- "ROMULUS CIOFLEC

BASARABIEIo

' Edige ingrijitir studiu introd,uctiv, .rorrologi",note gi comentarii, iconografie de lurrrinifa 9pBNPA

:..

iirxlt{4 i .:1:

r,iiifx: it,.l'r:

; r:fi '

C.U"PRINS'

3

15

19

,,Treaba pimintului" qi alte pricini de discordie si dezacordintre moldovenii revolu{iei.

Din carnet.... 96

Curs nou 118

Cei dintdi cizu{i............ t46

CAUTAND iNtAnAr $r CAUTAND INATNTE (text inedit).... 156

SCRISORI CATRE GARABET IBRAILEANU............................... 177

ANEXA

Romulus Cioflec. Lucrul invdldtorilor tn afard de ;coa1d................. lB7

Alexis Nour. ,,Pe urmele Basarabiei.Note gi impresii din revolulia ruseasci de Romulus Cioflec'lEd. Cultura RomAneascd, 1928............... 190

Vasile Harea. ,,Romulus Cioflec. Pe urmele Basarabiei.Note gi impresii din revolulia ruseascf',Ed. Cultura Romdneasci, Bucuregti...... l9l

NOTE $r COMBNTARrr................ t94ICONOGRAFIE................ t99

20

x'.&,

'idl.

ffi

. '. -. :.

Glasuri strdirre 9i graiul de departe

Badea'Ion,9! revoi;liu. *"rro*chinigtii...-...,, . *i---, .,ir;-;',,-r,..:,.,.

PE URMETE BASARABIEINote qi impresii din revolufia ruseasci

PE DRUMURI FARA LUMINI$

Timpurie Ei pe furiE, se nipustise atunci cea dintdi iarni tre-citoare asupra munlilor gi giulgiul ei se l[sase pAni spre Siret;

dar curAnd se trisese pe inillimi sub ocrotirea vdnturilor tari qi

agtepta acolo, albi, si-i vie toiul... Ci, jos pe vii, repede se intor-sese iarigi toamna: uscati, lungi, cu funigei cildtori - cu livezi,crdnguri gi codri ruginifi... Sta aga, parci invegniciti, cu cerul ei

gol - iar pe viile cu umbra copacilor ciuruiti de brumi, se totscurgeau de sub creste cetele noastre impufinate, cu cdrulele, cucaii lor slibili, la refacere.

Polcurile sure ale larului le luau acum locul, incheind la Tro-tug linia trasi de la Baltica. Li se simfea apropierea rece de mun-

lii Vrancei. Se agezari atrdgaz in jumitatea de lot, la care rArvne-

au atAta si pe care o scipaseri cu un veac inainte. Venite cu iarnagi cu nopfile lungi si reci, polcurile impiritegti se inghesuiaumereu pe viile munlilor. Iar iniuntrul girii se tot trigeau cdLrule

de-ale noastre 9i camioane-automobile cu rinili pe drumuriletriste ale toamnei firl sfArgit, ale cdmpului dezgolit, pe ldngiciminurile infiorate de tunetul rizboiului, de vestirea iernii qi

de pacea singuritilii.Coboram in seara aceea de iarnl tomnatecd' - scoboram pe

vale, la Onegti la gard,, intr-un car cu fAn de-a lungul pidu-rii de brad. Unul cilare mAnl ticut inaintagii, altul, cu capela

ugor ldsati inapoi, indemna de sus. Parci da si lege un cAntec.

I se inibugea intr-un oftat un fel de exclama(ie de nepisare, de

sill stdpdnitd., grea:,,Hee!"... Din viglunile cele mai de sus ale

muntelui, unde de dimineall iar se micinau oameni, rdsufla-rea grea a pimdntului venea dupi noi in ribufniri surde... $imai inainte de a se fi putut aduna intunericul din adiposturi,se ridicase atunci plini de taini luna de dincolo de culme gi

printre crestele incremenite, negre, ale brazilor ne arita calea.l)in vreme in vreme, ne ocoliseri gi ne mai ocoleau automobilesanitare cu perdelele incheiate, pe care uneori le mai smuceavintul in goani, de se vedeau in fugl legituri inroqite si urmitlc chemdri pe fe!e... ii coborau jos la stafie, la trenurile lungitlc marfd, ca si-i ducd in jos gi si-i imparti pe la spitale gi pe

lir cimitire...O siptimAnd incheiati stribitui pAni la Iagi drumul cotit

prin Mirigegti gi pe BArlad in sus, pe linii blocate, proaspit in-r.iipezite de iarna grea ce ne gi ajunsese din urmi; ficdnd ab-slractie de no(iunea de timp iegiti din uz la CFR, mi tAramprin giri siricite qi indelung ospitaliere in vagoane de marfi,rlc clasi, chiar pe acoperige, printre oameni mai tari gi mai slabirlccdt mine, ce se luptau pentru loc, tremurau de frig, se sfideauori, tlcufi, igi sugrumau in ochi foamea. Dimpotrivd, soseaut rcnurile lungi cu marfi gi trenurile incircate cu oameni: cusoldali ori cu biietani gi bitrAni cu traiste in gAt gi cu ochi bui-rrraci, mAnati din urmi de jandarmii lor dolofani la sipat tran-1t'c. Din vagoanele descoperite gi din ugile celorlalte vagoane, eit iitau muti la forfota gizarvadin stalie. in gara Adjud, ei stiteaut'iorchine, vagon lAngi vagon, iar de pe un tampon cAnta unbriietan cu glasu-i jumdtate copiliresc strdbitut de aleanul 9iolrida satelor, cdrora li se rechizitionaseri avutul, libertatea ;iviata. Cu vocea-i vibrdnd de amarul mult coplegitelor sate qi cuot:hii in clddirea strlini a staliei, cAnta sub privirea celorlalli( ilre cu sufletul iegit in fa!i, ingAndurali gi mu!i, binecuvAntea-zii c6.ntarea... Ea spune de pustiiri grele ale nebi'nuitei vijelii, de( runte indurlri, de duioase chemiri ale celor de departe... Darpt' intAia linie sosegte indatl un tren cu seminlii din indepir-lrrtul Risirit, tot pentru muncd: gi-i revarsi pe peron cu ochiirs(:oditori: oamenii cu coadd gi fdri coad6, ragi ori cu birbi spi-nirlice, ometei lali in spate Ei fdlcogi, cu glasuri de femei, infigu-rrr{i in oghealuri, in straie de panorami, cu ochi sfredelitori gi

rtr{i. - Se reyarsi din vagoane pentru popasul niciodatd prevd-zut. Unii pe o clipi examineaz5, cu o cutezdtoare surprizi, pet i ntiret gi trec mai departe inunddnd peronul gi lmprejurimile. tr articulaliile lor striine.

2t

in slptdmina aceea, cAt finu drumul meu la Ia9i, Moldo-va deveni o lari de tot albi, rece gi f[ri indurare. Oameniise sileau chiar si pari mai nepisitori gi mai brutali decAt le

erafirea,pentru ca sd poati rdzbate pAnl la capit in trenurilesparte, intdrziate si reci, cu refugialii cei fdri destinalie, cu

soldalii fird comandn gi firn pAine, cu femei, cu copii 9i baga-

je sirace, in trenuri ce addstau indelung prin giri gi se tArau

chinuitor. Tropiind cumplit ziua gi noaptea, cei inghesuili pe

acoperige aveau simfdmAntul cd scurteazi vremea 9i calea inlupta lor aprigir gi neegali cu gerul. Cilitori ce-gi pirdsiseripe o clipd locul ori nu putuserd cuceri unul, rimAneau pringdri rbzemali de un stAlp, de un perete cu ochii c[scafi lacomdupi trenul ce se depirta. Dimineala se mai coborau degeraliinop!ii.

in Vaslui schimb a doua oari trenul, dupi ce ofilerii ruqi,cu revolverul, m-au dat jos din vagon, gi sosesc a doua zi laIagi...

Iagiul cel de nerecunoscut! ZAmbea de imbulzeali ca la iar-maroc, ca la o mare expozilie gi forfotea, rAdea neplsitor pe

strlzile-i centrale, cu bucitirii oficiale 9i cvasioficiale, cu se-

dentarele-i pictate in mdtisuri 9i farduri, cu morga lui cinicide imprumut, cu vopsele gi monocluri din Capitali' Se vedea

bine ci nu-i gedea lui aga. Dar aproape nu se mai vedea Iaqiul

cel adevirat. Doar pe strizile lui lituralnice se strecoard spre

bariere, din cealaltd lume de refugiali, care nepetrecute, pur-tAnd, unul peste altul, cite trei-patru sicrie lucrate sumar, dincare atdrni picioare invinelite ale morfilor, dezbrdcali gi firigiulgiu, iar citre centrul animat, si din aceeagi lume de pribegi,nivilesc din toate plrlile pentru mili, luptAnd cu vigilenlapoliliei, morfii de mAine ingrigafi de ger, umbre de oamenigalbeni-vine1i, clitinindu-se fepeni, b6lbAind insistent dingurile inclegtate, cu gesturi comice, strigAnd, din toati pute-rea muti a ochilor, c[ nu vor si moari... Pe la ceasul 11 dinzi, regulat trec coloane adAnci de rugi dupi mAncare, oldli-ind tacticos din piepturi voinice, cu cAte-o pAine subsuoari, s,i

aruncAnd din belgug bra(ul slobod dupi pas, in semn de ne-

discutati disciplini...

RUSIA...

Cum de mai bine de patru luni pierdusem orice contact cuoarneni in misuri si fie inifiali in rosturi gi taine ale rizboiului,tlupd ce aflai undeva, in marginea tArgului, adipostul pirinlilorljungi acum la al treilea popas al zbuciumatei lor bejenii, porniispre centru in ciutarea unui cunoscut.

Cine oare dintre cunosculii 9i prietenii mei sd mai fie in Iagi

;i sd gtie multe?... in trecere prin strada Lipugneanu - umblatilirarte la acest ceas de refugialii fericili -, mi hotirAi si intru laViala romdneascd, sdvid micar cum e cAnd nu este acolo nimic;i nu se mai arati nimeni...

Urcai scirile intunecoase gi colbuite din dosul tipografiei,stribitui gi coridorul lung, ingust de un om, iar la uga cea dinIund nu bitui... nu bitui, ci, simplu, apisai clanla, s[ mi incre-tlinlez ci e totul zdvordt, ori instrdinat, oamenii risipili gi ci amsii merg mai departe. Dar intrasem.... Intrasem dupi us,i, care

s a dat iute inddrlt gi, deodati, mi-a deschis redacfia aproape in-treagi cu infifigarea ei noui gi tristi de rdzboi, cu firAmituri de

piine pe masa de lucru, cu o sticli de lapte, aproape degarti,t'casci, lingurifi gi alte mizerii, iar in locul canapelei, un pat lAn-

liir sobi, in care cineva zace... Omul chiar igi sdltase pulin capul( r.l ochii surprinsi de aga intrare qi de aEa oaspe. E basarabeanulAlexis Nour, vechi cunoscut, acum imputinat qi palid... Pe inveli-lorre, pe podele, pe capitul de dincolo de firAmdturi al mesei se

rrrrrnci intr-o prielnici risipi numere de gazete rusegti. in col1ul

rlirr fala ugii acelagi dulap cu rafturile-i covdrgite de colecfii ale

Viafii romdne;ti,iar in afard de dulap, doar fotografia-grup a co-lrrboratorilor ieqeni din anii de inceput ai revistei.

Nu Etiu dacd l-am intrebat pe bolnav de... sdnitate. ,,Ce este inllrrsia, domnule?" il intreb zorlt, parc| binuind ceva; auzisem gi

prcsupuneam si se fi stArnit ceva la rugi, dupi un aga pustiitor gi

irlrsurd rdzboi. Nu-i didui rhgaz sd-mivorbeasci de suferinp lui.Nour tace cu ochii in tavan, unde se vede cd-i fine ocupali cea

nriri mare parte din zi.Poate igi adun[ puterile, poate gAndurile.i rrr i e teami c[ ar putea si ocoleascd rispunsul adevdrat la intre-lrirre. Cici nu ne cunoagtem prea de aproape; suntem apoi din

23

doui provincii ,,rivale" care, cu aceeagi indreptilire patriotica,

dar cu sorli neegali, igi disputd intre d6nsele sAngele plugarilordin Regatul liber... Oamenii nu mai au unii intr-allii increderea

de odinioar6,iar coezitnea gi moralul rizboinic al armiilor im-piritegti sunt decretate nigte necesitifi de stat in Romdnia, cu

toati inlelegerea dintre rugi Ei austrieci de a o impir!i...Adaog deci: ,,Ag vrea si infeleg daci putem si aqteptim ceva

de acolo... Cici de-acum nu-mi inchipui si mai creadi cineva ciarmata larului ne este aliati..."

$i aflai ci, de multd vreme, grevele se lin lanf in capitalele 9i

in centrele industriale ruseEti, ci au fost destule ciocniri cu poli-(ia, ci au tras cazacligi in polilie, ci la 10 ianuarie multe cadavre

au rimas la Moscova pe strlzi (gtirea aceasta, nu din ziate, ci

prin fir direct...). in sfArgit, at?ttea gi atdtea asemenea gtiri, care,

in alte firi se puteau abia gopti. ii cerui, ca Toma, si-mi arate

frazein gazete; gi-mi port ochii dupi buchile cetite de Nour inOdesskia Novosti, Odesskoe Slovo, Kievskaia Misl...

,,Ruqii - relui bolnavul cu addnci convingere - vor tot pace,

incepAnd cu socialigtii gi sfArgind cu guvernul gi Curtea. Munci-torimea vrea pace, dar nu firi revolufie, cici vrea totodati si-iscape de farism. Da, guvernul vrea inci mai fierbinte pacea, ca

si scape farismul de revolulie. Dar, ca si poati face pace separa-

ti, ii trebuie gi lui oleaci de revolufie...Yezi dar..."

RimAneau acum intrebirile: cAti revolulie aveau sI-i faclmuncitorii ministrului de Interne Protopopov - care se pare c6

intenfionat slibise rigorile cenn:rii 9i stirii de asediu - 9i in ce

misuri regimul se mai putea sprijini pe armati, ca s6 stivileas-

ci, la momentul oportun, acel prisos din guvoi, care ar fi inceput

striciciunile la moara larismului.Un biietan - in refugiu de prin p6r!i1e munteneqti, care se

impirtigea din mAncarea lui Nour - intri cu sticla de lapte inmAni gi pAinea cazond a soldatului interpret Nour la subsuoa-

ri,le agezi pe masi, vAri in sobi cele din urm[ doui buclli de

lemne gi iegi. Noi rimaserim cu ochii la flacdta ce creqtea cu

zgomot, ingAnAndu-se cu viscolul de afari...Aproape zilnic ,,cites c" la Viala romdneascd ziare, aduse din

Rusia de militari cilitori cu diferite rosturi - organe ale stAngii

24 25

democratice ca gi ale dreptei reacfionare, ce inci triieqte cu visulfermeci,tor al Bosforului si Gurilor Dunirii...

SPRE PETROGRAD

Sambite, 18 februarie stil v., trece ,,trenul romAnesc" sipti-mAnal, nu gtiu pentru a cita oari, Prutul..'

Se stArnise peste zi a treia iarni grea, cernere viscolitd 9i im-belgugat5, ingrimidind nimeli.

Dupi orar, trenul trebuie si plece pe la patru dupi-amiazi...De data aceasta a pornit Ia ota zece noaptea, iar pAni atunci, in-tins pe un ,,pat" din rdndul de sus, am tot stat cu capul la fereastra

compartimentului, agteptind, mereu neribditor, si plece trenulindati... Era noapte adAnci atunci cAnd am pornit pe neagteptate

f'dri semnal gi firi pregitire. Cerul inchis, ferecat, din zare in'r.are...D:updce am lisat luminile staliei;i ne-am addncit ticuli innoapte, alunecind peste albul omitului proaspit, tactul misuratrl rolilor de la vagoanele lungi incepe si bati rar ca un toiag pir-tag la drum. incadrafi intre Eepcile respectabile ale protodnicilorde la capetele coridoarelor gi ale celorlali slujbaqi impirdtegti de

la Clile Ferate Ruse, mergem intins, gonim in noapte dupi Basa-

rabia cea atdt de apropiati gi mai departe aziparcd decAt oricAnd,

intovirigili de vdrtejul mut al viscolului la geam...

Cifire miez de noapte dudui indelung gi greu un pod sub nd-

vala noastri de fier, albia apei se limuri pentru cAteva clipe cu

plpurigul gi trestia ei din omit gi se dosi iute dupi richitigul dez-

golit de iarni; ci noi mergem inainte prin noaptea noastri, mer-

gern parcd mai iute - aga cum indeobgte se pare ci merge trenuldupl ce a trecut un pod... Pimintul, cAt pot smulge dintr-insulin noapte, aci se limuregte ochilor cu dealurile lui, aci goviie 9i

se scufundi in negura r Lzv r Ltith de vdnturi"' Basarabia !

Dar dupl o vreme, dupd indelungi opriri prin stafii, incep

tlcaluri Ei piduri si se dezgoleasci albe 9i sure din neguri, rAnd

pc rAnd trigindu-se spre Moldova. Mereu la opriri rizbate pringeramuri duble rostirea stranie, in cirilice, a conductorului:

Carne;ti, Calara;i, Bukovef, $tra;ent... - gi totugi cuvAntul sfios

vine prielnic ca privirea unei surori de la !ari, ce te petrece cu

ochii de dupi zibrelele staliei 9i nu cuteazl si iasd pe peron...

Se arati satele cu goproane, cosare, cisule coplegite de omit, cu

pale de fum ridicAndu-se leneg din vetre... Se duc toate indiriLtspre Prut, in vreme ce pe gosea trec inainte ori vin impotrivi

liranii cu lemne inotAnd anevoie cu siniile prin omitul proas-

pit... Noi trecem incolo, iar ei vin adunafi in cojoace - 9i indem-nAndu-gi pe de lituri boii, le-o ia inainte 9i se mai trag indi-rit, cum e deprinderea sdtenilor cind mAni pe ger... $i se aratideodati Ei Chigindul pe o coasti, fumegAnd pe inserate dinomdt, sub pdnza unduind[ de corbi, ce, cu toati iarna grea, hl-llduie din belgug sub cerul prielnic al rizboiului."

in gara Chiginlului forfotindi de gepci mari ceferiste 9i milita-re, gara, care la o suti: kilometri de Iagi, geme de belgug ca 9i Un-

ghenii rugi - minAnc omenegte, las pentru cei dela Cuvdnt moldo'venesc o scrisoare sd solicite adipost intr-un sat basarabean pentru

pirinfii rlmagi la Iagi, iar cAnd se coboari iariqi noaptea, alune-

cim intins spre Nistru. L-am apucat gi pe el cufundat in intuneric,gi, aga, lisdm Basarabia in noapte, precum in noapte o g[sisem..'

A doua zi, ct acceleratul Odesa-Petrograd, gonim spre mia-zdnoapte.Ne oprim tfuziula cAte o stafie 9i rimAn cele multe' ca

niEte cantoane, de unde cinovnici cu gipci considerabile ne ur-mlresc mullumili de atdta grabi... Dealuri abia se aratd sure inceala fumurie de dincolo de Nistru. Dar graiul romAnesc il polivorbi qi de ceea parte, dacd te apropii de mullime prin locurilemai dosite ale girilor. ,,Voi - imi spune unbiietan in gara Birsula

-, voi nu griifi ghine moldovineqte, dar eu tot vi infeleg." Un bi-trin doctor polonez, revolulionar ca mulli intelectuali din Rusia

gi mai cu seami nafionalist, imi vorbegte de ei, de moldoveni. Se

duce acum chiar intr-un sat de-al lor, la Jlimbovca: ,,Am multde lucru cu ddngii - imi spune polonezul in nemfegte' - Sunt

oameni aproape silbateci, fug de doctor, pufin negustorogi, dartare cumsecade". Aproape de stalia lui - suntem in coridorul va-

gonului singuri gi vorbisem mult despre politica ri'zboiului, ba

ne apropiasem chiar de ideea unei revolulii ca final al rdzboiuluipentru Rusia - polonezul, laristofob ca atd\ia conafionali, nu se

26 27

poate ribda si nu-mi spuni: ,,Eu nu mi pot mira indestul de

cl-voastri, romAnii, cum v-a!i putut alia cu rugii"...Spre seari, rlmAn la apus ultimele dilme din dealurile Podo-

liei gi ne tot adAncim in stepa ce se agterne plani, cuzdti impre-cise peste rlsadA,ncurile de omit - ca o schilare a infinitului -,cu smocuri de inalte pdduri, gonind gi rotindu-se fantastic inspaliul tulbure al presirii [inseririi, n.n.), cu plutitoare cununicle stoluri asupri-Ie... Am intrat in a treia noapte - 9i, dupi douiore, in tactul rar, puternic al lungilor vagoane, intrdm in luminavie a becurilor electrice, in fala unui lung peron: Kiev.

Dupd o zi de popas, lisim stolila [capitala, n.n.] Ucrainei sus

pe malul cel5lalt al Niprului - cetate de amintiri, de turnuri 9i al-

[are, cu Kregceatikul siltat ca o frunte deasupra - 9i inci doui zile

;i doud nopfi gonim pdni la Petrograd, scurmAnd mereu satele

pipernicite din funduri de zare Ei lisAndu-le pe celelalte si se ris-toarne in urmi, si se gteargl, cu cringurile rare de salcim dupicle... Doar pidurile - pAlcurile inalte de brad ruginiu gi de stejar

lrronzat - intdrzie mai lung prin zare, ca nigte catarguri ale unorrrriaEe flote ce se gisesc evoluAnd mai adAnc decAt bitaia ochiului.

Fastof, Bahmaci, Orga - Jarskoe Selo!

De la Jarskoe Selo - regedinla de iarnd a impiratului tuturorrugilor - ne intovirdgegte, pe linia Curlii, 9i ne 1as5, apoi in urm6,rrn fel de tren-miniaturi - deosebit de elegant, numai geamuri,cu vagoanele lui scunde -, ce duce in capitall inalli demnitari,tlame de onoare ori cine gtie ce alte fele din lumea pirtagd oriinteresati la domnia asupra inneguratelor stepe...

iN ceprrer-n TARTLoR

La23 febrrarie, joi pe Ia doui ceasuri dinzi, intrim in gara

Nikolaevski, zgomotoasi, rece, aburind de neguri' migundndrlc uniforme sure, a capitalei rusegti. Lumea - deprinsd cu

g,crul umed - forfotegte nestingheriti incoace gi incolo, imbrl-r'rrti uneori mai sprinten, alteori blinitl in cojoace, mantale 9i

rrrirntilule, in cuEme mari, sure 9i cugme negre ce slufesc capete-

lc unor femei gi le fac mai dr[gilage pe ale celorlalte.

Ca s6-mi fac formele cuvenite la comandamentul militar, aq-

tept aproape un ceas in gari, pAni ce, rimAndnd fdri martori,ultimul ofi1er se incumeti in sfArgit s6-mi vorbeasci limba inter-zisi a inamicului. Cici alta ei nu qtiu.

Intru in orag printre zidtri lnalte, monotone, sure qi greoaie,pe o stradd largd - Nikolaevskaia -, pe lAngl lumea rlbditoareceleagd coadi lungi la pAine, la zahdlla gaz, ficdnd sI tremuregiragul prin ,,bituta" neostoiti, inepuizabild, a celor ln lupt[ cufrigul. inainte gi impotrivi trec sdniile cu lemne, cu cirbuni, cuomit ori sinii elegante cu bdtrAni vizitii in favorite i la Alexan-dru I, cu blini, cu gube, inchiciurali la musteli, ca gi caii lor ce

sforiie, fumAnd grdbit gi din belgug...Dar iati gi patrule de cazaci... Firegte rdzboi, stare de rdzboi...

$i inci in Rusia!... Sunt cAte patru, cAte gase, ba gi mai mulli; pe

caii lor proprii, flocoqi ca boii nelisilafi, stribat titculi uli;ele

[strizile, n.n.]langi, cu carabina aruncati dupi git. Pare stra-niu sd meargd caii aga la pas, tot la pas, pe sftAzi lungi 9i drepte...

Nu intreb pe nimeni despre cazacl!... Nici nu sper si md potinlelege cu cineva. $i apoi mi stipAnegte grija unui adipost. Agatrebuie, la urma urmei, si fie pizitd strada in capitala larului, maicu seami pe vreme de rdzboi lung gi vr[jmag ca acesta. $i m[ totduc pe strizile lungi inainte... in mijlocul ulilelor acelora largi, peNikolaevskaia, pe Liteini - pe unde se intinde gi linia tramvaiuluilucind din omdt - m[ uit gi la lumea incotogminiti din greu instraiele de iarni ale locului, lume care agteapti la stafii fumAndparcl de zor in aerul rece innegurat al dupi-amiezii - gi iar maiintreb pe undeva de un adipost... Pe usile ce se deschid, pe ici, pecolo, in entresol, la biclnii, la magazinele de fructe, la brutiriigi ateliere, tot aga: fumeazd atelierele, fameazd priviliile, izbindafard trAmbe pe care iute le inviluie gerul umed. Mereu mi taiedin urmi strigite stranii din siniile uqoare, elegante, trase decAte un cal vAnjos, interjecfii sdlbatice cu care igi face vizitiul loc.

Pdnl,$rziu, in seari, gonesc dupi un adipost - fir[ tramvai,cdci nu-l pot folosi, flrd isvoscic care nu md lnlelege gi firi ispra-vi, care e fatall. intr-o asemenea forfotl Ei infrigurare, umbrelenoplii s-au strecurat in Petrograd nesimlite. S-au aprins cdtevafelinare in negurd gi fu noapte. $i noaptea aceea se cifiri, se

28 29

prelinse in sus prin ceala deasi, invdluind globurile electrice capc nigte faruri depirtate - Ei prin aceastd ceati trec mai rare,rnai slab conturate, patrulele cilirefe, bronzate in rdstimpuride lumina becurilor imbrobodite. Copitele suni surd in omitulrnicinat gi se aude arare accentuarea silbatecd de la Usuri, de lal)on, de la Kuban. Pe ldngi ei, trecitori adunali de frig se stre-coard grlbili gi ticufi spre addposturi.

Biruit pe neagteptate de singuritatea cea multi, mi oprii... Se

irud doar vAntul, copitele gi caii... Mi hotirAi si, intrebAnd, tot ln-lrebAnd, md indrumez incet spre Moskovskaia ulifa,la Kazakov,trrr student tovariq de cildtorie in tren. ,,La un caz de nevoiel',clacd nu gisesc locuinli, mi sfituise sd mi duc la el (la hotel, odaiaincepe de la cinci ruble gi e cu neputinfd de g[sit). $i l-am gdsit pef(irzakov; iar el m-a dus la un prieten al lui, in Dimitrovskaia ulila,ll No 8 - chiriag la Elena Sergheevna, dacd nu md ingel...

Cei doi studenli vorbesc ceva frantuzegte, iar la gazdit fierbesirmovarul...

sToLrTA NErrNr$TrTX,

imi vine cam cu stinghereald 9i rugine ci am ajuns pe capulrurui strdin cunoscut pe drum, ;i inci la un cunoscut al acestuia -,lririag gi el al Elenei Sergheevna - ba chiar oaspe la samovarulci... $i a douazi, dupl ce s-a ridicat noaptea de deasupra noastri,;rrrr pornit iar pe la hoteluri - gi, intr-un tdrzitt, m-am aqezat, cu,. irrci ruble, la Hotel Central.

f)e seama zilei acesteia patrulele de cazaci s-au inmul$t gi,ru mai crescut, publicul trecdtor si cel netrecitor are ochii mai,rlt'r.r{i, ca si cum fiecare cauti si ghiceasci ce gAndesc cazacii -r iici nimeni nu mai cauti si gtie ce se gAndegte mai departe, din-rtrlrr de cazaci: la polilie, adici in sferele guvernului. Peste tofi,ii pcste toate care igi urmeazd cursul ca in ajun, peste trecitoriilgrrilriti, peste lumea ce face coadi la privilii, peste caii zitpircilirlt' pLll{n1sn gi hirluiala cea multd gi peste soldalii cu nervii os-Ir'rri(i, cade acum, fdrd vAnt, o fulguire deasd. Oragul frimAntat