Cris 2014-Alzheimer Doc

8/10/2019 Cris 2014-Alzheimer Doc

1/42

Scoala Sanitara Postliceala Christiana Slatina

Califcarea proesionalaAsistent medical generalist

LUCRARE DE DIPLOA

!OALA AL"#EIER LA $IRS%&ICIO!IEC%I$E DE I&'RI(IRE SI E%ODE

%ERAPEU%ICE

Coordonator stiintifcDr) Pir*+lesc+ Aneta

As) arc+lesc+ #ermina

A,sol*entSa*+ Cristina

-./0


2/42

PLA&UL LUCRARII

I)I&%RODUCERE

II) DA%E AC%UALE DI& LI%ERA%URA DESPECIALI%A%E DESPRE !OALA AL"#EIER

1 DE2I&I%IE 1 A&I2ES%ARI CLI&ICE1 2AC%ORI DE RISC

1 I&$ES%I'A%II1 %RA%AE&%

III)ROLUL ASIS%E&%EI EDICALE I& I&'RI(IREA

!OL&A$ILOR CU !OALA AL"#EIER

I$) PLA&UL DE I&'RI(IRE AL CA"URILOR S%UDIA%E

$) CO&CLU"II

$I)!I!LIO'RA2IE


3/42

I)I&%RODUCERE

Alzheimer-ul este o boala care afecteaza in mod serios calitatea vietii, caci

duce la un declin treptat al memoriei, al capacitatii de concentrare si de agandi, pana cand persoana in cauza nu mai poate trai neinsotita.Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise pentru

prima dat de Alois Alzheimer,psihiatrui neuropatologgerman. Denumirea deboal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german mil!raepelinn manualul su de psihiatrie ""Lehrbuch der Psychiatrie", 1#11$.Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n%&rst i a de%enit tot mai frec%ent o dat cu creterea longe%itii.

Istoric

'a 2( noiembrie1#)1, psihiatrul german Alois Alzheimere*amineaz pentruprima dat o pacient, Auguste D., n %&rst de (1 de ani, internat n +pitalulpentru Bolna%i psihici i pileptici+ din -ranfurtpentru tulburri cogniti%eprogresi%e, halucinaii, idei delirantei degradare a personalitii sociale.Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic%ag/ +Boal a uitrii+ "Krankheit desVergessens$. %oluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea

pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsieieste e*aminatcu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute

p&n atunci. 0azul este prezentat pe noiembrie1#)la a 34a 0onferin a

5sihiatrilor 6ermani din ud47est inut la 89bingeni publicat n re%ista despecialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche

Medizin" sub titluline eigenartige rkrankung der !irnrinde"+: mboln%ireparticular a scoarei creierului+$.

imptomele pot fi usor diferite de la o persoana la alta, dar semnele sunt destul declare in cele mai multe dintre cazuri.;ata la ce este bine sa fii atent/

Pierderi de memorie care iti perturba activitatile zilnice

5ierderile de memorie reprezinta cel mai des intalnit simptom al bolii Alzheimer,mai ales atunci cand nu iti mai aduci aminte informatii asimilate recent. Altesemnale pot fi uitarea datelor si a e%enimentelor importante, adresarea aceleiasiintrebari de mai multe ori si ne%oia de a


4/42

simplu uita ce au de facut. ;nter%ine si dificultatea de a lucra cu numerele, uita sa4si plateasca facturile lunare, au dificultati de concentrare si daca incep un lucru leia mult mai mult timp sa il indeplineasca decat inainte.Asta nu inseamna ca daca uiti o data sa4ti platesti factura la lumina ai Alzheimer,totusi.

Dificultati in activitati familiare

5ersoanele cu Alzheimer pot intampina dificultati in a a


5/42

Capacitatea scazuta de a judeca

Alzheimer4ul poate sa afecteze puterea de a gandi si de a lua decizii, asa ca esteposibil ca pacientii sa nu mai poata sa administreze bani, riscand sa cheltuiascasume mari pe nimicuri, lucruri pe care inainte nu le4ar fi facut. @u mai dau atentiefelului in care arata si nu se mai pastreaza curati.

A lua cate o decizie discutabila sau chiar proasta din cand in cand nu e neobisnuitla batranete, fara ca acesta sa fie un semn de boala, totusi. Diferenta o facefrec%enta.

Se izoleaza, nu mai sunt sociabili

ste normal pentru un om cu o asemenea problema sa aiba dificultati desocializare, sa se implice in mai putine acti%itati sociale, sa uite de hobb4uri, asta

pentru ca apare sentimentul de frustrare din cauza felului deficitar in care iifunctioneaza creierul.

Schimbari de personalitate

Adesea pacientii de%in confuzi, suspiciosi, deprimati, tematori si an*iosi. esupara mai usor mai ales cand sunt in afara zonei de confort.


6/42

II)DA%E AC%UALE DI& LI%ERA%URA DESPECIALI%A%E DESPRE !OALA AL"#EIER

oala Alzheimer"Mrbus Alzheimer$ este o afeciune degenerati% progresi% acreieruluicare apare mai ales la persoane de %&rst naintat, produc&nd odeteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului,cu pierderea capacitilor intelectuale ale indi%idului i a %alorii sociale a

personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeazstarea cunoscut sub numele de demen"din latin/ demens$.

!anifest"ri clinice

>anifestarea cea mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresi%.

5ierderea memorieieste de cele mai multe ori primul semn ngri


7/42

8ulburri ale dispoziiei afecti%e/ n principal depresiei an*ietate, mai rar stride euforie e*agerat.

8ulburri ale comportamentului alimentar/ reducere sau cretere e*agerat aapetitului, alimentaie nengri


8/42

unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental 'tate (aminatin"4>> "e*ist i o %ersiune n limba rom&n$, care const n ntrebri relati%simple, prin care se cerceteaz memoria, atenia, g&ndirea abstract, capacitateade denumire a obiectelor, orientarea %izuo4spaial i alte funcii cogniti%e.corul ma*imal este de ) de puncte. De


9/42

tardi%e ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua acti%it i zilnice de


10/42

e recomand suficient micare, alimentaie raional cu o cantitate ridicat delegume i fructe bogate n %itamin 0n combinaie cu administrarea unor dozeridicate de %itamin "cu efect antio*idant$, grsimi cu procenta< ridicat de acizigrai nesaturai, renunare la fumat etc.

Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide "indometacina,

ibuprofen, napro*en, aspirina$ precum i medicamentele folosite pentru scdereani%elului de colesterinseric "statine$, ar scdea riscul de apariie al boliiAlzheimer, dar nu e*ist nc studii rsp&ndite care s demonstreze n mod

peremptoriu aceste obser%aii. 8rebuie s se ia ns n consideraie i posibilitateaefectelor ad%erse ale acestor preparate medicamentoase.

5&n n prezent "2))$, doar meninereapresiunii arterialela o %aloare normaldemonstreaz 4 n urma unor studii efectuate dup criterii tiinifice stricte 4 osemnificati% scdere "p&n la ()E$ a riscului de mboln%ire "studiul I84=H$.

&ratament

Dei nu e*ist nc un tratament eficace care s %indece boala Alzheimer, o serie demiedicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazeiFn prima faz a bolii, se recomand medicamente inhibitoare al enzimeiacetilchlinesteraz#. le inhib degradarea acetilcholinei, neurotransmitor lani%elul sinapselor anumitor neuroni din creier "7ezi/ 5atogeneza$. Fn prezent sefolosesc urmtoarele preparate "n parantez numele comercial$/

)lrhidratul de *ne&ezil"Aricept$

+i%astigmina"*elon$

Galantamina"Heminl, @i%alin, Hazadne$

Dei inhibitorii acetilcholinesterazei pot diminua temporar intensitatea simptomelor,ei nu influeneaz e%oluia progresi% a bolii. Aceste preparate sunt foartecostisitoare i au o serie de efecte ad%ersenu lipsite de periclitate.

5reparate antagoniste ale @>DA*istena unei e*citoto*iciti n sistemul neuronal glutamatergic la pacienii cu

boal Alzheimer a determinat introducerea unui tratament cu antagoniti aireceptorilor neuronali la @>DA "@4metil4D4aspartat$, cum esteMemantina"A*ura,bi*a$ Hezultatele tratamentului sunt ns contradictorii
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamin%C4%83_C&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamin%C4%83_E&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Colesterolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_arterial%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Efecte_adverse&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamin%C4%83_C&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamin%C4%83_E&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Colesterolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_arterial%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Efecte_adverse&action=edit&redlink=1


11/42

=tilizarea unui %accin"imunoterapieacti%$ este preconizat pentru tratareabolna%ilor de


12/42

Boala Alzheimer a de%enit o problem central de sntate public, n special nrile industrializate, unde durata medie de %ia a crescut n mod considerabil.

oala Alzheimer progreseaza treptat, in evolutia sa distingandu-se trei stadii

Stadiul usorin care simptome precum dezorientarea in zone necunoscute,

tulburarile de memorie de scurta durata, scaderea concentrarii la ser%iciu, trecneobser%ate sau sunt puse pe seama %arstei. Acest stadiu este cel mai important

pentru punerea diagnosticului si pentru inceperea tratamentului in %edereama*imizarii succesului terapeutic.

Stadiul intermediar este cel in care bolna%ul de%ine retras social, neaga boala, apardezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limba


13/42

Indica3ia plas"rii ntr-un c"min

@u totdeauna este posibil ngri


14/42


15/42

este posibil, este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei,spre seara.

Apartinatorii trebuie consiliati si asistati corespunzator

;n cadrul familiilor, fie ca este %orba de sotJ sotie sau de copii, ingri


16/42

la ore si inter%ale clar stabilite. ;n plus, prin medicamente care influenteazasimptomatologia de urgenta, senzatia permanenta de urinare dispare, pacientuluiusurandu4i4se simtitor situatia.

0apacitatea de a controla mersul la toaleta, e*ersata de4a lungul %ietii, se pierde

succesi% abia in stadiile tarzii ale dementei. 5ractic, acest lucru este demonstratprin faptul ca bolna%ul merge la toaleta independent si din proprie initiati%a panain stadiul terminal pe baza unei rutine cu care era obisnuit dinaintea aparitiei

bolii.

i persoanele care sufera de dementa isi pastreaza multa %reme sentimentele derusine, incercand sa nege incontinenta. ;n cazul in care persoanei i se atrageatentia asupra acestui fapt, reactiile agresi%e nu sunt rare. ;n cazul in care pe

parcursul e%olutiei maladiei apare o nesiguranta din partea pacientului, care ducela o incapacitate de a controla urinarea si defecatia, de%ine indispensabilautilizarea de produse igienice specifice, de unica folosinta.

5rodusul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta,utilizarea lui oferind numeroase a%anta


17/42

Am studiat # cazuri din care am selectat pentru lucrare cazuri pe care le4amconsiderat mai rele%ante.Din dialogul purtat cu bolna%ii si din datele luate dinfoile de obser%atie ale acestora au reiesit urmatoarele aspecteK

Cazul clinic nr. 0

@umeKC 5renumeKP.8alieK13(cmData nasteriiK1).11.1#(DomiciliulKlatina:cupatieKcroitorData internariiK11.).2)1Diagnostic la internareKoala Alzheimer in evolutieData e*ternariiK2.).2)1Diagnostic la e*ternareKoala Alzheimer in evolutie

@r. zile spitalizareK1

A.Comunicarea

5entru a putea concepe 5lanul de nursing, pentru ingri


18/42

#%amenul Clinic1pierderea capacitatii de a efectua unele acti%itati, %orbiredificila, dezorientare temporo4spatiala, tulburari de


19/42

4 combaterea semnelor si simptomelor patologice , pe care le prezintaK

4 asigurarea conditiilor igienico4sanitare si de mediu fizic si uman , care sa4ipermita refacerea fizica si psihica.

4 asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medicK

4 educarea sanitara pri%ind modul de comportare in spital si dupa e*ternare

4 asigurarea unei diete normocalorice cu e%itarea alcoolului, lipidelor,

4 indepartarea obstacolelor din calea pacientului pentru a e%ita caderile.

4 insotirea pacientului atunci cind pleaca la plimbare pentru a e%ita ratacirea.

Plan+l de ingri4ire in &+rsing D+pa concept+l $irginiei #enderson

Data100.78.9708


20/42

Problema1 1pierderea capacitatii de a efectua unele acti%itati, %orbire dificila,dezorientare temporo4spatiala, tulburari de


21/42

PLA& DE &URSI&' CA" CLI&IC &R)I

DA&A P'23#!ADIA:(2S&IC D#

I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


22/42

DA&AP'23#!A

DIA:(2S&IC D#I(:'I;I'#

2I#C&I+#I('+#(&II

A6&2(2!#


23/42


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


24/42


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


25/42

Cazul clinic nr. 9

@umeKP 5renumeKl.8alieK13(cm

Data nasteriiK1).11.1#?(DomiciliulKlatina:cupatieKcroitorData internariiK1.)?.2)1Diagnostic la internareKoala Alzheimer in evolutie 5&A esentiala stadiul I


26/42

#%amenul Clinic1pierderea orientarii, pierderea capacitatii de a efectua diferiteacti%itati,memorie incetinita,tulburari de


27/42

Planul de ingrijire in (ursing Dupa conceptul +irginiei 5enderson

Data10.7=.9708

Problema1 1pierderea orientarii, pierderea capacitatii de a efectua diferiteacti%itati,memorie incetinita,tulburari de


28/42

PLA& DE &URSI&' CA" CLI&IC &R)II


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


29/42

DA&AP'23#!A


2I#C&I+#I('+#(&II

A6&2(2!#


30/42

DA&A P'23#!ADIA:(2S&IC D#I(:'I;I'#

2I#C&I+#I('+#(&IIA6&2(2!#


31/42


I(:'I;I'#2I#CI+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


32/42

Cazul clinic nr. 8

@umeKA 5renumeK$.8alieK1((cmData nasteriiK1.)#.1#DomiciliulKlatina:cupatieKcroitorData internariiK2.).2)1Diagnostic la internareKoala Alzheimer in evolutie. Cardiopatie ischemica.Data e*ternariiK1(.).2)1Diagnostic la e*ternareKoala Alzheimer in evolutie. Cardiopatie ischemica.

@r. zile spitalizareK1

A.Comunicarea

5entru a putea concepe 5lanul de nursing, pentru ingri


33/42

#%amenul Clinic1pierdere temporara a memoriei,dezorientare temporo4spatiala,tulburari de %orbire,scaderea apetitului, dificultati de deplasare,tulburaride somn, stare generala alterata

4 8A41?)J)mmGg, puls4) bataiJmin,13 respiratiiJmin.

.Aprecierea

5e baza datelor culese de la bolna%, a e*amenului clinic si obiecti% efectuat demedic si din obser%atiile personale am a


34/42

Dupa conceptul +irginiei 5enderson

Data19.7?.9708

Problema1pierdere temporara a memoriei,dezorientare temporo4spatialatulburari de %orbire,scaderea apetitului, mers dificil,disfagie,dizartrie,stare

generala alterata,agitatie,incontinenta de urina.!anifestari de dependenta1

4pierdere temporara a memoriei4 dezorientare temporo4spatiala4 dificultati de deplasare

4 pierdere de memorie 4 incontinenta de urina

4 tulburari de somnSurse de dificultate1potential de complicatii"pierderea memoriei$.

Diagnostic12A3A A345#I!#' I( #+236&I#.CA'DI2PA&I# ISC5#!ICA

2biective14 stoparea procesului degenerati% care duce la pierderea ire%ersibila a

memoriei.4 asigurarea unui microclimat corespunzator.4 asigurarea lenentinerea pacientului intr4o poztie confortabila.4 ducatie sanitara a bolna%ului pentru efectuarea analizelor de laborator si

alte e*aminari paraclinice.Interventii delegate1

4 asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic pe parcursulinternarii.

4 dieta normocalorica, hipolipemianta. #valuarea

Bolna% autonom , partial dependent pri%ind ne%oia de a respira si de a a%ea ocirculatie adec%ata , a bea , a minca, a se odihni si a dormi , a se misca si a4simentine buna postura,a se imbraca si dezbraca , a e%ita pericolele, a mentinetegumentele curate.


35/42

PLA& DE &URSI&' CA" CLI&IC &R)III


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


36/42

DA&AP'23#!A


2I#C&I+#I('+#(&II

A6&2(2!#


37/42


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


38/42


I(:'I;I'#2I#C&I+#

I('+#(&IIA6&2(2!#


39/42

$)CO&CLU"II

Alzheimer este afecLiunea care degradeaz progresi% funcLiile creierului Mi care,contrar credinLei c afecteaz btr&nii, primele modificri apar n


40/42

reprezint singura cauz de deces n =A care nu poate fi pre%enit, %indecatsau ncetinit, spun cei de la AsociaLia Alzheimer.

>. (u este Alzheimer dac" bolnavul Bi aminteBte cte ceva

0hiar dac Alzheimerul afecteaz memoria bolna%ilor, cei care sufer deaceast afecLiune Mi pot aminti anumite lucruri. Fn stadiul incipient, amintirile%echi nu par a fi afectate, dar pacienLii pot uita e*perienLele trite recent. =neori,oamenii ce sufer de aceast boal pot a%ea zile n care simt c starea lor s4ambuntLit, dar acest lucru este de scurt durat.

Din pacate, soseste o %reme cand persoana ce sufera de Azheimer are ne%oie deingri


41/42

il punem pe bolna% sa faca di%erse acti%itati uzuale/ este foarte important cael sa fie mereu preocupat.

Atunci cand inceteaza sa mai umble sau sa se miste din propria initiati%a ene%oie de cine%a pentru ai duce de la pat la fotoliu, la masa sau la toaleta.

5uneti o ba%etica la gatul pacientului sau un prosop pe ghenuchiK pe timpulmesei % %a fi mult mai comod sa strangeti resturile si firimiturile pe careacesta le face.

@u certati pacientul daca ii cade mancare pe


42/42

$I)!I!LIO'RA2IE

0.Arseni C., 2prescu I. (eurotraumatologie . #d. Didactica si

Pedagogica, 00, ucuresti.

9.A. 5ufschmidt, C. 5. 3ucEing (eurologie integral" de la simptom latratament. #d. Polirom, ucureBti 9779

8.Carol !ozesFCartea asistentului medical )&ehnica ingrijiriibolnavului*. #ditia a +II-a - #ditura !edicala) 977* !oraru3etitia,Ivan !ariuca,Spataru 'u%andra,Chiru $lorian, StoianoviciSerban-F azele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si

bolnavG- (ursing 9777, ed. 6niversul ucuresti

=.C. Popa- (eurologie- #ditura medicala nationala-0

>. Dr. Ion Stroescu / 'ecuperarea functionala in practica reumatologica,#d. !edicala, ucuresti, 0@1

?. 3ucretia &itirca -&ehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentimedicali / vol II ) :hid de nursing*

- editura +iata !edicala 'omaneasca) 977?*

@. 3ucretia &itirca-:hid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiricorespunzatoare nevoilor fundamentale /vol. I*

- editura +iata !edicala 'omaneasca) 977?*

. 3ucretia &itirca -Dictionar de termeni pentru asistenti medicali- editura +iata !edicala 'omaneasca) 977*

.+irginia Ion (eurologie clinic". #d. A33, ucureBti 9779
http://www.buybooks.ro/carol-mozes.cgihttp://www.buybooks.ro/medicala.ed.cgihttp://www.buybooks.ro/carol-mozes.cgihttp://www.buybooks.ro/medicala.ed.cgi

Documents

Cris 2014-Alzheimer Doc