iveala sisteme hristologicecare negall divinitatea lui Hristos. Acegtia pr.rsnt* o formd cle cregtinism specificevreilor' foarte influentd in epoca

"p"r,"riia,%rplga"d nagterea iin-p..ioard qiffiH:l|,|!'luPe Mdntuitoml tin o- ndscut pe cale^naiurard. candirea tor este in linii

Au existat apoi concepfii eretice care fhceau din Flristos un simplu om(qtl"oq ov0ponoq)' cdpetenia acestor rdtacili u ror, pu*l din samosata; care elaboreazdo doctrind originald, suilindnd cd Hristos este o creaturd ca oricare uiru.',ia."sta cugetadespre Hristos lucruri josnice qi nevrednice, potrivni."-inuapturii bisericegti, ca gi cum Eln-ar fi fost prin fire decdt un om obiqnuii.'Tot el ,nui- rurtinea cd Hrisios este ,,Lrnrl,,(a)'2'oq) 5i cd Logosur este ,,altur" (ol,r,gv) primul p.ouin" de pe pdm6nt, cre jos, iar ardoilea din cer'r8 Pomind de ia o""sie ralionamente Fecioara Mdria nu L-a ndscut gi nicinu putea si-L nasci pe cuvdntul lui Dumnezeu, fapt ce a dus la concluzia ca relafia dintreLogos qi lisr"rs Hristos este doar o coabitare ;r; p"ni'p"* ii;r,n ;;;, Logosul,pentru Pavel de samosa'or lu este o persoand, ousia sau ipostas, intrucdt Dumnezeu nu sepoate uni nicicum cu omul ?ntr-o formd substan{iald concieta. Deci, legdtura dintre Logos' , ,Kq,TG, nvsuftc' " Rom. l . 3" I I Cor. 3, 17" Evr. 9, 14; I petru 1,2" I Petru 3, 18'- I Tim. l , l6'' sfdnrul lustin, Diarogur cu iucretil Try'bn, xl.yil,. psB. 2, Buc., 19g0, p. r43; Eusebiu cre cezareea,Isroria Bisericeascd,III,27,.psB. 13, p. izs;F...i"iturIeronim, -giir,rt, n2, r3;Sf. Epifanie, Acrv. Haer.,2 9, 7 ;, Sf..lrineu de Lyon, A clv. H a er., I', 26, i ;iil, tt; i, ;,' ;';,' i',

"r'"' "

;; F"lil al Romei, Ref. 7,35,1; T9g1t1an, 'nr

prnrrript. Haer., 33, 5" Eusebiu d^e Cezareea, op. cit. Vll,27, Z, p. iOO,nll"ttde

Samosata' s' l4; 25;26;27,apud'H. de Riedmatten, l.es qctes clu proces cle pmtl cle samo.sata,' ' Idem, Ibic lem,SC. 5; 8; l4;25;29: 3l : 33

wqffiM@@

@

ffi

#=

llli:;l.:l-

4gi Hristos este asemtndtoare aceleia dintre Logos qi profefi, cu mici diferenfe de grad. Iar,,,lvlaria nu L-a niscut pe Cuvdntul, cici ea nu este inainte de veci; ea nu este mai vechedec6't Logosul; ceea ce ea a ndscut este un om egal cu noi. superior noua clin cauzaSf'dntuluiDuh".2o

Au rnai fost gi alli eretici pe care Eusebiu de Cezareea ii amintegte in Istoria sabisericeascd. Unii dintre acegtia au tdgdduit nahra omeneascd a lvfdntuitorului, cum ar ficloche;ii.2r Despre ei Sfdntul lustin ,pirn.u cd: ,,cretleau cd lisus Hristos n-s venit in trte,ci numai tn duh si cd afost numai o aparenld fn trup".22 in fine dupi Sfdntul Ignatie alAntiohiei acegti eretici sunt socotili p[gdni care trf,iesc ei ingigi in aparenga.23

$i pentru ci am amintit de Sffintul Ignatie, trebuie s[ subliniem faptul ci el esteacela care a apdrat invafitura Bisericii despre intruparea reali a plldntuitonrlui. Dupi elDomntrl ,,a pcitimit toate acestea ca sd ne mdntuim. tl pdtimit ctt cuJevcirat ;i a tnviat cttudeveirat. Eu tl stiu in tntp (oaprcorpopoe si tlupd tnviere,yi crecl cd este,',24 ,,(Jnii,continud SlAntul, necunoscdnclu-1, tl tiigdduiesc; dor, mai bine spus, ei stmt tiigdclri{i cleEl,- qceia sunt rnai mult avocali ui morlii clecdt ai atlevcintlui; pe ei nu i-tru convins rticiprofeliile, nici legea lui fu[oise, nici Evanghelia".2s Astt-el ci atdt scrierile, cdt qi vialamartiricl a SfAntului Ignatie mdrhuisesc credinciogia lui gi a contemporanilor sdi ininv[]itura hristologicd a Bisericii primare gi a Noului Testament privind clogmafundamentald despre un singur Hristos Dumnezeu, gi un trup qi un duh.

Categoric, Sfhntul combdtdndu-i pe eretici, a afirmat realitatea celor dou6 feluride existentd ale M6ntuitomlui Hristos. Hristos este deci ,,tm singttr cloctor frrpesc $ieluhovnicesc, ndscut Si nendscttt, Dumnezeu in trttp, fn moarte viald ac{evciratd, clin luliirictSi din Dumnezeu, mai tntdi pdtimitor Si ctpoi nepdtimitor, Iistts Hristos, Domntilnostt'lt".26 Pentru a pune in evidenli

.q-i mai mult aceste realitili, Sfhntul Ignatie fblosegteexpresii ca,,sdngele lui Dumnezeu",27 ,,suferinla Dumnezeultri meu,,;,,Drlmnezeul nostruIisus afost zdmislit de Maria, dupd rdnduiala lui Dumnezeu, clin sdmdnla lrti Davicl si clinSfdntul Duhi S-a ndscut Si a fost botezat, ca prin patima Lui sd cttrdlectscci ctpa".i8 TotIgnatie este acela care enunff, invdJitura despre comunicarea insgqirilor(uvttSoorq r8rctlpatarv) potrivit cdreia, in virtutea unitalii in persoana lui Hristos,insuqirile proprii unei firi se comunicd celeilalte firi prin intermediul ipostasului. Astfel,listrs Flristos, Mdntuitontl nostru, este cu adevdrat ,, din nectmul lui Davicl clupii trup,,,2e,,clctr Fiu al lui Dumnezeu clupd voin{a si puterea lui Dttmnezert, nitscttt cu aclevitrit ,li,Fecioara".3o

Ca qi Sfdntul Ignatie, SlAntul Policarp al Smimei anatematizeazd,pe cei care nucred in intruparea Logosr.rlui. ,,Oricine ru rndrturiseSte cit listts t[risto.s it venit in trupe'ste untihrist| cel core nu m(lrturise;te mdrturia cnrcii este tle lct clicwol. ictr cel care

'u Idem, lbident, SC. 26'' Eusebiu de Cezareea, op. cit. Vl, 12,6, p.236'- Sf. Iustin. De re. )I Sf Ignat ie al Ant iohiei , Ep. cdtre Tral ieni ,X, l , PSB. l ,p.172; Ep. cdtre Smirneni IL l , pSB, I , p. lg2-' Idem, Ep. ctitre ,Smirneni l l- l l l , l , PSB. l, p. 183-' Idem. Ibidem, p. 183-" Idem. Epistola c i i t re EfeseniVI l ,2, PSB.l , p. 159 - 160- Idem. Ib ic lem.o.157:' I. lem. lbilern, p. 163-" Rom. l , jr ' Sf. Ignatie, Epistold cdtre,smirneizi I, l , PSB. l, p. 182

':::tr::!:';;:;::;,7::,i:',';,,Y;:,:::!:te, sate si spune ci, nu-i nici inviere nici j,,decard,Asement

eideSfdnt"ri;r-,i.::i:l[]JTjgg:,:fi lHi:ir,ffi iil*::::"ilJfi:tg:ffale multor dugmani.oi ...q,i"irlJy: o"l. 4;:;*. episcopul de Lyon, risus n-aruat un trup obignuit, ci o ,ruri*ga ,.prir,iJi.\i'*,',if nrru iourp* ctin ttoua substanle

'Ji7'f!,iit'lir!f;f:;;';,::,f,,:,r; {ijii:,,,|;:; si risus, ii,t a,,nt)rgut,,i ,egati'

Flristologia sfdntului rrineu .ri. no.tr. tracriliei din Asia Nlicd qi Roma. Er;,"#:rB,,ffilll,...:"otrurarea rumii r., H.iri"r;' li,iil*,,, invafdtura despre uniratear i s u s d e il;;;,:

": : fft slffi ril5 ::i' 5 5 itm jr i: :m: _fl r{m *: ;,r$poate fbrd ca Logosur rui n**"r.,, sa devind i"r*,'i"rrr or: cu ata-re, ,o*ru clocefiror,sfhntul Irineu suJlinea t*li"";"fii omen.gti in Hristos, ardtdncr cd El este ,,*t crdevftratDurnnezeu si cu acrevcirat;;t;;; ' ;aci. ar.*irtu'ur* difbrenld intre noi pi f irea saomeneascd' - bine?nferes ?n afara cte pacat -, aceastu u, inr"rna c5 0mur n_a fost impScat;:?":T;::;:;;;':,":T:i,,,1,:i:i:{_::, 1;!ii ;,:,'t)n,p,,o ,unand ,tin piin,ece,e

trebuie .rdfie ,nirom prrn acest ,rr,rrlilrlil3rtn intreSime noud, inseamnd cd omenireasfhnt'l lrineu a susJinut otili., altele cd Logosul a r,at asupra Sa intreaga naturdumand formatd din tmp qi runJt,rr'.r fororina

"i.,?* " frazd pe .ur" o vom regasi infl,ft'fi : ""' :"fi:T: n; ;,";:ffi ""',hy#f *#S

od o., i,' a o J 0,,

", " .,e a! i e, - c e as-a frcut prin intnrparea Logos'rui aln p..iooru rvi*;#itJl',ilJ:'ii,l1:Tt-l,iii"1l,1nu din voin{d suu pofta uaruir.ur.a, li'u rort;,,i;;;ceiui unei fecioare, Maria.ulDupd cdte s-a putu vedea hristologr"

.Lri.tr". combdtu{i a*'snnpi parinfimenfiona{i este de rt':u dochetistd, i"gata ne ae inu,,iiiututea rui irristos _ Hristos cerceresc fiind invizibil' fie a" inretiii,-ur.u MdntuitoriJui'- ro.orit o creaturd ca qi noi.t Fl,,q{,::i " : :i.?n ! ;,',' i"* : f gti jTf f #i :

"h::;11,,::l :uJ ; r e a e i a,crgst ine 42 ni- ^-^^d+=creetine a2 Din aceast d cauzd, ""r"gii ;::'fi:: llitl#ll,,f",Jff,TJ,Xlilt#,n i,.:,,:i";:

-' Sf. Policarp al Smimei, Epi.rtola ccitre Filipem VII, l, pSB. t, p. 2l I,, l,Ll'y de Lyo.n, Actv in",. r,-i,"rv ' "'PY']l lq.r. tui,r"*,it7."r".""' "uer'

t 'o. I,. I9.r, tbidem. ill, 16,6,^ fdem, Ibiden, lV, 6,7-" Idem, Ibictem, V. 14" Idem, Ibic lem, U, , ,0,J V.

. t4; 14:.V,21,3;Nu rrebuie sd vedem ^

Tiii:,'^il:?,;w;,i ci,mai aegraua'ure',,nei rip," J"-t"l*il:idi!,4:f ?'7i:j:,J;ffi:iil,?:]^+o) '-- " --"")n chretienne' De I'dge apostorique a ciriliir i+srr, s;. ;, b;i iu.is, t 975, p.

ii :,lI'y fe r-yo1. gp:.:it: ,ru,22, r (etqL

6baza Stlntei Scripturi 5i a i iel i i cregtine, intrebr,ui lor lor Jespre Dunrne-zeu. om gi lume,runivers gi istorie, na$tere ;i i iaqa de clupi moarte, trup. maierie ,si li16.l: .\stf-el au apinrtrispunsuri legate de relalia dintre 'fatzil gi Logos gi relalre dintre Jir initate qi umanitate.trnite in unica Persoani a lui Hristos, Dacf, primele erezii erru conlirmtate cu clilenta:,..gutt Dumrtezeu se schirnbd in mod reol, sott tntr-un trup nerntirrtor. sLtu n-Lt su/brit nici o.schimhare.si este nurnai o nriltrcire pentru cei care-L t'titl. in tte..\t cuz in.yeltirulu-i pet)dmeni",44 a trebuit sd vinii rispunsirl care nlr r-ra deciit rinul: ..o sirtsurti per.sottnii irtdoud natttr i". Dupi aceasti clari t-rcare a aplmt o alt i intrebare: daca Dumnezeu S-aintrtrpat cu adevirat, a intrat El oare in istorie rimdndncl totodati Dumnezeu'J

E bine toate ircestea atl clus la recunoaqterea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu:rclevi"rat gi om adevirat, ca Fiu al lui Dumnezeu flcut om penrru noi. gi deci indisc'tabilaceste invi{irturi fin de ftlndamentul vielii creqtine autenrice. Aceste adevinrri suntclescoperite cle Dttmnezeu gi prezente clintotdeauna in conqtiinla creqtinilor. Era flresc cainvifitura sir fie ptrsei in disctrlie, in istorie, putrin cdte pufin, cu neincluplecare qi asprimefafi de cei care au alunecat intr-o infelegere eronati a ei, clar cle tlecare clatd Pdrinlii s-ausimlit obl igal i . ajtrtaf i t ie Duhul Sfint, sd face apel la creci infa Biserici i qi sir fbloseascifbrmtrlele simple de creclinld in locul limbajului tilozofic preten{ios gi ele mr.rlte 6rineaclecvat invifiturilor clogmatice cre;tine. Ca si ne cldm seanla cle stridania lor si nereamintim numai ci incd incepdnd cu secolul al ll-lea s-a aflrmat qi s-a pus in discu;ie qiin ref'lexie, atit divinitatea Logosulr.ri preexistent, cdt qi realitatea iltrupdrii Sale cli'Fecioara V[[ria. Or, tot cle atunci au apzirut gi primele formuldri ce exprimau unitatea inHristos, care all urmat, o perioad[ destul de lunga, pdni in secolul al IV-lea, cipcl s-adiscr.rtat raportul dintre Hristos - Logosul inomenit - qi Drlmnezeu-Tatil.

Privitd din punctul de vedere al soteriologiei, dezbaterea hristologici a pus i1evidenti universalitatea mdntuirii realizati de Logosul inomenit, invierea noastradobdnclitl prin invierea Domnului, indumnezeirea omului prin r-rnirea cu Dumnezeu.Parintii Bisericii, dupd indelungi frdmAntdri, au exprimat lSmr-rrit adeviirul cE: ,,DtunnezeuS-ct.fdcut otn, co pe onx sit-l facci Dttmnezetf' Ei cd: ,,tot ceett ce ct ltrctt El, s mcintttit,,.r\nalizAnd aceste taine ale credinfei, Parinlii au reugit sd-gi insugeascf, taina ltri Hristos, cataind a credinlei in Hristos aga cum s-a revelat, s-a fbrmr,rlat gi a crescut in timp.

O alti provocare a hristologiei primare era legatd cle intrebarea Este Firistos celistoric acelaqi ctt Hristost-rl credinlei vii Ei lucrdtoare a Bisericii? Este cunoscLrt faptul ciiin vremea de inceput a Bisericii cregtine, Mintr.ritonrl era in centrul vielii religioase qiecumenice. Cregtinii vedeau in dezvoltarea creclin{ei lor in El un proces care nLr se vasfhrgi clecdt odatd cu a doua venire a lui Flristos. Aceastd experienfd, care pllne accenthotirrit pe credin{a qi mirrturisirea lui [isus Flristos - Logosul inomenit, e;te taina luiDttmnezeu - Omul, comunicabilii in limbajul nostru ;i ?n{eleas[ cle Pirinfii Bisericii carevelafie clivind. Preocuparea lor pentru Flristos era vitali, ;i nu ingicluia nici un rdgaz; eitriiau adevinil firesc qi nefalsificat al creqtinismului.

IJn loc important in demersul dogmei hristologice il ocr-rpd perioada secoiului alpatrr:Iea. Creqtinii din zrceastd perioaild s-au interesat, inainte cle toate, de persoana ginatttrile lui Iisus I'Iristos. Orientafi spre cttvintele clin prologul Evapgheliei Sfintul'i 1oan

Paris. 1964I E evident ci lrdmdntlri n-au cleranjat prea mult viatra gi credin{a primilor cregtini; ei trAiau mai muhinvdfdtura evanghelictr decit f l losofhu. (A. Gril lmeier, op. cll., p. 55 - l4g)" Or igen, Contra CeLcum,lV, 18

7ei au pus in circulaJie.schema Logos - sarx. or. tocmai aceastd sintagmd s-a adeverit cd ascos multe contradictii 5i a ndscuido* tbrme eretice: arianismul qi apolinarismul. Arieniiau contestat divinitatea lui Hristos. iar apolinariqtii, aeptina Sa umanitur.. N., incapeindoiald cd a existat din fericire gi o hristologie Logos - sarx corect ortodoxi. Deexemplu' Sfhntul

t'T*tt i f?tl "p*a,o, al acestei cii,-iar invdfiturile sale vor rimdneactuale pdni in plin secol al v-lea' Din fbricire arianismur qi apolinarismul au dispdrut,iar ca element pozitiv, din aceasta confruntare, Biserica a subliniat realitatea sufletuh,ri in:lTff-*6

a lui Hristos qi clivinitatea Lui, care au fost ridicat" 1".;;,;icre articor deSpre deosebire de Parinlii niceeni gi slbntui .Atanasie, parinlii capadocieni se vororienta spre recunoaqterea. schemei Logos

- anthropos a unitalii interne dintre divinitate qiumanitate in Flristos' Ei vor fi .loua .eper. irto.i." importante pentm elaborarealimbajului hristologic qi a utora dintre rormula.ite aogmatice-ulterioare. o. o..rt.u qi a.lntelpretarea lor vor fi legate disputele teologice, iar Sinoadele ecumenice care au urmatclupi ei vor stabili ce anume au infeles .oi ou omis in doctrina qi in formularea lordogmaticd' cu toate cd Pirinfii capadocienii erau ,,..ni.r apropiafi ai lui origen gi aisldntului Atanasie, totuqi ei au trebuit .sa depaqeasca

-ganorea clascdlilor lor gi sf,fbrmuleze o direclie noud in spiritul teologiei rrtirtor"gi." reale a Bisericii. prin gdndirealor teologicd qi formulS.rile invilaturilor cle creclinld,-ei s-au aritat trditori a,tentici aiSfintei scripturi qi.ai vie[ii bisericeqti, l;;';i^t,tl";i in tainele f.ilozofiei, clevenindprecursorii infelegerii hristologice ciin secolere rirmdtoare.

Sfinta Treime in Teologia lconomiei

cuvintul lui Dumnezeu, mnrea tainr a iconomiei divine

Fiul lui Dttmnezeu, singurul gi vegnicul Fiu al Tatilui, a fost trimis de Tatal ceresc?n lume pentru a elibera pe^oaieni cle pdcat gi cle moarte, Astfel, cuvantul lui l)umnezeu,intrupdndu-se' s-a fxcr-rt ,,intdiul nascut intie fra1i". Fiind icoand veqnicd a .fatdlui gireflectare a lui Dumnezeu,ot El clevine profotip pentru no6 .or"-gi gdsesc prin EI drumulspre Tatdl in comuniune cu El' ca atare, ,,pe mdsurd ce omur urcd spre Tatal el urcd nunttmai in unitatea fiin^|ei sale, ci gi in prototipul Fiului gi-irr.o*uniuneac' tatat gi cuDuhul sfhnt"'46 in felul acesta, prin inomenirea Fiului, Tatdl FiulLri devine Tatdl

-' coloseni l' l5: 'lcesta este chiptil lui Dumnezett celui nevdzut, tnai inttii ndscut clecdt tocttdJdptura,,.

, , l t t to 'DStani loae' studi ictertotogint i ; ;^at icdortocloxa,aa, l t i r ropor ie io l teniei .craiova,

r99l ,p

IrunanitAgii, iar copii lui Dumnezeu intrd in via{a treimici gi in relaliile treimice ale Fiuluicu Tatil gi cu Duhul.

Teologia iconomiei (otrovoprav) este deci strdns legatd de SfAnta Treime. inacest sens omul, cuprins in vointa gi planul vegnic a lui Dumnezeu, este restaurat, izbavitde pdcat gi de moarte, prin Intruparea Cuvdntului lui Dumnezeu. r\cesta, la plinireavremii{7 qi din dragoste negriiti pentru offi,48 se pogoari din cemri gi, prin intreaga Salucrare rdscumpdrdtoare, il elibereazd pe om. E evident cd, ,,voia Vldntuitorului lisusHristos, cum spune Sfdntul Vasile cel N1are, este de a rechema pe om din cf,derea sa, Ei dea-l intoarce din instrdinarea qi neascultarea fafd de Dumnezeu in care se at'la".ae PrinLlrmare, Dumnezeu ,,a justificat aceast[ dispenstr prin har",50 pentru a reface firea umanidec[zuti qi pentru a putea ft restaura{i tofi oamenii in starea de dinainte de cddere. Dinaceastd cauzd, El a trimis pe singurul Siu Fiu in lume, din dragoste Sa mdntuitoare gi dinmilostivirea Sa de nedescris, pentnr ca ,,tirania pdcatului sd poati fi biruita qiascunzdtoarea diavolului sd poatl fl zdrobitd gi el detronat. Prin jertfa Domnului, insagiindrazneala morfii este invinsf,, pentru a ni se deschide iardgi po4ile raiului, iar blestemultrebr"ria sd dispar6, spulberdnd,_astfel, osdnda de odinioari".''

Din Sfintele Scripturi" inlelegem cd istoria mintuirii cuprinde opera prin careDumnezeu s-a fdcut om gi lucrarea prin care Dumnezeu face pe om dumnezeu dupi har.,,Ctwdntul trup s-a /dat Si a locttit printre noi",s3 adicd s-a fhcut om intr-un anumitcontext, iudaic, cale cuprinde familie, popor, teritoriu, cultur6, tradilie religioasd, in carea trf,it qi a murit. in acest sens iconomia venirii Lui la noi inseamnd ,,cA-aceia care aumurit in, Adam, trdiesc in Hristos, se innrdesc, sunt rdstignifi, biruiesc Ei invie cuHristos".54 Prin urmare, Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat cu intervenJia Duhului Sfant gi cucolaborarea fiinlei umane, intmparea Lui fiind un fapt universal, clivino-nman qi istoiico-eshatologic, care dd o noud dimensiune comuniunii vietii omului cu Dumnezeu qi alegdturii cu realitatea istoricd, creatd. Astfel taina inomenirii Cuvdntului55 este centmldinamic al teologiei qi antropologiei ortodoxe, al soteriologiei qi al spiritualitdtrii.56 Prinaceasta Hristos devine scopul qi sfArgitul tuturor fiin{elor create57, inomenirea sa

"' Galateni 4, 4 - 5: ,,lar cdnd a venit plinirea vremii, Dumnezeu, q trimis pe Fiul Sciu, ndscut din femeie,n-dscut sub Lege, ca pe cei de sub Lege sd-i rdsatmpere, ca sd dobdndim inf erecl'.ot Ioan 3, 16: ,,Cdci Dumnezeu oSa a iubit ltmea, inciit pe Fittl Sdtt Cel {Jnttl-Ndscut L-a clat ca oricinecrede in El sd nu piord, ci sd aibd viald veSnicd".ae Sf. Vasile cel Mare, Despre Dtthttl Sfdnt,15, 35. PG. 32, 128toSf. IoanFlr isostom, Omil i i tsEfeseni 1,4. PG.62, 1.5. Deasemenea, inOmil iacdtreRomanl 7, l ,spunecd:, ,mrintuireapr inhar"esteesenJiald. PG.60,44 1; Sf .Chir i l a l Alexandr ie i spunecdmdntuireaveni t idin intrupare era ,ofoarte neceserd" intpotrivn nestorienilor 1,2, PG. 76,20: ,J,tu n" ptiem mdntui rJecdtprin sdngele Si moartea lui Hristos care ne-afost datd prin iconomie,, ca sd ne tlezlege cle piicatele lrecuteprin mila lui Dumnezeu". Omilie la Romuni 3,25: ,,lte mdntuim prin Hristos a cdnti intnpare eranecesard pentru ca Dumnezeu sd ne ierte, prin sdngele Sdu, pe noi toli cei ce eredem in El, Si pentru a fireimpdcali cu Tatdl cu ajutorul morlii Sale trupe;ti, ca noi sd ne putem siildylui aldtttri de Et'. (PG, '76,t2e2)t ' Sf,. loan Hrisostom, Cdte cei ce.se smintesc, 8, PG. 52,498j2 Cuvdnful este incorporat gi prezent in cuvintele Scripturii.5 l loan l , I . ltu Sf. Grigorie de Nazianz, PG. 36, 312,316t' Sf. Ioan Damaschin, PG. 94, 984 ,,crer ; lever puorrlprov"56 Sf. Maxim Mdrturisitorul, ,,to ncrvtrov Kq,rvov Kcr,r.vorsrov, To uovov Kcr.rvov uTro rov ntrrov". pG.90, 984tt ldem, PG.90,61.

ncinstindu-se 5i sirbatorindu-se ca .-l,rrlr,'i,,r :e .t !untii, cct ziua cle nostere a utnanittilii, /iintts' dr Lt d t o ar e a c o mu nci a f n f r e g i i crecif ii... : !Deci' la plinirea

"'remii. Logcsr,-ri Jir in. Dumnezeu clesavdrgit, a venit deci pepimdnt"'s-a t^ntrupat," fbcdndu-S oir] cesarirgit qi a luat asupra Sa plindtatea f.iriinoastre' din D'hul Sfdnt 9i tle la Fecioara .\laria. ." ,*gi, singurul iubitor je omenire, si.lucreze ca lvlijlocitor intre Dumn.r.u .,i

"-,*

.,id i; "*rirrrio, insugi Dumnezeu a intrat caom' in cursul istoriei omenirii; Dumnezeul cei

'e$nic S-a amestecat in timp, pentru aputea,,readuce neamul omensc la starea dintiii...incd cle la.inceput,

ltil;;;" cu'dnrului a devenit punctur cenrral al istorieiuniversale' din acele vremuri istoria umanitigii tlind consideratd inainte Ei ilupa Hristos.Aqa cum Adam a dus cu sine in robia pa."*r,ri,-,,'"rtii qi o put."ri.i,,'nii intreaga firettman[ (datoritd unitatr i i f i r i i umane)' deienind."urol i* i i .r* pdcrtogenie trniversali alumii' tot la t-el qi cuvdntul intrupat al .loilea A.lanr i..iu gl cresivirgegte impreun'reafirii unrane cr'r frrea Divini, te*jo.,ina-o p. pri-a ,i,ii .,rrrn ce n-o luat, rnt poate./ircirndclttit".60 Fiincl insuqi

,, irrorril-ii'"rii ,riniJr,laiEl;; creat pe om qi, prin inrnrpare,clatoritd unitigii firii.trmane, l-a stin;ir gi rascump;rJ;" om.clin pdcat, clin putreziciune qiclin moarte' Astfel, clupa Sfhntul Atanasie, singLrrul, uilrrl,rt qi neschimbabitut c'vd't allui Dttmnezeu a fost, din voia Tatdlui, imbrecit .u'rir.u ,,-and trecdtoare, clezonorati deom prin pacat - pentrtt ca El sa-i dea viaia. sa o rezideasci gi s-o reinnoiasci prin ins'; islingele Siu' in acest sens ,,crecttorul

-

a refnnoi.t u*rrirro in ,Jine, recliintl omuluimuritor nertntrireu Si ctducdncltt_l in impdrciyiu C,entrilor,,.," pentnr acest lucru preasthntaTreime a pregdtit planul ei cle mdntuire in Hristos ,,incci clinainte de a ne nuste sau maiclegrubd lnainte tte afi *'eatd ltrmea';,ceea ce inseamnd cd. ,,Dumnezett creatorul _ ne-ctJlicut prin Ct.iintttl sdrt, ctmoscdnclu-ne mai bine deciit noi. EI cr onticipctt iconomiamantttirii' ctt toctte cd prin inseldcitmea sarpeltri ne-em rupt cle El, totusi ci sit rut pierintpentrtt totcleat'ma' ne-a achts in lttme mdituirea si sorv,irea, care ne-crLt fost pregdtitedinainte, ca, astfer sdpttem crin no, sci ne ricricdm si siiprimimnemurirea.,,63Agadar, ,,am trecLtt cle Ia moctrte la vialti,,iofiind.a ,,l,ogosul S-ctfdcut trup Si utrdit printre noi"' cct prin moarte(t scr sd tlistrtiga pe ,rlir, Iinea puterect mortrii,,6a qi sdne deschidd impariliilui Dumner.,, in care ne mdntuim prin singele siu.6i intr-adevir,

"porac{oxul' depdseste tnlele.gerect si cugeturea iconomiei intrupitrii, implinind adevcirotctsi mttreo taind"'66 in felul acesta iconomia.artri.ii noastre apare ca lucrare asing,*rlLri Dttmnezeu Treime, intrucdt indifbrent d; ;; o persoand a sfintei rreimiacfioneazd' intreaga Treime colaboreazd. simultan. Sfantul chiril al Alexanclriei

' " Sf . Vasi le cel Mare, pG. I l , I47i

" , l l t : r l Danraschin, op. c i t . , I I I , l , pG. 91,g84Jt' trrrgorle de Nazianz, Epi'rtola I0l ccitre cleclonius. pG,37, tgl. potrivit lui Leon;iu al Bizanfului,cuvdntul

"a reprezentat rln om complet: cu trup, suflet gi ratriune. Ar6er m6ntuirea gi purit icarea omuruipoate fi tealizatd' prin om"; Cuvdntul tl irnpotrwa tui A'vtarortocefiior, pc.g6-I, 1325. ,,Neintrupdnclu_seqt nepanicipdnd la firea noastrd' Dumnezeu n-ar f i putut participa ra mdntuirea noasrra gi nu ne-ar fr eriberat#rt:r*T:;, i Aclam..." sf. 0ririrarnr"-""a.iri, t 'mpotriva bius/bmiei rui Nestorie r, t,pG.76,2t

u' Sf. Atanasie, impotriva arienilor,l l , 65. pG. 26,2g5; t, 4g, p. I 12o' Ib id, I I , 7. pG. '26.305u" loan l , l ] : Evrei 2, 14'" I Ioan 3, 14n"

coloseni l , r i ; Sf . Ioan r ' r isosto m. omir iu u r0-a ru Romuti .pc. 60, 476 - 7

l0

subliniazd acest fapt cdnd spune:..acolo unde este Duhul, este Si Hristos Si oritmde arJi oPersoand a Sfinte.i_Treimi, toatd Treirnea este acolo; pentru cd este netlespdrlitd, Si are ounitote tleplind".67 Ca atare, cu toate cd mdntuirea omului este o lucrare a Fiului luiDumnezeu intrupat, totugi in mod simultan acfioneazi dragostea gi bundtatea Tatdiui giinterven{ia Duhului SfEnt, ..fntrucdt mdntuirea este datd de Tatdl prin Fiul in DuhiS.ftint".68

Dar, Iconomia dumnezeiascS trebui inteleasS, in primul rdnd, ca mAntuireobiectivd a Mintuitorului nostm, care a avut loc, in timp, in folosul omenirii. Ea cuprindeeliberarea completd a omului de pdcat qi de vin[, de putreziciune gi de moarte; alaturi dereintoarcerea la frumuselea care ,,ni S-a dat odinioard".6e in al cloilea rdnd, mintuireaeste subiectivd, adici insuqirea personali gi acceptarea mdntuirii obiective de fiecaruiindivid in parte, intotdeauna in contextul Bisericii. in sensul acesta, Iconomia divindcuprinde atdt Hristologia, cdt gi Soteriologia.

Fird indoiald^ existi o relaliei strdnsl ?ntre ,,iconomie" qi ,,teologie". IconomiadivindT0 in iconomia intrupirii Cuvdntului este ardtatd de Sfflntul Maxim Mdrturisitorul inAmbigua 60. Sfantul subliniazd aceastd legdturd in consens cu Sfinlii Pdrinti ca oricine sdaiba posibilitatea ca ?n cunoaEterea lui Hristos sI depSgeascd considerarea umanitdfii Saleinfeleg6ndu-l in identitatea Sa trinitarS, antecedentd iconomiei Sale. Iatd ce spune SfdntulMaxim: ,,Toate cele ce au existen{a dupd Dumnezeu nu o un tn mod simplu, ci ,,cumya".$i de aceea ntt suntfird de inceput. Ccici tot ce primeSte ra[iunea Lmui ,,cltm", deSi este,totuSi a fost cdnd nu era. De oceeo spundnd cd Dumnezeu este, nu spun cum este. $i cleaceea gi ,,este" Si ,,era" le spunem ls El tn chip simplu, nedeterminat Si absolttt. Cdciclumnezeirea e mai presus de orice cuvdnt Si de orice tnfeles. De aceeq nici spundnd cdeste, nu o facem supuniindu-l categoriei existenlei. Ciici este izvorul existenlei, clar nrtexistenla insdsi. Fiindcd e mai presus gi de tnsdsi existenla spusd Si giinclitd tn oareccrremocl. Ior clacd cele ce sttnt au existenla tn oarecare mod, dar nu simplu, precltm trebuiesa fie sub ,,unde" pentru pozilia Si marginea raliunilor naturale din ele, vor trebti cusiguranld sdfie si sub ,,ciind" pentrutnceptttul Ior,"Ttprin urmare, adaugd sffintul:,,8bine ca cel ce poate sd se ridice - cle la nmoqtin[a iconomiei din cauza cdreia a ajtmsIttmea intrtrpdrii Cttvdntului la Tatdl - la inlelegerea Slcwei celei mai inainte de afi i,irn,lumea tntrupdrii Cuv(intului la Tatdl. Cdci lumea aceqsta .s-a suit cu aclevdrat ls cenu.iimpreunci ctt Dumnezeu Si Cuvdntul, Care pentru ea S-a pogortit pe pdmiint, tmplininctrndsura cunoStin[ei accesibile oamenilor in veacul acestq, gi omul Jdcdnclu-se ctsa de multDumnezeu, pe cdt s-a Jdcut acela om. Face aceasta cel ce S-a indlsat aSa cle mttlt prinm'cuSurile clumnezeieSti pentru Dumnezen, pe cdt S-a pogordt, golincht-se ln chipneschimbat, Dttmnezeu pentru om pdnd la starea cea mai cle jos a firii nocrstre. "72

Pirintele Stdniloae, comentdnd cele spuse de SfAntul Maxim, subliniazanecesitatea trecerii cuget[rii dincolo de Iconomia intnrpdrii gi indumnezeirii realizate deHristos, spre Sfdnta Treime. ,, Ld acea,std tnaltd treaptd a cunoa$terii lui Drtmnezeu sattla umoStinla tndllimii depline a Lui nu se va ptttei tncilla cineva clacd nu-Si va ridica

'' Chiril al Alexandriei, Omilia a 8-a fmpotriva lui luliqn. pG.76,929ut loan Hrisostom, Omilia la Romani 13, 8. PG. 76, g2g'n ldem, Omilia la Russli i 1,2. PC. 50,456-o

Arhim. dr. Chesarie Cheorghescu, invdsdtura ortodoxd clespre iconomia clivind si iconomia bisericeascd,\l indstirea Dintr-un Lemn, 200 l, 455 p.-1 Sf. lvlaxim , Ambigua, 60, p. 173- Idem, Ibiclem, 149, p. 328

ffiffiw@

@

ffiffi##=

ffil.l:::::l:i*

l.l.:::l::It

il

gcindirea dincolo cle chipul lumii indumnezeite tn trttpul Cuudnarui, aflat ecum Ia Tatcil,si dincolo de inselesurile actelor icottomiei prin cari s-a tn/dptuit orrnria indumnezeire,la slava lui Dumnezeu fn sine, ot]ica tlinainie d, oiirt ridicatd lumeq la Tafil, fn starede indumnezeire. Desigur or'oria-tuarsare se oprisrl"ro Du*rrrru r,ri'in rreime, cleci sila Fiul' cdci tn Treimi este ulti,na eydilare o tnrrupiii, ca iubire suprema core a creatlumea si care a p.rodus intrtparea. pe ,te ntta porii in uceustd slavd a lui Dumnezeu secttprinde Si iubirea urdtata in inftuporea Fiurlui:... Aceastd initl{are ltt slayct !uiDumnezeu in Treirne ure loc perttru cd rtu numqi lumea s-a fndlsat lct starea cletnrlumnezeire' ci si Dttntnezeu's-a coborat la nivelul capacitd[ii cle tnclurnnezeire cromului' Dacd nu s-ttr fi coborut Dumne:eu to tr,^|," ta itorrn'rnn ,i,ii' ,t, jos ct

./iriinoqstre' ttducdndu-i puterea Lui tle tntilsare, nu ,,-o, Ji putttt riclica nici ea lct nivelultndumnezeirii ei Dacd nu ne-ar Ji inzestrctt Duntnezeu cu ra{iunea clupd chipul Rasiuniisale' scttt cu chipil scitt ca Rasiule supremd si ntt ne-ar fi dat rasiuniri creariei cct scurii'l;:,:':,',!T;';';:;;!;ft1;?::' insusi pi ninn"a

',n,a pdnii ta noi, nl, ne-am purec,coborarea Lui lL noi. $i viceversct.,, rfy

faPtul cd ne ptilem Ltrca pdnci la Et e impliccttciDeci in{elegerea cuvd'tului ca RaJir-rne suprem6, care nu e lipsita cre caracterur clesubiect qi care Se face fundament al ragiunii nouror-lou al cuvdntului nostnr, aratd cdmdntuirea noastrd se sivdrgeqte ca un dialog ,1. ,,rrrinte gi de fapte intre Dumnezeu-cuvdntul qi noi' ca o cobordre'a Lui la noi qi L o i"arr"r. a noastrd impreuni cu El, pdnila treapta Lui proprie, in sfrnta Treime. in acest ,.nr,'rpun" Sfhntur Maxim, ,, Dumnezeninnoieste cu mare pocloabd-cortttl miirturiei pe ,nri brrnezeu r-a ardtat, veserei r_crconstrtdt si Moise l-a/ixat"

'7l Prin ,,cortului *artu.i"L'itrnt descris semnifica{iile misticeale iconomiei gdnclita riguros trinitar:7, Aqadar, ,, r,itiuio tainiccT u cortului, cunoscutdprin contempla{ie' e de multe feluri. Aici ,or o ,i, ,riJrg cLtm a inleles-o inviildtontr.Deci cortttl mcirhriei este icoiomia tain.icd^ct tntrrpio;i Cuudntului, pe care Dumnezerr siTcttdl, binevoind, -a

ardtat-o,. qi Duhur s/hnt, ,intrrlrina a imprinit_o,. iar ruloise cerinretigibit, adicd Firtr Unur Ndscut at T1.rxiu1, ,rrt;;;;:; tu sine, fixdncr firea omeneascdin Sine prin unirea..ceq clttpd ipo.rtcts.,,76 il. l;;'si"ne inleles ca ,,parinlii numincltrupttl nostru "cort", au consicllrcrt cfr el e chipttl ,orrrii)i p, care Fitrl l,i Dumnezett l_a

'fixat in sine ca 'rd-l rirlice clin starea cle rttina ,nr, ,ir' ,,ricdciune in care se cy'ra siprogresa pdnd la moqrtea vesnicd' Dar sifirea noa.strd-fnneagd poate Ji nunitd un cortpe care Fiul lui Dumnezett l-ct fixctt in sine, ridicdncr aceastci Jire ttin aceeasicoruptibilitate' cdci cleveninct ipoitas :il :; d' o"iu"igurot fermitatea in bine si inDumnezeu a trfirtror mi'Tcdrilor ir. p, cle-altit parte, ,ri,put nostrtt poote incdpea tn ertocttii dumnezeirea, pentru cii are in el sufler:ui;';;;t'rr{no, crumnezeire,. cu acrevdrat,rnare este tatna fntrtpdrii ct.dnttluii ,tso

^tt rrnioi"ite si se untpre cle pocroabuclumnezeicrscd Jirea^noaytrd rrtpul nost,r e ingust, ctai in el incape sufletur cqre sepoqte umple de infinitul clttmneziirii. cdci ,r,yr7r,l nu ere hotctr fix in care Duntnezeutrebuie sd se fngusteze, ci ,se ldrgeste contintnt scrlt e cleschis infinitttlui,,/7 Din acest

' ' , lbidem, nota 410, p. 32g,.

PG., 36,60g'' Diac' Ioan L lcd ir''

.fuIystagogia Trinitatis. :::b!en:e are ,teorogiei trinitare patristice si mocrerne cu';r:{;,:;,;l::',1,!t,,{'{f{:,;;,;*,nttui p-rctrim rrdrturisitorttz, Cr";il,r"0""a, ree8, p. 358

' ' [biclem, nota 4l l, p. 329

t2

punct de vedere putem spune cd interpretarea iconomicd anticipeazi pe cea cosmicddezvoltatd de Sfdntul in

-llystagoia sa, in care spune: ,,Dar cortul e gi icoana intregiicreafii inteligibile gi sensibile, pe care Dumnezeu qi Tatal ca ivlinte (Nouq) a cugetat-o,Fiul ca Rafiune QloTog) a creat-o gi Duhul SfHnt a desdvdrgit-o. Cortul, deci, e numaiicoana lumii sensibile gi numai a omului care e din suflet gi din tmp, contemplat in sineinsugi prin rafiune gi dupd rafiunea cuveniti fiecdnria."78

Iconomia divina a Logosului are doul faze: una a pogord^rii Ei a intrupdrii, dejarealizati, iar cealalta a inallZuii, realizati numai in Fiul gi in curs de realizare in noi, ceeace adevereqte clar ci scopul inomenirii lui Dumnezeu este de fapt indumnezeirea noastrf,.Or, subliniazd Sfdntul Vlaxim, ,,dacd pentru aceea S-a ficut Fiu al Omului Si Om,Dumnezeu Cuvdntttl, Fiul lui Dumnezeu Si Tatdl, ca sd facd dumnezei Si ./i ci luiDumnezeu pe oomeni, sd credem cd vom ajunge acolo unde este qcum insuSi Hristos,ctrptil intregttlti trup,Te Care S-a fiuil pentru noi tnainte mergdtor lq Tutcil,s0 prin ceeoce este ca noi. Cdci in adunqrea tlumnezeilor, adicd a celor ce ,ye rndntuiesc, va .\toDtnnnezeu fn mijloc,8l fmpdrSind rclspti4ile fericirii cle-acolo, nentaifiintl nici o clistan[dtntre El Si cei vrednici". E evident cd, in aceastf, ordine ,,Cuvdntul lui Dumnezeu S-ctcobordt pentrtt noi tlin iconomie pgfa la cele mai de jos pdrli ale pdmiintului Ei S-uindllat mai presus de toate cenrile,ot EI care este dupd fire cu totul nemiscut, infiptuindcu anticipa(ie fn Sine ca om, dupd iconomie, cele ce vor fi, cel ce iubeSte cuno$tinla sd segdruleascd

.cu bucurie tainicd, ce minunat va fi sftrSitul Jdgciduit celor ce-L iubesc peDomnul. "o'

Fdr[ indoiald cd migcarea ascensionald, ?n Logosul inomenit, nu se opreqte laindumnezeirea firii sale umane, ci continud [a nesfdrgit, pentru cd in El avem descoperireaTatdlni, eare ,,precttm cuvdntul nostru, pornind &tpd fire clin minte, e,ste vestitontlmiScdrilor ascunse ale minfii, lafel Cuvdnrul lui Dumnezeu, Care umoa$te dupdfiinfd peTatdl - o$o cum cunoaste Cuvdnhil lu[intea care L-u ndscttt - pe care rut-L pocttecunoaste nici una dintre ftpnri./drd de El, descoperd pe Tatdl pe core L-a cunoscltt, coCel ce este crwdntul Lui dupdfire; de aceea i se z:ice ,,ingerttl mareltti Sfat" sa Acesta dinLrrmd, adici ,, marele sfat al lui Dumnezeu Si Tatdl este taina cea tdctttit Si neStiutir criconomiei, pe care tmplinind-o prin intrupare, Fiul cel unul nclscLtt a descoperit-o,Jdciindu-Se inger al marelui sfat dinainte de veci al lui Dumnezert Si Tatdl. Tot aSa Seface tnger al marelui sfat dinainte de veci al lui Dumnezeu Si Tatdl Cel ce cltnou$retnlelesul tainei Si Se tnalld fdrd de sftrSit prin faptd Si ralitme peste toote cttdt tle mttlt,pdnd ce ajunge Ia Cel ce S-a cobordt otdt cle mult."ot

Categoric, cum aratd Sfdntul Maxim, iconomia intrupirii Cuvdntului nu se referddoar la Flristos, ci are o semnificalie universald profundd. Prin uffnare, zice sfAntul:-,Cuvdntr.il lui Dumnezeu vreo pururea sdfie ndscut chtpd Duh, pentru tubirea de oameni,de cdtre cei ce vor aceasto, Si se fnce pnmc formcindu-se pe Sine in oceea clin virtulile lorSi pe atdt Se face ardtat, pe cdt Stie sd-L cuprindd cel care il primeSte nemicSordnd cu

'3 ,\[ystagogia Trinitatis, p.359

-e Coloseni l , l830 Evrei 6, 20rr Psalmi i 81, It : Efeseni 4, 9 - 10t' Capitole teologice si iconomice,l f

.lsala y, )i: Capitole teologice si iconomice,

suta a I I -a,25, 24, p. 187 - 188;

11,22 -

23, p.187

Mys tagogia Trinit atis, p. 38 I

i --';

pi:tnd or(itore(t tndrefiei Lui; ci ludntl ,irept ,ttisurti Tttilerect celor ce tloresc sd-L vudit.s6'lstlbl tnccit cltittr si Jdcdntltt-se ur,itrtr pti'rri prin ntrcrurile cle crndttitci ule celor cei#;:';:r:",url;rl';,;i"u,rllrlrDrtmtne:ett r,intdne ptrtrea nevdzut fttttror in ce prive.;tecuprincterea minrii. Misterut ,, o,ur,!:'::';:; ,:!:: i,',X'!J ii:!r,:;r;:,,il:::rf{;":;,,:,in Flristos prin nagterec sa elii Feciottrci". pnnaceasta Logosul ,,rrilcuieste. minuneprintr-o ctltd minune si uscunele pe ttna prin alta. Ccic_i Dtmtnezert e.tte purureu pentrtrsine insusi' ttupafiin\a, mind, pe'itat scosdnrlt,-r" pr-'iinn lnsusi din uscunztmecr naturiisale' pe cdt mei ctscrmsd se face dce(Lrtu prirt urdtarett sa, si iarrisi, pe attit

.fticantl peceeo ce L-a ndscttt Fecioard, pe c(it :rirnislirett .r-cr Jdcti .fdrit clezlegctre. legcitur.iifecioriei'" Misterul intmparii a reprezentat dc-ci o ,,innoire ct firilor,,; nuturtt divinri

's'tttbilti si nemiscatd stabilizdntl ncttura untuttd ptrtatc-r, prin piicctt, incoace si incolo, iarsteirua "orritdnd tqinic cci cuvtintttl clin Lege $f ir;';ri.biruie.rintlirett si ciilituzeste,tineamttrile pdgdne spre ltmtina cea n't(tre tr cuno.stitt{ei" L'gosului ini.:t,pot,,, Astfel,realizarea mlintuirii ?n Flristos vincleci natura umand coruptd prin ciclerea lui Aclam clecitre diavol"

"ccici o$o cLtm clic^"oltil.t;cirscirtl t;;;;;uirunostinlei veninur rciutcilii rui, tt'stricctt noturct cehri ce a gttstctt clin el, to[ ct,tct ,riinrrt ,a nyi,trrc trupttl stcipinului, ct ,foststricat prin purerea Drtmnezeirii clin ei ". begi in l-rristos Dumnezeu S-a fbcut om c'adevdrat'

"ntotlul in ccre s-ct -/dcttt om rtitndne ptrurect neardtat cdci S-ct Jdcut muipresus cle om". De aceea ,,marere rnister ril crttmnezrtrirri'ir,"rr:n;;:i'';r,'rr,rua riimanemister ("') pentru cii chiar si ceea ce se ctrutci rtimane cu totul oscuns,,. Ei bine, nu numaiintruparea' dar 5i zimislirea, fecioria,Maicii Domnirt,i c.erterea gi clesdvdrqirea in vdrstia Domnultti' botezul Siu, flimdnzirea., or,.".iii.,"onii*it" sale, moartea sa rimdnmistere accesibile numai credinfei. ca atare, ,,ceea ci este tncd si moi plin de tuinci estemoclul in care exis'td in mocr /iinrictr crtpa i;;r;;; ;r-;ri,p togor,t cer ce dupci Jiin{a e,steintreg tn ntod ipo.rtatic in Tqidl?'Cum

sr s-ificur si im intreg ctupd nah-tri'::;'#;f;:,::;;:::,'#!:::,';:,;:::;l:,:,lJ,ifi,,,Ji,durnnezeiascci dupd ccu'e e-Dtrmneze,, nici in ci noqsn.ci clupa care s-crfcicut om?,,.Este cttnoscut faptul ci prin

.

cdderea in picat, Adam a schimbat modLrl cleinmullire al neamului omenesc introducdna zamisjirea prin. ,,pldcere,, gi nagterea prin

"dlrrere"' Domnul insd zdmislindu-se thrd sdmdnti ii-"ar.andu-se fbri cltirerJ ,,ne tnva[iituinic ctttrt sd tncepem prin voinfd (rcara yvolttu) o sltd victfd, ce-si trqge poctte obyrsicrclin durere si necazrtri,-ctar sfariest:e in pliiceie ri,,nrurrinrcii si veselitt/tird margini. Deaceea "cel ce a biruit ctt dorttl clrtmne.-zeies'c clispozisirr rultrr,tuifalci cte trup, s-aJticutnecircumscris chictr cracci este fn tntp", ,,prinfaptrrt'ir*afi impreunii,r Dimnezeu cernecircumscris dupd

-fi""' Asceza gi contemplalia sunt mijloacele prin care ,,c{eveninrlprin clispozifie mai presus cle toste iele ce .trmt, sensibile si inteligibile,,, c6,Etigzim, chiarclacd rdmdnem inci ,,sub circuntscriere nctturalci,,, ,,necircunt,ycrierect,,tlmnnezeiuscciprin

"dorireu rui Dumnezeu crin tocttti puterect nctturii noqstre,,.s7tn aceasta ordine de idei s'bliniem faptul ca legitura clintre ,,iconontie,, qi"teologie" este sesizatd in relafia reciproci dinire cele cloua firi ale Logosr_rlui divin:Logosul cosmic' incotporat in intreaga realitate gi cievenit^intr-un fel miste*rl ultim allrinrii' qi Logosttl elivin in identitate; sa trinitard ultimd. intre aceste cloud aspecte seinstituie o miqcare circr-rlard care explicd intregul Jinrrnlr* mistic al crealiei. pe de o

36 l lytt t tg,,gia Tri t t i t t t t is,p 3gg - Jggthidem, p.

_389 - 390

l4

pafte, creatria lumii presupune o perrnanenti migcare de inrupare. de dii-eren{iere, depogorire a Logosului in multiplicitatea creaturilor; pe de alti parte, tlnalizarea acestcimigcdri presupune unillcarea- concentrarea gi simpliticarea ei u1n6.nd rniqcareaascensionald a Logosului in inalgarea Sa la Tatdl. Pentru a readuce multiplicitatea la sine,Logosul se intrupeaza in aceasta multiplicitate gi ticandu-se rizibil ajunge sensul pirnienrl ascrns al tuturor celor ce sunt.88

Privit5. din perspectiva puteri lor cereqti iconomia Fiului gi Cuvdnttr lLri luiDumnezeu se extincle gi asupra acestora, nu numai pornind de la inomenirea Sa, ci incdinainte de aceasta. Logosul divin coboari treptat nu printr-o lucrare mintuitoare de pacat(care se referd nttmai la oameni), ci printr-o lucrare prin care Se lace mai cleplin clrnoscqtca Dumnezett, de la cele mai de sus cete ingeregti pdnd la noi, fhcdnd accesibilir flecareitrepte experienfa Sa, dupd nivelul ei. Aceasti cobordre la ingeri insd nu se clatoreazd unuipacat pe care l-ar fi slvdrqit qi ei, potrivit origenismului, ci pentru a le cla posibiiitate qilor gi a-i ajuta gi pe ei sa urce gi mai sus, spre Dumnezeu.

Prin urmare, ajungdnd la noi, fiinfe purtitoare cle trupuri, Fiul lui Dumnezeu iatrupul gi sufletul nostru Ei ne comunic[ prin simboluri trr-rpegti pi prin parabole istoricecunogtinta despre Dumnezeu. Fafd de ingeri, care n-au picate, pe noi insd El a trebuit sine elibereze de patirni gi de moarte, ca astfel sd putem primi cunogtinfa Lui qi si ne ricliceapoi la fericirea infelegerii Lui qi a comuniunii strinse cu El. in sensul acesta El Seintrttpeazd, ludnd firea omeneascf,, ca prin aceasta sd faca natura umanir transparent6 prininduhovnicire gi, in ace.st sens, omul sd-L poata cunoagte pe el ca Dumnezeu, prin'frtipglDomnului, care este trupul nostru, devenit in parte transparent in cursul vielii pdmdntegtiqi deplin prin inviere.

E evident ci pogordrea h.ri Dumnezeu - Cuvdntul la frrea noastrd s-a ficurt dupa ooarecare succesiune. dar plltea sd se realizeze qi deodatd. Fiul lui Dumnezeu, prin cctrektute s-ctr.t J1tcttt,se putea, prin intrupare, lumina cleodatd atAt cetele ingereqti, cdt qi peoameni. Nu este exclus faptul cd Logosul divin, chiar de la crearea puterile ingeregti, idse fi cobordt la posibilitatea lor de infelegere, cum S-a coborAt de alt fel gi la inlelegereaomului de la crearea lumi. Din nefericire, omul cdzdnd in picat, a oprit cobordreaCuvdntului la porlile inchise ale hintei sale, gi astfel venirea Fiului s-a oprit in planLrlIumii ingeregti.

Nu putem si trecem mai departe fird si subliniem faptul cd crearea lumiiinseamnd o chenozd pentru Dumnezeu, o cobordre a Lui la nivelul tuttror treptelor eiin{elegdtoare. Prin aceast6 aplecare a lui Dumnezeu spre creatie, Dumnezeu imbialiEeazaEi tine imbrdtigatd intreaga lume creata. Totodata ea sus{ine qi intdregte tucugul etern aiingerilor 9i al oamenilor spre cnnoagterea mai deplind a lui Dumnezeu gi sprecomunicarea cr.r El. Faptul cd Dumnezeu Se face om legdncl omenirea cu El aratd cdomenirea nu mai poate cddea din Dumnezeu, iar progresul infinit in Dumnezeu clescoperiintlnitatea lui Dumnezeu, care se miqcd spre noi, rdmin0nd etern nemiqcat.e0

-fot in aceastd ordine de idei, intruparea Cuvdntului pentru oameni este pusi inlegaturd qi cu incorporarea Lui in toate lucrurile, ca in niqte semne. ,,in tiecare El e intregqi in toate cele diverse, fXrd diversificare. E intreg fira s[ Se compund cu cele .ornp,,r. qifhrd sd Se faca vdzut cu cele v6zuts. E prezent in toate prin raliunile lor ce iracliazi clin

"t tbiclem, p.378tt ioan 1,3: ,,Toate prin El s-ruJiicut; qifdrd El nimic nu s-cr/durt crin ce s-uJdcut,."o Pr. prof. D. Stiniloae, Ambigra 98, noia 317, p 247 - 245

i i

aceea$i Ralitrne Pi in toate cu'intele ce :l ,e rdreseazd prin ele aceragi cuvdnt ipostatic.Acesta e un mocl prin care ni s"-1.0. clrltrscut notd ceror din tmp. prin toate ne arrunitreptat la Sine' unindu-ne in Duh cu El. 1.,, ;i int .oiotrr, .a.i prin ele il in1.r.g"ni pe Elqi ne unim in Duh cu El dar gi int."or*hi- c5ci p.ir".i"-il inferegem pe Er gi ne unim cuEl' tot rnai rnult in bogdfia L;i ;;';.""iri si in iubirea-Lui *urtfto.r,iLilirrrtota ra{a denoi; dar ne infelegem 9i ne unitn tot mai muit pi intre noi, imbogdfindu-ne impre'nd dinacelaqi con{inut qi legindu-nt i*p..una prin i'iiere nenumirate ale depencrenfei gi iubiriireciproce 5i ale clependenlei to-'un. de Ei. o", n.,,n"i pentru ci S-a intrupat cuv'nturdttmnezeiesc in cea mai clari tbrma in Hrisros. il^pr*. vecrezr in toate rucrurire, cariil:ff if :,:':JlHtiru;,;iX*iT":ii,,*t j*l:ffi?*1.*'.ll'.,T'lo.simlincru.iAceasti lconomie a i.trtrparii nu ,. ,.i;J ,r"", r" Flristos, ci are o sem.ificafierrniversard'

"ctn'dnttil tui or,r,rtr:rtt r)ttrure(1 vrdtttr sii ./iy r-tri.rcut dupci Duh penrruitrhireet rle rtomeni tle critre

'ni.r-t-,]u,'si .se fi,e prttncformiinclu-se in ei iinvirh4ire lor.El 'se ./ace c:eIor pe care it prinrs,, pe ortit ,/e aiiitat,.pe ctit stie sd_L cuprinrri,rtemicsordncl cu pizmci ctrcitareq mtiresie^i Lui, ci r-udnct crrept ntd.gurci puterett de':':,il:,,r;':^:;,,"1;lK ;i^"J':;:,,:::;',.^;:;;,;;;' o,in,, oJJi,n*',.u 'r"o.,pi,ii Logos,rr,ri ?nse aratd pururi prin mocrr,.i i; r; ;iffi ,:,1.j' :r."Tii: J' Ifriffi,J.ir;r'ltl*itl3"'ffiG!fiT1i1ffiruj:::,:ruli[;;.#u," covdieirea tainei Lui ei nu

Fara indoiala' ?n ce priveqte rntl.Rarel Logosul pdstreazd intact misterur naqteriiSale din Fecioard' Prin aceast" ei"tiiro olpa ni"ra-o.,loi.r.u pruurea pentru Sine insuqi,,talcuieSte o minune printr-o ultti minttne^Si ascuncle pli ,,rn pr,n alta. Astfetprin oceu.stiituinti' pe tle o parte El-se 'scoate pu iiru iisusr ,n, n,{rr,*rmeu naturii ,Jctre, rt,s,cunzdnclu_se si mai murr prin nr1,::rr: sr1in, p,n ,t: ntri por:ru,'ii io, cr.utdt rcimurit pe ceecr ce L_ctndsc'ttt Fecioctrd, pe atdt zdrnistireai_,n::,::ii;;:';:fr"r;;ra kgciturii fecioriei.,,Privitd din punct de vedere al stabilitarii tirii'mane gi ar vi'dec"lrii acesreia,misternl intrupdrii a reprezent at o ,,fnnoire ct/irii'.A;.;iu.*, era necesar intrucat numainatura divind a Log.osului stabili qi nemi$cati, p*i"-,-J siabitizeze ;;; r,n""r, pr-rrtardrncoace pi incolo clin cauza pa.ututlJ., pentru^u..urif,?uvdntul

clin Lege qi prooroci"binrie sirnrirea si ccTrduzes,i ,rol*-iirite ycigtine- rpri'tri*,rct cect more (t cunostinrei,,.Totodati ?n Hristos' realizinclu-r" *antuir.I n.o,iuiui'om"n.r., este vindecatd naturatrmand coruptd prin cdcrerea r'i Adam. .,Ciici nsn ,r,^ dravorui ,or|ili in pomttrctmo',tin[ei veninul rdtttitlii ltti, zice Sfhntul vfaxim,

'

.rorrn, naturct cerui ce ct gtt.stut elin'u'i,,'.o' ctsct vrdncr sci tnfutice ,riiri-iaia,rr,rt,i, nlosr ,ir,rii, pr,, puterea Dtmnezeirii crin

"""rr,"L?tti il'r*il ff ilffit.,!|tnt"u s-a ldcut om cu adevdrat rimine plrrlrreainomeniri-ri*alr"),,rlre(t urt tnister, ),iliiiilt)""!,1!,,;;'norete mister ut ,tttmnezeie,rtrice .te aratit rrimiiie qt bhl orrr,rrl,,. Astfel, ,"f"" ".,

prt;:;r!r:rr:::i,r;:r;i:rr#i:::;fi3lLlittJ;,ff;:*V:lcii Domnul"i, .r.et...a ei desavdrsirea in vdrstd a Domnurui,accesibi le nrrmni

"" : : : : r : : r j r ."_. l i l : , , .pat imi le Sale, moartea Sa, roate r imin micrproaccesibile numai credinfei. ca sa r,,uii""i.rr"; #,illifr,,l| i?;",""i,iliffirfirJ.j;

o' I ,b, i r lem, nota 3lg, p.247_24g,ll-r'stttgugia '[riniraris. p. jgg _ 3g9

t6

,.modul tn care existd fn mod -fiingial dupd ipostas fn trttp Logosul cel ce ctupd./iinld esre

intreg tn mod ipostatic fn Tatdl este incd si mai plin tle taind. Cum anume este Acesta sitntreg Dumnezeu dupd naturd Si Om intreg dupd naturd, neJiind lipsit tntru nimic tn nicio naturd, nici tn cea dumnezeiascd dupd care e Dumnezeu, nici in a noastrd tlupd care.t-u Jdcut om, nimeni nu poate Sti".

vechiului restament despre venirea Fiului lui Dumnezeu in lume

Incd din Vechiul Testament Cuv6.ntul lui Dumnezeu qi-a fEcut sim{itfl prezen{a giIttcrarea lui personald in relafie cu oarnenii. Totoclatd, El i-a preg[tit p*ni,., venirea luimdntuitoare prin descoperirile divine, care au confirmat veniria Lui in trup, prclorociileinqirdndu-se progresiv qi desltrgindu-se din ce in ce rnai clar cu cdt tirnpul se apropia clevenirea Lui. In sensul acesta Patriarhii qi proorocii trdiau evenimente viiioare in care li secomunicau prezenla directa a persoanei Cuvdntului, degi El nu intrase inc[ in comuniunecu omul'" Astfel, Fiul lui Dumnezeu sta de vorbd cu ei gi le spunea despre faptele saleviitoare, frrd s6-qi facd simfitd calitatea sa de persoand. ,,Cuvintele legii gi ale proorocilor,fiind inainte mergdtoare venirii Lui in trup, au cdldvzit sufletele ta Hiistos;.ou D. fopiexistd o legdturd de fond intre descoperirile divine din Vechiul Testament referitoare iaFiul lui Dumnezeu gi rafiunile divine din lucruri. Logosul punea in leg6turd qi in l*minafaptele sale cu cuvintele sale aqa cllm spllne Psalmistul: ,,Certtri-le spun slctva ltiDumnezeu Si facerea mdinilor Lui o vesteste tdria. Ziua zilei spune cuvdnt, Si noctpteanoplii vesteSte Stiinld. Ntt sunt graiuri, nici cuvinte, ale cdror glasuri sd nu se audd. in totpdmiintul a ieqit vestirea lor, Si la marginile lumii cuvintele lor. in soare si-a pus locastilsitu; Si el este ca un mire ce iese din ciimara se,,.95

Tot in aceste descoperiri profetice se inscriu qi tipurile rAnduite de Cr-rv6ntul luiDttmnezeu,.pfn."orSo?t1^s-imly eeva din harul cat'e vq iraclia deplin din El tfutpdIntrupore Si Inviere".'o Sfdntul Maxim subliniaza acest fapt, ardtdni ci, ,,Dttmnezettvoincl sd trimitir celor de pe pdmdnt hantl virtttlii elumnezeieSti clin cer, pentrtt milct sctcea ccitre noi, o pregdtit simbolic cortul sftnt Si toate cele din el, care esti o rcTsfriingere,un chip si o imitare a inlelepcitmii".eT Acest lucnr dovedegte cd orice mijloc prin.uir r"fbcea sim{itd puterea divind gi se comunica prezen}a spiritgald a lui Dumnezeu era

'nsimbol transparent pentru oamenii care se apropiau de Logos, ,,preschimbiinclu-i prin

" St?ntul iVlaxim Mf,rturisitorul spunea cd ,,inainte de venirea vdzutd in trup, Cuvintul lui Dumnezeu veneain mod spiritual la patriarhi gi prooroci, pre?nchipuind tainele veniri i lui". (Capete gnostice lI,2g; Filocaliat t . p. t77)'' Idem, Ibitlem 11,29tt Ps. 18, I - 5^ Pr. Frof. Dumitm stAniloae, TDO lI, p. lB'- Sf. Nlaxirn, op. cit. l , 8.8, 89; Sf Giigorie cie Nyssa, Viala ltt i iV[oise, spune clespre cortul din VechiulTestament cd era simbol al insSgi Cortului dumnezeiesc personal, care va aduce prin intrupnr. toata putereasa in trupul omenesc, adevf,rahrl lui cort. pG.44, 381 A

17

virtu{i' tlin trup in tluh"'es in felul acesta..l'egea era untbrii a ceror viitoure, tar proorocii,preinchipuiatt hunttrile chtmnezeiesti t; duhovnices,ti -

ttin Evttnghelie,,.,)s Spreexempliticare putem spune c5, ..rrtttrta ,ktra lui Israel in pustie esie Cuvdntul lui

'r:::;::;;,;':;::r::,,'.?#'d ptrice:rea ,tu/t,trticeascd c:etor ,r-t ,,r,inanrri, deosebinctu-reDatoriti acestor ciescoperiri care prevestesc

,,lczin tt tntrupdrii cuvdntului,,, atdtrevelafia culmineazi in Logosul inomenir. dar gi intregul .or*o, ," uo i,*ino gi igi vaclescoperi bogifia lui cle sensrri in persoanu f,,i"Hrir,or. in sensur acesta toatedescoperirile Vechiului Testament au ardtat cd ,Jirea omului a

./bst constituitd pent,tomul cel nou Hristos' cd am ltnt ru(iutte pentrtr El, ca sd cunoastem.pe Llristos sidorin{d' ccr sd alergiim spre Er, intrtrcut lj it:: n;nriin,t ceror creorl,,.r0rDeci, spuneaSfdnttrl lrineu'

"Hristos iel isto,ric ufost prototipur p, ,r,r, L-ct uvttt Dumne:zett in minte,ct'irtcl u creot pe primul rtm. Hristos"rr'o,r,r,l tiptin rri clesiivcirsit, c,re uvect sti.te urutepe pdmdnt' icrr Fdcdtorul o vitzttt cle mai ittctiite si ct creat pe rrc{ctm poftivit cu acest7:rototip viitor' Prin ttrmare 'Lclttm a Jb't ,rrot ,ir$'ri ,noa"tut cuvdntultri, c,ttre uvea .sdQ'rtttne i1t timp' ca Hristos,Jirea omeneoscd si .sd.re urate om tlestiviirsit pe pdmtint,,.r02In aceastd ordine cle idei Fiul Iui Dumnezeu irro,n"nit este slujitorul Domnului,prof-e;it de prooroci gi ctreplii vechiurui restament.

Se gtie ca profe{ii, care arcdrui::: "

i"riir"t* speciald a poporului Israel, n_riupropovdduit $i n-a' a4:::ot,,lin iniliatrvd proprie. propovaduirea lor gi Iucrarea lor setirndamenteazd pe fenomenul vocaliei' ceea ce inseamni c6 inspirafia clivind conf-ereacttvintelor lor calitatea de cuvdnt ai tui Dumnezeur, ;;, in forma o...riuiia expresiei*mane' asupra cdruia s-a impri*rat pecetea autenticitdlii divine. Ei ;;'j[;;u inclarorafisd refere la Dumnezeu ade*rata apartenen{d a cuvaniului lgl, p. care il propovdchriaupoporului, tbpt consemnat, de altfei, la.inceputur "d;rii;; lor,r-,: ,,^,cuvdnttir Drmmtrui n'fo'st ccitre mine" sau "fost-a Cuvd'ntur Domnttrui r;;;; mine,,rLa. pe aceasti rinie seinscrie gi marturisirea regerui proroc David,

.o.. ufir*a cd,: ,,Duhur Do^nr",,r,i vorbesteprin mine si cuvdntur Lti e,ite pe rimba 'orrol.^'^;;

ir...n.r,, profettrr Isaia, cdndrecomandd cartea sa o numerte "cartea Domnttrtti,,, deoarece ,,gltra Domnului ctporuncit si 'suflarea Lui a ochmctt" 106 ce se cuprinde in ea. convingerea ror era ca atuncicand au inceput sd scrie, nll au ttrmat unei hotardri p..ronnre, ci au rispuns unui impulssttfletesc' ce li s-a dat de s''ts.lu7 Iniliativa qi uiri,,n.a t,o. pun in rumind pranul divinrefbritor la mdntuirea tuturor oamenilor, prin tare ," p.orlo.nd mirefia lui Iahve Stipinulpamdntului 5i al marii' cr-rvintele lor au subliniat t'aptt i .a n,, existd Dumnezeu afard cle

:,; :.f.ltT'I . c'aye11gnostic.e, rr, 2e, Fitocatia rr, p. r17 _ t7B, , . ' l , .T, tbtdem-, I ,93, Fi local ia I I . p. I62,u,

, ! j r , .e, . r , t . t00, Fi local ia I I , p. 164,., l i .I i :" lre Cabazila, Desprre vialo in Hri.stos, pG. 150, 6g0 A,,,, I yllf,f. 69, apud p. dtaniloal, rnO, p,'zO,t?'ii#lrl

Dtrrnitru Abrudan, c'estin'is',,tul si lv[ozcti.sttrul in perspectivtt clirlogului inrerreligios, NrA,, , , , f . i j ; t ; l .z 1,3: os l , l -2; tvt ih l , l ; ro i t i , l ; rona l , t ;Sof. t , t ;Zah. t , I'uu Is. 3i, t 6

'

'n t Ex. I 7, 14;34,27; Is g, l ; Ier 30, 2; Dar.r 12,4; t \vct tm 2.2

l8

Iahve Savaot pi, ca atare, toate popoarele trebuie si-L cunoasr-.f sr s.r-L cinsteasca pdna lamargini le pdmiintului. ' 'o

Pentru multele profe;ii mesianice, care au alcdtuit o eder'irat t "hiogrufie" a luiVlesia, intre profefii mari, Isaia iue un loc important. t-iind numit "er.,tiighelistu! L'echiultiTestarnent". De altfel, citrpi Cartea Psalmilor, Cartea lui Isaia esre cea rnai des citati inNoul Testament.loe Ca atare, in Cartea sa, profetul se opre;te ,le nenumarate ori asupra adoui noliuni cu rol esenlial in gdndirea lui: monoteismul gi universalismr.rl.il0

ln aceste coordonate sunt cuprinse o intreagd teologie hnstologica. Nlonoteismulproorocului subliniazd faptul cit iahve este Singurul Dumnezeu. drept urrnare el conducein mod natural la universalism, unde lahve este Domnui tuturor neamurilor.lll r\cestlucru pune in eviden{i faptul cI neamurile toate ii aparlin Domnului yi toate trebr-rie sd-[,cinsteasci, ca atare Israel ca poporul ales este chemat sd tlescopere lor mire{ia lui lahve.in acest context, Dumnezeu, piin profetul Isaia, se aclreseazi neamurilor, cu cuvintele:"ttttrtcu'celi-vir cdtre Mine ;i veti /i mdntui{i, voi cei ce locuili toctte tinuttrile cele mctifndepdrtate ale pdrnantului! Cd Eu:;unt Durnnezeu [(tre Si nu este ultul!"112 Deci,subliniind incd o datd aceasti chemare, pentru poporul sau gi pentru neamuri, el aclaugi:"io orninle la Mine, poporul A,[eu, Si voi, neomuri, Jili cu urecheq la ,l[ine, cd cle lct futineyu veni invd(irttra .Si legea lllea ro fi ltmind popoarelor".It3

La auzul acestor cuvinte, popoarele sunt determinate sd recunoarscd in DumnezeulItri Israel pe prop.ritrl lor Dumnezell,ll4 lucrare ce va f-i clesivirgitide Slujitorul Domntrlui(Ebed

,lahve). "' Aqadar, lsaia prezintd, in acest sens, patnt imne cledicate lui EberlIcthve.r16 Dintre acestea, cel mai important este cel cle la capitolul 52, 13 gi 53, 12.Elecuprind referiri despre Patima, Invierea gi invi{Itura Rdscumpdrdrii, atit de eviciente incdtIsaia pare sd fi fost prezent pe Golgota la Patimile MAntuitorului.llT

Dar, faptul cd Ebed Iahve are atit trdsituri individuale cit pi colective, audeterminat pe unii teologi s[ considere cd Ebed Iahve poate fi, in acelagi timp persocmci

r08 R. Martin Achard, Israe! et les nations. La perspective nrissionnaire de l',.)ncien Testament. CT.Neuchatel- Par is, 421 1959.p. l l'nn 89 cle citate din Isaia sunt menlionate in Noul Testamentrro lb ic lem. n. l3rrr Aceastf, i, l .e opor" atdt la Isaia cdt gi la prot'eful Ieremia cap. 3 l, 3 I

- 33

"t rs +5, 22" ' Is 51,4" ' Is 45, 14"t Is 42, | - 9;49,1 - 6; 50, 4-9;52, 13 - 53, 12"o Este adevdrat cd unii au iclentif lcat pe Ebed cu nafiunea, cu tot Israelul. plecand cle la capitolul 45 dinCartea Isaia, crit ica rationalisti protestanta afirmd cd Isaia nu este autorul intregii clt(i. Capitoh.rl in cauzdcuprinde prot'efia despre Cirus, regele Persiei. Isaia a tri i t in sec. VIII i. FIr., iar regele Cirus in sec. VI i.Hr. Crit ici i se intreabi "cum de a fost proorocit Cirus cu numele?" S-a ajuns la concluzia ca partea a II-a aca4ii Isaia (cap, 40 - 66) a fost scrisd de un alt autor, sau chiar de doi autori. Aga s-a ajuns sd se vorbeascaclespre ' 'Deuteroisaia" (cap.40-55) gi "Tritoisaia" (cap. 56 - 66). Teologul evreu lv{artin Buber crede ci aexistat o "$coali a lui Isaia", o traditie orald isainicd qi c[ ucenicii lui Isaia qi ucenicii ucenicilor lui si-autransmis invil i furi le moptenite pdn[ cAnd unul din ei le-a pus pe hdrtie gi, din moclestie, clar mai ales tl inconvingerea ci aga se cade, le-a addugat la carlea adevlrafului autor al gcoli i gi tradil iei (ct. Martin Buber,Tite Praphetic Faith, London, 1949,p.202). Prin urmare, nu e important fapful ci autorul numit in generalIsaia. rimdne pentru totdeauna anonim, degi e socotit cel mai mare profet, ci laptul cd totugi l isus gie1e^ngheliqti i i l numesc Isaia.' ' In iconografia mdndstiri i Studeniqa, din Serbia, Profetul lsaia este reprezentat la Rdstignirea Domnr-rlui,aiaruri de i\4aica Domnului, de Sfdntul Ioan Evanghelistut 9i de femeile mironosite.

l9

cdt $i Colectivitare'"t Din primele paru'ersete are capitolur 49 din Isaia, s-ar puteaconsidera ca Ebed este Israel' ; ;t urmitoarele cioui versete, Israel insuqi este cer cetrebuie adus inapoi la Dtrmnettu a. cdrre Ebed, ceea ce srrbriniaza faptur cd Ebed este opersoana 9i are o lucrarea inedita- Totodatd, ;;;;;i descrie exrinderea misiunea r,i,tT:.

tt'ota tuturor neamurilor, fiind ." o r#ina

.*. i"rineazd pe tot omur ce vine inEbed este deci Israel' dar 5i persoana care-l va reprezenta sau ir va intrtrchipa.Apoi' El aparfine lui Israel qi'este ii.rtr.o.t. oo, riri,o,.a.rui este de a-i cuprincre in sine5i ai recapittrla pe tofi oarnenii' E"io.nr ca persoand, Ebed nu este

"tt,rt a.cit Mesia, Fiullui Dumnezetr inomenit, E-l ne ptuaro fi ingeles asi[rl"..at numai in perspectiva Nor-rlui

if ffi:t,iTj,.t#f l, llr?l'l;e imnri neel" r" ;;;ana Mdntur to*rui ri sus Hri stosca crovadd o ui.,n'i fapt avem-;;:,iH,'.:''rfffil,xixT;;l*:i!1,,ti,1j;ffr*iil."Cum o; pute(t sd insiteg, ,tnra nu md yct cciliruzi cine_va?,,ne prin

,ri*or*, Vechi,l::l.ffi,,nffi:Hffi,ffi:,Jrfix1an;rui in t..,p,.4"'nli',ar un motiu ,".io, p.n,., care

Paralelismul intre Israel gi Iisus ca No,l Israer este evidenti. Israer trece prinvlarea Roqie - Iisus se boteazd in to.aan; Irr".r i;;;;te 40 de ani prin cregerr _ Iisuspetrece 40 de zile in pustie; Israel e ispitit ir G.;^-'iiJ.* o" asemenea e ispitir; Israel eclus in Egipt gi se intoart".- *.r.,r qi^i iru. r"ggjpi-pr,"intoorce; rui Israei ise da mandprin minune - Iisus inmullegte paini* pr* T]"il; p-*un.it. i ," ,to,.,_iui Israel prinMoise pe munte - Iisus i$i i;td;;eiica tot p" ,nunt-. spre deosebire de Israel, care nu

::i'"'$r:"jlJ[i # _nu.,i",. rirr, ,"rpine. iJpi,i.*"iju"rjorurui in pustiul c_.arantaniei,asumd spre a-l .".r"ti,!f

Rrimul Israel a greqii gi reludnd chemarea lui Israel, pe care irPrin urmare' tot ceea ce in Isaia se referea in mod.nedefinit, fie la Israel, fie la opersoand' ca Ebed' autorii Noului restarnent vdd ?n el pe Iizus insugi. EI este Nour Israel,care incheie Notrl Ledmdnt,rt2 patimegte gi este-de fri;;:i", dar rdscumprra pe totrir24. Eleste Slujitorul, Robul, I25 dar Igmin.ura p"',oi-i;u*"'*""*',Din aceastd ptezentare rezultd r"rn paralelism crar intre Cartea lui Isaia qi NoulTestament' din care reiese hogirr"; fizici qi rpi;il;"#'" slujitomlui Domn'rui, EbedIahve - Iisus Hristos' Iati

"u- r"?"linta o.".t paralerism:

"t Dar cdnd s-a constatat cd Ebect lahve trebuie^:1^::f:r",pelrru pdcarele artora, criticii au renunfat Iaexegeza lor ajungdnd' in cele din urmi lu si"d c.a persoantr. Gzi, anionie prdmddeard , Ciitetta probreme in(,:',:"i:;,i';,'fi:!;IahveinDetttero- r'ni'"i,,rii,,,,,ir,,"ili",i*o,t,q,,,,,rvrB,

r- 3/1e70,p.78"" Oscar Cullmann, Christ et so.n

-Temps, Neuchdtel_paris, 1947, p. 95 _ 97;;, #:",1T;ie, rhe Povver anct the tiiri",r,-i"rdon, 1e65, p. el

tt' fulc. g, 12l i ] r ' . lo, . l5: Mt. 8. r7' , " Lc. 22, 27: F i t ip 2, 7' -" Lc. 2.32

NOUL TESiAMEW

20

Va da lumind orbilor, ata surzilor, libertate captivilor, Iumind celor tlin intuneric

Is 42, 7: "Ca sd cleschizi ochii celororbi, sd scofi clin temniyd pe cei robiyi Sictin addncul inchisorii pe cei ce locuiesctntru intuneric. "Is 42, 16: "intlrepta-voi pe cei orbi pedrumuri pe care nu le cunosc, pe potecineStiute ti voi povcilui; intunericul il voipreJace fnaintea lor fn lumind pipoviirnisurile in cdmpii intinse. Acestea.sunt J-iigdduinfele Mele pe care Ie voiirnplini Si nt le voi trece cu vederea. "Is 42, 18: "Surzilor, auzili; orbilor,privi{i, vedefi!"

lvlt ll, 5: "Orbii iSi capcitd veclereu SiSchiopii umbld, leproSii se curdlesc Sisurzii aud, morlii fnviazd Si sdracilor lise hine-veste$te. "Lc l, 79 "Ca sd lumineze pe cei care,Sed tn intuneric Si in untbra tnorlii Si stitndrepte picioarele noastre pe caleupcicii. "

Va face cev& nou

Is 43; 19: "latd cd Eu fac un lucru nor.t,el dd muguri; nu-l vedeli voi oare? Croi-voi fn cleSert o cale, in loc uscat izvoarede aoii. "

2 Cor 5, 17: "Dacci este cinevq inHristos, este Jdpturti noud: cele vechi uutrecut, icttd toate s-au fdcut noi. "

Va alcdttti un popor care sd vesteascd laudele lui Dumnezeu

Is 43, 2I: "Poponil pe care l-am Jdutpentrtt fuline, ca sd Mii preasldveqscdintru laude. "

I Ptru 2,9: "Voi sunteli seminlie alect.sii,preolie impdrdteascd, neam ffint, poporagonisit de Dumnezeu, ca sd vesti[i fnlume bundtd{ile Celui ce v-ct chemat dintntuneric, Ia lttmina Sa cea minunutd".

Ebed va fi alesul Domnului

Is 44, 21: "Adu-li aminte despreocectstc4 lctcove, Israele, cit tu eqti slugatrlea! Te-ctm ficut sci-Mi ./ii i4ie slugci,IsrueIe, Eu nu te voi ttita!"

Mc l, ll: "^!i glas s-a.fdcut clin cenni:Tu eSti Fiul Meu cel iuhit, intru Tine ambinevoit. "

Dumnezeu vafi sldvit tn Ebed

Is 49, 3: "^fi fufi-a zis Mie: "Tu e$ti shgctil[ea, Isreel, fntru care Eu Ms voiprectsldvi!"

In 13, 3l: "lisus a zis: Actrm a fostpreasldvit Fiul Omului Si DumnezeLt ctfost preasliivit tntru El. "ln 17, 1: "(Iisus) ric{icdnd ochii Sdi lacer,0 zis: Pcir inte, a venit ceasul!

IPreaslcivestepe f@oreqslciveascii. "

Va aduna la un loc poporttl lui Dumnezeu

Is49,5: "Siacum@a.zidit din pdntecele maicii t\.lele ca sd_lslujesc Lui Si sd tntorc pe Iacov ccrtre ElSi sd strdng la un loc pe [srael _ cdci rtsaum Jbst Eu cinstit in ochii Dontnulu:i'SiDumnezeul ,lleu.lbst-a ptilerea ,llett. ,,

In l1,52:"girnf f iToTe lisus), ci Si ca sd adune laolaltd pe

-liii lui Durnnezeu cei imprd;tiafi.,,

va Ji lttmina neamurir.r si va ctduce mantuirea pdnd ra marginecr piimtinturuiIs-19,6:" , l f i@l.ucru este sii/ii slttga t\,fea cct sd acJuci' latoc seminliile lui lacov Si sd intorci oecei ce-au scdpat dintre ai lui Lsrael.'fevoi /ace Lumino popoarelor ca sd clncimdntttirea Mea pdnd la marginilepdmdntttlui!"

Fapte 13,47ff inoud Domnttl; "T'e_am yrr,, .rpri lttmincinectmttrilor, ca sd Jii Tu spie mdntutrepdnd la marginea pdmtlntttltti.,,Lc 2,29

- 32: "Acum slobozeSte 1te robulTdu, clupd ct:dnrul Tcitt, in pace, ccivitzurd ochii mei mdntuirea Ti, pe carecti gcitit-o tnaintea fetei ttilurorpopoarelor, Luminii spre clescoperireaneamurilor qi slavii poponilt^ti TduIsrael. "

Vaface legdmdnt cu poporul

vremeo milostivirii Te voi ascttlta Si invremea mdntuirii Te voi ajuta. Ti_am

/dcut Si Te-qm hotdrdt iegitmdnt al

Is-{9,8: "r tSaff i

poporului, ca sd osezi riinchtiald in yard,fi sd claifiecdruio moStenirile nimicite/,,

M"Y,Z+:"5@este Siingele Meu, al Legii celei noi, cctrepentru mulsi se vur.yit.',

[Si va da spatele Si obrajii spre bdtdi, scuipciri Si ocdri

am ferit-o de ruSinea scttipcirilor. ,,

Is.50, 6: "spatele l@obrajii mei spre pdlmttir.i, Si

-fcrta Mea nuVIc 14.65: "$i@scuipe Si sit-t qcopere fctla Si ia-L bamctt pumnii Si sd_I zicci; ,,prooroceStel,, $islugile il bcitecnt ctt pctlmele.,,

Yt26,67: "$i au scuipctt in obrqzul Ltt i ,bdtdndu-L cu pumnii, ictr unii if cAaec,r,

ffiw@@

@

ffi

ffiE:-

22

Se va fndlsafoarte sus

Is 52, l3: "latd cd Sluga 'V[ea vrpropdsi, Se va sui, mare Se vaface Si Se

va indlla pe culmile slavei!"

Filip 2, 9: "Pentru ctceea, Si DumnezeuL-a preatndllat (pe Iisus) Si I-a claruit Luinume, care este mai presus cle oricenume. "

Ya tdcea cdnd tl vor fntreba si chinui

Is 53, 7-8: "Chinuit afost, dar S-a sltpusSi nu $i-a cleschis gura Ss; ca un mielspre juhghiere S-a adus Si ca o oaie fiirirde glas fnaintea celor ce o tund, a$a nu$i-a deschis gura Sa. intru smerenicr Luijudecata Ltd s-o t,iclicat Si neamul Luicine tl va spune? Cd s-a luat de pepiimiint viala Lui! Pentru firddelegilepoporului Arleu afost adus spre moarte."

N-[t 26, 62-63 : " $i, scultintlu-se, or hiereul(Caiafa) I-tt zis: "Nu rdspttnzi nimic luceect ce mdrturisesc aceStia impotrivctTa? " Dar listts tiicea. "Fapte 8,32 - 33: "Iur locul clin Scripturcipe care-l citea erct acestct: "Ca un mielcare se atlrrce spre junghiere Si ca o ocieJiird de glas inaintea celui ce-o ttmcle,a$a nLt $i-a cleschis guro Sa. intrttsmerenia Lui, judecata Lui s-a riclicat S.ineamul Ltti cine-l va spune? Cd se ridicitde pe pdmdnt vialo Ltti. "

Va purta suferinfele oamenilor gi va lua durerile asupra Lui

Is 53, 4: "Dar El a luat asuprii-Siclurerile noastre Si cu suferin[ele noastreS-a impovdrat. $i noi il socoteampeclepsit, bittttt Si chinuit de Dumnezeu. "

Mt, 8, 17; "Ca sd se tmplineascci ceea ces-a splts prin Isaia proorocul, care zice;"Acestct neputinple noostre a lttctt Sibolile noastre le-a purtat. "

Prin rdnile Lui se va cla tcimdduire

Is 53, 5'. " Dctr El fusese strdpuns pentrupcicatele noastre Si zclrobit pentrufitrddelegile noastre. El a fost pedepsitpenfru mdntuirea noqstrd Si prin riinileLui noi toli ne-am vinclecot. "

I Ptnr 2, 24: 0 purtut pdcutelenoostre, tn tntpul Siiu, pe lemn, pentru cctnoi, murind fasd de pticate, sii vie(uimdreptitlii: cu a Ccind rand v-alivinclecut. "

Cei din vremea Ltti vor fi ca niste oi rdtdcite

Is 53, 6: "To1i ttmblam riitiicili ca nisteoi, fiecare pe colea noastrd, Si Dommil a/dcut sii cadd asupra Lui Jdriiclelegilenogstre ule tuturor. "

1 Ptru 2, 25: "Cdci erali ccr niste oircitiicite, clar v-ctli tntors qcum lcrPdstorul

,ri lq Pdzitorul sufletelorvoostre. "

LJ

Va lua asltpro Lui pdcatele altora

l_r ,53, 11:"Pr i@,Sluga Mea, va fndrepta pe mutit,

,rifdrddelegile lor le va ltta arirpru Sa.';

cunoscttt pdcatul, L_a Jdcut pentru noipacat, ca sd dobanciim, tntru Et,dreptatea lui Dwnnezeu.,,I Ptru 2, 24: "El a ptrtat pdcatelenoastre, tn trupul Sdu, pe lemn, pentru can.oi, murind fald cle pdcote, sii vieluimdreptitlii: cu a Cdnti runri v-alivindecoL "

2 Cor 5,21: "Cacff i

tr'aface tot ce vaface, ,,penlru mztlli"

Is5. j , t l : " . . . rn@Jdrddelegile lor le va lua' asupra Sa.

purtat /drddelegile multoro Si pentru ceii $i-a clut viata. "

Pentrtt aceasta ii voi cta pa)tea Scprintre cei mari Si ut cei pttternici vctimpdrli prada, ca rdsplatd cd $i_cr tlatstfletul Sciu spre moarte

,ri cu cei/dcdtori de rele a fost numdrit. Cd Et a

Mcl0,45:"Cff ica sd I se slujeascd, ci ca Elcci sltiectscciS i s it- S i cl e a s ufl e t tt I r cis c u ntp cir ctr e

"p e nt r Lt

mulyi. "Mc 14, 24: "gi a zis lor (lisus): ,,Acesrcreste Sdngele Meu, al Legii cele'i noi, carepentru mulli se varsd. "

Din cele expllse vedem clar cd Ebed Iahve, in ciuda rmilinfelor gi violen{elor pecare le suferd' are totuqi un chip uman qi aslrpra r";tir;i;le Bralul puternic al Domnului.cu toate acestea, deqi Iisus nu qi-a atriLuit 'tor*oi; "i.i"a"a titlur de

gu.allrr"r, totuqiconfinutul misiunii Sale corespunde ?ntnr totul celor descrise de Isaia. t*a'rp." pildd,atunci cdnd a citit textur din Isaia, in sinagoga din N;r;;, El spune despre sine:,,DuhurDomnului esle peste Mine, cd Domntil lui-a-uns ,a rinrrrrtesc sdracilor, luI-ct trimis sdvindec pe cei zdrobili cu inima, sit propovdcluiesc robilor clezrobirea si celor orbiveclerea' sii slohozesc pe cei ctpcisctli, si sii vestesc ctnul pldcttt Domnului,,.t27 AceasLi,profe{ie (scriptura aceasta) "astcizi i-n tnpriniii" i,rrr'i'i'ti voasrre,:,1;;;;;;Mdntuitorr-rl,cleclara{ie care echivaleazd'cur "Eu stmt Eiecl lahve", ,* in alte cuvinte: ,,Cel ce trebuicr'd

vind cct sci sluieascd, a venit"'l2e in alt lg.., d_u. in'o"Gi context Iisus este cleterminatcle trimigii lui Ioan.Botezdtorul sd rdspundd la ?ntrebur.u iin profetia lui Isaia: ,,Ttt estiacela care are sd vind, sau sd osteptcim pe..alntl?" Rdspunsul Mentuitorurui oie.a clar gicontrrat ltri Ioan "se-mnul cle reutioastere'.',clinrroiu oi i, in sensul .n.riurri., prin carese identificd in mod clar cu Ebed Iahve: "\v[ergefi a, ,p,nryi ltti loctn cele ce vecleli sit t ' Is .6 l . l -2t2t Lc.4, '2 l'tn Antonie Pldmddeal', Ebed

- Iahve in ruminct Nourui restament, p.2g9.291

.!.+

oltzili: Orbii fSi capiitd vederea Si Schiopii umbld, leproSii se curd(esc Si surzii ttud. morliifnvinzd Si sdracilor li se binevesteStrtt.tJU

Din cele prezentate putem constata ca profeliile lui Isaia tlespre Ebed Iahve surtconfirmate gi explicate in Noul Testament. Fiind vorba despre patimile lui ivlesia, ele aufost totdeauna subliniate, mai ales cd din punct de vedere soteriologic privesc mdntuireaqi sfin{irea oamenilor, atdt a lui Israel, cAt gi a intregului neam omenesc. Lucrareamdntuitoare face ca Mesia sE apari in cuvintele Scripturii ca o Persoani individualS gicorporativd, in acelagi timp. Hristos este deci Mintuitorul trecarui om gi Capul NouluiIsrael - ,,poporul cel nou numit cu numele Sdel". Categoric, sinteza acestei opere esteredata de Mdntuitorul in cuvintele: ,,cdci Fiul Omului n-a venit ca sd I se slujea,tcd, ci caEl sd slujeascd gi sd-;i dea sufletul rdscumpdrare pentru rnrtlli".l3lAcest mesaj a fostpreluat qi de Sfdntul Apostol Pavel, care zice: ,,circi ducdntl pe rnutyi fii Ia mdrire, I seccidea Aceluia, pentrlt Care sunt toate Siprin Care sunt toote, cct sti desdvdrSeascd prinpittintire pe lncepcitarul mdntuirii lor".'" Prin urrnare,

.,Si cel ce sJinleSte (lvlesia) Si ceice ^ se sJin[esc, dintr-Uruil sunt toli, de aceeanu,se ruSineazdsd-i rutmeuscdpe eifru1i".tJ3

Ebed lahve este Unul pentru to(i

Mdntuitorul este Alt'a gi Omega, adicd inceputul gi sfdrgitul oricirui discurshristologic, ceea ce inseamnd cd. mesianismul veterotestamentar este centralizat pepersoana divino uman[ a lui Iisus Hristos. El este Apxqyoq al mdntuirii ltrmii, al fiilor luiDumnezeu gi, totodata ApXIyoq qi Te),errorqq al credinlei noastre. in El, clrm spuneSfintul Apostol Petru, credinfa gi mintuirea sunt unite.r34 Deci, Logosul inomenit princare Tatdl a creat totul este "Ctwiintul lui Dumnezeu, purtdnd universul ca pe o lirti cureune$te intregirile flt.ndr{ile, alcdtuind o singurii lume Si o unicd rdncluiald fntmoasci Sictrrnonioctsd a ei".135 Faptului c[ El este Logosul dupd Care sau creat toate, insearnnd ciEl dimensioneazd cosmic toate qi in mod deosebit mdntuirea oamenilor, ceea ce duce laconcluzia cf, toatd crealia este indrumatd spre Hristos, pentru a fi cuprinsd in Hristos.116

' 'o Mt. l l , 5' t ' Marcu 10,45; Matei20,28r32 Evrei 2, l0l i t Evrei 2, I I'" I Petru 1,9 ,,increclinfasi cd ctobdndisi rdsplata (reAog)credinlei voastre; mdntttirea stflerelor voastre"'" S{enful Atanasie cel Mare, Cuvdnt impotriva eliniloi, PSB, vol.l5, Ed. IBMBOR., Bucuregti. 19g7, p./q

r r" Romani l l ,36. , ,PentrucdclelaEl s ipr inEls i intruEl sunttoate.ALtt isdf iemdrireainveci .Atnin"t . ;I Cor l, 5. ,,Cdci intru El v-ali fmbogdlit deplin intru toate, in tat cuvdntul Si in toatd cunoEtinla"; I Cor B,6. ,,TotuSi, pentnt noi, este un singur Dumnezeu, Tatdl, din Care sunt toate Si noi intru El,. Si un singurDomn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate Si noi prin El'; I Cor. 15, 28. ,tar cdnd toate vorfi supuse Lui,atunci Si Fiu[ insusi Se va supune Celui ce I-a,suptts Lui toate, ca Dumnezeu sdfie toate in toSi"; II Cor 5,17.

.,Deci, clacd este cineva in Hristos, este jdphrd noud; cele yechi au trecut, icttd toate s-auficril nof';Efeseni 1, l0 ,rSpre iconomia plinirii vremilor, ca toate sdfie iardsi unite in Hristo.s, cele din ceruri Si cele,le pe pdndnt - toate intru El'; Efeseni 1,22

-23 ,,$i toate le-asuptts wb picioarele Ltti Si, mai presus cleIodte, L-a dat pe El cap Bisericii, Care este tntpul Lu| plinirea Celui ce pline{te toate intru to[f'; Efesenil, 9. ,Ji sd descopdr tuturor care este iconomia tainei celei din veci asctmse in Dumnezeu, Ziditorul aroate, prin [isus Hristos"; Efeseni 3,6.,,Un Dumnezeu si Tatdl tuhror, Care este peste toote,gi rtrin toate.ri

l5

Acest punct de plecare iqi gdsegte rezonan{a in cuvintele sfingilor pirinfi ,,rlacir fisusHristos n-o asumat si n-a ct,prtni tn n ^tyy.+i

,:;{iir1rtl, u*ond, cttunci omur si *eariasunt conclamnate s.d rdmund simple creafttri.,.Bz -O.., Iisus Hristos, fiind inceputulveacului' este gi mijlocul veacurilor fiindcd El ca o,*n.r.u coboard la om iar omul esteaJutat si se inalge la Dumnezeu.Evident' Hristos este gi sfdrqitul creafiei.-deoarece totul va fi transfigurat in El la oa doua venirea a sa, cdnd va face ,"*r

"Jr.l:iil;;r;a ordine de iclei putem vorbidespre o sintezi divina ca o cuprindere t'ireascf, a cosmosului qi a firii umane,rn, inspecial, in unirea lor in Dumnezeu. Daci toate sunt unilAristos, rezurtd .' p..roonu vra"i'itorului este centrur i;,:j-;:"*Xt:Jl iril"#:,*:"Prefacerea lttmii prin El fnseamna o ,irticnre cr lumii trir o stare transJigu.atd de Duhulint r t t to| i , , ;Efeseni1 ' |0. , ,CetceS-apogordt,Ace!aesteCare,.o, ,toute sd le umple"; Filipeni 3' 21. ,,,cire va schintba t" t,tati*')'bttpur smereniei noas-tre ca sa Jie::;:;:::;';f;::";;'#';::l:;,!::::,:,1,::.t:':,:, :, ,,,, ,t,,n-i,"i,i,ne siesi ,oa,e,,;co,oseni ,, ,6 _ ,7

' omul este trup (octp) 9i suflet' Trupul este forma biologici gi aparilia concretd a omului inexrstentd. Truput nu exisra inainte de sufler *". drp; ;;il ;;;;:iare simultan ca parte constirurivd a

::i:7,"1:;;'l??"::i:3ls6u personar, n'i 'uu,i,i,n; i;;";l;,iL,ou, se disrruge: ,,rot tn,p,,t (oapaomul' barbat 9i femeie' este o unitate de nafurd: "pentrtt {iceeavct rdsa omur pe tatiil sdu si pe rnunrctsa si se va lipi de femeia sa si vor fi ctmrincloi ,n trup (rcat eoctvrat ot 6uo sr octpE oapr

,o

cure este tn Hristos, sou o exlensiune deplind a Duhtiui. ture este prin El, usupralumii... Astfel strdlucirea tle pe Tabor se vd extincle osupro lumii intregi. Lumea va.litttttttci Taborul generalizat, viola dunmezeiascd din trupul lui Hristo.s umpland lumeulntreagd".

Agadar, prin intruparea Sa, Hristos dovedegte ci Dumnezeu nu este o unitateimpersonall. Dacd "Persoano Tatcilui este iubirea in sine cdre .re ddrtie ca sei ia o altiiexisten{d de sine tn Fiul, ipostasul iubirii treimice, iar Sfdnnl Duh este cornunicareaipostaziatd, inh'e cele trei persoene",t40 in virtutea acestui adevir nattua umani esteasumati de Cuvdntul lui Dumnezeu, care S-a licut trup, S-cr intntput. rri clin iubire. Deci,Logosul divin, prin inomenirea sa, se identific5 cu umanitatea. cu Fiul Omuh.ri, cu Cel ceadrmi in Sine tot neamul lui r\darn. in acest sens Mdntuitorul avea sf, spunS: "culevtirtil,oc[evdrot zic vottd, tlucd.mt ve(i mdnca trupul Fiului Omului Si tu veli bea siingele Lui, nuveli attea vict{ii tn voi".t12 lar, in cliscursul despre piinea vielii. tot El sublinla laptul caeste piinea care s-a pogorAt din cer qi"cine mcindncii t{in piiinea uceastct viu vct.fi in veci.[ar pdinea pe core Eu o voi da pentnt victla lwnii este tnpti ,\leu".t13

Tot in aceastd ordine cle iciei, la Cina cea cle Taina. cind lisus l{ristos instituieSfhnta Taini a Euharistiei, clind ucenicilor piinea gi vinul spre irnpdrtaiqire, afirma cd Eleste prezent real, substanfial in Euharistie: "Lucrli, tr',fuinca{i, ctcesta este Tnqul ,\Ieu".traLa rdndul lor cei care apar{in lui Hristos tbrmeazd Trupul Lui, Biserica.'*t

E,ste cunoscut faptul cd evreii nu fac aceastd diferenliere, pentru ei individualul qigeneralul se intrepdtrund. z\cest fapt le dit posibilitatea sd thcb legatura intre cele doulelemente, colectivitatea Ei persoana, astfel cd in gd.ndirea semiticd unul rdspunde pentrutoJi. O majoritate se reduce progresiv pdnd la unul, iar unul iqi asumd misiunea, care, laorigine, aparfinea majorit5lii. In acest sens istoria mdntuirii se deruleazi, de la inceput lasfdrqit, dupi principiul substituirii, sub fbrma unei reduceri progresive. De la creafie, inernsamblul ei, se trece la umanitate, iar de la umanitate, [a poporul lui Israel; de la poporullsrael, laLLflo.'r-est", "o rcimclsild credincioosci"'uo, qi de la aceasta, la un singur om: Iislsclin Nazaret.laT De fapt, chiar pdcatul strimoqesc qi tnsuqirea lui de cdtre intregul neamomenesc, este o preluare a acestui mod de gdndire corporativ.'ut Tot in acest sens trebuieinleles gi episodul cu "lapul ispitsitor ", care purta cu sine in pustie pdcatele comunitdlii, atr.rturor care-gi puneau mdinile deasupra lui.

Intr-o asemenea gdndire apare gi Ebed lahve, a$a cllm e ardtatd Isaia in cap. 53,jertfit in locul celor picdtoqi gi rabdind pentru mdntuirea lor. Iat[ ce spune proorocul:

'uu Pr. Prof. Dr. Ion Bria, op. cit., p. 16

l]l l" t l-r, (o ).oyoq oap{ eTevero)' - tn.o.)J' ' t ' In. 6, 5l (4 ocrp( pou)'ua ivlt. 26, 26 QlaBne eqr6rs, rouro 6rrv ro ootrru ltou)'" Efes l, 23: "Hristos este cap Bisericii, Care este tnetil Lui (ro oopa aurou), plinirea Celrti ceplineSte toate intru tolf'.tou *RdmdEila credincioasd" este iclentiticatd fie cu ordinul profelilor, fie cu cel al preofilor VechiuluiTestamen - cf. Norman H. Snaith, Isaiah 40 - 66. A Stucty of the Teaching of the Seionc! Isaiah ancl itsconsequences, in Studies an the Seconcl Part of the Book of Isaiah, Supplements to Vehn Testunenttrm, vol.lJ . Leiden, 1967,p.196'" Oscar Culhnann, The Christologt of the New Testamenr, Nonvich, 1967, p. 55.r'* Philip Kaufman, OSB, The One ctnel the fulany; Corporate Personality, in Worship, vol. 42,9 I 1965, p.,s46; cf. Antonie PldmddealS, Cdteva problerne in legciturci m Ebed - Iahve in Deutero - [soia, p. 82

27

" Dispre{ttit era si cel din urmd tlintre ocrmeni; om crl clurerilor ;i ctmoscdtor ul st(brinlei,unul tnaintea cdruia sd-li acoperi Jhla; clisprelttit si nebdgat in seamd. El a luat asuprctSa dttrerile noastre si ctt suferinlele noastre s-a impovdrat. Noi fl socoteam pectepsit sichinuit de Dumnezeu, dar EI fusese srrdpuns pentru pdcatele noastre si zctrobit pentrtt/driidelegfle noastre. El a.Jbst pedepsit pentru miintuiria noastrd si prin rdnile ltti noi tosine-Qtn vindecat. Toli umblam rdtdciyi ca niste oi, fiecare pe calia'noastrd, si Domnul aJdcttt sd cctdd ctsupra Lui/dracletegile noastre ale tt$ttror. Chinttit ct.fost, clctr s-a suprrc sinu Si-cr tleschis gura Sa. Ca tm miel spre

.iunghiere S_a ac{us $i qa o oaie Jitrci ,t, itn,inaintea celor ce o tund, (t;o nu;i-a deschis gt,ra Sa. intru smerenia Lui juclecata Ltti ,r-ct ridicctt si neamul -Lui.

cine il va sptme? Ca S-a luctt cle pe pdmdnt viaya Lui! pentru-/drdclelegile poporului luleu a fost ,rilu, ,prc moarte. lvformdntul Ltti a fost pus ldngd ceiJdrd cle lege si cu cei Jdcdtori cle rele, tlt'tpd moartes Ltti, ctt toate cd ntt sdvarsise nici ctne(lreptote si nici fnseldciune nuJirsese in gttra Lui... $ifiinclcii $i-a tlat viala ca jertJdpentru pdcat, va vedea pe urmttsii Sdi, tsi va lungi via[a $i lucntl Domntrltti tn rn(ina Luiva propdsi' Scapal cle chinurile ntflettiui Siitt,- rr, ,leclia roclul ostenelilor Sate si clemullumire Se va sdtura. Prin suferiiSete Ltl, Dreptul, slttga Mea, va indrepta pe mul1i, sifcirddelegile lor le va lua osrtpra Sa. Pentru acecrsta ii voi-cla partecr Sa printre cei rnari sicu cei puternici va tmpdrli prada, ca rdsplatd cd $i-a dat sttflentl Stitispre moarte si cttcei Jdcdtori de rele a fost numdrat. cd Et ct pritctt /drdde-tegile mtiltira s;i pentrtt ceipciccitoSi $i-a dat viaya". t4e t J -.. -

Ebed Iahve, Mielului lui Dumnezeu cel ce ridicd pdcatele lumii, din proroculIsaia, este o realitate subliniatd qi de Sfdntul Ioan Botezdtorul. Acesta, vdzdndu-L peFlristos, fhcea referire la profefia din Isaial50 : "Iatd futietut lni Dttmnezeu, Cel ce riclicdpdcatul lumii".tslMdntuitorul este

-deci, in analogie cu jertfele din Vechiului Testament ,,mieluluipascal",ls2cel care prin sdngele Sdu u ,riant.rit p e mtilSi, adicd, pe toli carcse ,,impdrtiqesc,,

clin jertfa Sa' Sfdntul Chiril al Alexandriei, coLentand acest aspect spunea: ,,Cdci a muritca un miel pentru toli, reddnd toatd turmct de pe pdmdnt ltti Dumneze, - T,atdl, (_/nulpentru tofi, ca pe toli sci-i sttpttnci lui Dtmneznr,,: t]iul pentnt tct[i, ca pe to[i sa-i c6stige,ca tn s/drsit toli sd nu mai trciiascci lor, ci Celtti cctre a murit si a invictt pentru ei. Cdcifiindcd eram fn multe pdcate si pentru aceasta eram sltpu$i morlii si ^rtricdciunii, L-a clatTatdl pe Fittl prel de rd.scttmpdrare pentru noi, pe (Jnil pentrtt toli, pentrtt cd toate srmtln El si El e mai bun clecdt toli. A mnrit Uruil pentru toyr, ccr