Alimente alcaline si acide - Hiperaciditatea si efectul ei nociv asupra sanatatii

FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE stafide, curmale, smochine, ananas, mere si

cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane

coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya,

pere,

toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate

cu sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune

LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata

verde, sfeclamorcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti,

andivepatrunjel, pastârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia

boabein, bostan, nap, vinete, leguminoase încoltite

ardei iute,

asparagus

rubarbartoate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor

germinate *CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE

cereale proaspete, orz verde

alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza

exces de mucus în corp).

produse de patiserie, pâine alba, pâine int 19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb,

brun, basmati)

faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *

LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE

lapte smântânit, kefir, zer, unt, frisca

lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

Parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemea

înghetata, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructelapte fiert, lapte praf, smântâna fermentata

ALIMENTE GĂTITE ALCALINE ALIMENTE GĂTITE ACIDElegume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de

legume, dar fara rosii sau bulion

supe de zarzavat si de radacinoase fara carne

Alimente foarte acide: mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac

gatit, conserveDULCIURI ALCALINE DULCIURI ACIDE

suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat

sirop de orez brun

(mierea în cantitati mari poate forma si acizi)

dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, îndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol),

miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE PRODUSE ANIMALE ACIDE

oua de prepelita, oua de ratamezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de

gaina BĂUTURI ALCALINE BĂUTURI ACIDE

sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plata si apa de izvor sunt

considerate neutre, desi în realitate au un pH usor acid (între 6-7)

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE aproape toate condimentele,

produse din lucerna, alge

ghimbir, amalaki, sare de mare

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta),

curry

aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet,

saramura, fum

drojdie de bere (calup) ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline

ulei de peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos

proaspata

ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline

fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite

nuci, fisticOBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie

buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sinteza

suprasolicitarea, supararea, mânia, stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate împreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în digestie.

Doua grupe aparte de alimente sunt:

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate

Alimentele acide care genereaza alcalinitate

zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si

zahar, alimente bogate în glucide cum ar fi orezul

lamâie, grape-fruit, otet de mere diluat în apa

muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara în saramura sau varza murata în

primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care îi contin, favorizeaza digestia si scad

hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida în laborator, dar nu acelasi lucru se petrece în corpul uman, pentru ca în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.

Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce însoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare în timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este însotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate de neasteptata. "Ploaia acida a facut vâlva în urma cu câtiva ani, omul acid va face în viitor". Afirmatia îi apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar îsi distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt întotdeauna însotite de o aciditate crescuta. La orice adult sanatos sunt în functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru între continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din sânge) este vorba într-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili cât de acid sau cât de bazic este sângele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pâna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. În general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai în vârsta, la care functia renala începe sa fie îngradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. Îmbatrânirea - se mai spune - nu este nimic altceva decât intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.

Exista în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.      pH-ul digestiv

În functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie în mentinerea sanatatii. Într-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.

2.      pH-ul sângelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sânge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale în tesuturi.

3.      pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de sânge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite în adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime în exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducând la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai îndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamâni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc în tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea în greutate sau dizolvarea calculilor.

4.      pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia între valorile de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor în conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins între 5.8-7.

Cu cât urina e mai acida, sângele si tesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate în tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cauzele hiperaciditatii:

1.      Dieta acida (explicata pe larg în tabelul anterior).

2.      Emotii negative

3.      Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate împreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline în timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

          Fructele se manânca înainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

          Dulciurile nu se manânca dupa mâncare

          Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

          Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul "Compatibilitati alimentare" din cartea "Ghid de alimentatie sanatoasa" Dr. Ovidiu Chis

Alimentatia si stilul de viata

Echilibrul între rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se întelege ca rolul esential în asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat în parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute însa grupele de alimente care actioneaza într-un sens sau altul:

Aproape toate legumele în special cele proaspete sunt

alcaline si echilibreaza aciditatea excesiva.

Alimentele care contin multe minerale bazice sunt

salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic slab au iaurtul, fructele

uscate, ciupercile si leguminoasele în

pastaie.

Efect acid slab au brânza de vaci,

smântâna, pâinea integrala si familia

nucilor.

Hiperaciditate provoaca mai cu

seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. Dar

si ouale, brânza si produsele fainoase.

Trebuie retinut faptul ca în copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manânce, dar odata cu înaintarea în vârsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu în sauna. Sunt de asemeni recomandate înotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, în special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea corpului.Alimentele bogate în sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate în astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta în alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale în oase si le elibereaza atunci când trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Când datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a îmbatrânirii tesuturilor, corpul îsi epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.

Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci când se instaleaza în tesuturile corporale, acest fenomen are loc în ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea în medicina Ayurveda: 1 Rasa dhatu (limfa) ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita2 Rakta dhatu (sângele) Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie

ischemica, hemoroizi, boli de piele3 Mamsa dhatu (muschii) pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor4 Meda dhatu (grasimea) obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si

dintilor, degenerescenta grasa a organelor5 Asthi dhatu (oasele) osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile

dentare, oboseala generalizata6 Majja dhatu (tesutul nervos si

maduva)oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

7 Shukra dhatu (fluidele reproducatoare)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului

uterin8 Ojas (vigoarea si radiatia

energetica)oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite

instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul