CCrriissttiiaann MMuunnggiiuu,, ssuucccceess iinntteerrnnaa]]iioonnaall `̀nnaaiinnttee ddee pprreemmiieerraa rroommâânneeaasscc\\ ccuu DDuupp\\ ddeeaalluurrii

„Cred c\ e o confuzieenorm\ `n capul multoracare se consider\ religio[i”

ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Dup\ dealuri, care intr\ `n s\lile române[ti `n 26 octombrie, dep\[e[te povestea tinerei care sose[te la m\n\stirepentru a fi al\turi de prietena sa de la orfelinat [i care devine obiectul unei [edin]e de exorcism. La fel cumMoartea domnului L\z\rescu nu era un film (numai) despre sistemul sanitar, nici Dup\ dealuri nu e un film (numai)despre religie. Dar, ca [i filmul lui Cristi Puiu, pic\ la ]anc, `ntr-o epoc\ `n care, de[i ne facem cu to]ii cruce c`ndtrecem pe l`ng\ o biseric\, am devenit tot mai r\i [i mai indiferen]i cu aproapele.

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n paginile 2-3

PETRE BARBU:

„Am scris [idintr-uunsentiment devinov\]ie c\ nuam fost mai bun“Am senza]ia, la to]i

comentatorii, c\ s`nt ni[te]a]e care au ie[it `n fa]ablocului sau, la ]ar\, pe uli]\[i trece Boc, trece Udrea,trece Ponta, iar ei se uit\ a[a,lung, [i `ncep: «\i, pute urmadup\ tine!».

Citi]i interviul realizatde Elena Vl\d\reanu `n

paginile 8-9

Noul CinemaRomânesc [ilucruri carechiar nu pot fispuse altfel

C. Rogozanu

Spune filmul ceva despre starea uneina]iuni, popor, zon\ geo-lingvistic\sau cum mai vre]i s\-i spune]i? Pu-tem citi inspect`nd cadrele lungiale filmului românesc `n detaliilesecundare o anumit\ tez\ puternic\,o ideologie? Bine`n]eles c\ putem.

» pag. 11

Cronic\ de carte

La locTELEcomanda

Avanpremier\

Lista lui ShitlerAlex Savitescu

Domnul Rare[ Nu-mai-[tiu-cum s\-v`r[e[te, de ceva timp, o emisiunela Realitatea TV. Modereaz\, modu-leaz\ [i, `n general, execut\ `ntr-unsingur sens subiecte de actualitate.

» pag. 4

Florin Irimia –O fereastr\`ntunecat\

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul O fereastr\ `ntunecat\de Florin Irimia, care va ap\rea`n cur`nd la Editura Polirom, `ncolec]ia Ego. Proz\ .

» pag. 12-13

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

2 » interviu

Cristian Mungiu: „Credc\ e o confuzie enorm\`n capul multora care seconsider\ religio[i“Dup\ dealuri, care intr\ `ns\lile române[ti `n 26octombrie, dep\[e[tepovestea tinerei caresose[te la m\n\stirepentru a fi al\turi deprietena sa de la orfelinat[i care devine obiectulunei [edin]e de exorcism.La fel cum Moarteadomnului L\z\rescu nuera un film (numai) despresistemul sanitar, nici Dup\dealuri nu e un film(numai) despre religie.Dar, ca [i filmul lui CristiPuiu, pic\ la ]anc, `ntr-oepoc\ `n care, de[i nefacem cu to]ii cruce c`ndtrecem pe l`ng\ o biseric\,am devenit tot mai r\i [imai indiferen]i cuaproapele.

Iulia Blaga

Cum ai ajuns la ideea genial\ dea purta centrul de greutate al po-ve[tii de la una din cele dou\fete la cealalt\, f\c`ndu-l pe spec-tator s\ nu [tie de care parte adealului e?

~n primul r`nd, hai s\ nu folosimcuv`ntul \la nici `n glum\. Apoi,cum s\-]i zic, c`nd te apuci de scris,`nt`i de toate `]i pui problema caree perspectiva din care poveste[ti,iar c`nd decizi c\ poveste[ti dinperspectiva unui personaj, trebuies\ [tii care e \la, pentru c\ specta-torul va [ti mai departe doar c`t[tie [i acel personaj spre deose-bire de varianta, cum se zicea laorele de compunere de la [coal\,omniscient\, `n care sari de la unala alta, tu, ca autor care le [tie petoate.

Acuma, c`nd ai personaje caredispar din film `nainte de final (fi-indc\ mor sau din alte motive), de-vine destul de greu s\ le faci perso-naje principale, pentru c\ ar trebuis\ continui s\ poveste[ti mai apoiori din perspectiva spiritului lor

b`ntuind, ori s\ schimbi conven]iade povestire op]iuni, ambele, des-tul de cheesy, dup\ p\rerea mea.(Cam cum e finalul de la No Coun-try for Old Men, care te las\ paf,c\ci personajul principal se evapo-r\ dintr-odat\.) Prin urmare, amdecis destul de rapid c\ Voichi]ae personajul principal, `n sensul`n care e cea care se afl\, f\r\ ex-cep]ie, `n fiecare dintre secven]elefilmului. Ce am ̀ ncercat mai depar-te au fost un balans [i un echilibruc`t mai juste `ntre punctul ei de ve-dere asupra situa]iei [i cel al Ali-nei. Chiar cred c\ `n via]a real\fiecare om e `n stare s\ jure c\ elare dreptate judec`nd din punctullui de vedere [i `ncerc s\ p\s-trez asta `ntotdeauna [i `n filme s\ nu iau eu partea nim\nui, cis\ `l las pe spectator s\ judece el.

S`nt multe evenimente care se ̀ n-t`mpl\ azi ̀ n România prin carepo]i vedea o `ntreag\ societate?

~n multe evenimente publice po]ivedea `ntr-o anume m\sur\ radio-grafia societ\]ii sau m\car a uneip\r]i a ei `ns\ nu foarte multe s`nttranslabile `n film. Filmul, de re-gul\, poate povesti o cantitate mic\de `nt`mpl\ri atunci c`nd `[i pro-pune s\ le povesteasc\ cu r\bda-re, cu am\nunte [i `ntr-un ritm a-sem\n\tor cu cel al realit\]ii. Iarfilmele s`nt de multe feluri.

Crezi c\ filmul t\u, m\ g`ndescmai ales la concluzia final\,ar putea fi v\zut ca o fi[\ medi-cal\ a României contemporane?

Habar n-am. Mai degrab\ cred c\nu pentru c\ nici un film nu poa-te avea preten]ia c\ generalizea-z\ [i e valabil pentru o societate ̀ n-treag\. Cred, da, c\ din p\cate pu-tem identifica o atrofiere a sim]u-lui moral `n jurul nostru, c\ amdevenit iner]i, non-reactivi fa]\ dedramele care ne `nconjoar\, dar a-tunci c`nd aceste drame se succed\`ntr-un ritm care le transform\ `nrealitate cotidian\, e cumva expli-cabil sim]urile se atrofiaz\ ca s\supravie]uie[ti. E ca la r\zboi, da-c\ vrei. ~ns\ m\sura `n care `]i pas\

» „Chiar cred c\ `n via]a real\ fiecare om e `n stare s\jure c\ el are dreptate – judec`nd din punctul lui devedere – [i `ncerc s\ p\strez asta `ntotdeauna [i `nfilme – s\ nu iau eu partea nim\nui, ci s\ `l las pespectator s\ judece el.“ – Cristian Mungiu

PPEE SSCCUURRTTDaniela Zeca lanseaz\ Omar ceel orbbOmar cel orb, noul roman al Danielei Zeca, va avea lansarea `n Bu-cure[ti, joi, 18 octombrie, la ora 18.00, `n Aula Bibliotecii CentraleUniversitare Carol I , Str. Boteanu nr. 1. Cu aceast\ ocazie, va fiproiectat [i filmul documentar de televiziune Focul lui Zarathus-tra , realizat de autoare `mpreun\ cu directorul de imagine Mihai-Adrian Buzura, editorul video Ionu] Andrei [i redactorii CristinaD\nil\ [i Radu D\nil\. Vor participa Alex. {tef\nescu [i Alexan-dru B\l\[escu, `nt`lnirea fiind moderat\ de Daniel Cristea-Enache.De asemenea, va fi prezent [i maestrul Grigore Le[e, care va inter-preta `n final trei piese muzicale `n prim\ audi]ie. Exotismul ori-ental ori febra pasiunii din Istoria roman]at\ a unui safari sau dinDemonii v`ntului las\ acum loc lucidit\]ii amare fa]\ de lumeacontroversat\ [i uluitoare a Iranului contemporan. Omar cel orbeste o carte palpitant\ despre paradis [i infern, iubire, credin]\ [imoarte, prin care Daniela Zeca anuleaz\ un mit: acela care neconvingea c\ un autor scrie cel mai bine despre lucrurile, eveni-mentele sau oamenii care `i apar]in `n mod nativ.

Cel de-aal doilea volum al Istorieeicomunismului din România estediscutat la Muzeul }\ranului Român

Mar]i, 16 octombrie, ora 11.00, `n Studioul Horia Bernea din cadrulMuzeului }\ranului Român din Bucure[ti, {oseaua Kiseleff nr. 3,va avea loc lansarea celui de-al doilea volum al Istoriei comunis-mului din România. Documente Nicolae Ceau[escu (1965-1971),publicat recent la Editura Polirom, sub egida ComisieiPreziden]iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.Volumul, disponibil [i `n edi]ie digital\, a ap\rut sub `ngrijirea luiMihnea Berindei, Dorin Dobrincu [i Armand Go[u. Al\turi deace[tia va fi prezent pentru a lua cuv`ntul pre[edintele României,Traian B\sescu, amfitrionul evenimentului fiind Virgil Ni]ulescu.

Al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezi-den]iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acope-r\ `nceputul perioadei `n care Nicolae Ceau[escu s-a aflat la con-ducerea ]\rii. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 de-cembrie 1971 s`nt, `n marea lor majoritate, inedite. Au fost urm\-rite temele principale ale Raportului final, pentru a fi ilustrate cuexemple concrete [i a aduce un plus de informa]ie. Astfel, cercet\-torii sau persoanele interesate de aceste subiecte vor fi `n m\sur\s\ fac\ un pas suplimentar `n `n]elegerea lor. Volumul este centratpe modul `n care s-a realizat transferul puterii c\tre noul prim-se-cretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consoli-darea acesteia prin cumul de func]ii [i de atribu]ii [i margina-lizarea eventualilor competitori, lichidarea mo[tenirii lui Gheor-ghiu-Dej [i, `n cele din urm\, condamnarea perioadei precedente;instaurarea cultului personalit\]ii. O alt\ tem\ analizat\ este rela-]ia conducerii partidului [i a lui N. Ceau[escu personal cu orga-nele de poli]ie politic\, Securitatea [i Mili]ia, care se va `ncheia cusubordonarea acestora direct secretarului general.

Premiul Nobel pentru Literatur\ pe 2012a fost acordat scriitorului chinez Mo Yan

Academia suedez\ a anun]at c\ Nobelul de anul acesta pentru litera-tur\ `i revine scriitorului chinez Mo Yan. Juriul [i-a motivat op]iu-nea prin realismul halucinant cu care `mbin\ pove[tile populare,istoria [i contemporaneitatea . Se precizeaz\ c\ Mo Yan, asociindimagina]ia [i realitatea, perspectiva istoric\ [i social\, a creat ununivers care, prin complexitatea lui, aminte[te de scriitori precumWilliam Faulkner [i Gabriel García Márquez, r\m`n`nd totodat\ an-corat `n vechea literatur\ chinez\ [i `n tradi]ia popular\ a basmului .~n v`rst\ de 57 de ani, Mo Yan este considerat cel mai important scri-

itor chinez contemporan, volumulcare l-a consacrat pe plan interna-]ional fiind Sorgul ro[u (1987), tra-dus [i ̀ n limba român\ ̀ n 2008. MoYan , care `nseamn\ Nu vorbi! ,este un pseudonim. Numele adev\-rat al laureatului Nobel de anulacesta este Guan Moye.

interviu « 3

de cel\lalt, rata de participare ac-tiv\ la sus]inerea unor cauze so-ciale aparent mici `]i indic\ gradulde civiliza]ie al unei societ\]i oriconcluzia e trist\ `n ce ne prive[te.

...dezorientarea pe care oai c`nd e[ti liber s\ alegi.

Poate c\ s`ntem ca fetele din filmcare caut\ la m\n\stire un tati[i o mami pentru a-[i ̀ ntregi fa-milia pierdut\ odat\ cu plecareadin orfelinat. Comunismul ne-ainfantilizat. Aveam un conduc\-tor suprem care ne d\dea un sa-lariu mic, dar care hot\ra pentrunoi. Ai avut acest lucru ̀ n minte?

N-am avut `n minte s\ fac o para-lel\ absolut\ `ntre genul de auto-ritarism pe care l-a exersat comu-nismul asupra individului `n Ro-mânia [i genul de autoritarism pecare `l exercit\ biserica. Mai de-grab\ a[ spune c\ e vorba despredezorientarea pe care o ai c`nde[ti liber s\ alegi, dar nu ]i s-audat [i educa]ia, [i informa]iile decare ai nevoie. Asta m-a preocupat.N-a[ fi vrut s\ am un film cu orfe-lini [i, `n general, m\ ]in deopartede genul \sta de subiecte un picoverused despre România, dar toa-te aceste lucruri vin din povesteareal\ [i atunci a trebuit s\ `ncercs\ reduc c`t de mult pot partea sen-za]ional\. Dup\ dealuri nu `[i pro-pune nici s\ [ocheze, nici s\ jude-ce, nici s\ dea dreptate cuiva `ndetrimentul altcuiva, ci poveste[-te o `nt`mplare `mpreun\ cu toatecircumstan]ele ei. Filmul ̀ n sine nute invit\ explicit s\ `]i clarifici po-zi]ia fa]\ de religie, dar eu, dac\vorbesc despre film, o fac: da, credc\ s`nt o b\lm\jeal\ [i o confuzieenorme `n capul multora care seconsider\ religio[i un amestecde credin]e ira]ionale, de obi[nuin-]e de a respecta obiceiuri, de su-persti]ii, de spaime [i temeri care `i fac, toate laolalt\, s\ nu ba-ge de seam\ c\ le scap\ esen]ia-lul [i c\, dac\ [i-ar `nsu[i valorileprofunde ale credin]ei pe care oclameaz\, nu s-ar purta a[a [i nuar fi at`t de r\i, pizma[i, vanito[i,nep\s\tori [i plini de ur\.

Realizezi c\ `ntr-o poveste at`tde riguroas\ ca cea pe care aiconstruit-o spui o mul]ime de

lucruri, iar asta face ca filmuls\ fie [i mai bun?

Eu ce fac `n mod con[tient e s\ `mialeg subiectul `n asemenea m\su-r\, `nc`t s\ existe o complexitatede sensuri de genul \sta, sensuripe care `ncerc s\ nu le aprofun-dez. Pe unele le [tiu, altele s`nt lalibera interpretare a spectatori-lor, dar nu cred c\ e bine ca eu s\reduc toate sensurile pove[tii ver-baliz`ndu-le. Cred c\ asta nu facedec`t s\ le [tirbeasc\, [i eu c`ndplec la drum am `n cap lucrurilegenerale pe care povestea trebuies\ le con]in\, dup\ care `ncerc s\m\ concentrez cu actorii asuprafelului `n care povestea evolueaz\`n mod fic]ional coerent. Impor-tant p`n\ la urm\ `n film e ca fieca-re lucru care se `nt`mpl\ `n fiecaresecven]\ s\ fie complet verosimil[i logic [i `n continuarea celui di-nainte. Dac\ ai scris cum trebuie[i ai ales subiectul destul de com-plex, ai s\ sf`r[e[ti cum e \sta defa]\, care e interpretat at`t devariat de la o poveste de dragostep`n\ la o poveste care critic\ reli-gia. Se dau foarte multe interpre-t\ri, dar observ c\ cea care cores-punde cu filmul meu de dinainte,[i anume c\ punctul meu perso-nal de vedere despre credin]\ [ireligie, despre cine e vinovat saunu [i dac\ ei s`nt vinova]i sau nu,nu e `n film.

C`t de mult te-a preocupat grijapentru a fi c`t mai simplu [i maiconcis?

E o replic\ spre finalul filmului,c`nd deja Voichi]a [i p\rintele s`nt`n ma[in\, iar el o `ndeamn\ s\ nu`i fie team\. ~n film, Voichi]a r\s-punde mult mai laconic dec`t `nscenariu pentru c\ am decis c\ori `n]elegi ce simte ea `n momen-tul \la din tot ce ai v\zut p`n\ a-tunci [i din ce exprim\ ea `n clipaaia, ori, dac\ nu, asta e s\ aflidin vorbe ce simte e telefonat.

De ce ai ales s\ preiei Cina cea deTain\ din 432 [i s\ pui accen-tul `n fiecare cadru pe alt per-sonaj dec`t cel care vorbe[te?

Nu cred c\ personajul care vorbe[-te e `ntotdeauna cel mai important`ntr-un film. Acesta e un reflex dela felul cum se `nt`mpl\ de obiceilucrurile ̀ n filmul mainstream. Tre-buie s\ pui aparatul pe cine vor-be[te. N-a fost o `ncercare de a con-tinua stilul formal `nceput la 432sau ceva de felul \sta. Cele mai mul-te rezolv\ri pe care le vezi `n filmvin de la situa]ia efectiv\. Pleci cuo situa]ie la drum [i, `n clipa `ncare `]i impui limitarea asta for-midabil\ de a filma `n plan-sec-ven]\, trebuie s\ g\se[ti solu]ii.{i am `n]eles foarte cur`nd, maicu seam\ `n ni[te spa]ii at`t destr`mte cum erau cele `n care amfilmat noi, c\ lucrurile arat\foarte pu]in plastic [i expresiv

dac\ `ncerc\m s\ g\sim `n per-manen]\ un staging care s\ cu-prind\ mereu doi oameni carevorbesc unul cu altul. P`n\ la ur-m\, c`te pozi]ii diferite au doi oa-meni care vorbesc unul cu altul?Pot s\ fie fa]\ `n fa]\, din profilsau spate `n spate mai mult deat`ta, n-ai ce s\ faci [i nici apara-tul n-are foarte multe pozi]ii. Dreptpentru care am aplicat ce am `n-v\]at la 4 luni..., [i anume c\, dac\lucrezi `n plan-secven]\, trebuies\ la[i ni[te lucruri pe afar\. Offcamera `ncepe s\ lucreze foartemult, sunetul `ncepe s\ lucrezefoarte mult [i trebuie s\ ̀ n]elegi c\limitarea asta te face s\ trebuias-c\ s\ cau]i acea pozi]ie special\ aaparatului de unde s\ nu po]i pier-de cele mai importante lucruri.

Ai g`ndit primul cadru, cu o fa-t\ urm\rit\ din spate `ntredou\ trenuri care merg `n sen-suri opuse, ca pe un apropo la 4luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile, undeaveai un cadru similar cu dou\tramvaie?

Tehnic, un tren st\ c\ din el co-boar\ ni[te oameni [i altul mer-ge, iar Voichi]a avanseaz\ printreele. ~nainte ca Alina s\ traverseze[inele, un al treilea tren `i taiecalea. Dup\ cum `]i imaginezi, nue foarte u[or de filmat, implic`ndmult\ figura]ie, mutarea trenuri-lor la fiecare cadru [.a.m.d. de-mersul fiind destul de periculos,c\ci Cristina Flutur trecea foarteaproape prin fa]a unui tren `nmers. Dar nu e vreun apropo la 4luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile, undeAnamaria, da, st\tea prins\ `ntredou\ tramvaie care treceau `nsensuri opuse asta imediat dup\secven]a abuzului fizic. Nu e unapropo [i p`n\ la urm\ de ce s\fi avut nevoie de un apropo, c`t\vreme mi-am asumat s\ fac iar\[iun film despre dou\ fete aflate `n-tr-o rela]ie [i `ntr-o situa]ie-limi-t\? Din p\cate, nu e altceva dec`tsemnul faptului c\, cu c`t faci maimulte filme, cu at`t mai greu e s\fii original `n primul r`nd fa]\ detine `nsu]i. Vr`nd-nevr`nd, revizi-tezi `ncadraturi, mi[c\ri de aparat,situa]ii, secven]e, dialoguri, tipuride personaj [.a.m.d., iar c`nd lu-crezi `n plan-secven]\ & hand-held[i ai de urm\rit un personaj caremerge, oric`t de inventiv ai fi, nuai dec`t dou\ op]iuni din fa]\ [idin spate , c\ deja ca s\ `l urm\-re[ti din lateral `]i trebuie travel-ling.

Cele mai c`rcota[ecomentarii s`nt`ntotdeauna cele de acas\

Cu ce amintiri ai r\mas de laCannes-ul din acest an?

Proba tehnic\ f\cut\ `n GrandThéâtre Lumière gol `n noapteadinaintea premierei; `nt`lnirea

`nt`mpl\toare cu Michel Ciment(important critic francez n.red.),tocmai ie[it de la proiec]ia noas-tr\ de pres\; bucuria proprietari-lor româno-romi ai unui restaurantdin port care ie[iser\ s\-[i fac\poze cu noi [i care, afl`nd c\ amluat Palme d Or cu cinci ani `n ur-m\, s-au bucurat de parc\ se `n-t`mpla `n seara aia; ziua de inter-viuri pentru presa francez\ desf\-[urate pe o teras\ pe plaja cu-prins\ de ploaie [i furtun\, dreptpentru care fiecare alt fotograf ca-re venea sf`r[ea prin a ne fotogra-fia cu spatele la ni[te perdele gre-le de catifea grena; satisfac]ia dea fi r\mas pe primul loc `n ScreenInternational p`n\ la sf`r[it, par-ty-ul filmului special organizatpe o plaj\ cu multe plasme ca s\se poat\ urm\ri finala Ligii Cam-pionilor , ocazie cu care consta-tai c\ r\zboiul popularit\]ii e pier-dut de cinematograf `n favoareafotbalului; a[teptarea de pe Oto-peni dinainte de premiere c`nd,cu [ase ore `naintea festivit\]ii,avionul ne a[tepta pe pist\ cumotorul pornit pentru c\ urmas\ afl\m dac\ avem de ce s\ ne`ntoarcem la Cannes sau nu.

E[ti mul]umit de cum e perce-put filmul de publicul str\in?

Partea care m\ bucur\ e c\ filmule priceput destul de bine `n afaracontextului românesc, at`t c`t sepercepe c\ abuzul pe care fiecareideologie `l face asupra membrilorei se mut\ la nivelul oric\rei ideo-logii. Nimeni nu se g`nde[te c\ evorba despre ortodoxie, de exem-plu, [i oamenii `n]eleg mult maibine contextul, lucrurile care s`ntcuprinse `n filmul \sta fa]\ decum ne imagin\m noi. Cele mai c`r-cota[e comentarii s`nt `ntotdeau-na cele de acas\. Poate din cauz\c\ subiectul e foarte apropiat, nu[tiu de ce se `nt`mpl\, dar m\ bu-cur\ c\ vorbe[ti cu oameni de pealte continente care par s\ `n]elea-g\ esen]a filmului.

Dup\ dealuri (www.dupadealuri.ro).Regia: Cristian Mungiu. Scenariul:Cristian Mungiu, inspirat de romanelenon-fic]ionale ale Tatianei Niculescu Bran. Imaginea: Oleg Mutu. Scenografia, costumele: C\lin Papur\,Mihaela Poenaru. Montajul: Mircea Olteanu. Cu: Cosmina Stratan, Cristina Flutur,Valeriu Andriu]\, Dana Tapalag\, C\t\linaHarabagiu, Gina }andur\, Vica Agache,Nora Covali

» „Dup\ dealuri nu `[ipropune nici s\ [oche-ze, nici s\ judece, nicis\ dea dreptate cuiva `ndetrimentul altcuiva, cipoveste[te o `nt`mplare`mpreun\ cu toate cir-cumstan]ele ei. Filmul`n sine nu te invit\ ex-plicit s\ `]i clarifici po-zi]ia fa]\ de religie.“

– Cristian Mungiu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

4 » opinii

Rare[ este un nume frumos.~n istorie, au fost suficien]ioameni onorabili, care aupurtat numele acesta. ~n is-toria recent\, ba chiar con-temporan\ [i televizat\, exis-t\ un Rare[ pe care ursitoa-rele l-au botezat astfel, fiind-c\ [tiau ele ceva: domnul `ncauz\ a ajuns un foarte rarcaz de inchizitor media, cumintea zgribulit\ [i sufletulla fel de vesel ca al unui [efde tribunal stalinist.

Domnul Rare[ Nu-mai-[tiu-cum s\v`r[e[te, de cevatimp, o emisiune la Realita-tea TV. Modereaz\, modulea-z\ [i, `n general, execut\`ntr-un singur sens su-biecte de actualitate. C\ le e-xecut\ d`nsul de capul dom-

niei sale sau c\ o face cu suges-tiile [i binecuv`nt\rile patro-natului, r\m`ne de demons-trat. Certitudine a devenit,`ns\, faptul c\ domnul Rare[Nu-mai-[tiu-cum are ceva dinincisivitatea unui st`ngaci t\-ietor de lemne. A[a s-au pe-trecut lucrurile miercurea tre-cut\, c`nd `n emisiunea pe ca-re o face la Realitatea TV s-adezb\tut subiectul banilor

investi]i de Institutul Cultu-ral Român (ICR) `n scriitoriipromova]i `n str\in\tate.

Cadrul e c`t se poate deechilibrat, cu invita]i unul [iunul: mari caractere media,jurnali[ti care faulteaz\ lim-ba român\ la tot pasul [i undomn profesor din Cluj (alt-fel, reputat), Andrei Marga,

noul director al ICR. Cu to]ii,chiti]i s\ demoleze politicaultimilor ani a Institutului.V\ mira]i, poate, c\ nu ammen]ionat nici m\car un per-sonaj invitat s\ ]in\ contra ,s\ asigure echibrul unei a-dev\rate dezbateri. Mira]i-v\,c\ o face]i degeaba! ~n fapt, v\uita]i la o televiziune [i o e-misiune române[ti, unde mo-deratorul a fost `nv\]at s\demareze cu aplomb(\),uit`ndu-se `n ecranul din fa-]a sa ca dentistul `n gura pa-cientului. ~nclinat ca Turnuldin Pisa asupra mesei rotun-de, domnul Rare[ spune, a-p\sat, ce anume i-a f\cut pedomnii din studio s\ se afleacolo: Vorbim despre uninstitut al c\rui (sic!) ultimi

doi pre[edin]i au fost inte-lectuali publici . Telespecta-torul afl\ c\ banii ICR s-audus c\tre scriitorii prefera]i ,c\ Levantul lui C\rt\rescue o carte sub]iric\ .

Pledoaria domnului mode-rator este completat\ de afi-[area pe ecran a listei celormai tradu[i autori români `nstr\in\tate. Lista profitorilorregimului odios al lui B\ses-cu se deruleaz\ dramatic, `n-c`t te a[tep]i ca urm\torul ca-dru din studioul-tribunals\ arate o box\ a acuza]ilor;s\-i vezi acolo, `n haine dezeghe [i cu capul plecat, pemo[ieri ca Mircea C\rt\res-cu, Dan Lungu, Gabriela Ada-me[teanu, Filip Florian, Du-mitru }epeneag, NormanManea, Lucian Dan Teodoro-vici [i `nc\ vreo cin[pe. {i s\te miri cum de-au reu[it uniis\ fie lua]i `n arest preventiv,din moment ce domnul mode-rator echilibrat Rare[ spune,

aproape [optit, conspirativde-a dreptul, c\ unii tr\iesc`n str\in\tate . Probabil, n-aum`ncat salam cu soia!

Orice individ care posed\rutina cititului profesionist ]̀iva spune c\-[i d\ seama devaloarea unui text sau a uneic\r]i din primele r`nduri citi-te. Am tr\it sentimentul \stadup\ c`teva minute de vizio-nat emisiunea de fa]\ [i am[tiut din start care e tema ei:s\ demol\m, cu orice pre] [itr\g`nd din toate pozi]iile,politica ICR sub conducerealui H.-R. Patapievici. Masochis-mul m-a `mpins s\ m\ mai uitcam un ceas la tv. Am aflat, ast-fel, c\ unii dintre cei spriji-ni]i au sus]inut anumi]i

candida]i , timp `n care peburtier\ se titra: Scriitorullui B\sescu, preferatul ICR .Lua]i arhiva revistei noastreca s\ vede]i, m\car de curiozi-tate, c`t de mult l-a sus]inutTeodorovici pe pre[edinte.

N-am s\ uit niciodat\ cum`l prive[te admirativ domnulMarga pe marele caracter me-diatic Ro[ca St\nescu, `ntimp ce acesta din urm\ vor-be[te despre destr\b\laremoral\ . {i nici una dintreconcluziile interogative alemoderatorului: S-a rupt Ro-mânia `n dou\, `n intelectua-li pro [i anti-B\sescu? Nu,domnule Rare[ Nu-mai-[tiu-cum, România s-a rupt `npro[ti [i modera]i.

La loc TELEcomandaAlex SavitescuLista lui Shitler

Noroc de televizor, c\ mai aflu [ieu ce fel de oameni m\ `nconjoar\.M-au luminat miercuri sear\ Bog-dan Chirieac, Sorin Ro[ca St\nes-cu [i Rare[ Bogdan, la Realitatea TV.Aveam ceva b\nuieli, dar dezv\lu-irile lor cutremur\toare m-au l\satmasc\ [i mi-am dat seama de cinetrebuie s\ fug c`t mai repede, p`n\nu m\ transform\, diavole[te, `n-tr-unul de-al lor.

Am putut vedea, pentru primaoar\, adev\rul mijind din lumina

ecranului plat: `n vreme ce adev\-ra]ii oameni de cultur\ mor de foa-me, amicii mei, care se pretind,unii dintre ei, scriitori, au dat ̀ n pa-tima pr\duirii banului public.Tic\lo[iile f\r\ de margini la cares-au dedat m\ `ndrept\]esc s\ iaufoarte serios `n calcul, drept r\zbu-nare, intrarea `n Uniunea Scriito-rilor, organism pe care l-am dis-pre]uit, pe nedrept, p`n\ acum.

Dan Lungu, Lucian Dan Teodo-rovici, Florin L\z\rescu ([i lista arputea continua) [i-au f\cut loc `nultimii [apte ani pe o veritabil\ lis-t\ a ru[inii, prezentat\ `ntreguluipopor la Realitatea TV minute ̀ n [irpe ecran. Cea mai mare gaur\ a eco-nomiei na]ionale a fost programulde traduceri al institu]iei de trist\amintire numite Institutul Cultural

Român. A confirmat-o [i domnulprofesor universitar doctor AndreiMarga: scriitorilor adev\ra]i li s-aur\pit [apte ani din via]\ [i [ansa dea lua Nobelul mai repede. Afirma-]ia a fost `nt\rit\ de mai multe oride omul de cultur\ Sorin Ro[ca St\-nescu, cel care a denun]at perfidulobicei al pre[edin]ilor ICR de amerge cu lista de autori care urmea-z\ a fi tradu[i ̀ n str\in\tate pentrua fi vizat\ la Serviciul de Informa]iiExterne. Nu trebuie s\ fii vreungeniu ca s\ `]i dai seama c\ acesteelemente periculoase ale culturiiromâne s`nt agen]i sub acoperiresau agen]i de influen]\ ai SIE, sti-pendia]i de statul român spre a-lprosl\vi pe pre[edinte. Se `n]elegecare, nu mai m`zg\lim h`rtia cunumele s\u.

Ar cam fi de r`s dac\ n-ar fi depl`ns. Dou\ ceasuri `ntregi, `n pri-me-time, s-a vorbit despre furtul dinbanul public prin programele de tra-duceri, despre non-valoarea celor

pe care editurile str\ine `[i doresc,cu perfidie, s\ `i publice pentru c\agen]ii SIE le-au dat numele `nplic. A, [i deja celebr\ informa]ia:despre nevoia ca str\inii s\ [tie maimulte despre calorifer, inven]ie ro-mâneasc\. Domnul profesor univer-sitar doctor Andrei Marga a spus-of\r\ nuan]e: s\ mai termin\m cuprostiile, s\ vopsim de iarn\ calo-riferul.

Atacul furibund din emisiuneaRealit\]ii (post TV care pare acumrupt ̀ n dou\ programele de [tiri [idezbateri de peste zi [i talk-show-ulprincipal au politici editoriale dia-metral opuse, zici tot timpul c\ ainimerit pe alt post `n func]ie deora pe care o arat\ ceasul) a vizatscriitori extrem de diferi]i, pu[ito]i `n aceea[i oal\ a autorilor luiB\sescu . Cine mai are timp de do-cumentare, de nuan]e zilele aces-tea? Ce conteaz\ c\ unii dintre au-torii de pe lista ru[inii de mul]iani de zile au atacat constant fostaputere sau pe pre[edinte? Ce con-teaz\ c\ [i-au creat pe baza proprieimunci [i pe baza propriului talento recunoa[tere na]ional\? Acumadev\rul e unul singur, clamat de

SRS [i culturnicul competent Bog-dan Chirieac: jurnali[tii str\ini,scriitorii, intelectualii s`nt agen]ide influen]\, pl\ti]i de ICR [i plan-ta]i de SIE.

Nu mi-am revenit nici `n acestmoment din uluial\, am r\mas zecide minute cu telecomanda at`rnat\`n aer... M-am g`ndit cu mult\condescenden]\ la to]i amicii care`mi d\deau asigur\ri c\ Marga va`n]elege perfect c\ ce s-a f\cut binela ICR trebuie s\ continue. Sperc\ e limpede acum pentru orice omde bun\-credin]\ c\ mai sus de prafnimic nu se va mai alege din in-stitu]ia `n cauz\.

~n urm\ cu ceva timp, urm\ri-sem pe B1 TV o emisiune la fel de,scuza]i termenul, imbecil\, chiardac\ acolo se `ncerca sus]inereafostei echipe de la ICR. Propagandar\m`ne propagand\, deprofesiona-lizarea se remarc\ `n ambele ta-bere, indiferent de cine sus]ine pecine. Un moderator care realmentehabar nu avea nici cea mai vag\idee cu ce se m\n`nc\ institu]iaasta, invita]i `n platou sub]iri,r\st\lm\ciri. Vorbim f\r\ s\ maicunoa[tem, de fapt, vreun subiect.C`nd au de-a face cu o tem\ at`t deni[at\ [i `ncearc\ s\ o propteasc\`n prime-time, [i propagandi[tiiunora, [i cei ai altora s`nt la felde penibili. Boborul este invi-tat doar la exerci]ii de ur\.

~nchei cu un comentariu de penet, care mi-a r\mas `n minte [i mise pare gr\itor: Românii au inven-tat nu numai caloriferul, dar [iapa cald\ rece . A[a [i cu ICR-ul.

C`nd scriitorii ajung agen]ide influen]\ ai SIE...Idei pe contrasensGeorge Onofrei

» Nu mi-am revenit nici `n acest moment din uluial\,am r\mas zeci de minute cu telecomanda at`rnat\`n aer... M-am g`ndit cu mult\ condescenden]\ lato]i amicii care `mi d\deau asigur\ri c\ Marga va`n]elege perfect c\ ce s-a f\cut bine la ICR trebuies\ continue. Sper c\ e limpede acum pentru oriceom de bun\-credin]\ c\ mai sus de praf nimic nu seva mai alege din institu]ia `n cauz\.

FOTO

:And

rei R

use

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din PetrilaIon Barbu

C`nd nu m\ enerveaz\, m\amuz\. A[a am ajuns s\judec reac]iile românilorla evolu]iile politiciiautohtone. Reac]iile, da,fiindc\ la un moment datdoar ele mai meritauurm\rite – politicaromâneasc\ a devenit demult o hazna b`hlit\, `ncare culori politice vagdiferen]iate se amestec\[i se `mpletesc.

Dar nici ele, reac]iile, nu au altchip dec`t al lumii ce le declan-[eaz\. Rare s`nt cazurile `n cares\ mai evaluez seriozitatea, vul-garitatea, partizanatele, echidis-tan]a, frustr\rile, satisfac]iile oridezam\girile celor ce scriu, vor-besc [i mai ales comenteaz\ peinternet `nt`mpl\rile din b`lciulnostru pseudo-democratic din ul-timele c`teva luni.

{tiu: o asemenea atitudine e odovad\ de dezabuzare sau, mair\u, de indiferen]\ fa]\ de desti-nul ]\ri[oarei. Dar dac\ ]\ri[oaranu a fost `n stare s\ scoat\ `n fa]\dec`t exemplare precum cele carepopuleaz\ ast\zi partidele politice,parlamentul, administra]ia local\,guvernul, atunci ea, laolalt\ cu ce-t\]enii ei, ̀ [i merit\ soarta. A[a, de-mocratic: cei pu]ini trag ponoase-le `n urma alegerii celor mul]i [ine t`r`m cu to]ii mai departe, nici-odat\ mul]umi]i, niciodat\ cura-jo[i [i niciodat\ dispu[i s\ renun-]\m la micile calcule personale. Darnu pot ̀ nvinov\]i pe nimeni: a[a amfost educa]i.

Cei mai puternici dintre ro-mâni, de la absolven]i str\luci]ide facultate p`n\ la c\p[unarideci[i s\ `[i decid\ singuri soarta,chiar dac\ asta `nsemna s\ trag\din greu, au plecat din ]ar\. Ceimai ideali[ti dintre români, numul]i, dar nici at`t de pu]ini `nc`ts\ nu conteze, se chinuie `n con-tinuare s\ schimbe ceva `n bine,dar nici vorb\ s\ reu[easc\. Ceimai descurc\re]i dintre români`[i v\d de micile [i marile lor `n-v`rteli [i `i privesc cu dispre] [ipe primii, [i pe ultimii. Cei mai chi-bi]i dintre români, urma[ii b\g\-torilor de seam\ din economia so-cialist\, fac ceea ce [tiu mai bine:chibi]eaz\. Comenteaz\. Uneori cudestul umor dac\ s-ar organizaun campionat mondial de b\[c\-lie, am c`[tiga titlul mai des dec`tla campionatul mondial de oin\.

{i mai exist\ cei ce reprezint\, poa-te, categoria cea mai numeroas\de popula]ie, pe care, dac\ nu a[respecta fiin]a uman\, i-a[ numioi placide dar ei nu se v\d, nuse aud, iar dac\ voteaz\, o fac cuturma, a[a c\ `i punem la rest.

Comentatorii se v\d `ns\ bine.Comentatorii politici, vreau s\spun. Unii dintre ei scriu mai re-gulat [i mai mult pe site-urile zia-relor dec`t angaja]ii respectivelorziare. Iar isteria care a cuprins ]a-ra `n aceast\ var\ a f\cut ca totuls\ devin\ politic\. Pentru ei aproa-pe tot din ce se `nt`mpl\ pe lumesau chiar `n univers copiaz\, la oscar\ mai mare, ceea ce se `nt`m-pl\ `n ombilicul cosmic numit Ro-mânia sau are leg\tur\ cu aceast\mare putere planetar\.

Iat\, `ntr-un ziar apare un textdespre descoperirea unui sistemplanetar `ndep\rtat care are con-di]iile propice pentru apari]ia vie-]ii. {i ce comenteaz\ un cet\]eanromân? Pe planetele respectives-au detectat urme de democra]ie[i de economie de pia]\!!! De ase-meni, locuitorii planetelor respec-tive au boicotat referendumul!!!Altundeva se public\ un articol des-pre investiga]iile robotului Curi-osity pe Marte. Dup\ un set de co-mentarii aplicate, apare [i chibi-]ul: Poate o g\se[te [i pe Elodiaacolo . Pentru altul o pat\ dintr-opoz\ f\cut\ de robot este un con-cet\]ean pe care putem s\-l t\iemde pe listele de votare, pentru c\s-a mutat pe Marte . {i tot ̀ ntr-unarticol despre Marte, `n care seemite ideea c\ acolo ar putea exis-ta forme de via]\, altcineva pro-pune: Noi, românii, neam darnic,le vom oferi cadou, ca un simbolpa[nic de prietenie, pe crinA [ipe Copy Ponta . {i tot a[a. Nimicnu se `nt`mpl\ `n Univers f\r\ s\fie asociat cu românii. E [i asta oform\ de fantasm\ compensato-rie, mascat\ `n b\[c\lie grosier\,cu at`t mai acut\ cu c`t realitateadevine mai frustrant\.

B\nuiesc c\ ne mai a[teapt\ animul]i de comentarii de pe margine.Fiindc\ e clar c\ e unul din pu]ine-le lucruri la care ne pricepem.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

La ce nepricepem

» Nimic nu se `nt`mpl\ `n Univers f\r\ s\ fieasociat cu românii. E [i asta o form\ de fantasm\ compen-satorie, mascat\ `nb\[c\lie grosier\, cuat`t mai acut\ cu c`trealitatea devine maifrustrant\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

6 » muzic\

La plimbare prinPraga muzical\...

Trec`nd pe la sala Filarmonicii cehe,la Rudolfinum, m-a cuprins setea [i,simplu, am intrat `n cafeneaua dininterior. Este situat\ al\turi de SalaSuk, cea mic\, ̀ n care au loc de pre-dilec]ie concertele de muzic\ de ca-mer\ ale unor tineri ̀ ncep\tori sau,mai rar, este ̀ nchiriat\ de c`te o in-stitu]ie cultural\, cum a fost ICR-ul,pentru escala praghez\ a lui RemusAzoi]ei [i a lui Edi Stan, `n turneuleuropean cu sonatele de Enescu [iBrahms. La orele pr`nzului, nein-vadat\ `nc\ de turi[ti, cafeneauaeste mai mult dec`t ospitalier\. {i,mi-am adus aminte cum, la Festiva-lul Celibidache, la Ateneu, la cca40º C, dorind s\ beau un simplu pa-har de ap\, mi s-a explicat c\ nu esteposibil. La singurul automat, situat`n holul Ateneului, zeci de persoa-ne f\ceau coad\ pentru o cafea...

La Rudolfinum, Filarmonica are[i un magazin propriu (CD-uri,programul concertelor stagiunii2012-13, c\r]i, suveniruri etc.). ~n ma-gazinul ast\zi specializat mai alespe produc]ia casei Supraphon [i aRadio Servis (editura Societ\]ii Ra-dio cehe), cele c`teva zeci de CD-uridin colec]iile integralelor de `nre-gistr\ri ale dirijorilor Václav Talich[i Karel Ancerl se `nvecineaz\ cucele cca 20 de seturi CD ap\rute `ncolec]ia Supraphon Archiv. Cehii`[i public\, metodic [i cu seriozita-te, ̀ ntreaga arhiv\ radio [i pe cea aprincipalei [i celebrei lor case dediscuri, Supraphon. Dintre ultimeleapari]ii, notabile s`nt integrala Sim-foniilor de Beethoven dirijate la Pra-ga de Paul Kletzki, cea a Concertelorde Beethoven, cu membrii faimosu-lui Trio Suk (violonistul Josef Suk,pianistul Jan Panenka [i violonce-listul Josef Chucro), Filarmonicaceh\ fiind dirijat\ de Kurt Masur[i Franz Konwitschny, iar Orches-tra Simfonic\ din Praga de VáclavSmetáμek.

Josef Suk s-a stins din via]\anul trecut [i, mult respectat de omajoritate a melomanilor cehi, casa

Supraphon s-a gr\bit s\ publice`nt`i un set de c`teva CD-uri cu `n-registr\rile lui de tinere]e, uneler\mase inedite, apoi integrala So-natelor pentru vioar\ [i pian deBeethoven, iar acum setul amintitde concerte Beethoven. Nu mi-amputut opri un g`nd [i un semn de ̀ n-trebare fa]\ de ceea ce (nu) se petre-ce la Bucure[ti. {i {tefan Gheor-ghiu a disp\rut anul trecut, dar cuii-a p\sat din lumea celor de la radio[i a caselor de discuri? A]i v\zutvreodat\ vreun CD cu trioul româ-nesc cel mai bun, echivalent celuial cehilor `n anii 60- 70, Trio Bucu-re[ti ({tefan [i Valentin Gheorghiu,`mpreun\ cu Radu Aldulescu)? Eu,unul, am aflat de ei [i de `nregis-tr\rile lor ascult`nd radioul ita-lian [i programele compilate dintezaurul arhivelor italiene...

Editura Radioului ceh (Radio Ser-vis) prive[te [i ea spre trecutul decare cehii s`nt, pe drept cuv`nt,at`t de m`ndri, folosindu-l inteligentpentru promovarea unor ansam-bluri [i a unor muzicieni de maretalent din genera]ia t`n\r\. Din celemai recente discuri ap\rute face par-te unul din colec]ia Zorii modernis-mului ceh (cu o `nregistrare `n pre-mier\ mondial\, Cvintetul cu pianH.35 de Bohuslav Martinu), iar unal doilea completeaz\ o serie dedi-cat\ compozitoarei [i dirijoarei demare talent, disp\rut\ prematur,Vitezslava Kaprálová (1915-1940).Ambele merit\ ascultate pentru adescoperi o lume [i o ambian]\ par-ticular\, proprie Europei Centraleinterbelice, str`ns legat\ de curentelemoderniste occidentale.

Discul al doilea, cuprinz`nd o se-lec]ie din compozi]iile pentru pianale Vitěszlavei Kaprálová, este [i el

`n sine o descoperire. Piesa princi-pal\ o constituie Concertul de pian`n re min., op. 7, compus la v`rsta de20 de ani [i interpretat `n premier\`n 1935, cu Kaprálová f\c`ndu-[idebutul dirijoral. Acela[i disc, `n-registrat la Brno, cu Alice Rajnoho-va la pian, Orchestra Filarmonic\Bohuslav Martinu [i Tomâs Hanusla pupitru, mai include Trei Piesepentru pian, op. 9, Varia]iuni pecarrillon-ul bisericii St. Etienne duMont, op. 16 [i Sonata Appassiona-ta, op. 6. Kaprálová, `n ciuda carie-rei ei scurte, este considerat\ unuldin cei mai importan]i compozitoricehi ai primei jum\t\]i a secoluluiXX. Varia]iunile compuse la Paris,unde Kaprálová a sosit `n 1937 pen-tru a studia dirijoratul cu CharlesMunch [i compozi]ia cu BohuslavMartinu, l-au entuziasmat ̀ n aseme-nea m\sur\ pe cel din urm\, `nc`tacesta a ajutat-o `n publicarea lorimediat\ la Sirène Editions Musi-cales, `n capitala Fran]ei. ~n acela[ian, 1938, Kaprálová era invitat\ laLondra la festivalul organizat de So-cietatea Interna]ional\ de Muzic\Contemporan\, unde dirija Orches-tra Simfonic\ a BBC-ului, interpre-t`ndu-i Simfonieta Militar\.

{i, ascult`nd muzica VitezslaveiKaprálová, m\ g`ndeam din nou ces\-i faci, nu-]i ui]i niciodat\ origini-le! c`]i dintre compozitorii de talentinterbelici s`nt redescoperi]i ast\zigra]ie radioului românesc [i a edi-turii sale, cine cunoa[te [i promoveaz\,de exemplu, compozi]iile lui FilipLaz\r, [i el un muzician disp\rut det`n\r, de mare talent [i a c\rui mu-zic\ a fost interpretat\ `n epoc\ laFestivalul Societ\]ii de Muzic\ Con-temporan\, la `ndemnul lui Her-mann Scherchen...

Dup\ o scurt\ vacan]\ `nambian]\ italian\, r\mas cuaparatul de fotografiat `nbuzunar [i cu o pasiune de aimortaliza `n pixeli cele maivariate lucruri, am dat zileleacestea o rait\ prin Praga,s\ v\d ce mai este nou prinl\ca[ele muzicale, ce mi-auf\cut deliciul mai bine deun deceniu din via]\.

Cifra magic\ a[ezat\ `n titlu rea-duce `n mintea, inima [i sufletulascult\torilor mai b\tr`ni o carac-teristic\ obi[nuit\ cu nu preamult\ vreme `n urm\: tura]iadiscurilor de vinil ̀ nv`rtite pe pla-tanul vreunui pick-up. De fapt,specifica]ia tehnic\ despre carevorbesc e prezent\ [i azi pe discu-rile puse `n v`nzare de industrie.Num\rul cump\r\torilor este clar`n regres, cu toate c\ revirimentuldin ultimii ani pare s\ indice con-trariul. Vinilul, spun speciali[tii[i preten]io[ii, ar p\stra o plaj\ defrecven]e mai bogat\, `ndeosebi`n zona median\, ceea ce aducespor de c\ldur\ [i substan]\ con-]inutului. Nu insist, nu s`nt spe-cialist. Totu[i, ascult`nd cam toa-te formatele de sunet, am ajuns laconcluzia c\, oric`t ar putea redaun mediu sau altul, dac\ mesajnu este, degeaba! Or, la capito-lul acesta...

La capitolul feeling, obligato-riu `n blues, Shemekia Copelandeste `nzestrat\ cu asupra de m\-sur\. Poate s\ c`nte [i printr-o]eav\ de pu[c\, sigur va trans-mite un sentiment puternic de...Hai c\ jonglez cu redundan]ele!Evident, o ]eav\ de pu[c\ gene-reaz\ senza]ia de putere, de for-]\ implacabil\, de m`nie n\pras-nic\, de amenin]are, de fric\, decuraj [i a[a mai departe. C`t voitr\i, n-o s\ uit patosul st`rnit `nfiin]a mea de adolescent de pis-tolul automat, calibrul 7,25, cuseria KP3575, pe care l-am primit`n custodie [i l-am `ngrijit timpde aproape doi ani, c`t am execu-tat serviciul militar. Am tras cuarma, am desf\cut-o, am [ters-o,am uns-o, am asamblat-o cu o-chii `nchi[i, am dormit cu ea lapiept `n aplica]ia de var\ din p\-durea Babadagului, c`nd m-aupus de paz\ la ma[ina de bruiaj,fiindc\ refuzasem s\ servesc pa-

tria la grupa de buc\t\rie, undeeram destinat ca r\can f\r\ ac-ces la postul de transmisiune.

Dar de ce vorbesc eu desprearmat\? Simplu: fiindc\ bluesulc`ntat de Shemekia m-a trimis`ntr-o alt\ lume, una diferit\ dece tr\iesc `n prezent ([i Dumne-zeu mi-e martor, nu tr\iesc un vis!)[i f\r\ s\ pot evita ce p\timesc.Iar muzica asta nu are nici o mil\cu mine: m\ munce[te de parc\a[ fi un reporter de [tiri uitat `npriz\ direct\, m\ ademene[te cao frumuse]e dintr-o boat\ portu-ar\, m\ ferice[te ca o sticl\ dewhiskey, umplut\ `ntr-o distile-rie clandestin\ dintre colinele sta-tului Kentucky, sau ca o preum-blare printre dealurile de laCârcea... {i `mi d\ de g`ndit, fi-indc\ piesele alese de Shemekia(cu produc\torul [i chitaristulOliver Wood) nu s`nt simple je-lanii de c`rcium\, ci texte maiprofunde, centrate pe teme ve[nicactuale: violen]a `mpotriva fe-meilor, demagogia politicienilor,extins\ [i la nivelul activi[tilorreligio[i (sau contrareligio[i, c\aceea[i mentalitate au), depresiu-nea ce love[te muncitorii simpli,care au nutrit speran]a unui trai`nlesnit dup\ munca de-o via]\.Totul c`ntat cu pasiune, for]\ [italent natural. Exact ceea ce cu-muleaz\ Shemekia.

Discul 33 1/3, editat la Telarc,`n 2012, are c`]iva invita]i demarc\, ̀ ntre care Buddy Guy, chi-tar\, [i Jon Liebman, muzicu]\.Unitar [i divers, totodat\, LP-ularat\ o Shemekia la maturitatedeplin\, ea av`nd chiar v`rsta`nscris\ drept titlu. Dac\ ar fi s\pun personalitatea artistei ̀ n des-cenden]a cuiva din blues, a[ ezi-ta `ntre Etta James [i Koko Tay-lor. Shemekia se consider\ maimult urma[a celei de-a doua, c\-reia `i [i dedic\ albumul. E drep-tul ei, [i nu-i gre[it. ~ns\ e lim-pede ca apa fluviului Mississippic\ Shemekia are propriul tim-bru, care nu-i ceva lipit numaide voce. N-o s\ disec despre ce-ivorba, `n]elege]i domniile voas-tre, c\ de-aia asculta]i blues!

N-am reu[it `nc\ s\ cump\rvarianta pe vinil a discului. Lace instrument func]ional de as-cultat ebonite am (Tesla NC430),parc\ nici n-a[ ̀ ndr\zni. Dar me-rit\ `ncercarea. Din respect.

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

33 1/3

Magazinul S\lii Rudolfinum din Praga

º

º

º

~n var\, `n prefa]a alegerilor lo-cale, s-a t\iat `n grab\ o panglic\ la orele dimine]ii, cu mai mult\ lu-me pe scen\ dec`t `n sal\, f\r\ ac-tori, orchestr\ sau soli[ti.

A fost mai mult o inaugurare e-lectoral\ dec`t una potrivit\ uneiinstitu]ii de spectacole. Cea festiv\s-a f\cut pe 5 octombrie, iar ie[eniis-au `nghesuit ca la deschidereaBaumax [i Lidl, desigur la un altnivel [i `n alt context, f\r\ devas-t\ri, bodyguarzi [i haine rupte, dartot cu a[tept\ri mari. Exist\ o ca-tegorie de public pentru care con-teaz\ la fel de mult unde v\d [iceea ce v\d. Ie[enilor le-au lipsitfastul [i somptuozitatea acesteisuperbe cl\diri de patrimoniu, ele-gan]a ei baroc\, contrast`nd cu gri-ul tranzi]iei din care nu mai ie[im.La prima vedere, restaurarea pares\ fi reu[it, ambientul arhitectonicar\t`nd a nou [i proasp\t.

Ia[ii `n carnaval

La nou [i proasp\t te-ai fi a[teptat[i `n spectacolul inaugural. ~ntr-oreveren]\ repertorial\ fa]\ de pa-tronul onomastic al a[ez\m`ntului,s-a ales Ia[ii `n carnaval, un textpus `n scen\ nu prea des, scris `nzorii dramaturgiei na]ionale, care,la data premierei absolute, 1845,a indignat cenzura. Tabloul ̀ n treiacte al lui Alecsandri a sup\ratoc`rmuirea, `ncondeiat\ de bard`n tonuri ironice. Programul Da-ciei literare `ncuraja dramatur-gia `n limba român\, teatrul na-]ional, care se afla `nc\, perfect ex-plicabil din punct de vedere istoric,sub influen]a scrierilor [i a trupe-lor str\ine. F\r\ conflict, cu perso-naje conturate `n linii vagi, dorindmai degrab\ s\ portretizeze o rea-litate social\ dec`t s\ ilustreze ti-pologii, un tablou vivant realizat

cu mijloace specifice teatrului popu-lar, piesa lui Alecsandri e o sum\de `ncurc\turi calchiat\ pe Ia[ulde la mijlocul secolului al XIX-leadup\ modelul comediilor fran]u-ze[ti. Limbaj neao[, [arj\, m\[ti,p\pu[i, muzic\, [i dac\-i muzic\apoi trebuie obligatoriu [i dan-suri, fac un spectacol care ofer\perspectiva unei `ntoarceri `ntrecut, la data scrierii lucr\rii.

Regizorul Alexandru Dabija, foar-te activ `n ultima vreme a avutvreo cinci premiere ̀ n acest an , aales o variant\ de provincie is-toric\, a[a ca la Moldova . Fidelp`n\ la punct [i virgul\ `nainta-[ului Alecsandri, las\ replicile s\r\sune `n dul[ele grai , cu accentmoldovenesc subliniat, cu o abun-den]\ de arhaisme [i regionalisme,de expresii `n greac\, turc\, f\-c`nd inteligibil spectatorului din2012 cam 60 la sut\ din partituraverbal\. Un glosar ar fi fost util.Spectacolul e simplu, merge pe li-nia teatrului de b`lci, cu `ngro[\rivoite, pentru amuzamentul publicu-lui, reconstituind irozii, p\pu[eriilespecifice iarmarocurilor din primajum\tate a secolului al XIX-lea.Publicul r`de nu at`t la situa]iiledramatice, c`t mai ales la auzul u-nor toanto, `]i strop[esc urechile ,au c\pchiet lumea , drojca de bir-

j\ , mi-ai turtit cocora]ia , auzitu, guleratule , chiam\ un tulum-bagiu s\-i toarne o cof\ de ap\ `ncap , dar [i la versurile p\pu[arilor`n cea ]ar\ de p\pu[i/ T`lharii poar-

t\ m\nu[i,/ {i se jur\ pe Dreptate,/C\ le-s m`nile curate .

Mul]i supracalifica]i

Excesul de muzic\ las\ impresiac\ fantezia realizatorilor n-a maig\sit alte solu]ii. L\utarii din pie-s\ s`nt ̀ nlocui]i cu o fanfar\, cea dela Chetri[-fra]ii Lucan, care c`nt\ o

dat\, de dou\ ori, de [ase-[apte oris`rbe `nfocate [i chiar o melodie cusonorit\]i de manea. Pricepu]i s\sufle `n al\muri, dar cam st`n-gaci `n designul rococo al s\lii,membrii fanfarei c`nt\ bine, darprea mult. A[a li s-a cerut. De parteacoregrafic\ s-a ocupat Florin Fie-roiu, ale c\rui talent [i imagina-]ie, probate `n at`tea d\]i, s-audovedit supracalificate pentru dan-surile populare de nunt\ (cred c\se cheam\ b\tut\ ori rusasc\, `nlimbaj uzual) [i o polc\, dou\. Totsupracalificat pentru o asemeneamontare este [i Drago[ Buhagiar.I-am urm\rit [i admirat crea]iilespectaculoase din Hamlet, Shak-ing Shakespeare, Furtuna, magiadecorurilor care se transform\, cu-liseaz\, dispar, care nasc lumi [imetafore. E, f\r\ dubii, unul din-tre cei mai valoro[i scenografi aino[tri, dar la Ia[ii `n carnaval so-lu]iile s`nt mai degrab\ decora-tive [i mai pu]in generatoare desemnifica]ii. Un fundal reprezen-t`nd o fa]ad\, la etajul c\reia st\trupa de la loji , dou\ care (ale-

gorice) uria[e [i o roat\ de iarma-roc `n scaunele c\reia au fost a-runcate c`teva manechine umpluun spa]iu imens, rezultat din uti-lizarea `ntregului perimetru sce-nic, pe ad`ncime [i l\]ime.

„...un teatru perfect nuse improvizeaz\ de azip`n\ m`ni“

Actorii din distribu]ie, practic toat\trupa activ\ (mai pu]in AntonelaCornici, care s-a accidentat la unadintre repeti]ii), au demonstratdin plin bucuria re`ntoarcerii aca-s\, pe scena mare, adic\, juc`nd[i dans`nd `nfocat. Se simte c\ le-a lipsit, c\ [i-au dorit sc`ndura ,c\ `n Cub ori la Studio erau `ncor-seta]i, nu se puteau desf\[ura.

O s\-i enum\r pe to]i, c\ demult nu s-au mai str`ns laolalt\pe afi[ (ordinea e cea din progra-mul de sal\): Doru Aftanasiu,Annemarie Chertic, C\lin Chiril\,Teodor Corban, Pu[a Darie, Ca-tinca Tudose, Petronela Grigores-cu, Daniel Busuioc, Dumitru N\s-tru[nicu, Doina Deleanu, Brându-[a Aciob\ni]ei, Haruna Condu-rache, Diana Chiril\, Livia Iorga,Irina R\du]u-Codreanu, OanaSandu, Andreea Lucaci, RoxanaM`rza, Radu Ghila[, Cosmin Ma-xim, Constantin Pu[ca[u, HoriaVerive[, Gelu Zaharia, Ionu] Cor-nil\, Andrei Grigore Sava, RaduHomiceanu, Cosmin Panaite, Du-mitru Florescu.

Preocupat de soarta teatrului,Alecsandri `i scria la vremea lui u-nui prieten: ...un teatru perfect nuse improvizeaz\ de azi p`n\ m`ni .A[a cum multe din situa]iile [i re-plicile din Ia[ii `n carnaval s`nt`nc\ valabile, [i constatarea dincitare e la fel de `ndrept\]it\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

teatru « 7

Redeschidereacl\dirii TeatruluiNa]ional Ia[i –„ca la Moldova“

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Doi ani, at`t a durat, din 1894 `n 1896, construireacl\dirii `n care func]ioneaz\ azi Teatrul Na]ional „VasileAlecsandri“ [i Opera Na]ional\ Român\ din Ia[i. Ladebut de secol XXI, pentru restaurarea ei au fostnecesari, `n schimb, 15! 8 pentru consolid\ri [i spa]iiexterioare/interioare, iar 7 pentru refacerea s\lii mari.

» Actorii din distribu]ie,practic toat\ trupaactiv\ (mai pu]in Antonela Cornici, cares-a accidentat la unadintre repeti]ii), au de-monstrat din plinbucuria re`ntoarceriiacas\, pe scena mare,adic\, juc`nd [i dans`nd`nfocat. Se simte c\ le-a lipsit, c\ [i-audorit „sc`ndura“, c\ `nCub ori la Studio erau`ncorseta]i, nu seputeau desf\[ura.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

8 » interviu

Elena Vl\d\reanu

Nu ai sim]it niciodat\ nevoias\ scrii despre actualitateapolitic\?

Ba da, ba da.

Ai [i scris c`teva, dar cu t`lc.

Trebuie s\ spun c\ s`nt atent, `mipun problema s\ scriu, dar s`ntdou\ lucruri care m\ descurajea-z\, care m\ fac s\ scriu a[a cumscriu. Unu: s`nt foarte mul]i oa-meni care scriu despre USL [i des-pre actualitate [i, dup\ p\rereamea, scriu prost. Doi: eu nu s`nt ̀ nstare s\ scriu bine [i foarte binedespre actualitate. Adic\ `n]elegca un editorialist s\ aib\ temelef\cute, adic\ s\ [tie despre ce evorba. Am senza]ia, la to]i comen-tatorii, c\ s`nt ni[te ]a]e care auie[it `n fa]a blocului sau, la ]ar\,pe uli]\ [i trece Boc, trece Udrea,trece Ponta, iar ei se uit\ a[a, lung,[i ̀ ncep: \i, pute urma dup\ tine! .Se leag\ la modul acesta superfi-cial [i ]\]esc. S`nt at`tea lucruri im-portante `n societatea româneasc\,chestiuni care ]in de strategie [ide Uniunea European\, lucrurilecare se `nt`mpl\ acum `n Europa.Eu nu cred c\ s`ntem preg\ti]i s\abord\m astfel de subiecte. Nu

vreau s\ trec pe un teren foartetehnic, tr\im `ntr-o epoc\ de careeu m\ bucur foarte mult. Internet,nici nu visam la a[a ceva `naintede 89, la aceast\ explozie informa-]ional\, a [tirilor. Ei bine, referi-tor la scrisul meu la ziar. Ziarele,care s`nt acum `n mare criz\ [inu e vorba de criz\ financiar\, cide o criz\ de identitate, ce fac?Toarn\ `n pagin\ ce v\d ziari[tiila televizor [i pe bloguri, pe in-ternet. Dar nu po]i face un ziarst`nd toat\ ziua cu ochii `n perso-najele din plasme sau citind doarce se scrie pe bloguri. Informa]iaaceea livrat\ a doua zi consuma-torului este deja perimat\. Credc\, dac\ vrem s\ mai avem ziare,trebuie reg`ndit\ pozi]ionarea,identitatea lor. Cum te situezi fa-]\ de televiziune [i de internet, ca-re s`nt ni[te medii foarte rapide.De aceea nu a fost o chestie progra-matic\ cu scrisul meu. Eu cred c\trebuie s\-i vinzi [i altceva consu-matorului, de exemplu, emo]ia, pecare nu o g\se[ti ̀ n televiziune, nici`n scrisul pe internet. ~n 3.000 desemne, eu vreau s\ scriu lucruri e-mo]ionante. Am ambi]ia, ca oriceautor, ca textul acela s\ fie memo-rabil... E o aiureal\ ce-am spus.

Citind periodic aceste texte aletale `mi este greu s\ le spuneditoriale, chiar dac\ ap\reau,cel pu]in ̀ n edi]ia online, ̀ n spa-]iul dedicat editorialelor , aveamsenza]ia c\ ele construiesc ceva.P`n\ la urm\ au construit o car-te, volumul P`n\ la cap\tul linieifiind alc\tuit din astfel de bu-c\]i. Cum ai f\cut aceast\ trece-re, de la literatura din ziar laliteratura din carte?

Am mai spus c\ aceast\ carte esteo carte nedorit\ `n via]a mea. Amsim]it-o altfel fa]\ de c\r]ile pe ca-re le-am publicat p`n\ acum. C`nda ap\rut, nu am avut acea stare defebrilitate, s\ v\d cronicile, cine, cescrie, a[a cum s-a `nt`mplat cu altevolume, o chestie fireasc\ p`n\ laurm\ pentru un scriitor, care vreas\ vad\ reac]iile publicului. Iar\[i,vorbesc f\r\ nici o urm\ de supe-rioritate sau arogan]\: m-a intere-sat mai pu]in reac]ia celor care auscris `n pres\, m-am bucurat maimult c\ am putut s\ dau aceast\ car-te rudelor, prietenilor, m\tu[ilor,

am a[teptat s\ m\ bucur pentrureac]ia lor.

Legat [i de ce spuneai pu]in maidevreme, cu texte emo]ionante.Venind `ncoace, ca s\ te `nt`l-nesc pentru acest interviu, m\g`ndeam c\ personajele mas-culine din textele tale nu s`nt de-loc macho, s`nt tot timpul r\sco-lite de emo]ie, naratorul are maitot timpul noduri `n g`t . Nu aiaceast\ fantezie masculino-lite-rar\, de a scrie cu s`nge?

Mi-au mai spus asta ni[te femeidin via]a mea. Nu m-am g`ndit, num-am g`ndit la asta. Am `ncercat`n anumite piese de teatru s\ facun personaj a[a, mai ...

...mai agresiv, s\ spunem.

Da, mai agresiv. Dar nu este o tem\a mea, urgent\. Urgen]a mea estes\ scriu o poveste de dragoste.

Da, [tiu. Ce-i cu aceast\ povestede dragoste? C\ s`nt [i pove[tide dragoste `n textele tale.

Da, poate nereu[ite, c\ nici eu,nici cititorii nu le recunoa[tem.

De ce aceast\ fantezie a pove[-tii de dragoste?

M\ g`ndesc a[a, ca la un proiect.

~n ce zon\ s\ fie? Tristan [iIsolda?

~n zona ruseasc\. Nu [tiu, trebuies\ m\ mai g`ndesc, nu vreau s\ a-lunec `n caterinc\ sau `n altceva.

De acord. A[ vrea s\ mai r\-m`nem `ns\ pu]in `n aceast\zon\ a literaturii. Spuneai maidevreme c\ te-ai bucurat c\ aiputut da aceast\ carte rudelor,prietenilor. P`n\ la urm\ este ocarte [i despre ei to]i. Unde ̀ nce-pe [i unde se termin\ literatura?

Nu [tiu s\ r\spund conving\torla aceast\ ̀ ntrebare. Este foarte po-sibil ca ceea ce am scris s\ fi pro-venit dintr-un enorm regret, alpierderii. {i asta ̀ mi dovede[te miec\ s`nt `nc\ imatur, c\ nu mi-amars adolescen]a sau tinere]ea. Euam tr\it a[a, cu sentimentul nemu-ririi alor mei, c\ familia mea estenemuritoare. Nu am fost preg\tit

Petre Barbu: „Am scris [i dintr-un sentiment de vinov\]iec\ nu am fost mai bun“

{tii c\ s`ntem vecini? Stai acolo, `n S\l\jan? Pe Prisaca Dornei. Unde vine asta? ~n spatele Parcului Titanii. Parcul Titan? Titanii. |la mic, de l`ng\ Policlinic\. Da, l`ng\ Policlinica Titan e un parc, undeva prin spate? Exact. Voi ce ave]i, feti]\ sau b\iat? Feti]\. O da]i la {coala 195. Noi avem {coala 200 l`ng\ noi. Dar de c`nd am citit textul cu

Teodora [i {coala 195, am zis c\ acolo o s-o d\m [i noi pe Eva.

Nu e un `nceput obi[nuit pentru un interviu. Darpentru c\ `mi plac at`t de mult textele lui Petre Barbu,care, tocmai, s`nt simple, sincere [i emo]ionante, mi-am spus: de ce nu? Hai s\ las a[a cum am `nceput `nrealitate, f\r\ pic de cosmetizare.

C`nd l-am cunoscut pe Petre Barbu – prin 2006, `nredac]ie la „Evenimentul zilei“, el lucra la „Capital“ –,`nc\ nu citisem nimic de el. Sigur, numele lui `mi sunacunoscut, [tiam c\ scrie teatru, [tiam c\ are un romanpublicat de Polirom, dar pur [i simplu nu apucasem s\citesc nimic de el. Am `nceput mult mai t`rziu, c`nd nicieu nu mai eram la „Evz“, nici el la „Capital“. Dac\ spunacum de ce `mi place at`t de mult cum scrie, s-ar puteas\ vi se par\ banal, dac\ nu chiar penibil. Ei bine, mie`mi plac textele lui pentru umanitatea lor. M\ g`ndescc\ `ntr-o lume postapocaliptic\, dac\ a[ r\m`ne m\carcu P`n\ la cap\tul liniei, tot a[ mai avea o speran]\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

interviu « 9

pentru pierderea lor [i, mai ales,pentru felul `n care au disp\rut, cubrutalitate. Ca s\-]i r\spund la `n-trebare: nici nu mi-am pus proble-ma aceasta, a grani]elor. Am scrisdin aceast\ durere, din faptul c\nu s`nt preg\tit. C`nd e[ti t`n\r, pu-]in `]i pas\ de cei din jurul t\u, efiresc, e acel egoism de a-]i tr\i via-]a. Am scris [i dintr-un sentimentde vinov\]ie c\ nu am fost mai bun.Ca s\ fiu mai direct, cancerul mi-adistrus familia `n ultimii zece ani[i mi-a `ntors via]a pe dos. Eu nupot face distinc]ia `ntre creator,artist [i om. Dac\ familia mea aavut nevoie de mine, am l\sat la oparte scrisul. Nu fac parte dintrearti[tii care spun: [ti]i, eu am def\cut o oper\. Nu spun c\ ar fi or-goliu. Mi-e greu s\ fac aceast\ dis-tinc]ie. E adev\rat, am obsesiilemele sau repeti]iile mele, dar e deajuns s\ am o singur\ obsesie cucare s\ forez c`t mai ad`nc.

C`nd a `nceput povestea astacu literatura `n via]a ta?

~n mod a[a, aplicat, `n anii de fa-cultate, `nainte de 89. Nu mi-ampropus s\ ajung scriitor nici a-cum. Trebuie s\ c`[tigi o leaf\ scri-ind [i cred c\ nu pot face altcevadec`t s\ scriu. Dar nu `mi permit s\visez la a sta toat\ ziua [i a scrie.{tiu [i c\, pragmatic vorbind, `n lu-mea `n care tr\im nu se poate faceacest lucru. {i mi-am asumat asta.Dar `n anii de facultate, la Gala]i,la Facultatea de Mecanic\, atunciam sim]it c\ pot s\ scriu. {i amr\mas cu acest g`nd, de a scrie.

{i tu, asemenea altor scriitori ca-re au debutat la sf`r[itul anilor80 `nceputul anilor 90, ai f\-

cut o facultate tehnic\, nu Filo-logia. De ce a[a?

R\spunsul ar fi foarte scurt: a[aerau vremurile. {i nu am nici ofrustrare `n aceast\ privin]\. Fi-re[te c\ m-ar fi ajutat Facultateade Filologie, mult. Eu am debutat`n anii 90 `n volum. ~n anii 80 co-chetam cu povestiri, nuvele. Eraun lucru bun atunci, erau tabere-le de crea]ie studen]easc\. Amreu[it s\ ajung aproape `n fiecarevar\ `n aceste tabere de crea]ie.Atunci am cunoscut colegi de ge-nera]ie, Simona Popescu, SandaCordo[, Caius Dobrescu, AndreiBodiu, Cristian Popescu, DanielB\nulescu. Ei to]i erau filologi, maipu]in Daniel B\nulescu, care e in-giner. M\ `nt`lneam cu ei [i m\g`ndeam. Eram foarte curios, eramca un burete, s\ aflu ce c\r]i citesc,care este discursul lor despre c\r]i,despre crea]ia lor, cum scriu [i cescriu. Pentru mine era fascinant [im\ bucur c\ am tr\it astfel de mo-mente, cum a fost `nt`lnirea cu ei.Eu veneam ca inginerul, sc`r]a-sc`r-]a pe h`rtie, dar a[a mai furam

ceva, o carte, un text. Nu `n sensulc\ `i tr\geam de m`n\, ci c\ `i au-zeam vorbind. Bine, eram comple-xat de discursul lor.

E[ti `n genera]ia 90?

Iar\[i, nu vreau s\ fac mofturi, lu-crurile astea precum genera]ia s`ntchestii care ]in de critici, de comen-tatori. P`n\ la urm\ conteaz\ cetexte r\m`n, ce c\r]i r\m`n.

Ce ai f\cut ̀ nainte de a face pre-s\? Ai fost la Capital `nc\ dela `nfiin]are, apoi la ForbesRomânia.

Eu am intrat `n pres\ `n 90, la re-vista Flac\ra . Atunci aveam opozi]ie nu prea confortabil\. Eraminginer la Curtea de Arge[, la Fa-brica de aspiratoare [i r`[ni]e decafea, `n 88, ajunsesem acolo prinreparti]ie guvernamental\. A[a sepractica atunci, mai scriam la Via-]a studen]easc\ , articola[e naivedespre cum `[i petrec vacan]a stu-den]ii, tot ni[te ebo[e ale textelorde ast\zi din Adev\rul . Eramcolaborator, dar `mpreun\ cudoi-trei amici aveam aspira]ia as-ta de a intra `n pres\; eram foartenaiv pentru c\ intrarea `n pres\presupunea s\ fii membru de par-tid, s\ ai dosar bun, s\ fi f\cut {te-fan Gheorghiu , era un mecanismfoarte greu pe care noi nu `l cuno[-team atunci. Dar eram `nc`nta]i

c\ ne-a ap\rut un text `n Via]astuden]easc\ sau ̀ n Amfiteatru .Bine`n]eles c\ mul]i muncitoridin sec]ie m\ `ntrebau: Dom in-giner, ce face]i? Nu v\ `nsura]i?V\ g\sim o fat\ la noi, ̀ n Curtea deArge[, una cu zestre, cu p\[uni, f`-ne]e . Era o g`ndire matur\ a u-nor oameni a[eza]i la casa lor, cufamilie. Eu eram artist, inginer. Une[ec, o caricatur\. P`n\ la urm\, canoi to]i, am avut norocul s\ intru`n libertate a[a, bezmetic, [i, f\r\s\ `mi spun Da, eu trebuie s\tr\iesc din scris , m-am angajat`n pres\.

Mul]i care la c\derea comunis-mului aveau `n jur de 30 de aniau ales s\ plece. De ce ai r\mas?

Ca s\ fiu sincer, nu am avut curaj,mi-a fost team\. S`nt un produs alunui sistem `n care curajul a fostestompat, dar nu vreau s\ dau vinape sistem, e vorba p`n\ la urm\ deeduca]ie, de team\. Lucrul acestas-a v\zut `n vara lui 90, c`nd am a-vut ocazia s\ ajung `n America, cuo burs\ de o lun\. {i atunci am fost[ocat [i speriat, nu de America saude rafturile pline din supermarket,pe care nu le v\zusem dec`t ̀ n filmep`n\ atunci, ̀ n Kramer contra Kra-mer. Un b\iat crescut `n spatele u-nui complex alimentar care a v\zuttoate r`ndurile [i toat\ agita]ia [itoate sacrificiile p\rin]ilor pentruasigurarea hranei a fost luat [i

dus `n fa]a unui supermarket. Eunu am putut s\ rezist acestui [oc.Lucrul acesta m-a speriat, c\ nus`nt preg\tit pentru a pleca de aici,[i nici nu am curaj.

Spuneai undeva c\ nici nu aimai plecat din ]ar\ p`n\ `n ur-m\ cu foarte pu]in timp, c`nd aifost la Roma. E adev\rat sau eradoar o metafor\, c\ te-ai opritla grani]\?

De c`nd am avut [ocul american bine, c\ altfel mi-a pl\cut, ce s\spun?! , eu am refuzat s\ mai ies`n lume. Lucrul acesta e de con-damnat. Ziaristul prin defini]ietrebuie s\ str\bat\ lumea. Eu i-aml\sat pe al]ii. Am refuzat invita]ii.P`n\ la urm\, anul trecut am fostinvitat de o universitate `ntr-o ac-]iune a ICR, a fost un workshop petextele noastre, ale mele [i ale Doi-nei Ru[ti. P\i, puteam eu s\ refuzICR-ul sau pe oamenii \ia? O fat\`[i f\cuse [i o tez\ de doctorat peo traducere la Blazare. Atunci amzis bine, m\ duc, nu era vorba debani sau altceva. {i m-am dus. LaRoma, am sosit cu o zi mai devre-me. Am avut astfel ocazia s\ mergo zi `ntreag\ prin Roma, singur. Afost o senza]ie extraordinar\, spredeosebire de cea american\. Sen-za]ia c\ eram numai eu. Nu ammai avut nici un g`nd la ceilal]i,s\ pl\tesc facturi, aceste urgen]e

cotidiene, aceste g`nduri cu carete treze[ti diminea]a, c\ trebuies\ faci aia, s\ faci aia, s\ faci aia.Atunci m-am g`ndit numai lamine. Am mers o zi `ntreag\ pejos [i m-am g`ndit numai la mine.Numai [i numai la mine. Nu amc\zut `ntr-o stare de extaz, Oai,ce v\d aici! . Pur [i simplu am ui-tat de cei din jurul meu.

Ai sc\pat [i de anxietate?

Nu am f\cut aceast\ evaluare. ~nschimb, am stat acolo patru saucinci zile [i `n ultimele dou\ zile,c`nd m\ trezeam diminea]a, aveamceva `n suflet. M\ trezeam cu unregret. Era regretul c\ m\ `ntorc.

Florin Irimia

Ce [tim sigur e c\ locuie[te `ntr-unapartament cu 49 de camere, pre-

v\zut cu dou\ lifturi unul progra-mat s\ difuzeze muzic\ de Satie [is\ se deplaseze cu vitez\ redus\, ce-l\lalt, ultrarapid, emite c`ntecelerapperului sufist Brutha Fez [i cuo colec]ie impresionant\ de art\.Ca orice miliardar, tr\ie[te ca s\acumuleze (are un avion militar pecare nu-l poate pilota, dar e bucurosc\ ̀ l are) [i e plin de excentricit\]i.

O zi prost aleas\

Ultima are de-a face cu podoaba luicapilar\. S-a trezit `ntr-o diminea]\,de fapt `n diminea]a asta, cu care`ncepe romanul, [i [i-a spus: Tre-buie s\ ne tundem . Drept pentrucare a solicitat o limuzin\ (prin ca-re se vor perinda ulterior tot felulde personaje bizare, dar poate niciunul mai bizar dec`t el) care s\-ltransporte fix `n partea cealalt\ aora[ului, unde mai exist\ frizeriala care se tundea c`nd era mic [i lacare obi[nuia s\ se tund\ inclusivtat\l lui `nainte ca el s\ se nasc\.Problema e c\ [i-a ales prost ziua.~n ora[ e venit Pre[edintele ( pre-[edintele cui? , `ntreab\ nedumeritEric, ne`n]eleg`nd la ce se refer\bodyguardul s\u), demonstra]iileanti-establishment se ]in lan] [ioameni importan]i urmeaz\ s\ fieasasina]i. Inclusiv pe numele s\uexist\ o amenin]are credibil\ ,`l informeaz\ acela[i bodyguard,dar lui Eric nu pare s\-i pese.

De fapt, pe m\sur\ ce d\m pa-ginile `ndrept`ndu-ne spre inevi-tabilul final, at`t al romanului, c`t[i al c\l\toriei, ne d\m seama c\lui Eric nu pare s\-i pese de nim-ic `n adev\ratul sens al cuv`ntu-lui. Nici m\car de el `nsu[i. Pune`ntreb\ri [i-[i d\ cu p\rerea, o fa-ce pe interesantul, pe interesatul,vrea s\ simt\ durere, pl\cere, s\se simt\ puternic [i `n acela[i timpvulnerabil, e dispus s\ piard\ a-veri colosale miz`nd `n continua-re pe un yen aflat `n c\dere liber\,se preface `nc`ntat c`nd cinevapropune ca [obolanul s\ devin\moned\ de schimb, entuziasmatla explozia unor bombe [i la auzulmor]ii unor rivali sau colegi `nale bog\]iei, dar de fapt nu (mai)simte nimic. Iar asta `l scoate dinmin]i. Singurul moment c`nd parecu adev\rat `ndurerat este laauzul mor]ii lui Brutha Fez, c`nt\-re]ul s\u preferat, a c\rui proce-siune mortuar\ se perind\ la unmoment dat prin dreptul geamu-rilor antiglon] ale limuzinei dince `n ce mai solicitate.

Exemplificarea perfect\a simulacruluibaudrillardian

~n rest, puterea ac]ioneaz\ ca unanestezic general care nu-l faces\ tresar\ nici c`nd omoar\ unom, dac\ din gre[eal\ sau voitnici nu mai are importan]\. F\r\s\ fie un personaj conving\tor(ac]ion`nd mai degrab\ pe post

de [ablon al capitalismului agre-siv, lipsit de sentimente, darm`nat mereu de dorin]e), Eric ef\r\ `ndoial\ un personaj intere-sant. Acela[i lucru se poatespune [i despre roman. Adeseoriplictisitoare din punct de vedereal intrigii, cartea se salveaz\prin stil, prin aceast\ atmosfer\halucinant\, suprarealist\, carene `nv\luie de la primele pagini.E ca [i cum ne-am afla `n visulcuiva, al unui [obolan sau al unuimagnat, al unui asasin debusolatde via]\ sau al unui autist cufoarte multe convingeri sau, celmai bine, al unui monstru psi-hopat care `i con]ine pe to]i. Evi-dent, DeLillo a fost `ntotdeaunaun critic acerb ([i exhaustiv) alsistemului, dar aici critica se fa-ce `ntr-un mod extrem de poetic,aproape suav. Eric, exemplifica-rea perfect\ a simulacrului bau-drillardian, pentru care lumeadin interiorul limuzinei e mai re-al\ dec`t realitatea `ns\[i, iar

banul nu bancnota sau moneda,ci conceptul de ban mai plin desemnifica]ii dec`t oamenii dincarne [i oase cu care interac]io-neaz\, con]ine `n interiorul s\uaseptic, impenetrabil din exteri-or, [i o creatur\ murdar\ carepare decis\ s\ preia controlul [iastfel s\ opereze o mare schim-bare. F\r\ acest omule] , res-ponsabil [i de planul c\l\torieide-a lungul ora[ului, Eric nu [i-ar fi `nt`lnit nemesis-ul din final[i atunci `ntregul demers ar fifost inutil. A[a `ns\, confrunta-rea final\ dintre centru [i mar-gine, dintre putere [i neputin]\,poate `ncepe. Cine va `nvinge?R\m`ne s\ citi]i romanul [i apois\ viziona]i filmul. ~n ordinea as-ta. Altfel nu ve]i `n]elege nimic.

Don DeLillo, Cosmopolis, traducere [inote de Veronica D. Niculescu, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 2012

Poate c\-s betablocantele pecare le iau de at`ta vreme [icare-mi st`rpesc adrenalinadin s`nge. Poate c\-i ceaiulde sun\toare pe care `l beaude dou\-trei ori pe zi. Poatec\-i v`rsta blegelii definitive.Sau poate doar am obositfoarte tare. Nu [tiu ce-i defapt la mijloc. Azi-var\ amsim]it c\, de at`ta revolt\ [idup\ at`ta zv`rcolitur\ civi-c\, m\ love[te damblaua (sau[logul, cum se zice pe aici,pe Coasta de Vest). {i, dup\ce mi s-au ars terminalele, amconstatat c\, treptat, am `n-ceput s\ m\ ogoiesc. Mi s-ap\rut c\ am ajuns `n pragulunui abandon total, c\ numai am for]\ de reac]ie [i

nici resurse de `mpotrivirela ce se `nt`mpl\ `n jur. Amsim]it c\ peste mine s-a a[-ternut pur [i simplu un felde senin\tate t`mp\, c\reiami-a fost fric\ s\-i zic seni-litate. Sau indiferen]\. Saunesim]ire. A[a c\, mai alesdup\ ce m\ d\deam cu par-fumul Zen (Shiseido) pe du-p\ urechi, ̀ mi pl\cea s\ spunc\ iac-a[a-s [i eu, netulbu-rat\, ca apa plat\ Bucovinadin reclam\. Nu zic c\, p`-n\ la un punct, n-ar fi fostbun\ lini[tirea asta. Dardincolo de punctul cu prici-na ce se `nt`mpl\? Azi-var\mi-a fost mai clar ca oric`ndc\ nu se poate tr\i mult\vreme paroxistic, la tura]ie

maxim\, cu nervii `ncorda]ica un arc. Dar la `nceputultoamnei mi-a fost la fel declar c\ nu se poate tr\i mul-t\ vreme nici cu motoarelestinse, cu nervii fle[c\i]i.

C`nd s\ zic c\ eu, una,m-am destins definitiv, ia-t\ c\ dou\ mici `nt`mpl\rim-au anun]at c\ mai aveamceva resurse de enervare [iprotest. Deci c\ mai zv`cne[-te ceva `n mine. Prima ispra-v\ mi-a reactivat instinctulde conservare, despre carecredeam c\-i [i el praf, du-p\ cum ̀ mi pun zilnic singu-r\ [treangul cu mare seni-n\tate c`nd iau traficul de ma-[ini `n piept prin locuri ne-marcate sau c`nd m\ av`nt

pe acoperi[, s\ pun ni[te]igle la loc. Secven]a nr.1 s-a`nt`mplat la Chi[in\u, ̀ n sep-tembrie, c`nd era s\ fiu spul-berat\ pe zebr\ de un gipanturbat. Am s\rit c`t colo, `nultima secund\, ca o gazel\b\tr`n\, cu inima c`t un puric[i cu nervii v`lvoi. Nu maiconteaz\ ce-am zis cu sete,c`nd, peste nici un minut, c`tmi-am tras r\suflarea, unbemveu mai c\ nu m-a luatpe capot\, pe acelea[i dungialbe din buricul ora[ului.Am sim]it c\ explodez. {iiar nu mai conteaz\ ce-amproferat. Nu m-am lini[titdec`t atunci c`nd prieteniimoldoveni mi-au explicatsenin c\ asta e regula: s\dea pietonii prioritate, fiind-c\ nici o ma[in\ n-o s\ o-preasc\ vreodat\ la zebr\.

A doua `nt`mplare carem-a scos din min]i [i m-a

aruncat pe pere]i s-a petrecutacum vreo 10 zile la Timi-[oara, pe o teras\, unde oveche prieten\, vr`nd s\-miarate pe laptop ni[te poze,m-a felicitat `n treac\t pen-tru c\ mi-am `nfr`nt `n fineprejudec\]ile [i mi-am f\cutcont pe Facebook `nc\ dindecembrie. Am crezut c\ nuaud bine, c\-i un banc prost.Am zis c\ n-am fa]\ de a[aceva, c\ [i-a b\tut cineva jocde mine. ~ntr-o secund\ mi-a ar\tat cum z`mbeam l\t\-re] din pagin\, c`]i prieteni[i c t̀e like-uri aveam, dar maiales c`te chestii postasem.Am sim]it c\ mi se `ntunec\min]ile. Drept pentru care

anun] pe aceast\ cale `ntregmapamondul c\ nu eu mi-amdeschis contul pe Facebook,c\ nu eu am postat ce sevede acolo [i c\ am recla-mat deja toat\ povestea un-de trebuie. {tiu c\ paranoianu-i bun\, dar nici s\ m\trezesc c\ vorbe[te cineva`n numele meu nu-mi convi-ne deloc. Dar ce caut\ ner-vii \[tia `n rubrica-jubilo-tec\? I-am strecurat aicipentru c\ au fost [i ei bunila ceva: m-au bucurat. A[a,enervat\, am sim]it bruscc\ `nc\ s`nt vie, pe faz\ [ic\, la o adic\, m\ mai potav`nta `ntr-o b\t\lie, fie eamic\ sau mare.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

10 » carte

Secretul Adrianei

Adriana Babe]i

Amurgul zeuluiEric Michael Packer, cum vafi strigat spre sf`r[itul ro-manului de un domn cu sin-droame care vrea s\-i fac\de petrecanie, este un finan-]ist newyorkez de numaidou\zeci [i opt de ani. Nu eclar cum [i-a f\cut averea,incomensurabil\, dar de cu-r`nd a reu[it s\ [i-o dublezeprin c\s\toria cu o poet\ultrabogat\ pe care acumare dificult\]i `n a o convin-ge s\ se culce cu el. Poatetocmai de aceea se culc\ cualte femei (vreo trei) saupoate c\ una n-are de-a facecu alta. Sau cu celelalte.

Nervi de toamn\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

carte « 11

Noul Cinema Românesc[i lucruri care chiar nupot fi spuse altfelCartea Lucruri care nu potfi spuse altfel e `ntr-o bun\bucat\ descrierea unei feliiteoretice cinematografice,`n alt interval aducerea laprezent – chiar la prezen-tul filmului românesc – arealismului bazinian. Darmai are spre final o feliepolemic\ important\. Unape care Gorzo nu a mizat`nt`mpl\tor.

C. Rogozanu

André Bazin, un critic de film esen-]ial, este prezentat de Andrei Gorzo`n contrast cu alte direc]ii ale filmu-lui postbelic ([i ale criticii de film)[i afirmat ca o baz\ indiscutabil\pentru pornirea Noului CinemaRomânesc (prescurtat, NCR, denu-mire preferat\ Noului Val , pro-babil perceput ca prea arogant).Scurt: Bazin era un critic al monta-jului ca manier\ fundamental\ demistificare, modificare a realit\]ii,contra [colii propagandistice ([iimediat de entertainment) de con-struct ideologic prin imagine mon-tat\. Se situa pe pozi]ii adverse [co-lii brechtiene care avea s\ g\seas-c\ un elev str\lucit tot `n redac]iaCahiers du cinéma ̀ n mai t`n\rul

Jean-Luc Godard.Bazin a dorit reabilitarea cadrului

lung, o form\ sigur\ de contracarare

a jocului necontrolat al imaginii [io form\ sigur\ de autenticitate dinpunctul lui de vedere. Regizori pre-cum Chantal Akerman sau John Cas-savetes au continuat aventurile rea-liste ̀ n cinematografie. Gorzo scriecu ironie ̀ ndrept\]it\ despre compa-ra]iile f\cute, dup\ primele filmeale lui Cristi Puiu, cu Dogma dane-z\ curent care a expus unele dintrecredin]ele realiste, dar care a luat-orapid ̀ n alte direc]ii f\r\ s\ aduc\ noicontribu]ii mo[tenirii lui Bazin.

Urmeaz\ un capitol `n care Gor-zo explic\ de fapt politica de film alui Puiu, cu o tradi]ie `n spate, cudeclara]ii care `l arat\ hot\r`t defiecare dat\ s-o rup\ cu pove[tile,cu narativul, cu formele primiti-ve de manipulare [i s\ insiste peschemele complicate ale autenticu-lui. Iar din Puiu se trag to]i. Mun-giu `nainte de Puiu (Occident) eraaltfel, Muntean la fel. Influen]a luiPuiu a fost clar\ [i decisiv\. Noiiregizori români au adoptat aceas-t\ filosofie Puiu [i au atacat `nval [i eficient cinefilii din toat\ lu-mea cu rezultatele pe care le [tim.Citatele alese bine din interviurileultimilor ani arat\ de altfel o foar-te clar\ `ncadrare `ntr-o serie dereguli stilistice personale. Continu-it\]i cu Pintilie sau Daneliuc exis-t\, dar Puiu are ceva `n plus: ai op-tat pentru postura de observator,ei bine, te ]ii de ea, cam a[a tradu-ce Gorzo imperativele lui Puiu.

Nimeni nu-l contrazice p`n\ aici.Urmeaz\ `ns\ c`teva zeci de pagini`n care dialogul cu criticul nu maimerge a[a de lin. ~n primul r`nd,`ncepe r\zboiul cu to]i cei care in-terpreteaz\ altfel dec`t ̀ n cheie rea-list\ aventura trupei Puiu & boys.S\ lu\m Marfa [i banii. E adev\ratc\ Bogdan Ghiu exagera c`nd spu-nea la apari]ia filmului c\ victoriae mai ales literar\, de limbaj. Gor-zo sare `n cealalt\ parte a b\rcii [ispune c\ marea victorie a ]inut defaptul c\ 10-15 minute nu s-a ̀ nt`m-plat nimic. Dialogul era umplutura.Marea victorie era c\ un regizor ro-mân se ab]inea s\ fac\ marele com-promis narativ, dup\ criticul nos-tru. Nu pot dec`t s\ adaug nuan]emulte. Drumul spre mare sau din-spre mare e `nc\rcat din oficiu nu

doar cu tropii unui road-movie o-bi[nuit, ci are o matrice româneas-c\ aparte. Acolo se dezvolt\ lim-bajul drumului lung . Nu se `nt`m-pl\ nimic pentru c\ nu trebuie, Puiuputea s\-l fac\ [i mai auster. Puteas\-[i lase eroii s\ mearg\ la super-marketul din Bucure[ti [i doars\-[i cumpere marfa [i s\-i pun\s\ vorbeasc\ la `ntoarcere despreadaos comercial, tot ar fi ie[it cetrebuie. F\r\ droguri [i interlopi.Parcurgerea unui drum e prin e-sen]\ narativ\, condusul ma[iniie narativ , de aia ne [i `nnebunimfoarte mul]i dup\ el parbrizul ([ioglinzile) s`nt [i ele ecrane . Deaia e important limbajul, pentruc\ `n acel caz devine un soi dekilometraj autentic al drumuluiini]iatic. Dezbaterea important\apare `ns\ `n jurul unor articoleap\rute pe site-ul CriticAtac. Gorzo`mpreun\ cu regretatul Alex. Leo{erban ini]iaser\ atunci un dialogdespre cum vede st`nga ultimeleevolu]ii cinematografice române[ti.Principala gre[eal\ a lui Gorzo st\`n deja plicticoasa arogan]\ de anii90 (ceva de genul: dac\ e[ti de st`n-

ga, e[ti automat dubios). Dincolo deasta, discu]ia ̀ [i are valabilitatea ei.Atunci c`nd se discut\ despre filmulMorgen (regizat de Marian Cri[an),mi se pare c\ [i Vladimir Bulat (cuun text interesant pe CriticAtac), [iGorzo `noat\ pe l`ng\ subiect. Bulato face pentru c\ idealizeaz\ de fapto poveste mult mai simpl\, delocroz. Gorzo, pentru c\ nu i-o spunedirect, ci se cantoneaz\ `n fraza luiBulat `n care acesta afirm\ decis c\nu-l intereseaz\ sp\l\]eii burghezidin Mar]i, dup\ Cr\ciun, ci oame-nii autentici din Morgen.

Discu]ia asta dintre autorii Cri-ticAtac, pe de o parte, [i criticiiAlex. Leo {erban [i Andrei Gorzo,de cealalt\, e de re]inut pentru c\unii ca Florin Poenaru sau Bulatau curajul s\ pun\ frust problemaunui destinatar, a unei tematici. Cri-ticii de film prefer\ s\ se barica-deze `n continuare `n dimensiuneaestetic\ a filmului. ~n fond, argu-mentul de for]\ al lui Gorzo este u-nul pe care l-am auzit ̀ n toate dezba-terile criticilor literari `n ultimeledou\ decenii: exist\ ceva dincolo

de estetic? Rezolvarea `n litera-tur\ vine `ntotdeauna ipocrit. Maricritici precum Manolescu proclam\suprema]ia esteticului, dar judec\implicit [i etic. Ce nu sesizeaz\ ei [inici Gorzo e c\ `ntrebarea lui Poe-naru iese din dualitatea asta. FlorinPoenaru `ncepe textul de la o obser-vare ultrasubiectiv\ a publicului dela premiera Autobiografiei lui Ni-colae Ceau[escu, excelentul film allui Ujic\. Poenaru extrage r`sul dinsal\ ̀ n anumite momente ca pe ̀ nc\un semn al unui val autocolonizator`nceput imediat dup\ 1990 [i con-tinuat mult mai lin [i mai f\r\ ho-puri dec`t ne-am a[tepta [i de Pin-tilie, [i de valul lui Puiu. Sensul datde Poenaru r`sului la Autobiografieeste cel al r`sului emancipat : iauite cum r`dem noi de acel trecut,ce departe s`ntem de el. R`dem cani[te vestici sau ne prefacem c\ nupricepem, iar asta ne face [i maiemancipa]i.

Spune filmul ceva despre stareaunei na]iuni, popor, zon\ geo-lin-gvistic\ sau cum mai vre]i s\-i spu-ne]i? Putem citi inspect`nd cadrelelungi ale filmului românesc `ndetaliile secundare o anumit\ tez\puternic\, o ideologie? Bine`n]elesc\ putem. Noul film românesc preiaacela[i limbaj al cotidianului româ-nesc care-l uimea pe Ghiu [i-l pune`n ram\ estetic\. Florin Poenaru oobserv\, criticii sar ca ar[i ̀ n loc s\se bucure c\ filmul românesc maiiese pu]in dintr-o bul\ ermetic\ fes-tivalier\ [i e chestionat sincer. Uncitat dintr-un mare critic de film [isociolog, Siegfried Kracauer (Gorzo

`l citeaz\ sporadic [i nerelevant,probabil [i pentru c\ nu i-ar fi con-venit multe din tezele lui), care scria`n cartea sa From Caligari to Hitler:

The films of a nation reflect its men-tality in a more direct way than otherartistic media . De ce conteaz\ at`tde mult filmele noului cinematografromânesc, de[i nu fac v`nz\ri `n s\-lile de cinema? Ei bine, aici Kracauerd\ un r\spuns determinant: Whatcounts is not so much the statisticallymeasurable popularity of films asthe popularity of their pictorial andnarrative motifs .

Dincolo de estetic\, dincolo de de-cizia cadrului lung [i de promo-varea autenticit\]ii, Cristi Puiu sauMungiu au avut flerul s\ fac\ exactce spune Kracauer. S\ foloseasc\elemente extrem de populare, po-puliste chiar, pentru c\ aceasta e a-dev\rata for]\. V`nz\rile ̀ n s\li s`ntun detaliu la nivelul la care joac\ ei.Dincolo de estetic\ a[adar, `n deta-liile fotografiei st\ nemascat unspirit al timpului pe care `l po]imanipula `ntr-o direc]ie sau alta.

S\ `ncheiem cu marea `ntrebaremereu exhibat\ de oricine vorbe[tedespre filmul românesc. De ce nuprivesc chiar eroii din clasa de mij-loc filmele despre ei ̀ n[i[i? Pentruc\ nu asigur\ evadare, nu s`nt to-tu[i evazioniste dec`t `ntr-un modsubtil. Este [i motivul pentru care[i Florin Poenaru, [i Gorzo, [i sub-semnatul continu\ totu[i s\ le a[-tepte [i s\ le urm\reasc\ atent.

Andrei Gorzo, Lucruri care nu pot fispuse altfel, Editura Humanitas, 2012

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulO fereastr\ `ntunecat\ deFlorin Irimia, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia „Ego.Proz\“.

– Fragment –

Devenisem, `ntr-adev\r, detectivparticular, dar cazurile mele nu im-plicaser\ niciodat\ mor]i suspec-te sau conspira]ii interna]ionale. ~nmare, domeniul meu era adulterul,toate jocurile n\zdr\vane ale inimi-lor [trengare, indiferent dac\ b\teau`n piept de femeie sau de b\rbat. Toc-mai argumentul acesta i-l d\dusemOlgu]ei, [tiam prea multe despre de-fectele inimii ca s\ m\ ia ceva prinsurprindere, citisem prea multeminciuni ̀ n ochii inocen]i ai vic-timelor mele ca s\ mai pot fi `n[e-lat. Dar m\ ̀ n[elam amarnic [i c`ndmi-am dat seama de asta era dejaprea t`rziu. Ester ̀ mi luase via]a ̀ npalme, se uitase la ea, ̀ ntorc`nd-o depe o parte pe alta, dup\ care o mo-totolise a[a cum mototole[ti o foa-ie de h`rtie c`nd realizezi c\ ce-aiscris acolo nu are nimic de-a facecu ce voiai s\ spui. (...)

Ester Marea Doamn\ a Litere-lor bucure[tene. Sau, dup\ al]ii, M\-cel\reasa din Victoriei. Editoare-[ef\ a faimoasei edituri Regal dincapital\, idealul tuturor scriitorilorromâni s\ intre `n gra]iile Reginei ,care s\-i publice, ridic`ndu-i pe cul-mile gloriei literare. (...)

Se spunea despre ea ba c\ era fii-ca bastard\ a regelui Ferdinand, f\-cut\ cu o evreic\ de moravuri u[oa-re, ba c\ era sora vitreg\ a Zarazei,fata unui diplomat argentinian ca-re, la sf`r[itul mandatului, se `ntor-sese `n ]ara lui, la fel de ne`nsuratprecum venise. Cert e c\ era bogat\,frumoas\ [i nemiloas\, iar eu, ne-scriitorul, nevrednicul, nepricopsi-tul, ̀ i c\zusem cu tronc. Baz`ndu-m\doar pe [armul meu nativ, pe pre-zen]a mea imediat observabil\, pecunoa[terea sufletului uman. (...)

O v\zusem [i la r`ndul meu (cre-deam c\) o citisem. C\-i pl\ceau a-ventura, neprev\zutul, pericolul. Unpic din fiecare, nu mult, nu `n can-tit\]i letale. Spre deosebire de mine,ea mai fusese c\s\torit\, o dat\ cuun conte italian care murise la scurttimp dup\ nunt\, l\s`ndu-i toat\ a-verea [i un titlu nobiliar, a douaoar\ cu un scriitor faimos, f\cut deea faimos, dup\ care tot ea ̀ l distru-sese, atunci c`nd aflase c\ o `n[ela.Eu fusesem cel de la care aflase. M\tocmise, iar eu, con[tiincios, `mi f\-cusem treaba. ~ntotdeauna `mi f\-ceam treaba ca la carte. Mai existau[i al]ii ca mine ̀ n Bucure[ti. Aveam[arm, e-adev\rat, dar nu m\ puteambaza numai pe asta. A[a c\ eramatent [i la reputa]ie. Iar reputa]iaspunea c\ nu m\ dau b\tut prea u-[or. C\, dac\ acceptam un caz, ̀ l du-ceam `ntotdeauna la bun sf`r[it, `npofida amenin]\rilor sau intimid\-rilor de orice natur\. Acum, fievorba `ntre noi, nu fuseser\ preamulte. O dat\, c`nd anchetam via]ade noapte a unui politician corupt[i infidel, cineva slobozise c`teva

gloan]e `nspre mine, iar `ntr-o alt\sear\, pe c`nd investigam dispari-]ia unor bijuterii, m-am ̀ ntors acas\[i am g\sit un sicriu nou-nou] `nfa]a u[ii. De el era prins un bile]elpe care scria Las-o balt\ sau temu]i! , dar eu n-o l\sasem balt\, g\-sisem bijuteriile, iar ̀ n sicriu se mu-tase p`n\ la urm\ chiar ho]ul, de[inu din cauza mea. C`t despre so-]ul-scriitor al lui Ester, c`nd m\ uit`n urm\ [i m\ g`ndesc la el, m\ a-puc\ un sentiment de mil\ pentrus\rmanul mizerabil. Da, era mize-rabil [i nu pentru c\ profitase deEster ca s\-[i vad\ romanul publi-cat. Ester nu publica pe nimeni dac\nu credea `n valoarea scriiturii res-pective. Problema era c\, pe l`ng\cel scriitoricesc, Maximilian, c\cia[a ̀ l chema pe nefericit, fusese ̀ n-zestrat cu un al doilea talent, la felde uluitor [i de incurabil, acela dea toca adev\rate averi, de cele maimulte ori la jocuri de c\r]i [i pe da-me, [i, dac\ la mijloc ar fi fost numaibanii sau peregrin\rile lui erotice,poate r\zbunarea lui Ester n-ar fifost at`t de crud\, ̀ ns\ nefericitul f\-cuse impruden]a s\ v`nd\ din biju-teriile neveste-sii, bijuterii vechi,cu valoare sentimental\, pe care Es-ter le mo[tenise de la mama [i bu-nica ei. Misiunea mea fusese s\-lurm\resc [i s\-i raportez p\gubiteitot ce vedeam, tot ce puteam s\ v\d,c\ci n-aveam acces chiar peste totunde mergea el. Nu mai intru acum`n detalii. Indiferent cine i-ar fi fosttat\, un lucru era clar c`nd veneavorba de Ester: putea sta la taclalecu mini[trii cu aceea[i u[urin]\ cucare vorbea cu bandi]ii. Ce-i drept,uneori cele dou\ categorii se con-fund\. A[a c\, ̀ ntr-o noapte, pe c`ndrisipitorul ei so] se `ntorcea acas\de la o partid\ prelungit\ de poker,l`ng\ el a oprit o ma[in\ [i un insl-a invitat foarte politicos s\ pof-teasc\ `n\untru. I-a spus c\-i trimisde doamna. Pe asta am auzit-o cuurechile mele, c\ci eram `n spate-le lui, la c`]iva metri distan]\. Res-tul `l [tiu din ce-am citit `n pres\ [idin ce mi-a mai povestit un prietendin poli]ie. L-au dus undeva pe l`n-g\ p\durea B\neasa, unde l-au dez-br\cat de haine [i i-au t\iat bijute-riile , ca s\ vad\ cum e s\ dai dincas\ (asta mi-a spus mai t`rziuchiar Ester), dup\ care l-au jupuitde viu, a[a cum [i el o jupuise debani. Apoi, au legat o sfoar\ de doi

copaci [i l-au at`rnat acolo. L-au g\-sit diminea]a ni[te fete care mer-geau s\ v`nd\ lapte `n ora[. Erau `nstare de [oc. Una cic\ n-a putut s\mai vorbeasc\ c`teva luni bunedup\ aceea [i visa c\ jupuitul setrezea din mor]i [i-o ruga s\-i deas\ bea un pic de lapte. Presa a vuitca de obicei, iar Ester a pozat ̀ n v\-duva ̀ ndurerat\. Oficial s-a spus c\fusese aranjat la ordinele unorc\m\tari evrei, un pretext numaibun pentru ca Sfarm\-Piatr\, BunaVestire [i alte foi care pretindeau afi ziare s\ urle `mpotriva mi[elieijidove[ti . Pre] de c`teva luni, c\r-]ile lui s-au v`ndut foarte bine [iEster a decis s\-i publice [i ultimulroman, la care lucra de vreo doi ani.Era neterminat, dar a g\sit ea pecineva s\-l termine. Culmea, `n car-te era vorba chiar despre un cartofor`nr\it care sf`r[ea `n mod tragic,de[i nu jupuit de viu. Romanul s-av`ndut ca p`inea cald\, iar Ester[i-a recuperat banii pierdu]i de Ma-ximilian [i chiar o parte din biju-terii, pe care le-a g\sit expuse `nvitrinele unor case de amanet. Apoi,`ncet-`ncet, lumea a ̀ nceput s\ uite,a[a cum face lumea tot timpul. Pemine ̀ ns\ Ester nu m-a uitat. Ba maimult, mi-a propus s\ devin detecti-vul ei particular. Adic\ s\ renun]definitiv la alte contracte, pentru afi la cheremul ei la orice or\ din zisau din noapte. Am acceptat. De fapt,aproape c-a[ fi fost dezam\git dac\nu-mi propunea. Avea ceva fasci-nant `n purt\ri, o senzualitate au-toritar\, o arogan]\ sexy, plus par-fumul acela, un Jungle Gardenia dela Tuvache, cum aveam s\ aflu mait`rziu, c`nd deja devenisem depen-dent de mirosul ei. M\ punea s\-iurm\resc noii sau mai vechiiclien]i s\ vad\ ce fac, cu cine se `n-t`lnesc, care le s`nt simpatiile poli-tice, obiceiurile, pe unde [i cum leplace s\ se distreze, dar de regul\ `iurm\ream concuren]a, pe ceilal]ieditori adic\, iar apoi `i raportamfelurile ̀ n care puteau fi [antaja]i.Uneori chiar eu eram unealta [an-tajului. ~n]elege]i, nu? Aveam [arm[i vremurile erau complicate. ~n fe-lul acesta, a reu[it s\ le fure altoredituri c`teva nume care-au ajunsimportante [i s\-[i p\streze fideliclien]ii mai vechi. ~ntr-o zi, m-a `n-trebat dac\-mi place s\ citesc. I-amr\spuns c\ da. Dac\ `mi place, a-tunci ce-am citit? I-am spus c\ eram

cu toate lecturile la zi, dar aveam[i multe `n spate. Nu era chiar ade-v\rat, nu eram chiar la zi, dar erampe-aproape. A vrut s\ [tie ce creddespre Cutare, Cut\rescu [i Cut\-revici. I-am spus. A fost surprins\de pertinen]a observa]iilor mele. Aiputea fi critic literar, [tii? Nu m\intereseaz\ s\ scriu , i-am r\spuns,`ng`mfat. Dar `]i plac scriitorii,nu? Mie? N-a[ spune. ~mi places\-i citesc, nu s\-i cunosc ca oameni.Ceea ce nu-nseamn\ c\ pentru tinen-am f\cut-o, atunci c`nd m-ai rugat.

Atunci, poate a venit vremea s\faci [i ni[te munc\ de birou. Ce-aizice s\ cite[ti ni[te manuscrise? {iapoi s\-]i dai cu p\rerea. Strict pen-tru mine. Nu mai vorbe[ti cu nimenidespre asta. Condeierii s`nt din ce`n ce mai mul]i [i mai ahtia]i s\-[ivad\ operele publicate, iar eu maiam [i alte lucruri de f\cut. De-acord?De-acord. Am luat-o ca pe-un joc,

ca pe o relaxare. Dup\ toate drumu-rile, alerg\turile [i urm\ririle, cre-deam c\ s\ stai [i s\ cite[ti toat\ziua avea s\-mi par\ cea mai odih-nitoare `ndeletnicire. Dar m\ `n[e-lam din nou. Acum trebuia s\ citescrepede. O carte la dou\ zile. Ver-dict? NU. Verdict? DA. Ver-dict? POATE. Nu POATE. Nici-odat\ POATE. DA sau NU? NU,atunci. A[a te vreau. Acum tre-buia s\ citesc tot ce-mi d\dea ea.Multe c\r]i erau proaste, [i mai mul-te mediocre. Dar le citeam pe toate,aveam, cum spuneam, o reputa]iede ap\rat. {i, chiar dac\ ̀ mi spuse-se c\ tot ce trebuia s\ fac era s\ ci-tesc, Ester nu s-a ]inut de cuv`nt.Cur`nd eram iar pe drumuri, `ns\r-cinat cu `ndeplinirea a tot felul decomisioane, misiuni [i angajamen-te, doar c\ acum, la `ntoarcere, m\a[tepta [i-un teanc de manuscrise.Nu m\ menaja c`tu[i de pu]in. Dac\m\ prindea cumva dormind, r\pusde oboseal\, cu capul pe biroul lacare m\ instalase (nu aveam voie s\citesc dec`t la acel birou), Ester m\trezea `n cele mai brutale moduricu putin]\. O dat\ a aruncat o g\-leat\ cu ap\ peste mine, ud`nd cuocazia asta [i vraful de h`rtii um-plute cu semne, alt\ dat\ mi-a ]ipat`n ureche un Treze[te-te! at`t de mi-[elesc, `nc`t toat\ ziua dup\ aceeam-am g`ndit dac\ nu s-ar fi cuvenits\-mi dau demisia. Dar apoi totea (sau poate sora ei geam\n\?)se transforma `ntr-un izvor al

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

12 » avanpremier\

AUTORULFLORIN IRIMIA esteasistent doctor laFacultatea de Litere aUniversit\]ii

Alexandru Ioan Cuzadin Ia[i. Colaboreaz\ cucronici literare la re-viste precum Observa-tor Cultural, Românialiterar\, Timpul [iSuplimentul de cultur\.A mai publicat proz\scurt\ `n reviste [iantologii, precum [iromanul Defekt (2011).

Florin Irimia – O fereastr\ `ntunecat\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

t\m\duirii, fiecare vorb\ [i atinge-re ̀ ntr-un pansament miraculos puspe rana supur`nd\ din dreptul su-fletului care se `nchidea instan-taneu. La fel se purta [i cu clien]iivechi, `ntotdeauna atent\ la nevo-ile lor, aproape m\moas\. Iar `lsup\r\ spatele pe X? Cheam\-l pedoctorul Georgescu, e cel mai bundoctor de oase. Y st\ [i mai multse uit\ pe fereastr\? Doar nu i-a se-cat imagina]ia. S\-l trimitem un-deva c`teva zile, poate e surmenat.Balcic sau Sinaia? Lacu Ro[u? A[aa zis, c\ i-ar pl\cea la Lacu Ro[u?Prea bine, dac\ asta ̀ i este dorin]a.

Z se simte singur de c`nd l-a p\-r\sit iubitul? Are nevoie de un al-tul. O s\-i trimitem pe cineva, s\-lmai scoat\ un pic din depresie.N-a[ putea spune c`nd mi-am datseama c\ m-am ̀ ndr\gostit. Aveamimpresia c-o iubisem dintotdeau-na. Altfel cum i-a[ fi putut toleratoanele, mofturile, ciud\]eniile, `n-treaga butaforie de care se folosea`n crearea at`tor scene [i scenete?Mai surprinz\tor mi s-a p\rut c\ea mi-a `ntors sentimentele. Da,eram [armant, dar nu f\ceam par-te din aceea[i lig\. {i totu[i, desco-perisem c\ ne pl\ceau am`nduroraacelea[i lucruri. Acelea[i filme,acelea[i piese de teatru, c\r]i [ifeluri de m`ncare. Acela[i dispre]pentru politicieni [i ma[ina]iu-nile lor. Aceea[i pereche de ochi(mari, migdala]i), s`ni (plini, fru-mos arcui]i) [i picioare (fine, m\-t\soase). O, da, Ester era o adev\-rat\ narcisist\. Nimeni nici chiareu n-ar fi putut-o iubi mai multdec`t se iubea ea `ns\[i. Era `ndr\-gostit\ de propria persoan\ cuaceea[i intensitate [i cu aceea[ipasiune pe care le `nt`lne[ti la ob-seda]i [i la fanatici. Prima dat\,am f\cut dragoste `n apartamen-tul ei din blocul Simu, cel `n careaveam s\ locuiesc de unul singuro bun\ bucat\ de vreme. Apoi, `nvila de la Mogo[oaia. Iubea cam`n acela[i stil `n care mergea. Stu-diat. Voia s\ se priveasc\ `n oglin-d\, s\ se admire, o voyeureuse fas-cinat\ de Doppelgänger-ul ei. Nuavea inhibi]ii, dar, c`nd venea

vorba de pl\cere, prefera s\ pri-measc\ dec`t s\ ofere. Iar eu i-amdat-o pe toat\. Inclusiv pe aceea dea ne c\s\tori. Nu ]ineam mor]i[.O iubeam, `ntr-adev\r, dar nu vo-iam s\ cread\ c\ umblu dup\ ave-rea ei. Mi-a spus s\ nu-mi fac griji.Ai putea avea orice b\rbat vrei, de

ce tocmai eu? Chiar nu-n]elegi? ,a fost r`ndul ei s\ m\-ntrebe. P\i,ce b\rbat ar mai avea curajul s\tr\iasc\ l`ng\ o femeie at`t de pu-ternic\ ca mine? Ester [i Modes-tia n-aveau s\ se cunoasc\ nicio-dat\. Olgu]a n-a stat nici ea degea-ba [i s-a prezentat la mine c-unmo[neag senil care sus]inea sus[i tare c\ `n tinere]ile lui se cul-case cu Ester, care ar\ta la fel caacum, doar hainele `i erau diferite.

Uite, dac\ nu m\ crezi , `mi spu-se el [i scoase o poz\ g\lbejit\ depe vremea c`nd nici nu credeam c\se inventase fotografia, `n care ofemeie ce sem\na izbitor cu Ester[i un b\rbat t`n\r, despre care mo[-neagul insista c\ era el, pozau `m-br\ca]i `n haine groase, de munte.

Ea e, `]i jur c\ ea e , tot insista el,am fost logodi]i, dar ea m-a p\r\-

sit, a disp\rut `n chiar ziua nun]ii[i de atunci n-am mai v\zut-o. Am`n]eles c\ acum e logodnica du-mitale? O, tinere, n-ai s-o mai ui]ip`n\ la moarte! Are s\-]i ca[te-unh\u `n suflet [i-apoi o via]\ `ntrea-g\ ai s\ `ncerci s\ te `ntorci de un-de ai c\zut. {i n-ai s\ reu[e[ti. As-ta-]i dore[ti? Uit-o acum, alung-odin inima ta sau ai s\ mori de ini-m\ rea! Nu l-am b\gat `n seam\.B\tr`nul delira. Ori pur [i simpluera un fost actor, ie[it acum la pen-sie. Unde-l g\sise Olgu]a? {i c`t `lc\utase? D\duse vreun anun] laziar? N-am `ntrebat. Asta se-nt`m-pla fix ̀ n 33. Aveam dou\zeci [i [a-se de ani pe-atunci, Ester treizeci.Da, recunosc, ̀ ntotdeauna am avuto sl\biciune pentru femeile maicoapte. Mai coapte, mai puternice,mai periculoase. A[a c\ ne-am c\-s\torit, o ceremonie discret\, ur-mat\ de un dineu restr`ns [i de olun\ de miere ca un vis mescalinic.~n acela[i an `n care Hitler venea,oficial, la putere. Idolul ei. O, ce-i

mai pl\cea! Dragoste la prima ve-dere a fost. Omul care va salvaGermania [i `ntreaga Europ\. Pro-viden]ialul. Geniul din Braunau.C`nd i-am spus c\ nu-i `mp\rt\[escvederile, a crezut c\ glumesc. C\ otachinez. Culmea c\ [i eu am cre-zut acela[i lucru despre ea. DarEster vorbea serios. Va aduce tu-turor prosperitate, nu ̀ n]elegi? Ex-pansiunea Germaniei nu e dec`t oumbrel\ protectoare pentru toatena]iunile Europei. Cu to]ii o s\ tr\-im mai bine cu Germania la c`rmacontinentului. Ea `ns\[i pe jum\-tate nem]oaic\, `l pusese pe aus-triac, poate pentru prima dat\ `nvia]\, mai presus de propria per-soan\. Europa va fi a Germanieisau nu va fi deloc , proclama ea[i erau destui care s\-i `mp\rt\-[easc\ p\rerile, unii din interes,al]ii pentru c\ erau fascina]i defemeia plin\ de for]\, senzuali-tate [i mister ce rostea asemeneaprofe]ii sau pentru c\ pur [i sim-plu g`ndeau la fel.

Nu erau singurele ciud\]eniiale lui Ester. O dat\ sau uneorichiar de dou\ ori pe s\pt\m`n\,`n casa ei de la Mogo[oaia, aveauloc a[a-zisele `ntruniri ale spiri-telor , la care participau nume mariale boemei bucure[tene, `ndeosebiscriitori, dar [i arti[ti plastici, mu-zicieni, arhitec]i etc. Se schimbauopinii, se f\cea politic\, afaceri, seb`rfea [i ]ara era pus\ la cale. Darnu pentru conversa]ie se `nt`lneauace[ti oameni acolo. La ora dou\-sprezece noaptea, dou\zeci, treizecide suflete se adunau `ntr-o camer\special amenajat\, unde se a[ezaula o mas\ rotund\, mare c`t s\-i cu-prind\ pe to]i. ~n dreptul fiec\ruia,pe mas\, se g\seau o lum`nare, ofoaie de h`rtie [i un creion. Sufle-tele vii se a[ezau, solemn, pe sca-une, se luau de m`n\, dup\ care,prezidat\ de Ester, `ncepea cere-monia invoc\rii sufletelor moarte.Moarte, dar vorb\re]e. Ester aveao teorie, necontestat\ de nimeni,cum c\ lumea de dincolo se `nf\-]i[a aidoma cutiilor chineze[ti [i,ca atare, nu exista o singur\lume a celor drep]i, ci mai multe,

fiecare con]in`nd-o pe cea dinain-tea ei, [i, cu c`t sufletele murise-r\ mai demult, cu at`t le era maigreu s\ comunice cu cei vii, ele a-fl`ndu-se, dup\ caz, `n cea de-a pa-tra, cincea sau a o suta lume, `nfunc]ie de c`]i ani trecuser\ de ladispari]ia lor. Nu exista o limit\a lumilor de dincolo. Sufletul luiShakespeare se afla `ntr-a treisute dou\zecea lume, de unde numai aude chem\rile venite dinsprenoi. Este naiv s\ credem c\ maiputem comunica cu el. Dar, doam-nelor [i domnilor , continua ea,

Gib Mih\escu, Panait Istrati,Mateiu Caragiale, Anton Holbans`nt to]i la dispozi]ia dumneavoas-tr\, bucuro[i s\ v\ ̀ ndrume ̀ n mun-ca pe care o depune]i cu toat\ pri-ceperea [i `n]elepciunea de care

se bucur\ cei ce au plecat din lu-mea noastr\, cea `ngust\. Mace-donski [i Co[buc , le spunea eapoe]ilor, s`nt sigur\ c\ v\ aud [iei, dar v-a[ propune s\-i l\s\mpentru anii care vor urma. Emines-cu, ̀ n schimb, se afl\ ̀ n cea de-a pa-truzeci [i [aptea lume [i cur`ndne va deveni inaccesibil. S\ maiprofit\m de prezen]a lui acum,c`t se mai poate. Valabil [i pentruCreang\, domnilor prozatori .Pentru a desfunda canalele de co-municare dintre cele dou\ lumi sau,mai bine zis, dintre lumea de aici[i multele lumi de dincolo, Ester leservea musafirilor faimoasa ei in-fuzie de semin]e de mac, ceaiul ilu-min\rii, cum `l numea ea, pestecare ad\uga o m\sur\ de absint.

CARTEAMircea B\trânu, unscriitor ratat ce tr\ie[te`ntr-un Bucure[tiapocaliptic, distrus deun Mare Cutremur [ipopulat de fiin]emonstruoase, esteprotagonistul acestuiroman straniu, sumbru,al c\rui fantastic are `nspecial rolul de apoten]a evenimenteleistorice descrise `ncarte. ~nt`lnireaacestuia cu Edi Florian,un detectiv particularevreu din interbelic,care, printr-unneobi[nuit concurs de`mprejur\ri, este numitPre[edinte alConsiliului de Mini[tri,prilejuie[te intrarea `nistoria c\r]ii, dar [i `n istoria mare. Un roman `nceput de unb\rbat, victim\ a pogromului din ianuarie 1941 din Bucure[ti,continuat, dup\ moartea lui, de Olgu]a, so]ia sa, martor\ apogromului din Ia[i din vara aceluia[i an, [i terminat de unnarator f\r\ nume care peste ani va trebui s\ dea socoteal\pentru scrierea lui `n fa]a unui alt Tribunal al Poporului. Ofereastr\ `ntunecat\ poate fi considerat totodat\ un avertisment,un strig\t de disperare, o viziune sumbr\ asupra trecutului,prezentului [i viitorului.

Marta Petreu, Ionescu ̀ n ]ara tat\lui, edi]ia a III-a, rev\zut\ [i ad\ugit\, carte publicat\ [i ̀ n edi]iedigital\, colec]ia „Seria de autor «Marta Petreu»“, Editura Polirom, 296 de pagini, 34.95 lei

Pe la jum\tatea anilor 70, o rud\ a autoarei i-a d\ruit acesteia dou\ volume cuteatrul lui Eugen Ionescu, `ndemn`nd-o s\ le citeasc\. ~n urma lecturii unui marenum\r de texte de la operele lui Ionescu [i coresponden]a acestuia cu diver[iscriitori p`n\ la istorii ale literaturii sau lucr\ri de critic\ literar\ , Marta Pe-treu `ncearc\ s\ surprind\ semnifica]ia `ncifrat\ de Ionescu `n rinocerii s\i cunum\r niciodat\ precizat de coarne. Textele despre filosofia [i ideile politice alemarelui scriitor [i despre raporturile acestuia cu ideologia genera]iei 27 sau cuRomânia s`nt completate de o addenda `n care autoarea r\spunde obiec]iilor for-mulate de Marie-France Ionesco la adresa volumului Ionescu `n ]ara tat\lui.

Cartea Martei Petreu despre Eugen Ionescu reprezint\ mai mult dec`t o (ex-celent\) anchet\ psiho-biografic\ aplicat\ rela]iei sale cvasi-oedipiene cu Tat\l,identificat unei Românii abuzive, [i cu Mama, `n a c\rei identitate etnic\ multi-pl\ se simte acas\. E o expedi]ie complex\ `n c\utarea identit\]ii profunde iones-ciene, cu implica]ii cultural-istorice [i existen]iale multiple. (Paul Cernat)

Mihai Iov\nel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografieideologic\, colec]ia „Critic\ [i istorie literar\“, Editura Cartea Româ-neasc\, 328 de pagini, 15.95 lei

Cartea pleac\ de la premisa c\ Mihail Sebastian este un au-tor-turnesol care, prin datele ce pot fi g\site laolalt\ `n bio-grafia lui (membru al Tinerei Genera]ii [i al grup\rii Crite-rion ; redactor [i colaborator la publica]ii foarte diferite dinpunct de vedere ideologic: Cuv`ntul, Revista Funda]iilor Re-gale, Rampa, Reporter, Via]a Româneasc\ etc.; discipol al luiNae Ionescu [i prieten cu Mircea Eliade, am`ndoi reprezen-tan]i ai dreptei radicale; ]int\, `n calitate de evreu, a na]iona-li[tilor din tab\ra iorghist\ [i legionar\, dar [i a legisla]ieiantisemite introduse de statul român ̀ ncep`nd cu anii 30; atacatde na]ionali[tii evrei, care v\d `n el un asimilist sau chiarun tr\d\tor; apropiat al Partidului Comunist `n preajma mo-mentului 23 August 1944...), permite unificarea, compararea[i `n]elegerea unor contexte altfel eterogene.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Veronica D. Niculescu

Astra Film Festival, conside-rat cel mai important eve-niment din lumea filmuluidocumentar din Europa Cen-tral\ [i de Est, va avea loc

la Sibiu `ntre 15 [i 21 octom-brie. Filmele vor rula `n pa-tru sec]iuni competi]iona-le: Interna]ional, Ecocine-matogrAFF, România [iStudent Docs. Pentru intra-rea `n competi]ie fuseser\

`nscrise peste o mie de fil-me din 54 de ]\ri.

La AFF 2012 vor fi pro-iectate `n total optzeci de fil-me de non-fic]iune, repre-zent`nd filmele din compe-ti]ie plus cele prezentate `nsec]iunile speciale: AstraFilm Junior, Made in Roma-nia, Panel Doc-Investiga-tional, DocStories [i altele.

~n afara proiec]iilor defilme, edi]ia 2012 cuprindeexpozi]ii de fotografie, con-certe, workshop-uri [i o se-rie de masterclass-uri cu in-vita]i din elita produc\to-rilor [i regizorilor de filmdocumentar din lume.

Made in Romania, labloc, la munc\ [i lacer[it

Ca la fiecare edi]ie, pe ecra-nele Astra Film Festival vorfi povestite, `n diferite stiluricinematografice, [i realit\-]ile române[ti. Prin filmelecare ruleaz\ la Sibiu se con-tureaz\ o imagine foarte di-vers\ a României de azi,spun organizatorii. Iat\ c`te-va dintre subiectele abor-date: tineri `n primele lor zi-le de libertate dup\ ani de de-ten]ie (Turn Off the Lightsde Ivana Mladenoviμ), via]aunei tinere rome cer[etoa-re, de-a lungul unui an, `nHelsinki (Helping Mihaelade Hanna Maylett), fr\m`n-t\rile Sumnei, o fat\ de 20 deani din Israel, care `[i cau-t\ mama biologic\ `n Bucu-re[ti (Sumna s Letter de Ha-dar Kleinman-Zadock).

O poveste despre româniicare merg la munc\ `n Spa-nia, spus\ din perspectiva

a dou\ fete dintr-un sat dinMaramure[, este filmul Aici...adic\ acolo, al regizoarei La-ura C\p\]ân\-Juller, difuzat`n premier\ la festivalul sibi-an. Filmul Common Ground,o produc]ie belgian\ din2012, prezint\ via]a la bloca românilor, surprins\ cu ca-mera observa]ional\ a luiAnne Schiltz [i CharlotteGrégoire.

De asemenea, spectatoriivor putea urm\ri o serie dedocumentare-portret, prin-tre care se num\r\ Doinagroparilor de Pavel Cuzuioc,Gutuiul japonez de Mara Tri-fu, Noosfera de Artchil Khe-tagouri [i Ileana St\ncules-cu, Vorbitor de Radu Mun-tean [i Alexandru Baciu.

Festivalul va include o sec-]iune-portret Lauren]iu Da-mian, `n care se prezint\ `npremier\ cele mai recentefilme ale regizorului: Corpus[i ~ntr-o furtun\. Insula.

Ecocinematograf –alimente [i de[euri

Sec]iunea EcocinematogrAFF,care a fost in]iat\ anul trecut[i s-a bucurat de mare succes,aduce o serie consistent\ dedocumentare care abordeaz\teme precum poluarea, mu-tilarea naturii de c\tre co-lo[ii industriali, alimentelemodificate genetic [i de[eu-rile nebiodegradabile.

Problemele mediului `n-conjur\tor vor fi dezb\tuteprin intermediul unor filmesemnate de regizori români[i interna]ionali: de la con-troversatul proiect al exploa-t\rii cu cianuri de la Ro[iaMontan\ la soarta cailor s\l-batici din Delta Dun\rii(Gone Wild de Dan Curean)[i de la efectul pesticidelor a-supra `ntinderilor arctice laproblemele afacerilor globa-

le cu ap\ ̀ mbuteliat\ (BottledLife, semnat de Urs Schnell,coproduc]ie Elve]ia-Germa-nia), de la riscurile prezenta-te de hrana pe care o consu-m\m `n România `n fiecarezi p`n\ la efectele negativeale deciziilor politice ̀ n cazulreamenaj\rilor urbane caredistrug comunit\]i locale(Klára Trencsényi, CorvinVariations, Ungaria).

Documentarul Toxic, sem-nat de Andrei Sota, difuzat ̀ npremier\ la Sibiu 2012, trece`n revist\ alimentele pe carele consum\m `n România,ar\t`ndu-ne efectele acestoraasupra s\n\t\]ii noastre, petermen lung.

Totodat\, pe toat\ perioa-da evenimentului va fi des-chis\ expozi]ia ReciclART:14 arti[ti vor expune `n foa-ierul Casei de Cultur\ a Sin-dicatelor obiecte f\cute dinmateriale refolosibile.

Marea Neagr\,pove[ti din vecini

Edi]ia aceasta g\zduie[te [io sesiune de masterclass-uriintitulate Docstories BlackSea, cu participan]i din ]\rile`nvecinate cu Marea Neagr\:Rusia, Azerbaidjan, Georgia,Ucraina, Turcia, România,

Moldova. Ace[tia vor aducela Sibiu pove[ti necunoscu-te din ]\rile lor [i vor fi `n-druma]i s\ le transforme `nfilme documentare.

Prima sesiune DocstoriesBlack Sea a avut loc `n iuniela Tbilisi, ̀ n Georgia. Dup\ adoua etap\ din Sibiu, parti-cipan]ii vor finaliza cursul`n cadrul celebrului festivalde film IDFA InternationalDocumentary Film Amster-dam din Olanda.

De foarte mul]i ani, unuldintre obiectivele noastre afost acela de a le oferi tineri-lor pasiona]i de filmul docu-mentar din România [i dinregiune oportunit\]i de a `n-v\]a meseria de documenta-rist [i de a ie[i `n lume cu fil-mele lor. Docstories BlackSea, al\turi de alte programede instruire cu un accent re-gional organizate [i girate deAstra Film, este un exemplugr\itor [i ne bucur\m s\ `lprezent\m la edi]ia 2012 ,spune Dumitru Budrala, di-rectorul festivalului.

Astra Film Festival este uneveniment organizat de As-tra Film departament alComplexului Na]ional Mu-zeal Astra [i de Funda]iaAstra Film.

Astra Film Fest, eco [i cu pove[ti la malul m\riiCu o selec]ie de optzeci de filme documentare din dou\zeci [i cincide ]\ri, care vor rula timp de o s\pt\m`n\ la Sibiu, Astra Film Festivalne promite o edi]ie care va pune accentul pe ecologie [i ne va spunepove[ti `n diferite limbi despre România [i despre Marea Neagr\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

14 » actualitate

» „S`ntem `n egal\ m\sur\ cople[i]i [ibucuro[i de num\rul imens de filme`nscrise la Festivalul de la Sibiu. De c`]ivaani buni, filmul documentar, filmul de non-fic]iune se bucur\ de un public statornic [iavizat la Festivalul de la Sibiu [i cred c\ nugre[esc afirm`nd c\ Astra Film [i-a adus ocontribu]ie foarte semnificativ\ pentruaceast\ stare de fapt” – Dumitru Budrala,directorul Astra Film Fest.

Imagine de la edi]ia precedent\ a Astra Film Fest

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

390 titluridisponibile

David Bowie, serbat la universitateUria[ul impact cultural al c`nt\re]ului britanic David Bowie va fiexaminat la o conferin]\ academic\ ce se va ]ine `n Irlanda spresf`r[itul acestei luni, anun]\ BBC News. Conferin]a ce poart\ ti-tlul Strange Fascination? A Symposium on David Bowie va fiprimul eveniment de acest fel organizat la Universitatea din Limer-ick. Ea marcheaz\ [i cea de-a 40-a aniversare a cunoscutei melo-dii Changes, ap\rut\ pe albumul Hunky Dory, lansat de DavidBowie `n 1972.

Bowie este o figur\ uria[\ , a explicat dr. Eoin Devereux,coorganizator al evenimentului, abilitatea lui de a se reinven-ta, de a surprinde zeitgeist-ul erei sale [i versatilitatea lui camuzician, performer sau actor s`nt numai c`teva dintre moti-vele pentru care cariera sa merit\ examinat\ . Conferin]a, ce va`ncepe pe 26 octombrie [i va dura trei zile, a atras deja aten]ia amii de fani din `ntreaga lume. De asemenea, Victoria and AlbertMuseum din Londra va deschide, din martie, o expozi]ie dedi-cat\ celebrului muzician.

Taken 2: victoriefrancez\ la HollywoodContinuarea thrillerului Taken, lansat\ la sf`r[itul s\pt\-m`nii trecute, s-a clasat, cu `ncas\ri de 50 de milioane de do-lari `ntr-un singur weekend, pe primul loc `n topurile ameri-cane. Acest succes reprezint\ primul mare triumf al cinema-ului francez pe teritoriul box-office-ului american, faptsalutat de toat\ presa din Hexagon.

Asta fiindc\ Taken 2, la fel ca [i primul, este o produc]iefrancez\, `n ciuda prezen]ei lui Liam Neeson `n rolul princi-pal, cel al fostului agent CIA care `[i salveaz\ fiica din m`ini-le trafican]ilor de carne vie. Filmul este produs de societatealui Luc Besson, EuropaCorp, [i este regizat de Olivier Mega-ton, realizator [i al altor pelicule de gen realizate [i scrise deBesson, precum Transporter 3 sau Colombiana.

Mai mult, Taken 2 a fost, cu 117 milioane `ncasate, un maresucces interna]ional `n acest weekend. El reprezint\ cel mai bun

demaraj din toate timpurile la box-office al unui film francez,`ntrec`nd, la aceast\ categorie, multe produse americane de suc-ces, precum penultimul Bond sau ultima Misiune: Imposibil\.

Pe 5 octombrie s-au serbat 50 deani de la lansarea primului singleBeatles din istorie, Love Me Do, `n1962, aniversare ce a prilejuit si-te-ului BBC News o incursiune`n istoria mai pu]in cunoscut\(`n Occident) a celebrului cvartetbritanic.

~n vreme ce lumea liber\ se l\-sa cuprins\ de taifunul Beatlema-niei, `n ]\rile de dup\ Cortina deFier fanii acestei forma]ii aveauuria[e probleme `n a g\si muzicaBeatles.

Astfel, scrie BBC News, The Beat-les n-au fost niciodat\ invita]i s\concerteze `n Rusia sovietic\, iardiscurile lor erau considerate oadev\rat\ amenin]are la adresasistemului, la fel ca muzica tru-pei The Rolling Stones.

P`n\ ̀ n anii 80, c`nd muzica Beat-les a `nceput s\ fie editat\ [i de ca-sa de discuri oficial\ Melodia, faniiru[i reu[eau s\ pun\ m`na pe dis-curi Beatles cu mare greutate, nu-mai de pe pia]a neagr\. Acestea cos-tau foarte mult, cam salariul pe do-u\ s\pt\m`ni al unui muncitor.

Dar, `n scurt\ vreme, a `nflorito adev\rat\ industrie de discuri

piratate `n Rusia [i ̀ n ]\rile estice.Vinilul pentru aceste pl\ci era `n-s\ greu de g\sit [i foarte costisi-tor, a[a c\ pira]ii au g\sit materi-ale alternative. Foarte repede, ei audescoperit c\ muzica poate fi im-primat\ pe radiografii.

Astfel, falsificatorii str`ngeausau cump\rau pe sub m`n\ radio-grafii din spitalele ruse[ti [i, cuajutorul unui magnetofon modi-ficat, reu[eau s\ imprime pe elemuzica dorit\. Ob]ineau astfelun fel de flexi-discuri, asem\n\-toare cu cele oferite de revisteledin Occident, numai c\ acestea

aveau imprimate pe ele imaginifantomatice cu oase fracturate sauorgane interne.

Fanii numeau aceste discuri ne-obi[nuite muzic\ pe oase .

Muzica Beatles original\ e-ra strecurat\ `ns\ `n URSS cel maides de c\tre marinari sau `n baga-jele arti[tilor ce mergeau `n tur-nee. Chiar [i diploma]ii sau mem-brii de partid se pretau deseori laacest joc ce putea deveni foartepericulos oricine te putea p`r`KGB-ului ca traficant de muzic\

str\in\ ideologic [i s\ supor]irigorile legii sovietice.

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

The Beatles:Amintiri din URSS

Muzeul ABBA se deschide `n SuediaUn muzeu dedicat celebrei forma]ii pop su-edeze ABBA `[i va deschide por]ile la Stock-holm prim\vara viitoare, chiar `n SwedishMusic Hall of Fame.

~n acest muzeu vor fi expuse costumele fo-losite de ABBA `n turnee, filme, instrumen-te muzicale, dar [i suveniruri din expozi]iaitinerant\ ABBAWORLD, care a parcursEuropa [i Australia `n perioada 2009-2011.

Pentru muzeu, muzicianul Björn Ulvaeusa explicat c\ membrii ABBA [i-au golitdebaralele , sco]`nd la iveal\ `nc\l]\rile [ihainele str\lucitoare pe care, ast\zi, c`nt\re-]ii ar dori mai degrab\ s\ le uite. Aveam uncostum pe care mi-l amintesc `n mod deo-sebit, un soi de colant Superman cu o cap\.M\ `mboln\vesc c`nd `l v\d! , a m\rturisitBjörn Ulvaeus.

De asemenea, vizitatorii muzeului vorputea vedea holograme `n m\rime natura-l\ ale forma]iei c`nt`nd marile ei hituri, dela Mamma Mia la Dancing Queen.

Din perioada sa de glorie, `n anii 70, [ip`n\ ast\zi, ABBA a v`ndut peste 400 demilioane de discuri `n `ntreaga lume.

Domnu director, tre-buie neap\rat s\ vorbim.E o chestiune care nu sufe-r\ am`nare.

Ie[i afar\ imediat! Dar nu se poate, tre-

buie s\... Afar\, nu vreau s\ aud

nimic! Ba chiar trebuie s\ au-

zi]i, \[tia de la contabilitatefac numai t`mpenii. Le-amzis de o mie de ori c\ fur-nizorii nu se pun `mpreu-n\ cu...

B\i, Vasilico, tu chiarnu ̀ n]elegi? Ie[i afar\, ce-i a-[a greu? Un verb la impera-tiv [i un compliment de loc.

Complement. Se zicecomplement.

Uite, vezi, de asta e[ti tusecretar\, ca s\ faci micile co-rec]ii, iar eu s\ iau marile de-cizii. Ia zi, ce probleme s`nt?

Contabilul a pus furni-zorii ̀ mpreun\ cu beneficiarii.

{i asta ce `nseamn\? P\i nu se face a[a. Cine-s \ia, furnizorii,

f\-m\ s\ `n]eleg. Furnizorii ne dau ma-

teria prim\. Pe bani, da? Da. {i pe urm\ dau telefoa-

ne [i amenin]\ cu avocatul. Da. D\-i ̀ n m\-sa! {i bene-

ficiarii? Beneficiarii s̀ nt cei care

cump\r\ produc]ia noastr\. Care dau banii. Da. {i care merg la OPC [i

cer banii `napoi. Dac\ marfa nu cores-

punde, da. D\-i `n m\-sa! Adic\ s\-i lase `m-

preun\? Exact. Tu ce credeai, c\

nu [tiu ce `nseamn\ furni-zor [i beneficiar? Am vrut

numai s\ `n]elegi singuri-c\, cu to]ii s`nt ni[te ho]i.

M\ g`ndeam eu, c\ nupoate dom director s\ nu [tie.

Hai, m\i, Vasilico, cemama dracului! Adu-mi, terog, o cafea.

Aici? Da unde? Vrei s\-mi a-

duc singur, ̀ mi aduc singur. Nu, nu, nu v\ ridi-

ca]i, gata, am plecat. A, [i caut\ `n parde-

siu, la piept. Haide]i, [efu , parc\

era vorb\ c\ v\ l\sa]i! M\ las, d\-le dracu ,

m\ las de luni. De luni, tot timpul spu-

ne]i a[a. Pe urm\ tu[i]i. Hai, las\-m\, c\ nu

e[ti mama, s\ m\ cer]i. Pu-ne-]i [i ]ie o cafea [i vino`napoi, s\ o bem `mpreun\.

Vai de mine, a[ pre-fera totu[i s\ o beau la mine`n birou.

Da ce ai, drag\, te temic\ te m\n`nc?

Nu, dom director, darparc\...

Hai, fumezi o ]igar\ cumine?

E un ordin? Da, he he, un ordin de

serviciu. Dori]i fri[c\ la cafea? C`nd am b\ut eu ca-

fea cu fri[c\? Fri[ca e pen-tru gagici [i pentru f\t\-l\i. O vreau neagr\. Nea-gr\, ca p\rul t\u, Vasilico!

....................................

Pofti]i cafeaua, [efu .S\ [ti]i c\ foc nu am.

Am eu. Ia [i tu. P\-rul, ai grij\!

Pfffffffuuuu! {ti]i s\le alege]i, dom director.

Da, numai Kent

fumez. De dou\zeci [i doide ani. Pe vremuri cump\-ram de la arabi.

Deh, eu eram mic\pe atunci.

Uite, mi-a venit oidee. Ia stai jos!

Vai, cum s\ stau jos?Nu pot s\...

Stai jos, am zis! Dac\tot ai dat buzna peste mi-ne, m\car s\-]i ar\t cevafain. Uite m\ ridic eu [ite pui tu.

Uau! Cum e? E cald? Da. Acum ia un fum.

Trage, trage lung! A[a, ]i-ne-l pu]in... acum d\-i dru-mul. Vezi, tu, Vasilico, ni-mic nu se compar\ cu fuma-tul pe bud\.

Autor e David Ayer, scenaristul luiZi de instruc]ie/Training Day (2001)sau Furios [i iute/The Fast and theFurious (2001) [i regizor la Vremurigrele/Harsh Times (2006) [i St\p`-nii str\zilor/Street Kings (2006).Vremuri grele `l avea pe ChristianBale `n rolul unui fost combatantcare se `ntoarce la via]a civil\ cusindrom de stres posttraumatic,iar al doilea apar]inea perimetru-lui vie]ii de poli]ist american. Ulti-ma razie pare s\ fie cel mai reu[itfilm de p`n\ acum al lui Ayer (el`nsu[i fost militar pe submarin),printre altele [i datorit\ unei con-ven]ii stilistice justificate. ~ncepecu aparatul de filmat montat pebordul unei ma[ini de poli]ie `nplin\ urm\rire (sper c\ n-a c\lcatpisica nebun\ care a traversat laun moment dat strada). Vezi time-code-ul sus pe imagine [i nu te `n-trebi dac\ vei avea de-a face cu POV(point of view) tot filmul dec`t a-tunci c`nd poli]i[tii (Jake Gyllen-haal [i Michael Peña) coboar\ pen-tru a verifica dac\ i-au omor`t peurm\ri]i iar noi `i vedem, prinintermediul aparatului de filmat,din ma[in\, [i nu `n plan mediu

sau prim-plan. Ayer, care a g`nditmodalitatea de a filma `mpreun\cu directorul de imagine RomanVasyanov, spune c\ a filmat destulde otova [i c\ proba de foc a fostmontajul, c`nd s-au pus cap la capbuc\]ile surprinse de micile came-re fixate pe hainele eroilor sau decamera manevrat\ uneori de JakeGyllenhaal, iar alteori de golani(chiar c`nd `]i spui: Ouch! A gre-[it cu POV-ul!). Ca [i la filmul dedebut al lui Adrian Sitaru, Pescuitsportiv, dureaz\ c`teva minute p`-n\ te obi[nuie[ti, dup\ care nu aiprobleme p`n\ la sf`r[it de[i sim]iimediat dac\ e[ti scos din conven-]ie. Motivat\ de faptul c\ BrianTaylor (Gyllenhaal), care e [istudent, are un curs de cinema la[coal\, conven]ia sus]ine natura-le]ea filmului, cu at`t mai mult cuc`t ac]iunea se petrece nu ̀ n Bever-ly Hills, ci `n South Central LosAngeles, unde oamenii s`nt s\raci,iar criminalitatea ridicat\.

Al doilea lucru care face din a-cest film unul pe care s\-mi vin\s\-l recomand s`nt cei doi prota-goni[ti [i personajele lor. Rar g\-se[ti azi `ntr-un film cu poli]i[ti

o aten]ie at`t de mare acordat\construirii unui personaj [i re-la]iilor dintre el [i ceilal]i. Sce-nariul scris de Ayer (Wikipediadixit) nu `n [apte zile, ci `n [ase,construie[te lumea acestor doipoli]i[ti [i rela]ia lor fr\]easc\ maiales din dialoguri purtate `n ma[i-n\, `ntre dou\ apeluri. Cei doi ti-neri b\rba]i discut\ despre nimi-curi sau chestiuni importante, dardialogul lor n-are nimic din morgasau patina serialelor cu poli]i[ti a-mericani. Stereotipurile r\m`n (nuse [tie cum) uitate, iar personaje-le se umanizeaz\ prin cei doi ac-tori [i replicile lui Ayer.

Poate dac\ regizorul ar mai fistat o zi pe scenariu, ar fi reu[it s\-lscuture de impurit\]i. Afec]iuneadintre cei doi poli]i[ti e exprimat\verbal de prea multe ori, unele cli[eetot s̀ nt vizibile, s-ar mai fi putut scoateo scen\ foarte dur\ (filmul nu e reco-mandat de ratingul românesc celorsub 18 ani), implic`nd ni[te ostatici(`ncarc\ ac]iunea), ar mai fi fost detrimat finalul `n sertare ([i scoas\

codi]a neverosimil\). Dat fiind ti-tlul `n engl. end of watch se folo-se[te c`nd un poli]ist moare ̀ n misiu-ne , cam [tiai la ce s\ te a[tep]i,dar tot ]i-ai fi dorit s\ nu fii obligats\ te ̀ ntrebi cine urmeaz\ s\ moar\.

Aceste neajunsuri coboar\ fil-mul, nu `ntr-at`t `nc`t s\-]i r\peas-c\ senza]ia reconfortant\ c\ se poa-te inova pe un loc b\t\torit [i pl\-cerea descoperirii unui actor ex-trem de bun Michael Peña. {iGyllenhaal e mult mai nuan]at [imai conving\tor dec`t p`n\ acum(cred c\ e primul film la care nu maie[ti atent la cum arat\), probabilmolipsit de la generozitatea pe careo eman\ Peña. Frumos vizual, fil-mul e anticalofil nu doar stilistic,ci [i tematic pentru c\ demitizea-z\ un mod de via]\ construit tot deHollywood. De[i o arat\ [i `n ipos-taz\ eroic\, Ultima razie face ca me-seria de poli]ist american s\ numai par\ deloc sexy.

Ultima razie/End of Watch. Regia DavidAyer. Cu: Jake Gyllenhaal, MichaelPeña, Anna Kendrick

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

EdwardDrag\ Edward,

nu [tiu unde te g\se[te scrisoa-rea mea, nu [tiu dac\ Suplimentulde cultur\ ajunge ̀ n Paradisul Ham-sterilor, acolo unde ai merita s\alergi liber pe C`mpiile Elizee dup\toate c`te ai p\timit. }i-am citit car-tea (de fapt, mi-a citit-o st\p`na meacu voce tare, mai are obiceiul \stauneori la `nceput am zis c\ e `n-tr-o ureche, dar cum [i eu m\ maica]\r din c`nd ̀ n c`nd pe tocul de lau[\, cred c\ s`ntem chit) ̀ ntr-o sear\,t`rziu de tot, ̀ n timp ce vecinii de josd\deau o petrecere [i noi eram camfurioase. Dar ne-am `nduio[at in-stantaneu c`nd am v\zut c\ nimeninu ]i-a spus la mul]i ani de ziua ta(`mplineai [ase luni). {tiu c\ acume prea t`rziu, e[ti mort de 21 de ani,dar poate te bucur\ s\ afli c\ unde-va, pe strada Veronica din Bucure[ti,o pisic\ tigrat\ `]i spune la mul]i anidin toat\ inima ei. Toat\ via]a ta, bu-nul meu Edward, a fost o tragedie.Dac\ Hamlet ar fi fost Hamster, l-arfi chemat Edward. Dac\ Beckett armai fi tr\it c`nd te-ai n\scut tu (de[i,la un calcul simplu, constat c\ tu aivenit cam c`nd a plecat el), te-ar fisunat de la Paris ca s\-]i spun\ B\-tr`ne, nu [tiu ce f`n ai tu pe-acolo,dar f\ cumva [i vino aici ca s\ m`n-c\m `mpreun\ o friptur\. Sau maibine o salat\ (scriind asta, ̀ mi dauseama c\ nimeni nu [tie de fapt cem`nca Beckett. Ai tu vreo idee?).Am `ns\ o problem\ cu felul `n careai scris despre motan. Din ce spuitu, pare o brut\ f\r\ creier care st\ore-n [ir [i se uit\ pe fereastr\. P\is\-]i explic. Noi am dep\[it de multetapa revoltei `n fa]a cruzimii exis-ten]ei [i acum ni se f`lf`ie. Conside-r\m c\, `n loc s\ ne-agit\m aiurea,e mult mai ok, pisice[te vorbind, s\fim indiferente. Ne mai enerv\m u-neori c`nd vedem c`te-un porumbelcare zboar\ ca idiotul, dar poate c\[i el se enerveaz\ c`nd vede cum unavion supersonic dispare `n cea]\`n mai pu]in de dou\ secunde. As-ta-i via]a, drag\ Edward, [i-mi parer\u c\ ai murit at`t de nefericit. Da-c\ am fi locuit `n aceea[i cas\, a[ fivenit diminea]a la tine cu ni[te firi-mituri dintr-un biscuite de cereale[i am fi vorbit la cafea despre stoici[i poate chiar despre Candide, ]i-a[ fipredat franceza pentru `ncep\tori[i tu mi-ai fi strecurat printre gratiiun joint de f`n cu pu]in\ iarb\. {idup-aia ne-am fi v\zut fiecare de tre-burile noastre. ~mi pare r\u, drag\Edward, c\ nu te-am cunoscut latimp,

A ta, Matilda

Ultima razie/End of Watche filmul lipsit de preten]iidespre care crezi, `n timpce se sting luminile `n sal\,c\ e ca alte 1.000 de filmecu poli]i[ti, dar care r\m`nepe urm\ cu tine dou\ zile. Nu e perfect, dar are oprospe]ime (se vede din afi[!) pe care cinematografulmainstream a pierdut-o [i pe care o reg\se[te uneori c`ndcinea[ti independen]i penetreaz\ sistemul, f\r\ a aduce [istereotipurile lumii lor.

Film

Iulia Blaga

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 370 » 13 – 19 octombrie 2012

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Tabiet

16 » fast food

Ultima razie... scap\ turma