EVOLUŢII ALE REGLEMENTĂRILOR UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIULUI MANAGEMENTULUI RISCULUI

ELEMENTE PRINCIPALE

Cristian Duţescu

A. CADRUL LEGAL:

• Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate transpusă prin OUG nr. 90/2008

• Regulamentul UE nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții-implementarea Basel III

• Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții transpusă prin OUG nr. 113/2013, Regulamentul BNR nr. 5/2013, Regulamentul ASF nr.3/2014

• MiFID II (în curs de adoptare)

B. ORIENTĂRI ALE LEGISLAŢIEI UNIUNII EUROPENE

1. Stabilirea unui rol determinat al consiliului de administraţie (supraveghere)

1.1. Rolul Comitetului de audit, organism a cărui constituire este obligatorie la entităţile de interes public

• OUG nr.90/2008, Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului

• Comitetul de audit, printre altele:

(a) monitorizează procesul de raportare financiară;

(b) monitorizează eficacitatea sistemelor de control intern, de audit intern, după caz, și de management al riscurilor din cadrul societății comerciale;

(c) monitorizează auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate;

(d) verifică și monitorizează independența auditorului legal sau a firmei de audit și, în special, prestarea de servicii suplimentare entității auditate.

(e) Recomandă consiliului de administraţie auditorul financiar în entităţile e interes public

1.2. Rolul organului de conducere şi Comitetul de risc

Directiva 36/2013 Articolul 76

Tratarea riscurilor

-Organul de conducere aprobă și examinează periodic strategiile și politicile de asumare, gestionare, monitorizare și diminuare a riscurilor

-Organul de conducere se implică activ în administrarea tuturor riscurilor semnificative precum și în evaluarea activelor, utilizarea ratingurilor externe și a modelelor interne referitoare la riscurile respective.

-Linii de raportare către organul de conducere care să acopere toate riscurile semnificative, politicile de gestionare a riscurilor, precum și modificările aduse acestora.

-Comitet de risc compus din membri ai organului de conducere care nu îndeplinesc nicio funcție executivă în instituția respectivă (instituţiile semnificative-în România firmele de investiţii cu capital iniţial de 730.000 eur)

- Membrii comitetului de risc trebuie să dispună de nivelul necesar de cunoștințe, competențe și experiență pentru a înțelege pe deplin și a monitoriza strategia de risc și apetitul pentru risc al instituției.

- Comitetul de risc consiliază organul de conducere cu privire la apetitul pentru risc și strategia de risc globale actuale și viitoare Responsabilitatea generală în privința riscurilor îi revine în continuare organului de conducere.

-Comitetul de risc verifică dacă prețurile activelor și pasivelor oferite clienților țin seama pe deplin de modelul de afaceri și strategia de risc ale instituției. În cazul în care prețurile nu reflectă riscurile în mod adecvat în conformitate cu modelul de afaceri și cu strategia de risc, comitetul de risc prezintă organului de conducere un plan de remediere a situației.

- Autoritățile competente pot permite unei instituții, care nu este considerată semnificativă în sensul primului paragraf, să unifice comitetul de risc și comitetul de audit Membrii comitetului mixt au cunoștințele, competențele și experiența necesare atât pentru comitetul de risc, cât și pentru cel de audit.

Organul de conducere, în funcția sa de supraveghere, precum și comitetul de risc, (dacă există), au acces corespunzător la informații privind profilul de risc al instituției

Organul de conducere, în funcția sa de supraveghere, precum și comitetul de risc, stabilesc natura, cantitatea, formatul și frecvența informațiilor privind riscurile pe care urmează să le primească.

Comitetul de risc verifică, dacă stimulentele oferite de sistemul de remunerare țin seama de riscuri, capital, lichidități, precum și de probabilitatea și calendarul câștigurilor.

Instituțiile au o funcție de gestionare a riscurilor independentă de funcțiile operaționale.

Funcția de gestionare a riscului este implicată activ în elaborarea strategiei de risc a instituției și în toate deciziile importante privind gestionarea riscurilor și că poate oferi o imagine completă asupra întregii game de riscuri la care este expusă instituția.

Funcția de gestionare a riscurilor poate informa direct organul de conducere în funcția sa de supraveghere, independent de conducerea superioară executivă, și poate să facă sesizări și să avertizeze acest organ, atunci când este cazul, dacă au loc evoluții specifice ale riscurilor care afectează sau ar putea să afecteze instituția,

Coordonatorul funcției de gestionare a riscurilor trebuie să fie un cadru de conducere superior independent, cu responsabilități distincte privind funcția de gestionare a riscurilor. În cazul în care natura, amploarea și complexitatea activităților instituției nu justifică numirea unei persoane distincte, o altă persoană de rang înalt din cadrul instituției poate îndeplini funcția respectivă, cu condiția să nu existe niciun conflict de interese.

Coordonatorul funcției de gestionare a riscurilor nu poate fi demis fără aprobarea prealabilă din partea organului de conducere în funcția sa de supraveghere și are acces direct la organul de conducere, în funcția sa de supraveghere, atunci când este necesar.

1.3. Consacrarea legislativă a obligativităţii aplicării guvernanţei corporative (Directiva 2013/36/UE)

A. Implementarea unor principii și standarde care să:-asigure o supraveghere eficientă de către organul de conducere, -promoveze o cultură solidă a riscurilor la toate nivelurile instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții -să permită autorităților competente să monitorizeze gradul de adecvare al mecanismelor de guvernanță internă.

Principiile și standardele respective ar trebui aplicate ținând seama de natura, amploarea și complexitatea activităților instituțiilor.

B. Rolul organului de conducere în guvernanţa corporativă

-Un "organ de conducere" ar trebui să aibă funcții executive și de supraveghere.

-În unele state structura organelor de conducere constă dintr-un singur nivel, un consiliu de administrație unic execută de obicei sarcini de conducere și de supraveghere.

-În alte state există un sistem bazat pe două niveluri, funcția de supraveghere este exercitată de un consiliu de supraveghere separat, care nu are funcții executive, iar acestea din urmă sunt exercitate de un consiliu de administrație separat care este responsabil și răspunzător pentru gestiunea de zi cu zi a întreprinderii.

-Parlamentul european a considerat că, pentru a încuraja opiniile independente și contestarea critică, componența organelor de conducere ale instituțiilor ar trebui să fie suficient de diversificată în ceea ce privește vârsta, sexul, originea geografică, educația și experiența profesională, pentru a reuni opinii și tipuri de experiență variate.

-Acționarii sau membrii unei instituții ar trebui să aibă în vedere dacă candidații posedă cunoștințele, calificările și competențele necesare pentru a asigura administrarea adecvată și prudentă a instituției.

-Rolul membrilor cu funcții neexecutive ai organului de conducere în cadrul unei instituții ar trebui să fie și de a critica într-un mod constructiv strategia instituției

-Administratorii neexecutivi sau membrii consilului de supraveghere contribuie la dezvoltarea instituţiei, examinarea performanței conducerii în îndeplinirea obiectivelor convenite, asigurarea faptului că informațiile financiare sunt corecte și că controalele financiare și sistemele de administrare a riscului sunt bine întemeiate,

-Limitarea numărului de funcţii începând cu 1 iulie 2014, doar una dintre următoarele combinații de funcții de conducere:

• (a) funcție de conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive;• (b) patru funcții de conducere neexecutive.

C.Informarea autorităţilor competente

-Pentru consolidarea conformității juridice și a guvernanței corporative, statele membre ar trebui să stabilească mecanisme eficace și fiabile pentru a încuraja informarea autorităților competente cu privire la încălcările posibile sau reale ale normelor legale. (considerentul 61 Directiva 36/2013)

Mecanisme (art. 71)• (a) proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările și luarea de

măsuri ulterioare;• (b) protecție adecvată pentru angajații instituțiilor care raportează încălcări

comise în cadrul instituției, împotriva represaliilor, discriminării sau altor tipuri de tratament inechitabil;

• (c) protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea, precum și ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare

• (d) garantarea confidențialităţii în toate cazurile față de persoana care raportează încălcările comise în cadrul instituției, cu excepția cazului în care dreptul intern impune dezvăluirea în contextul unor anchete suplimentare sau al unor proceduri judiciare ulterioare.

1.4. Reglementarea sistemului de remunerare a managementuluiDirectiva 2013/36/UE

-Politicile de remunerare ar trebui să corespundă apetitului pentru risc, valorilor și intereselor pe termen lung ale instituției de credit sau ale firmei de investiții.

-Evaluarea componentei remunerării care depinde de performanțe ar trebui să se bazeze pe rezultatele pe termen lung și să ia în considerare riscurile actuale și viitoare asociate acestor performanțe.

-Pentru a evita riscuri excesive, ar trebui fixată o valoare maximă a raportului dintre componenta fixă și cea variabilă a remunerației totale.

Art.92 alin.2• (a) politica de remunerare nu încurajează asumarea unor riscuri

care depășesc nivelul de risc tolerat de instituție;• (b) politica de remunerare este compatibilă cu strategia de afaceri,

obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției și cuprinde măsuri pentru evitarea conflictelor de interese;

• (c) organul de conducere al instituției, în funcția sa de supraveghere, adoptă și revizuiește periodic principiile generale ale politicii de remunerare și este responsabil cu supravegherea aplicării acesteia;

• (d) aplicarea politicii de remunerare este supusă, cel puțin o dată pe an, unei evaluări interne centrale și independente a respectării politicilor și procedurilor de remunerare adoptate de organul de conducere în cadrul funcției sale de supraveghere;

• (e) membrii personalului care dețin funcții de control sunt independenți de unitățile operaționale pe care le supraveghează,

• sunt remunerați în funcție de realizarea obiectivelor legate de funcțiile lor, indiferent de performanțele sectoarelor operaționale pe care le controlează;

• (f) remunerarea funcționarilor cu rang superior cu atribuții de administrare a riscurilor și asigurare a conformității este supravegheată direct de către comitetul de remunerare sau, în cazul în care nu a fost înființat un astfel de comitet, de către organul de conducere în funcția sa de supraveghere;

2. Implementarea şi consacrarea legislativă a Acordului Basel III

2.1. Sisteme de rating, se acordă prioritate sistemelor interne de rating (Internal Rating Based-IRB)Directiva 2013/36/UE

-Cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit și riscul de piață ar trebui să se bazeze pe ratinguri de credit externe doar în măsura în care este necesar.

-În cazul în care riscul de credit este semnificativ, instituțiile ar trebui, în general, să încerce să implementeze abordări bazate pe ratinguri interne sau modele interne.

-Se pot adopta abordări standardizate care se bazează pe ratinguri externe atunci când riscul de credit este mai puțin semnificativ,.

3. Reglementarea factorilor de management ai riscului în domeniul firmelor de investiţii a

tranzacţionării în special-MiFID II

3.1 Tranzacţionarea algoritmică• tranzacționarea de instrumente financiare pe baza unui algoritm computerizat care

stabilește în mod automat, cu intervenție umană minimă sau fără intervenție umană, unii parametri individuali ai ordinelor, precum inițierea ordinului, momentul inițierii, prețul sau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul să fie gestionat după trimiterea lui

O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică trebuie:

-Să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului privind sistemele sale de tranzacționare,

- Să prevină transmiterea unor ordine eronate sau o funcționare necorespunzătoare a sistemelor de tranzacţionare,

-Să dispună de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului pentru a garanta că locului de tranzacționare la care estsistemele de tranzacționare nu pot fi utilizate în scopuri legislaţiei sau regulilor e conectată societatea respectivă.

-Să dispună de mecanisme eficace de asigurare a continuității activităților pentru a putea face față oricărei disfuncții neprevăzute a sistemului său de tranzacționare și trebuie să se asigure că sistemele sale sunt suficient testate și monitorizate corespunzător

Informarea autorităţii

O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică furnizează autorității competente cel puțin o dată pe an:-o descriere a strategiilor sale de tranzacționare algoritmică, --detalii privind parametrii de tranzacționare sau limitele la care se supune funcționarea sistemului, --principalele mecanisme de control al riscului și al conformității

Autoritățile competente pot, în orice moment, să solicite unei societăți de investiții informații suplimentare cu privire la activitățile sale de tranzacționare algoritmică și la sistemele utilizate în acest scop.

3.2.Acces electronic direct la locul de tranzacţionare•  o procedură prin care un participant sau un membru al unui loc

de tranzacționare permite unei persoane să utilizeze codul său de tranzacționare pentru a putea transmite, în mod electronic, ordine referitoare la un instrument financiar direct către locul de tranzacționare.

-control pentru evaluarea caracterului adecvat al persoanelor care utilizează acest serviciu, -persoanelor rcu acces electronic direct nu li se permite să depășească pragurile prestabilite de tranzacționare și de creditare, -monitorizarea corespunzătoare a activităților de tranzacționare desfășurate de aceste persoane și - împiedicarea, prin mecanisme de managemntul riscului, a tranzacționării care ar putea genera riscuri pentru societatea de investiții, care ar putea genera perturbări ale pieței sau ar putea contribui la apariția acestora