SN 1
85 7-
44 24
Realiti Culturale R e v i s t d e e t N o g R a f i e , f o l c l o R i c u lt u R c o N t e m p o R a N
Pavel Popa, redactor-ef
dr. Varvara Buzil, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural
dr. hab. Victor Ghila, AM
Claudia erun, Ministerul Culturii
Gheorghe Nicolaescu, Cabinetul metodic al Ministerului Culturii
Tudor Grigori, Secia Cultur Ialoveni
Cristian arban, design, tehnoredactare
Proiectul „Realiti CultuRale“ nr. 4 (46) aprilie 2015
Adresa: mun. chiinu, str. Bucureti, 68, of. 313, 314 Tel.: (+373 22) 20-25-53 Mob.: (069) 39 24 98 (P. Popa) Fax: (+373 22) 20-25-55 E-mail: popapavel55@gmail.com notografprim@gmail.com
Editura „Notograf Prim“ s.r.l. / Tipografia F.E.P. Grafema Libris s.r.l
C olEGiul dE rEdACiE
Andrei BordiAn Grigore Vireu — poetul cu inim de mam ................................................ 1
ion doru Festivalul Mriorul — în inima cantemirenilor ........................................ 2
nAtAliA terente Uniunea European — prezent i viitor ....................................................... 2
gAlinA Bordos Srut micu, ochii ti ................................................................................. 3
vioricA mAzuric „Cu dor de Mrior“ ..................................................................................... 3
AngelA ursAche O zi Pascal .................................................................................................... 3
AculinA popA Mrioare pentru fiecare .............................................................................. 4
mAriAnA cocieru Medalionul literar-artistic mrior: tradiie i simbol al primverii 5 Strigtura folcoric: definiie, genez, funcionalitate, clasificare .............. 19
dr. tudor colAc Festival polivalent .......................................................................................... 7
ludmilA doBrogeAnu „S ne pstrm trecutul pentru a ne crea viitorul“ ....................................... 9
dr. hAB. nicolAe Bieu Boris P. Chiroca — pedagog i folclorist ................................................... 10 Folcloristul, omul de cultur Gheorghe F. Bogaci........................................ 10 mAriA pAlAmArciuc Crengiana 2015 la BPR „ÎPS Antonie Plmdeal“, Hânceti ...................... 11
silviA rnu Încondeierea oulor — strvechi meteug românesc ............................. 12
cristinA cAterev Patele — srbtoarea luminii .................................................................. 14
elenA goluBnic Cel mai grandios festival concurs de teatru organizat la Mingir ................ 16
lidiA gheneA Ghiocelul primverii, ne-a btut uor la geam ........................................... 17
dr. iuliAn filip Ritmul nuclear i pasul cardiac .................................................................... 18
AlionA cAmerzAn Pe aripa poeziei ........................................................................................... 24
Sumar
Grigore Vieru — poetul cu inim de mam • Andrei BordiAn
„Am ajuns la 50 de ani i l-am ru- gat pe Dumnezeu s îmi dea înc 10 ani. i Dumnezeu m-a ascultat i mi-a mai dat înc 10 ani. Ajunsesem la 60 de ani i îmi luam zborul în poezie, m bucuram, eram fericit i... atunci m-am mai rugat iar: „Doamne, mai gsete 10 ani pentru mine. Doamne f s ajung la 70 de ani. Astzi am ajuns la 70 de ani i l-a mai ruga s îmi mai dea înc 10 ani, dar mi-e ruine”, spunea poetul Grigore Vieru cu 10 ani în urm.
Secia raional cultur în partene- riat cu Direcia Învmânt, Tineret i Sport Rezina i bibliotecile publice din raion, au desfurat concursul decla- matorilor cu genericul „Grigore Vieru – poetul cu inim de mam”.
„Grigore Vieru a fost mai mult de- cât un poet, a fost însi sufletul Basara- biei, care triete prin poezie fiind pilo- nul culturii naionale. Visul su era de a ne uni prin cuvânt. Cred c motenirea lsat va fi admirat de multe genera- ii, mângâindu-i sufletul cu versul Lui. S-l aducem copiilor i nepoilor notri ca pe un tezaur, cci un popor rmâne în istorie prin valorile care le creeaz i pstreaz cu sfinenie”, asta a avut a spu- ne în debut eful Seciei cultur Rezina, dna Angela Racu, fiind convins c toi participanii au emoii i au venit la con- curs cât mai bine pregtii.
A urmat o adevrat srbtoare poetic, unde concurenii l-au recitat i plâns în unele versuri mai sensibile pe poetul cu inim de mam. În pauze, Mihaela Graur, Nicoleta Olari i Miha- ela Crijanovschi i-au distrat pe toi cu cadouri muzicale. La final, învingtorii s-au ales cu diplome i premii bneti în funcie de locul obinut.
Cu diplome de gradul III i premii bneti au fost menionai: Mihai Mo- neaga (Ppui), Laura Lisnic (areuca), Daniela Burjacovschi (l/t „tefan cel Mare”, Rezina), Irina Arapan (Saharna Nou), Petru Donu (Lalova).
Diplomele de gra- dul II însoite de pre- mii bneti au ajuns la: Radu Bulican (Slobo- zia-Horodite), Cristi Condrea (Trifeti), Ga- lina Macovei (Saharna Nou), Vlada David (Solonceni).
De diplome de gradul I i premii bneti s-au învredni- cit: Andrian Burlacu i Victoria Bejan (s. Gordineti), Cristian Baciu (l/t „Alexandru cel Bun”, Rezina).
Diplome de gradul I la compar- timentul „Simpatia juriului” i premii bneti au primit: Daniela olcan (Pe- reni) i Lidia Frunz (Trifeti).
Pentru creaie proprie au fost menionai cu diplome i premii bneti Valeria oimu (l/t „tefan cel Mare”, Re- zina) i Vitalie Stavil (ahni).
Poezia „Cmaele” i-au adus o diplom i un premiu dnei Angela Ur- sachi (Mateui), în categoria „Maturi”.
Ceilali participani au primit pre- mii de încurajare.
Cristian Condrea, cl. a VIII-a, s. Trifeti, deintorul locului II prin de- clamarea poeziei „Ascultai, mi copii”, a menionat: „Am selectat aceast po- ezie pentru c, cu prere de ru, muli copii nu-i ascult prinii. Poezia ne îndeamn s nu prsim ara. În preg- tirea pentru concurs m-a ajutat foarte mult profesoara de limb i literatur român, dna Teodora Cernei - „îi mul- umesc mult pentru ajutor. Sunt mân- dru de rezultatul obinut. Pe Grigore Vieru îl asemuiesc unui al doilea Dum- nezeu, e ceva sfânt pentru mine”.
Victoria Bejan din Gordineti, dei- ntoarea premiului I: „Am participat cu mare drag. M-am prezentat la concurs cu poezia «Cmaele» - versuri de suflet,
care reprezint ceva aparte pentru mine. Am ales i o vestimentaie special - cos- tumul naional moldovenesc care m-a ajutat s transmit mesajul poeziei”.
Daniela olcan din Pereni, de- intoarea diplomei „Simpatia juriu- lui”: „am recitat poezia «Litanii pentru org». Pregtindu-m de concurs cu aceast poezie, am trit multe emoii. Pentru mine, Grigore Vieru este un in- finit al frumosului, iar poeziile lui sunt ca o mam”.
Valeria oimu, liceul „t. cel Mare”, deintoarea premiului I la seciunea „Creaie proprie”: „m-am prezentat la concurs cu poezia «Cântare scrisului nos- tru» i cu o creaie proprie întitulat «Lui Grigore Vieru». Am redat prin cuvânt dragostea i respectul meu pentru poet i creaia lui, l-am prezentat ca un ideal con- temporan – Sunt un om al ne mâniei/Lu- mii astea, nestrin/Vin din munii latiniei, /Deci i scrisul mi-i latin...”
Concursul raional al declamatori- lor cu genericul „Grigore Vieru – poetul cu inim de mam”, desfurat în ziua de 20 martie curent a întrunit 66 de participani, îndrgostii de creaia Po- etului. E frumos... i promitor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
•nAtAliA terente, bibliotecar, gr.I, IP LT „C. Negruzzi”, mun. Chiinu
Programul actualei ediii a Festiva- lului muzical internaional „Mriorul” a fost unul consistent, cu muzic de calitate, care a umplut inimile locuitorilor raionu- lui Cantemir cu vraja celei mai frumoase arte. Pe lâng evolurile colectivelor de muzic uoar i popular din teritoriu, cantemirenii au avut parte de dou con-
certe de zile mari: este vorba de mult în- drgitul duet Ion Ra i Mihai Bodurin, adic, cunoscutul ansamblu „Catharsis”, programul muzical al cruia a bucurat pu- blicul spectator, astfel, încât spaioasa sal de concerte a Casei raionale de cultur s-a dovedit a fi neîncptoare; i de prestigioa- sa orchestr „Doina Covurluiului” (con-
ductor-Ion Chiciuc, originar din Câ- lia-Prut, Cahul), a Centrului de cultur „Euroregiunea Dunrea de Jos” din Galai.
Festivalul a finalizat cu evoluarea orchestrei de muzic popular „Doina Prutului”, în frunte cu violonistul Vea- ceslav Bârc, de la Casa raional de cul- tur „Nicolae Sulac” din Cantemir.
FESTIVALUL MRIORUL — ÎN INIMA CANTEMIRENILOR
La sfâritul lunii ianuarie a anului curent, o echip de formatori ai Centru- lui Educaional PRO DIDACTICA au fa- cilitat un program de formare în cadrul proiectului „Promovarea UE în colile din R. Moldova”, organizat de Consiliul Naional al Tineretului din Moldova în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Mi- nisterul Tineretului i Sportului, Minis- terul Afacerilor Externe i Integrrii Eu- ropene, care a servit ca reper în instruirea elevilor din instituiile colare din ar, în perioada februarie - aprilie 2015.
În acest scop, la Liceul Teoretic „C. Negruzzi”, la data de 18 martie au avut loc mai multe activiti extracolare în cadru companiei de promovarea a Uniunii Eu- ropene. Profesoara de istorie i educaia civic dna Ecaterina Alexandru (gr. did. I), diriginta cl. a VII-a „D” a organizat seminarul cu tema: „Unitate i diversita- te” în parteneriat cu Biblioteca tiinific Central „A. Lupan” a Academiei de tiine a Moldovei. Scopul activitii: de a informa tânra generaie despre princi- piile de baz ale unitii i diversitii eu- ropene. La baza acestei activiti au fost suplinite urmtoarele obiective, ca elevii: s defineasc sensul sintagmei „Unitate
în diversitate”; s identifice valorile co- mune ale Europei i pilonii pe care se sprijin civilizaia european; s apre- cieze aportul personalitilor artistice i literare la patrimoniul cultural european; s exprime atitudinea fa de importan- a diversitii culturale europene i locul Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene. Biblioteca liceului a organizat expoziia de carte cu genericul: „Uniunea Europeana - prezent i viitor”. Invitatele speciale de la Biblioteca tiinific Cen- tral „A. Lupan” – doamnele Tatiana Ceban, directorul Bibliotecii i Ana Br- escu au organizat o expoziie de carte cu genericul „Valori europene”.La seminar au participat 35 de persoane: elevi ai cla- selor liceale, Aneta Chiriac, efa comisiei metodice „Aria curricular Sport”, diri- ginte la cl. a XI-a „B”, director adjunct, Lilia Popa – director adjunct pe proble- me educaionale, Sergiu Iachim - profe- sor de istorie i educaie civic, biblio- tecarele liceului Natalia Terente i Lidia Bârsan. Au fost prezentate urmtoarele comunicri: „Uniunea European” (Cer- mârtan Ctlina, elev în cl. a XII-a, B”); „Statul Frana” (Bedencov Elena, cl. a XII-a, „C”); „Germania” (Sadovnic Vic-
toria, cl. a XI-a, „B”); „Italia” (Drguan Vitalina, cl. a XII-a, „B”); „Spania” (Pa- nea Cristina, cl. a XII-a, „B”); „România” (Jumbei Ana, cl. a XI-a, „B”), iar colabo- ratorii Bibliotecii A au organizat expo- ziia de carte în 5 centre conform statelor prezentate. Dna Ana Brescu a prezentat cri despre patrimoniul cultural: art, literatur i alte domenii. A încheiat se- minarul dna Ecaterina Alexandru, care a menionat c: „Unitatea nu trebuie s fie doar un slogan politic, ci trebuie s devi- n un reper comportamental al fiecruia în societate. Diversitatea se contureaz prin originalitatea individual a fiecrui stat, a fiecrui dintre noi i s nu uitm c «a fi european înseamn a împrti valori europene»” (Ionathan Scheele).
În ultima faz a seminarului a fost organizat un concurs de erudiie alctu- it din 10 întrebri. Dna Aneta Chiriac a confecionat drapelele celor 28 de sta- te din UE i pliantul „UE în Republica Moldova”, a desfurat activitatea „Eru- diii”, „Împreun mai puternici”, în care a fost prezentat harta rilor membre a UE i simbolurile ei. Seminaritii au primit certificate de participare.
uniunea european – prezent i viitor
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
• GAlinA Bordos, ef bibliotec public pentru copii
La data de 5 martie 2015 în incinta bibliotecii publice pentru copii din satul Oxentea raionul Dubsari, s-a orga- nizat o or de srbtoare i de relaxare cu genericul „Srut micu ochii tai”. Au fost invitate mamele copiilor care le-au pregtit un recital de poezie i cântece. Pe parcursul activitii a fost vizionat filmuleul cântreului Ionel Istrati - „Dor de mam”. N-au lipsit nici jocurile distractive, concursuri i ghi- citori, unde au fost implicai atât copii, cât i mamele lor. La
srut micu, ochii ti sfâritul srbtorii, mamelor li s-au druit câte o felicitare confecionat de iniiatorii clubului creativ „MeteRICHI” i un ghiocel - simbolul dragostei, puritii i gingiei.
Mama... acest cuvânt ne trezete întotdeauna un sen- timent de gingie, dragoste i adânc recunotin fa de fiina care ne-a dat via i ne-o druiete pe a ei pân la ulti- ma clip.
Mam! Fie ca bucuria s-i înclzeasc ochii, fie ca feri- cirea s-i lumineze calea, fie ca sntatea s nu te prseasc niciodat.
la mui ani, floare a primverii!
• VioricA MAzuric, regizor, or. Ungheni
În cadrul deschiderii Festivalului Internaional de Muzic „Mrior 2015”, ediia a XXXIX-a, teatrul po- pular „Oglinda”, conductor Viorica Mazuric, de la pala- tul de cultur a or. Ungheni, a prezentat un mini specta- col de pantomim cu generi- cul „Cu dor de Mrior”.
Spectacolul a avut loc în holul palatului de cultu-
„cu dor de Mrior” r, pe o scen improvizat în stil tradiional i desigur, cu o expoziie de mrioare pe fondal mult admirat de spec- tatori, trezindu-le entuziasmul i simind atmosfera de pri- mvar - anotimpul în care to- tul reînvie i prinde via. Cu aceast ocazie am încercat s redm farmecul i naturaleea, naterea mriorului. Doi omulei de zpad au fost pri-
mii protagoniti care au des- coperit într-o valiz prfuit de vreme un fir rou i unul alb - simbolul mriorului, al sosirii primverii. Momentul superlativ al spectacolului a constituit desprirea de iarn, topirea zpezii care au învi- at omuleii veseli, cei care au adus atmosfera de srbtoare, apropierea timpului cald i so- sirea psrilor din rile calde, cu triluri de ciripit drag nou.
În spectacol au fost antrenai 14 copii, cu vârsta cuprins între 11-17 ani. A
fost depus o munc enorm revrsat în nenumrate zile întregi de repetiii, invenii, schimbri, entuziasm, bu- curii, ca pân în final s obinem un rezultat frumos pe msura ateptrilor. Me- sajul spectacolului a împân- zit sufletul spectatorului.
În viitor vom realiza mai multe spectacole care ne vor marca pozitiv activitatea pro- movând tradiiile i obiceiurile lsate de strbuni, iar primva- ra rmâne a fi un anotimp fru- mos, fermector i mult dorit...
• AnGelA ursAche, ef BP, Mateui
Iubesc aceste lin coline ce scald ara în primveri i salt verdele-n al- bastru ce crete-n ochi de prime veri, cocorii plimb pân în amurg semina visului de plopi întrecându-se cu norii violet-vtoi în rozul fecioresc. Frunze- le castanului aprind lumânrile cande- labrului rotând i rspândind cântecele Pascale ce boteaz muguraii lptoi în scutecele puhave de clorofila proaspt. Iar valea muntoas îi înfrânge catrina din colul verde pentru a odihni opincile de paie în afluentul ce crete graios spre fluviul cpitan de râul multateptat de mumucele bivolie i ieduii zburdalnici
o zi Pascal care nu-i regsesc locul din cauza co- nurilor încpinate care-i ascund saltul la valurile oimilor ce numr mugurii desfrunzindu-se umbrind toloaca i re- fugiind lâng liliacul ce vrea s colore- ze locul recunoscut de lâng petroiaca stâncii. Nenumratele csoaice apleac linitea spre crucea ce-nalt din templul credinei splând oglinzile sufletelor cu râuleele lacrimi de dragoste venic i pur, din ploaia zpezii de sus, umplând sufleelele nelinitite cu stropi de învio- rare, cu mirezmele fericirii din stiblele sfinte hulubrind întreg pmântul, Bine- cuvântat de Duhul Sfânt. Prin cântecele Pascale, prin rsunetul vestitrii din clo- potul echilibrat îi vindec rnile sufle- tele misionate de pe drumurile pline cu lapovi cerând vrsri de Binecuvânta- re i de a nu perde vectorul cu Domnul, umplând crrile cu picturi de agheas-
m de la masa Crucii. Armata de Ingerai, Ingeri, Sfini,
Apostoli, Arhangheli, Serafimi, He- ruvimi, Arhierei i toi cei care slujesc Creatorului, aliniaz Cerului slujba sa, mânând ploia s spele orbirea iluzorie i Încoronând din nou Adevrul Întronat.
Tatl Nostru, Isus Hristos, Sfântul Duh, Maica Domnului, Sfântul Nicolae, cei Doisprezece Sfini, Doisprezece Ar- hangheli, Binecuvântai oamenii fideli Creatorului de pe acest pmânt, regsin- du-se prin fratele Isus i apr-i de rtciri i de cei ce promoveaz pcatul. AMIN!
Iubesc aceste lin coline ce scald ara în primveri i salt verdele-n al- bastru ce crete-n ochi de prime veri.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
•AculinA PoPA, Secia cultur a Consiliului raional Rezina
În dimineaa zilei de 2 martie, pe holul Consiliului raional, în prezena angajailor, dar i a locuitorilor raio- nului, aflai la acea or în cldire, a fost deschis ediia ordinar a expoziiei de mrioare „Bine ai venit în prag, Mriorul nostru drag”. Pân la ora in- augurrii, fiecare persoan, care a trecut pragul edificiului, a fost întâmpinat de ctre angajaii Seciei cultur, care, cu cuvinte de felicitare, îi prindea la piept mrioare – simbolul primverii i al renaterii.
La inaugurare, dna Angela Racu, eful Seciei cultur, a menionat c ac- tuala ediie a expoziiei de mrioare este compus din peste 680 de lucrri, confecionate manual de ctre biblio- tecarii i utilizatorii a 32 de biblioteci publice din raion. Aa cum expoziia este cu vânzare, dna Racu a îndemnat asistena s procure mrioare, moti- vându-i pe autorii lucrrilor i contri- buind la diseminarea rodului muncii lor.
Dna Eleonora Graur, preedintele raionului, i-a felicitat pe toi cei prezeni cu prilejul sosirii primverii, dorin- du-le s aib mereu parte de puritatea
Mrioare pentru fiecare...
firului alb i puterea firului rou ale mriorului, iar dispoziia caracteristi- c începutului de primvar s nu-i p- rseasc nicicând. Dumneaei a apreciat efortul bibliotecarelor i al beneficiari- lor, menionând c astfel dânii contri-
buie la pstrarea i perpetuarea datini- lor, obiceiurilor, valorilor neamului.
Au apreciat expoziia i pe autorii lucrrilor vernisate i vicepreedinii raionului, dna Livia Scutaru i dl Ghe-
la promovarea i perpetuarea valorilor neamului nostru. Dumneaei i-a invitat pe cei prezeni s-i expun impresiile de la vizionarea expoziiei într-o carte de opinii i impresii. Prima inscripie a fost deja fcut, ea glsuind: „Meritai toat stima i respectul pentru munca depus i promovarea frumosului. Cu admiraie, Eleonora Graur, preedintele raionului Rezina”.
Expoziia de mrioare a bucurat ochiul i inima vizitatorilor pân pe 10 martie, dup care o echip de jurizare special creat a desemnat cele mai fru- moase, deosebite i inedite mrioare pentru a premia autorii.
orghe Botnaru. Dumnealor, la fel, le-au dorit tuturor dispoziie de primvar, sntate i bucurii.
Pe final, dna Angela Racu i-a ex- pus dorina de a crea în raionul Rezina o asociaie a meteugarilor ce contribuie
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
Medalionul literar-artistic Mrior: tradiie i simbol al primverii
La românii de pretutindeni, dar i la cei din Basarabia, în dimineaa zilei de 1 martie, cu ceva timp în urm, mame- le obinuiau s prind de mânua stâng sau la gâtul copiilor un gitan (ne relateaz etnograful Varvara Buzil) sau un nur (adaug folcloristul N. Bieu) executat din dou fire: alb i rou, rsucite, pentru a fi sntoi tot anul. Peste ani, practica respectiv, dup cum putem singuri observa, s-a extins i asu- pra celorlalte categorii de vârst i sex, ajungând a fi druit nu doar copiilor, ci i tinerilor, brbailor, btrânilor i nu doar de mame, ci i de fetie, biei, tineri, brbai. Din relatrile unui reporter de la ziuarul virtual Unirea vedem accentuat simbo- lismul genuin al cromaticii mriorului: „nurul de mrtior, alctuit din dou fire de lân rsucite, colorate în alb i rou, sau în alb i negru, reprezint unitatea contrariilor: var-iarn, cl- dur-frig, fertilitate-sterilitate, lumin-întuneric. nurul era fie legat la mân, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie pân când se artau semnele de biruin ale primverii: se aude cucul cântnd, înfloresc cireii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mriorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca s ne aduc noroc, fie era aruncat în direcia de unde veneau psrile cltoare, rostindu-se: «Ia-mi negreele i d-mi albe- ele» [http://www.ziarulunirea.ro/martisorul-de-1-martie-ori- gine-si-semnificatie-312498.html (vzut la 16.04.2015)].
Cu o vechime de peste mii de ani (circa 8000 afirm unii etnologi, arheologi: „Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb i rou, ele erau înirate pe a i purtate la gât. Culoarea roie, dat de foc, sânge i soare, era atribuit vieii, deci feme- ii. În schimb culoarea alb, conferit de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica înelepciunii brbatului. Astfel nurul
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
6
reprezint permanenta micare a materiei, schimbul de fore vi- tale care dau natere viului, necurmatul ciclu al naturii” [http:// www.recolta.eu/arhiva/26-27-februarie-la-bucuresti-targ-de- produse-traditionale-in-parcul-academiei-de-stiinte-agrico- le-si-silvice-10716.html (vzut la 16.04.2015)]. Tradiia, dar i simbolul Mriorului au ajuns a fi respectate i pân astzi, atât de oamenii de la ar, cât i de populaia urban. Învluit de un anume exotism, atunci când încerci s faci abstracie de valoarea i semnificaia tradiiei la origini i cântreti tot ceea ce apare promovat sub cupola adevratei srbtori de început de primvar, te pomeneti exaltat de una din cele mai viabile i sur- prinztoare datini din panteonul intangibil românesc. Ceea ce se întâmpl câteva zile înainte i dup 1 martie îi creioneaz, în cele din urm, raionamentul c nu ne aflm în pragul unei dispariii, ci, din contra, în faa unui adevr care reînvie. În consonan cu evenimentele de amploare care se organizeaz cu prilejul acestui reviriment al naturii în întreg spaiul românesc a avut loc i me- dalionul literar-artistic Mrior: tradiie i simbol al primverii, organizat de Serviciul Audiovideoteca al Bibliotecii Naionale a Republicii Moldova în colaborare cu Institutul de Filologie al Academiei de tiine a Moldovei. Evenimentul a avut drept scop familiarizarea publicului invitat cu valorificarea i promovarea
tradiiilor etnofolclorice legate de Mri- or. Obiectivul propus a fost satisfcut de comunicrile tiinifice realizate de folclo- ristul, dr. hab. Nicolae Bieu, cercettor consacrat al obiceiurilor calendaristice de peste an i de dr. Varvara Buzil, conf. univ., director adjunct, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural din Chiinu, preedintele Comisiei Naio- nal pentru Salvgardarea Patrimoniului Naional Imaterial.
Din relatrile celor doi oameni de cultur i cunosctori consecveni ai tradiiei Mriorului, publicul a aflat c aceast srbtoare, atât de valoroa- s, este comun mai multor popoare din Balcani: aromâni, bulgari, macedo- nieni, albanezi etc. i c la ora actual Comisia Naionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Naional Imaterial defi- nitiveaz dosarul de patrimoniu elabo- rat de Republica Moldova, România, Bulgaria, Macedonia, pentru a include Practicile culturale asociate zilei de întâi martie (Mriorul) în Lista reprezenta- tiv a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, cu elocvena c va fi aprobat.
Concomitent au fost derulate câte- va prezentri PowerPoint, executate de M. Cocieru, care au inclus materiale de-
monstrative, atât din colecia Muzeului Naional de Etnogra- fie i Istorie Natural din Chiinu, cât i din cele ale diverilor meteri populari. De asemenea, au fost expuse i mostre din colecia de cri potale ilustrate cu tematica srbtorilor din luna martie, oferite de Serviciul Arte i Hri, BNRM, care a fost i gazda evenimentului organizat.
Cu o deosebit satisfacie i respect pentru colaboratorii Bibliotecii Naionale au fost prezeni printre invitaii de onoare: maestrul Ion Dascl, Artist al Poporului, dirijorul Orchestrei de muzic popular „Mugurel”; interpreta Rodica Buhn, solist a Orchestrei de muzic popular „Mugurel” i studenta anul II, Alexandrina Mmlig, catedra Dirijat coral, Colegiul de Muzi- c „tefan Neaga”, care au încântat i înfrumuseat atmosfera de srbtoare creat prin diverse melodii dedicate mamelor.
Esenial pentru evenimentul organizat a fost i expediia folcloric – fulger, iniiat de coregraful Pavel Popa în calitatea sa de diriguitor i moderator al prezentei activiti de suflet, chiar la începutul manifestrii, fapt care a pregtit publicul în direcia pozitiv. Le mulumim enorm tuturor celor implicai la buna desfurare a evenimentului, dorindu-le mari realizri i prodigioase cooperri în viitorul apropiat.
La mai mult i la mai mare!
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
7
La prima sa ediie Festi- valul umorului vântoresc de la Cotiujenii Mari, oldneti, a constituit un eveniment de rsunet naional. Cu repe- re certe, logistice i valorice, organizatorii – Consiliul ra- ional oldneti, Secia raio- nal cultur, tineret i sport, Primria comunei Cotiujenii Mari, în parteneriat cu Soci- etatea Vântorilor i Pescari- lor din Republica Moldova, Uniunea Epigramitilor din Moldova i revista Vântorul i Pescarul Moldovei au reuit atingerea obiectivelor propu- se. Geografia participanilor cuprinde subdiviziuni SVPM din oldneti, Floreti, So- roca, Edine, tefan Vod, Rezina, Criuleni, Cueni, mun. Chiinu i Asociaia judeean Botoani a vânto- rilor i pescarilor sportivi din România.
Fanfara reprezentativ din oldneti (conductor artistic i dirijor Grigore Z- noag) a fost, prin nivelul interpretativ profesionist, revirimentul acestei sprb- tori, iar în recitaluri au fost aplaudai îndelung Gheor- ghe Bâlici, Ion Diviza, Igor Grosu, Victor Cenac, Nico- lae Hodin, Vlad Srtil, Valentin Delinschi, actor la Teatrul Satiricus Ion Luca Caragiale, maestrul fiind mo- derator în scen. Participanii la festival au excelat în valo- rificarea unor specii ale pro- ziei populare reprezentative pentru categoria enunat în segmentul umorului. Printre acestea vom remarca snoava, povestea i povestirea oral,
Cultura cinegetic • dr.tudor colAc
Festival polivalent anecdota i bancul, întâm- plarea cu haz din realitatea cinegetic, pozna i tradiia, ghicitoarea, pidosnicia, rs- punsul iste, dar i legenda. Un compartiment aparte îl constituie parodia literar i cea muzical, epigrama, cân- tecul popular despre vântori, pescari i pdurari, cupletele de autor i strigtura, toate, în ansamblu privite, profi- lând un tablou complex al creativitii într-un domeniu ce caracterizeaz spiritualita- te cinegetic. Echipele de la oldneti i Soroca au adus în scen dansul cu subiect tematic marcat de parfumul umorului exprimat plastic în mesaj, costum, gestic, mi- mic (vântoarea i pescuitul în epoca primitiv, Scufia Roie i Lupul, Charles Cha- plin, mirele - vântor etc.) în repertoriul interpreilor de la Cotiujenii Mari, Soroca, estaci i din alte localiti unde activeaz formaii tea- trale. Grupurile de vântori au avut de câtigat prin co- laborarea cu instituiile de cultur din teritoriu i, în acest sens, performanele unor interprei din Rogojeni, Dobrua, Olicani, Glinjeni, Guzeni, Cotiujenii Mari .a. din raionul oldneti, selecionata de umor a Sub- diviziunii Teritoriale Criuleni a SVPM (cu exponeni din satele Blbneti, Bocana, Dubsarii Vechi, Cimieni, Ciorescu i Macui) a pro- movat în special cântece despre vântori i pescari (Ion Mihailov) i istorioare vântoreti semnate de Ghe-
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
8
orghe Urschi (Boris Pleca), la fel i grupul familial de vântori Grigore Ivanes i Olga Zabica din Varvareuca, Floreti. Un colaj de bancuri despre vântori i pescari au înscenat cei de la Smcani, oldneti (Nicolae Gore i Gheorghe Vezetiu) i vân- torii din ST Soroca (Vale- riu Petcu, Vasile Ciobanu i Gheorghe evciuc).
Nu putem trece cu ve- derea sprijinul unor sponsori cu suflet mare, care au în- tregit preaplinul satisfaciei participanilor: Primria local, primar Petru Co- mendant, SRL Unchiteti, director Igor Olaru, Uniunea transportatorilor din Moldo- va, preedinte Ion Mmlig, agentul economic Valentin Moldovanu, întreprinde- rea Fierarul din Chiinu, director Luca Ursu, filiala oldneti Moldova-Gaz, di- rector Nicolae Dorogan.
O expoziie de excepie cu trofee de vânat în holul Casei de cultur a bucurat vzul spectatorilor (realiza- tori Petru Potorac, pdurar la ocolul silvic Cuhuretii de Sus, vântorii cuhureteni Visarion Vicol i Oleg Seme- niuc). Alte dou standuri au adus în prim plan desene cu tematica adecvat ale elevi- lor de la Centrul de creaie din Cotiujenii Mari i de la coala de arte din oldneti.
...Dar parc nu plutete în aerul acestui post mare aroma deliciului culinar stâr- nit de Igor Olaru i Valentin Emil din Cuhureti în cele dou ceaune de câte 50 litri, dar i de grtarul i frigarea încinse.
Dac suntei curioi s aflai ceva despre meniuni i premii, v spunem în conti- nuare.
Premii speciale: Vâ- ntorul cel mai mincinos a revenit lui Nicolae Hodin
(ST tefan Vod); Polonicul cel mai cel... – familiei de vâ- ntori Ivanes (s. Varvareuca, Floreti), premiul familiei Urschi – Boris Pleca (ST Criuleni, or. Ciorescu), set dicionare Cinegetica (tu- turor formaiilor), premiul SVPM – 140 (Secia cultur, tineret i sport oldneti, ef Gr. Znoag), premiu întitu- lat Tradiie i continuitate.
Titlul de laureat a fost conferit colectivelor de interprei din Glinjeni, Olicani, Dobrua i Ro- gojeni. Premiul III a fost acordat grupului Datina din Guzeni i familiei Ivanes din s. Varvareuca, Floreti; premiul II – colectivului din ST Criuleni i teatrului din estaci, oldneti; premiul I – colectivului din Cotiuje- nii Mari, gazda festivalului. Juriul a votat unanim con- ferirea Premiului Mare, Tro- feului Festivalului, celor mai tineri i talentai interprei de la Colegiul de arte Nico- lae Botgros din Soroca (idee i concepie regizoral Iurie Babii).
În finalul srbtorii în scen au evoluat actorii Tea- trului Luceafrul cu specta- colul Testamentul de Gheor- ghe Urschi, redacie nou.
P.S. Sincere senti- mente de recunotin i omagiu d. Alexandru Relichi, preedintele raio- nului i d. Svetlana Rotundu, vicepreedinte, precum i membrilor familiei Urschi – Liliana, Laura, Raisa i Vlad.
P.P.S. În cadrul srb- torii a fost înmânat diplo- ma de conferire a titlului Cetean de Onoare al raio- nului oldneti maestrului Gheorghe Urschi, de ase- menea, strada central din comun de azi înainte va purta numele Gheorghe Ur- schi, scriitor, actor, interpret i vântor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
9
Muzeul de Istorie i Etnografie Bli împreun cu partenerii: român - Muzeul Bucovinei din Suceava susinut de Consiliul Judeean Suceava, ucrai- nean - Muzeul Regional de Arhitectur Popular i Trai din Cernui în peri- oada 15 noiembrie 2013 – 14 mai 2015 desfoar proiectul transfrontalier „S ne pstrm trecutul pentru a ne crea vii- torul” MIS ETC 2317 cu o valoare total de 208.500 euro.
Proiectul prevede organizarea suc- cesiv a 3 expoziii temporare la Sucea- va, Bli i Cernui în slile de expu- nere ale muzeelor partenere, fiecare cu durata de 20 de zile, (februarie – aprilie 2015) cu piese de factur etnografic di- gitizate i prezentate în 4 cataloage tri- lingve (român, ucrainean, englez),
care vizeaz portul popular, mobilierul, ceramica i textilele de interior. Expozi- iile sunt realizate dup tematica comu- n „Interferene etnografice” pe schele- tul câtorva elemente de muzeotehnic. Ideea de baz o reprezint reproducerea unui col de interior de cas rneasc având ca punct de reper un cuptor tra- diional, vatra fiind locul de transmitere a tradiiilor culturale.
Întrucât patrimoniul cultural et- nografic din cele trei regiuni are un
fond comun, abia putându-se sesi- za anumite parti- culariti, fiecare expoziie, fcând apel la patrimoniul mixt de factur ro- mân, ucrainean sau moldovean deinut de fiecare muzeu, faciliteaz reflectarea unei re- aliti etnografice i culturale exis- tente de o parte i de alta a granielor i determin o mai bun înelegere a contextului cul- tural regional i a
motenirii etnografice. Recent la Muzeul de Istorie i Etno-
grafie din Bli s-a deschis expoziia „In- terferene etnografice”, manifestare cir- cumscris proiectului respectiv în cadrul Programului Operaional Comun Româ- nia – Ucraina – R. Moldova 2007-2013.
Pornind de la cuptorul tradiio- nal, în muzeu a fost realizat un col de interior de cas rneasc, încadrat cu
elemente de mobilier - masa, patul, lada de zestre, care sunt nu doar exponate în sine, ci alturi de cuptor i suport pen- tru piesele de ceramic, textile de interi- or sau port popular.
În ziua vernisajului, localul muze- ului blean a devenit neîncptor - am avut un public vizitator numeros: mu- zeografii celor trei instituii partenere, profesori, meteri populari, lucrtori din domeniul culturii, studeni.
Un cuvânt de salut au adresat celor prezeni: Alexandr Usatîi, viceprimar de Bli; Svetoslav Drach, consul, Consulatul Ucrainei la Bli; Nicolai Uncu, repre- zentantul Guvernului în teritoriu; Svetla- na Pociumbanu, consultant principal, Ministerul Culturii; Constantin – Emil Ursu, director general, Muzeul Bucovinei, Suceava, România; Oleg Kuchiurean, di- rector, Muzeul Regional de Arhitectur i Trai Popular, Cernui, Ucraina.
Cei prezeni la eveniment au pri- mit 4 cataloage trilingve: „Port Popu- lar”, „Textile de interior”, „Ceramic”, „Mobilier”.
Expoziia noastr va putea fi vizio- nat pe parcursul a 20 de zile.
cu mult drag v ateptm!
„s ne pstrm trecutul pentru a ne crea viitorul”
• ludMilA doBroGeAnu, directorul Muzeului de istorie i etnografie Bli.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
10
S-a nscut la 20 aprilie 1915 în s. Vasileui, jud. Hotin, azi în r. Secureni, reg. Cernui, Ucraina. Tatl su, Feo- dosie Bogaci, a fost preot, apoi rector al Seminarului Teologic din or. Ismail, azi în reg. Odesa. Deci copilul Gheorghe Bogaci a avut parte de un favorabil me- diu crturresc, ceea ce a lsat amprent asupra dezvoltrii lui de mai departe. A cptat o educaie i instruire aleas, in- vidiat de semeni.
A învat la gimnaziile din oraele basarabene Hotin (azi în reg. Cernui) i Bolgrad (azi în reg. Odesa). A absol-
vit Facultatea de Literatur i Filozofie a Universitii din Iai (diplom de prima categorie, 1938).
Capacitile i munca asidu în timpul studeniei a fcut ca tânrul ab- solvent Gh. Bogaci s fie primit la ser- viciu la Catedra de Slavistic a aceleiai universiti. A activat acolo pân în iu- nie 1940, când a revenit în Basarabia i a lucrat ca învtor în s. Bogatoe din preajma Ismailului.
În iunie 1941 a fost înrolat în Ar- mata Roie, unde s-a aflat pân în De- cembrie 1945.
Dup terminarea rzboiului, a acti- vat în calitate de colaborator tiinific la Institutul de Istorie, Limb i Literatur al Filialei Moldoveneti a Academiei de tiine a Uniunii Sovietice (1945-1951). A fost eliberat din funcie ca „fecior de pre-
Cunoscutul pedagog i folclorist Boris P. Chiroca s-a nscut la 8 aprilie 1910, în or. Soroca.
A fcut urmtoarele studii: Liceul din Soroca (l-a absolvit cu eminen în 1929), Uni- versitatea din Iai (1929-1937, cu întreruperi), aspirantura la Institutul de Arte, Folclor i Et- nografie „M. F. Râlschi” al A a RSS Ucrainene (1951-1953). Aici a susinut teza de candidat (doctor) în filologie.
Boris P. Chiroca a fost, mai întâi de toa- te, un pedagog consacrat, începându-i activi- tatea grea, dar nobil, îndat dup terminarea studiilor liceale, pe când avea doar 19 ani. A lucrat învtor la coala medie timp de 16 ani. A avut multe greuti, cci se includ aici i anii de rzboi.
Boris P. Chiroca a devenit cunoscut nu numai în republic, având funcia de profesor de folclor la Catedra de Literatur Moldove- neasc a Universitii de Stat din Moldova. Aici a lucrat din primul an postbelic (1945) i pân la pensie. A elaborat primul curs univer- sitar de folcloristic (în RSSM). A vorbit mai bine de 40 de ani sutelor de studeni filologi (în
Boris P. chiroca – pedagog i folclorist (105 ani de la natere)
Folcloristul, omul de cultur Gheorghe F. Bogaci (100 ani de la natere)
• Dr. hab. Nicolae Bieu
cadrul leciilor, cercetrilor de teren, cercului tiinific studenesc de literatur i folclor).
B. P. Chiroca a predat i cursul de teorie a literaturii, dând studenilor noiuni despre genurile i speciile literare. Dup merit, i s-a conferit titlul de docent.
Boris P. Chiroca a izbutit s îmbine munca de pedagog cu cea de savant. A scris i publicat lucrri despre folclor, despre predarea operelor poetice populare în coala superioar i medie.
Este coautor al primei lucrri teoreti- ce relativ ample despre creaia poetic oral din Basarabia – Schie de folclor moldovenesc (1965; capitolele: Trsturile specifice ale fol- clorului; Baladele (în colaborare cu A. Hâncu) i Cântecul muncitoresc). Lucrarea a fost muli ani drept manual pentru studenii filologi din RSSM. A întocmit, împreun cu alt profesor de folclor la Universitate, Ana T. Harghel, Pro- grama cursului de folclor moldovenesc (1984). B. P. Chiroca este i autorul programei Prin- cipiile i metodele culegerii folclorului (1972). La timpul su (anii 1950) a fost i coautor de manuale la limba i literatura „moldoveneas- c” pentru coala medie.
Folcloristul B. P. Chiroca a scris i a pu- blicat în reviste, culegeri, ziare peste o sut de articole tiinifice i de popularizare a tiinei. A avut în centrul ateniei aprecierea i utili- zarea creaiei poetice orale în operele proprii
ale scriitorilor: C. Negruzzi, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, a scris despre popularizatorii fol- clorului românesc în presa rus din sec. XIX (G. Gore, A. Filatov. A. Zaciuc, A. Arseniev, A. Iaimirschi).
Folcloritii din ar l-au cunoscut pe Bo- ris P. Chiroca, acesta participând deseori – cu referate i comunicri – la conferine unionale, republicane.
Multor folcloriti i literai Boris P. Chi- roca, le-a fost conductor tiinific ori opo- nent la susinerea tezelor de disertaie (V. Ga- ac, I. Osadcenco, G. Botezatu, A. Hâncu, N. Bieu, E. Junghietu . a.).
În timpul activitii sale B. P. Chiroca a înfptuit i o munc obteasc – în calitate de pedagog, membru al Uniunii jurnalitilor din ar, a redactat gazeta universitar de tiraj. A fost un timp îndelungat membru al consiliului tiinific la facultatea respectiv. De multe ori a fost preedinte al comisiilor de examinare la institutele pedagogice din Chiinu i Bli.
Munca pedagogului i savantului vete- ran B. P. Chiroca a fost apreciat cu 2 medalii i 2 diplome de onoare ale Prezidiului Sovietu- lui Suprem al RSSM. I s-a decernat titlul ono- rific de lucrtor emerit al colii superioare din republic (1977).
Boris P. Chiroca se pstreaz în memo- ria colegilor i discipolilor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
• Maria PalaMarciuc, biblioteca pentru copii Hânceti
ot”. Un timp scurt (1951-1952) a fost con- fereniar la Institutul Pedagogic de Stat din Bli, apoi colaborator la Institutul de Perfecionare a Cadrelor Didactice (1953- 1956). În 1956 a fost reangajat la Institutul de Limb i Literatur al Filialei Moldo- veneti a A a URSS, fiind primul ef al Sectorului de Folclor, înfiinat n 1956.
Gh. Bogaci a început s scrie i s publice din 1936, pe când era student la universitate, în Arhiva, Opinia, Jurnal literar . a.
În 1957 a devenit membru al Uni- unii Scriitorilor din URSS. În 1964 a susinut teza de candidat (azi doctor) în filologie.
A îngrijit i prefaat primele în RSSM ediii de opere alese ale scriito- rilor C. Negruzzi, V. Alecsandri, C. Sta- mati-Ciurea . a. A participat la scrierea manualelor colare (de literatura „mol- doveneasc”, cl. V, VI, VII, VIII, IX – toate În colaborare).
În cadrul Sectorului de Folclor a iniiat culegerea creaiilor populare orale cu ajutorul corespondenilor locali i al
studenilor filologi la instituiile de înv- mânt superior din Chiinu. Întocmea i difuza prin coli scrisori cu îndrumri metodice pentru înfiinarea cabinetelor de folclor. A inclus în programele colare la literatur opere folclorice (cântece epi- ce, balade, doine, poveti).
Îns preocuparea central a lui Gh. Bogaci a constat în depistarea i comen- tarea motivelor folclorice româneti din Basarabia în operele scriitorilor rui A. Pukin i M. Gorki. A scris i editat dou cri pe aceast tem: Pukin i folclorul moldovenesc (Chiinu, 1963, 1967) i Gorki i folclorul moldovenesc (Chiinu, 1966), ambele în limba rus. A tiprit i alte cri: Poveti moldoveneti (în ru- sete, Chiinu, 1957, 1959, 1964, 1966, 1967; a fost tradus i în limba german), În lumea cuvintelor (Chiinu, 1982), Alte pagini de istoriografie literar (Chi- inu, 1984). A publicat circa 70 de ar- ticole tiinifice, peste 200 de articole de popularizare a tiinei.
Gh. Bogaci s-a manifestat i în do- meniul muncii social- culturale. A fost
secretarul tiinific al Societii de ocroti- re a monumentelor istorice i de cultur.
În 1971 Gh. Bogaci s-a mutat cu traiul n or. Irkutsk (Rusia) pentru a revalorifica nite manuscrise de origine româneasc (sec. XVII-XVIII), desco- perite de dânsul în biblioteca univer- sitar din oraul siberian. În legtur cu acest fapt a activat pân în 1980 ca lector, apoi ca profesor la Institutul de Limbi Strine din Irkutsk.
Gh. Bogaci a decedat pe data de 28 noiembrie 1991 la Moscova. A fost în- mormântat la Chiinu.
REFERINE BIBLIOGRAFICE: 1. Literatura i arta Moldovei: En-
ciclopedie, I, Chiinu, 1985; 2. Datcu I., Dicionarul etnologilor
români..., Bucureti, 2006; 3. Botezatu G., Gheorghe Bogaci la
75 de ani//Revist de lingvistic i tiin literar, 1990, nr. 3;
4. Cimpoi M., O istorie deschis a literaturii române din Basarabia, Chii- nu, 1996.
Este o frumoasa tradiie de a organiza la începutul lu- nii martie un amplu program de activiti în cadrul ,,Zilelor Creang”. Biblioteca copii i-a deschis larg uile pentru mi- cii cititori dornici de a lectura din creaia marelui povestitor humuletean Ion Creanga. Prima zi a sptmânii a avut gene- ricul ,,Carulie îmi eti drag, cu povetile lui Creang”. Copiii au avut privilegiul s ia cunotin de o ampla expoziie de
carte crengian. A fost amenajat un raft de carte ,,Magia povetilor lui I. Crean- ga”, deasemenea pliante i semne de car- te.
Biblioteca a fost vizitat de copi- ii de la grdinia nr. 4 din ora, care au venit cu recitalul ,,Brândue pentru Ion Creanga” apoi a urmat un moment lu- dic (desenarea eroilor din povetile lui Creanga).
In fiecare zi de program a fost orga- nizat ora povetilor „Ascultam poveti în biblioteca copii din Hânceti”.
Un grup de copii din clasele pri- mare au fcut o excursie prin bibliotec luînd cunotin cu fondul de carte. Bi- bliotecarele le-au organizat o cltorie literar în copilria lui Ion Creanga cu genericul ,,S citim despre o feti care-i zice Smrndia”. La finalul sptmânii a
avut loc edina clubului ,,Licurici” la tema: ,,Proverbe i zic- tori în creaia scriitorului Ion Creang”. Participanii au primit diplome i materiale promoionale.
Sperm ca aceast aniversare (178-a) a scriitorului Ion Creang le va ajuta copiilor s pstreze vie opera sftosului bunic din Humuleti.
crengiana 2015 la BPr „ÎPs Antonie Plmdeal”, hânceti
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
12
Meteugul i arta încondeierii oulor ocup un loc deosebit în cultu- ra popular româneasc din Basarabia. Încondeierea oulor, acest gen de art popular, are puncte de tangen cu pictura pe sticl, olritul i broderia, calificate drept o valoare estetic i do- cumentar istoric „fiind asociat cu mul- te obiceiuri precretine, chiar privind venirea primverii, reînnoirea întregii naturi” (A. Goroveiu, Oule de Pati, Bucureti, 1937, pag. 116), mai ales în cadrul uneia dintre cele mai mari srb- tori cretine – Sfintele Pati.
Dup apte sptmâni ale Postului Mare, perioada de reculegere sufleteas- c, de purificare i de unire cu Dumne- zeu, vorba preotului Octavian Moin, credincioii, mai ales în ultima spt- mân de restricii se abin de la delicii: fcând multe mtnii i rugciuni ca Iisus s ajung mai uor spre Golgota, purtând povara pcatelor noastre. Dup
Încondeierea oulor — strvechi meteug românesc
• silViA rnu
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
13
cum spune legenda, în joia, zis mare – s-a produs trdarea, vinerea – rstignirea, sâmbt – înmormântarea.
Pentru srbtoarea Patelui gospodinele joia pregtesc atributul principal: cozonacul, pasca cu brânz pentru sfini i încondeierea oulor.
Încondeierea oulor în viaa cotidian a românilor din Basarabia face parte din aria ocupaiilor femeieti care reflect talentul i miestria meterielor. În diferite zone ale plaiului aceast îndeletnicire este numit divers: a vopsi, a boi, a în- cresta, a decora, a înfrumusea, a scrie oule. Oule încon- deiate basarabene nu depesc în vechime sfâritul sec. XIX, majoritatea fiind colectate în perioada interbelic a anilor , 20 - , 40 ai sec. XX, au o tipologie variat cu specific zonal, carac- terizat prin gama de culori i ornamente. La nordul Moldovei,
pe masa simplului ran, afar de oule naturale încondeiate se întâlnesc i exemplare din lemn, mai rar din metal, frumos decorate cu mrgelue policrome i ornamente geometrice, florale, zoo i antropomorfe.
În zona de centru oule vopsite monocolor, roii, se în- tâlnesc i cele cu motive pastorale, religioase: Naterea lui Ii- sus Hristos, Trei Crai de la Rsrit, biserici, mnstiri, Crucea, troiele care se execut printr-o tehnic special, cunoscut bine de gospodine.
În Joia Mare femeile pregtesc oule albe, netede, pe care le spla cu un degresant (ca vopseaua s se prind uniform), ca mai apoi, înarmate cu un instrument mic numit în popor chii sau condei (o achie de lemn în care este înfipt o pe- riu fin din 3-4 fire de pr aspru, împlantate într-un tubuor mic, prin care trece ceara de albine fierbinte cu care se dese- neaz oule.
Tehnica încondeierii este similar cu cea a baticului, ba- zându-se pe pstrarea fondului prin acoperire de cear, suc- cesiv în culori diferite. A doua etap o constituie cromatica oulor: mai întâi culori deschise, apoi închise. Angela Pave- liuc-Olariu, etnograf muzeograf din Iai menioneaz: „Popo- rul are un sim al proporiilor, al echilibrului. Decorul nicio- dat nu-i încrcat, fondul fiind vizibil, observându-se aceeai stilizare tipic moldoveneasc”.
Reieind din strvechile tradiii i practicile executate rancile obineau armonii coloristice de mare rafinament. Culorile de baz erau alb, rou i negru, care constituiau gama cromatic a artei populare româneti, la care se adauga gal- benul, verdele i albastrul (în trecut coloranii naturali erau obinui din fierturile de plante, fructe i rdcini, din rd- cini de roib i mr slbatic se obinea culoarea roie, galbenul se obninea din sovârf, din frunze de gutui i coaj de ceap, verdele – din coaj verde de nuc sau din rdcini de urzic).
În satele noastre de Sfintele Pati se construiau scrân- cioburi la care copiii plteau cu ou roii. În ziua de Pati se obinuia i se mai obinuiete ca diminieaa fiecare om s se spele pe fa cu un ou rou i ceva bnui, pentru ca peste an s fie frumoi i avui.
De Patele Blajinilor se ddeau de poman ou roii care se puneau pe mormânt.
Muzeul Naional de Istorie i Etnografie Natural de la noi dispune de o colecie de ou încondeiate, circa 450 de uniti care au fost colectate în cei 125 de ani de la fondare. În incinta muzeului funcioneaz un atelier de încondeiere a oulor.
A sosit timpul s revenim atât la vechile i sfintele sr- btori ale neamului, cât i la rdcinele meteugurilor po- pulare, s redescoperim acele amintiri ferecate în comoara sufletului nostru pentru îmbogirea tezaurului culturii poporului român din Basarabia.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
14
Considerat cea mai mare srbtoare cretin, Patele este celebrarea Învierii lui Iisus Hristos, întemeietorul religiei cretine, nscut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan i prezentat mulimii drept Mesia, Hristos i-a ales 12 ucenici i, vreme de trei ani, i-a predicat învtura în Galileea i în Iudeea. S-a întors apoi în Ierusalim, unde a trebuit s înfrunte mânia fariseilor i a mai marilor preoilor, care îi contestau dumnezeirea. Fiind trdat de Iuda, Hristos a fost adus la judecat în faa lui Caiafa (mare preot iudeu) i a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia de a-i fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost rstignit pe vârful colinei Golgota, între doi tâlhari, dup ce i-a crat crucea în spate. Înmormântat, Iisus Hristos a înviat dup trei zile i s-a ridicat la cer dup alte 40.
Patele – srbtoarea luminii a fost genericul mesei ro- tunde organizate la Biblioteca Naional a Republicii Moldova de Serviciul Audiovideoteca organizat în parteneriat: Institutul de Filologie al Academiei de tiine a Moldovei, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural, moderator Pavel Popa, maestru în art, coregraf, redactor-ef al revistei Realiti Culturale.
În program au fost incluse comunicri i relatri despre sfintele srbtori de Pati. Din cadrul acestei activiti, tinerii Liceului Profesional Nr. 1 din municipiul Chiinu au aflat di- verse informaii despre tradiiile pascale de la invitaii de ono-
are: preotul Andrei Caramalu, arhimandritul Mnstirii „Sf. Apostol Andrei” din Durleti. Preotul: despre importana i tainele Sptmânii Mari, ultima sptmân a Postului Patelui, care mai este numit în scriptur i Sptmâna Patimilor, are menirea de a pregti credincioii pentru Învierea lui Iisus. Pen- tru a simi cu adevrat bucuria pascal trebuie s ne pregtim în aceast sptmân atât sufletul, cât i trupul, însprind pos- tul pe cât ne st în putere, mcar în aceste ultime zile, care sunt i cele mai importante din Post. Dup cum spune Sfântul Ioan Gur de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revrsa i peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca i peste cel care a venit înc din ceasul întâi la Hristos. Postul Negru este inut în credina c Dumnezeu îl va feri pe cel care postete de toate bolile, îl va face s fie sntos i s-i mearg bine tot restul anului i-l va ajuta la necazuri i nevoi.
Pentru Sptmâna Patimilor sunt caracteristice urm- toarele tradiii: pstrarea linitii, a tristeii generale, focul ri- tual, respectarea strict a postului, interdicia unor importan- te lucrri casnice, îngrijirea locuinelor, curenia prin curi, întreruperea provizorie a lucrrilor principale în camp, con- fecionarea hainelor noi pentru srbtoare, tierea vieilor i psrilor pentru srbtori, tocmirea lutarilor pentru hora sa- tului, împrtirea la biseric, iertarea reciproc între oameni.
Colaboratoarele Muzeului Naional de Etnografie i Is-
PAtele - srBtoAreA luMinii
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
torie Natural: Maria Ciocanu, ef secie Etnografie a descris minuios Alimentaia tradiional-pascal. Simbolurile pascale: oul, mielul, cozonacul, pasca, prjiturile tradiionale sunt is- torice, care nu sunt cunoscute de tineri, au fost enunate, de- scoperind astfel taine i superstiii care trebuiesc preuite.
Raisa Tabuica, custode ef a relatat tinerilor despre Mo- tive i simboluri utilizate la încondeierea oulor. În cadrul activitii au fost lecturate poeme pascale scrise de tefan Sofronovici, cercettor tiinific, Institutul de Filologie al AM, fiind prezentat Expresia spiritual a Patelui în creaia poetului tefan Sofronovici
Despre Tradiiile etnofolclorice de Pati a fost prezentarea video cu doamna Efrosinia Sofronovici, informator din s. Batâr, Cimilia, imagini realizate de Mariana Cocieru, cercettor tiinific, Institutul de Filologie al AM. Au fost prezentate materialele despre simbolurile pascale imprimate pe ou Din tezaurul oulor încondeiate.
Interpreii au încântat publicul cu cele mai îndrgite melodii pascale: Anioara Granaci, solist a ansamblului fol- cloric rncua din Durleti, cu Doamne, Dumnezeul meu, Ansamblul folcloric rncua din Durleti, conductor artistic tefan Sofronovici, conductor muzical Veaceslav Adam cu: La apus de soare, Pentru tine, Doamne, Doamne, suferina ta.
Tinerilor le revine rolul de a promova peste ani tradiiile i obiceiurile pascale. Bibliotecarii sunt promotori prin organiza- rea activitilor i expoziiilor cu aceast tematic important. Lumina srbtorilor s v urmreasc mereu prin tot ce este mai frumos i scump pe pmânt.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
16
Cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, Direcia cultur i turism Hânceti, împreun cu Mihai Sârbu, conductorul ar- tistic al trupei de teatru „Ghioceii” din Mingir i Haralambie Lazr, primarul Mingir-ului au organizat prima ediie a festi- valului concurs raional ,,Rampa teatral”. Participanii srbto- rii au fost întâmpinai de actorii trupei ,,Ghioceii”, care le-au prins în piept câte o insign cu imprimeul zeiei tragediei i a bucuriei. Pe scena liceului din localitate au evoluat 20 de co- lective dramatice din întregul raion: la seciunea individual (monolog) i-au dat concursul: Mihai Pisic (s. Bueni), Valeria Vrabie (c. Bobeica), Valentina Boiangiu i Veronica Dabija (s. Pacani), Cristina Chirune (c. Crasnoarmeiscoe), Iurii Plcin- t (s. Bueni), Veronica Balan (s. Pereni). La seciunea de grup au fost prezentate spectacolele: „Soacra cu trei nurori” de Ion Creang (trupa din or. Hânceti), „Ginua porumbac” (s. Du- bovca), „Soacra cu trei nurori”, de Ion Creang (c. Bobeica), „Scufia roie” de Gans Hristian Andersen (s. Obileni), „Când pisica nu-i acas” de Vitalie Filip (s. Blceana), „Aricioaica doctori” de Aurel Scobioal (s. Fârldeni ), „Limba ce-o vor- bim” de Semion Filimon (c. Crpineni), „Revizor” de Nicolae Gogol (c. Crasnoarmeiscoe), „Tema pentru acas” de Nicolae Dabija (s. Drguenii Noi), „Troia” de Dumitru Matcovschi (c. Cotul Morii), „Steaua fr nume” de Mihail Sebastian (c. Sra- ta Galben), „Doamna Maria” de Ionel Capi (c. Leueni) i „alul verde” de Spiridon Vangheli (s. Mingir).
„Sunt mai bine de 20 de ani de când teatrul a devenit o tradiie pentru satul Mingir. Arta teatral are menirea de a spori activitatea cultural i de a ne face poate mai buni, îndrumând tinerele generaii s ia o cale a frumosului, a tea-
trului, pentru a fi mai educai i mai organizai” – a declarat Haralambie Lazr, primarul de Mingir.
Cu un cuvânt de salut i-a întâmpinat i Mihai Sârbu: „Mria Sa, Teatrul, ne-a adunat pe toi pentru a crea, a desco- peri i a promova noi talente. Teatrul este un adevrat farmec care te ine în suspans i te face s trieti ceea ce simt actorii din scen. Organizarea unui festival teatral în satul natal în- semn visul meu înc din anii studeniei. La distana dintre muli ani, visul a devenit realitate”.
Elevele clasei a VIII-a Agnesia i Mihaela Maev au spe- cificat c dl Mihai Sârbu reuete s fac din teatru i actori o adevrat poveste. „Suntem recunosctori Direciei cultur i turism Hânceti i dlui primar de Mingir Haralambie Lazr pentru susinere”, au mrturisit fetele.
Un rol mai dificil a revenit juriului: Ion Tulbu, ef Direcie cultur i turism Hânceti (preedintele juriului), Haralam- bie Lazr, Ana Dumitra (specialist principal Direcia cultu- r i turism Hânceti), Valeriu Vlas (director casa de cultur Hânceti), Valeriu Mntlu (actor i regizor, Maestru în Art, Chiinu), actorii Vlad Ropot i Marin Lupanciuc (foti membri ai teatrului „Ghioceii” din Mingir). Conform decizi-
ei jurailor, la seciunea individual, lo- cul III a fost oferit lui Mihai Pisic (s. Bueni); locul II Valentinei Boiangiu (s. Pcani) i locul III Veronici Balan (s. Pereni). La seciunea de grup: de locul III s-a bucurat formaia teatral din s. Crasnoarmeiscoe, de locul II - colec- tivul din Crpineni, iar locul III a fost conferit grupului de bibliotecare (Bibli- oteca Public Hânceti). Premiul Mare - teatrului ,,Ghioceii” din satul Mingir.
Ion Tulbu a înmânat fiecrui co- lectiv diplome, câte o sum de bani iar câtigtorilor Premiului Mare – trofeul festivalului. „Festivalul concurs de tea-
cel mai grandios festival concurs de teatru organizat la Mingir
La 29 martie s-a desfurat I-a ediie a festivalului concurs de teatru „Rampa Teatra- l”, la batina teatrului raional – satul Mingir.
• elenA GoluBnic
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
17
tru «Rampa teatral», aflat la I-a ediie, ne dorim s devin o tradiie. Buna desfurare a festivalului se datoreaz în mare parte i colectivului „model” cu frumosul nume - «Ghioce- ii», care, dintotdeauna s-au prezentat atingând cele mai înalte cote în miestria actoriceasc i a artei dramatice ducând fai- ma batinei lor, dar i a raionului nunumai prin localitile noastre ci în republic i peste hotarele ei. Ar fi frumos s ne reîntâlnim la acest festival i în ediia a II-a, a X-a i a XX-a, de ce nu...?”, a menionat Ion Tulbu .
Pe und de final, primarul Haralambie Lazr, i-a înmâ- nat dlui Mihai Sârbu, o diplom pentru propagarea artei tea- trale din partea primriei Mingir, adresându-se organizatori- lor, artitilor i publicului spectator:
-„Dragi oaspei i consteni, din numele primriei i a locuitorilor comunei Mingir v mulumesc pentru dragostea de art i teatru, pe care ai demonstrat-o prin aplauzele ce au rsunat pentru fiecare grup ce a evoluat pe scen. Sunt pro- fund impresionat de tezaurul cultural care îmbogete satele raionului nostru i mândru c în Mingir sunt cei mai talentai artiti. Sper ca aceast tradiie s dinuie în timp”.
În calitate de autoritate public local, primria Mingir a asigurat participanii cu prânz a organizat diverse momente de neuitat. Finalul festivalului a constituit imnul teatrului, interpre- tat de membrii formaiei dramatice „Ghioceii”, o ploaie de confeti i spectatorii în picioare - semn de apreciere i recunotin, în aa mod mulumind artitilor i organizatorilor pentru mies- trie, talent, munc, buna organizare i imens omenie.
O fi acesta un semn bun pentru ediiile ce urmeaz?, doar nu în zadar, scriitorul rus A. P. Cehov ne-a îndrumat:
— „Nu se poate fr teatru!”.
Primavara este un anotimp in care totul renaste, totul este vesel, nou si proaspat.
1 Martie, prima zi de Primavara, este ziua în care srbtorim soarele i recptarea puterii lui, reînvierea naturii i bucuria de a tri. De Mrior srbtorim puritatea i dra- gostea. Mriorul este o srbtoare tradiional româneasc foarte veche, care dateaz de peste 8000 ani i care celebreaz începutul primverii pe 1 Martie.
Mrioare... mrioare – dou vise-n vremi zburate... Ele vin spre noi din legendele strbune. Legenda mriorului e o perl folcloric, una din cele mai luminoase, mai frumoa- se, i profunde metafore, despre perenitatea i eternitatea ne- amului nostru. Legendele despre Primvar i Mrior sunt ca nite icoane bizantine de care ochiul se apropie cu migal i lefuete din nou rotungimile, fiindc aa se zmâlete fructul primvratic al Legendei – prin înflorire. Recent la BPR „Vale- riu Matei” s-a desfurat spectacolul literar – muzical „Ghio- celul primverii, ne-a btut uor la geam”. Decorul: expoziie de mrioare, machetul unui copac împdobit cu mrioare, expoziia „Mulumim pentru felicitare”, expoziia de carte „Bun venit la noi în ar, dulce mândr primvara”, flori decorative, draperie în culorile mriorului au bucurat ochii oaspeilor.
Participani la activitate au fost elevi de la liceul „Mihai Emi- nescu” din ora, dirijai de profesoara de limb român Aliona Abuzan, elevi de la coala prfesional din localitate, ghidai de profesoara de limb român, locuitori din ora, lucrtori de la Direcia de Cultur. Moderatoarea Lidia Ghenea a deschis acti- vitatea, felicitându-i pe toi cu un mrior în care sunt împletite cele mai alese urri de primvar. Cu dispoziie de srbtoare, ochii blânzi din sal urmreau cu interes ce se va petrece în faa lor. Elevii de la coala de arte „Petre i Ion Aldea-Teodorovici” din ora, dirijai de profesoarele Raisa Pencov i Svetlana Bogo- rad au interpretat un buchet de melodii dedicate anotimpului primvara i tuturor mamelor din lume, ca de exemplu „Ochii mamei”, interpretat de Ctlin Gheorghi, „Dialog”- din reper- toriul formaiei „Noroc”, interpretat de ansamblul de chitariti, conductor Raisa Pencov, „Mama mea icon sfânt”, interpret Silviu Cola, conductor Svetlana Bogorat. Pe parcursul spec- tacolului au fost recitate pozii ca „Cântec femeesc” de Adrian Punescu, „Doar femeia” de Dumitru Matcovschi, „Primvara” de Vasile Alecsandri i altele. Au fost vizionate videoclipuri de- spre anotimpul primvara i fiina drag femeia.
Sub soare nu-i nici un cuvânt atât de drag i atât de sfânt ca Mama. Este cel mai frumos nume din câte-au existat vreodat.
Giocelul Primverii, ne-a btut uor la geam
• lidiA GheneA, BPR „Valeriu Matei”, Leova
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
18
Mai original vam decât la Slobo- zia Mare nu mi-a fost dat s trec! În faa casei de cultur m întâmpinau copiii, învtorii i marii slobozi, dar în felul acestui leagn notoriu al horelor – cu o hor larg, doar a copiilor, iar copiii, la jumtate de de dans, m-au poftit s m unclud, s prind pasul. Nu tiu ce not pasului meu mi-ar fi acordat copiii, dar eu m-am ales cu o satisfacie aparte s dansez i s... nu stric hora de la Slobo- zia Mare. Mi se potrivesc felului (m)eu de a fi doar câiva pai coregrafici. La unele ritmuri nu pot sta locului...
Cel prins în interiorul petrecerii are senzaia unei armonii binecuvânta- te spre deosebire de cel de peste perete, care percepe petrecerea ca pe un zgo- mot deranjant. (Constantin Noica, Jur- nal filozofic, Bucureti, HUMANITAS, 1990, p. 6). În Ciuleandra, celebra proz a lui Liviu Rebreanu, e surprins tensi- unea accelerat a dansului, conjugat cu sentimentul dragostei, impulsionat firesc în dansul care are i acest rost de relaionare, de testare, de apropiere, de... solidarizare prin/întru dragoste. Ori de sfâiere (fiinial?)...
Perspectiva aprecierii dansului e diferit: cel care danseaz, cel prins în tensiunea ritmului i a sincronizrii cu partenerii de dans, nu se poate privi cu ochii celui de pe margine, din sal... Dar cât e de detaat i acesta – privitorul? De câte feluri e privitul dintr-o parte? C dac e mama unei fete scoase pri- ma oar la dans, detaarea privitoarei e discutabil (numai mam s nu fii!). Dac e un spectator cu biletul cumprat
pe bani grei, per- spectiva, he-he, e de consumator cu exigene foarte di- ferite...
Am aplicat. Timp de ase ani duminic de dumi- nic, în programul 2 ore cu cei mai frumoi copii ai Chiinului prin- cipiile vetrei satu-
lui, subliniind – pentru prini, educa- tori, învtori – eficiena judecii de pe margine în fragila art a educaiei.
...Despre bogia de pai coregra- fici în arta popular româneasc i des- pre lipsa coregrafilor pentru toate ci- clurile de iniiere/instruire – grdinie, clase primare, gimnazii, licee, coli su- perioare, – se tot vorbete, se tot bat clopote de alarm, dar... înc nu se în- tâmpl ceea ce s-a întâplat în raport cu muzica popular (întemeierea catedrei de muzic popuar i la tefan Neaga, i la Conservator...). i e mare pcat. Re- vin din nou la bogia de pai coregra- fici, care ar putea genera diferite coli ori direcii, nu doar coala Joc-ului ori a lui Gorkov.
Pe de alt parte, m irita, la înce- puturile mele de cercettor, supremaia dansului în teatrul folcloric, îndeosebi în jocurile cu mti zoomorfe, unde conflictele cele mai tensionate se rezol- v cu un dans ori cu un cântec. Reme- diu diplomatic dansul, eliberarea abu- rilor, tensiunilor, dar... nici chiar aa! Dansul pacificator? Dansul diplomaie?
De toate-i dansul. Chiar i de desprirea amiabil a celor vii de cei mori. Copleitoare, în acest sens, hora de poman din Plaiul Cloani ( Cor- nel Boteanu, Cântecul Zorilor în Plaiul Cloani, Ed.MJN, Craiova, 2008, p.66): „Hora în genere reprezint un spectacol cum greu îi poi imagina, mai cu seam atunci când se desfoar într-un cadru natural, aa cum se jucau horele la ar, înainte vreme. Nu voi uita niciodat o
asemenea hor de poman din seara de Sfânta Maria Mare, în satul Buseti. Cu lumânrile aprinse în mâini, în rit- mul lent i legnat al muzicii, având deasupra cerul spuzit de stele, parc retriam solemnitatea unui spectacol antic în care lumea celor vii intra în interferen direct cu lumea de dinco- lo, a celor mori. Aceast hor de mân reprezint, în micarea ei lent (boie- reasc), o adevrat procesiune ma- gic i sugereaz paralelesmul pe care omul din popor l-a fcut permanent între via i moarte… Cutremurtoare, aceast hor pe care cei vii o joac cu sobrietate i calm întru memoria celor mori e un semn cert c în viziunea po- pular cele dou lumi se interptrund. De fapt, la sorgintea ei hora a avut un asemenea rost magic, fiind numit din aceast cauz descântec. Poate c acest lucru vine tocmai de la forma ei cercu- lar ori spiralat… La hora de poman, atunci când cei din fruntea horei calc de trei ori peste batista alb e semn c cei din familia îndoliat s-au desprins de contactul cu moartea i au intrat în obinuitul vieii. Astfel c hora devine un simbol al armoniei în care oamenii tgrebuie s petreac aici pe pmânt, dar i sufletele celor mori în lumea de din- colo.”
Între versiunule de hore umr la umr, se afirm, în anumite stri de spi- rit din cadrul unor petreceri, un fel de cetate mobil, fr fisuri, în care com- patibiltatea i pasul unic, ferm i firesc, ar vârfui, aparent, interminabilele – în timp i spaiu – cutri de esene edifi- catoare în acest limbaj universal, acce- sibil de citit, dificil de stpânit. Cu atât mai vrednici cei care-l stpânesc…
• dr. iuliAn FiliP
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
19
Strigtura, ca specie folcloric cu profunde imprimeuri arha- ice, denot o psihologie dificil pentru percepia umanitii con- temporane. Omul strvechi a simit necesitatea s-i exteriorizeze emoiile nu doar prin micri coregrafice, dar i prin cuvânt. Astfel dansul, muzica i strigtura s-au dezvoltat în tandem, în baza unor legi nescrise i a unor relaii de reciprocitate necondiionate.
Muli dintre cercettorii (A. Filatov, A. Arseniev) care au întreprins studii asupra strigturii i au intenionat s o de- fineasc într-un anumit fel, au vehiculat iniial denumirea de hore, preluat de la scriitorul Vasile Alecsandri, prin care aces- ta deosebea, de fapt, cântece de joc (ne atenioneaz etnologul E. Junghietu): „Hore se numesc ariile ce împreuneaz dansul, precum i versurile ce sânt improvizate în vremea jocului. Ca- racterul lor este vesel, glume, mai i adesea iubitor. Ele chiar sânt cântate de lutarii ce stau în mijlocul horei, sau chiar de dansatori, când sânt transportai de plcere. Unele sânt scurte, de patru, ase sau opt versuri i exprim sau vreo izbucnire a inimii, sau vreo cugetare glumea…” [1, p. 487].
Savantul B. P. Hasdeu iniiind o clasificare a creaiei po- pulare orale face o deosebire tranant între strigtura de joc i hor (ditiramb, termen utilizat pentru „cântecul de joc i vese- lie”), definindu-le drept categorii separate ale folclorului [2, p. 121]: „Strigtura este o improvizaie compus la moment, fr precugetare i sub impresia jocului. Improvizaia poate fi de trei feluri: 1) total sau integral, atunci când juctorul improvizea- z un cântec întreg; 2) parial, atunci când juctorul îi aduce aminte i ia o strigatur deja cunoscut i compus de altul, dar o modific ca s se potriveasc (foarte bine) cu situaiunea în care se afl; 3) adaptativ, când o aplic aa de bine, încât nimeni nu poate zice c nu e lucrarea lui <...>, când o aplic cu atâta dibcie ca i când ar aplica la lucrarea lui un proverb [3, p. 226].
Folcloristul basarabean Efim Junghietu în studiul su asu- pra acestei specii folclorice vine cu o precizare în privina ter- menului de hore, bazându-se pe materialele cercetrilor de te- ren: „Termenul «hor» se întrebuineaz pe teren doar cu sensul de cântec (hor-cântec: AF, 99. Hore zic, horele-mi plac / Hore în pmânt m bag, / Hore zic, hore iubesc / Horele m prpdesc; hore lungi – cântece de tipul doinelor). Iar pentru strigturi în popor circul termeni exaci ca: chioturi (Caracui, r-nul Co- tovschii, AF, 144, f. 294), chiiuturi (Valea-Mare, r-nul Ungheni, AF, 10, f. 6), zâcturi (Mileti, r-nul Nisporeni, AF, 184, f. 240), uituri (Niculescu-Varone, G. T,), chiote (A. Vlahu), colinde (Orlovca, r-nul Reni, reg. Odesa). Termenul a fost fixat i în cor- pul unor strigturi: «Punei mâna pe curea / -ascultai colinda mea!» (AF, 242, f. 187, Corcmaz, r-nul Suvorov), urturi (s. Pa- lanca, r-nul Suvorov), strigte de joc (Lupescu, 163), zicale (T. Pamfile, Cântece de ar, Bucureti, 1913, p. 4) [4, p. 6].
Renumitul folclorist Ovidiu Bârlea în exegeza sa Folclorul românesc [5, p. 269-312] include strigtura, din perspectiv li- terar, printre speciile genului liric (dar nu absolutizeaz mo- mentul, deoarece „prin Nsud, ocazional i prin alte pri, se întâlnesc i texte epice debitate în timpul jocului ca strigturi” [Ibidem, p. 270], afirmaie reiterat i în alte lucrri: „cercetrile mai noi au artat c în Nsud chiar textele epice ale baladelor sunt folosite ca strigturi la jocul satului” [6, p. 348]). Pe lâng multitudinea de denumiri pe care le poart în grai viu aceast specie, profesorul etnolog mai consemneaz i altele, cum ar fi: chiuitur, chioat/cioat – sud-vestul Transilvaniei, uitur, des- cântec – în Bihor, âpuritur – Oa i Maramure, minciun – sporadic /satul Jie din estul Vii Jiului: „În comunitile de mo- mârlani din Valea Jiului, strigturile vin din moi strmoi. S-au transmis mult timp pe cale oral, pentru ca apoi s apar chiar i caietele de strigturi, ori minciuni cum sunt ele denumite” [7].
Prin felul în care este definit de colportorii si, strigtura enun verbe (a striga, a chiui, a ui, a âpuri, a ura, a colinda etc.) prin aciunea crora descifrm suprapunearea cu dansul folclo- ric, iar prin acest sincretism se amplific intensitatea, jovialitatea, expansivitatea momentului (chiar dac uneori sunt persiflate i sentimentele negative: ca vanitatea, arogana, comportamentul dispreuitor fa de cineva). Despre aceste trsturi Ion Viorel Boldureanu va concluziona c sunt „aproape exclusive în con- diiile ritual–dramatico–carnavaleti ale strigrii peste sat [8], ori în condiiile ceremonial–ludice ale strigrii darurilor la nunt — subspecii ale strigturii” [9, p. 86], pe care le integreaz în grupul speciei respective i, prin urmare, le circumscrie genului folcloric liric. Ion Boldureanu concepe strigarea, ca pe o modalitate liri- c (asemeni bocetului), care se „contextualizeaz” în compoziia ceremonial a obiceiului „strigarea peste sat”, obinând resorturi morale în mediul comunitilor tradiionale rurale.
Etnologul din Basarabia, Efim Junghietu, analizând în retrospectiv toate studiile cu referire la strigtur ajunge s o defineasc drept o specie de sine stttoare a liricii populare ro- mâneti, cu structur simpl, concis, de dimensiuni restrânse (de la 2 pân la 8 versuri), care denot un coninut erotic, satiric sau umoristic, fiind rostit sacadat în timpul dansurilor popu- lare, „având funcia de a anima dansul, de a coordona micri- le i figurile lui, sau declamat în cadrul diferitelor petreceri i munci colective: eztori, clci, nuni, srbtori calendaristice, cumtrii, concerte ale artitilor profesioniti i amatori” [4, p. 6].
În majoritatea studiilor asupra acestei specii folclorice, strigtura este perceput ca o simbioz dintre text, melodie i dans, ca o creaie care reflect trsturile de caracter ale indi- vizilor unui popor: optimism, spontanietate, dinamism, exube- ran, vigoare, umor fin, veselie, vitalitate etc. În aceste cazuri,
• MAriAnA cocieru, Institutul de Filologie
striGturA Folcloric: definiie, genez, funcionalitate, clasificare
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
strigtura, determinând euforia dansului, poteneaz i chiar dubleaz ritmul muzicii, sau îl dicteaz în cazul lipsei acompa- niamentului.
Din punct de vedere al fondului i formei, Efim Junghi- etu plaseaz strigtura alturi de cântecele lirice de dragoste, satirice i de pahar, deosebind între speciile respective trsturi comune. Unele dintre acestea, create spontan, improvizate de dansatori sau lutari, având caracter local i temporal i vizând anumite trsturi de caracter ale unor persoane, nu depesc sfera lor de circulaie i rspândire, rmânând a fi prizoniere mediului din care au generat. E adevrat c etnologul nu ab- solutizeaz observaia, din moment ce strigturile de larg rspândire au luat natere anume pe aceast cale (de ex.: „Fata popii Tudora/ Cu capul cât ciutura/Cu spinarea cât covata/ i cu dinii cât lopata/ S-a uitat într-o fântân/ i-a fugit o spt- mân” [10]; „Fetele din Valea-Larg/ Toate-s cu cmaa neagr/ Ori n-au ap, ori n-au lemne,/ Ori nu pot spla de lene,/ Ori n-au ap, ori spon, / Ori nu pot spla de somn” [11]).
Definitoriu pentru procesul de creare a strigturilor e fan- tezia poetic a plzmuitorilor, abilitatea acestora de a improviza. Strigtorii-dansatori, în postura de rivali, îi manifest talentul poetic, realizând un fel de concurs intelectual, iar produsul final e unul care produce veselie, exaltare, umor.
Drept constituent necesar al dansului folcloric, strigtu- ra necesit a fi valorificat i promovat concret i corect i în funcie de condiiile care îi impun neaprat tematica de abor- dare (în cazul când jocul este dictat de srbtori anumite: Anul Nou, ritualul nupial, hora satului). Sunt creaii care se declam, se scandeaz, se rostesc, dup cum necesit ritmul dansului, chiar dac exist i excepii. Drept exemplu servesc strigturi- le care se interpreteaz melodic în cadrul dansurilor Perinia, Bsmlua etc. i pe melodia unui cântec de glum, satiric, de nunt. Se mai caracterizeaz prin predominarea interpretrii masculine, cea feminin fiind considerat în unele localiti ca indecent, dei nu este exclus, mai ales, dac jocul interpretat este unul de perechi. rostirea scandat necesit miestrie in- terpretativ, posedarea artei coregrafice, perceperea exclusi- v a ritmului melodiei, manifestarea unor abiliti expedive de compunere. E cunoscut i debitarea precipitat a stri- gturii, fr vreo coresponden cu ritmul muzical, aceas- t ornamentare presupune atragerea ateniei spre culminaia strigturii, marcat de „poanta final”, care are scop de a trezi veselia în rândurile actanilor, dar i a celor care contempleaz momentul: „Mnireas, mirele tu, / O fost î iubitu neu,/ El - asarî o fost la mini, /Da az sî-nsoarî cu tini!” [12].
Aadar, strigtura poate fi vehiculat i în afara jocului: „la furcrie (eztoare), la robot (clac), sau în alte împreju- rri prielnice, când ranul nostru este bine dispus” [13, p. 11], la „lsaturi de sec, în cârciumi la butur, pe la gospodarii cu crame, pe drumuri când mai ales se întorc dela câmp, cu prilejul cruiei, plutriei .a.” [14, p. 9], „la «brbunc», adic la recru- tare” [15, p. 161]. De exemplu la lsatul secului fetele trecute de mult peste vârsta mriului, deveneau subiectul unor strigturi
(„hulituri”) drastice/persiflante din partea flcilor. De unde vine strigtura? Ca ornament exclusiv al produ-
sului coregrafic, strigtura a aprut din necesitatea de a secunda dansul în lipsa acompaniamentului instrumental. Folcloristul Ovidiu Bârlea vede originea strigturii în chiuitul primitiv: „În culmea euforiei, nevoia de a scoate un strigt s-a ivit involuntar pe buzele omului arhaic, dar simpla interjecie nu s-a dovedit îndestultoare, a trebuit s-i fac vad i complementul verbal în form versificat” [5, p. 269]. Marele folclorist e de prerea c revitalizarea dansului folcloric trebuie realizat prin orien- tarea ctre fazele primare, departe de dansurile urbane însoite de „larma muzical”. simbioza dintre dans i strigturi în lu- mea arhaic „îi avea alte resorturi, confirmate de unele resturi ce s-au meninut în chip anacronic pân în zilele noastre”. În trecut „dansurile se dispensau de susinerea instrumental, melodia aferent fiind cântat de juctorii grupai în cerc sau lan, împreun cu versurile potrivite, alctuind ceea ce muzicologii au numit cântec de joc” [Ibidem]. Iniial dansul era susinut ritmic de btile din palme sau tobe, de cuvântul rostit. De exemplu, aromânii îi organizeaz horele cu sute de dansatori prini în lan, în acompaniamentul cântecului vocal. Faimoasa Btuta fetelor de la Târnava e, de asemenea, executat în ritmul melodiei interpretate vocal de fetele dan- satoare. Practica cântrii strigturilor pe melodia dansului este consemnat i în alte regiuni ale României (în nord-vestul Transilvaniei: Oa, Bihor, Munii Apuseni orientali, prin unele localiti maramureene, unde versurile sunt interpretate melo- dic de ctre dansatori; în sudul i rsritul Carpailor, în cadrul horelor i sârbelor, unde strigturile sunt cântate de lutarii guriti aflai în centrul performrilor. Dup cum observm din studiul etnologului interpretarea melodic a versurilor în cadrul dansurilor a permis executarea acestora i în afara pe- rimetrului coregrafic, în acest fel constituindu-se creaiile hore i sârbe de ascultare, debutate cu predilecie pe la mesele de srbtoare. Prin urmare, se realizeaz platforma intermediar dintre strigtur i cântecul liric propriu-zis. Marele etnolog ne mrturisete, c în urma cercetrilor de teren efectuate în ar au fost consemnate doar producii coregrafice unde strigtura este cea care urmrete melodia i ritmul dansului, fie interpre- tat vocal sau rostit scandat în acompaniamentul instrumen- tal. Spre regret, nu au fost descoperite dansuri susinute doar de bti ritmice i fr vreun „ingredient muzical”, în schimb iugoslavii au în repertoriul coregrafic dansuri rzboinice, hai- duceti, acompaniate de pulsaiile ritmice ale tobelor.
Spre deosebire de Ovidiu Bârlea, folcloristul Efim Junghi- etu e de prerea c la baza strigturii a stat cântecul de joc, care prin secolul al XIX, dup cum ne mrturisesc primele consem- nri ale diverilor oameni de cultur, îi pierduse deja funcia sa ritualic i devenise un cântec de înveselire, de dragoste, sa- tiric, fiind înlocuit treptat de cel liric, nelegat de joc. Renumi- ii etnomuzicologi: Bela Bartok în România, Julien Tiersot în Frana (Histoire de la chanson populaire en France, Paris, 1889), urmârind fenomenul de dispariie a cântecului de joc în pro-
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
21
priile ri, au observat c melodiile respectivei specii folclorice se pstreaz mai mult timp. Ceea ce i-a convins s consemneze momentul c atunci când textul literar din cântecul de joc se pierde, iar melodia persist, informatorii au ornamentat-o fie cu strigturi, fie cu texte ale cântecelor de alte categorii [16, p. VII]. Dac la începuturi dansul era însoit de cântecul vechi de joc cu funcie ritualic, treptat acesta îi pierde elementele magice i îi gsete refigiu într-o nou specie, cea a strigturii, care intr în ornamentul de astzi al dansului popular românesc.
Convins de argumentele expuse de ali cercettori, dar i în urma propriilor investigaii, folcloristul E. Junghietu vede evoluia independent a strigturii în urma motenirii func- ionalitii cântecului de joc, dezvoltându-i aria tematic în baza „multiplelor momente din viaa social i intim a maselor, lrgindu-i diapazonul de circulaie, desprinzându-se de dans, elaborându-i un sistem propriu de imagini i procedee artis- tice, dar i venind în contacte complexe i variate cu alte specii ale folclorului moldovenesc: oraiile de nunt, frmântrile de limb, proverbele, ghicitorile, cântecele satirice, umoristice, de pahar, de dragoste . a.” [4, p. 14].
Am consemnat dou opinii ale etnologilor Ovidiu Bârlea i Efim Junghietu, care, sublinem, necesit a fi analizate, studiate mult mai profund pentru a se putea face o concluzie cât mai exact asupra provenienei speciei folclorice: strigtura.
În cele ce urmeaz vom încerca s desprindem motivaia, dar i funcionalitatea simbiozei dintre text/strigtur, cântec/ melodie i micare/dans.
Dac vom privi din perspectiv diacronic asupra evolui- ei dansului folcloric românesc, dar i a strigturii, vom observa mai multe etape de dezvoltare ale acestora. Cert e c, fiind ex- presii artistice ale comunitii, purttoare exclusive ale tradiiei, entitile cercetate – dansul i strigtura folcloric, s-au dez- voltat permanent, s-au îmbogit mult prin aportul celor mai talentai performeri de la vatr, care au reuit s materializeze coregrafic i vocal cotidianul, emoiile i aspiraiile rustice. i în dans, dar i în strigtur, colportorul principal a încercat mereu s se evidenieze dintre indivizii obtii prin miestrie, talent, ab- negaie i predilecie. Or, aceste particulariti au i influienat cursul ascendent de evoluie a unui gen sau specii de art.
Importana strigturii în viaa comuniunii rurale dezvol- t urmtoarele funcii: „de a trezi buna dispoziie, veselia, de a aâa jocul, de a coordona micrile lui, de a scoate la jude- cata dreapt a satului metehnele anumitor consteni, de a ine treaz contiina maselor la marile probleme sociale” [Ibidem, p. 11]. Urmrind cursul istoric de dezvoltare a speciei folclorice respective, etnologul E. Junghietu ajunge la concluzia c cea mai veche funcie a strigturii este cea „de comand i de indica- ie”, pe care aceasta a motenit-o, conform presupunerilor fol- cloristului, de la cântecele vechi de joc ale moldovenilor. Astfel, funcia dat indic figurile pe care dansatorii trebuie s le inter- preteze sincronic, numrul i ordinea de desfurare a figurilor, comanda jocului care urmeaz s fie executat.
Prin însi