-
. .";,,,{,/,1'.rnflTlrqtrq11q1ffillr
'il
il
Copert6: Ionul Ardele anw-P qici
Tehnore dact ot : Al e+.qndr O G r i g o y e
Secretar de redacfie: P;pulina Ldmd;anu '
@ 2020 Editura PaideiaStr. TudorArghezi nr. 15, sector 2
Bucureqti, Romdniatel.:02I.316.82.10
e-mail: [email protected]
, www.cadourialese.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiCe este
'rNihilismul"? : Nietzsche in interpretirimoderne / Fr. NieEsche,
M. Heidegger, G. Colli, ...;ed., trad., introd., note gi comentarii
de AlexandruBoboc. - Bucuregti : Paideia, 2019
rsBN 978-506 -7 48-324-6I. Nietzsche, Friedrich iII. Heidegger,
MartinIII. Colli, GiorgioIV. Bobos Alexandru (ed.9t.)I :'
Fr. NieEsche, M. HeideggerlG. Colli, M. Montinari,
|. Simon
Ce este ,,Nihilismul"?Niebsche in interpretiri moderne
Editie, traducere, introducere, note gicomentarii
-
de Alexandru Boboc
Bucuregti, 2020
https://www.libris.ro/ce-este-nihilismul-fr-nietzsche-m-heidegger-PAI978-606-748-324-6--p13177848.html
-
CUPRINS
Notn edifiei.. ..............9
lntroducere: NieEsche in gAndirearrlrrlt
mporani................. .................13
lr r. Niebsche: Nihilismul european.. .........43N oti
introductivd...................................43Nihilismul
european ........47I; ragmente postume (1885-1 889)...........54[ )
i n,,Postfa!e" .........................................62
M. I leidegger: Nihilismul european('clc cinci titluri
principale in gAndirea lui
N ictzsche ....................65( i. Colli: Scrieri despre
NieEsche...............81
Introducere .........................81Nagterea tragediei si
Consideratiiinactuale, I-m
........................................84Naqterea tragediei.....
........93Schopenhauer ca educator.....................97
Corespondenla Nie2sche - Wagner....99Filosofia in epoca tragicd
a Grecilor siscrierile de la 1 870 la 187 3 ................... 1
01
Despre utilitatea si daunele istorieipentru via{X.............
.........109Despre viitorul qcolilor noastre..........114,, Asa a
vorbit Zar athustr a" .................12L,, Asa a vorbit
Zarathustra" (II)...........127Dincolo de bine gi de rdu.
Genealogiamoralei ........1'33Fragmente postume din toamna 1885pAnd
in toamna 7987 ............................146
-
G. Colli: Postfafi la,,Asa a vorbit Zarathustr a"
......................... 1 53
M. Montinari: Ce a spus NieEsche..........161Anii de la Basel
(1869-1879) ..............767Filosofia lui Zarathustra (1880-188
4)..1,90Cel din urm5 Nietzsche (1885-1889)...213
j. Simon: Noua imagine a lui NieEsche...255
Anexe......... ..........2771. Tabel cronologic...
........2772.Lista principalelor edilii ale
l
scrierilor..... .......................277:
NOTA EDITIEI
Nihilismul, temi devenitd familiard gAndiriir,r rropeng,
indeosebi cu oPera lui Fr. Niebsche,,l,rl r'u originare in istoria
gAndirii, exprimdo irtitudine de contestare atAt in
ordinear'rrrroasterii, cAt gi in ordinea valorilor gi aillirrhiei
moderne a acesteia, insolitd insd der rrr indemn spre,,depdgire"
(qi,,autodepdqire"rrr oltlinea afirmirii personalitdlii
umane).,,Nilrilism (nota Nie2sche) inseamnd: Cdr,, r I t r ri le
supreme se devalori zeazd, (entwerten)
liprsegte scopul, lipsegte rdspunsul la "de,t,?'. Dar nihilismul
,,este consecinla ultimd,r valorilor noastre de pAnd acum; pentru
cdr.r;tc logica gAnditd pAnd la capdt a marilorrroastre valori gi
idealuri, pentru cd noi trebuierniri intAi sd trdim nihilismul,
spre a infelege( (, cra propriu-zis valoarea acestor
(valori>...('arrdva, ne vor h necesare noi aalori"\l'rngmente
postume 1887-L889, SW 13: 11..41.1).
In istoria gAndirii nihilismul este mai intAi:,r) o doctrind
dupd care nu existd nimic (inn('garea totald vizAnd absolutul), aga
cum se;rfirmd incd la sofistul Gorgias gi la scepticulSoxtus
Empiricus, apoi negarea se extindeirsupra adevdrului moral si a
ierarhieivalorilor, ca stare de spirit ce pune sub semnulrntrebdrii
aceastd ierarhie; b) doctrind a unorlrartide (politice gi
filosofice), caracterizatd.prin critica pesimistd gi individualistd
aorganizdrii sociale (aga cum se intAlnegte inlomanul lui
Turgheniev ,,Pdrinfi gi copii"),nranifestAndu-se ca o forti
destructivd.
-
INTRODUCERE:
NIETZSCHE iN CANUTNURCONTEMPORANA'
Abstract. The up-to-dateness of NieZsche'sllrirrking is
sustained by the numberlessr orrrnrentaries of his work, even if
theselr,rvt' laid the accent on the artistic side oflrr:;
llrinking, overviewing the great themes,l NicEsche's philosophy,
namely the willlu p1ryr7g1, the eternal return, the
supermanrtlt',r, time and historicity, the philosophyol style,
items which prove the fact thatNir,tzsche kept track of the
postmodernism,r r rr I tlcconstructivist line.
Ilis criticism of modernitiy is laid on ther,,1'r'lling of
intellectualism, as well as on ther,lr',r of superman/ made as
creator of moralr',rlrrt's. An adept of nihilism, NieEsche
drawsllrl irttention on the devaluation of the greatr,lt'.rs, on
the crash of the supersensible andllrr, l'latonic type of
metaphysics. Pinpointingllrt' great themes of Nie2sche's
philosophy,rrrtl one of the main commentaries of them,
I Menliondm cb in sinteza de fali folosim,', liIii diferite ale
operei lui Nie2sche, prin aceasta, '1'lirrclind gi anumite etape in
cercetarea pe care amrrrtrr.plins-6 de-a lungul anilor asupra
concep{iei,,.L.lrrului,,Dichter-Philosoph". Preluare din
Rev.Irlrr:,., f,, 5-6, p.593-605, Bucuresti, 2003, cu unele
;'rr,, iziiri gi completlri (din vol.: Alexandru Boboc,I
tlrt:;of ic gi culturd,8.A.,20'1,3, p. 10-54).
t3
-
the article provides a bind's eyeview capabto clarify essential
aspects of thinking.
1. Opera lui Friedrich Nie2scheunul dintre gAnditorii cei mai
disputaliin contemporaneitate inminuncheazdtendinte extrem de
contradictorii, care puncritica filosoficd in fala unui fapt
insolit alevolu{iei culturii moderne. Vom incerca,de aceea, sd
schitdm in cele ce urmeazdviziune interpretativd asupra a ceea
cenumit ,,caztl Nietzsche", punAnd in lumiindeosebi semnificafia
analizei pe care celebrulgAnditor a intreprins-o asupra
problematiciiomului modern intr-un moment de rdspAntiin inldnfuirea
vArstelor istoriei timpurilor noi.
Dupd o manierd incetifenitd, estemenfionat cd, prin
voluntarismul sdu,Nie2sche deschide o ,,filosofie a vie!ii", iaprin
nihilism - o tematicd existenfialistd;el a elaborat totodatd o
criticd suslinutd am5rginirii mercantile gi a filistinismului gi
ainaugurat o disciplind teoreticd de perspectiv5:filosofia
stilului.
Niebsche a fosf in acelagifilolog gi filosof, preocupat
inproblemele de psihologie, eticdteoria culturii.
Ca stil de gAndire, el nu se circumscne,,filosofiei vie!ii",
nici altor orientdri. De fesenfa gAndirii sale se afld mai mult in
sfereticii gi a criticii adusd culturii filistine diGermania epocii
lui.
Este de retinut totodatd critica pozlti-vismului giincercarea de
a concepe filosofiainsdgca pe o formd de aia{d. Aga cum s-a
observat, incade la sfArgitul veacului trecut problema vieliila
Nie2sche ,,a fost gdsirea unui criteriu, dupd
timp, poet,principal degi istoria
t4 15
t,rn,sli sc' jr"rdece valorile morale si sociale ale, r,r
tttr'ttiltlr de azi"2.
il, ('t't'a ce Aurora (Morgenrdte,1881) numea,,li,rrrrlrrli
asupra moralei ca prejudecatd",,,t''tlltltitllit.l mea impotriva
moralei", anuntalttrtr'olo dc bine gi de rdu (1886), un ,,prologl,r
o l'ilosofie a viitorului", carte consideratdrlr,Nictzsche ,,o
criticd a modernite$i"31i, irrrplicit, o ,,eliberare" a spiritului
deI'rlirrrlt'cdtile intelectualiste, o regdsire a,rrrrrrlui, a
viefii autentice, la dimensiunile eirt',rlt'. De fapt, in intreaga
evolufie a gAndiriilr ri N ic:bzsche, de la studiul creafiei
artistice inNrrr;lr'rru tragediei (1872),la o metafizici a vielii1i
rrrrrirnului, anumite teme rdmAn constanterr r tlcnrcrsurile
sale.
ll' acest fond, se pare, incd in 1936, K.l.ri1'.'1'1; a propus o
periodizare (devenitdr l,l;it'ir) a operei: ,,Mersul acestei
gAndiri -,,r'ri,r .frrspers - se imparte foarte binein
trei1',.riolcle, care se determind in primul rAndr',r lirnpul
increderii nemirginite in culturd1r rrr genii (pAnd in 1,876), in
al doilea rAndr,r lirnprul increderii in gtiinfa pozitivd gi
alrl,'z,rglcgdrii critice (pAnA in 1881), iar in allr r.ilcir rAnd,
ca timpul filosofiei noi (pAnd spre,,1,r r'1itul anului 1BB8)4.
I)t. fapt, Nietzsche insugi, in Ecce homo{ lHltfJ), privegte
unitar opera gi viala sa.
' t '. l(idulescu-Motru, Friedrich Nieksche (1,897),,', I ,r
lll-a, Bucuresti, Editura ,,Reforma sociald",1,,,)1, P. V.
' lrr. Niebsche,Werke, Auswahl in zwei Bdnderull lt,rrrrl, A.
Kroner, Leipzig, 1938, p.295.
I K. Jaspers, Nieksche, Einfi.thrung in daslt't:iliittd,tis
seines Philosophierens, 4. Asfl., W. det ,r'rrylt'r', Berlin - New
York, 1974, p.43.
-
,,Reevaluarea tuturor valorilor (Umwertunaller Werte) - scria
Nie2sche - aceasta esteformula mea pentru un act de cea mai
inalcongtiinld de sine (Selbstbesinnzg) a umanitdfiicare in mine a
devenit carne gi geniu"; ,,eu sunprimul imornlist: cu aceasta eu
sunt nimicitorulprin excelenfd"s.
Epilogul il constituie nihilismul, ceeamdrturise$te insusi
Nie2sche, inseamnd nnumai ,,critica valorilor supreme deacLtrrr",
ci faptul cd ,,cele mai inalte valoridevalorizeazd (entwerten):
lipsegtelipseqte rdspunsul la ,,de ce"6.
in acest contex! formula ,,Goft istaccentueazd nihilismul;
prezentd in auexpunerea din Ecce homo, formula, oarecuinversatd,
,,dass Gott tot ist"7, domind prrparte din,4g a a aorbit-a
Zarathustr a, urmatd fiide ideea ,,vegnicei reintoarceri", ca
,,form:.supremd a ahrmdrii" (cum preciza Nietzscin Ecce homo, qi de
ideea,,supraomului").
Rezultd astfel pe ansamblu ceea ce E. Finumea ,,ideile
fundamentale ale filosofieilui Nie2sche": ,,moartea lui
Dumnezeu",,voin!a de putere"; ,,vegnica
reintoarcereAceluiagi-ului"; ,,supraomul"; ceea ce uneaceste teme
gi d; ,,specificul" filosofiei
s Fr. Niebsche, Ecce homo, Wie mnn wird,man ist, in vol.
GiiP,endiimmerung. Der Antichtist.Gedichte,Leipzig, A. Kroner,
\931', pp. 400-401'.
6 Fr. Nie2sche, Der Wille zur Macht.einer l.Imoertung aller
Werte,in Fr. Niebsche, WerkeAuswahl in zwei Biiden, Band II,
pp.31'8,352.
7 Fr. Nietzsche, Also sprach Zarathustra,Einftir Alle und
Keinen, Leipzig, A. Kroner, 1930, p.8.
't6 T7
rrir'tzsclreene, ,,premisa ei de baz6", este,, r' gir I i ta tea
fundament ald " 8 .
l)irrcolo de limbajul metaforic al scrierilorlrri N icbsche s-a
descoperit astfel un ,,gAnditorrrrcllfizic"; deqi nu este
un,,gAnditor riguros",r r tnt Dichter-Philosoph, NieEsche
formuleazdrrrr ,,principiu metafizic"i ,,orice existent esterrr
t'st'rrfi voin!5 de putere"e. ,lleotia eterneirr,rrrltrarceri a
Aceluiaqi-uhi (des Gleichen) qilr,rrliir voinlei de putere - scria
Heidegger
rirrrrl legate laolaltd in modul cel maiI'trrltlrtl. Unitatea
acestor teorii este vdzutd,,,r rrrsi\;i in mod istoric ca
reevaluare a futurorr,,rlnlikrr de pAnd acum"10. Mai mult,
,,voin!a111, [1111.1'1.// este ,,principiul unei noi agezirirr
vrrlot'ilrtt' (WertseZung) gi viceversa"; cu,rr'r.,rilrr, Nictzsche
apate ,,ca gAnditorul care,r tlr,siivirgit metafizica", o
,,metafizicd" a,,t.r isl t.rrtu lui ca intreg"11.
" li. Fink" NieZschesh llrllrirrrrmer, Stutgarrt1r1rrr(),18.
Philosophie, 3 Aufl., W.- Koln - Mainz, 1973,
" M. Heidegger, Nieksche, Erster Band,I'lrrllirrgt:n, G. Neske,
1961,, pp.1'1,, 12, 1'3.
ltt lhidem, p.26.tt llridcm, pp. 487-488, 481, 473.Ideea
fondului
,rrrr,l,rlizic" al operei nietzscheneene este suslinuti1r tlt'
al{i interpreli contemporani. Astfel K-H.Vlll'sl1i1nt-5.hluck,
consideri cd inceputulr',.rilirbil al gAndirii lui Nietzsche il
constituie',r lir.rr..r Omenesc, prea omenesc, in care NieEsche',r,
urloirrce pentru prima oard in mod hotdrAt spre,,rrrrrl viu (der
lebenszoesen Mensch) ca fundament,rl rrxrtaFizicii. Deoarece omul
este subiectulrrrr,l,rlizicii, atunci metahzica este la rAndul ei
cevarnrrln, cdr€ aparline omului, anume un fenomen,rl rrrrrtrlui
viu" (Leben und Denken. Interyretationentrr l'lrilosophie
Nie?,sches, Frankfurt am Main, V.
l. lr rilt.rmann, 1968, p. 5).
-
3. Critica lumii moderne in opelui Nietzsche se concentreazd in
speciaasupra insuficientelor intelectualismuluiromantismuluil2 qi
incesrcd sd afle rosturilcrea[iei artistice in contextul culturii
timpurilnoi. El cautd, totodatd, sd reindreptdfemitul ca oalonre
permnnentd a spiritului umanFuziunea teoriei mitului cu ,,vointa de
putere(Wille zur Mncht) dd o ,,filosofie a viefiisau, mai bine zis,
conc(pe filosofin nu inintelectualist, ci ca pe o formd de aiald,
incercdnastfel, in filosofia culturii in genere, ,,o sina
idealismului german clasic al culturirnaturalismul timpului s61t"
13 .
Asa cum s-a remarcat, Nie2sche nu poafi considerat insd un elev
al lui Schopenhauechiar giin ceea ce a preluat de la
Schopenhauer,el i-a dat o formd personald, proprie. Ni,,este
insuflefit de o dispozifie sufleteasciluptei asemdndtoare cu cea a
lui Schopenhauer
$i el combate violent intelectualismul.viafa nu este pentru el,
in mod darwinist,simpld luptd pentru existenfd, care decurge di
't Aga cum a precizat B. Russell (HistoireIa philosophie
occidentale. Paris, Gallimard, 1pp.772-773), Niebsche a criticat
romantismul, dael datora mult romantismului, firi a fi un
romanticongtient; de fapt, ideea romanticd a geniulucircula in
reflecliile lui Nie2sche: /,supraseamdnd cu ,,Siegfried" al lui
Wagner.romanticd apare gi in incheierea la lucrareaNie9sche din
1886, intitulatd lenseits zton Gut uBdse (Leipzig, A. Kroner, 1930)
ca un imn panteiindllat prieteniei (pp. 234-236: Aus
hohenNachtgesang).
13 Friedrichder Philosophie,p.543.
18
Ueberweg, Grundriss derVierter Tell, 12. Aufl., Berlin, 1923
19
nr', r'r;ilirlt', qi nici, in mod schopenhauerian, o,,rrrr|lii
ircfiune a vointei metafizice. Negdrii.,, I rr r1 rt'11 l1;1
geriene a lumii ii va fi opusd cea mai
l ,r rln rr it'ii a firmare a viefii. Viala trebuie sd fier
r{.,rt{),u(', sd fie indlfatd gi victorioasd mereu
| | l;rlt'sofr-rl trebuie si propund noi valori, nuI r,'l,rrit'
sri fie cunoscdtor, ci ordonator"la.
l)t' lirprt, unui biologism in conceperear , ,,,I r rr iIor
valorilor i se opune astfel deschiderealrr','r,,i, iruilfarea
vielii spre valori (chiar dacdr r,r \'{'rlr,r, in primul rAnd, de
valori vitale)'l'rl,,;rct'lirlca studiului crealiei pe o direcfie.r
. r, rl, r1',ir'ii nu poate sd nu fie recunoscutd aici.
( u irt'casta, Niebsche conduce la o' lrl,,'r,rr,' tlc criterii
exterioare, transcendente:t rrrrrl lr'.rrrsformator [...] este cel
care creeazd'
tilt r :,r lrrtllntde). El este omul propriu, care.rr,'
rt',rlilate. Natural, nu inseamni
',lnrl r'ilre muncegte fizic, ci cel care creeazdr r n.,rrrint5,
cel care instituie valori [...] Pentrur rl',rl( )r' nu existd o
lume cu sens gatafdcutd"ls.
A:,llcl, Nie?sche opune voluntarismuluill r Sr'hopenhauer si
naturalismuluii,lr',rlrrl rrrrui om-creator/ liber de
premisetr,rn,r ctlt'nte, ancorat in timpul existenfial,,l,r r r',n
(, tinde spre ,,supraom" ca ideal, rrlt rrr.rl:,,Voinfa de putere
nu este tendinfa de, r , r lr r r r I',(' situat linigtit intr-o
pozi\ie puternic5,
' r ,',r ('st(' totdeauna voinfd cdtre superioritater I I 1,,' r
r r r t tcl t t) qi depdgire"16.
lrr lt'lul acesta Nietzsche construieqte oIrl,,'.olit'irr
centrul cdreia se afld omul creator,1,' , rrllrrrii, indeosebi
geniul, care, in formula
" W. Mcrog, Die deutsche PhilosophieI, t ! t t I t t r t t t I r
t' I s, Stuttgart, F. Enke, 1922, p. 91'.
' l, liirrk, Nietzsches Philosophie,p.T4." ll't,brrr, p.80.
des 20
-
,,supraomuhti", a cdpdtat insd interpretdnedorite (in forma unei
teorii a cultulfortei si arbitrarului in actele umane).
Teoridesprinsd mai sus dupd textele lui Eugen Finne aratd nu numai
un Nietzsche al epocii saleci si un Drecursor al tematicii
existentiaDe fapt, nu este intAmpl5tor ci monografiicelebre ale lui
jaspers, Fink gi Heideggenu sunt doar studii asupra lui
NieEsche,prilejuri de a expune o anumitd variantd d,,filosofie a
existentei", care rdmAne parliaca qi la Nietzsche, o incercare de
reconstrucfiin teoria culturii, dar gi o proieclie in
direcfiontologiei umanului. Aga cum s-a observa,,actualitatea lui
Nietzsche se aratd intr-o noumodalitate de a-l lectura"l7.
in acest sens, insdqi critica lumii modein special critica
cregtinismului, este un cAgtial filosofiei. Este meritul lui K.
Lowith de asubliniat de timpuriu semnificafia specifia ceea ce s-a
numit aici ,,ateism". Marealizare a lui Nietzsche, susfinea Lowith"
no constituie explicalia dupd care ,,Dumnezea murit"; ci
,,depdgirea" nihilismului cocu aceastd explicalie, ceea ce il trape
Nietzsche ,,in primul mare antropolmodern". ,,Odati cu eliminarea
unei voin!divine congtiente, a intenliilor divine qi aordini morale
a lumii, lumea se aratd din noaqa cum era originar: dincolo de bine
girdu, ca o ,rneoinoadfie a deaenirii' [...] Omulun produs
contingent al lumii naturii nu anicio vind in raport cu un Dumnezeu
care ah csusa prima a tuturor. [...] Cu NietzschedesivArseste
ateismul secolului al XIX-
17 j. Simory ,,Das neue Nietzsche-Bild"NieEsche-Studien, Bd. 21,
1.992, p. 9 .
20
rrrl r o rr't'u ttoagtere a lumii ca lume. Cu
aceastarrrr'r,lt'irzi'i clc a fi a-teism18.
l,,virlt'rtt, prin aceasta, ordinea morald nurrr,rr rr;lc ir
lumii impusd lumii, ci gi-o creeazdrrr rrr,r.l libcr omul.
,,Depdgirea nihilismului", r ,r rr lt lt't' irstfel la
omul-demiurg. O deschidere,,1,t,, nr,ri n-rult decat,,omul modern"
allr rl rL'r'l t rit I ismului este cuprinsd aici.
'l 'lr'rrrirticar nietzscheean5, care anunfdr!rlr rrr lll
,,iilosofia viefii" qi existenfialis-lrrrl, ,r prlgiitit, de fapt,
nu o ontologie;,1'1 rlir zisii, ci o ontologie a umanului 9i
olllo,,rrlic ir stilului.
A r,,, r ('Ll m s-a observat, lucrarea luif'.J ir,lr:,lrr',
Na1tcrca tragediei, ilare ca lel',til | r1 iq11l1'1sa unui moment
organic, originarrn,i rrr rl r r r I culturii grecegti, situat in
contrastr rr lrrrrlirrtcle ralionale inaugurate de Socrate,
'.rrr, l)('('('tluiesc gi spiritualitatea deficientd aI r r r r
r r r r'r rr r tcmporane"le. Elo giul tr agediei greceqtii,tnr'
rt:,ll.t'l din considerente etico-metafizice: alrr,lrlrrtt rostul
creatiei artistice tn contextul, trllrrtii tttttderne. Acest elogiu
se asociazd inrrr,,,l rrt'r'csar cu justificarea mitului (a
mitului
1,,,r,lrr') r'a o modalitate de a restabili
armonia,'ilrilllrictt lumea.
I'r, irr'cst fond, Niebsche a introdus metoda
1'r x'tlrct'and in filosofia culturii, ajungAnd la oIrI
r:;ol'it' a stilului. ,,De importanfa acestei fapte
1,, r,rlr. t'l insugi nu gi-a dat seama. [...] Numele
r" l(. Lilwith, ,,Nie2sche Vollendung des\llr,'i:,rrrrrs", in
NieZsche. Werk und Wirkung,
1u.,1,, vorr H. Steffery Gottingen, Vandenhoeck u.lrrrl
rrlr'lrt, 1974, p. 1,8.
1" li [)apu, ,,Fr. Nietzsche", in lstoria
filosofieitt1,t1l1'1111', IlI, Bucuregti, Societatea RomAnd deI
tf,,,,r rlit', 1938, p. 490.
I
21.
