SN 1
85 7-
44 24
Realiti Culturale R e v i s t d e e t N o g R a f i e , f o l c l o
R i c u lt u R c o N t e m p o R a N
Pavel Popa, redactor-ef
dr. Varvara Buzil, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie
Natural
dr. hab. Victor Ghila, AM
Claudia erun, Ministerul Culturii
Gheorghe Nicolaescu, Cabinetul metodic al Ministerului
Culturii
Tudor Grigori, Secia Cultur Ialoveni
Cristian arban, design, tehnoredactare
Proiectul „Realiti CultuRale“ nr. 4 (46) aprilie 2015
Adresa: mun. chiinu, str. Bucureti, 68, of. 313, 314 Tel.: (+373
22) 20-25-53 Mob.: (069) 39 24 98 (P. Popa) Fax: (+373 22) 20-25-55
E-mail:
[email protected] [email protected]
Editura „Notograf Prim“ s.r.l. / Tipografia F.E.P. Grafema Libris
s.r.l
C olEGiul dE rEdACiE
Andrei BordiAn Grigore Vireu — poetul cu inim de mam
................................................ 1
ion doru Festivalul Mriorul — în inima cantemirenilor
........................................ 2
nAtAliA terente Uniunea European — prezent i viitor
....................................................... 2
gAlinA Bordos Srut micu, ochii ti
.................................................................................
3
vioricA mAzuric „Cu dor de Mrior“
.....................................................................................
3
AngelA ursAche O zi Pascal
....................................................................................................
3
AculinA popA Mrioare pentru fiecare
..............................................................................
4
mAriAnA cocieru Medalionul literar-artistic mrior: tradiie i simbol
al primverii 5 Strigtura folcoric: definiie, genez, funcionalitate,
clasificare .............. 19
dr. tudor colAc Festival polivalent
..........................................................................................
7
ludmilA doBrogeAnu „S ne pstrm trecutul pentru a ne crea viitorul“
....................................... 9
dr. hAB. nicolAe Bieu Boris P. Chiroca — pedagog i folclorist
................................................... 10
Folcloristul, omul de cultur Gheorghe F.
Bogaci........................................ 10 mAriA pAlAmArciuc
Crengiana 2015 la BPR „ÎPS Antonie Plmdeal“, Hânceti
...................... 11
silviA rnu Încondeierea oulor — strvechi meteug românesc
............................. 12
cristinA cAterev Patele — srbtoarea luminii
..................................................................
14
elenA goluBnic Cel mai grandios festival concurs de teatru
organizat la Mingir ................ 16
lidiA gheneA Ghiocelul primverii, ne-a btut uor la geam
........................................... 17
dr. iuliAn filip Ritmul nuclear i pasul cardiac
....................................................................
18
AlionA cAmerzAn Pe aripa poeziei
...........................................................................................
24
Sumar
Grigore Vieru — poetul cu inim de mam • Andrei BordiAn
„Am ajuns la 50 de ani i l-am ru- gat pe Dumnezeu s îmi dea înc 10
ani. i Dumnezeu m-a ascultat i mi-a mai dat înc 10 ani. Ajunsesem
la 60 de ani i îmi luam zborul în poezie, m bucuram, eram fericit
i... atunci m-am mai rugat iar: „Doamne, mai gsete 10 ani pentru
mine. Doamne f s ajung la 70 de ani. Astzi am ajuns la 70 de ani i
l-a mai ruga s îmi mai dea înc 10 ani, dar mi-e ruine”, spunea
poetul Grigore Vieru cu 10 ani în urm.
Secia raional cultur în partene- riat cu Direcia Învmânt, Tineret i
Sport Rezina i bibliotecile publice din raion, au desfurat
concursul decla- matorilor cu genericul „Grigore Vieru – poetul cu
inim de mam”.
„Grigore Vieru a fost mai mult de- cât un poet, a fost însi
sufletul Basara- biei, care triete prin poezie fiind pilo- nul
culturii naionale. Visul su era de a ne uni prin cuvânt. Cred c
motenirea lsat va fi admirat de multe genera- ii, mângâindu-i
sufletul cu versul Lui. S-l aducem copiilor i nepoilor notri ca pe
un tezaur, cci un popor rmâne în istorie prin valorile care le
creeaz i pstreaz cu sfinenie”, asta a avut a spu- ne în debut eful
Seciei cultur Rezina, dna Angela Racu, fiind convins c toi
participanii au emoii i au venit la con- curs cât mai bine
pregtii.
A urmat o adevrat srbtoare poetic, unde concurenii l-au recitat i
plâns în unele versuri mai sensibile pe poetul cu inim de mam. În
pauze, Mihaela Graur, Nicoleta Olari i Miha- ela Crijanovschi i-au
distrat pe toi cu cadouri muzicale. La final, învingtorii s-au ales
cu diplome i premii bneti în funcie de locul obinut.
Cu diplome de gradul III i premii bneti au fost menionai: Mihai Mo-
neaga (Ppui), Laura Lisnic (areuca), Daniela Burjacovschi (l/t
„tefan cel Mare”, Rezina), Irina Arapan (Saharna Nou), Petru Donu
(Lalova).
Diplomele de gra- dul II însoite de pre- mii bneti au ajuns la:
Radu Bulican (Slobo- zia-Horodite), Cristi Condrea (Trifeti), Ga-
lina Macovei (Saharna Nou), Vlada David (Solonceni).
De diplome de gradul I i premii bneti s-au învredni- cit: Andrian
Burlacu i Victoria Bejan (s. Gordineti), Cristian Baciu (l/t
„Alexandru cel Bun”, Rezina).
Diplome de gradul I la compar- timentul „Simpatia juriului” i
premii bneti au primit: Daniela olcan (Pe- reni) i Lidia Frunz
(Trifeti).
Pentru creaie proprie au fost menionai cu diplome i premii bneti
Valeria oimu (l/t „tefan cel Mare”, Re- zina) i Vitalie Stavil
(ahni).
Poezia „Cmaele” i-au adus o diplom i un premiu dnei Angela Ur-
sachi (Mateui), în categoria „Maturi”.
Ceilali participani au primit pre- mii de încurajare.
Cristian Condrea, cl. a VIII-a, s. Trifeti, deintorul locului II
prin de- clamarea poeziei „Ascultai, mi copii”, a menionat: „Am
selectat aceast po- ezie pentru c, cu prere de ru, muli copii nu-i
ascult prinii. Poezia ne îndeamn s nu prsim ara. În preg- tirea
pentru concurs m-a ajutat foarte mult profesoara de limb i
literatur român, dna Teodora Cernei - „îi mul- umesc mult pentru
ajutor. Sunt mân- dru de rezultatul obinut. Pe Grigore Vieru îl
asemuiesc unui al doilea Dum- nezeu, e ceva sfânt pentru
mine”.
Victoria Bejan din Gordineti, dei- ntoarea premiului I: „Am
participat cu mare drag. M-am prezentat la concurs cu poezia
«Cmaele» - versuri de suflet,
care reprezint ceva aparte pentru mine. Am ales i o vestimentaie
special - cos- tumul naional moldovenesc care m-a ajutat s transmit
mesajul poeziei”.
Daniela olcan din Pereni, de- intoarea diplomei „Simpatia juriu-
lui”: „am recitat poezia «Litanii pentru org». Pregtindu-m de
concurs cu aceast poezie, am trit multe emoii. Pentru mine, Grigore
Vieru este un in- finit al frumosului, iar poeziile lui sunt ca o
mam”.
Valeria oimu, liceul „t. cel Mare”, deintoarea premiului I la
seciunea „Creaie proprie”: „m-am prezentat la concurs cu poezia
«Cântare scrisului nos- tru» i cu o creaie proprie întitulat «Lui
Grigore Vieru». Am redat prin cuvânt dragostea i respectul meu
pentru poet i creaia lui, l-am prezentat ca un ideal con- temporan
– Sunt un om al ne mâniei/Lu- mii astea, nestrin/Vin din munii
latiniei, /Deci i scrisul mi-i latin...”
Concursul raional al declamatori- lor cu genericul „Grigore Vieru –
poetul cu inim de mam”, desfurat în ziua de 20 martie curent a
întrunit 66 de participani, îndrgostii de creaia Po- etului. E
frumos... i promitor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
•nAtAliA terente, bibliotecar, gr.I, IP LT „C. Negruzzi”, mun.
Chiinu
Programul actualei ediii a Festiva- lului muzical internaional
„Mriorul” a fost unul consistent, cu muzic de calitate, care a
umplut inimile locuitorilor raionu- lui Cantemir cu vraja celei mai
frumoase arte. Pe lâng evolurile colectivelor de muzic uoar i
popular din teritoriu, cantemirenii au avut parte de dou con-
certe de zile mari: este vorba de mult în- drgitul duet Ion Ra i
Mihai Bodurin, adic, cunoscutul ansamblu „Catharsis”, programul
muzical al cruia a bucurat pu- blicul spectator, astfel, încât
spaioasa sal de concerte a Casei raionale de cultur s-a dovedit a
fi neîncptoare; i de prestigioa- sa orchestr „Doina Covurluiului”
(con-
ductor-Ion Chiciuc, originar din Câ- lia-Prut, Cahul), a Centrului
de cultur „Euroregiunea Dunrea de Jos” din Galai.
Festivalul a finalizat cu evoluarea orchestrei de muzic popular
„Doina Prutului”, în frunte cu violonistul Vea- ceslav Bârc, de la
Casa raional de cul- tur „Nicolae Sulac” din Cantemir.
FESTIVALUL MRIORUL — ÎN INIMA CANTEMIRENILOR
La sfâritul lunii ianuarie a anului curent, o echip de formatori ai
Centru- lui Educaional PRO DIDACTICA au fa- cilitat un program de
formare în cadrul proiectului „Promovarea UE în colile din R.
Moldova”, organizat de Consiliul Naional al Tineretului din Moldova
în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Mi- nisterul Tineretului i
Sportului, Minis- terul Afacerilor Externe i Integrrii Eu- ropene,
care a servit ca reper în instruirea elevilor din instituiile
colare din ar, în perioada februarie - aprilie 2015.
În acest scop, la Liceul Teoretic „C. Negruzzi”, la data de 18
martie au avut loc mai multe activiti extracolare în cadru
companiei de promovarea a Uniunii Eu- ropene. Profesoara de istorie
i educaia civic dna Ecaterina Alexandru (gr. did. I), diriginta cl.
a VII-a „D” a organizat seminarul cu tema: „Unitate i diversita-
te” în parteneriat cu Biblioteca tiinific Central „A. Lupan” a
Academiei de tiine a Moldovei. Scopul activitii: de a informa tânra
generaie despre princi- piile de baz ale unitii i diversitii eu-
ropene. La baza acestei activiti au fost suplinite urmtoarele
obiective, ca elevii: s defineasc sensul sintagmei „Unitate
în diversitate”; s identifice valorile co- mune ale Europei i
pilonii pe care se sprijin civilizaia european; s apre- cieze
aportul personalitilor artistice i literare la patrimoniul cultural
european; s exprime atitudinea fa de importan- a diversitii
culturale europene i locul Republicii Moldova în cadrul Uniunii
Europene. Biblioteca liceului a organizat expoziia de carte cu
genericul: „Uniunea Europeana - prezent i viitor”. Invitatele
speciale de la Biblioteca tiinific Cen- tral „A. Lupan” – doamnele
Tatiana Ceban, directorul Bibliotecii i Ana Br- escu au organizat o
expoziie de carte cu genericul „Valori europene”.La seminar au
participat 35 de persoane: elevi ai cla- selor liceale, Aneta
Chiriac, efa comisiei metodice „Aria curricular Sport”, diri- ginte
la cl. a XI-a „B”, director adjunct, Lilia Popa – director adjunct
pe proble- me educaionale, Sergiu Iachim - profe- sor de istorie i
educaie civic, biblio- tecarele liceului Natalia Terente i Lidia
Bârsan. Au fost prezentate urmtoarele comunicri: „Uniunea European”
(Cer- mârtan Ctlina, elev în cl. a XII-a, B”); „Statul Frana”
(Bedencov Elena, cl. a XII-a, „C”); „Germania” (Sadovnic Vic-
toria, cl. a XI-a, „B”); „Italia” (Drguan Vitalina, cl. a XII-a,
„B”); „Spania” (Pa- nea Cristina, cl. a XII-a, „B”); „România”
(Jumbei Ana, cl. a XI-a, „B”), iar colabo- ratorii Bibliotecii A au
organizat expo- ziia de carte în 5 centre conform statelor
prezentate. Dna Ana Brescu a prezentat cri despre patrimoniul
cultural: art, literatur i alte domenii. A încheiat se- minarul dna
Ecaterina Alexandru, care a menionat c: „Unitatea nu trebuie s fie
doar un slogan politic, ci trebuie s devi- n un reper
comportamental al fiecruia în societate. Diversitatea se contureaz
prin originalitatea individual a fiecrui stat, a fiecrui dintre noi
i s nu uitm c «a fi european înseamn a împrti valori europene»”
(Ionathan Scheele).
În ultima faz a seminarului a fost organizat un concurs de erudiie
alctu- it din 10 întrebri. Dna Aneta Chiriac a confecionat
drapelele celor 28 de sta- te din UE i pliantul „UE în Republica
Moldova”, a desfurat activitatea „Eru- diii”, „Împreun mai
puternici”, în care a fost prezentat harta rilor membre a UE i
simbolurile ei. Seminaritii au primit certificate de
participare.
uniunea european – prezent i viitor
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
• GAlinA Bordos, ef bibliotec public pentru copii
La data de 5 martie 2015 în incinta bibliotecii publice pentru
copii din satul Oxentea raionul Dubsari, s-a orga- nizat o or de
srbtoare i de relaxare cu genericul „Srut micu ochii tai”. Au fost
invitate mamele copiilor care le-au pregtit un recital de poezie i
cântece. Pe parcursul activitii a fost vizionat filmuleul
cântreului Ionel Istrati - „Dor de mam”. N-au lipsit nici jocurile
distractive, concursuri i ghi- citori, unde au fost implicai atât
copii, cât i mamele lor. La
srut micu, ochii ti sfâritul srbtorii, mamelor li s-au druit câte o
felicitare confecionat de iniiatorii clubului creativ „MeteRICHI” i
un ghiocel - simbolul dragostei, puritii i gingiei.
Mama... acest cuvânt ne trezete întotdeauna un sen- timent de
gingie, dragoste i adânc recunotin fa de fiina care ne-a dat via i
ne-o druiete pe a ei pân la ulti- ma clip.
Mam! Fie ca bucuria s-i înclzeasc ochii, fie ca feri- cirea s-i
lumineze calea, fie ca sntatea s nu te prseasc niciodat.
la mui ani, floare a primverii!
• VioricA MAzuric, regizor, or. Ungheni
În cadrul deschiderii Festivalului Internaional de Muzic „Mrior
2015”, ediia a XXXIX-a, teatrul po- pular „Oglinda”, conductor
Viorica Mazuric, de la pala- tul de cultur a or. Ungheni, a
prezentat un mini specta- col de pantomim cu generi- cul „Cu dor de
Mrior”.
Spectacolul a avut loc în holul palatului de cultu-
„cu dor de Mrior” r, pe o scen improvizat în stil tradiional i
desigur, cu o expoziie de mrioare pe fondal mult admirat de spec-
tatori, trezindu-le entuziasmul i simind atmosfera de pri- mvar -
anotimpul în care to- tul reînvie i prinde via. Cu aceast ocazie am
încercat s redm farmecul i naturaleea, naterea mriorului. Doi
omulei de zpad au fost pri-
mii protagoniti care au des- coperit într-o valiz prfuit de vreme
un fir rou i unul alb - simbolul mriorului, al sosirii primverii.
Momentul superlativ al spectacolului a constituit desprirea de
iarn, topirea zpezii care au învi- at omuleii veseli, cei care au
adus atmosfera de srbtoare, apropierea timpului cald i so- sirea
psrilor din rile calde, cu triluri de ciripit drag nou.
În spectacol au fost antrenai 14 copii, cu vârsta cuprins între
11-17 ani. A
fost depus o munc enorm revrsat în nenumrate zile întregi de
repetiii, invenii, schimbri, entuziasm, bu- curii, ca pân în final
s obinem un rezultat frumos pe msura ateptrilor. Me- sajul
spectacolului a împân- zit sufletul spectatorului.
În viitor vom realiza mai multe spectacole care ne vor marca
pozitiv activitatea pro- movând tradiiile i obiceiurile lsate de
strbuni, iar primva- ra rmâne a fi un anotimp fru- mos, fermector i
mult dorit...
• AnGelA ursAche, ef BP, Mateui
Iubesc aceste lin coline ce scald ara în primveri i salt verdele-n
al- bastru ce crete-n ochi de prime veri, cocorii plimb pân în
amurg semina visului de plopi întrecându-se cu norii violet-vtoi în
rozul fecioresc. Frunze- le castanului aprind lumânrile cande-
labrului rotând i rspândind cântecele Pascale ce boteaz muguraii
lptoi în scutecele puhave de clorofila proaspt. Iar valea muntoas
îi înfrânge catrina din colul verde pentru a odihni opincile de
paie în afluentul ce crete graios spre fluviul cpitan de râul
multateptat de mumucele bivolie i ieduii zburdalnici
o zi Pascal care nu-i regsesc locul din cauza co- nurilor încpinate
care-i ascund saltul la valurile oimilor ce numr mugurii
desfrunzindu-se umbrind toloaca i re- fugiind lâng liliacul ce vrea
s colore- ze locul recunoscut de lâng petroiaca stâncii.
Nenumratele csoaice apleac linitea spre crucea ce-nalt din templul
credinei splând oglinzile sufletelor cu râuleele lacrimi de
dragoste venic i pur, din ploaia zpezii de sus, umplând sufleelele
nelinitite cu stropi de învio- rare, cu mirezmele fericirii din
stiblele sfinte hulubrind întreg pmântul, Bine- cuvântat de Duhul
Sfânt. Prin cântecele Pascale, prin rsunetul vestitrii din clo-
potul echilibrat îi vindec rnile sufle- tele misionate de pe
drumurile pline cu lapovi cerând vrsri de Binecuvânta- re i de a nu
perde vectorul cu Domnul, umplând crrile cu picturi de
agheas-
m de la masa Crucii. Armata de Ingerai, Ingeri, Sfini,
Apostoli, Arhangheli, Serafimi, He- ruvimi, Arhierei i toi cei care
slujesc Creatorului, aliniaz Cerului slujba sa, mânând ploia s
spele orbirea iluzorie i Încoronând din nou Adevrul Întronat.
Tatl Nostru, Isus Hristos, Sfântul Duh, Maica Domnului, Sfântul
Nicolae, cei Doisprezece Sfini, Doisprezece Ar- hangheli,
Binecuvântai oamenii fideli Creatorului de pe acest pmânt, regsin-
du-se prin fratele Isus i apr-i de rtciri i de cei ce promoveaz
pcatul. AMIN!
Iubesc aceste lin coline ce scald ara în primveri i salt verdele-n
al- bastru ce crete-n ochi de prime veri.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
•AculinA PoPA, Secia cultur a Consiliului raional Rezina
În dimineaa zilei de 2 martie, pe holul Consiliului raional, în
prezena angajailor, dar i a locuitorilor raio- nului, aflai la acea
or în cldire, a fost deschis ediia ordinar a expoziiei de mrioare
„Bine ai venit în prag, Mriorul nostru drag”. Pân la ora in-
augurrii, fiecare persoan, care a trecut pragul edificiului, a fost
întâmpinat de ctre angajaii Seciei cultur, care, cu cuvinte de
felicitare, îi prindea la piept mrioare – simbolul primverii i al
renaterii.
La inaugurare, dna Angela Racu, eful Seciei cultur, a menionat c
ac- tuala ediie a expoziiei de mrioare este compus din peste 680 de
lucrri, confecionate manual de ctre biblio- tecarii i utilizatorii
a 32 de biblioteci publice din raion. Aa cum expoziia este cu
vânzare, dna Racu a îndemnat asistena s procure mrioare, moti-
vându-i pe autorii lucrrilor i contri- buind la diseminarea rodului
muncii lor.
Dna Eleonora Graur, preedintele raionului, i-a felicitat pe toi cei
prezeni cu prilejul sosirii primverii, dorin- du-le s aib mereu
parte de puritatea
Mrioare pentru fiecare...
firului alb i puterea firului rou ale mriorului, iar dispoziia
caracteristi- c începutului de primvar s nu-i p- rseasc nicicând.
Dumneaei a apreciat efortul bibliotecarelor i al beneficiari- lor,
menionând c astfel dânii contri-
buie la pstrarea i perpetuarea datini- lor, obiceiurilor, valorilor
neamului.
Au apreciat expoziia i pe autorii lucrrilor vernisate i
vicepreedinii raionului, dna Livia Scutaru i dl Ghe-
la promovarea i perpetuarea valorilor neamului nostru. Dumneaei i-a
invitat pe cei prezeni s-i expun impresiile de la vizionarea
expoziiei într-o carte de opinii i impresii. Prima inscripie a fost
deja fcut, ea glsuind: „Meritai toat stima i respectul pentru munca
depus i promovarea frumosului. Cu admiraie, Eleonora Graur,
preedintele raionului Rezina”.
Expoziia de mrioare a bucurat ochiul i inima vizitatorilor pân pe
10 martie, dup care o echip de jurizare special creat a desemnat
cele mai fru- moase, deosebite i inedite mrioare pentru a premia
autorii.
orghe Botnaru. Dumnealor, la fel, le-au dorit tuturor dispoziie de
primvar, sntate i bucurii.
Pe final, dna Angela Racu i-a ex- pus dorina de a crea în raionul
Rezina o asociaie a meteugarilor ce contribuie
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
Medalionul literar-artistic Mrior: tradiie i simbol al
primverii
La românii de pretutindeni, dar i la cei din Basarabia, în dimineaa
zilei de 1 martie, cu ceva timp în urm, mame- le obinuiau s prind
de mânua stâng sau la gâtul copiilor un gitan (ne relateaz
etnograful Varvara Buzil) sau un nur (adaug folcloristul N. Bieu)
executat din dou fire: alb i rou, rsucite, pentru a fi sntoi tot
anul. Peste ani, practica respectiv, dup cum putem singuri observa,
s-a extins i asu- pra celorlalte categorii de vârst i sex, ajungând
a fi druit nu doar copiilor, ci i tinerilor, brbailor, btrânilor i
nu doar de mame, ci i de fetie, biei, tineri, brbai. Din relatrile
unui reporter de la ziuarul virtual Unirea vedem accentuat simbo-
lismul genuin al cromaticii mriorului: „nurul de mrtior, alctuit
din dou fire de lân rsucite, colorate în alb i rou, sau în alb i
negru, reprezint unitatea contrariilor: var-iarn, cl- dur-frig,
fertilitate-sterilitate, lumin-întuneric. nurul era fie legat la
mân, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie pân când se
artau semnele de biruin ale primverii: se aude cucul cântnd,
înfloresc cireii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mriorul fie
se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca s ne aduc noroc,
fie era aruncat în direcia de unde veneau psrile cltoare,
rostindu-se: «Ia-mi negreele i d-mi albe- ele»
[http://www.ziarulunirea.ro/martisorul-de-1-martie-ori-
gine-si-semnificatie-312498.html (vzut la 16.04.2015)].
Cu o vechime de peste mii de ani (circa 8000 afirm unii etnologi,
arheologi: „Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb i rou,
ele erau înirate pe a i purtate la gât. Culoarea roie, dat de foc,
sânge i soare, era atribuit vieii, deci feme- ii. În schimb
culoarea alb, conferit de limpezimea apelor, de albul norilor era
specifica înelepciunii brbatului. Astfel nurul
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
6
reprezint permanenta micare a materiei, schimbul de fore vi- tale
care dau natere viului, necurmatul ciclu al naturii” [http://
www.recolta.eu/arhiva/26-27-februarie-la-bucuresti-targ-de-
produse-traditionale-in-parcul-academiei-de-stiinte-agrico-
le-si-silvice-10716.html (vzut la 16.04.2015)]. Tradiia, dar i
simbolul Mriorului au ajuns a fi respectate i pân astzi, atât de
oamenii de la ar, cât i de populaia urban. Învluit de un anume
exotism, atunci când încerci s faci abstracie de valoarea i
semnificaia tradiiei la origini i cântreti tot ceea ce apare
promovat sub cupola adevratei srbtori de început de primvar, te
pomeneti exaltat de una din cele mai viabile i sur- prinztoare
datini din panteonul intangibil românesc. Ceea ce se întâmpl câteva
zile înainte i dup 1 martie îi creioneaz, în cele din urm,
raionamentul c nu ne aflm în pragul unei dispariii, ci, din contra,
în faa unui adevr care reînvie. În consonan cu evenimentele de
amploare care se organizeaz cu prilejul acestui reviriment al
naturii în întreg spaiul românesc a avut loc i me- dalionul
literar-artistic Mrior: tradiie i simbol al primverii, organizat de
Serviciul Audiovideoteca al Bibliotecii Naionale a Republicii
Moldova în colaborare cu Institutul de Filologie al Academiei de
tiine a Moldovei. Evenimentul a avut drept scop familiarizarea
publicului invitat cu valorificarea i promovarea
tradiiilor etnofolclorice legate de Mri- or. Obiectivul propus a
fost satisfcut de comunicrile tiinifice realizate de folclo-
ristul, dr. hab. Nicolae Bieu, cercettor consacrat al obiceiurilor
calendaristice de peste an i de dr. Varvara Buzil, conf. univ.,
director adjunct, Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural
din Chiinu, preedintele Comisiei Naio- nal pentru Salvgardarea
Patrimoniului Naional Imaterial.
Din relatrile celor doi oameni de cultur i cunosctori consecveni ai
tradiiei Mriorului, publicul a aflat c aceast srbtoare, atât de
valoroa- s, este comun mai multor popoare din Balcani: aromâni,
bulgari, macedo- nieni, albanezi etc. i c la ora actual Comisia
Naionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Naional Imaterial defi-
nitiveaz dosarul de patrimoniu elabo- rat de Republica Moldova,
România, Bulgaria, Macedonia, pentru a include Practicile culturale
asociate zilei de întâi martie (Mriorul) în Lista reprezenta- tiv a
patrimoniului cultural imaterial UNESCO, cu elocvena c va fi
aprobat.
Concomitent au fost derulate câte- va prezentri PowerPoint,
executate de M. Cocieru, care au inclus materiale de-
monstrative, atât din colecia Muzeului Naional de Etnogra- fie i
Istorie Natural din Chiinu, cât i din cele ale diverilor meteri
populari. De asemenea, au fost expuse i mostre din colecia de cri
potale ilustrate cu tematica srbtorilor din luna martie, oferite de
Serviciul Arte i Hri, BNRM, care a fost i gazda evenimentului
organizat.
Cu o deosebit satisfacie i respect pentru colaboratorii Bibliotecii
Naionale au fost prezeni printre invitaii de onoare: maestrul Ion
Dascl, Artist al Poporului, dirijorul Orchestrei de muzic popular
„Mugurel”; interpreta Rodica Buhn, solist a Orchestrei de muzic
popular „Mugurel” i studenta anul II, Alexandrina Mmlig, catedra
Dirijat coral, Colegiul de Muzi- c „tefan Neaga”, care au încântat
i înfrumuseat atmosfera de srbtoare creat prin diverse melodii
dedicate mamelor.
Esenial pentru evenimentul organizat a fost i expediia folcloric –
fulger, iniiat de coregraful Pavel Popa în calitatea sa de
diriguitor i moderator al prezentei activiti de suflet, chiar la
începutul manifestrii, fapt care a pregtit publicul în direcia
pozitiv. Le mulumim enorm tuturor celor implicai la buna desfurare
a evenimentului, dorindu-le mari realizri i prodigioase cooperri în
viitorul apropiat.
La mai mult i la mai mare!
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
7
La prima sa ediie Festi- valul umorului vântoresc de la Cotiujenii
Mari, oldneti, a constituit un eveniment de rsunet naional. Cu
repe- re certe, logistice i valorice, organizatorii – Consiliul ra-
ional oldneti, Secia raio- nal cultur, tineret i sport, Primria
comunei Cotiujenii Mari, în parteneriat cu Soci- etatea Vântorilor
i Pescari- lor din Republica Moldova, Uniunea Epigramitilor din
Moldova i revista Vântorul i Pescarul Moldovei au reuit atingerea
obiectivelor propu- se. Geografia participanilor cuprinde
subdiviziuni SVPM din oldneti, Floreti, So- roca, Edine, tefan Vod,
Rezina, Criuleni, Cueni, mun. Chiinu i Asociaia judeean Botoani a
vânto- rilor i pescarilor sportivi din România.
Fanfara reprezentativ din oldneti (conductor artistic i dirijor
Grigore Z- noag) a fost, prin nivelul interpretativ profesionist,
revirimentul acestei sprb- tori, iar în recitaluri au fost aplaudai
îndelung Gheor- ghe Bâlici, Ion Diviza, Igor Grosu, Victor Cenac,
Nico- lae Hodin, Vlad Srtil, Valentin Delinschi, actor la Teatrul
Satiricus Ion Luca Caragiale, maestrul fiind mo- derator în scen.
Participanii la festival au excelat în valo- rificarea unor specii
ale pro- ziei populare reprezentative pentru categoria enunat în
segmentul umorului. Printre acestea vom remarca snoava, povestea i
povestirea oral,
Cultura cinegetic • dr.tudor colAc
Festival polivalent anecdota i bancul, întâm- plarea cu haz din
realitatea cinegetic, pozna i tradiia, ghicitoarea, pidosnicia, rs-
punsul iste, dar i legenda. Un compartiment aparte îl constituie
parodia literar i cea muzical, epigrama, cân- tecul popular despre
vântori, pescari i pdurari, cupletele de autor i strigtura, toate,
în ansamblu privite, profi- lând un tablou complex al creativitii
într-un domeniu ce caracterizeaz spiritualita- te cinegetic.
Echipele de la oldneti i Soroca au adus în scen dansul cu subiect
tematic marcat de parfumul umorului exprimat plastic în mesaj,
costum, gestic, mi- mic (vântoarea i pescuitul în epoca primitiv,
Scufia Roie i Lupul, Charles Cha- plin, mirele - vântor etc.) în
repertoriul interpreilor de la Cotiujenii Mari, Soroca, estaci i
din alte localiti unde activeaz formaii tea- trale. Grupurile de
vântori au avut de câtigat prin co- laborarea cu instituiile de
cultur din teritoriu i, în acest sens, performanele unor interprei
din Rogojeni, Dobrua, Olicani, Glinjeni, Guzeni, Cotiujenii Mari
.a. din raionul oldneti, selecionata de umor a Sub- diviziunii
Teritoriale Criuleni a SVPM (cu exponeni din satele Blbneti,
Bocana, Dubsarii Vechi, Cimieni, Ciorescu i Macui) a pro- movat în
special cântece despre vântori i pescari (Ion Mihailov) i
istorioare vântoreti semnate de Ghe-
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
8
orghe Urschi (Boris Pleca), la fel i grupul familial de vântori
Grigore Ivanes i Olga Zabica din Varvareuca, Floreti. Un colaj de
bancuri despre vântori i pescari au înscenat cei de la Smcani,
oldneti (Nicolae Gore i Gheorghe Vezetiu) i vân- torii din ST
Soroca (Vale- riu Petcu, Vasile Ciobanu i Gheorghe evciuc).
Nu putem trece cu ve- derea sprijinul unor sponsori cu suflet mare,
care au în- tregit preaplinul satisfaciei participanilor: Primria
local, primar Petru Co- mendant, SRL Unchiteti, director Igor
Olaru, Uniunea transportatorilor din Moldo- va, preedinte Ion
Mmlig, agentul economic Valentin Moldovanu, întreprinde- rea
Fierarul din Chiinu, director Luca Ursu, filiala oldneti
Moldova-Gaz, di- rector Nicolae Dorogan.
O expoziie de excepie cu trofee de vânat în holul Casei de cultur a
bucurat vzul spectatorilor (realiza- tori Petru Potorac, pdurar la
ocolul silvic Cuhuretii de Sus, vântorii cuhureteni Visarion Vicol
i Oleg Seme- niuc). Alte dou standuri au adus în prim plan desene
cu tematica adecvat ale elevi- lor de la Centrul de creaie din
Cotiujenii Mari i de la coala de arte din oldneti.
...Dar parc nu plutete în aerul acestui post mare aroma deliciului
culinar stâr- nit de Igor Olaru i Valentin Emil din Cuhureti în
cele dou ceaune de câte 50 litri, dar i de grtarul i frigarea
încinse.
Dac suntei curioi s aflai ceva despre meniuni i premii, v spunem în
conti- nuare.
Premii speciale: Vâ- ntorul cel mai mincinos a revenit lui Nicolae
Hodin
(ST tefan Vod); Polonicul cel mai cel... – familiei de vâ- ntori
Ivanes (s. Varvareuca, Floreti), premiul familiei Urschi – Boris
Pleca (ST Criuleni, or. Ciorescu), set dicionare Cinegetica (tu-
turor formaiilor), premiul SVPM – 140 (Secia cultur, tineret i
sport oldneti, ef Gr. Znoag), premiu întitu- lat Tradiie i
continuitate.
Titlul de laureat a fost conferit colectivelor de interprei din
Glinjeni, Olicani, Dobrua i Ro- gojeni. Premiul III a fost acordat
grupului Datina din Guzeni i familiei Ivanes din s. Varvareuca,
Floreti; premiul II – colectivului din ST Criuleni i teatrului din
estaci, oldneti; premiul I – colectivului din Cotiuje- nii Mari,
gazda festivalului. Juriul a votat unanim con- ferirea Premiului
Mare, Tro- feului Festivalului, celor mai tineri i talentai
interprei de la Colegiul de arte Nico- lae Botgros din Soroca (idee
i concepie regizoral Iurie Babii).
În finalul srbtorii în scen au evoluat actorii Tea- trului
Luceafrul cu specta- colul Testamentul de Gheor- ghe Urschi,
redacie nou.
P.S. Sincere senti- mente de recunotin i omagiu d. Alexandru
Relichi, preedintele raio- nului i d. Svetlana Rotundu,
vicepreedinte, precum i membrilor familiei Urschi – Liliana, Laura,
Raisa i Vlad.
P.P.S. În cadrul srb- torii a fost înmânat diplo- ma de conferire a
titlului Cetean de Onoare al raio- nului oldneti maestrului
Gheorghe Urschi, de ase- menea, strada central din comun de azi
înainte va purta numele Gheorghe Ur- schi, scriitor, actor,
interpret i vântor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
9
Muzeul de Istorie i Etnografie Bli împreun cu partenerii: român -
Muzeul Bucovinei din Suceava susinut de Consiliul Judeean Suceava,
ucrai- nean - Muzeul Regional de Arhitectur Popular i Trai din
Cernui în peri- oada 15 noiembrie 2013 – 14 mai 2015 desfoar
proiectul transfrontalier „S ne pstrm trecutul pentru a ne crea
vii- torul” MIS ETC 2317 cu o valoare total de 208.500 euro.
Proiectul prevede organizarea suc- cesiv a 3 expoziii temporare la
Sucea- va, Bli i Cernui în slile de expu- nere ale muzeelor
partenere, fiecare cu durata de 20 de zile, (februarie – aprilie
2015) cu piese de factur etnografic di- gitizate i prezentate în 4
cataloage tri- lingve (român, ucrainean, englez),
care vizeaz portul popular, mobilierul, ceramica i textilele de
interior. Expozi- iile sunt realizate dup tematica comu- n
„Interferene etnografice” pe schele- tul câtorva elemente de
muzeotehnic. Ideea de baz o reprezint reproducerea unui col de
interior de cas rneasc având ca punct de reper un cuptor tra-
diional, vatra fiind locul de transmitere a tradiiilor
culturale.
Întrucât patrimoniul cultural et- nografic din cele trei regiuni
are un
fond comun, abia putându-se sesi- za anumite parti- culariti,
fiecare expoziie, fcând apel la patrimoniul mixt de factur ro- mân,
ucrainean sau moldovean deinut de fiecare muzeu, faciliteaz
reflectarea unei re- aliti etnografice i culturale exis- tente de o
parte i de alta a granielor i determin o mai bun înelegere a
contextului cul- tural regional i a
motenirii etnografice. Recent la Muzeul de Istorie i Etno-
grafie din Bli s-a deschis expoziia „In- terferene etnografice”,
manifestare cir- cumscris proiectului respectiv în cadrul
Programului Operaional Comun Româ- nia – Ucraina – R. Moldova
2007-2013.
Pornind de la cuptorul tradiio- nal, în muzeu a fost realizat un
col de interior de cas rneasc, încadrat cu
elemente de mobilier - masa, patul, lada de zestre, care sunt nu
doar exponate în sine, ci alturi de cuptor i suport pen- tru
piesele de ceramic, textile de interi- or sau port popular.
În ziua vernisajului, localul muze- ului blean a devenit neîncptor
- am avut un public vizitator numeros: mu- zeografii celor trei
instituii partenere, profesori, meteri populari, lucrtori din
domeniul culturii, studeni.
Un cuvânt de salut au adresat celor prezeni: Alexandr Usatîi,
viceprimar de Bli; Svetoslav Drach, consul, Consulatul Ucrainei la
Bli; Nicolai Uncu, repre- zentantul Guvernului în teritoriu;
Svetla- na Pociumbanu, consultant principal, Ministerul Culturii;
Constantin – Emil Ursu, director general, Muzeul Bucovinei,
Suceava, România; Oleg Kuchiurean, di- rector, Muzeul Regional de
Arhitectur i Trai Popular, Cernui, Ucraina.
Cei prezeni la eveniment au pri- mit 4 cataloage trilingve: „Port
Popu- lar”, „Textile de interior”, „Ceramic”, „Mobilier”.
Expoziia noastr va putea fi vizio- nat pe parcursul a 20 de
zile.
cu mult drag v ateptm!
„s ne pstrm trecutul pentru a ne crea viitorul”
• ludMilA doBroGeAnu, directorul Muzeului de istorie i etnografie
Bli.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
10
S-a nscut la 20 aprilie 1915 în s. Vasileui, jud. Hotin, azi în r.
Secureni, reg. Cernui, Ucraina. Tatl su, Feo- dosie Bogaci, a fost
preot, apoi rector al Seminarului Teologic din or. Ismail, azi în
reg. Odesa. Deci copilul Gheorghe Bogaci a avut parte de un
favorabil me- diu crturresc, ceea ce a lsat amprent asupra
dezvoltrii lui de mai departe. A cptat o educaie i instruire aleas,
in- vidiat de semeni.
A învat la gimnaziile din oraele basarabene Hotin (azi în reg.
Cernui) i Bolgrad (azi în reg. Odesa). A absol-
vit Facultatea de Literatur i Filozofie a Universitii din Iai
(diplom de prima categorie, 1938).
Capacitile i munca asidu în timpul studeniei a fcut ca tânrul ab-
solvent Gh. Bogaci s fie primit la ser- viciu la Catedra de
Slavistic a aceleiai universiti. A activat acolo pân în iu- nie
1940, când a revenit în Basarabia i a lucrat ca învtor în s.
Bogatoe din preajma Ismailului.
În iunie 1941 a fost înrolat în Ar- mata Roie, unde s-a aflat pân
în De- cembrie 1945.
Dup terminarea rzboiului, a acti- vat în calitate de colaborator
tiinific la Institutul de Istorie, Limb i Literatur al Filialei
Moldoveneti a Academiei de tiine a Uniunii Sovietice (1945-1951). A
fost eliberat din funcie ca „fecior de pre-
Cunoscutul pedagog i folclorist Boris P. Chiroca s-a nscut la 8
aprilie 1910, în or. Soroca.
A fcut urmtoarele studii: Liceul din Soroca (l-a absolvit cu eminen
în 1929), Uni- versitatea din Iai (1929-1937, cu întreruperi),
aspirantura la Institutul de Arte, Folclor i Et- nografie „M. F.
Râlschi” al A a RSS Ucrainene (1951-1953). Aici a susinut teza de
candidat (doctor) în filologie.
Boris P. Chiroca a fost, mai întâi de toa- te, un pedagog
consacrat, începându-i activi- tatea grea, dar nobil, îndat dup
terminarea studiilor liceale, pe când avea doar 19 ani. A lucrat
învtor la coala medie timp de 16 ani. A avut multe greuti, cci se
includ aici i anii de rzboi.
Boris P. Chiroca a devenit cunoscut nu numai în republic, având
funcia de profesor de folclor la Catedra de Literatur Moldove-
neasc a Universitii de Stat din Moldova. Aici a lucrat din primul
an postbelic (1945) i pân la pensie. A elaborat primul curs univer-
sitar de folcloristic (în RSSM). A vorbit mai bine de 40 de ani
sutelor de studeni filologi (în
Boris P. chiroca – pedagog i folclorist (105 ani de la
natere)
Folcloristul, omul de cultur Gheorghe F. Bogaci (100 ani de la
natere)
• Dr. hab. Nicolae Bieu
cadrul leciilor, cercetrilor de teren, cercului tiinific studenesc
de literatur i folclor).
B. P. Chiroca a predat i cursul de teorie a literaturii, dând
studenilor noiuni despre genurile i speciile literare. Dup merit, i
s-a conferit titlul de docent.
Boris P. Chiroca a izbutit s îmbine munca de pedagog cu cea de
savant. A scris i publicat lucrri despre folclor, despre predarea
operelor poetice populare în coala superioar i medie.
Este coautor al primei lucrri teoreti- ce relativ ample despre
creaia poetic oral din Basarabia – Schie de folclor moldovenesc
(1965; capitolele: Trsturile specifice ale fol- clorului; Baladele
(în colaborare cu A. Hâncu) i Cântecul muncitoresc). Lucrarea a
fost muli ani drept manual pentru studenii filologi din RSSM. A
întocmit, împreun cu alt profesor de folclor la Universitate, Ana
T. Harghel, Pro- grama cursului de folclor moldovenesc (1984). B.
P. Chiroca este i autorul programei Prin- cipiile i metodele
culegerii folclorului (1972). La timpul su (anii 1950) a fost i
coautor de manuale la limba i literatura „moldoveneas- c” pentru
coala medie.
Folcloristul B. P. Chiroca a scris i a pu- blicat în reviste,
culegeri, ziare peste o sut de articole tiinifice i de popularizare
a tiinei. A avut în centrul ateniei aprecierea i utili- zarea
creaiei poetice orale în operele proprii
ale scriitorilor: C. Negruzzi, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, a scris
despre popularizatorii fol- clorului românesc în presa rus din sec.
XIX (G. Gore, A. Filatov. A. Zaciuc, A. Arseniev, A.
Iaimirschi).
Folcloritii din ar l-au cunoscut pe Bo- ris P. Chiroca, acesta
participând deseori – cu referate i comunicri – la conferine
unionale, republicane.
Multor folcloriti i literai Boris P. Chi- roca, le-a fost conductor
tiinific ori opo- nent la susinerea tezelor de disertaie (V. Ga-
ac, I. Osadcenco, G. Botezatu, A. Hâncu, N. Bieu, E. Junghietu .
a.).
În timpul activitii sale B. P. Chiroca a înfptuit i o munc obteasc
– în calitate de pedagog, membru al Uniunii jurnalitilor din ar, a
redactat gazeta universitar de tiraj. A fost un timp îndelungat
membru al consiliului tiinific la facultatea respectiv. De multe
ori a fost preedinte al comisiilor de examinare la institutele
pedagogice din Chiinu i Bli.
Munca pedagogului i savantului vete- ran B. P. Chiroca a fost
apreciat cu 2 medalii i 2 diplome de onoare ale Prezidiului
Sovietu- lui Suprem al RSSM. I s-a decernat titlul ono- rific de
lucrtor emerit al colii superioare din republic (1977).
Boris P. Chiroca se pstreaz în memo- ria colegilor i
discipolilor.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
• Maria PalaMarciuc, biblioteca pentru copii Hânceti
ot”. Un timp scurt (1951-1952) a fost con- fereniar la Institutul
Pedagogic de Stat din Bli, apoi colaborator la Institutul de
Perfecionare a Cadrelor Didactice (1953- 1956). În 1956 a fost
reangajat la Institutul de Limb i Literatur al Filialei Moldo-
veneti a A a URSS, fiind primul ef al Sectorului de Folclor,
înfiinat n 1956.
Gh. Bogaci a început s scrie i s publice din 1936, pe când era
student la universitate, în Arhiva, Opinia, Jurnal literar .
a.
În 1957 a devenit membru al Uni- unii Scriitorilor din URSS. În
1964 a susinut teza de candidat (azi doctor) în filologie.
A îngrijit i prefaat primele în RSSM ediii de opere alese ale
scriito- rilor C. Negruzzi, V. Alecsandri, C. Sta- mati-Ciurea . a.
A participat la scrierea manualelor colare (de literatura „mol-
doveneasc”, cl. V, VI, VII, VIII, IX – toate În colaborare).
În cadrul Sectorului de Folclor a iniiat culegerea creaiilor
populare orale cu ajutorul corespondenilor locali i al
studenilor filologi la instituiile de înv- mânt superior din
Chiinu. Întocmea i difuza prin coli scrisori cu îndrumri metodice
pentru înfiinarea cabinetelor de folclor. A inclus în programele
colare la literatur opere folclorice (cântece epi- ce, balade,
doine, poveti).
Îns preocuparea central a lui Gh. Bogaci a constat în depistarea i
comen- tarea motivelor folclorice româneti din Basarabia în operele
scriitorilor rui A. Pukin i M. Gorki. A scris i editat dou cri pe
aceast tem: Pukin i folclorul moldovenesc (Chiinu, 1963, 1967) i
Gorki i folclorul moldovenesc (Chiinu, 1966), ambele în limba rus.
A tiprit i alte cri: Poveti moldoveneti (în ru- sete, Chiinu, 1957,
1959, 1964, 1966, 1967; a fost tradus i în limba german), În lumea
cuvintelor (Chiinu, 1982), Alte pagini de istoriografie literar
(Chi- inu, 1984). A publicat circa 70 de ar- ticole tiinifice,
peste 200 de articole de popularizare a tiinei.
Gh. Bogaci s-a manifestat i în do- meniul muncii social- culturale.
A fost
secretarul tiinific al Societii de ocroti- re a monumentelor
istorice i de cultur.
În 1971 Gh. Bogaci s-a mutat cu traiul n or. Irkutsk (Rusia) pentru
a revalorifica nite manuscrise de origine româneasc (sec.
XVII-XVIII), desco- perite de dânsul în biblioteca univer- sitar
din oraul siberian. În legtur cu acest fapt a activat pân în 1980
ca lector, apoi ca profesor la Institutul de Limbi Strine din
Irkutsk.
Gh. Bogaci a decedat pe data de 28 noiembrie 1991 la Moscova. A
fost în- mormântat la Chiinu.
REFERINE BIBLIOGRAFICE: 1. Literatura i arta Moldovei: En-
ciclopedie, I, Chiinu, 1985; 2. Datcu I., Dicionarul
etnologilor
români..., Bucureti, 2006; 3. Botezatu G., Gheorghe Bogaci la
75 de ani//Revist de lingvistic i tiin literar, 1990, nr. 3;
4. Cimpoi M., O istorie deschis a literaturii române din Basarabia,
Chii- nu, 1996.
Este o frumoasa tradiie de a organiza la începutul lu- nii martie
un amplu program de activiti în cadrul ,,Zilelor Creang”.
Biblioteca copii i-a deschis larg uile pentru mi- cii cititori
dornici de a lectura din creaia marelui povestitor humuletean Ion
Creanga. Prima zi a sptmânii a avut gene- ricul ,,Carulie îmi eti
drag, cu povetile lui Creang”. Copiii au avut privilegiul s ia
cunotin de o ampla expoziie de
carte crengian. A fost amenajat un raft de carte ,,Magia povetilor
lui I. Crean- ga”, deasemenea pliante i semne de car- te.
Biblioteca a fost vizitat de copi- ii de la grdinia nr. 4 din ora,
care au venit cu recitalul ,,Brândue pentru Ion Creanga” apoi a
urmat un moment lu- dic (desenarea eroilor din povetile lui
Creanga).
In fiecare zi de program a fost orga- nizat ora povetilor „Ascultam
poveti în biblioteca copii din Hânceti”.
Un grup de copii din clasele pri- mare au fcut o excursie prin
bibliotec luînd cunotin cu fondul de carte. Bi- bliotecarele le-au
organizat o cltorie literar în copilria lui Ion Creanga cu
genericul ,,S citim despre o feti care-i zice Smrndia”. La finalul
sptmânii a
avut loc edina clubului ,,Licurici” la tema: ,,Proverbe i zic- tori
în creaia scriitorului Ion Creang”. Participanii au primit diplome
i materiale promoionale.
Sperm ca aceast aniversare (178-a) a scriitorului Ion Creang le va
ajuta copiilor s pstreze vie opera sftosului bunic din
Humuleti.
crengiana 2015 la BPr „ÎPs Antonie Plmdeal”, hânceti
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
12
Meteugul i arta încondeierii oulor ocup un loc deosebit în cultu-
ra popular româneasc din Basarabia. Încondeierea oulor, acest gen
de art popular, are puncte de tangen cu pictura pe sticl, olritul i
broderia, calificate drept o valoare estetic i do- cumentar istoric
„fiind asociat cu mul- te obiceiuri precretine, chiar privind
venirea primverii, reînnoirea întregii naturi” (A. Goroveiu, Oule
de Pati, Bucureti, 1937, pag. 116), mai ales în cadrul uneia dintre
cele mai mari srb- tori cretine – Sfintele Pati.
Dup apte sptmâni ale Postului Mare, perioada de reculegere
sufleteas- c, de purificare i de unire cu Dumne- zeu, vorba
preotului Octavian Moin, credincioii, mai ales în ultima spt- mân
de restricii se abin de la delicii: fcând multe mtnii i rugciuni ca
Iisus s ajung mai uor spre Golgota, purtând povara pcatelor
noastre. Dup
Încondeierea oulor — strvechi meteug românesc
• silViA rnu
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
13
cum spune legenda, în joia, zis mare – s-a produs trdarea, vinerea
– rstignirea, sâmbt – înmormântarea.
Pentru srbtoarea Patelui gospodinele joia pregtesc atributul
principal: cozonacul, pasca cu brânz pentru sfini i încondeierea
oulor.
Încondeierea oulor în viaa cotidian a românilor din Basarabia face
parte din aria ocupaiilor femeieti care reflect talentul i miestria
meterielor. În diferite zone ale plaiului aceast îndeletnicire este
numit divers: a vopsi, a boi, a în- cresta, a decora, a înfrumusea,
a scrie oule. Oule încon- deiate basarabene nu depesc în vechime
sfâritul sec. XIX, majoritatea fiind colectate în perioada
interbelic a anilor , 20 - , 40 ai sec. XX, au o tipologie variat
cu specific zonal, carac- terizat prin gama de culori i ornamente.
La nordul Moldovei,
pe masa simplului ran, afar de oule naturale încondeiate se
întâlnesc i exemplare din lemn, mai rar din metal, frumos decorate
cu mrgelue policrome i ornamente geometrice, florale, zoo i
antropomorfe.
În zona de centru oule vopsite monocolor, roii, se în- tâlnesc i
cele cu motive pastorale, religioase: Naterea lui Ii- sus Hristos,
Trei Crai de la Rsrit, biserici, mnstiri, Crucea, troiele care se
execut printr-o tehnic special, cunoscut bine de gospodine.
În Joia Mare femeile pregtesc oule albe, netede, pe care le spla cu
un degresant (ca vopseaua s se prind uniform), ca mai apoi,
înarmate cu un instrument mic numit în popor chii sau condei (o
achie de lemn în care este înfipt o pe- riu fin din 3-4 fire de pr
aspru, împlantate într-un tubuor mic, prin care trece ceara de
albine fierbinte cu care se dese- neaz oule.
Tehnica încondeierii este similar cu cea a baticului, ba- zându-se
pe pstrarea fondului prin acoperire de cear, suc- cesiv în culori
diferite. A doua etap o constituie cromatica oulor: mai întâi
culori deschise, apoi închise. Angela Pave- liuc-Olariu, etnograf
muzeograf din Iai menioneaz: „Popo- rul are un sim al proporiilor,
al echilibrului. Decorul nicio- dat nu-i încrcat, fondul fiind
vizibil, observându-se aceeai stilizare tipic moldoveneasc”.
Reieind din strvechile tradiii i practicile executate rancile
obineau armonii coloristice de mare rafinament. Culorile de baz
erau alb, rou i negru, care constituiau gama cromatic a artei
populare româneti, la care se adauga gal- benul, verdele i
albastrul (în trecut coloranii naturali erau obinui din fierturile
de plante, fructe i rdcini, din rd- cini de roib i mr slbatic se
obinea culoarea roie, galbenul se obninea din sovârf, din frunze de
gutui i coaj de ceap, verdele – din coaj verde de nuc sau din
rdcini de urzic).
În satele noastre de Sfintele Pati se construiau scrân- cioburi la
care copiii plteau cu ou roii. În ziua de Pati se obinuia i se mai
obinuiete ca diminieaa fiecare om s se spele pe fa cu un ou rou i
ceva bnui, pentru ca peste an s fie frumoi i avui.
De Patele Blajinilor se ddeau de poman ou roii care se puneau pe
mormânt.
Muzeul Naional de Istorie i Etnografie Natural de la noi dispune de
o colecie de ou încondeiate, circa 450 de uniti care au fost
colectate în cei 125 de ani de la fondare. În incinta muzeului
funcioneaz un atelier de încondeiere a oulor.
A sosit timpul s revenim atât la vechile i sfintele sr- btori ale
neamului, cât i la rdcinele meteugurilor po- pulare, s redescoperim
acele amintiri ferecate în comoara sufletului nostru pentru
îmbogirea tezaurului culturii poporului român din Basarabia.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
14
Considerat cea mai mare srbtoare cretin, Patele este celebrarea
Învierii lui Iisus Hristos, întemeietorul religiei cretine, nscut
la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan i
prezentat mulimii drept Mesia, Hristos i-a ales 12 ucenici i, vreme
de trei ani, i-a predicat învtura în Galileea i în Iudeea. S-a
întors apoi în Ierusalim, unde a trebuit s înfrunte mânia
fariseilor i a mai marilor preoilor, care îi contestau dumnezeirea.
Fiind trdat de Iuda, Hristos a fost adus la judecat în faa lui
Caiafa (mare preot iudeu) i a Sinedriului, care L-au condamnat la
moarte pentru blasfemia de a-i fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost
rstignit pe vârful colinei Golgota, între doi tâlhari, dup ce i-a
crat crucea în spate. Înmormântat, Iisus Hristos a înviat dup trei
zile i s-a ridicat la cer dup alte 40.
Patele – srbtoarea luminii a fost genericul mesei ro- tunde
organizate la Biblioteca Naional a Republicii Moldova de Serviciul
Audiovideoteca organizat în parteneriat: Institutul de Filologie al
Academiei de tiine a Moldovei, Muzeul Naional de Etnografie i
Istorie Natural, moderator Pavel Popa, maestru în art, coregraf,
redactor-ef al revistei Realiti Culturale.
În program au fost incluse comunicri i relatri despre sfintele
srbtori de Pati. Din cadrul acestei activiti, tinerii Liceului
Profesional Nr. 1 din municipiul Chiinu au aflat di- verse
informaii despre tradiiile pascale de la invitaii de ono-
are: preotul Andrei Caramalu, arhimandritul Mnstirii „Sf. Apostol
Andrei” din Durleti. Preotul: despre importana i tainele Sptmânii
Mari, ultima sptmân a Postului Patelui, care mai este numit în
scriptur i Sptmâna Patimilor, are menirea de a pregti credincioii
pentru Învierea lui Iisus. Pen- tru a simi cu adevrat bucuria
pascal trebuie s ne pregtim în aceast sptmân atât sufletul, cât i
trupul, însprind pos- tul pe cât ne st în putere, mcar în aceste
ultime zile, care sunt i cele mai importante din Post. Dup cum
spune Sfântul Ioan Gur de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revrsa i
peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca i peste
cel care a venit înc din ceasul întâi la Hristos. Postul Negru este
inut în credina c Dumnezeu îl va feri pe cel care postete de toate
bolile, îl va face s fie sntos i s-i mearg bine tot restul anului
i-l va ajuta la necazuri i nevoi.
Pentru Sptmâna Patimilor sunt caracteristice urm- toarele tradiii:
pstrarea linitii, a tristeii generale, focul ri- tual, respectarea
strict a postului, interdicia unor importan- te lucrri casnice,
îngrijirea locuinelor, curenia prin curi, întreruperea provizorie a
lucrrilor principale în camp, con- fecionarea hainelor noi pentru
srbtoare, tierea vieilor i psrilor pentru srbtori, tocmirea
lutarilor pentru hora sa- tului, împrtirea la biseric, iertarea
reciproc între oameni.
Colaboratoarele Muzeului Naional de Etnografie i Is-
PAtele - srBtoAreA luMinii
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
torie Natural: Maria Ciocanu, ef secie Etnografie a descris minuios
Alimentaia tradiional-pascal. Simbolurile pascale: oul, mielul,
cozonacul, pasca, prjiturile tradiionale sunt is- torice, care nu
sunt cunoscute de tineri, au fost enunate, de- scoperind astfel
taine i superstiii care trebuiesc preuite.
Raisa Tabuica, custode ef a relatat tinerilor despre Mo- tive i
simboluri utilizate la încondeierea oulor. În cadrul activitii au
fost lecturate poeme pascale scrise de tefan Sofronovici, cercettor
tiinific, Institutul de Filologie al AM, fiind prezentat Expresia
spiritual a Patelui în creaia poetului tefan Sofronovici
Despre Tradiiile etnofolclorice de Pati a fost prezentarea video cu
doamna Efrosinia Sofronovici, informator din s. Batâr, Cimilia,
imagini realizate de Mariana Cocieru, cercettor tiinific,
Institutul de Filologie al AM. Au fost prezentate materialele
despre simbolurile pascale imprimate pe ou Din tezaurul oulor
încondeiate.
Interpreii au încântat publicul cu cele mai îndrgite melodii
pascale: Anioara Granaci, solist a ansamblului fol- cloric rncua
din Durleti, cu Doamne, Dumnezeul meu, Ansamblul folcloric rncua
din Durleti, conductor artistic tefan Sofronovici, conductor
muzical Veaceslav Adam cu: La apus de soare, Pentru tine, Doamne,
Doamne, suferina ta.
Tinerilor le revine rolul de a promova peste ani tradiiile i
obiceiurile pascale. Bibliotecarii sunt promotori prin organiza-
rea activitilor i expoziiilor cu aceast tematic important. Lumina
srbtorilor s v urmreasc mereu prin tot ce este mai frumos i scump
pe pmânt.
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
16
Cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, Direcia cultur i turism
Hânceti, împreun cu Mihai Sârbu, conductorul ar- tistic al trupei
de teatru „Ghioceii” din Mingir i Haralambie Lazr, primarul
Mingir-ului au organizat prima ediie a festi- valului concurs
raional ,,Rampa teatral”. Participanii srbto- rii au fost
întâmpinai de actorii trupei ,,Ghioceii”, care le-au prins în piept
câte o insign cu imprimeul zeiei tragediei i a bucuriei. Pe scena
liceului din localitate au evoluat 20 de co- lective dramatice din
întregul raion: la seciunea individual (monolog) i-au dat
concursul: Mihai Pisic (s. Bueni), Valeria Vrabie (c. Bobeica),
Valentina Boiangiu i Veronica Dabija (s. Pacani), Cristina Chirune
(c. Crasnoarmeiscoe), Iurii Plcin- t (s. Bueni), Veronica Balan (s.
Pereni). La seciunea de grup au fost prezentate spectacolele:
„Soacra cu trei nurori” de Ion Creang (trupa din or. Hânceti),
„Ginua porumbac” (s. Du- bovca), „Soacra cu trei nurori”, de Ion
Creang (c. Bobeica), „Scufia roie” de Gans Hristian Andersen (s.
Obileni), „Când pisica nu-i acas” de Vitalie Filip (s. Blceana),
„Aricioaica doctori” de Aurel Scobioal (s. Fârldeni ), „Limba ce-o
vor- bim” de Semion Filimon (c. Crpineni), „Revizor” de Nicolae
Gogol (c. Crasnoarmeiscoe), „Tema pentru acas” de Nicolae Dabija
(s. Drguenii Noi), „Troia” de Dumitru Matcovschi (c. Cotul Morii),
„Steaua fr nume” de Mihail Sebastian (c. Sra- ta Galben), „Doamna
Maria” de Ionel Capi (c. Leueni) i „alul verde” de Spiridon
Vangheli (s. Mingir).
„Sunt mai bine de 20 de ani de când teatrul a devenit o tradiie
pentru satul Mingir. Arta teatral are menirea de a spori
activitatea cultural i de a ne face poate mai buni, îndrumând
tinerele generaii s ia o cale a frumosului, a tea-
trului, pentru a fi mai educai i mai organizai” – a declarat
Haralambie Lazr, primarul de Mingir.
Cu un cuvânt de salut i-a întâmpinat i Mihai Sârbu: „Mria Sa,
Teatrul, ne-a adunat pe toi pentru a crea, a desco- peri i a
promova noi talente. Teatrul este un adevrat farmec care te ine în
suspans i te face s trieti ceea ce simt actorii din scen.
Organizarea unui festival teatral în satul natal în- semn visul meu
înc din anii studeniei. La distana dintre muli ani, visul a devenit
realitate”.
Elevele clasei a VIII-a Agnesia i Mihaela Maev au spe- cificat c dl
Mihai Sârbu reuete s fac din teatru i actori o adevrat poveste.
„Suntem recunosctori Direciei cultur i turism Hânceti i dlui primar
de Mingir Haralambie Lazr pentru susinere”, au mrturisit
fetele.
Un rol mai dificil a revenit juriului: Ion Tulbu, ef Direcie cultur
i turism Hânceti (preedintele juriului), Haralam- bie Lazr, Ana
Dumitra (specialist principal Direcia cultu- r i turism Hânceti),
Valeriu Vlas (director casa de cultur Hânceti), Valeriu Mntlu
(actor i regizor, Maestru în Art, Chiinu), actorii Vlad Ropot i
Marin Lupanciuc (foti membri ai teatrului „Ghioceii” din Mingir).
Conform decizi-
ei jurailor, la seciunea individual, lo- cul III a fost oferit lui
Mihai Pisic (s. Bueni); locul II Valentinei Boiangiu (s. Pcani) i
locul III Veronici Balan (s. Pereni). La seciunea de grup: de locul
III s-a bucurat formaia teatral din s. Crasnoarmeiscoe, de locul II
- colec- tivul din Crpineni, iar locul III a fost conferit grupului
de bibliotecare (Bibli- oteca Public Hânceti). Premiul Mare -
teatrului ,,Ghioceii” din satul Mingir.
Ion Tulbu a înmânat fiecrui co- lectiv diplome, câte o sum de bani
iar câtigtorilor Premiului Mare – trofeul festivalului. „Festivalul
concurs de tea-
cel mai grandios festival concurs de teatru organizat la
Mingir
La 29 martie s-a desfurat I-a ediie a festivalului concurs de
teatru „Rampa Teatra- l”, la batina teatrului raional – satul
Mingir.
• elenA GoluBnic
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
17
tru «Rampa teatral», aflat la I-a ediie, ne dorim s devin o
tradiie. Buna desfurare a festivalului se datoreaz în mare parte i
colectivului „model” cu frumosul nume - «Ghioce- ii», care,
dintotdeauna s-au prezentat atingând cele mai înalte cote în
miestria actoriceasc i a artei dramatice ducând fai- ma batinei
lor, dar i a raionului nunumai prin localitile noastre ci în
republic i peste hotarele ei. Ar fi frumos s ne reîntâlnim la acest
festival i în ediia a II-a, a X-a i a XX-a, de ce nu...?”, a
menionat Ion Tulbu .
Pe und de final, primarul Haralambie Lazr, i-a înmâ- nat dlui Mihai
Sârbu, o diplom pentru propagarea artei tea- trale din partea
primriei Mingir, adresându-se organizatori- lor, artitilor i
publicului spectator:
-„Dragi oaspei i consteni, din numele primriei i a locuitorilor
comunei Mingir v mulumesc pentru dragostea de art i teatru, pe care
ai demonstrat-o prin aplauzele ce au rsunat pentru fiecare grup ce
a evoluat pe scen. Sunt pro- fund impresionat de tezaurul cultural
care îmbogete satele raionului nostru i mândru c în Mingir sunt cei
mai talentai artiti. Sper ca aceast tradiie s dinuie în
timp”.
În calitate de autoritate public local, primria Mingir a asigurat
participanii cu prânz a organizat diverse momente de neuitat.
Finalul festivalului a constituit imnul teatrului, interpre- tat de
membrii formaiei dramatice „Ghioceii”, o ploaie de confeti i
spectatorii în picioare - semn de apreciere i recunotin, în aa mod
mulumind artitilor i organizatorilor pentru mies- trie, talent,
munc, buna organizare i imens omenie.
O fi acesta un semn bun pentru ediiile ce urmeaz?, doar nu în
zadar, scriitorul rus A. P. Cehov ne-a îndrumat:
— „Nu se poate fr teatru!”.
Primavara este un anotimp in care totul renaste, totul este vesel,
nou si proaspat.
1 Martie, prima zi de Primavara, este ziua în care srbtorim soarele
i recptarea puterii lui, reînvierea naturii i bucuria de a tri. De
Mrior srbtorim puritatea i dra- gostea. Mriorul este o srbtoare
tradiional româneasc foarte veche, care dateaz de peste 8000 ani i
care celebreaz începutul primverii pe 1 Martie.
Mrioare... mrioare – dou vise-n vremi zburate... Ele vin spre noi
din legendele strbune. Legenda mriorului e o perl folcloric, una
din cele mai luminoase, mai frumoa- se, i profunde metafore, despre
perenitatea i eternitatea ne- amului nostru. Legendele despre
Primvar i Mrior sunt ca nite icoane bizantine de care ochiul se
apropie cu migal i lefuete din nou rotungimile, fiindc aa se
zmâlete fructul primvratic al Legendei – prin înflorire. Recent la
BPR „Vale- riu Matei” s-a desfurat spectacolul literar – muzical
„Ghio- celul primverii, ne-a btut uor la geam”. Decorul: expoziie
de mrioare, machetul unui copac împdobit cu mrioare, expoziia
„Mulumim pentru felicitare”, expoziia de carte „Bun venit la noi în
ar, dulce mândr primvara”, flori decorative, draperie în culorile
mriorului au bucurat ochii oaspeilor.
Participani la activitate au fost elevi de la liceul „Mihai Emi-
nescu” din ora, dirijai de profesoara de limb român Aliona Abuzan,
elevi de la coala prfesional din localitate, ghidai de profesoara
de limb român, locuitori din ora, lucrtori de la Direcia de Cultur.
Moderatoarea Lidia Ghenea a deschis acti- vitatea, felicitându-i pe
toi cu un mrior în care sunt împletite cele mai alese urri de
primvar. Cu dispoziie de srbtoare, ochii blânzi din sal urmreau cu
interes ce se va petrece în faa lor. Elevii de la coala de arte
„Petre i Ion Aldea-Teodorovici” din ora, dirijai de profesoarele
Raisa Pencov i Svetlana Bogo- rad au interpretat un buchet de
melodii dedicate anotimpului primvara i tuturor mamelor din lume,
ca de exemplu „Ochii mamei”, interpretat de Ctlin Gheorghi,
„Dialog”- din reper- toriul formaiei „Noroc”, interpretat de
ansamblul de chitariti, conductor Raisa Pencov, „Mama mea icon
sfânt”, interpret Silviu Cola, conductor Svetlana Bogorat. Pe
parcursul spec- tacolului au fost recitate pozii ca „Cântec
femeesc” de Adrian Punescu, „Doar femeia” de Dumitru Matcovschi,
„Primvara” de Vasile Alecsandri i altele. Au fost vizionate
videoclipuri de- spre anotimpul primvara i fiina drag femeia.
Sub soare nu-i nici un cuvânt atât de drag i atât de sfânt ca Mama.
Este cel mai frumos nume din câte-au existat vreodat.
Giocelul Primverii, ne-a btut uor la geam
• lidiA GheneA, BPR „Valeriu Matei”, Leova
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
18
Mai original vam decât la Slobo- zia Mare nu mi-a fost dat s trec!
În faa casei de cultur m întâmpinau copiii, învtorii i marii
slobozi, dar în felul acestui leagn notoriu al horelor – cu o hor
larg, doar a copiilor, iar copiii, la jumtate de de dans, m-au
poftit s m unclud, s prind pasul. Nu tiu ce not pasului meu mi-ar
fi acordat copiii, dar eu m-am ales cu o satisfacie aparte s dansez
i s... nu stric hora de la Slobo- zia Mare. Mi se potrivesc felului
(m)eu de a fi doar câiva pai coregrafici. La unele ritmuri nu pot
sta locului...
Cel prins în interiorul petrecerii are senzaia unei armonii
binecuvânta- te spre deosebire de cel de peste perete, care percepe
petrecerea ca pe un zgo- mot deranjant. (Constantin Noica, Jur- nal
filozofic, Bucureti, HUMANITAS, 1990, p. 6). În Ciuleandra, celebra
proz a lui Liviu Rebreanu, e surprins tensi- unea accelerat a
dansului, conjugat cu sentimentul dragostei, impulsionat firesc în
dansul care are i acest rost de relaionare, de testare, de
apropiere, de... solidarizare prin/întru dragoste. Ori de sfâiere
(fiinial?)...
Perspectiva aprecierii dansului e diferit: cel care danseaz, cel
prins în tensiunea ritmului i a sincronizrii cu partenerii de dans,
nu se poate privi cu ochii celui de pe margine, din sal... Dar cât
e de detaat i acesta – privitorul? De câte feluri e privitul
dintr-o parte? C dac e mama unei fete scoase pri- ma oar la dans,
detaarea privitoarei e discutabil (numai mam s nu fii!). Dac e un
spectator cu biletul cumprat
pe bani grei, per- spectiva, he-he, e de consumator cu exigene
foarte di- ferite...
Am aplicat. Timp de ase ani duminic de dumi- nic, în programul 2
ore cu cei mai frumoi copii ai Chiinului prin- cipiile vetrei
satu-
lui, subliniind – pentru prini, educa- tori, învtori – eficiena
judecii de pe margine în fragila art a educaiei.
...Despre bogia de pai coregra- fici în arta popular româneasc i
des- pre lipsa coregrafilor pentru toate ci- clurile de
iniiere/instruire – grdinie, clase primare, gimnazii, licee, coli
su- perioare, – se tot vorbete, se tot bat clopote de alarm, dar...
înc nu se în- tâmpl ceea ce s-a întâplat în raport cu muzica
popular (întemeierea catedrei de muzic popuar i la tefan Neaga, i
la Conservator...). i e mare pcat. Re- vin din nou la bogia de pai
coregra- fici, care ar putea genera diferite coli ori direcii, nu
doar coala Joc-ului ori a lui Gorkov.
Pe de alt parte, m irita, la înce- puturile mele de cercettor,
supremaia dansului în teatrul folcloric, îndeosebi în jocurile cu
mti zoomorfe, unde conflictele cele mai tensionate se rezol- v cu
un dans ori cu un cântec. Reme- diu diplomatic dansul, eliberarea
abu- rilor, tensiunilor, dar... nici chiar aa! Dansul pacificator?
Dansul diplomaie?
De toate-i dansul. Chiar i de desprirea amiabil a celor vii de cei
mori. Copleitoare, în acest sens, hora de poman din Plaiul Cloani (
Cor- nel Boteanu, Cântecul Zorilor în Plaiul Cloani, Ed.MJN,
Craiova, 2008, p.66): „Hora în genere reprezint un spectacol cum
greu îi poi imagina, mai cu seam atunci când se desfoar într-un
cadru natural, aa cum se jucau horele la ar, înainte vreme. Nu voi
uita niciodat o
asemenea hor de poman din seara de Sfânta Maria Mare, în satul
Buseti. Cu lumânrile aprinse în mâini, în rit- mul lent i legnat al
muzicii, având deasupra cerul spuzit de stele, parc retriam
solemnitatea unui spectacol antic în care lumea celor vii intra în
interferen direct cu lumea de dinco- lo, a celor mori. Aceast hor
de mân reprezint, în micarea ei lent (boie- reasc), o adevrat
procesiune ma- gic i sugereaz paralelesmul pe care omul din popor
l-a fcut permanent între via i moarte… Cutremurtoare, aceast hor pe
care cei vii o joac cu sobrietate i calm întru memoria celor mori e
un semn cert c în viziunea po- pular cele dou lumi se interptrund.
De fapt, la sorgintea ei hora a avut un asemenea rost magic, fiind
numit din aceast cauz descântec. Poate c acest lucru vine tocmai de
la forma ei cercu- lar ori spiralat… La hora de poman, atunci când
cei din fruntea horei calc de trei ori peste batista alb e semn c
cei din familia îndoliat s-au desprins de contactul cu moartea i au
intrat în obinuitul vieii. Astfel c hora devine un simbol al
armoniei în care oamenii tgrebuie s petreac aici pe pmânt, dar i
sufletele celor mori în lumea de din- colo.”
Între versiunule de hore umr la umr, se afirm, în anumite stri de
spi- rit din cadrul unor petreceri, un fel de cetate mobil, fr
fisuri, în care com- patibiltatea i pasul unic, ferm i firesc, ar
vârfui, aparent, interminabilele – în timp i spaiu – cutri de esene
edifi- catoare în acest limbaj universal, acce- sibil de citit,
dificil de stpânit. Cu atât mai vrednici cei care-l stpânesc…
• dr. iuliAn FiliP
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
19
Strigtura, ca specie folcloric cu profunde imprimeuri arha- ice,
denot o psihologie dificil pentru percepia umanitii con- temporane.
Omul strvechi a simit necesitatea s-i exteriorizeze emoiile nu doar
prin micri coregrafice, dar i prin cuvânt. Astfel dansul, muzica i
strigtura s-au dezvoltat în tandem, în baza unor legi nescrise i a
unor relaii de reciprocitate necondiionate.
Muli dintre cercettorii (A. Filatov, A. Arseniev) care au
întreprins studii asupra strigturii i au intenionat s o de- fineasc
într-un anumit fel, au vehiculat iniial denumirea de hore, preluat
de la scriitorul Vasile Alecsandri, prin care aces- ta deosebea, de
fapt, cântece de joc (ne atenioneaz etnologul E. Junghietu): „Hore
se numesc ariile ce împreuneaz dansul, precum i versurile ce sânt
improvizate în vremea jocului. Ca- racterul lor este vesel, glume,
mai i adesea iubitor. Ele chiar sânt cântate de lutarii ce stau în
mijlocul horei, sau chiar de dansatori, când sânt transportai de
plcere. Unele sânt scurte, de patru, ase sau opt versuri i exprim
sau vreo izbucnire a inimii, sau vreo cugetare glumea…” [1, p.
487].
Savantul B. P. Hasdeu iniiind o clasificare a creaiei po- pulare
orale face o deosebire tranant între strigtura de joc i hor
(ditiramb, termen utilizat pentru „cântecul de joc i vese- lie”),
definindu-le drept categorii separate ale folclorului [2, p. 121]:
„Strigtura este o improvizaie compus la moment, fr precugetare i
sub impresia jocului. Improvizaia poate fi de trei feluri: 1) total
sau integral, atunci când juctorul improvizea- z un cântec întreg;
2) parial, atunci când juctorul îi aduce aminte i ia o strigatur
deja cunoscut i compus de altul, dar o modific ca s se potriveasc
(foarte bine) cu situaiunea în care se afl; 3) adaptativ, când o
aplic aa de bine, încât nimeni nu poate zice c nu e lucrarea lui
<...>, când o aplic cu atâta dibcie ca i când ar aplica la
lucrarea lui un proverb [3, p. 226].
Folcloristul basarabean Efim Junghietu în studiul su asu- pra
acestei specii folclorice vine cu o precizare în privina ter-
menului de hore, bazându-se pe materialele cercetrilor de te- ren:
„Termenul «hor» se întrebuineaz pe teren doar cu sensul de cântec
(hor-cântec: AF, 99. Hore zic, horele-mi plac / Hore în pmânt m
bag, / Hore zic, hore iubesc / Horele m prpdesc; hore lungi –
cântece de tipul doinelor). Iar pentru strigturi în popor circul
termeni exaci ca: chioturi (Caracui, r-nul Co- tovschii, AF, 144,
f. 294), chiiuturi (Valea-Mare, r-nul Ungheni, AF, 10, f. 6),
zâcturi (Mileti, r-nul Nisporeni, AF, 184, f. 240), uituri
(Niculescu-Varone, G. T,), chiote (A. Vlahu), colinde (Orlovca,
r-nul Reni, reg. Odesa). Termenul a fost fixat i în cor- pul unor
strigturi: «Punei mâna pe curea / -ascultai colinda mea!» (AF, 242,
f. 187, Corcmaz, r-nul Suvorov), urturi (s. Pa- lanca, r-nul
Suvorov), strigte de joc (Lupescu, 163), zicale (T. Pamfile,
Cântece de ar, Bucureti, 1913, p. 4) [4, p. 6].
Renumitul folclorist Ovidiu Bârlea în exegeza sa Folclorul românesc
[5, p. 269-312] include strigtura, din perspectiv li- terar,
printre speciile genului liric (dar nu absolutizeaz mo- mentul,
deoarece „prin Nsud, ocazional i prin alte pri, se întâlnesc i
texte epice debitate în timpul jocului ca strigturi” [Ibidem, p.
270], afirmaie reiterat i în alte lucrri: „cercetrile mai noi au
artat c în Nsud chiar textele epice ale baladelor sunt folosite ca
strigturi la jocul satului” [6, p. 348]). Pe lâng multitudinea de
denumiri pe care le poart în grai viu aceast specie, profesorul
etnolog mai consemneaz i altele, cum ar fi: chiuitur, chioat/cioat
– sud-vestul Transilvaniei, uitur, des- cântec – în Bihor, âpuritur
– Oa i Maramure, minciun – sporadic /satul Jie din estul Vii
Jiului: „În comunitile de mo- mârlani din Valea Jiului, strigturile
vin din moi strmoi. S-au transmis mult timp pe cale oral, pentru ca
apoi s apar chiar i caietele de strigturi, ori minciuni cum sunt
ele denumite” [7].
Prin felul în care este definit de colportorii si, strigtura enun
verbe (a striga, a chiui, a ui, a âpuri, a ura, a colinda etc.)
prin aciunea crora descifrm suprapunearea cu dansul folclo- ric,
iar prin acest sincretism se amplific intensitatea, jovialitatea,
expansivitatea momentului (chiar dac uneori sunt persiflate i
sentimentele negative: ca vanitatea, arogana, comportamentul
dispreuitor fa de cineva). Despre aceste trsturi Ion Viorel
Boldureanu va concluziona c sunt „aproape exclusive în con- diiile
ritual–dramatico–carnavaleti ale strigrii peste sat [8], ori în
condiiile ceremonial–ludice ale strigrii darurilor la nunt —
subspecii ale strigturii” [9, p. 86], pe care le integreaz în
grupul speciei respective i, prin urmare, le circumscrie genului
folcloric liric. Ion Boldureanu concepe strigarea, ca pe o
modalitate liri- c (asemeni bocetului), care se „contextualizeaz”
în compoziia ceremonial a obiceiului „strigarea peste sat”, obinând
resorturi morale în mediul comunitilor tradiionale rurale.
Etnologul din Basarabia, Efim Junghietu, analizând în retrospectiv
toate studiile cu referire la strigtur ajunge s o defineasc drept o
specie de sine stttoare a liricii populare ro- mâneti, cu structur
simpl, concis, de dimensiuni restrânse (de la 2 pân la 8 versuri),
care denot un coninut erotic, satiric sau umoristic, fiind rostit
sacadat în timpul dansurilor popu- lare, „având funcia de a anima
dansul, de a coordona micri- le i figurile lui, sau declamat în
cadrul diferitelor petreceri i munci colective: eztori, clci, nuni,
srbtori calendaristice, cumtrii, concerte ale artitilor
profesioniti i amatori” [4, p. 6].
În majoritatea studiilor asupra acestei specii folclorice,
strigtura este perceput ca o simbioz dintre text, melodie i dans,
ca o creaie care reflect trsturile de caracter ale indi- vizilor
unui popor: optimism, spontanietate, dinamism, exube- ran, vigoare,
umor fin, veselie, vitalitate etc. În aceste cazuri,
• MAriAnA cocieru, Institutul de Filologie
striGturA Folcloric: definiie, genez, funcionalitate,
clasificare
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
strigtura, determinând euforia dansului, poteneaz i chiar dubleaz
ritmul muzicii, sau îl dicteaz în cazul lipsei acompa-
niamentului.
Din punct de vedere al fondului i formei, Efim Junghi- etu plaseaz
strigtura alturi de cântecele lirice de dragoste, satirice i de
pahar, deosebind între speciile respective trsturi comune. Unele
dintre acestea, create spontan, improvizate de dansatori sau
lutari, având caracter local i temporal i vizând anumite trsturi de
caracter ale unor persoane, nu depesc sfera lor de circulaie i
rspândire, rmânând a fi prizoniere mediului din care au generat. E
adevrat c etnologul nu ab- solutizeaz observaia, din moment ce
strigturile de larg rspândire au luat natere anume pe aceast cale
(de ex.: „Fata popii Tudora/ Cu capul cât ciutura/Cu spinarea cât
covata/ i cu dinii cât lopata/ S-a uitat într-o fântân/ i-a fugit o
spt- mân” [10]; „Fetele din Valea-Larg/ Toate-s cu cmaa neagr/ Ori
n-au ap, ori n-au lemne,/ Ori nu pot spla de lene,/ Ori n-au ap,
ori spon, / Ori nu pot spla de somn” [11]).
Definitoriu pentru procesul de creare a strigturilor e fan- tezia
poetic a plzmuitorilor, abilitatea acestora de a improviza.
Strigtorii-dansatori, în postura de rivali, îi manifest talentul
poetic, realizând un fel de concurs intelectual, iar produsul final
e unul care produce veselie, exaltare, umor.
Drept constituent necesar al dansului folcloric, strigtu- ra
necesit a fi valorificat i promovat concret i corect i în funcie de
condiiile care îi impun neaprat tematica de abor- dare (în cazul
când jocul este dictat de srbtori anumite: Anul Nou, ritualul
nupial, hora satului). Sunt creaii care se declam, se scandeaz, se
rostesc, dup cum necesit ritmul dansului, chiar dac exist i
excepii. Drept exemplu servesc strigturi- le care se interpreteaz
melodic în cadrul dansurilor Perinia, Bsmlua etc. i pe melodia unui
cântec de glum, satiric, de nunt. Se mai caracterizeaz prin
predominarea interpretrii masculine, cea feminin fiind considerat
în unele localiti ca indecent, dei nu este exclus, mai ales, dac
jocul interpretat este unul de perechi. rostirea scandat necesit
miestrie in- terpretativ, posedarea artei coregrafice, perceperea
exclusi- v a ritmului melodiei, manifestarea unor abiliti expedive
de compunere. E cunoscut i debitarea precipitat a stri- gturii, fr
vreo coresponden cu ritmul muzical, aceas- t ornamentare presupune
atragerea ateniei spre culminaia strigturii, marcat de „poanta
final”, care are scop de a trezi veselia în rândurile actanilor,
dar i a celor care contempleaz momentul: „Mnireas, mirele tu, / O
fost î iubitu neu,/ El - asarî o fost la mini, /Da az sî-nsoarî cu
tini!” [12].
Aadar, strigtura poate fi vehiculat i în afara jocului: „la furcrie
(eztoare), la robot (clac), sau în alte împreju- rri prielnice,
când ranul nostru este bine dispus” [13, p. 11], la „lsaturi de
sec, în cârciumi la butur, pe la gospodarii cu crame, pe drumuri
când mai ales se întorc dela câmp, cu prilejul cruiei, plutriei
.a.” [14, p. 9], „la «brbunc», adic la recru- tare” [15, p. 161].
De exemplu la lsatul secului fetele trecute de mult peste vârsta
mriului, deveneau subiectul unor strigturi
(„hulituri”) drastice/persiflante din partea flcilor. De unde vine
strigtura? Ca ornament exclusiv al produ-
sului coregrafic, strigtura a aprut din necesitatea de a secunda
dansul în lipsa acompaniamentului instrumental. Folcloristul Ovidiu
Bârlea vede originea strigturii în chiuitul primitiv: „În culmea
euforiei, nevoia de a scoate un strigt s-a ivit involuntar pe
buzele omului arhaic, dar simpla interjecie nu s-a dovedit
îndestultoare, a trebuit s-i fac vad i complementul verbal în form
versificat” [5, p. 269]. Marele folclorist e de prerea c
revitalizarea dansului folcloric trebuie realizat prin orien- tarea
ctre fazele primare, departe de dansurile urbane însoite de „larma
muzical”. simbioza dintre dans i strigturi în lu- mea arhaic „îi
avea alte resorturi, confirmate de unele resturi ce s-au meninut în
chip anacronic pân în zilele noastre”. În trecut „dansurile se
dispensau de susinerea instrumental, melodia aferent fiind cântat
de juctorii grupai în cerc sau lan, împreun cu versurile potrivite,
alctuind ceea ce muzicologii au numit cântec de joc” [Ibidem].
Iniial dansul era susinut ritmic de btile din palme sau tobe, de
cuvântul rostit. De exemplu, aromânii îi organizeaz horele cu sute
de dansatori prini în lan, în acompaniamentul cântecului vocal.
Faimoasa Btuta fetelor de la Târnava e, de asemenea, executat în
ritmul melodiei interpretate vocal de fetele dan- satoare. Practica
cântrii strigturilor pe melodia dansului este consemnat i în alte
regiuni ale României (în nord-vestul Transilvaniei: Oa, Bihor,
Munii Apuseni orientali, prin unele localiti maramureene, unde
versurile sunt interpretate melo- dic de ctre dansatori; în sudul i
rsritul Carpailor, în cadrul horelor i sârbelor, unde strigturile
sunt cântate de lutarii guriti aflai în centrul performrilor. Dup
cum observm din studiul etnologului interpretarea melodic a
versurilor în cadrul dansurilor a permis executarea acestora i în
afara pe- rimetrului coregrafic, în acest fel constituindu-se
creaiile hore i sârbe de ascultare, debutate cu predilecie pe la
mesele de srbtoare. Prin urmare, se realizeaz platforma intermediar
dintre strigtur i cântecul liric propriu-zis. Marele etnolog ne
mrturisete, c în urma cercetrilor de teren efectuate în ar au fost
consemnate doar producii coregrafice unde strigtura este cea care
urmrete melodia i ritmul dansului, fie interpre- tat vocal sau
rostit scandat în acompaniamentul instrumen- tal. Spre regret, nu
au fost descoperite dansuri susinute doar de bti ritmice i fr vreun
„ingredient muzical”, în schimb iugoslavii au în repertoriul
coregrafic dansuri rzboinice, hai- duceti, acompaniate de pulsaiile
ritmice ale tobelor.
Spre deosebire de Ovidiu Bârlea, folcloristul Efim Junghi- etu e de
prerea c la baza strigturii a stat cântecul de joc, care prin
secolul al XIX, dup cum ne mrturisesc primele consem- nri ale
diverilor oameni de cultur, îi pierduse deja funcia sa ritualic i
devenise un cântec de înveselire, de dragoste, sa- tiric, fiind
înlocuit treptat de cel liric, nelegat de joc. Renumi- ii
etnomuzicologi: Bela Bartok în România, Julien Tiersot în Frana
(Histoire de la chanson populaire en France, Paris, 1889), urmârind
fenomenul de dispariie a cântecului de joc în pro-
R ea
li t
i C
ul tu
ra le
/ 20
15
21
priile ri, au observat c melodiile respectivei specii folclorice se
pstreaz mai mult timp. Ceea ce i-a convins s consemneze momentul c
atunci când textul literar din cântecul de joc se pierde, iar
melodia persist, informatorii au ornamentat-o fie cu strigturi, fie
cu texte ale cântecelor de alte categorii [16, p. VII]. Dac la
începuturi dansul era însoit de cântecul vechi de joc cu funcie
ritualic, treptat acesta îi pierde elementele magice i îi gsete
refigiu într-o nou specie, cea a strigturii, care intr în
ornamentul de astzi al dansului popular românesc.
Convins de argumentele expuse de ali cercettori, dar i în urma
propriilor investigaii, folcloristul E. Junghietu vede evoluia
independent a strigturii în urma motenirii func- ionalitii
cântecului de joc, dezvoltându-i aria tematic în baza „multiplelor
momente din viaa social i intim a maselor, lrgindu-i diapazonul de
circulaie, desprinzându-se de dans, elaborându-i un sistem propriu
de imagini i procedee artis- tice, dar i venind în contacte
complexe i variate cu alte specii ale folclorului moldovenesc:
oraiile de nunt, frmântrile de limb, proverbele, ghicitorile,
cântecele satirice, umoristice, de pahar, de dragoste . a.” [4, p.
14].
Am consemnat dou opinii ale etnologilor Ovidiu Bârlea i Efim
Junghietu, care, sublinem, necesit a fi analizate, studiate mult
mai profund pentru a se putea face o concluzie cât mai exact asupra
provenienei speciei folclorice: strigtura.
În cele ce urmeaz vom încerca s desprindem motivaia, dar i
funcionalitatea simbiozei dintre text/strigtur, cântec/ melodie i
micare/dans.
Dac vom privi din perspectiv diacronic asupra evolui- ei dansului
folcloric românesc, dar i a strigturii, vom observa mai multe etape
de dezvoltare ale acestora. Cert e c, fiind ex- presii artistice
ale comunitii, purttoare exclusive ale tradiiei, entitile cercetate
– dansul i strigtura folcloric, s-au dez- voltat permanent, s-au
îmbogit mult prin aportul celor mai talentai performeri de la vatr,
care au reuit s materializeze coregrafic i vocal cotidianul,
emoiile i aspiraiile rustice. i în dans, dar i în strigtur,
colportorul principal a încercat mereu s se evidenieze dintre
indivizii obtii prin miestrie, talent, ab- negaie i predilecie. Or,
aceste particulariti au i influienat cursul ascendent de evoluie a
unui gen sau specii de art.
Importana strigturii în viaa comuniunii rurale dezvol- t urmtoarele
funcii: „de a trezi buna dispoziie, veselia, de a aâa jocul, de a
coordona micrile lui, de a scoate la jude- cata dreapt a satului
metehnele anumitor consteni, de a ine treaz contiina maselor la
marile probleme sociale” [Ibidem, p. 11]. Urmrind cursul istoric de
dezvoltare a speciei folclorice respective, etnologul E. Junghietu
ajunge la concluzia c cea mai veche funcie a strigturii este cea
„de comand i de indica- ie”, pe care aceasta a motenit-o, conform
presupunerilor fol- cloristului, de la cântecele vechi de joc ale
moldovenilor. Astfel, funcia dat indic figurile pe care dansatorii
trebuie s le inter- preteze sincronic, numrul i ordinea de
desfurare a figurilor, comanda jocului care urmeaz s fie
executat.
Prin însi