Biblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra",

Anul al 35-lea Nr. 291. 1944.

p e a n u l c o m u n

1945întocmit de

P e tra a D a s c ă l u l

Editura Aaoelatluntl „Aatra“. Stbtu. Strada Şaguna 8.

Ttparal Institutului de arte grafice «Dacie Trata»**. • . a.. Stbtu. Interi* !a Rtg. Con. FL 315|1981

P ra ţul: Lai 100'—

an<faflimhadainMiiaiHRiaiHiiiiiiitiiii!iiiiiauifniiKiiiaiiiHiiiiitiitf>niiaKtiiiHl|i',,HIIII,ail,a

| „Âsociaţinnea pentru literatora Română j şl cnltnra popornlni român‘V „ASTRA“( Întemeiată la 1861.

1 Preşedinte de onoare:

} M. S. REGELE MiHAl 1.

î Preşedinte aetlu:

Dp. IuHu Moldouan.

I Vtee-preşedtnte: Vlce-preşedlnte:

| Dp. Gh. Moga. Dp. Gh. Preda.

I Viee-pfeşedlnte:

| Dp. Sabin Euutlanu.

I Comitetul central «1 „AsoelattunU“ numiră 50 de | fruntaşi dtn toate păturile soelet&tM rom&neştl.

| aiHiiniiiiiiiiiimiiiiiiiiiniiiiiimiininiifliiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniinii | 1 IST* E de datopia fteeăpul bnn j

| Român să sppijinească „Ago- | | | elaţiunea“, cetind publicaţiile E

| el şi Insepiindu'se de membpu. | iiuiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiniiiiiiiiiiiiiii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiniMiniitn^

1 Taxele de membra sunt următoarele!

Î Membra fondator al Casei Naţionale,odat& pentru totdeauna................. te l 5000'—

1 Membra fondator al „Asoelattunet11.“ odatâ pentru totdeauna................. ..... 2000*—1 Membra pe uleat& al ,Asoolatlunet“.5 odată pentru totdeauna................. , 1000 —

1- Membru acttual „Asoclajlunet11. anual „ 80*— Membra a]uL al „Asoctatlunel*. anual , 10*—

nini'piiaiiii'raRiiR<i<Hni»niiifliiiit<piiniffiiiii<i'iuiiiii'i>iuiiiii<|iiiiiiH<|tioiiitni<i«iviyg«

I

6iiu«a'<iuaii'a

<uiiu

ii|ii>H

ittiii|

«iiiiB

i>i>Niititi<

>n<iiiiiii|i

iiiiit»n

tiitti

i|i|iu

iiiiK|4

iHiiH

i'i>uiiiu

i|«un

itti»i|H

iiHi»i

uHim

i>au

iuuu

i«uu

ini*>i>iu

iiiii,a,>iuiu

i>«'<

Hini

cBiblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra*.

Anul al 35«lea Nr. 291. 1944.

pe anul comun

1945în tocm it de

Petrea D a s c ă l u l

Editura Asoelatlunll „Astra“, Sibiu, Strada Şaguna 6.

tiparul Institutului de apte grajtee „Daela Tralaa&“, a. a., 8tbtu. înscris în RejJ. Corn. Fi. 275] 1991

Să Iubiţi Asoeiaţlunea „Astra" — cetitopl români ai acestui Calendap.

Dacă iucpaţi pentru Asoeiaţlunea „flstra\ să ştiţi că luepaţi pentru propăşirea tutu­rora!

„Astra* orea o ţărănime sănătoasă, de­şteaptă, urednică, cu gospodării înfloritoare, cu incpederea intr’un uiitor strălucit.

Calea „Astpel“ duce sppe mântuire 1

Ultimele numere ale „Bibliotecii popo- rt^ţ“ sunt următoarele:

s/ Nr. 282. Calendarul vAsocia{iunuu pe 18H3. ^ Jy Nr. 283. Lelea Ană Qurămultă, comedie " in 3 acte de N. Lupu.

Nr. 284. Versuri pentru copii şi Cearta florilor, feerie în 1 act de Aurelia Pop Flori an.

Nr. 285. Români din Maramureş, de Dr. Al. Flllpaşeu.

Nr. 286. Românii din Valea Mureşului de sus, de Nlcolae Albu.

Nr. 287. Obiceiuri cuuioase. P. II. de l. Delea.

Nr. 288. Calendarul „Asociaţiunii" pe 19UU.Nr. 289. Epoca Memorandului şi a Replicei

de V. MoldoDan.

Nr. 290. Oameni şi întâmplări de Petrea Dascălul.

PALATUL S O C IE T Ă Ţ I I DE A S IG U R Ă R I

PRIMA ARDELEANĂ

SIBIU*

Mare magazin românesc

*

M a n u f a c t u r ă

en gros şi en detail Coloniale en gros

★

Sibiu, sfp. Regina Maria Mp. 21T e l e f o n 159

Anul 1945este an Comun de 365 zile.

Casa Domnitoare română.

î. Maiestatea Sa Regele MIHAI născut în 25 Q _1921. proclamat Rege la 6 Septemurie 1940.

8 Maiestatea Sa Regina Mamă Elena, năse. la 20 Apr. 1896 în Atena.

3. Principesa Etisabeta, născută la 20 Septemurie 1894.A. Regina uăduuă Mărioara, a Jugoslauiet, năse. la

27 Dec. 1899, eăsătorilă în ziua de 8 Iunie 1922 eu Alexandru, fostul rege al Sârbilor, Croaţilor şl Slo» uenllor.

8. Nieolae, principe de România, năse. la 5 Aug. 1903.

8. Principesa Ileana, năse. la 23 Deeemurle 1908, că­sătorită în 26 lulte 1931 eu arhiducele Anton de Habsburg.

Sărbători ale Familiei Regale.

21 Mat, Onomastica M. Sale Reginei Mamă Elena. 8 Noemurie, Onomastica M. Sale Regelui Mihai l.

Aniversări necrologice ale familiei regale.

3 Marile 1916: Ziua Morţii M. S. Reginei Elisabeta a României. — 26 Marile 1874: Ziua Morţii Domnitei Maria, uniea fiică a Regelui Gavol /., şi a Reginei Eli* sabeta. — 20 Iulie 1927: Ziua Morţii M. S. Regelui Fer- dinand l. al Tuturor Românilor. — 27 Septemurie 1914: Ziua Morţii M. S. Regelui Caro/ primul Rege al Ro­mâniei. — 9 Oetomurte 1934: Ziua Morţii M. S. Regelui Alexandru l. al lugoslaulel. — 2 Noemurie 1916: Ziua Morţii Principelui Mircee, fiul M. S. Regelui Ferdinand 1. şl al M. S. Reginei Maria. — 18 Iulie 1938: Ziua Morţii M. S. Reginei Maria a Tuturor Românilor.

Căpeteniile bisericilor româneşti din România1. Biserica ortodoxă.

Mitropoliile biserieet ortodoxe-române sunt:1. Mitropolia Ungro-Vlahiei, ridicată în anul 1925

la Patriarhie, eu reşedinţa în Bucureşti; 2. Mitropolia Moldovei şi Sueevii. eu reşedinja în laşi; 3. Mitropolia Transilvaniei, eu reşedinja în Sibliu; 4. Mitropolia Olteniei. Râmnicului şi Severinului, eu reşedinja în eratoua; 5. Mitropolia Bucovinei, eu reşedinja în Cer­năuţi; 6. Mitropolia Basarabiei, eu reşedinja în Ghişinău.

Episcopiile sunt: 1. E. Argeşului eu reşedinja la Curtea de Argeş; 2. E. Buzăului eu reşedinja la Buzău;3. E. Romanului eu reşedinja la Roman; 4. E. Huşilor eu reşedinja Ia Huşi; 5. E. Dunării de jos eu reşedinja la Qalaţi; 6. E. Tomisului eu reşedinja la Constanta; ?. E. Aradului eu reşedinja la Arad; 8. E. Caranse­beşului eu reşedinja la Caransebeş; 9. E.VaduIui, Felea- eului şl Clujului eu reşedinja la Cluj; 10. E. Oradiei- Mari eu reşedinja la Oradea-Beius; 11. E. Cetătii- Albe eu reşedinja la Ismail; 12. E. Hotinului eu reşe­dinţa la Bălti; 13. E. Maramureşului eu reşedinja la Sighet; 14. Episcopia Oştirii eu reşedinja la Alba- lulla. Patriarh: Sanctitatea Sa Nieodem Munteanu, Bucureşti. Mitropolit şi arhiepiscop: înalt Prea Sf. Sa Dr. Nicolae Bălan, Sibiu. 'Episeopi: Prea Sf. Sa N. Popoviei, Oradea—Beluş.

Prea Sf. Sa Nicolae Colan, eiuj.Prea Sf. Sa Veniamin Nistor, Caransebeş.Prea Sf. Sa Dr. Vasile Stan, Sighet-Sibiu.

v Prea Sf. Sa Dr. Vasile Eăzăreseu, Timişoara.Prea Sf. Sa Dr. Partenie Ciopron, Ep. Armatei.Prea Sf. Sa Policarp Moruşca, Episcopul

misionar pentru Românit ortodocşi din Ţările Apusene şl America.

2. Biserica română-unită sau greco-catolică.■Românii uni{i sau greeo-eafoliet au în fruntea bl-

«erteel un mitropolit eu titlul «Mitropolit de Alba-lnlia şi Făgăraş“ eu reşedinja la Blaj, sub eare stau 4 epi­scopii ş. a. la Lugoj. Oradea-Mare, Qherla şi Satu-Mare,

' — Locţiitor de Mitropolit: Prea Sf. Sa Dr. Valeriu Traian Frenfiu.Bpiseopi: Prea Sf. Sa Dr. Valeriu Traian Frenfiu, Oradea.

Prea Sf. Sa Dr. luliu Hossu, Cluj. - Prea Sf. Sa Dr. loan Bălan, Lugoj.Prea Sf. Sa Dr. A. Russu, Satu-Mare.Prea Sf. Sa Dr. Vasile Aftenie, eptseop auxi­

liar. Bucureşti.. Prea Sf. Sa Dr. loan Suciu, episcop auxiliar.

Oradea.

7

Sărbători naţionale.(6u oprire de orlee lucru.)

2? Ianuarie: Unirea Principatelor Române (Moldoua şi Muntenia) 1859.

10 Mai: Carol l. urcă tronul României (1866). — Procla­marea Independentei României (1877). — încoro­narea întâiului Rege român (1881).

înălţarea Domnului: Sărbătorirea eroilor morji pentru Patria română.

Alte sărbători naţionale.(Gu slobozenie la lucru.)

15 Mai: Proclamarea libertăţii poporului român la Blaj (1848).

î Decemvrie: Proclamarea Unirii Translluanlel eu România (1918).

Sărbători legale.(Gu oprire de orlee lucru.)

Toate Duminecile de peste an.Ziua întâtu şl a doua de Paşti, Rusalii şl Crăciun, înălţarea Domnului (Ziua eroilor).1 Ianuarie (finul Nou).0 Ianuarie (Boboteaza).24 Ianuarie (Unirea Principatelor).23 Aprilie Sf. Gheorghe.

. 1 Mal, ziua muncit 10 Mal.

8

Posturile.1. Zilele de Miercuri şl Vineri. — 2. Ajunul Bobo­

tezei, 5 Ianuarie. — 3. Postul Paştilor din 19 Martie—5 Mal — 4. Postul SS. Apostoli din 12—28 Iun. — 5. Postul Sântă-Măriet 1—14 August. — 6. Tăierea eapulul S. loan Botezătorul 29 August. — 7. Ziua Gruelt, 14 Sept. — 8. Postul Grâelunulul, 15 Noemurie—24 Deeemurie.

Cheia Calendarului..Crugul Soarelui . . 5 II Mâna anului . . . . 6 erugul tunel . . . 5 || Temelia tunel . . .28

- Litera Păscăllei . . îs

Regentul anului este lupiierDupă credinţele celor ueeht. luplter era căpetenia

zeilor şt a oamenilor, purtătorul fulgerelor şl al tune­telor. Când capul îşi clătina, pământul tremura.

Astăzi, luplter este o planetă frumoasă pe eerîul înstelat. In 12 ani se înuârte odată în Jurul Soarelui şi al Pământului, fiind dp ure-o 1350 ori mal mare decât Pământul nostru^ E îneunjurat de 9 satelijl (în­soţitori ea Duna fală de globul nostru), cari produe la an eam 4400 întunecimi de Soare şt tot atâtea de satelijl, încât nici nu s’ar putea arăta tn calendare.

Anotimpurile. 'Ppimăvapa începe la 21 Martie.— Vara începe la

22 Iunie. — Toamna începe la 23 Sept.',— Iarna începe la 22 Deeemurie.

întunecimi în 1945.

uor fl 2ide’.Soare şl 2 de tună.1. întunecime inelară de Soare, în 14 Ianuarie.— a]uedea din’ Africa de Sud, Oceanul Indian. Au- a de Sud şt Oceanul Pacific. ‘^întunecime parjială de Lună, tn 25 iunie. Se ijg

din ftustralig. Oc. Indlaii, Oc. Paeijle, "

9

3. Întunecime totală de Soare, în 9 Iulie. — Se ua uedea din America de Nord, Seandlnaufa, Rusia.

4. întunecime totală de Lună, tn 19 Deeemurie, dimineaţa pe la 3—4 ore. — Se ua uedea de pe Oc. Atlantic, din Africa, Europa şl America.

Adresele Ministerelor şl autorităţilor din Bucureşti.

Palatul Regal, Calea Uletorlel; Ministere: de in­terne, Str. Academiei 34; de externe, Şos. Bonaparte 1 (Palatul Sturdza); de finanţe, Calea Uletorlel 123; apărarea naţională. Plaja Ualter Mărăeineanu; lucrări . publice şi comunicaţii, B-dul Ellsabeta 27; economia nafională Calea Uletorlel 157; de justiţie, B-dul Ellsam­beta 35; de domenii, B-dul Garol; culturii naf. şi cult. Str. Splru Haret 12; al muneii şi al ocrotirilor sociale, Bnleu. TaUe loneseu 4; al domeniilor şi agriculturii, B-dul earol 2. — Dlreejlutiea Generală G.F. R., Gara de Nord. Direcţiunea Generală P. T. T., Calea Uletorlel (Palatul Poştelor). Direcţiunea Generală a Seruletului Sanitar, B-dul earol 68. Direcţiunea Generală a închi­sorilor, Str. Bursei 2. — Dlreejla Generală a S. M. R. la Minlşt. Comun., B-dul Ellsabeta. — înalta Curte de Casaţie, Calea Rahouel 4. — Direcţiunea Seru. Com. G. F. R„ Str. Gen. Berthelot. — Primăria Capitalei, Str. Sf. Vineri. — Prefectura Poliţiei, Calea Victoriei. — Casa de Depuneri, Calea Uletorlel 13. — Camera De-

.putatilor. Dealul Mitropoliei. — Senatul, Buleu. Elisa- beta. — Stguranja Gen. a Statului, Buleu. earol 46. — Casa pensiilor, Mlntst. de Finanţe. — Casa şeoalelor, Str. General Berthelot 26. — Casa Bisericilor, Str. Ge­neral Berthelot'26. — Direcţiunea gen. a teatrelor, Teatrul National. — Regla Monop. Statului, Şoseaua Gluleştl colt Buleu. Regiei. — Monitorul Oficial, Bule- uardul Ellsabeta. — Biroul Controlul Străinilor, Bul. Scţiltu Măgureanu.

10

Cronologie românească.

Anii după Christos:

101. întâiul războiu al Iui Traian cu Dacii.

106. Dacia (România de astăzi) e prefăcută in provincie romană.

271. împăratul Aurelian retrage armata şi pe funcţionarii romani din Dacia şi prin învoială lasă Go|i (un fel

de Germani) ca fartaţi ai împărăţiei în Dacia.

895. Năvălesc Ungurii.

1186. Se înfiinţează statul româno-bulgar, dincolo de Dunăre, în frunte cu familia domnitoare română a

lui Asari.1211. Ca să poată stăpâni Ardealul cucerit, Andreiu II,

regele Ungariei chlamă cavaleri Teutoni în Ţara

Bârsei. După câjiva ani se duc însă în Prusia.

1224. Acelaş rege dă Saşilor veniţi în cursul anilor prin Ardeal o diplomă, ca şi ei să se poată folosi de

munţi, păşuni, păduri, apele râurilor, împreună cu Românii, stăpânii cei vechi.

1247. Alt rege al Ungariei chiamă în Banat cavaleri loanifl. Dar şi aceştia se re’ntorc în tara lor. — în Mun­

tenia erau voevozi români Litouoiu şi Seneslau, cari stăpâniau şi Ţara Haţegului şi a Făgăraşului.

1330. Basarab, Domnul Munteniei, bate rău pe Carol Robert, regele Ungariei, care-i cerea tribut.

1359. Bogdan, voevodul Maramurăşului, întemeiază Ţara

Moldovei independente.

1437. Revoluţia ţăranilor români şi unguri din Transilvania contra asupririi nobililor (nemeşilor). Ţăranii suni

învinşi cu înşelăciune. Nobilii unguri, Săcuii şi Saşii

11

încheie o tovărăşie jurând să se ajute unii pe aljii contra Românilor.

1467. Ştefan cel Mare al Moldovei bate pe Matei Corvîn,

regele Ungariei, la Baia. . ■

1473. Ştefan cel Mare al Moldovei bate pe Turci la Vaslui

(Podul înalt, Racova).

147â< Ştefan e bătut de Turci Ia Războienl (Valea Albă).

1486. Românii încep o nouă revolufiune în ţinutul Bistriţei,

cerând recunoaşterea lor ca najiune egal îndreptă­

ţită cu nobilii, Saşii şi Săcuii după drepturile avute

Ia venirea Ungurilor. După lupte grele, Românii sunt

învinşi de nobili, Săcui şi Saşi.

1497. Ştefan cel Mare bate pe Poloni în Codrul Cosmi-

' ' nulul.

1508 înfiinţarea tipografiei în Muntenia.

1514. Revoluţia ţăranilor români şi unguri contra nobililor.

Ţăranii sunt învinşi şi robiţi şi mai rău.

1526. La Mohaci, Turcii bat pe Unguri, regele acestora

e ucis. Ungaria de Nordvest ajunge sub stăpânirea

Austriei, Transilvania îşi capătă domnitor, care plă­teşte tribut Turcilor ca şi Principatele Române Mol­

dova şi Muntenia, iar Ungaria adevărată şi Banatul

ajung {ară turcească.1344. Saşii, părăsind religia catolică, se fac luterani şi

tipăresc în Sibiu - româneşte un catehism, care e

cea dintâiu carte românească tipărită. Pe Români

nu-i pot atrage însă la legea lor.

1560. Coresl începe tipărirea de cărji bisericeşti româ­

neşti în Braşov, la o tipografie săsească.

1596. Mihalu Viteazul bate pe Ţurci la Călugăreni.

12

1599. Mlhaiu Viteazul bate pe Andreiu Batorî, principele

Ardeaiului, la Şellmbâr lângă Sibiu şi cucereşte• Transilvania.

1600. Mlhaiu Viteazul cucereşte şi Moldova. Anul acesta

Românii din Dacia lui Traian ajung să fie tofi uniţi sub un singur domnitor român.

1601. (19 August) Mihaiu Viteazul e omorît pe Câmpia

Turzii.

1640. Principele Transilvaniei, Gheorghe Râkoczy tipă­

reşte un catehism calvin şi sileşte pe mitropolitul

român şt pe preoţii români să înveţe după el.

. Cei mai mulţi boieri români s’au făcut calvini

pe-alocuri chiar şi Românii dela sate. De calvinire au scăpat Românii ajungând sub stăpânirea au­

striacă şi făcându-se unire bisericească cu Roma

catolică.

1648. Se tipăreşte, la Alba-Iulia, Noul Testament în limba

română.

1688. Se tipăreşte româneşte, Ia Bucureşti, Biblia întreagă,

tradusă de boieri şi clerici români.

1699. Pacea dela Corlovat între Austria şi Turcia. Austria

ajunge stăpână peste Ungaria turcească şi peste Transilvania.

1700. Unirea unei părţi a bisericii româneşti din Transil­

vania cu biserica romano-catolică, rămănând însă toate obiceiurile bisericeşti pele vechi.

1775. Austria răpeşte Nordul Moldovei, numindu-1 Buco­vina.

1784. Revoluţia Românilor sub conducerea lui Horia, Cloşca şi Crişan.

1787. Boierul Enache Văcărescu tipăreşte întâia grama­

tică românească.

1812. Ruşii iau Moldova dintre Prut şi Nistru şi o numesc Basarabia.

; 1816. Profesorul Gheorghe Lazăr din Avrig trece în Ro­

mânia veche şi înfiinţează în Bucureşti întâia şcoală j superioară românească.

1821. Răscoala lui Tudor Vladimirescu în Muntenia şl

alungarea domniei fanariote (greceşti).1848. 15 Mai. Adunarea Românilor pe Câmpia Libertăţii

j dela Blaj. Reoolufta. •1859. Unirea Principatelor Române, Muntenia şi Moldova.

1877. Răsboiul româno-ruso-turc. România se proclamă

i independentă. '

1881. încoronarea celui diniâiu Rege al României, Carol I.

1916—1919. Răsboiul pentru întregirea neamului românesc.

1919. Armata română ocupă Budapesta.

1920. Pacea dela Trianon (lângă Paris).

1922. 15 Octomvrie. încoronarea întâiului Rege al Româ­

niei întregite.1927. 20 Iulie, urcarea pe tron a M. Sale Mihaiu, Rege

al României.

1930. 8 Iunie, urcarea pe tron a lui Carol II, Rege al României.

1940. 30 August, dictatul dela Viena.

1940. 6 Septemvrie. Abdicarea Regelui Carol ;i urcarea pe Tron a M. S. Regelui Mihai L

1944. 23 August, România se alătură Puterilor Aliate:

Rusiei Sovietice, Angliei şi Americei, cu cari luptă împreună pentru desrobirea Ardealului de Nord.

lâ

\

Tariful poştal*)

Obiecte de corespondenţă

> /

Pentru interiorul României

Loco Altelocalităţi

11 15Taxa de recomandare fixS ......................... ... . . . . . 28+4 In ini!rar 20+4Taxa de expres ................................................................ 30 40

950 950

O carte poştală ilustrată cu orice text loco şi alte localităţi. 11 11Cărfile de vizită cu formulă de felicitare ..................... 45a 450

Hârtii de afaceri până la 100 gr. : . . . .................. ...Taxa cartonului pentru mandate Lei 5.

11 tl

Taxa pe valoarea mandatului:Până la 5000 Lei de fiecare 100 Lei, Lei 1'30.Dela 5001—10.000 Lei de fiecare 1000 Lei, Lei 6‘50. Dela 10.001—20.000 Lei de fiecare 1000 Lei, Lei 3'90.

>

Dela 20.001—50.000 Lei de fiecare 1000 Lei, Lei 2‘60.Dela 50.001—100.000 Lei de fiecare 1000 Lei, Lei 1'30.Dela 100.001—500.000 Lei de fiecare 1000 Lei, Lei 0'65.

Taxa pentru plata mandatului la domiciliu:până la 200 Lei . . . . 2•— dela 201 la 1.000 Lei . . 4 —

„ 1.001 la 5.000 Lei . T—. 5.001 la 10.000 Lei . 13 —

10.001 în sus. . . . 26'—

29 29„ * „ între 101—250 g r . ............................ 32 32

. 251—500 gr. ............................ 36 36v „ , » 501—1000 gr..................... . , . . 44 44

O telegrama locală de 15 cuvinte, de cuvânt .................. 5 —O telegramă de 15 cuvinte pentru alte localităţi, de cuvânt ■ — 7O telegramă mandat adresată loco . . . • .................. 50 —O telegramă mandat pt. alte localităţi până Ia 10.000 Lei — 75O telegramă mandat pt. alte localităţi peste 10.000 Lei . — 105O carte vizită telegrafică loco . ■................................ - 80 —O carte vizită telegrafică pentru alte localliăţi . . . . .

Taxe pentru predarea citaţiilor:

100

31+4 llBDMHt 35+446+4. , 50+4

1 , „ , 251—500 ...................................... 70+4 , . 74+41 , , , 501—1000 .............. ... 121+4 » 129+4

Adeverire de primire poştală L e i ............................ ... . 20 _20 _

Taxa de reclamaţie pentru trimiteri simple Lei . . . . ' 5 •_Taxa de reclamafie pentru trimiteri înregistrate Lei . . . 20 —Taxa lunară pentru închirierea unei căsu(e poştale Lei . 200 _Minimum de taxe pentru trimiterile insuficient francate Lei - 5 —

*) Pe lângă timbrele poştale se d o p aplica timbre mobile fiscale. după cum urme na i: 1 te u pentru eărtl poştale, cărţi de utzllă deHchlae. Imprimate de orlee fel. eărtl dldaetlee. şttlntlflee şl literare, (ziarele şt eărtlle poştale militare sunt seuttte). Timbru fiscal de 2 net pentru: scrisori simple, scrisori de ataeert reeo- mandate, eărtl poştale Ilustrate, mandate poştale, eltottl prin poştă. ete. Timbru Jlseal de 4 te l pentru telegrame Interne şl mandate telegraf. 8 te l pentru telegrame Interne eu răspuns plătit şl 10 Lei pentru oulze de sosirea mărfurilor, declaraţiile şl Jolle de expediţie, ete.

*•) Paehetele miel pot fl expediate şl reeomandat.

Notiţe importante pentru public.(Directiue poştale.)

1. Serie)! adresa în mod precis şi eomplet. sub­

liniind localitatea de destinaţie.

2. Indicaţi numele străzii şt a loealităjii eu denu­mirea oficială românească.

3. Francaţi complet trimiterile Dus. poştale.

4. Aplicaji personal timbrele de francare pe partea adresei, în coltul drept superior.

■ 5. Daji corespondenţilor Dus. a dresa poştală exactă

(eu sectorul poştal pentru eei din Bucureşti).

6. înscrieţi adresa' Dtfs. pe dosul plicului sau în fajă, în eoljul stâng siipertor.

7. Nu introduceţi niciodată în scrisori simple sau

recomandate, bani, ualori în hârtie sau obiecte pre­

ţioase. Seruiciul poştal nu răspunde decât pentru ua-

lorlle declarate.

8. închideţi eu îngrijire trimiterile Dus.

9. Nu întrebuinjati plicuri prea miei pentru scri­

sorile Dus. (de recomandat pilcuri eu dimensiunea

unet cărtt poştale).

10. Nu îneredintaji corespondenta Dus. pentru ex­pediere decât numat oficiilor poştale, factorilor rurali

sau tntroduceti-o tn cutiile de scrisori. Cel cari se

oeup& eu transportul clandestin de scrisori şt colete

ae expun la neplăceri şi penalităţi (confiscarea trimi>

terilor, amendă şt închisoare).

Cassa Naţională de Econom ii şl Cecuri poştale Bucureşti.

Ortee persoană poate |aee economii 1Sumele depuse şl dobânzile sunt garantate de

Stai. Dobânzi 3Va%-Cea mai mleă depunere pe liurel este Lei 50'—

şi se poate depune anual până la Lei 2.000.000'—. peste Lei 300.000 se dă dobânda jumătate.

Pentru organtzatluntle profesionale, culturale sau de binefacere orice sumă.

Pentru economiile mai miei de Lei 50'— sunt foile de economii eu timbre speeiale de 5 Lei.

Fiecare membru din familie poate auea unlturet.Restituirile se fae eu înlesnire.

La ori eare oficiu din tară poate ridica suma de Lei 10.000'—. din 10 în 10 zile.

Sumele mai mart se aprobă de eassa Naţională de Economii în cel mal scurt timp postai sau tele­grafie.

Serviciul de C e cu ri şl Viram ente poştale.Cassa Nafională de Economii ş l Cecuri poştale.

Dela 1 August 1933 s’a înfiinţat un seruielu publle

de eonturl-eurente prin mijlocirea cecurilor şl a ulra- mentelor poştale.

Comercianţii, industriaşii, autorităţile, societăţile de orice categorie, cât şi particularii eare au mal mare mişcare de bani în mal multe oraşe, se oferă

acest seruielu, atât pentru îneassărl, cât şl pentru

Plăp.Prin un singur buletin de uărsământ se poate

trimite suma maximă 500.000 Lei.

Dobânzile pentru eonturl-eurente 2%.

17

Extras din noua lege a timbrului.1. Petiţiile adresate autorităţilor publice . fiscal Bel 402. Deelaratltle de uărsărl de bani la Casele publice . 403. Permise pentru radierea unor sarcini din Gartea funduară

şl ehltanţele dela 100—10.U00 te l 20. dela 10.001—50.000 Lei 60. dela 50.001—100.000 te l 120.

4. Cereri pentru radierea pretenţlunllor Ipotecare oeehl tn sumă de eel mult 200 tet. ea simple petit» • • • te l *0

4 a. Notele de plată ale hotelierilor şl loea urilor de consum dela 50—100 te l 4, dela 101—1.000 tet 8. dela 1.001—5.000 tet 20.

4 b. Cererile de tnmatrleul. în reg. corn. de radiere şi pers. l u r l d t e e ......................................................................... te i 600

>1 e Permisele de liberă circulaţie pt. autouehleole „ 1600 Peniru trăsuri şl c a m io a n e ............................................„ 800

5. Breuetele pt. băuturi spirt............................................. 32006. Exemplarele actelor autentice şi celor lăsate la autorită­

ţile fiscale eu oeaalunea perceperii taxelor . . . te i 407. Copiile si extractele de oriee }el de acte liberate la ce­

rerea părţilor de către a u t o r i t ă ţ i ..............................te i 408. Oriee anexe depuse deodată eu cererile la autorităţi

ad m in is tra tlu e ................................................... . . ' te i 209. Anexe la eererl tn proeedură Judiciară şi Cărţi fun-

d u a r e ..................................... ....... . te l 2010. Oriee testimonii şl certificate liberate de către autorităţi

publice sau particulari . . . . . . . . te l 8011. Procurile sau împuternicirile sub orice jormă „ 80Begaltzarea semnăturilor la procuri . . . „18012. Ofertele întreprinderilor de luerări dela 101—1000 „ 20

dela 1.001—10.000 te i 40. dela 10.001—50.000 te l 00.13. Toate ehltanţele şl adeuertnţele de plată, ea sub

punctul 3 . . ...................................................te l 20. 69, 12014. Biletele pentru uânzărl de uite: pentru flecare eap de

uită mică te i 20. pentru fteejre eap de uită mare Bel 40.15. KeglHtrele comercianţilor (Jurnal şt inuentar) de fie­

care filă Bel 40 prin plată în bant numerar.15 a. eând registrele sunt scrise tn altă Umbă deeât eea

română, taxa ua fl întreită.16. Registrele (furnal şl Inuentar) societăţilor eooperatiue

şl ajutor mutual, sunt scutite.17. Cambiile tntoemtte sau negociate în (ară eu scadenta

sub 6 luni 0‘20 proc, eu scadenţa peste 6 luni 0-40 proe. în numerar.18. Actele de creanţe (obligaţiuni de împrumuturi la bănci

sau particulari) eu termen pSnă la un an 1 proeent. eu termen mal lung spu fără termen 2 procente în numerar.

19. Facturi eând uânzărtle se fae între comercianţi sau Industriaşi, precum şl uânzărlle făeute eu rldleata la particu­lari 15 proe. la mile în timbre de factură şl 6 proe. F. A. N.

19 a. Contractele de furnitură scrise sau uerbale tnteruentte tntre comercianţi şl Industriaşi sunt scutite de Impozitul pro-

porţtcmal de MO proe.. ele urmând regimul dlspoaltlunllor art.16. § 8. llt. a, ca uânaărl mobiliare eu eare se asimilează 4 proe.

20. Uânaârlle făeute eu rldleata prin aele scrise sau uer- bale de derluate ale produselor agrleole (făinuri de tot felul. mal|ul, paste făinoase), precum şl a reeoltelor prinse de rădăelnl 1*70 procente fn numerar. tărSte şl irlmle 1 proeent.

21. Contract, de tnehlr. scrise sau uerbale (tablouri) 4 pro­eente în numerar, pt. locuinţe 4 proe. şl pt prăuălll şt atei. 4 proe.

22. Actele de Ipotecă (obligaţiuni de împrumuturi cu înta- bulare) 3 procente

23. Facturile sau chitanţele despre furnituri şl exeeutărl de'- lucrări plătite de Stat. Judeţ şt comună şl orlee alte Inslltutlunl publice reeunoseute de Stat: Impozit proporţional l -70 proe. tn numerar plus ÎS la mile proe timbre factură şl contractele uerbale urmând acelaşi procedură ulzându-se prin simple borderourl.

Vânzări de mărfuri engros (stoe de mărfuri) între eomer- eian)l şt Industriaşi şl dela aceştia la particulari pe lângă emi­tere de facturi ua suporta şl Impozitul proporţional de 4 pro» eente şl 0 procente F. A. U.

24. Uânaârlle de bunuri mobile, fie Doluntare. fie silite, făeute în scris 4 proe. şt între particulari plus 6 proe. F. A. N.

25. Uânaărl sau sehlmburl de bunuri Imobile după u alo ar ea mal mare a unuia din Imobilele schimbate 8 proeente pluso proeente F. A. M.

26. Donaţtunl de Imobile negreuate de sarcini eu titlul gratuit până la 300.000 Lei între sot şl soţie, părinţi şl copil 3 proeente.

27. înzestrările şl donaţluntte eu titlul de dotă şl eontradotă. jumătate din taxele de sub pet. 26. V

Actele de sub punctul 22. 24—27 se timbrează eu timbru Jtx de 80 te l până la ualoarea de Bel 5000, Iar peste această oaloare eu Lei 160.

Taxa de timbru cuvenită la aetele de sub 23. se pot aplica Pe acte timbre mobile speciale de factură până la ualoarea de tel. 30.0CI) a faeturel.

Taxele de timbru de sub punetul 15, le. 20. preeum şl dife­renţa de taxe la actele de sub punctul 17 se plă tese prin utză în nu­merar — la pereeploratul respeeUu, tar eele din Slbtu la Ad.-ţie.

Impozitul proporţional de sub punctul 20, 22. 23 punctul b.24—27 se plăteşte tal prin ulaă — în numerar — la pereeploratul respeetlu.

impozitul proporţional euuentt la actele de sub punetul 18—27 se ua achita în termen de 30 zile dela data formârel ac­tului. eâel tn eaa contrar pe lângă Impozitul euuentt ae Da per­cepe şl o amendă egală eu ualoarea Impozitului, afară de ae­tele dela art. 4—13 lneluslu unde amenda e de 5 ort plus Impo­zitul şl actele dela art. 14 de 3 ort amendă.

De pe toate aetele se ua lăsa la pereeptorat de eătre păr(l două c&ptt. din eare una timbrată eu 40 Lei iar a doua ne-

- timbrată.

lanaarlo are 31 alle Gerat*

Zilele Calendarul Iulian Gregorian1 buni2 Mar{l3 Miere.4 Joi5 Ulnerl 0 Sâmb. 7 Dum.

tri i. i-ti. ii n. uîj

P. Slloestru Pr. Malachla Sin. ss. 70 Ap.

ţtfMerT loan Botes. (£

Anul Nou Maearle Qenoueua TltStmton St. f KplfanlaNiehita ep.

ss

9S tifit

Ale sSrbătoarel. Ql. 6. St 9.

8 Luni9 Marti

10 Miere.11 Joi12 Vineri13 Sâmb. ţ4 Dum.

e. (ieorge M. Polleuet P. Qrţgorlu t e. Teodosle M. Tajlana M. Ermll Păr.ue. Slnal 9

Seuerln ep.lulianaAgatonHtglnTajlanaVeronleallartu

OG(mM

Â

Dum. dup& Boţea. D-lut. Eu. Mat. IV. 12—17. Ql. 7. SI. 10.

15 Luni 18 Marjl

iJ.7 Miere.18 Joi19 Vineri S0 Sâmb. 21 Beta.

e. Pau.Tebanul Lan)ul A. Petru f e. Antonlu T Păr. Al. şl Chir. G. Maearle f e. Eftlmte $ e. Maxim

PaDelMareeiflntonCat. s. Petru Sulpielu Sebastlan Agnes

â

Dum. Leproşilor. Eu. Luea XVII. 12—19. Ql. 8. Sf. 11.

22 Luni23 Marti24 Miere.25 Joi26 Ulnerl27 Sâmb.28 Dum.

Ap. Tlmotelu M. dement Unirea Princip.f P..Grlg.Teol. e. Xenofont f loan (3. de a. e. Bfr. Slrul ©

Vineentlu Log. Marlel Un. Prtnelp. Gonu.l.Pauel Pollearp loan Chris. Sepluag.

##nnn•m•m

□um. Orbului. Eu. kuea XVIII. 85-43. Ql. 1. Sf. 1.

29 Luni80 Marjl81 Miere.

M. ignatle(+) fii, ifA DaChir. şt loan

Ffiselse ti sal»Martlna Don Bosco

rr£

r f t

a?

Soarele

1 lan. răsare 7 ore52 m. Ap. 4 ore 46 m. 1# Ian. răsare 7 ore 50 m. Ap. 5 ore 01 m.

Mersul vrem ii(După calendarul pe

IM ani.)1—4 senin, uânt şi

ger. 5 ninge. 6—8 ger- 9—18 eald. 19 uânt.20—22 moină şl uânt, 23—28 ger tare, 29—31 moale.

însemnări.

Prognosticuritn Btua Praanleulul

Dumneseeşttl arătări (Boboteaaa) de ufl străluei soarele, an bun oom auea. Iar de ua )l negurâ. mulfl oameni uor muri. In7 lan. (alua Sfântului loan Botezătorul) de ua ninge sau ua ploua, nerodlre sau scumpete de pâne Jnsemneaaă. De ua bate uântul, uor ft r&aboate: tn ailele acestea soarele Intră ;n semnul vărsătoru­lui de apă. oarele este c&lduros şl umed; t&ranll Dor auea pa­gube tn sămânături.

. Slatnri economice._ 'Nu uita să alegi seminţe bune pentru sămânat

Curăţă fructele stricate. ■ iar vitele să le îngrijeşti cât de. bine. De acum înainte începe iarna grea ; aşterne-le bine şi le hrăneşte bine, nu numai cu fân, ci ie dă şi sare cât de des.- Bate parii de vie şi trage vinul. De bucate nu uita ca să le întorci. Cară gunoiul, gunoieşte sămânălurile de trifoi şi lucerna.

F e b r u a r ie ore 29 zile Făurar

Zilele |Calendarul Iulian Ciregorlan1 Joi2 Vineri3 Sâmb.3 Dnm.

M. Trl}on(+) Inttmp. D-Iul Drept. Slmton e. Isidor

IgnatPurlfleatlbBlasiuSexaaesima

&¥

□um. lut Zahelu. Gu. Euea XIX. 1—10. Ql. 2. Sf. 2.

5 Luni 0 Marjl7 Miere.8 Joi9 Vineri

10 Sâmb.11 Flnrn.

M. Agatla P. Vueol ff P. Partenle M.Teod.Strat.M. Niehifor f M.Haralamp. M. Vlaslu

AgataDoroteaRomualdloan de M.ApolloniaSeholastieaOuinouaaes.

(m(m

%

sJh

Dum. Talanţllor. Eu. kuea XIX. 12—26. Ql. 3. Sf. 3.

12 Luni13 Marti14 Miere.15 Joi10 Utnert17 Sâmb.18 Dbes.

e. Meletle © P. Martlnlan P. Axenfle Ap. Onlslm M. Pamfille M. Teodor Tir.P. Leon Papa

Bulalia Mar)ta grasă f M. CenuşiiFaustinlulianaeonstanjaOuadraaes.

A

«oSR

Dum. Hananeneel. Eu. Mat. XV. 21-28. Ql. 4. Sf. 4.

19 Luni20 Marjl21 Miere.22 Joi23 Vineri24 Sâmb.25 Dnm.

Ap. Arhtp 2) P. Leon ep.P. Timotelu Afl.m. Bug.M. Pollearp f Afl. e. Sf. 1. B.P. Tarasle

Mansuet Elefterlu Felix Petru e. Petru Dom. f Ap. Matia Remtnlseere

**idt

□um. Uameş. şl Paris. Eu. Luca XVIII. 10—14. Ql. 5 Sf. 5‘

26 Luni27 Marjl28 Miere.

P. Porflrle e. Proeople © 0. Uastlte

TarasluLeandruQabrlel

4°ăf

1 * ? oar*1# , însemnări.1 Febr. răsare 7 ore33 m. Ap. S ore 24 m.15 Febr. răsare 7 ore17 m. Ap. 5 ore 43 m. ------- —.............................

IWcrsul vremii(După calendarul pe

140 ani.)1—2 moină. 3—4 uănt

tare. 5—6 senin şt uânt, 7—9 ploaie. 10—1* se­nin. 15—18 nor şl uânt. 19 ninge. 20—21 uânt, •22 ninge, 23—24 uânt. 25-28 ntnge. 37-28 ziua cald. noaptea ger.

PrognosticuriIn alun întâmpinării

Domnului de ua fi luna luminoasă, an bun şl roditor uom auea, dar şl aăpadă multă D o m auea. In alua Preaeuut08ulul Martlnlan de ua fi Jrlg şl ger. 40 zile uom auea tot frig şl ger. Iar tn noaptea aeeea de eu seară de ua bate uăntul. aseme­nea 40 alle ua bate' tot uânt; tn alua lă­satului de see de carne, dacă soarele ua răsări tn senin, înseamnă că sămâ- năturtle de ureme nor fl bune.

Sfatnri economice.Nu lăsa oile să bea apă de pe zăpadă fiindcă piei d

mielul cele ce vor făta mai târziu, iar celor cu lapte li se strică laptele. Gândeşie-te Ia altoit şi taie mlădiţele din partea de miazăzi a pomilor şi le pune în nisip umed. Curăfeşte pomii de omide şi de crengile mici şi sădeşte pomi, dacă timpul e frumos. Fă straturi calde pentru ră­saduri. Ounoieşie în vie, iar pivnifa o curăfeşte şi afumă cu pucioasă vasele goaile. Curăţă bine vinurile înflorite.

Martie are 81 sile Mărţişor

bilele Calendarul Iulian Gregorian

1 Joi2 Ulnerl3 Sâmb.4 Dnm.

M. Kudoehta M. Teodot M. Eutroptu e. Gerastm

Eudoehla\oulneunigundaOculi

s*im

Dum. Fiului rătâelt. Eu. liuca XV. 11—32. Ql. 6. SJ. 6.

5 Luni6 Marjl7 Miere.8 Joi0 Ulnerl10 Sâmb.11 Dam.

M. Conon SS. 42 Mue.M. Vasilie, Eug.4 P. Teofllael t SS. 40 M.M. Godrat P. Sofronie

Adrian Perpetua Toma de Ag. loan deDeo Francisca t 40 Mart. Laetare

MMM«

auDum. Ift». de earne. Eu. Mat. XXV, 31—(0. Ql. 7. S}. 7.

ÎS Luni13 Marti14 Miere.15 Joi18 Vineri17 Sâmb.18 Data.

li. Teofan P. Ntehifor G. Benedict © M. Agapte M. Sabin C, Alexie P. Chirii

Gregortu Niehlfor ap. Matilda Cele 7 dureri Benedleta Patriciu

ludloa

■A>«vc

Dum. lăs. de brânză. Eu. Mat. VI. 14—21. Ql. H. Sf. 8.

19 Luni20 Marti21 Miere.22 Joi23 Vineri24 Sâmb.25 Dam

M. tir. ş l Liane P. uelşl în Sau* C. laeob © M. Vasile C. Nleon P. Zaharle

(t) BnnancsHre

t » . loslj Niehita ep. Benedict al. Gatertna Vletortan Arh. G aurii f BuncmeaL

**

Ale s&rbătoaret.

26 Luni27 Marti28 Miere.

1 29 Joi •1 30 Vineri | 31 Sâmb.

Sob. arh. (laur.C. Matroana Guu. Ştefan P. Mareu @ Guu. loan Seărar C. lpatle

Btnanuel loan Dam. loan Capistr. Eustasiu( t ) Olserei PalliiBalblna

&a*

8 o a f* 1* însemnări.1 Martie rfia. 6 ore

SS m. Ap. 6 ore 2 tn.15 Martie răsare 0 ore30 m. Ap. 0 ore 21 mr ............................... ~~

Mersul vremii (După calendarul pe

MO ani.)

1-4 aiua cald. noaptea frig. 5-6 nor. 7-8 ninge. 9-li bine. 12-13 ninge, 14-16 plouă. 17-19 nor. 20-33 ploios, 24-20 bine, 31 ploios.

Prognosticuri

In luna aceasta tn e&te sile ua fl negură aşa peste tot anul nor fl ploi. Iar câte sile ua fl rouă. tot tn atâtea sile ua fl bru­mă după Paşti; ase­menea tn luna lui August uor fl neguri strleăcloase.

De na fl tunet când soarele Intră tn sem­nul Berbecului. tn» semnează frică şl spaimă tntre oameni şl după aceea pace şl bună chtuernl8eală

Sfaturi economice.Dă nutreţ bun vitelor de lucru. Mânzilor de 10—12

zile le po|i da ovăs, iar iepele la 3—4 luni le pui Ia lucru. Ţine scroafele cari au fătat, bine, lasă purceii când e vreme frumoasă pe afară. Pune cloşte că începe vremea bună. Se pot face semănăturile de primăvară şi locurile de trifoi şi Iucernă le grăpează din nou. Curăţă şanţurile şi răzoarele şi gunoieşte via. Samână flori şi legume cât de curând dacă te lasă vremea. Curăţă coşnijele şi dă mâncare albinelor. '

A p r il ie are 30 zile Priep

Zilele | Calendarul Iulian | Gregorian |

1 Dnm. | 6 . Maria Eg. | f 8 . Paşti |Gt£

Dum. 11. din Post. Ed. Mareu U. 1—12. Ql. 3. Sf. 10.

2 Luni3 Marjl4 Miere.5 Joi6 Vineri7 Sâmb.8 Dam.

e. Tlt.P. Nlehita P. loslfM. Teodul (£ P. Ejllmle P. Georgle ep. Ap. Irodlon

t S. PaşiiRiehardIsidorVineent. Fer. Mare elin RufinQuasimodo

a

M

m&Jh&

Dum. 111. din Post. Bu. Mareu VIU. 34—38. Ql. 3. SJ. 11.

0 Luni10 Marti11 Miere.12 ]ot13 Vineri14 Sâmb.15 Dam.

M. Eupslehle M. Terentle M. Anttpa G. Vaslle ep. @ M. Artemon P. Martin papă Ap. Arlstarh

Ualtruda Ezeehlel Leon1 papă luliuHermeneg.iustinMiserleord.

«ar

Dum. IV. din Post. Eu. Mareu IX. 17—32. Ql. 4. SJ. i.10 Luni17 Marjl18 Miere.19 Joi20 Vineri21 Sâmb.22 Dnm.

M. Agapl C. Stmeon Pers. P. loan 6 . loan d. Peşt.P. Teodor Tr, D M. lanuar • P.TeodorSteh.

FructuosAnleetElejteriuereseenjiuSulpietuflnselmlubilate

**

S*

fir#Dum. V. din Post. Eu. Mareu X. 33—«5. Ql. 5. Si. 2.

23 Lnnl24 Marjl .25 Miere. 20 Joi27 Vineri28 Sâmb.29 Dum.

(+) S. Gheorghe M. Saua Sirat. Ap. Mareu M. Vaslle M. Stmeon .Ap. lason ® ft) Floriile

t GeorgeFidelMareuGletusPetru Gan.Paul al GrueiiGantatq

(mtmim

Toate ale sărbătoarel.

80 Luni | Ap. laeob Zeu. | Eeat. Slena

®oar* l# însemnări.1 Aprilie răs.Sore

50 m. Ap. 6 ore 44 m. \15 Aprilie râs. 5 ore34 m. Ap. 6 ore 68 m. ................ .................... -

Mersul vremii ■>-(După calendarul pe .................................................

140 oul.)1—3 ploios. s—4 nor. !

5-6 ploaie eu ninsoare. — ------ --------------7-10 eeaţă şl frig, 11-14 bine şl ploios. 15—18bine. 19 uânt reee. ..............................20—21 ninge. 22 bine.23—85 ploaie eu ntn- jsoare. 26—28 bine, 29 ......................................ploios. 30 bine.

Prognosticuri 'Luna aceasta mal

de multe ori se în- .................................................tâmplă 8ă fie uântu- roasă eăel în aceastăureme 7 stele earl 8e .................... ----------- -—numese Pleiade, tar româneşte Moaşte.seara şl dimineaţa tm> --- ------ ------ - -----preună eu soarele şleu stelele se află lângă ,capul semnului ce- ............................... ......+----rese. eare se ehtamft Viţel. Daeăse apropiede dansele. adeeă -------- ------- —-.........de stele, sau după oarecare întâmplare,eu dânsa merge pla- ............ -— .............................neta Saturnus de se . împreună şl se faeeprlmăuara ger. 8ă- ------:---------- ---- -padă şl frig. eu eenmat mare socotinţă ■'b’o soeottt. :----------------------

Slatnrl economice.începe vremea umedă şi când ne lasă vremea, să

punem cartofi şi cucuruz. Mai bine mai din vreme decât mai târziu, mai ales dacă vremea este uscată. Tutunul dacă are 3—6 foi se poate resădi. în grădină se plivesc straturile şi se pune fasolea. Păşune pentru ol, mieii feriţi de umezeală. Pun? flori înaintea ce,şei.

Mal are 31'sile FlorarZilele Calendarul Iulian Gregorian

1 Marti2 Miere.3 ]ol4 Vtnerl5 Sâmb.6 Dnm.

Hlua Mnnell M. Atanaste M. Tlmotelu(+) Euni nmM. Irlna (+} Sf. Paşti

8 lua Muncit fllanasiu t Afl. s. Gruet Moniea Plus V Rogate

Mir*

JfeA

Toate ale s&rb&toarel.

7 tuni8 Marti9 Miere.

10 ]ot11 Vineri12 Sâmb.13 Duna.

Cf) Sf. Paşti mMarJia Paşi.Pr. lsala flnln. Independ.M. Moehle © Eplfanle Mue. Glleh.

Stanlslau Ar. s. Mlh. Gregortu

t Ascenslo Mamerjlu Panerajlu

Exandl

Dumineca Tomli. După PetitecoBtar.

14 Luni15 Marti 18 Miere. 1? Joi18 Vineri19 Sâmb.20 Dusa.

M. Isldor C. Pahomlu P. Teodor Ap. Andronle M. Teodot M. Patriehle /JJ M. Talaleu

Bonifactu loan d. Sal. ldan Nep. Pascal B. Venanttn Gelestin

f lîusaliila

**

4°Dumineca Mironosiţelor. După Pentecostar.

21 Luni22 Marti23 Miere.24 Joi25 Vineri26 Sâmb.27 Dnm.

M. Vaslllse P. Mlhall P. Slmeon t Aft. e. «. 1. B. Ap. Garp M. Terapont &

BernhardinSeeundtnEmilDesiderlu Urban Fillp Nerl

Trinitas

5?

tmttgtm»

Dumineca Sl&b&nogulut. DupS Penteeostar.

28 Luni29 Marti80 Miere.81 Joi

H. Niehita M. Teodosta P. lsachie Ap. Brmle

flugustln ep. Magd. Paz. Ioana d'Are t Corpus

M

8oap41* însemnări.1 Hal r&s. 8 ore

8 m. Ap. 7 ore 18 m.15 Mal răsare 4 ore49 tn. Ap. 7 ore 34 m. +

Marşul vremii(După calendarul pe

140 ani.)

1 —3 bine. 4—5 ploios.6-12 bine. 13-15 ploaie, 16—2(1 bine. 21—27 me­stecat. 28 ploaie mare,29— 31 mestecat.

Prognosticuri

In luna aceasta de nor fi tunete dese, an bun şl n a ri bună tn- 8emneas&; Iar de ua fl ploaie tn alua de Pogortrea Duhului 8fânt (Rusaliile) tot rele oom ouea.

Ga 10 Mal tntră soarele tn semnul ce­rului Qemenlt, earele este călduros şl este bine atuncea a ne­gustori. a umbla la oânat şl pe copil a-t tlnea Ia tnuătătură.-

Sfatnri economice.Sămânatul s'a făcut, numai cânepa a mal rămas şi

e bine sâ ne grăbim cu ea. Holdele se curăţă de scai fâna|ele de muşuroaie, se culeg pietrele şi se scot mlzu* rinele. Se vor răsădi zarzavaturile, crastavetii şi să nu con­tenim cu udatul, dacă e uscat. Nu lua copilul dela şcoală pentru a-1 trimite cu vitele la păşunat, căci folos nu vei avea. Roiurile încep şi pregăteşte coşnijele. Curăfă pomii de viermi, mai ales de păduchii roşii, pe cari cu pământ galbin şi petrol îi pofi risipi. Cărăbuşii dimineaţa sunt amorţiţi şi scuturând pomii, cad şi se pot culege. Hrană pentru găini. Vita se stropeşte cu piatră vânătă în contra peronosporei.

Iunie are 30 alle Clreşan

Zilele Calendarul Iulian Gregorian

1 Ulnerl2 Sâmb.3 Dum.

M. Iustin Păr. Niehlfor M. Lueian @

GrajlanQaetanPaula

Aomm(JflK

Dumineca Samarlnencet. După Penteeostar.

4 Luni5 Marti6 Miere.7 ] ol8 Vineri9 Sâmb.

10 Dum.

K Mttrojan M. Doroteiu e. Ulsarlon M. Teodot f Bu. loan P. ehirllM. Tlmoteiu ©

ClotlldaBonifajiu ep.NorbertLuerejlaMedardPrimMargareta n

Dumineca Orbului. După Penteeostar.

11 Luni12 Marjl13 Miere.14 Joi15 Vineri16 Sâmb. 17. Dura.

t Ap. Uart. şl Varn. P. Onufrie M. Aehilinait) a. m eu [fiaPr. Amos M. Tthon M. Manuil

Uarnaua loan Fae. Anton Pad.Uasllt cel HiitDitusFrâne. Reg. Auit

**

ir£¥

Dumineca Sfinţilor Părinţi. După Penteeoslar.

18 Luni19 Marjl20 Miere.21 ]ol22 Ulnerl23 Sâmb.24 Dnia.

M. Leonte U Ap. Iuda M. Metodle M. Iulian M. Euseble M. Agrlplna(t) Rsrcn m m

MareuGeruasluSiluertuAlois Gonz.PaullnEltrudat Haşt S. loan

5f8%

MM

Toate ale sărbătoarel.

25 Luni26 Marjl27 Miere.28 loi29 Vineri30 Sâmb.

iŢjLuniatniBai.® 0. Dauld G. Samsori Chir. şl loan(t) SLn.Fi!n^rnoSin. 88. Apostoli

Prosper loan şl Pau. Greseenjiu Ireneu

Paul ep.

Mm

A

•Mm

Soa™ '* însemnări.I lunte râs. 4 ore

85 m. Ap. 7 ore 52 tn.15 Iunie răsare 4 ore .......... ........................ ..............86 tn. Ap. 8 ore Im .

Mersul vremii(După calendarul pe

140 ani.)

1-5 plotos. 6-12 bine şl uâni. 13—15 ploaie st uânt reee, 10—19 bine. apoi ceafă. 20 ploaie du orlndlnă,21—24 senin şl ploaie.25—30 me8teeat.

Prognosticuri

tn Kiua Naşterii Iul loan Boteaătorul daeă ua răsări soa­rele de ureme şl fru­mos şt peste sl tot într’un chip ua stră­luci până ua apune, însemneasă a fl ureme bună la seeerat şl la eosit. Insă la SJ. loan de ua ploua sau ua11 negură, aşa ua fl

Îl în uremea seeerel. n luna aceasta de

ua tuna. rod la pfine Dom auea. Iar uaclle oor rămânea sterpe.

Slatnri economice.

Cucuruzul se sapă şi întâia oară şi a doua oară. Nu lăsa prea dese firele, răreşte bine şi coseşte fâna(ele. Sapă cartofii, adună frunze şi le usucă, (in mai mult cu fânul. Ajută roiurile slabe, dă-le miere ori apă dulce. In vie umblă des, o stropeşte. Valorizează cireşele şi vişinele.

IqIIq • are 31 sile Cuptor

2Uele Calendarul Iulian | Gregorian

1 Dum. Cosma şt Dam. I Sin; 1. 1. i cDumineca Tuturor Sfinţilor. Dupâ Pentecostar.

2 tuni3 Marjl4 Miere.5 Joi8 Vineri7 Sâmb.8 Dara.

Vestm. M. Dlul S M. laelnt P. flndrelu e. fltanaste 0. Slsoe e. Toma M. Proeople

. Oism Nulei Leon 11. Ulderle ep. Anton Zac. Domnlea eirll şl Met. Proeoptu

**

ik**

Dum. 11. d. Rus. Bu. Mat. IV. 18--23. Ql. 1. St. 2-

9 Luni10 Marjl11 Miere.12 Joi13 Vineri14 Sâmb.15 [)nn.

M. Pangratle S. 45 Mari. din N.® M. Eufemla M. Proelu Sob. Arh. Gau. flp. Aehlla M. ehlr. şl Iul.

Ueronlea Ruftna Plus 1 loan Gual. Margareta Bonauentura ImpărJ. Ap.

¥¥

Dum. UI. d. Ros. Eu. Nat. VI. 22—33. Ql. 2. St. 3.

18 Luni17 Marjl18 Miere.19 |ot20 Vineri21 Sâmb.22 Dţ»m.

M. Attnogen M. Marina M. Emlllan « 0. Maerina

(+ ) P». IHa,e . Slm. şl loan t Maria Magd.

Maria Garm.AlexeGamilUlneenjluIer. Em.PraxedaMarta Magd.

s%arts«netmtmM»

Dum. IV. d. Rus. Bu. Mat. VIU. 28—83. Ql. 3. St. «.23 Luni24 Marjl25 Miere. 28 Joi27 Vineri28 Sâmb.29 Dtira.

M. Foea M. 0 rlsttna f Ad. S. fina £ M. Ermolae . t M. Pantei.Ap. Prohor M., Gallnte

Apoltnar Crlstina Ap. laeob AnaPanteltmonNaaarteMarta

M4kA<*■*

xw

Dum. V. d. Rus. Bu. Mat. V. 14—2U. Ql. «. St. &.30 Luni31 Marjl

. Ap. Sila şt Sllu. P. Budochlm ţ

j Abdon Ign. Loyola

fa0#

i r iu i?*?ă8. * ore însemnări.85 m. Ap. 8 ore Am.15 Iulie răsare 4 oreW m. Ap. 7 ore 58 m. ....................... ...................

' Mersul vremii(După calendarul pe

140 ani.)1 bine, noaptea

Plouă, 2—3 bine. 4—6 ploate şl uânt, i~ 11 bine ţ l uânt. 12 ploate mare. 13-15 bine. 16-17 ploios, 18—24 ploate şl uânt. 25-29 bine, 30 ploaie. 31 bine.

f i Prognosticuri2 săptămâni înainte

de 15 alle ale lunel Iulie dacăua fl senin, tn silele acestea câ- neştl. eăcl aşa se numesc, pânea ua rodi bine pe locurile mal Joase. Iar de ua {l şl ploaie bucatele asemenea uor rodi bine şl pe, locurile mal înalte. în 15 Iulie de ua tuna mal îna­inte eu un eeaa de miazăzi însemnează Iarnă târâte. Iar dacă ■oarele ua străluci, târnă de mijloc fnsă eu mari răeell. Iar daeă ua ploua, ua (1 Şl Iarna eu ploaie amestecată.

Staturi economice.încep caidurile mari şi lucrul cel mult. Seceră numai

daca e copt bine grâul, iar ovăsul tăiat îl lasă la vatră să se usuce paiele. Grâul treerat îl întoarce. Alege tri­foiul şi lucerna de sămân]â. Pliveşte legumele, udatul nu-I uita. Porcii îi închide, acum vin boalele pentru ei, dease- menea şi hoarele. Stropeşte^ vita şi o pliveşte. Sprijineşte pomii încărcaţi. Bea apă răcorită şi nu multă. Grijiti să nn mănânce copiii poame crude, mai ales prune. Nu vinde bucatele) holdele le asigură.

A u g u s t are â i alle Hâsâlap

Zilele Calendarul Iulian Gregorian

1 Miere.2 Joi8 Vineri4 Sâmb.5 Dam.

Ineh. Sf. eruet M. Ştefan e. Isaehie SS.7 coconi Efes. M. Eusignie

LanJ. Petru fllfons Lig. Ştefan Domtnie Marla Utu.

wKikik**

Dum. VI. d. Rus. Eu. Mat. VI. 22—33. Ql. 5. 81. 6.

8 tuni7 Marji8 Miere.9 Joi

10 Vineri11 Sâmb.12 Dum.

(t) S im tiuimC. Domejie P. Bmilian © f Ap. Mafia M. Laurenjlu M.EupluDiae.M. Folie şt An.

t Setii- laiiGaielanChirlaeloanUlanneyLaurenjluSusanaGlara

&tr&rr£&K5lStm

Dum. Vil. d. Rus. Bu. Mat. IX. 27—35. Ql. 6. Sf. 7.

13 tuni14 Marjl15 Miere.16 Joi17 Vineri18 Sâmb.19 Bras.

e. Maxim Pr. Mthea(t) tt lla .li m iM. Diomid 6 M. Miron M. Fior şt Laur M. Andr. Strat

CastanEuseblut AssumptioRoehusHiacintflgaplt1. Eudes

tm&ăfM

MDum. VIU. d. Rus Eu. Mat. XIV. 14-22. Ql. 7. SJ. 8.

20 Luni21 Marjl22 Miere.23 Joi24 Uineri25 Sâmb.26 Bara.

Wr. Samull Ap. Tadeu M. Agafonte M. Lupu © M. Eutlehie Ap. Bartolom.M. Adrian şi Nat.

BernardIoana .TtmoteiuFillp BenltlBartolomeuLudovicZefirin

&&Mm

Dum. IX. d. Rus. Eu. Mat. — Ql. 8. Sfr 9.

2? Luni 28 Marjl

| 29 Miere.80 lot

1 81 Uineri

C. Ptmen C. Motse ArapulCt) Tluna eu. L (23iP. Al. loan şl P. $ Br. Maiell IVlul

losif Galas. Augu8ttn ->f Hlersi e.l. E.RosaRalmund

9W?

**

âoaî-aia însemnări.1 August răs. 5 ore

1 m. Ap. ? ore 42 m. ! . ,15 August răs. 5 ore17 m. Ap. ? ore 20 tn. ........................... ........Ţ..........

Msrsu! vramll

(După calendarul pe 140 an!.)

1 btne. ?—9 • ploios. 10 bine. II—;8 ploios, 19 bine. 20—21 ploios.22-23 btne. 24-25 ploios. 28-81 bine.

Prognosticuri

In alua praznicului Adormirii Maletl Dom- ! jnulul de ua fl senin. .........:...........................poamele se uor coaee bine. măcar de seuor fl şl stricat tna- ............................. ......al­inte de aceasta. |In alua aceasta de juelojla struguri eoptl. .....................................vsă tragt nădejde şl de uln. In 25 Augu8t.(alua8J. Bartolometu) _de .......................................d o fl senină şt Jru- i

moaşă, însemneazăeft întreagă toamna ...................................... ...ua ft mat mult fru­moasă şt senină. de-«fit ploioasă şt reo. ........................... *........

Sîaturl economice. 1

Culege fasolea, cânepa, te pregăteşte de anul care vine. Ară din vreme ogoarele după ce le-ai gunoit. Nu lăsa gunoiul în curte, scoate*! din vreme. Grădina bogată vine culeasă. Prunele le adună coapte, fă magiun şi-l valorizează. Din merele cari cad dacă sunt coapte potl să faci vin'de mere. Uscă frunza de felină şi pătrân{el. Urdinişul îl stramtează, vremea rece începe. Vi(a începe a se îndulci, piersicele sunt coapte şi de valoare. Gân- diji-vă la copiii de şcoală şi nu uita că cereri de înscriere lo cele mal multe şcoli se primesc numai pânfi în 15 August.

. s*

Soptomvrlo âre 30 ailfe ftăpeittneZilele Calendarul iulian | Gregorian

1 Sâmb.2 Data.

li. Slmeon St M. Mamant

EgidluŞtefan 51

Dum. X. d. Rus. Eu. Mat. XVII. M--23. Ql. 1. Sf. 10.

3 Lunl-4 Marjl5 Miere. 8 ]ol7 Vineri8 Sâmb. 0 Dsd,

M. Anttm M. Vautta Pr. Zaharla Mln.Arh. Mita.M. Soaont ©Ct) Iiţ’Jîii 1- la Mî!floaeh.şlAna

DoroteaRozaliaLaurentPetronluReginat M. O dGorgonlu

fr£sf¥

Dum. înainte de InSlf. sf. eruel. Bu. IoanIU.13'17. Ql. 2. Sf. 11

10 Luni11 Marjl12 Miere.13 joi14 Ulneri lb Sâmb. 18 Eseu

M. Mtnodor*G. Teodora M. Antonom M. Corn. Sut.(ti e ş î a. ®M. Ntehtta ® M. Bulimia

NlcoLTolenL Protu8 Num. Marlel Fillp(t) iBÎIţ. S. CUtlNleomedeornellu

31Dum. după ln&lf. sf. Cruci. Bu. Marcu VIU. 34—38. Ql. 3. Sf. 1

1? Luni18 Marjl19 Miere.20 Joi21 Vineri22 Sâmb.23 Dzn.

M. Sojta e. Eumenle M. Trojlm .M. Eustatie Ap. Godrat ffi M. Foea t Zăm. 8.1. B.

SUgm.Frane. loslf eup. Ianuarie Eustaehlu MateluimiminnLlnus

J&&

sDum. XIII. d. Rus. Ed. Luea V. 1—11. Ql. 4. 81. 2.

24 Luni25 Marjl 28 Miere.27 Joi28 Ulneri29 Sâmb. 80 Dara.

M. Teela G. Eujrosina f Ad. S. 1. Ed.M. Gallstrat G. Harllon f i G. Ghlrlae - M. Greaorte

RupertusFlrmlnGlprlantîsu si in.UeneeslauMihalllepontm

<tr%

s•m

Dum, XlV. d. Rus. Eu. Luea VI. 31—30. Ql. 5. 8J. 3.

1 sse p w l t 5 o r e Însem nări.36 m, Ap. B ore 53 m.15 Sept. r&8. 5 ore53 m. Ap. 6 ore 28 m....................................... ........................... ........ .

Mersul vremii(După calendarul pe

HO ani.) .......................... ..........................................1—3 ploaie. 4 btne,-

5—6 ploaie. 7—8 bine.9-11 ploios. 12-18 nor, .....................................................................14-15 senin. 10 noaptea ploaie. 17-19 bine, 20-21brumă şl ploaie. 22-30 .................................................................... .btne. ___

Prognosticuri .................................................. ...................În 10 sau 11 a lunel

acesteia daeă ua flsenin, poame multe ..................................................... ..............uom auea, uln tns&ua fl puţin dar bun. Deooeştt s i şttl anul ul- .............................. .....................................Hor eum na Jt. atunci ^să lei mere de 8te|arşl să le erepl şl dacă ................................... ................................uet găsi fntrânsele patangen. anul ua flrău. tar de uel găsi .................................... ............. ..................muscă, anul ua fl de mljloe. Iar de D e l găsinernie. an bun Da fl. ----------------- --------------Iar de nu uel găsi nimica să te temt deetumă. De uor fl go- ........................................................... .........goaşe multe, iarna se tneepe de Dreme. ,

In luna aceasta ' — ................................. ..............................Intră Soarele Însem­nul cerului Cump&naşl 8e faee alua eu .............................. . ■...................................noaptea egală.

Sfaturi economice.Hambarele se" umplu şi cu cucuruz. Bostanii se

culeg şi se face imediat după tăierea tuleilor arătura pentru grâu. Se scot cartofii, dar numai pe vreme uscată. Adună seminfe dela zarzavaturi, scoate-le şi le aşează în nisip. Perele iernatice le culege şi le pune pe poliţe în pivni|ă să se înmoaie. Păstrează fructele, mai târziu au pret bun. Pregăteşte butoaiele pentru vin şi poţi lua mierea dela albinţi.

Octomvrla ave 31 glie Bpumârel

Zilele Calendarul Iulian Gregorian

1 tuni2 Marti3 Miere.4 ]ol5 Vineri6 Sâmb.7 Dsra.

Ap. flnania M. dprlan M. Dlon. Ar. M. \eroleiu M. .Haritlna flp. Toma M. Serglu

@

Remlglut im. PâilriTeresa tis.îiistist imPlaeldBrunoMareus

fSf

K5^

Dum. XV. d. Rus. E u kuea Vil. 11-16. Ql. 8. Sf 4.

8 tuni9 Marti

10 Miere.11 lot12 Vineri13 Sâmb.14 Dam.

e. Pelagta Ap. laeob M. Bulampie flp. Fillp M. Prou. Tar. M. Carp(t). d . rasa»

BrlgllaDlonlsteFraneise B.NlcasluSerafinEduardealist

m

(mMM

Dum. XVI. d. Rub. (SS. PP.) Ed. Lueo VU1.5—ts. Ql. 7. Sf. 5.

15 tuni 18 Marti17 Mtere.18 Joi19 Vineri20 Sâmb.21 Bsrcz.

M. tuelan M. tongin Pr. Osie Eu. Luca Pr. loll •M. Arlemie C. llarion O

TeresiaGalHedulga tuea • Petru Ale. loan Cant. llarion

J&Jfc

Dum. XVII.

22 tuni23 Marti24 Miere.25 lot28 Ulnerl27 Sâmb.28 Pata.

d. Rus. Eu. tuea. XVI, 19—<1. Ql. 8. Sf. 6.

A. fluerehte Ap.lae.fr.Dlut M. Areta M. Marelan (t) M. Dlraltrle M. Nestor M. Terentie fy

eordula loan Gap. Rafall Ghrisant Eu ar Ist Frumenjlu Simpnştluda

****

Dum. XVIII. d. Rus. Eu. tuea VW. 26—39. Ql. 1. Sf. 7.

29 tunt 80 Marti, 31 Mtevq.

M. Anastasia M. Zenoute Ap. Eusiaehie

Nareis • Zenouiu Alfons

Soarele1 Oct. răs. 6 ore

13 m. Ap. 5 ore 58 m.15 Qet. răsare 6 ore 28 tn. Ap. S ore 84 m.

Mersul vremii(După calendarul pe

140 ant.l 1 bine. 2 nor. 4—6

bine. ? ploaie. 8—11 bine. 12—17 btne şl ploaie. 18—28 bine. 2? ploaie eu ninsoare,28-31 bine.

PrognosticuriDacă tn luna acea­

sta nu ua pica frunaa ~de pe pomi înseamnă ...................................................................-că ua {l Iarnă aspră şl Iute. Iar de uor flomtde şt oljt mulfl .................................................... :...............utermt uor fl. Dacă ua ploua la sfârşitullunet acesteia, uara .................................................. .................ua fl de ureme şt ro­ditoare. tar de ua flploaie eu piatră la .................................................................... .apusul soarelui, ua .fl roadă de mljloe.Btne să tel seama. ......................................................:________tn ce ai din luna aceasta ua cădea aă-padă şl din aiua aceea .......................... ..... .................................... .oet număra ailele pfină la naşterea luniiulltoare. Jllndeă atâta ..................................... ................ ’________ua ploua şl ua ninge Ia Iarnă. Unit numărăatlele din naşterea _______________ __________ ______ _______luntt acesteia de acum pănă la ziua întruearea ua ft eea dtn- ........................................... ......................... 'tăt naştere a luminel.

Staturi economice.După -ziua Crucii se începe gândul sSmânăturilor

de toamnă. Vitele acum se pun pe iesle, fă-|i socoteala cu nutreţul. Adu-fi la cale grajdurile şi nu risipi cu hrana. Stupii se retrag pentru iarnă. Nucile se usucă bine şi le spală bine, au valoare mai mare.

Serile lungi, fusul se întoarce şi cărturarul din casă ceteşte şi altoire câte ceva bun.

Însemnări.

NO@mvri© Qre 30 ztle Brumar

Zilele Calendarul Iulian Gregorian

1 Joi2 Vineri3 Sâmb.4 Dnm.

eosma şt Dam. M. Aetilndtn M. Aehepslma G. lo'anlehle

t Toţi efinjll Ziii Burpiti Hubert Carol Bor. tm

Dum. XIX. d. Rus. Eu. Luea VIU. *1—56. Ql. 2. Sf. 8.

5 Luni6 Marjl7 Miere.8 Joi9 Vineri

10 Sâmb.11 Dara.

M. Qalactlon © P. Pauel SS.33M. d.M.

R W “flp. Erast M.Vlet.şl Mina

BmerleLeonardEngelbertVttalTeodorAndreiu Au.Martin ep.

•tetm

tmm&

Dum. XX. d. Rus. Eu. Luea X. 25—3-7. QI. 3. Sf. 9.

12 Luni13 Marjl14 Miere.15 lot16 Vineri17 Sâmb.18 Dnm.

K loan Mllost. f loan Q.d. aur f t flp. Flllp M. Gurle f Ap. Eu. Matei P. Grtgorlu M. Platon

DtdaeusStanislaulosafatGertrudaEdmundGrlgoreOdon ,

&

Dum. XXI. d. Rus. Eu. Luea XII. 10—21. Ql. 4. sf. 10.

1» Lunt20 Marji

21 Miere..22 Joi23 Vineri24 Sâmb.25 Dnm.

Pr. Audle G. Grtg. Deeap.

AU1* » * 1P. Amflloehle P. dlment tM . Eeatertna

EltsabeiaFellxf Intr. tn bis.GeelltaGlemensIpanEeatertna

ikt t

Dum. XXII. d. Rus. E u. Luea XU1. 10—27. Ql. 5. sf 11.20 Luni27 Marji28 Miere.29 Joi30 Ulnerl

e . Altmple £ M. lae. Persul M. Ştef. eel nou M. Paramon f Ap. Andreiu

iSiluestruUalertanlaeobSaturninAndreiu

îe&

soa ra i* însemnări.1 Nou. răs. 0 ore

52 m. Ap. 5 ore 7 m.15 Nou. răsare 7 ore10 m. Ap. 4 ore 50 m. ..................................... ............

Marşul vremii ........................................ .........

(După calendarul pe HO ani.)

1 nor şt ploaie. 2 ............................... ............blne:3 nlnoe. »-5btne.6 ceaţă. 7—12 nor şl .................................................frig. 13—16 bine şl uânt tare. 17uânt slnoapteaninge. '8 ger. 19—27 ..................................................bine şl uânt tare. 28-30 bine. ___

Prognosticuri

In ce chip ua (ttimpul la 26 ale lunet ..................................... ............Iul Noemurie. ase­menea Da fl şl tn lunaIul Februarie şl ce- .......................... .....................lelalte alle până la sfârşitul lunet. Să letReamn eum se Da .......................................preface uremea întru aceea al. aşa într'unehtp ua fl ttmpul şt .................... .............................tn lunile utltoare. adecă în Martte. Apr.şt altele până la îm- .................................................plinirea anului. Dacă un tuna când soarelese ua afla în semnul .................................... ......Săgetătorului însem- neaaă. că sfieara să-mfinată la loe înalt ..................................... ..........ua fi bună. tar cea­laltă slabă.

Staturi economice. . /

Se scoate gunoiul, se sădesc pomi, se sapă ră- zoarele şi pomii îi îngrijeşte. Pune spini în Jurul lor, se nu*i roadă iepurii. Se strânge varza şi se pune pe iarnă. Viţa se îngroapă. Se repar-ă uneltele de casă şi se adijce în ordine casa şi grădina. ................ ‘ :

■Drţsr-Hiwlo are 31 sile Indpea

Zilele Calendarul iulian Gregorian

l Sâmb.2' Dhîsî.

Pr. Naum Pr. Auaeum

NatallaAdoent. (m

Dum. XXUl. d. R u b . B u . E>ueo XIV. Ql. R. Sf. 1.

3 Luni4 Marţi5 Miere.6 Joi7 Ulneri8 Sâmb.9 Dna.

Pr. Sofronle f M. Varuara e. Saua eel sf. © (t) P. Nteolass P. Ambrosie - G. Pataple .+ Zem. Sf. Ane

Frâne. XauerBarbaraSauaNleolaeAmbrosief eoneepUoPetru F.

1JbJ *

\ Dum. XXIV. d. Bua. Eu. Luea 16—24. Ql. 7. Sf. 2.

10 Luni11 Marţi12 Miere.13 lol14 Vineri15 Sâmb.16 Dum.

M. Mina e. Danlll 8t. t P. Splridon n M. Euslratte M. Tlrs şl soţii t M. Elefterle Pr. Agheu

MelehtadeDamaousMaxenţiuLuelaSplridonehtllanaEuseblu

I**0»

Dum. Strămoşilor. Bu. IjueaXlV. 10—2?. Ql. 8. Sf. 3.

17 Luni18 Marţi19 Miere.20 ]ol21 Vineri22 Sâmb.23 Dum.

Pr. DanUl M. Sebasttan M. Bontfalle ® M. Ignatte M. lullana M. Anastasia SS. 40 M. Crit

Laaar ep.GraţlanMenesluEugenluAp. TomaFlaulanUietoria

tkik**

•m

&

Dum. Înainte de Nnşt. D-lut. Bu. Mat. 1. 1—25. Ql. 1. Sf. 4.

24 Luni25 Marţi26 Miere. 2? lol28 Uiriert29 Sâmb.

| 30 Dcm.

M. Eugenia

(+) tiîtSTÎl l'iil Ct) S. lin. li I mCi}. M. Şteten Q SS. 20 mit M. Pruncii ue. del. M. Anlsla

Adam şl Eua

t SSjl- E-Ill t WKUT Ev. loan Prunelt neu. Ep. Toma Sabina

¥¥¥ra

imom

| Dum. d up i Nn$t. D-lu\. Bu. Mat. 11. 13—23. Ql. 3. St. 5.

| 31 Lunt | Ci. Melanta | Slluestru m

8oaral° însemnări.î Dee. răs. 7 ore

31 m. Ap. 4 ore 39 m.ÎS Dee. răsare 7 ore45 m. Ap. 4 ore 37 m. .................................................

Mersul vremii (După calendarul pe

140 ani.)1—5 bine. 6 noaptea

ninge. 7—17 ger tare.18 nor. 19—20 moină.21 nor. 22—23 ninge.24—29 ger şl ntnsoare.30—31 mal moale.

Prognosticuri

De se Da întâmpla Naşterea lut ehrlstos Dumineca. Iarna ua fl caldă. îndoită, rea şl ploioasă. Prlmă- uara ploioasă şl căl­duroasă. Vara uese- Ioană şl secetoasă, şl eu bună ureme. Toamna ploioasă şt uănturoasă. Viile şl sâaara uor fl foarte bune. Prin grădini legumi deajuns. Pe uremea secerei ua fl şl uremea bună. Poa­me multe. împletitură puţină. Dobltoaeele şl ftarele se uor în­mulţi. Oameni bătr&nl şl Jemel îngreunate uor muri. Iar cel că* sătorlţl uleajă pael- nleă uor tril.

Slatnri economice. ‘Se aduc lemne la casă, iarna se pune. Se mai duce

gunoiul. Vitele trebuiesc bine îngrijite, altcum slăbesc şt nu pot răzbi la primăvară. Dă-Ie tărâfe cât de des şi dela vijet să nu tragi laptele.

în casă aerizeşte des şi cu războiul nu conteni. Te gândeşte la anul care vine şi fă-|i planurile pentru viitor.

| Datorinţele bunului român.Q I. Ce este Asoclâflunea „Astra“ 7Jj B cea tnal mare şt eea mal ueche soete-jtj late românească din Ardeal, pentru răspân- Q direa culturii tn sânul poporului român.

¥ II. Ce a făcut şl va tace Asociaţlunea 71. A ajutat în timpuri grele, eu burse, tinerit

români la înuătătură de carte şi de meserii.— 2. A înfiinţat o bibliotecă eentrală în Sibiu.

Z — 3. A înfiinţat un Muzeu minunat, cuprinzând Iţi mai ales lucruri făcute de harnicele ţărance

române, dar şt alte eelea. — 4. A ţinut zeci de mii de eon/eren/e poporale la sate şl la oraşe. — 5. fl înfiinţat cursuri pentru analfa- . befi (neştiutori de carte). — 0. A înfiinţat bând |J] poporale şi cooperative. — 7. A tipării, în zeel — şi zeci de mii de exemplare, cărfi de înuă/â- tură şi petrecere pentru popor. — 8. Tipăreşte *Foaia Poporului“ şl reuista „Transilvania*. —9. A înfiinţat despărfăminte, cercuri culturale, biblioteci, şcoli ţărăneşti şt tipografii. — 10. A a|utat construirea de Case’ naţionale. — 11. fljută tipărirea nnel biblioteci pentru cărturarii

0— eu şcoală mai mare (de către Secţiile ,Astrei“).

. III. Ce trebue sa taca orice Român bun?X 1. Să se înserie membru la AsoeiaţiuneUI (membru fondator 2000 Lei, membru pe uieaţă

1000 Lei. membrii aetiui 50 Lei). — 2. Cărturarii [eu ştiinţă de carie mai multă să aboneze re- ,ui8tq „Translluanla" şi să cumpere cărţile tlpă- lrlte de Secţiile „Astrel“. Aceştia, şl apoi lumea | dela sate să cumpere broşurile din Bibliotecapoporală a „ Asoeiaţtunii" şl să aboneze .Foaia I

|JJ Poporului", organul .Astrel*. I

Q f3€3€3€3€3-E3€>E3C3aa€3-E2a€3-E3€3i

0000000000000000000000000000000000000000

| Partea de învăţătură şi petrecere §O Lumiiiează-ie şi vei fi OO Voeşt* şi vei putea. gOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Rugăciune,itugămii^ne indurărilor. Luceafărului mărilor;D in valul ce ne bilntue, Inalţă-ne, fie mântuie, Privirea adorată ^Asupră-ne coboară %O maică prea curată

Şi pururea fecioară,, Maria l •

Mihail Etninescu. -

i An nouLiumea întreagă aşteaptă întemeierea pfielt.

In mijlocul suferinţelor pricinuite de îtidelungatul răsbolu s’a conulns întreaga omenire câ nu este altă cale a fericirii şl mulţumirii omului în lume decât cea Destltă de cântarea îngerească la Naşterea Domnului: „Pe pământ pace, şl între oameni bună înnoire*.

După întemeierea unei păci drepte şl bune ofteasă şl se roagă a al toate neamurile. Dar trebue să înţelegem cu toţii că asemenea pace nu poate urma pe pământ. înainte ca omenirea să dea întâi .mărire întru cele de sus Iul Dumnezeu*. Întâi şl mal întâlu popoarele trebue să-şl împli­nească datoria faţă de Damneseu, căci numai aşa îşi uor putea împlini şl datoria fată de se- menii lor, faţă de celelalte popoare, aducând o pace dreaptă în lume.

Mărire Iul Dumnezeu dăm atunci când îi ftnem legile şl poruncile în uteaţa fiecăruia şl în legăturile dintre om şl om, dintre popor şl popor.

După suferinţele cumplite şl pierderile de oameni şt de bunuri materiale în. anii de răsbolu omenirea are lipsă de un lung răstimp de pace, pentru a-şl putea ulnde ea rănile. Dar numai într’o pace întemeiată pe dreptate şl pe Iubire fră­ţească. Aceasta o aşteaptă toate neamurile să se întemeieze pe pământ, să înceapă o epocă de înţelegere şl conlucrare frăţească între toate ţările şl popoarele pământului.

46

Românii şi MonarhiaIn istoria omenirii s’au perindat toi felul de

guuernărî, s’au tneereat tot felul de stăpântrt. Căci, de eând sunt oameni pe pământ şl au trăit în societate. el au înţeles eă nu pot trăi fără o

conlucrare, fără o rândulală. fără o organizare, fără poruncă şl fără ascultare, fără legi şl fără pedepse pentru acela care calcă legile.

Dar felul organlaărll, legile, conducerile, s’au schimbat mereu. Unele au îmbătrânit şt au eşlt alte rânduell nouă, ca şl acestea să se înne- cheaseă la rândul lor, şl omenirea să se întoarcă Iarăşi la eele uechl părându-ll-se nouă.

Dar uorba înţeleptului: „Nu-1 nimic nou sub soare*. Ge s’a făcut se ua mat face, ce s'a în­cercat, se ua mal încerca i Aşa de ure-o Jumă­tate de ueae, sau mol b'ne dela Jumătatea Dea-

cuiul trecut, a ojutts la modă în organlsarea ţă­rilor şl a popoarelor republica, în loeul stăpâ­nirii monarhiee care a. ţinut în Europa căteud sute de ani. Dar ştim că şt mat înainte pe uremea Grecilor şl a Romanilor au fost republici,: ea şl monarhii şl regate. Aeum popoarele aleargă spre republică, ea spre o organizare nouă a ţărilor,

’ Puţine capete încoronate au mal rămas în lumea fleche, Iar în cea nouă, în America, nlclunul.. Cele

mat multe monarhii constituţionale au rămăs tâ> tuşi în Europa creştin#, doar afară de Anglia, celelalte sunt în ţările miel: Belgia, Danemarca, Suedia. Woroegla, România, Bulgaria. In Italie, tri Sârbla, în Grecia nu se ştie încă ee formă de! Stat ua eşt după răabolu, de altfel ca şl în altele,5

Not Românit suntem şl agi un popor mo­narhie, cum am fost totdeauna, not n’am alergat; după... republică. Not mărturisim credinţa ere»; ştlnă că „orice putere de-a cârmul" utne de sun,' dela Dumnezeu, care e singur stăpânul neamu* rllor, şt cine le cârmuleşte, rege sau împărat, lei cârmuleşte din nota lut Dumnezeu. Gel care aleargă după republică spun că puterea de a eftrmul. nu Dine dela Dumnezeu el dela popor.!

De bună seama noi nu auem nlclun drept s8j ne amestecăm în felul de a ae organiza înlăun-: trul lor al altor ţări. Flecare popor are libertatea] să-şl dea regimul, stăpânta care-l place. !

E treaba lor şt cursul Istoriei, care dlnj lucruri Decht face nouă, şl - înoecheşte pe celej nouă. j

Românii însă am fost şl am rămas nn popor monarhie, noi ne simţim mat bine, mal acasă şl:

mal în siguranţă când ştim că auem un Rege, oi dinastie moştenitoare. Pentrucă toate faptele mari: din Istorii» Românilor s’au săuârsll sub condu*

M. S. REGELE MIHAI 1

I

50

eerea înţeleaptă a DolDoaltor şt regilor noştri. Iar România n’a fost niciodată o monarhie abso- lutlstă, el una eu sfetnici pe lângă doIuoz’, eu parlament ales de popor pe lângă regi. Dect o monarhie constituţională şl democratică.

încercărilor nenoroelte, făcute în ulttmU ani de a scoate România din cadrele Monarhiei con­stituţionale. le-a pus capăt tlnărul nostru Rege, M. S. Mihal 1, care la 23 August 1944 a şters dictatura şl a pus din nou tn olgoare Constituţia României, şl bleaţa constituţională a Ţării.

Prin acest fapt M. S. Regele Mlhat 1. a Intrat în rândulala Monarhilor noştri mari, şl în dra­gostea poporului românese. gata de orice Jertfă pentru Ţară şl Tron.

Prouerbe

Cugetul bun e cea mal moale pernă.*

Viteazului îl uezl capul şl leneşului urma.*

Cu timpul şl prin muncă foaia de frăgar (dud) se face mătase.

%

Ogorul fără oameni e ca trupul fără suflet.*

Prietenul bun e o comoară.

RugăminteMai fa-ma ’n poală, mamă dragă,

ca i noapte-aeum de tot,Şi’-aşa-i de lung şi larg iatacul,

mUe somn de nu mai pot.

SS-mi cânţi şi cântecul de-aseară, să-mi spui şi basme-apoi

Cu smei, să ne topim iar mamă de frică amândoi.

Şi când mi se ua închide oehii uşor tu să mă pui.

In pat, cum faci când stând plecata

siei: puiul mamei, puii

Carmen Sylva

61

Insule eare apar şi disparIn Marea Stctltel s’a născut în anul 1832,

n eausa unei erupţii, o Insulă uulcanlcă, eare fost numită Ferdlnandea. Această Insulă a

■eseut din mare până ce a atins înălţimea de 1 metri; după trei luni însă a seăaut Iar până suprafaţa mării, seufundăndu-se apoi complet mare.

62

M. SA REGINA-MAMĂ ELENA

M. S. Regina-Mamă Elena împărtăşeşte toate

ferinţele şi bucuriile neamului nostru, alinând dur<

răniţilor din spitale şi ajutând pe cei lipsiţi, pe vi

vele şi orfanii de războiu. M. Sa a stat mereu alăti

de Augustul Său Fiu, ta toate greutăţile nespus

\53

lari prin cari a trecut Ţara şi Neamul, şi la ceasul

otărâtor al mântuirii Patriei noastre. Naţiunea întreagă

J închină cea mai caldă recunoştinţă.

Ma m eilin vremile apuse şuatât de fericite,Aducerile* aminte adesea mă ’mpresoară. îe de vieaţă ’n urmă 1 Ca un potop mă ’nghite,3usderia de visuri, pierduta mea comoară lin vremiie apuse şi atât de fericite 1

;igura ta cuminte, duioasă şi senină iăsare. scumpă mamă, din vremile acele, îa o madonă sfântă, scăldată în lumină.?e clară stă ’n pervazul copilăriei mele 'igura ta cuminte, duioasă şi senină 1

Stai dreaptă ’n strana veehei biserici dela ţara; jU fac la sfinţi mătănii şi'i pup şi-i rog cuminte, ?um blândele-ţi poveţe de mic mă învăţară, fa palidă ’n extazul tnduioşerii sfinte Stai dreaptă ’n strana vechei biserici dela ţară.

! Al. Tlahuţâ

54

Procesul Memoranduluiln anul eare s'a seurs, s’a împlinit o Jumăta

de ueae dela procesul Memorandului, eând i fost condamnaţi aproape toţi fruntaşii românlli din Ardeal la seel de ani de temniţă, în frun eu Dr. Ion Raţlu şl Vaslle tucaelu.

Procesul ce s'a ţinut în Mal 1894 în Gh înaintea eurţll eu Juraţi, a fost pornit împoîrlc fruntaşilor români pentru un memoriu în care pus toate plângerile pentru nedreptăţile făcut poporului nostru de cârmuirile ungureşti şl « cereau drepturile noastre, tot promise din 18? dar nedate nletodată întregi. Acea mare „lăcri maţle*, numită Memorând a fost dusă în cetate împărătească de pe atunci, Ulena, pentru a fl di chiar tn mâna Monarhului Franelsc loslf. N’a mal trecut eu el pe la guDernul din Budapeslfj eăcl alei românii au făcut nenumărate îneereăr» să 11 se dea drepturile de popor, dar în aadat ungurii nu oolau să împartă nlct dreptatea nM puterea eu nimeni.

împăratul însă, la asmuţărlle şl ameninţării! guoernulul unguresc nlel n’a uolt să prlmeasec marea delegaţie ce a dus Memorandul la Vlen Iar pilcul în care era lăerămaţla românilor a foi ţrţmls nedesfăcut guuernulul din Budapesta,

55

Aşa se întâmplă când eel mart sunt orbiţi de mărire şt putere: nu dau nimic pe plângerile supuşilor lor. Numai cât aceasta orbire se în­toarce totdeauna împotrlua stăpânirilor nedreptel

Tabloul eelor condamnaţi în procesul Memorandului.

Fruntaşii românilor au stat cu anii tn tem­niţă. dar soarta neamului nostru dtn Ardeal a fost cuno8cut& de toată lumea şl peste trei decenii din împărăţia austro-ungară s’a ales prau şl pul­bere, Iar naţia românească a ajuns la unitatea sa naţională. Căci de când e lumea rămâne ade- uărată uorba Scripturii: „eine sapă groapa altuia, eade el în ea*.

56

Copil de mofFără grabă, fără sârgCu căciula cât un ciubăraş de mareTrece domol prin târgSă* şi vândă cele două ciubăre

Cu faţa arsă de soare şi slabă Ca muntele, el nare nieio grabă.In ochii vineţi amurgul fl poartă Din uliţă ’n uliţă, din poartă ’n poartă.

Se pierde printre oameni, flămând,Cu al munţilor cer în gând...In lupta lui grea pentru pâine Unde~l va duce ziua de mâine?

Aron Cotvuş

Elefanţii pleacă în eoneediuElefanţii muncitori, eare sunt utlllsaţl în indii

la căratul lemnului din păduri, suportă foarte bine căldura umedă a perioadei ploilor, dar sunt foarte sensibili faţS de căldura uscată a peri­oadei de secetă. De aceea exploalarea lem­nului înceteaaă pentru infernalul dela începutul lut Martie până la sfârşlul Iul Mal. Elefanţii pleacă şl el în «concediu", şl sunt transportaţi ţn adeuărate „tabere de uaeanţă*.

MOŞ IL1UŢBădleul lonaş are casă de piatră năruită

totdeauna proaspăt, eu geamuri luminoase, prin eare râd tarna-uara, florile roşit de muşeată. Are ogradă largă în eare Intră tn flecare seară patru bol mari, eu pasul greu. Are feciori Juni •şl fete măritate, şl totuşi lelea Nuţa se’nuârte ea un prâsnel şl acum. Harnic om, dar por’că tot mal harnică neuastal Nu se pot plânge ntet de boale, nlel de sărăcte, nici de copil neascultători.

Trăese bine şt ar putea trăi şl mat bine dacă în casa asta luminoasă nu s’ar sălăşlui şt un moş bătrân, pe nume llluţ. Moşul seamănă mult eu mătmuta numită gorilă. E adus de spate ea toţi bătrânii. N'a fost niciodată înalt la trup, dar acum ştiu că nu târâe umbră mat mare ea un măgar. Pe grumasll îmbrăcaţi în piele arămie, plină de dungi adânci şl groase — cât par o tu- reateă de clamă roşie ueche — se sprljlneşte, plecat înainte, un eap mare, lungăreţ ea o lube- nlţă, îmburaulat de uri păr aspru alb, tuns mereu scurt. Subt fruntea îngustă cât o muche de topor, se ascunde licărind tn uăgăuna Iul, och'ul drept licărind ea un picur d Iu . De ochiul stâng e orb. Creţele bătrâneţii pe obrasll Iul au trăsătură de gorilă nu de om: curg orizontal şl nii perpendi­cular ori curmeşlş.

57

Glne-l Dede nu erede eS se fine de casaj bădleulul Icmaş. Şl totuşi, moş lltuţ e tatăl acestui]

harnic şl cinstit român. \Moş lllută e cel mal bătrân om din snt:

fusese tn tinereţe tn mllltla de graniţă, Ch’ar şl;

acum mal stropşeşte c&teua oovbe pe nemţie.!

Ochiul stâng l l-a scos un bou eu nărau, înainte \

cu oreo patruaect de ani. jPână ce aousese bădlcul lonaş copil mai!

mici, moş llluţ era om ca toţi oamenii: se jueaj

cu nepoţii, grljea de el şl-l înuăţa comanda j

nemţească. Bărbatul şl femela puteau merge la

lucru tn toată tihna: aoea un bun paşnic la casă <

şl la copil. Dar de când crescuseră hepoţll moş?

llluţă se dădu la toate patimile. Văau că nlmenU

nu-l mal la tn seamă; pe toţi ai casei îl înoărle j uârtejul DleţU, numat el e aruncat la o parte, şl nu S

mat înţelege nlmle din ce se petrece tn jurul Iul. I

Clne-l mal spune şl lui numat o uorbă? Doar’ |

când tl chlamă la masă. Din partea mâncării şl j

a înţollrll n’ar ODea de ce se plânge bătrânul. I Dar eu atâta nu-l destul 1 ... I

Aproape nu este dimineaţă tn care moşul j să nu înceapă a geme tn păcelul Iul, până a nu Ş se crăpa de sluă. ţ

— Valeo şl Dai de minei Ual de sllelg i

mele 1 Nu ţţial pot şt nu mal poţi >

59

— Ce al, tată? Întreabă lonaş.

— Ţl-e rău, tătucă ? se repede Nuţa.Dar moşul, eu ochiul spre perete, nu răs­

punde el se oaetă mereu. Femela face prânzul,

toţi se găteae la lucru; tl ard o mulţime de trebl;

fânul, secera, săpatul cucuruzului. Nu pot tân- d ă ll pe-aeasă.

Gând să plece, moş llluţ începe să horcăe

ea de moarte, eu tnnec. Ori de câteorl ar fl auzit

eel din casă sunetele aceste, cum omul se

apropia de nouăzeci de ani, toţi se temeau că

ar putea să moară.

— Spune ce a l? întrebau feciorul şl nora

zăpăciţi, căci le ardeau tălpile de ducă.

— Mor 1 Astăzi mor de bună seamă 1 Doar’

un păhărel de rachiu. . . gemea bătrânul.

Când l s’a Iscat mal Întâi năraoul ăsta,

lonaş nu ţinea rachiu acasă. Trebui să fugă

clneua până la crâşmă, destul de departe, şl să

se înapoieze pe nerăsuflate. Moşul bău în ureme

ce ochiul 1 se închidea încet de plăcere.

— Ţl-e mal bine?

— Mal bine, par’că l

Sătul de fiertura cele a tras-o în zilele cele

dintâi ale nărauulut, ţineau acum rachiu acasă.

De câteorl moşul gemea dimineaţa, tl dădeau să

înghită trei păhărele şl se nlndeGQ»

60

Totuşi cât putea tt aoleo, încercând să mat

rămână eu el, să-l uaere; nu se gândea că

munca pe câmp, ţipă după braţele oamenilor.

Erau dimineţi când bătrânul Dăaând sleite

toate mijloacele de a-l mat opăel pe lângă el,

se lăsa Jos mort, tn casă sau tn curte. Nu des­

chidea ochiul până ce nu auzea lângă el glasul gros al popii, chemat tn grabă..

Atunci se uita la popa ee-l citea moliftele, ofta. chiora din ochlu şt 8lcea:

— Par’că ulu de pe lumea cealaltă 1

In multe dimineţi îl tnuenlna moş llluţ pe cel din casă. Nimeni nu ştie mat bine ca plugarul

că timpul e aur când are un porumb de săpat,

o holdă de secerat, fân de uscat. Şl bătrânul îl făcea să întârzie mereu.

Pufln după ce-t uenl întâiul obtcelu, se lipi de el al doilea şl mal rău.

Intr’o al, la o pomană, unde fusese chemat

cu alţi bătrâni, moş llluf după ce mâncă şl bău

şl tar mâncă şl bău, tot clipind din ochiul Iul

surlu, şt tot stropşind o uorbă nemţească, alse cu glas tare:

— Să fie pomană morţilor şl bucurie Dlllorl

Că eu unul am pentru ce mulţumi 1 De două luni

de alle, acum mă satur mat întâi.

Ochiul lut se purtă bucuros pe la bătrâni,

pş Iq bătrâne, şt fu mulţumit de şopotul Iscat în

Urina norbelor sale. Văzând eă nu greşise, mat

adaugă, zâmbind din gura largă:

— Vorba cântecului: „Omul dacă ’mbătrâ-

neşte, pune-l pale şl-l pârleştelV

Câţl-ua bătrâni sughiţară aftrmatlu. Nimeni

din cel de faţă nu crezu că badea lonaş şt lelea

Muţa l-ar lăsa să flămânzească. Dar asta nu

« împiedică pe nimeni să spună, dună pomană,

prin sat ce> au auzit din gura moşului. Astfel

uorba ajunsese până la bădlcul lonaş. îl spuse

un frate mal mare, eare ţinu să-l spună din partea sa:

— Dacă Dl-e greu să-l mal îngrijiţi, lăsaţl-l la minei

lonaş se mănle, îl certă pe bătrân eă poartă

minciuni, făeându-1 de ruşine:— Bucatele ţl-s mereu înaintea nasului.

Vina dumnitale dacă nu mănânci să te saturi.

Hml făcu moşul, pleeându-şl mulţfimlt ochiul în pământ.

JErau femei cari începură să*l oaere unde»l întâlneau:

— Val de mine, moşule, eu anerea dumni­

tale să ajungi să rabat foamei Ce păgânii Să

şti că se apropie coada oeaculut.

El ridica ochiul oesel la femela ce-l uorbed

aşa, şl dela o creme începu să se oalcfire el, ce trolu greu duoe..

62

Gereeta âcum, chemat ori nechemat, toate pomenile şt se înfrupta cu olăcomte poltă, ea să-l Doere creştinii.

— Doamne, tată, se Dede că dumneata chiar

ţi-al pus de gând să ne faci de râs la lumel

Să mergi şl la pomenile ţiganilor 1 N ’al acasă tot ce-ţl trebue ? - >

— Hm! făeea moş Illuţ, bucuros că supăra 4 pe fecior şl că îl dă de lucru. . .

Intr’o al, cum era, ea de obtcelu, singur

aeasă ce-1 trăant prin cap? Luă o traistă lungă

dtn cuer, şl-o petrecu pe după grumaal, şl începu să bată pe la uşile oamenilor.

— Se duc şl nu'mt lasă nimic pe masă.

Omul dacă îmbătrâneşte e mal puţin preţuit decât un câne.

t a început oamentt se cruciră când îl uă- -

aură cerşind, dar cu trecerea silelor unit credeau

de Jumătate că i ţin rău copil. Şl-l dădeau câte-o

bucătură. Ochiul bătrânului se lumina de plăcere

când îl călneau femeile şl-t Judecau pe copiii bătrânului.

Aşa l se născu al treilea nărau. Bucăţelele

ce le aduna le arunca la porci. Iar în alua urmă­

toare» dacă rămânea singur, pornea din nou.

Casa rămânea fără paşnic. Copil ştrengari furau

din grădină perele aurii, merele pârgulte, pier-

secţie cu pufuşor; prindeau un putu, o găină»

Feelorul îl mustră eu asprime şl îl opri

dela cerşit.— Vorbeşte lumea şl ne judecă, şl-lmare

păcat, căci dumneata şti bine că al de toate, şl

că noi nu suntem olnouaţl.

Insă moş llluf nu mal putea trăi altfel. îl

plăeeeu mângăerlle oamenilor, şl el afla toi alte

mljloaee să stoarcă mila creştinilor. Afla în pod,

în cămară, uechlturl aruncate într’un colţ, haine,

pălării, căciuli roase şl prăfuite. Aal lua un

suman petecit, mâne o pereche de lţarl cari abia

se mal ţineau, poimâine o căciulă fără fund, încât

băga groasă în copiii de pe drum. Uechlturlle

acelea le ţinea lelea Vuţa până ua uenl ur’un

1'doD care adună sdrenţe, behălnd pe drum ca

caprele, să le dea pe neşte arntcl, pe neşte ace.

— Ml se pare că s’a turburat la eap, —

8lse într’o seară cu durere bădlcul lonaş.

— Aşa se uede. răspunsă neuasta amărâtă.

61 moşul nu era ţicnit, el urma eu ulclenle

să înşele satul, să fie mereu între oameni cari

H oaleărfi. . .Fratele mai mare al bădleulul lonaş uenl

91-1 luă eu el pe bătrân.

— Ţt-am spus că dacă u'aţl urât să-l mal

tlneţl, îl Iau eu 1 Dar uol mal bine uolţl să-şl bată

«atul Joc de neamul nostru, uorbl el eu mănje.

— Cum să urem, păcatele noastre î Cum]

să urem I Dar se pare că a ajuns tn mintea col

plllor, răspunse ruşinată lelea Nuţa. I

Moş lltuţ le asculta tn linişte cearta. Ochiul

lut sclipea bucuros, îl plăcea că feciorii se certau

pentru el.Se duse la feciorul cel mat mare.

N’a trecut însă o săptămână şl bătrânul teşi

din curte, sprijinit pe două cârjl, c’o stralţă şl mal lungă după cap. Când nu-l uedea nimeni

trăgea cârjlle după el, dar îndată ce sărea pe

clneua, se reslma gemând în ele. t

— Tot mat rău moşule? îl întreba clneua.

— Dae’a rânduit Dumneseu aşa 1 Dac’affl aout parte de-a şa copiii Că altul tn locul meu

ar sta în pat ort la uatră, şt ar bea câte-un pâ’

hărel de uln bun, nu să umble — olog — Ia

cerşit I

Feciorul cel mal mare dac* a uăsut a?a il

ameninţă eu bătae. eăet era cumpUt de mănle.

Bătrânul se tnfrtcoşă, şl într’o seară, când bS-

dlcul lonaş uenj dela hotar, îl află pe uatră.

— Bună seara, tată.

— Bună searal

— Văd eă te-al întors la noi ?

— întors, că toi alei îmi mal place.

— Bine, numai •& laşi traista şl beţele.

65

— te uolu ISsb 1ş- a’a |lnut de uorbă trei sile tn cop. Apoi

şl-a luat iar traista şl beţele.

— Ce să mal ştiu face ? întrebă într’o seară

bărbatul pe neoastă.

— Ştiu şl eu l M’am gândit să-l chemăm pe

popa să-l facă oreo slujbă.

— Să-l chemăm 1

Dimineaţa oenl popa. Bătrânul îşi plecfi

lubeniţa'subt.patrafir, de nu auzi nimic din mo-

lltuele ce 1 le ceti părintele, t a alteeoa se gândea

moş llluţ. t a sfârşit popa începu să-l mustreze

şl să-t dea sfaturi, arătând că-t o Ispită a satanei

să-şi facă copiii de râs în sat, când are toi ce-1

trebue.

Când tsprăDi, moş llluţ ridică spre barba

popit ochiul ce sclipea a batjocură.

— Popii eare s’a dus dela noi ît plăcea să

glumească eu mine.

— Şl cum glumla ? tntrebă zăpăcit părintele.

— Zicea: moş llluf, dumneata ştiu că Del tnurl mal uşor ca alţii: nat să închişi dectt un

oehlu 1

— Aşa glumea?

— A şa ... Ş l . . . era mal înoăţat ea dum­

neata. Ştia nemţeşte. Amândoi nu uorbeam decât

nemţeşte.

5

— De, se poate t Eu, laeă, nu ştiu, uorbl I

cam tn silă popa. |

— Şt apot ce cazanii frumoase spunea de \

cum trebue să se poarte copiii cu părinţii lor I

bătrâni. |

— El moşule, zise nemulţumit popa, dum- \

neata n’al de ee te plânge. Bagă de seamă eă \

nu mSnll prea tare pe Dumnezeu, acum când {

eşti c’un ptelor tn groapă 1 I

El îşi înnălul cartea în patrafir şl. neplăcut j

atins de uorbele bătrânului, porni spre eşlre. j Din prag mal auzi: 1

— Şl acela auea un glas de dărâma blse* | rlca nu ca dumneata 1

Moş llluţ se scărpină mulfumlt în barbă, ;

zâmbi eu ulclenle, şl cât ee scăpă de popa, îşi î luă traista şl beţele şl porni prin sat.

I. Agârbleeanu I* !

Strugure bătut de piatră \Din străin nu-i jaee tată;Strugure bătut de brumă <Din străin nu-i face mumă.De-ai călca din piatră’n piatră Din străin nu-i face tată;De-ai călca din urmă ’n urmă Din străin nu-i face mumă l

, (Poporală)

67

i f Dr. Vasile Bologa I

Slbtulul, metropolei culturale şl naţionale a

Ardealului tn oremurlle înulforate pe cori le stră­

bate de patru ani neamul nostru, l-n fost dat să

adueă cinstirea din urmă, repede unul după altul,

la trei bărbaţi cari au fost tnorednlclţl să ajungă

o Dârstă cu adeuărat patriarhală, după o Impu­

nătoare şl rodnică muncă culturală: Arhimandri­

tului Dr. Eusebiu Roşea, fostul director multe de­

cenii al Semlnarlulul şl Academiei Teologice

Andrelene; moldoueanulul, boier de uită oeche

Gh. Sion, care şl-a împletit două decenii şl mal

bine de eleată, — ultimele — cu acea a româ­

nismului cultural din Translluanla, al cărui tndute-

şetor mecenate s'a arătat şl acum adurmltulul

Intru ueclnlcă uleaţă Dr. Vasile Bologa, în fa{a

osămintelor căruia conducerea centrală şl întreaga

Astra culturală îşi pleacă cu recunoştinţă steagul

său de luptă.

In anul acesta, tn Februarie, s’a împlinit

exact o Jumătate de ueac decftnd t&nărul şl însu-

fleţltul profesor Vasile Bologa, a Intrat în cadrele

de acttoltate ale „Astrel*. tn cadrele el mol Intime,

ca secretar al doilea al el şl ca profesor şt di­

rector ol Şcoalet elulle de fete a Asoctaţluntl.

5*

68

Tot]de atunel a fost ales membru supleant ?n

Comttetbl central. Iar din 1920 ea membru actSu

al aceluiaşi comitet. Din 1911 a purtat şl sarcina

de econom al Asoelatlunll.Până înainte cu ureun an figura lut senină,

flnuta lut dreaptS, nici nu lfisa să se bănuiască

anii ee-l purta pe umeri. Sufletul t- a rămas mereu

tânăr, lăsând să descifrăm puterile înzestrării sale

spirituale cari l-au ajutat să desDolte o muncă neîntreruptă, destnteresată şl binefăcătoare, în

spinosul ogor al culturii şl uleţll naţionale creme

de cincizeci de ani.

Numele său este în special Indisolubil legat

de una din realizările eele mal Importante ale

Astrel culturale: de şcoala ctutlă de fete, tnte-

melată la 1886 şt pe care a condus-o ca director,

a distins* o ea profesor, dela 1894 până după unire.

A fost aceasta şcoală până la unire, alăturea

de cea similară din Blaj, amândouă şcoli secun­

dare eu Internat, de cel mal mare folos pentru

educaţia, fetelor păturii noastre culte de pe ore-

muri şl chiar a celor din familiile ţăranilor frun­

taşi. In ea s’au Instruit şl au fost educate tn Iu­

birea de neam şt de lege, în sfinţenia tradiţiilor

familiei româneşti multe din soţiile şl mamele

model cari au făcut mândria şl tăria clasei noa-

slre culte. O Instituţie de educaţie şl cultură nu

69

o formează regulamentele, nlel Intenţia lăudabilă

a fondatorilor, el prefacerii cari contribuie 8tlnlc

la sldlrea sufletească a tineretului.

f Dr. Vaslle Bologa

Şcoala clullfi a Asoclaţtunll a auut norocul

*ă afle tn Vaslle Bologa pe un priceput şl harnic

educator, !pe un conducător'părlnte, eare nu a

70

cruţat nlelo osteneală Intru creşterea renumelal j

acestei şcolt de fete. |Dar adurmltul -în Domnul a fost mereu la j

îndemâna „Aatrel“, a eomltetulul Central, în toate

ramurile fellurltet sale aettultăţl culturale şt naţio­

nale. Ca seeretar admlnlstratlu, ca econom, ea

prezident al şedlnfelor Comitetului central tn lipsa

preşedintelui sau a ulcepreşedlntelul, ca delegat

în atâtea misiuni ee l-a dat „ Astra“ tn deapărţămlnte

şt la festlultăţl. ca Istoric al şcolii de fete, ca

folfelorist şl conferenţiar, — actlDltatea Iul mar*

cheasă la flecare pas actlultatea „Astrel14. (

Şt aceasta muncă ţine neîntrerupt o jumătate

de ueac. E un cas rar chiar pentru bărbaţii

noştrll cointeresaţi înaintea unirii.

lată pentru ce. cu toată sincera recunoştinţă

• ee o datorlm urednlcllor luptători, Astra îşi în­

chină steagul în faţa sicriului său.

Odihnească îh pace.*)1. Agârbiceanu.

') Guuânl rostit în numele „A8trel“ la înmormântarea

lui Dr. V. Bologa, la 15 Iulie 1944.

Moş GpâciunMoş Crăciun în noaptea asta

Bate ’ncet la price geam.

Şi întreabă dacă ’n casă

Sunt ori nu copii, şi lasă

Daruri pe la cine-i spune :

— Ţină-i Domnul, am 1

La fereastră altătadă

An de an veni pe râfid:— Ai copii?

— Ba nu l Şi plânsul

Mâ ’nneea ’n grumazi, iar dânsul

Clătina din cap a m!lă

Ş i pleca oftând.

Dar acum un an, deodată L-ausi-i că-mi stă în prag:

— M’a trimis sfânta Mărie

Să-fi aduc un dar şi ţiel —Şi te-a scos din sae pe tine

Dragul mamei, drag 1

Va veni şi ’n noaptea asta

Şi va bate ’n geamuri ia r :

— Ai copii ? — Şi eu voi spune:

— Slavă ţie, Moş Crăciune,

Am şi eu un brad pe masa

Ş i aşteapt ’un dar.

72 I

Ş i din sacul lui cel mare

Bucuros va scoate — un miel

Alb de tot pe patru roate;Alb ca el sa fi tn toate

Ş i de-apururi, dragul mamii

Alb şi blând ca el.

Elena IParago

Gânlărejul lui DumnezeuA fost odată într’o .fără un om sărac, fără

rude, fără ajutor, eare mergea din sat în sat şl din oraş în oraş cântând, eu o traistă tn spate, cu un toiag în mână, străbătea ţara şt cânta mereu despre Dumnezeu. Oamenii îl spuneau „Cântăreţul Iul Dumnezeu*.

Tânăr eu ochii albaştri, duios, frumos, în sărăcia Iul era purtat pe aripi de cântec.

Se adunou mulţi să îl asculte, mulţi plângeau aualndu-l şl mulţi se făceau mat buni.

Cântecul Iul era cântecul Iubirii de oameni şl de Dumnezeu.

Aoea un glas ca o oloară. Era ca primă- oara. Când tl auseau mulţimile, 11 se părea că înfloresc grădini eu crini şl eu trandafiri.

Cântecul Iul era o orăjltă şl caldă chemare spre Iubire şl spre Dumnezeu.

Uocea era ca Isuorul. Emoţionantă, adâncă şl frumoasă. Cânta m cântec făcut de el aslfel:

73

„Venifi la E l că vremea trece

Şi El rămâne ajutor.

In mare trecere sub soare.

Veniţi la E l că vremea trece

La Dumnezeul salvator

E l este blând şi vă aşteaptă _

Ga un părinte pe copii;

Veniţi de dorul vostru p lânge...

El este blând şi vă aşteaptă

El e izvor de bucurii.

Când anii fug în umbra mare

Când drumul este trist şi greu,

De dorul vostru Domnul plânge . . .

Când anii fug în umbra mare,

Veniţi la El, la Dumnezeu“.

Cânta şt plângea pentru trecători. Tânăr, în­tinerea mereu cântând. Faţa îl strălucea ca lumina.

Vocea lui alunga răutatea şt ura. Oamenii se înfrăţeau.

Se bucurau. Iar el, cântăreţul Iul Dumnezeu— din zt în zl strălucea mal mult — mal frumos cânta, mal dulce cânta.

Ochit îl ardeau înuăpătafl de cer.Şt într’o zt pe când cânta dutos, pe când

mulţimea transfigurată vedea cerul deschis, — Clneoa cu aripi de aur l’a răpit tn slană.

Const. Gopan

Colindă de CrăciunDumnezeu au sfântul Petru Se luară se duseră Pe marginea drumului Până ’n capul satului La casa bogatului,N’aveţi prânaul să ni-l daţi?Ba 7 auem, dar nu-i de uoi,Ca-i de nişte Domni ca n o ii. ..Se luară se duseră Pe marginea drumului Până ’n capul satului La casa săracului.N’aveţi prânaul să ni-l daţi?Ba ’l auem. da-i puţinei.Dar ne uom împrumuta Dumneauoastră ui-l’om d a i. . . le sui Petre, ie sui dragă1 Pe umărul meu cel stâng De ueai ce ieste acolo?Veai casa bogatului In mijlocul iadului ,In uăpaia focului? le sui Petre, ie sui dragă Pe umărul meu cel drept De uesi ce ieste acolo ?Veai easa săracului In mijlocul raiului In rasele soarelui? ..

— Se cântă cu refpenul: Domnului, Domnului. Doamne 1 flecare vers.

Din Colecjla: Dr. V. Bologa,

75

Meseria de păstorIn unele fSrl, ea Belgia şl Olanda, ocupa-

{lunea de cioban şl de uScar se bucură de cinste

deosebită. Încă din timpurile uechl cel ales pe timp de un an pentru păşirea ultelor primea

toiagul şl cornul păstoresc tn mijlocul unei săr­

bători organlsate cu acest prilej.

Acolo, un cioban trebue să cunoască o

mulţime de lucruri şl ore o răspundere mare

pentru animalele ce 1 s’au încredinţai. Un cioban

bun trebue să ştie bine toate plantele — folosi­

toare şl uătămătoare — ce se găsesc pe păşuni,

să cunoască boalele oilor şl lecuirea lor, pre­

cum şl altele ce se ţin de creşterea animalelor.

In flecare an se fac concursuri pentru cio­

bani. Astfel se alege şl se premlasă cel cart tşl

cunosc mal bine meseria şl se dau pilde şl în­

drumări celor rămaşi în urmă. Cu prilejul ace­

stor concursuri se fac şt încercările câinilor de

turmă, cari trebue să fie acum înDătaţl de

ciobani.

76

Un pâu ee se porneşteUn râu ee se porneşte Dintr’un măreţ ixvor.

Nu piere mişeleşte

La poala stâncilor,Ş i ’n mersul tiv tei sale

El sfarmă furios.

Chiar stânca ce-i sta ’n cale,

Ş i merge ’n uale jos.

Popor de viţa ’n altă,Române, cântă, saltă.

Că eşti nemuritor:

Nu piere mişeleşte,

Un râu ce se porneşte

Dintr’un măreţ izvorî

(Familia) lo s if Vulcan

Ghicitori

]up&neasfi torcătoare

Ntel fus şl ntcl eaer n’are

(Ptalea)*

Gapul, trupul ml-e tot una

t a pfimAnt ts totdeauna.

_________ (Pepenele)

.Asiratt — Şoimii Garpajilor la serbările Soeolllor din Praga.

în fara lui Qelu DomnIn ţara lui Qelu Domn

Nimeni nu mai are somn,

Vântul nu-şi mai are locul,

Lumii i-a murit norocul.

Timpul trist şi uniform

Păsările-1 plâng şi dorm.

Bacii ’n lăzi şi-au ascuns brâul,

Gaii nu-şi mai muşcă frâul.

Fecioarele pe livezi

Culegând flori nu le uesi.

Peste umbra din păduri.Luna ’n dalbii ei conduri.

Ca ’ntr'o luntre neuasută.

Trece galbenă şi mută.

Doar cu-al raselor fuior.

Mai mângafe rar oreun dor.

Ori mai smulge-un plâns eu şoapte

Murmurat de grâne coapte,

Şi l preschimbă ’n repesi ploi

Să se-audă pân’ la n o i i . . .

Teodor Murăşanu

Poetul Martin Opitz despre joeulromânesc

în neaeul al 17-leo, — anume la anul 1622,

— a uentt ea profesor la Alba-lulla Martin 0plt8

dl a St'eale. uestl! poet al timpului sSu. Deşt era

chemat tn tară de prlnful Ardealului Belhlen

Gaurilă şt era gras plătit din partea lut, poetul n’a putut îndrăgi pe unguri, el a îndrăgit pe ro*

mâni, pe cari l-a cunoscut în Zlatna, unde mergea

adese de dragul unul prieten, director al minelor

de aur. S'a minunat de portul, graiul şl joeul ro-

mânese şl a scris o carte în uersurl. Zlatna, în

care cântă şl preamăreşte pe români, ca urmaşi

al Romanilor, al căror obiceiuri şl limbă le au

păstrat. Gartea aceasta ne-a tradus-o în Dersurt

româneşti poetul G. Goşbue. care a publleat-o

în „Tribuna* dela Sibiu nr. 1885. Astăsl putini

mal ştiu de aceasta preţuire a Jocului românesc.

In curând ula(a lut 0plt8 şl traducerea „Zlatnel*

Iul d o apare într'o cărticică. E Interesant însă că

la 1830 clneua dintre români a tradus o părticică din aceasta lucrare asupra joeulut românilor şl

a publleat-o tn „Căllndarul* dela Stb'u de pe

anul 1830, eăllndar rămas necunoscut.

Doar d-l prof. Onlslfor Ghlbu are asl un

asemenea „Găllndar*. lată după căllndarul din

80

1630 lauda Jocului românesc de 0plt8, aşa cum a fosl tradusă In româneşte de un autor necu­

noscut :

eăluşeril.

Puternice Dumnezeu)

Lucru minunat uâd eu.In nişte colibi prosteşti.

In căsi mici pădureneşti.

8e află tncă vestit

Sânge românesc numit.

Odei în vechiul obiceaiu.

Ş i strămoşescul lor traiu

Nu Vau pus de tot jos încă

Precum jucarea adâncă

A dânsilor dovedeşte,

Cât nu se mai tăinueşte.

Jocul lor e minunat

Ş i vechimei închinat.

Acuma se învârtesc,

Se pleacă şi se sucesc.

Sar în sus şi se burică

Ca căprioara voinică.

Acuma se fac cărigă

Şi vers la tot tactul strigă.

Acuma se desfac iară

Se-ntind într’un rând pară,

Acum şi fetele vin,

Se ’nşiră deadreapta lin,

Aci deastânga se-’ntorc,

Se sucesc cât sudori store.

Aceasta alta nu este

Cuprinsă bine de veste.

Fără numai vitejească

Vechie mustră românească,

Batăr mult mai schimosită

Şi din isvodu-şi clătita.

Totuşi lucru de mirare,

Vrednica de neuitare:

Românimea mult gândeşte

Insă puţintel vorbeşte.

Străinii cu osârdie

După joc eu măiestrie

Pela Paris ostenesc,Insa neamul românesc

Moşteneşte-1 fără trudă.

Fără osteneală crudă.

De aicia fieşcine . ;

Poate să cunoască bine \Cumeă marea Romănime

Mu-i alta, ci Romanime. \

Când se ua cunoaşte întreagă v2latnaa poe'

tulul O pita tn traducerea Iul Coşbuc, se ua uedeJ

cât de mult a înaintat limba românească în 50 di

ani şl cât de mândru poate fl poporul românei

că şt-a păstrat hora sa cea frumoasă după atâte»

mll de aniiDr. Ilie Dăianu.

63

Intre tată şi fiuEra înaămânotul porumbului, pe când do-

cârlanul se ridica !a uăsduh, spre tnaltul cerului,

să-şl cânte rugăciunea mal aproape de Dumnezeu.

Soarele uărsa lumină şl căldură eu dărnicie de sfânt.

Pe întinsul câmpiilor, oamenii mişunau în

toate părflle la treburile plugărlel. Au Ieşit cu

mic, cu mare să pregătească (arlnlle, tn care

aoeau să arunce semânţa nădejdlllor de toate silele.

Pe moş Păoălolu, încă l’a seos fecloru-s’o

Zaharte afară, la câmp, să nadă, ce n’a mat uăsut,

de când s’o pomenit, el. L’a duş în cor, ea pe-un

copil, şesând pe-un braţ de pale, în partea din

dărătul carului, ca să se sprlflnească cu pieptul

în ceglău, să nu cadă Jos.

Era bătrân moş Păoălolu. Nu mal oăsuse

câmpul, tn care şl-a frânt oasele o uleaţă întreagă^

de câflua ani, de când l’au biruit neputinţele

bătrâneţelor.Ajunşi la delnlfa pe care aueau s’o samene

eu, porumb în alua aceea, Zaharle, l’a ajutai pe

bătrânul său tată, să se dele Jos din car. Apoi,

după ce a descărcat acareturile şt-a desjugat

boli, a îmbiat pe bătrân să la loc pe ruda âarulul,

ta bătaia soarelui dătător de eleată. ,

6*

De aci eu mâna straşlnă la oehl, îşi urmărea \

bătrânul pe fecior, cum samâră porumbul eu ţ

maşina, nu eu mâna, eum a înoăţat dela el şl i cum, el, Păuălolu bătrânul asemănat o uleafă de

om, ca şl moşii şl strămoşii Iul. * Din când tn j

eând, schimbând mâna dela ochi, ofta bătrânul

în singurătatea Iul:

— „Numai de-ar da bunul Dumnezeu, să hle

bine 1 Maşinile ăstea îs cam ciudate... Nu-s toate ş eu noroe*. . .

Era pentru prima dată, eând in pământul j

Iul Păuălolu, a călcat maşina de sămânat porumb. j

Până aci, de eând s’a pomenit aeest dric de hotar,

eă dă rod, numai eu mâna, s’a sămânat, eu mâna

s’a prăşit şl tot cu mâna l* a fost cules rodul.

Insă de eând Zaharle, feciorul bătrânului

Păuălolu, a cercetat şeoala ţărănească a „Astrel*

şl de când a uăzut eu oehll şl a pipăit cu mâinile

sculele noul de sămânat, de săpat, pllulţ, cosit,

nu s'a mal curmat uorba din eaşa Iul Păuălolu,

dintre tată şl fiu :— ;Tată, eu încerc 1*,..

„Bo, tu, să nu încerci I Nu ne aduce sărăcia

în casă 1 Sculele sunt făcute de oameni, mâtnlle

sunt dela Dumnezeu.Ce>l sămânat cu mâna rodeşte şt :’n piatră

aeaeă. Da ce se pune cu ferul sau lemnul, ea lemnul rămâne*.

Profesorii şi eleuit dela Şcoala ţărănească din Oeland.

86

— „Tată, acum încerc numai eu sămânatu\

Săpatul tl uom face, cum am înoătaf. ca şl până

aal, cu mâinile şl sapele. Şt al s i uesi D-ta, că

uom auea spor la sfipat mal mare ca după să-

mâna tul eu mâna*.

Bătrânul Păuălolu, era ea de cremene. Nu

se da bătut eu una cu două. El ştta una şl bună,

cucuruzul se samănă cu mâna, fie împrăştiat, fie pus tn cuiburi.

Zaharle însă, care uăzuse cu ochii, câtă

sămânţă se cruţă la sămânaful cu maşina, cuce

spor se prăşeşte cu aceste unelte noul, ce re-

coltă betşugată se adună tn urma unul sămânat

şt a altuia, nu se lăsa înulns, cl l-le explica toate acestea bătrânului:

„Tată, al să uesi, cât o să cruţăm din să'

mânţă şl din timpul de lucru, atât la sămânat,

cât şl la săpat.

Apoi at să uezl, cum porumbul crescând

mat rar, o să se desuolte mal mare rodul şl o

să se coacă mal btne. ka sămânatul cu mâne,

un sfert din sământe cade tn ooia întâmplării.

Un alt sfert cade, unde nu Drel. Aceasta nici nu

răsare. Unde mal pui, că mâna nu poate potriut

sămânţa pe-o potrtuă. lntr’un loc pică rar, unde

şl unde, câte-un bob. In alt loc cade cocoloş,

grămadă câte-un pumn.

87

— Dacă nu le şti potrlDt din mână 1? II curmă

uorba bătrânul, mdndrlndu-se.

— S’o toi potrlueşt!, eum !l potrlul>o, suflă

: oânfu), mişcă boarea, duce sămânţa unde nu orei,

; se împotrlull feeloru-s’o.

— „Hei, eă nu mat suni eu tânăr, ea odată 1

Aş ştt'O eu cum s’o potrluesc numai d!n uârful

buricelor, ca de pe carte*, oftă bătrânul Păuălolu,

ea şl când ar fl spus cel mal mare adeuăr al

lumi», dar pe care nu-l mal poate adeuerl . dln

| cauza bătrâneţii.

— «Ştiu tată, eă D-ta al fost mare meşter

i tn ale plugărlel. Dar mal ştiu, că eu toată silinţa

: Şl hărnicia Dtale te-al întors eu carul pe Jumă-

; late gol, atunci şl de-acolo de unde trebuia să

te întorci cu carul uârfult de rod. Nici în urma

maşinilor nu se uor umplea totdeauna carele şl

’ hambarele. Dar uremurlle au schimbat multe în

lume. Şl ’n plugărle trebue să se schimbe multe.

Oamenii s’au înmulţit şl se înmulţesc mereu. Pă­

mântul nu ua creşte. Bl rămâne acelaşi. De unde

®8 se hrănească toţi. dacă nu se încearcă să se

*toareă din pământ tot mal multe grăunte, mal mult rod ? -

Dar bătrânul tată nu se lăsa înulns de spu­sele feclorulnl.

— Bo. uă î-e greu de lucru. U’aţl leneult.

Hal de mull «e săpa la cucurua, cum 1 se şpunea

porumbului, eu săptămânile. Astăst a*ţt orea si

terminat! tntr’o al două, ee se lucra pe uremurt

Semânăiorul-harnie. eu sacul subţioară...

în.nouă. Nu mat aueţt răbdarea plugarulut de de'

m ult.,.

8»?

' — Ba auem tată. Numai ti se pdre: că n’am auea-o. Dar acum se eer prea multe de făcut.

Dacă am sta astăzi cu săptămânile la săpatul

porumbului, ne-ar rămânea trlfoalele necosite, Ierburile ar îmbătrâni, ullle s’ar oftica din picioare,

Holdele şl-ar scutura bobul pe jos, ogoarele şl-ar

împietri ţărâna. • . ^L5

Alta e sdroaba silelor de astăal şl alta a

fost tihna silelor de ieri. ■"

Cu toată silinţa feciorului de-a face pe bă­

trân să înţeleagă rostul schimbărilor, tatăl 1lnea

moi>tlş la ceea ce a apucat din bătrâni, urând

să lase aceeaşi moştenire celor de după el.

Dar Zaharle, era prea connlns, că pământul

lucrat în altă formă, cu’;alte unelte, ca cele de

până acum,cuarsă mat mult.şl mal bun rod, decât

a uărsat până act. De aceea cu toată împotrlDlrea

bătrânului tată, pe care nu l’ar fl supărat în alte

•împrejurări pentru tot ee-l bun în lume, a adus

dela oraş, deocamdată o maşină de sâmănat

şl alta de prăşit porumb, aşa cum le-a ulsat e’„

de eând a părăsit şcoala tâ r le a scă a „Astret0.

Acum, că era în timpul sămânatulul, a pus

maşln» de sămănat tn car, a urcat pe bătrânul

tată lângă eo, a ajutat pe'Qhlorghltă, bălatu s’o

să încalece pe şea şl cu Doamne ajută,, au. eşlţ

la câmp.

80

Aci Zaharle arăta copilului cum sfi mânu­

iască unealta, pe care auea s'o moştenească şl

de care nu se na mal despărfl, tar bătrânului fi

arunca câte-o uorbă bună de tmpăcare cu ure-

murlle schimbate:

— Merge ca ceasul, tată. Poate sămăna şi

Qheorghlfă singur, tată.’ Câtă uşurătate, tată 1

Iar bătrânul de pe ruda carului, cu mâna

straştnă la ochi, ti urmărea cu prlulrea scăldată tn- roua aducerilor aminte :

— Hei, cum se schtmbă toate ’n lume 1

Petrea Dascălul

GlumeMinte de copil

— Mamăl Ce deosebire este tntre un copil şl o copilă?

— Copilul e totdeauna rău, tor copila e bună.— Mamă, atunci şi eu sunt câte-odată copil.— De ce spui asta?— Pentrucă astă si eu am spart farfuria şl

nu Ionel.

Bucătăreasă pe sprânceană

— Bine, fată, am sls să-ml flerbt două ouă mol şl când colo ele*s tari ca piatra.

— Aual minune ca estal Le-am fiert o Ju­mătate de ceas şl tncă tot nu s’au mulaţi

91

Sămân(a de mae■#

Intorcându-se din călătoria ce făcuse prin

tărl îndepărtate, un negustor adusese mulţime de

lucruri preţioase. Rudele şt prtetenlt tl primiră

cu bucurie. Iar el le dădu nole să la flecare câte

un lueru, după plăcere.

BărbafU luară care eăte o bucată de aur,

care câte un şir de mărgea sau câte o scoică

de mare. Femeile îşi aleseră felurite stofe lu­

crate eu măesţrle, colanurl de mărgăritare, dia­

mante ori ţesături de mătase.Numai unul, om eu judecată, alese o cuti­

oară, pe eare era scris: sămânţă de mac. Gând

o desfăcu tns8,. uăsu eă nu mal rămăsese tn-

tr’ânsa decât o singură sămânţă, căel celelalte

8e strecuraseră pe drum prin încheieturile cutiei

şl se pierduseră.

Gel de fată începuseră să râdă, dar el

răspunse :

— Orice a-jl aice, un grăunte ml-e de ajuns.

Macul e cu totul necunoscut tn tara noastră şl

eu ştiu din cetire cât preţueşte.

lată de ce mă mulţumesc cu un mic grăunte,

tn locul tuturor auutlllor ce atl luat d o !.

Gu multă băgare de seamă, el puse grăun­

tele în grădină şl după câteoa luni atm atâta să­

mânţă, încât la sfârşitul anului următor semăna

cu «dânsa o întindere mare de pămânf. Gând uă- aură pentru prima oră eâmpul smălţat cu "flori

roşatlce şl plstrlţe şl eând gustapă uleiul dulee

şt limpede de mae, toţi înţeleseră marea bine­

facere pe care un singur grăunte din aceea pre­ţioasă plantă o reoărsase,asupra ţării;. ,

, —[Cine ar fl creaut.alceau el, rcăHacel

grăunte de: mac are să fie? un l8 uo rde mulţu-;

mire ni de bogăţie pentru nqt?1;; ,

• Dumnezeu adesea pune ;chiar şl într’un bob de mac.

, : câte o tainică; minune f spre-ă fl omuiul pe plac.

(Biblioteca pentru copiii. ' M, RiURBANU

92’

Vârsta animalelorMarginile uleţll animalelor sunt cam acestea:

balena poate ajunge şl până la Drâsta de o mie ani; elefantul poate trăi şl patru sute: de ani; leul până la 60 an i; calul între 20—30 ; ursul 20; Dulpea şl pisica 14—16 ani; iepurele şl ueuerlţa mi trăesc mal mult de 6—7 ani.

Uulturul şl şoimul n’au o Dleaţă mal lungă decât o sută de ani; în schimb lebăda poate trăi şt tret sute de ani. “

Broasca ţestoasă şl crocbdtliil trăesc peste una sută ani.- i(' >-u );■■■• h .’-J1 ^ .n

88

Moară de uânf|în|Greeia.

Proverbe

0&nd se rupe o uertgS tot lanţul se deşlrS.

Boit untţl, lupul nu t poate răpune.

BragaBraga dulce auzise

■ Faima ce se răspândise Că vinul de Drâggşani

Chiar de nu e de mulţi ani.

Capătă dulceaţa mare

Preumblându se pe mare.

„Să călătoresc pi eu“

Zise ea în gândul său.

Apoi intră ’ncetişor Cu'n Bulgar. într’uri vapor.

Ş i ajunge’n Ţarigrad

Pusă’n doniţă de brad.

Dar eu ee s’a jolosit

Braga ce-a călătorit ?C’o acrime şi mai rea

încât nu se pufea bea.

— Câţi nerozi prin ţâri străine

Merg să caute lumine...

Ş i se 'n/orc ea vai de ei.

Mai proşti şi mai nătărăi.

O. 8ion

Gât de mult poate trăi omul?PAn& la ce Dârstă poate ajunge nn om, care ar fl apărat de opiee fel de boală? — Când urmează sjârşitul natural, somnul ueşnie/ al organismului?

La aceastfi întrebare răspunde sauantul rus,

profesorul Lnzaretu, directorul secţiei biologice

dela Institutul de medicină. experimentală dtn

Moscona. Despre luerărlle acestuia, cunoscute

foarte bine în Rusia, se Interesează acum în­treaga lume ştiinţifică europeană.

• Uârsta mijlocie a omului, — după Lăsarea)

—• qp trebui să fie de 150 de ani.Drept criteriu al ulejel lung1, profesorul

Lazaretu socoate felul în care se desuoltă simţu­

rile omului, adică modalitatea tn care organismul percepe, cu ajutorul simţurilor, lumea externă.

La naştere această sensibilitate este m inimală:

noul născut nu reacţionează tn faţa impresiilor

din afară. Copilul mic se uită cu ochit deschişi

la lumina orbitoare a beculut electric.

Acţiunea simţurilor sporeşte apoi neîncetat

până la 20 de ani, când atinge culmea: la această

cărată omul oede, aude şl simte cel mal mult.

După uârsta de 20 de ani începe scăderea

acestei sensibilităţi. Profesorul Lazareru a stu­

diat toate etapele acestei scăderi f l a găsi! că

: 95

ele dureaaă până la uârsta de 140—150 de an!.

Gu alte cuulnte organismul omenesc are o re­

zistentă mljlosle de 150 ani.

, DacS omul moare mal de ureme, aceasta se

întâmplă fiindcă, — după euutntele unul mare

- flalolog france8, — omul se ucide singur prin

hrana neraţlonfllS, prin felul de Dleafă pe care-l

duce. prin Insuftclenta elementelor de luptă

contra mlcrorganlsmelor şl alte multe.

GlumeDe^ale copiilor

— De ee plângi aşa de tare mlcuţule ? Te-a

bătut clneua?

— Nul

Atunci de ce?

— Fratele meu a luat uacanjă şl eu nul

— Cum se poate ?

— Foarte bine. Bu n'am Intrai încă la şcoală.

A n I m a l e

— Porcul şl măgarul aant animale fericite.

1 — De ce ?— Fiindcă nici unul, nici altul nu ştiu, că îl

chlamfi aşa.

97

Din înţelepciunea persanăCu firimiturile rămase dela masa săracului,

se pot ospăta păsările cerului. Cu firimiturile

rămase dela ospăţul faţeleptulul se pot sătura,

prin Deaeurl, toate seminţiilor pământului...*

Nu jindul niciodată amitllle pe eare nu le * al

putea face să rodească.* '

Nu culege grenada, eare ţl se pare cea mal frumoasă.

♦

Dacă urel să te consolezi de o neplăcere

care te-a năpăstuit, gândeşte-te la toate celelalte

de care al fost cruţat.*

Dacă suferi, fll răbdător şl speră. Oare

atua nu lsuodeşte din noapte ?*

Nu plânge mortll, cari nu mal sunt decât nişte biete coLlotl din care au sburat păsările întemniţate.

M i c ă

Eşti tn leagăn ca ’ntr'un ţâre.

Lupţi să scapi n’ai nicio frică.

Dai din mâini, te ’nalţi, stai a rc :

Multe-ai face, dar eşti mică 17

Ceasuri singură-ţi eăsneşti

Limba ia eeua să zică,

Qânguri, chiui, ciripeşti.

Multe-ai spune dar eşti mică î

Şi te uiţi în ochii mari

Când cu drag şi când cu pică,

Dai să spui, să cânţi, să sai

Dar eşti mică, mică, micăl

Mm. Bucuţa

Gât trebue să doarmă un copil? jSomnul are mare Inf’uentă (putere) asupra!

desDoltfirll copilului. Un consiliu medical a coti'

statal eă copiii, cari nu dorm deajuns sunt mal

expuşi morburilor decât ceilalţi.

Pentru aceea părlnt» şl crescătorii trebue

să grljească, ca copiii să doarmă deajuns şl

somnul lor să fie lin, neconturbat. odaia de

dormit să fie curată, bine aerisită, eăldura prea

mare nu-l sănătoasă, conturbă pe copil tn

somn.

Copilul sănătos, dacă tn odaie e linişte şl

aer bun, adoarme de sine. Nu-l bine să legănăm

copilul, să-l scuturăm în braţe şl aşa să l adormim,

deoarece acesta nicicând nu ua durml llnlşt't

său aşteaptă să-l legănăm mereu sau ua oărsa,

ua sughiţa. Cu un euuânt nu ua fl liniştit nlei tn

somn, prin urmare nu se ua putea recrea şl

desDolfa după cum pretinde firea lui.

Păcat de moarte fac părinţii, cart dau co­

piilor mac sau rachiu pentru ca să doarmă mal

curând, Macul şl rachiul mal târziu causeasă

8gârclurt şl dureri de stomac şl aşa copilul ua

fl mal nellştlt.Copilul sănătos până e de 2—3 săptămâni

doarme alua întreagă. Dela 3—A săptămâni, de

eâteua ori pe al, cam câte V* sau Va oră, e

treaa. De alei înainte doarme în lnteruale mal

lungi, chiar şl când e de un an şl atunci mal

mult doarme, decât e treaz.Copilul de 4 ani trebue, să doarmă 12 ore

pe al, cel de 7 ani 11 ore. cel de 9 ani 10 ore,

dela 12—14 ani, câte 9 sau 10 ore, tar dela

14—21 ani trebue să doarmă câte 9 ore pe al.

Fiindcă somnul are o influenţă binefăcătoare

asupra creşterii copilului, părinţii să se îngri­

jească să nu turbure cu nimic somnul odras­

lelor lor.

&&

(

7*

100

Cere de aurSeoţi scufiţa de zăduf

Şi rămâi cu tâmple goale.

N-ai pe cap decât un puf

Bălă/or de lână moale.

Eu mă uit din coif la el.

In văpaia din fereastră,Aburos şi mărunţel

Pe întinderea albastră.

Unde-am mai văzut şi când Ce icoană florentină.

Cu un cer, de aur blând,

Pe un creştet de lumină ?

Btn. Buouţa

Gâji oameni sunt pe pământ?Câţlua flslologl se tntereseasă de studiul

tn legătură cu populaf'a globului. După cerce*

ţările unor sauanţt, populaţia pământului se ridică

la o cifră care uarlază Intre 1988 şt 2028 milioane

suflete. Se poate spune deci că pe pământ

trăesa azi două mll de milioane sau două ml'

llarde de oameni. Că nu se poate spune exact

câtl sunt, cauzele sunt multe.

Începând tncS din secolul al şeaptespre-

zecelea. Asia cuprinde mal bine de Jumătate din

populara globului. Din această cifră China sin­

gură numără peste patru sute de milioane de

oameni. Ghlna a fost prima împărăţie a lumii oare a întreprins o numărătoare a populaţiei

sale. Astăzi însă administraţia acestui mare Im­

periu e atât de desorganlaată, eă nu se poate

aprecia nici măcar eu aproximaţie numărul ce­

tăţenilor chlneal.

Numărul Europenilor care trăesc dincolo de

hotarele Europei este cu mult mal mic decât

ne-om fl aşteptat. In total sunt două sute de mi­

lioane Europeni, risipiţi în celelalte continente

ale globului pământesc.

Ghicitori

Ge umblă noaptea şl nu se mişcă din loc ?(Ceasul)

* •

Unde sare

Urmă n’ore,

Da i mal cal

Decât un cal.(Purecele) .

102 |f|

Multe şi de toate [urednlee de ştiut

Se ştie eă furnicile să urcă pe pomi, ca să j

uâneae păduchii frunzelor. Când ele dau în drumul ;

lor de Dre-o pedecă, ca de exemplu un Inel de ;

clei, ele aduc nisip şl pământ şl fac pod peste 1

clei, urcându-se mal departe.*

în familia Sttegerle sunt trei surori, una de

65 ani, alta de 70 ani şl o treia de 75. Aceste trei

surori s’au născut. — cum uedeţl — tn ani dife­

riţi, însă în aceeaşi ai, anume în 18 Octomurle.

Toate trei deci îşi serbează alua naşterii în una şl aceeaşi al.

*

Flecare om îşi închipuie, eă munca pe ca^e

o îndeplineşte el, e cea mat greo dintre toate.

Un^speelallst, a găsit tnsă. că cea mal grea

muncă e urcatul scărilor. (»reptllor). După soco­

telile lui, tăietorului de lemne îl trebue 39% din

puterea (energia) urcării treptelor, unul înotător

59°/0, Iar unul alergător numai fl8°/0 din energia

ee o chettueşte urcătorul de trepţt.

Oar. de-aceea să feresc mu'ţl oameni de-a

locui în locuinţe înalte, eu scări multei?

*

. . I

103

Veninul albinei este leac. Un profesor aratS,

într’o carte a sa mal nou apărută, eă uentnul al­

binei s’a folosit şt în uechlme ea leac. Astfel me­

dicii ueehl chinezi şl Indieni precum şl eel din

euul mediu îl foloseau regulat. Bazându se pe

datele acestea, acest profesor a încerpat multe de toate până ee în sfârşit a putut douedt eă

Beninul de albine este un leae minunat şt aproape

sigur împotrlua reumatismului, a aprinderilor de

nerol şl a anumitor boli de piele. Acest uenln se

wlnde astăz1 foarte scump şl se dă ea Injecţie

8ub piele.

Ştiinţa albinelor. Mlelle nletăţl, earl sunt al­

binele, cunosc nu numai florile din eart euleg

mierea, dar ele ştiu ş< ora pxactă, când se gă­

seşte eeua ort nu tn floare. Astfel, după amlaaă,

Deţl eăuta în sadar albine tntp’un eâmp de hrişcă.

Florile hrlşcel au neetar (miere) numai dimineaţa,

până la ora 10 şl albinele ştiu acest fapt.

*

Vindecarea lenei. Sunt mulţi oameni sdrauenl

cart pot munci dar Ie este lene şl atunet se apucă

de cerşit. Pentru a-t desoăţa de acest urât obl-

eelu Olandezii au făcut o fântână unde i băgau

şl ca să nu se înneee, erau siliţi să scoată apa

eu o pompă, eând se gândeau c'au terminat de

104

scos apa şl se pot odihni, se desfăcea un cep

şl fântâna se umplea din nou.

In Jurul fântânei se aduna norod mult care

râdea şl făcea şl rămaşagurl.*

O insectă care se simte bine tn petrol. Ntel

un animal nu poate trăi în petrol, afară de laroele

aşanumltel muşte a petrolului. Această laruă se

simte foarte bine tn petrol. însă numai atâta ureme

cât este laruă. Dupăee se preface în muscă, dacă

cumua cade tn petrol, moare şl ea.*

Qăine ouătoare. Găinile noastre ouă cam

50—60 de ouă la an. In Danemarca 162 de ouă.

O găină de rasa »leghorn“ a ouat 356 ouă într’un

an. Să ne schimbăm rasele de găini, ca aă

câştigăm cât mal mult din ouăl•

Animale care prevestesc vremea bună. Racii

se retrag îndeosebi noaptea înainte de iDlrea u^el

furtuni, eu mult înainte, pe uscat. In apă, racul

este sensibil fa{ă de tulburările atmosferice.

Chtşcarul este în stare să anunţe furtuna cu o al

înainte, părăsind fundul apelor, unde trăieşte în

nămol şl înnotând la suprafaţă, respirând neliniştit.

Multe animale ne Indică prin purtarea lor că

este de aşteptat o perioadă mal lungă de creme

frumoasă. De pildă dansul ţânţarilor şl sborurlle

105

cărăbuşilor. Daeă bai*aa elăpăneşte mult pr tmăuara,

se poate conta pe ureme frumoasă în lunile ult-

toare. Dacă însă se obseruă la potârnlehe eă

eloeeşte târgtu, putem să ne aşteptăm la o toamnă

blândă. Dacă păsările călătoare din Nord sosesc

timpuriu prin regiunile noastre, ne ameninţă o

lamă seueră. Aceste păreri mult răspândite tre-

bu'ese prlulte eu oarecare îndoială. Cel mal siguri

profeţi al uremii sunt: lipitoarea, chlşearul, cinte­

zoiul şl păianjenul.*

Goncurs de tăcere. 6u toţii ştim eât este de

greu să potl face ea femeile să nu uorbeaseă.

Americanii urând să se încredinţeze de acest

adeuăr, au pus la cale mal anii trecutt, un con-

eurs de tăcere la eare au luat parte 839 de femei.

In prima al 246 din ele n'au putut să rabde

şl au uorblt, tn alua a doua 436, tn alua treia au

rămas numai 6, iar tn alua 8-a a rămas numai

una singură, care tn tot aeest timp de opt sile

n’a scos nlclo uorbă din gură.. *

Cafeaua. In timpurile ueehl era întrebuinţată

ca leac şl se ulndea numai în farmacie.*

In stomacul unei rândunici s’au găsit 300 de

insecte de toate mărimile.*

10B

/n/r'un furnicar sunt până Ies 8—10.000 furnici,

între cari 11 mătel. E numărătoare făcută de un înuătat englez

*

O pereche de pifigoi, mănâncă flO.OOQ de

omlsl în decurs de 3 săptămâni.*

la cuibul unei vrăbii. s’au găsit resturile a 700 cărăbuşi mâneaţi de ea.

*

Sunt pasarele, cari mănâncă silnic atâtea

insecte şl Dlerml, cât este greutatea păsărelei.•

Nu omortţi, nu stricaţi cuiburile păsărilor folositoare. GăJt dacă ele n’ar ft. lumea nu ar

auea ce mânca din pricină că s’ar înmulţt gftn-

gănllle aşa de tare, îneât ar roade orlee fel de recoltă.

Carnea de găina bătrână se frăgeţeşte, dacă,

după Jumulire o punem să stea o si şl o noapte

în epă rece în care am pus şl câteua linguri de

cenuşe de lemn. Cenuşa o putem pune mai întâi

într’un săculeţ de pânză curată.

Dupăee carnea a stat 24d(> ceasuri în această

apă, o fierbem ureme de un sfert de-ceas şt apoi

o punem la fript. Carnea ua ft fragedă ea de

găină tânăra.

107

Ploşniţele (stelniţele) sunt omorîte dacă tn

oarul eu eare Dărulm pereţii punem piatră aeră

topită in apă fierbinte.*

Sâmburii de prune sunt foarte hrănitori

pentru Dlte. Cu puţină osteneală — se pot pune

eoplll la acest lucru. Sâmburii se pot descojl.

apoi se usucă şl se folosesc la hrana ultelor. Cel

cari au mulţi pruni, pot încerca şl nu le d q

părea rău. \*

Ca să vesi dacă seminţele de orice fel. sunt

bune. un botanist rus, Neluboro, sfătueşte omul să facă în felul următor: tntr’o soluţie de anilină

eare se cutnpără dela farmacie, pune seminţele

la care orei să le încerci puterea de încolţlre.

Easă-le să stea aşa câteua ceasuri. Scoate-le

apoi şl le cerceteasă Seminţele fără putere de

încolţlre se uor colora, pe când seminţele sănă>

toase rămân n* seh'mbate la culoare.•

Purecii se înmulţesc acolo unde-s căldurile mart şl în casa unde nu se face prea des cură­

ţenie. Ca să scapi de pureci, lată ce sfătueşte o

gazetă: curăţenie în casă, spălarea podeţelor tot

la trei sile cu apă în eare al topit piatră acră

(1 şl Jumătate kg. la 10 lltrt) lăsând ca această

apă 8â pătrundă bine prţnţre şuândurt, în crepă-

lurlle scândurilor dela podele, căci acolo îşi pun

purecii ouăle.

Pentru prinderea pureellor unii aşeasă tn

odaie, prin eameră. farfurii laie cu apS, în eare

pun frunse de pătrânjel tăiat mărunt de tot. Se

alee că pătrângelul atrage purecii.

Moliile se pot stârpi dacă seara punem pe

masă un lighean pe jumătate cu apă. In apă punem

un păhar eu apă pe trei sferturi eu ulei deasupra;

în acest olel punem un fitil (feştilă) ea pentru

lămpile de noapte. Aprindem apoi fitilul.

Moliile trag la lumină şl sburând tn Jurul

fitilului aprins se ameţesc şl cad în apa din lighean'

unde mor. -*

Furnicile din casă se pot nimici, dacă înaintea

găurii pe unde Intră în casă, aşezăm ulcele unse

cu miere de albine. Eor le place dulclul şl se

lipesc de el, unde uşor pot fl opărite cu apă fierbinte.

108

Viermele de mătase e îmblânzit de peste 4 mii de ani

Unul dintre cele mal uechl şl mal Intere-

aante animale domestice este Dlermele de mă­

tase. Acum patru mll de ani, un împSrat chiar a

dat ordinul să se crească numai ulerml de mă­

tase, cori stau cuminţi locului. Explicaţia ordi­

nului este că la început Dlermele acesta era o

Insectă, foarte neastâmpărată, care dla Instinct

îşi punea ouăle pentru clocit în loeurtle cele mat

ascunse, Au trebuit să treacă mulţi ani până să

se ajungă prlntr’o îmblânzire neobosită la Dler­

mele „stabil* de aslăal, eare preferă să moară

pe locul unde se găseşte decât să se îndepăr­

teze. nici pentru a-şl căuta hrana. Chinezii au

reuşit să păstreze mll de ani taina creşterii Dler-

mllor şl a prelucrării mătăsii. Abia în anul 522

doi călugări europeni au reuşit să la câteDa ouă

şl să le aducă în Europa, ascunse în bastoanele

lor găurite. __________

De-ale Dânătorilor .

— Ieri ml-al spus, eă ai împuşcat zece iepuri

şl astăzi spui că au fost cincisprezece.

— Fireşte 1 Nu ştlt ee repede se-înmulţesc iepurii.

109

110

Apa din fântâniApa dla fântâni poate ft plină de sămânţă

de boală (tifos, deslnterle) sau apa e plină de

ulermuşorl. încât îţi este greaţă să o bel. Pri­

mejdia pentru sănătatea omului şl o ultelor este

foarte mare. De aceea apa din aceste fântâni

trebue destnfectată, pentru a omorî sămânţa de

boală şl ulermuşorll, ca astfel boala (tifosul) aă

nu se lăţeoscă printre locuitorii cari beau apă

din acea fântână. Deslnfecţta — adică omortrea

seminţei de boală — a microbilor, se face aşa:

Se socoteşte câţi hectolitri conţine fântâna. To­

peşte în atâţia litri de apă câţi hectolitri de apă

are fântâna, câte un pacheţel eu aece grame

hlpermanganat de potasiu (se cere dela farmacie).

Uarsă apoi această apă colorată în fântână.

Amestecă apoi apa fântânei aşa fel ca apa colo­

rată să pătrundă în toată apa fântânei. Amestecă

trei părţi nisip mărunţel de tot şl cernut eu o

parte cărbune de lemn pisat tn pulbere. Aruncă

în fântână pe suprafaţa întreagă a apel acest

amestec. Fântâna ua ft astupată ureme de 3—4

alle ca nimeni să nu la apă. După aceea apa d o

fl curată, sănătoasă, fiindcă toţi ulermuşorll şl

microbii uor fl omorîtl. Mijlocul acesta îl poate

folosi orice gospodar când uoeşte să-şl cureţe

apa fântânii. '

111

Oameni eari se operează singuriOameni euragloşl există mulţi. Totuşi sunt

cezuri foarte rare ea oomenll să-şl faeă singuri

operaţii, îndurând nu numat durerile tn plină

conştiinţă, el păstrând şl un sânge reee. Renu-, ,

milă este auto-operaţia fierarului ]an de Doots

din Amsterdam, eare în anul 1651 şl- a îndepărtat

personal o piatră mare eât un ou de gâscă din

beşleă. Mulţi sauanţl şl exploratori şl-au tăiat die

pildă degetele degerate singuri. Mal dese sunt

aeum cazurile auto operaţiilor la mediei. După

Introducerea cocainei ca mijloc de ameţlre s’au

făcut multe încercări de sinucidere şt operaţlt

pentru a constata efectul. Anestezia lombală a

fost folosită de medicul român Tzaleu pentru

prima oară pe corpul propriu. Bl s’a operat tn

1909 de hernie. De atunel mulţi medici şl-au

făcut autO'Operaţll de apendicită şl hernie. Re­

numiţii chirurgi Eudloff şl Mermingas au reuşit să-şt producă o rupere a încheieturii eotulul

stâng şl să şl- o aşeze la loc Imediat.

Proverbe Omenia e mal de preţ decât auuţla.

*

Lâna cea bună prtn sptnt rămâne.

ii2

Doine şi strigături

Cine^o ’nceput horileCine o ’nceput horile,Aibă ochi ea florile Ş i fata ca zorile;Că horiîe-8 stâmpărare La omul cu supărare.Că şi eu când mă supăr Cu horile mă stâmpăr.

DoinaFrunză verde, flori de fragă,

Doină dulce, doină dragă,

Câte inimi nu se leagă

De o inimă pribeagă ?

Printre văile ’nflorite,

Peste ape adormite Tu treci codrii şi răzbaţi.

Pân la cei nemângăiaţi.

Doină dulce, doină sfântă

Tot Românul mi te cântă.

Mi te cântă ’n duioşie

Când el dă de-o bucurie.

Mi te cântă cu ’n focare

Când el da de-o întristare;

Mângăierea lui întreagă

Numai fu eşli doină dragă l

113

Numai tti eşti[ cântul lui Cântec drag Românului...Cât oi fi pe ăst pământ,Eu vă las cu jurământ,Ca bun frate ce vă sunt:Că de-oiu coborî ’n mormânt Să cobor cu-al doinii eânt Ş i de voiu sbura în rai.De pe-al vieţii falnic plai,Am s’o due la stele sus Unde doine mândre nu-s;S ’o duc prin pustia lună Unde doina nu răsună Şi apoi lui Dumnezeu Să i-o cânt tn rai mereu,Tot aşa precum o cânt Vouă astăzi pe pământ,Cu grai dulce, eu grai blând Doina tristului meu gând.

(Cântee popular)

Strigături din ArdealCui nu-i sunt dragi horile

Arsă-i focul holdile.

Să-l găsească bolile,

Scoată-i ochii ciorile.

Să-l mănânce fiarele.Cine-a făcut jocurile

* S ’aibă raiul cu florile.

Să-l calce nevoile

Cui nu-i place horile.Pe mine n’o să mă calce,

Hora noa8tră mult i-mi place.

Nevoile nu m'or bate

Că eu ştiu horile toate,

Le horesc şi si şi noapte.

Le-oi hori noapte şi si

Le-oi hori cât voiu trăi,

Că mi-e drag a ţopăi.

Cât Românul o trăi

Lui ti place a hori.

Vreau hâdele ca să mor,

Să rămâie badea lor.

De mor asi, ori de mor mâine,

Badea lor nu le rămâne,

115

Ca-mi fac ctipârşeu de brad

Ş i ’n pământ cu mine ’l bag,

Şi-mi fac copârşeu de nuc

Şi ’n pământ cu mine ’.l duc.

Dorul meu pe unde pleacă

Nu-i pasăre să-/ întreacă:

E mai repede ca vântul,

Ca fulgerul şi ca gândul. W Y / f 1/

Bine-i sta la cer cu lună.

Ca şi mândrei cu cunună,

Bine-i stă la cer cu stele. A lj ■} Ca şi mândrei cu mărgele

Bine-i stă Ia câmp cu flori,

Ca mândrei tn şezători.î 1!

ine-mi p/a ee, eu nu-i plac. J ^ 1 0 ai de mine, ce să fie,

Vai de mine, ee să fac.Cine

Vai

Cui îi plac nu-mi place mie.

.Decât cu avere multă

Şi cu nevastă urîtă,

Mai bine cu puţintică

Dar nevastă frumuşică.

Oi lua pe cine-mi place

N’aiba casa, eă ne-om face.

8*

Şi-om munci noi, amândoi,

Şi ne-om face car cu boi 1

116

. . . Boit met când aud doina Ară felina şi moina...

(Cântec popor*!).

- ■ \ '

Bădiţa să te usuei.Ca pâinea pe cape-o mânci. Şi ca vinul carel bei Cai minţit, c’ai să mă iei, Dar acuma nu mai vrei.

Cin’ ne-a despărţit pe noi S’aibă parte de nevoi,Aibă hrana racului Şi casa gândacului Şi hodina vântului în creştetul muntelui.

Liliac verde stufos, Bădiţă-al meu inimos Se arată cu ponos.— Bade, ce-i eu ochii lai De itu mai au vâlvătăi.Faţa ta fără zâmbeală. Lipsită de rumenea/ă ?— Sunt, mândruţo, amartt. Toată ziua am cositŞi aeuma pe ’nseraî Mi-a spus cineva din sat Că tu i-mi eşti cu bănat.— Bade. sufleţelul meu, Qredş ce tţi spun şi eu.

118

Pune ’n pălărie flori. N’asculta răuDoitori, "Că ei vor a se uni Pe noi a ne despărţi.Pune ’n brâu flori de mohor Şi te fă nepăsător.Că mai la urmă-i uedea Cât de mare-i cinstea mea, Inima şi credinţa.

GlumeŞ m e c h e p

Un oarecare şmecher a cumpărat un cal cu 40 mll lei, cu condiţia să plătească Jumătate numaidecât, Iar jumătate să rămână dator. După câtua timp uânaătorul !l cere şt restul de bani.

— Ge fel de uorbă e asta? Tocmeala noastră aşa a fost ca să rămân 20 mll lei dator. Dacă ţi-'aşl plăti aceşti bani, atunct nu fl-aş mal rămâne cu ntmlo dator şl asta nu se poate.

Răspuns pâtplolt

— Ce te uiţi aşa la mine.?— Mă uit la urechile dumltale, ce mari sunt I— Intr’adeuăr, urechile mele şl mintea du-

mltale, la un loc, pot forma un măgar.

Sfaturi gospodăreştiVrednice nu numai de cetit, ei şi de Îndeplinit.

Cum aşezăm morcovii, pătrunjeii, păstârnacul felina şi gulia (căralaba) tn pivniţă.

După ce ptonlţa a fost btne aerisită, afumată şl nisipul aerisit la soare, aşezăm legumele în felul următor:

In eel mal întunecos colţ al plunlţel, lângă perete, punem un strat de nisip în grosime de o palmă. Peste nisip aşesâm legumele curăţite de frunze în aşa fel, ea partea dela rădăcina lor să

/ stea înspre aldul plunlţel, tar partea dela frunaă înspre noi. Intre flecare rădăcină de legume uom lăsa un loc gol de lăţimea a două degete. Peste legumele aşeaate uom pune un alt strat de nlslp în grosimea unei palme, peste el alt rând de legume şl în felul aeesta uom urma până eând- am terminat deasupra eu nlslp.

Pentru o rândulală mal mare, flecare flolu de legume să fie despărţit eu scânduri. Fereastra dela plunlţă până la uenlrea gerului să rămână deschisă, pentru ca legumele să poată căpăta aerul cuuenlt.

La ce foloseşte cenuşa de lemn. Gu cenuşa de lemn se face cea mal bună leşie eu care se spală uesele unsuroase şl hainele murdare. E'gte eel mal bun material de curăţit. Pe lângă acestea mal e şt Ieftin.

119

120

Oase/e crude de carne, după ce s’a lua! carnea de pe ele, să fierb în supe, dând gust şt gpăslme supelor.

După ce 8'a scos toată bunătatea din os, useă-1 şl-1 ptseasă bine cu cloeanul şl le dă găi­nilor hrană.

Hârtiile aruncate se adună, să pune întinse la o parte, eu ele se poate şterge uasele, încăl­ţămintea, la împachetat sau în locul cârpelor de şters.

Cum putem afla ca oţetul e făcut din vin. Toată lumea ştie, că oţetul se face din Din, teaeo- oină, sau aschlt. Adeseori însă se falsifică, dân- dunl-se în loc de oţet un fabricat eu apă ame­stecată cu câteDa picături de Dltrlol (aecld sul­furic), eare deşi are gustul înţepător al oţetu’ul, însă e vătămător sănătăţii.

Pentru a se recunoaşte aceasta se, poate urma astfel: se uarsă câteua linguri din oţetul bănuit într’o farfurie (blid) de lut smălţuită sau întruna de porţelan şl se moale într’ânsul câteua bucăţele de hârtie albă sugătoare, apoi se pune hârtia pe un cuptor cald şl se lasă până se usucă hârtia. Dacă e vitriol cu apă sau dacă e adăogat vitriol în oţet slab pentru a-l întări, hârtia se va înegrl, Iar dacă oţetul e curat din vin, hârtia rămâne albă.

121

Ciuma păsărilorGuima păsărilor esfe o , boală foarte lipi»

cloas§, pricinuind plugarilor pagube mart.Gospodarii cart au păsări bolnaue sunt da-

torl să anunle primăria sub luare de doDadă. Bl nu uor da şl nici nu uor olnde nimănui nlelo pasare. Gâinll sl olsletle uor fl ţinute tnchlse. pentru a nu duce boala In alte gospodării.

Păsările moarte uor fl arse eu pene eu tot, Iar cele bolnaoe uor fl uelse într’unjoc bine în­chis, apoi arse sau îngropate, turnându-se peste ele oar stins.

Păsările încă sănătoase pot fi tăiate şl mân­cate, numai după ce au fost bine fterte. C-'pul şl penele lor Dor fl însă arse. Păsările sănătoase cari nu se tale. uor fl ţinute în<?hl*e şl supra- DPgheate dp aproape, pentru a Dedea dacă nu au semne de îmbolnăolre.

Coteţele, uneltele şt tot ce este în legătură cu hrăntrea şl adăpostlrea lor se uor curăţl te­meinic şl »e uor spăla cu Ipşle, în care s’a topit sodă caustică 2°/0. Acela cari se îngrijesc de păsări se uor spăla şt et cât mat des.

In coteţele, unde ou fost păsări bolnaoe, nu-l permis s8 închidem alte păsări, decât, la o lună după stingerea boalel şl deslnfeetarea co­teţelor.

Pentru această boală nu este nlclun leac, aşa cfi paaa şl îngrijirea bună sunt slnguru’ mijloc de apărare.

122 IPăstrarea recoltelor

(Cereale, pate. nutreţuri uscate, nutrejurt murate)

Cerealele (grâu, secară, ora, ouăz, porumb, mazăre, ete.) au lipsă de loe bine uscat şl ae­risit pentru a se putea păstra tn stare bună ureme mat îndelungată. Altfel se tnclng şt se mueegălese. Uleioasele se pun întâlu ta strat subţire pe poduri uscate şl se uântură] mereu eu lopata,, (raplţa, floarea soarelui, Inul, câ­nepa). In trei luni ele pierd cam 15°/0 din greu­tate, până se usucă bine. Se uântură la început odată pe săptămână, apoi de două ori şl odată pe lună.

Coşurile de lemn, magaziile în eare se ţin grânele să fie uscate şl bine uentllate. In coşuri se uor mişca mereu grăuntele, mal ales la în­ceput. Daeă magaallle*sunt de 8ld, grăunţele să nu a]ungă lipite de pereţi, să punem scânduri.

In coşuri şl magazii cerealele trebuesc mereu uăaute, să nu se fl încuibat şoareci, sau să fl ajuns la ele şobolani (eloţânl). Impotrlua şobolanilor se foloseşte cu bune reaultate un amestec din 30 gr. strlentnă+1/2 kgr. zahăr+1/2 •kgr. apă, ce se pune pe pâine sau pe carne unde umblă roaătoarele.

Alt duşman al cerealelor înmagazinate este gărgăriţa, care lama o petrece în crăpăturile

123

scândurilor dl a coş sau magazie. Uara o găr­găriţă poale pune dela 6000 la 15.000 ouS, câte unul într’un bob de grâu, din eare Ies oermll ce mănâncă Inima bobului. Impotrloa el trebue să ţinem magaziile mereu aerisite, să uânturăm mereu cu lopata. In crăpături să turn&m lapte de sar, sau să fie astupate cu gudron (cătran). Pardoseala şl pereţii magaziei sau al coşului trebuesc daţi eu sulfat de cupru (farmacie). Se poals turna peste grăunţe sulfura de carbon, (far­macie, Gamere Agricole)^ cam 40 gr. la hecto­litru. Să mal recomandă să ardem sulf cu uşile magaziei închise.

Tot aşa molia poate strica bucatele. Oul şl-l pune pe bob încă înainte de secerat, pe şanţul bobului. începe să-l mănânce In August.

/ Se curăţă ea şl gărgăriţa. Mal dă bune reaultate ‘şl asuârllrea cu lopata a boabelor de pereţi.

Nutreţurile trebuesc bine uscate pentru a se păstra. Până se usucă bine, într’o lună, din 100 kgr. fân mal rămân 39 kgr., din 100 kgr. Iu- eernă — 25 hgr./din 100 kgr. trifoi — 25 kgr. Dacă nu sunt bine uscate muceaăse.

Pentru a auea asemenea nutreţuri e mal btne să nu le lăsăm să se usuce de tot singure, el după coslre, tn stare pălită (1/3 uscate) lucerna £l trifoiul se aşează în glreal combinate cu pae

124

bine uscate, mat ales Ia ouSs, care asemenea să fie bine uscat. Punem un strat de pale de 31) cm. şt deasupra unul de trlfolu ort Itiţernfi de 70 cm. şt tot aşa, strat de strat. Palele sug apa din nu­treţuri şl ele rămân la culoare uerde frumoasă. Iar palele se fac mal hrănitoare prin sucul luat dela nutreţ.

Glălle şl glreslle sfi fie pe lanuri mal ridi­cate, să nu ţie apă, şl e bine sfi fie aco­perite.

Nutreţuri murate, se fac mal ales când ura- mea e foarte ploioasă la cosit şl nu se pot usea (luţernă, trlfolu, cucuruz de Dlte). Se face o groapă lungă de 10 m., înaltă de 2 m., largă de 3—4 m. Nutreţurile sâ fie proospăt cosite şl sS nu ae pună pale pe lângfi pereţi şl nlcălrl în groapă.

Nutreţul se aşează tn straturi de câte un metru şl se îndeasă foarte tare, eu_greutate până la 1000 kgi*. .pe metru pătrat. Apoi se pune alt strat. tot ,aşa de gros şl Iar se îndeasă, până la suprafaţă. Deasupra se mal pune- un strat de nutreţ de 2—4 metri înalt, în-formă de prismă, cu oârful deasupra şl peste el mustrat de pă­mânt bine îndesat, de 1 metru, după o lună ră­mâne numai a treia parte din nolum. Iar după două-trel luni se poate da la uite. •

Dacă nu-l îndeaot bine se acreşte, t

Oartofii, morcovii, sfecla (ndpti) se pun tn grop! ori tn sllogur! în care nu pătrunde lumina, să fte gropile fără uttieseaîă. Dacă au îngheţat să nu se mal pună în gropi.

Cartofi! să stea mal întât la soare 1—8 sile, să fie cură(atl bine de pământ şl spălaţi.

Se cercetea8ă mereu în groapă şl cel stri­caţi se aruncă.

Gropile în car! se pun, se fae la 40 cm. , adâncime, late de 2 m. şl lung! de cât avem ne­voie. Sfeclele se pun eu cotoarele deasupra, se aşeasă până la 2 m. şl deasupra gropii, se aco­peră eu un strat de pale, apoi cu altul de. pă- mânt de 50 cm. Când dă frigul se mal pune pă­mânt până la 70 cm. .şl se bătuceşte bine.

Gropile să fie pe loc ridicat, să albă răsu- flătorl pănă dă îngheţul, apoi se astupă.

Dacă sfeclele (naptt) au fost atinse de în­gheţ înainte de a le pune în gropi, se uor toca înainte de a se desgheţa, se uor pune îh gropi adânci de 1 metru şl late de 2. Se pun tn strâ-

' turl de pale toeate şl pleauă. Se pune şt 2 kgr. sare la 1000 kgr. sfeclă. Se îndeasă Jslne, De» asupra se pun pale şl 60 cm. pământ bine în­desat.

. (Din tCăliuza AgrlcaltomlaP de A. ]ule«),

Scoaterea petelorPe la târguri se pot'iuedea negustori cad

uând, cu multe laude, leac pentru scoaterea ori- cărei pată. El fac desigur oorbă multă pentru a utnde cât mat mult. Trebuie insă să se ştie că până acum nu s’a aflat ur’o soluţie care să abată orice pată.

Peste tot o pată se scoate eu atât mal uşer eu cât e mal proaspătă. Unele leacuri eu cave scoatem petele ard ţesăturile dacă le ţinem prea mult pe ele, .altele decolorează stofa eând urem s’o curăţim, aşa eă nu se pot folosi aceleşl mij­loace la ori ce material. Alte produse cu cari sa scot petele sunt otrăoltoare şl ele trebuesc ţinute închise să nu ajungă oricine la ele. După ce le-au folosit trebue să clătim bine stofa şl să ne spălăm bine cu săpun pe mâni. Când spălăm petele cu benzină, alcool, esenţă de terbentlnă, trebue să ţinem fereştlle deschise şl să nu umblăm cu foc, chlbrlte, ete. pentrucă uaporlt ce es din aceste materii se aprind uşor şl fac explozii.

lată câteoa feluri de a spăla petele:— Petele de bere se scot prin spălare cu

apă. Ele sunt uşoare.— Petele de cafea se seol ţlnându-le în apă

caldă, pe care o schimbăm de tret-patru ort tot

128

i âî

ta un sfert de ceas. fâacă nu lasă de tot. frecăm cu un petec mutat tn alcool, sau spălăm cu apă şl săpun. Cele de - lapte se scot tot aşa şl ase­menea cele de cealu.

— Petele de ceară şi stearină Ies dacă radem ce e gros, punem apot locul pătat între două fot de hârtie albe. curate şl călcăm uşor cu flerul de călcat.

— Petele de cerneală se scot din ţesături. cu seamă de lămâie, sau cu sare de lămâie, ce se presară pe pata muiată In apă. Dar nu tre- buese {lnute prea mult în seamă de lămâie, pen- trucă Se tale. Dacă mal rămâne o urmă, o frecăm cu o cârpă mulată tn alcool.

— Cerneala roşie sau verde se scoate mat uşor frecând eu oată mulată în-alcool, pe care o schimbăm cât ce se păteasă. Dacă tot mat ră­mâne urmă, lăsăm luerul mal multă creme la soare.

Tot aşa se scot şl petele lăsate de creionul chimic, roşu sau de altă culoare. .

Petele de fructe (smeurS.-coaeăs*, mure) se seot uşor cu bioxid de sulf, cerul dela farmacie, sau putem să-l producem acasă. Pe o farfurie punem puţină piatră pucioasă şl-l dăm foc. Se face un fum tnnecăejos în care ţinem locul pătat mulat în apă. După aceea spălăm bine locul pătat. . Ardem pucioasa afară, nu tn casă.

128

Se mal pot scoate aceste pete eu metahi- sulfat de potasiu, dela farmacie. Aceasta sara e albă, crlstal'zată şl eu o bucăţică frecăm pata udată ta apă. Apoi o spălăm bine.

Se poate folosi şl apă oxigenată. Punem o llngurlfă într’un sfert de litru de. apă şl lăsăm locul pătat să stea mal multă ureme tn aceasta solu(le.

Toate aceste mijloace decolorează multe stofe colorate, aşa că întâi trebue să probăm pe ceua mal mic. Dacă decolorează putem în* cerca numai cu apă şl săpun.— Petele de grăsime sau uleiuri se scot cu apă şl săpun din ţesăturile cari pot fl spălate uşor. Dacă mi se pot spăla uşor le, frecăm cu benzină uşoară.

Se mat pot scoate şl eu praf de talc pe care-1 presărăm în strat gros peste pată şl după un sfert de ceas perlem bine praoul de tale.

— Petele de iarbă (tnoerzltul albiturilor) Ies de obtcelu prin spfilare cu apă şl săpun. Dacă nu folosim aceleaşi mijloace ca şl la petele de fructe.

— Petele de tinctură de iod Ies dacă le ţinem la soare mal multe Bile. Mal repede se curăţă

dacă udfim pata şl o presărăm cu sare de f/o- sulfat de sodiu. (Farmacie).

129

■— Petele de păcură se spală de mal multeorl cu bengtnă uşoară.

— Petele de pătlăgele roşii Ies ea şl cele de fructe prin ce s’a arătat acolo.

— Petele de petrol se scot cu benslnă uşoară.— Petele de răşină le frecăm cu Dată mutată

în alcool, de mal multe ori cu uată mereu curată.— Petele de rugină se scot cum s’a arătat

Ia cele lăsate de cerneala neagră. Es cu.cât sunt mal proaspete mal uşor. şl Da trebui să spă'ăm in'âl stofa pStată. lasă şl cu spirt de sare. sau acid clorhidric (din farmacie) la eare se adaugă de sece ori atâta apă. Udăm pata. aşteptăm câ­teua minute, apoi spălăm cu apă multă. Se mal poate folosi şl clorură de staniu (din farmacie),

— Petele proaspete de sânge Ies spălate eu săpun şl apă; dacă-8 mat vechi le spălăm cu benzină uşoară, apoi le lăsăm mal multe ceasuri tn apă călduţă In care am pus sodă de spălat. Apoi spălăm cu apă şl săpun.

— Petele de sfeclă roşie Iasă ca şl cele de fruete.

— Petele de văpsea cu ulei. Ies prin fre­carea lor cu benzină uşoară, de mal multe ori.

— Petele de var le spălăm cu oţet apoi cu apă multă.

— Petele de vin roşu se scot ea şl eele de fruete. (Din eol. Cunoştinţe folositoare).

■ 9

Fabrica de postav sî stofe de modă

M i m

S.

SIBIU

P r o d u c e

Postauuri şi stofe de

modă de bună calitate

Depozit de uânzare

„TEXCOM”Sibiu, str. Regina Maria 5

131

Curăţenia ne păstrează sănătatea

Mila cStre aproapele aflat tn suferinţă ne tndeamnă să-l uenlm tn ajutor, să-t legăm rănile, să-l dăm ce ne pricepem şl cât ne pricepem mal bine, spre a*t uşura chinul. E un ajutor care tn fa}a Iul Dumnezeu şl a oamenilor îşi află răs­plata. Dar mal mare facere de btne este când arătăm omului ce trebue să facă pentru a nu se îmbolnăul. Aceasta se socoteşte mal presus decât orice ajutor dat la boală.

Iar învăţătura ce trebue să o răspândim cât mal departe, este tnoăţătura igienei, a ştiinţei traiului îndelungat. în sănătate deplină.

Principiile (legile) tglenet sunt limpezi ca lumina zilei şl pentru cel mal mulţt dintre oa­meni cu o stare culturală şl materială mijlocie. Intrate în practica zilei. Dar nu numai unii, ct cât mal mulţi, dacă se poate toii, trebue să cu­noască şl să apltce înuăţăturlle Igienei, adecă ale păstrării sănătăţii.

Cea mal de seamă condiţie pentru a ne păstra sănătatea este curăţenia, ea ne ocroteşte mal alesîmpotriuaboalelor contagioase (lipicioase).

Pielea, fiind îmiellşul corpului nostru, care Dine în contact (în atingere) cu mediul înconju-

9*

132

rător: praf, microbi şl altele şl eare lipeşte aceste necurăţenii exterioare (din afară) prin sudoarea pe care o produce şl prin grăsimea de care este îmbibat*, are neuole a fi spălatâ des.

Pielea trebue spălată nu numai cu apă, care nu duee decât necurăţeniile mat Importante, el şl cu săpunul, care topeşte grăsimea şl o duce odată cu apa; rolul săpunului este tnsă Im por- tant şl prin acţiunea Iul antiseptică (ucigătoare), faţă de microbii aflaţi pe suprafaţa pielei.

Gurăţenta înseamnă spălare. Iar spălarea trebue să însemnese apă şl săpun.

Bala generală trebueşte, cel mal târslu, luată lama odată pe săptămână, Iar Dara când asudăm şl ne umplem de praj mat repede, la 2—3 sile. Bună este însă bala sllntcă, tn loc de spălatul de dimineaţa al feţii, braţelor şt Iran- chiulul, îmbăierea totală.

Gând Dorblm de îmbăiere, nu trebue să ne ducem cu gândul la cada (uana) Instalată cu apă caldă şt cu rece la robinetul din perete. Trebue să ttndem toţi către acest confort (bine), dar dacă nu-l aoem, nu înseamnă să nu ne spălăm. Vom vedea îndată ce trebue să facem când nu B D e m o Instalaţie proprie. Până atunci să amintim că bala de curăţenie In cadă, fără clăttrea finală a duşului este o greşală. La suprafaţa apel din

138 ,

bate, se adunS săpunul şl murdăria desprinsă de pa piele. Dacă am teşi din bale fără a trece pe sub duş, am risca a duce cu noi o bună parte din murdăria corpului.

Pentru o bale repede, expunerea sub duş este suficientă, dar mal înainte trebue să ne să­punim cu buretele sau eu o ţesătură (flanelă) după care trecem căteua minute sub duş.

In casele unde nu există o Instalaţie de bate, lumea se spală în băl portatlue: în clubere, llghlane, albii (trocl).

. Este un procedeu rău, fiindcă e neuoe de un ajutor pentru a turna apa, la urmă pentru Itmpeslre (elăttre).

Mal practic este procedeul celor două 11- gheane pe care-1 uom descrie acuma. Sunt ne­cesare însă un lighean mare (la ţară un hârdău larg, o tocitoare) şl o găleată ori un al lighean, sau la oraş chluDeta Instalată eu apă curată. Când trebue să ne spălăm, ne aşesăm în pi­cioare în ligheanul sau în hârdăul cel mare şl ne săpunim pe tot curpul dela gât în Jos, apoi cu un burete mare sau cu o mânuşe de toaletă sau cu popularul „ciorap“ luăm apă ealdS din găleată, lighean sau chiuuetă şl ne ştergem de mu’te ori, pe locurile săpunite, totdeauna de sus în jos. Niciodată nu uom înmula buretele, mă­

134

nuşa sau ciorapul tn apa din nasul tn care stăm. La sfârşit limpezim şl picioarele şl păşim afară pe ceua curat. După bale o frecţie cu apă ame­stecată cu alcool face bine.

Am Insistat (stăruit) sfi se spele corpul de sus tn Jos, pentrucă tn ]os trebue să se scurgă apa murdară, apoi tn caşuri speciale de boale uenerlce, ar fl o mare greşalfi ca apo, care a atins părţile bolnaue să o mat culegem spre a o mal trece încă odată şt peste pârele sănă­toase.

Vara când băile trebue să fie mat dese, unele pot fl făcute şl cu apă rece, auând Insă tn uedere că apa rece nu spală tot aşa de bine ca şl apa caldă. Niciodată bala rece (de cadă, râu, mare) nu trebue făcută tndată după masă.

0 bate cu deosebire sănătoesă este bala de aburi care la.multe popoare a Intrat tn oblcelu. cum sunt Finlandezii, cari o au tn flecare casă.

Dacă a ne spăla odată pe zl corpul este un Ideal, a° ne spăla odată pe zl mâinile însem- nează, că nu suntem oameni curaţi. Lumea şl*a dat seamă de aceasta, de mult, de când tncănu se cunoşteau microbii (micile uletăţl care mutS morbul dela om la om).

Gel uechl aueau o uorbă: „dacă urel să fl sănătos, să te speli deseori pe mâini*.

136

Astăzi o recomandare ca aceasta nl se pare bena simplu, dela sine înţeles, dar acum ş"se, şapte, opt sute de ani era o înDăţătură foerte preţioasă.

In silele noastre, după ee lumea microbilor a fost descoperită, după ce noţiunile necesar? de apărare sunt predate tn toate şcolile de orice grad, difuzate (împrăştiate) prin scris şl gralu, toată lumea ştie, eă a da mâna eu un bolnao şl a duee mâna la gură este primejdios. Sunt boale de o mare contaglozltate, cum de exemplu sc'r- latina, la eare a ulz'ta un bolnav, a-l da mâna, a-l mângăia, a-l îngriji. însemnează a Ieşi înn’nîea primejdiei, ea s’o primeşti cu braţele deschise.

Dar mâna nu se duee numai la gură, el şl la och', aşa se contractează o teribilă boală a ochilor, oftaimla gonococlcă, pricină de orbire.

Fapt rămâne eă în relaţiile eu oamenii bol- naul, eare la urma urmei se cunosc şl eu pur­tătorii de germeut (bacelll), eare nu se pot cu­noaşte pe deasupra, mâinile noastre pot fl mij­locul de transmitere ol bolilor. De aceea credem, că perceptul (porunca) sănătăţii trebue să-l auem totdeauna în minte: spălându-ne mâinile des, ne uom păstra sănătatea.

In deosebi nu or trebui să ducem nimic le gură până ce nu ne-am spălat mâinile.

137

Gând lăsăm'să curgă apă peste mâinile noa­stre, apa duee eu ea praful şl murdăriile mal mari de pe piele. Dar numai asta nu este de ajung, trebue neapărat să Interolnă şl săpunul, eare topeşte grăsimile ce ar fl putut păstra lipite necurăţeniile de piele. Numai când scârbe pielea, însemneasă, eă s’a dus grăsimea şl ne-am spălat bine.

Fllndeă suntem la acest subteet, să amintim, eă unghiile trebuese tăiate scurt. Gine are timp să-şl îngrijească unghiile, n’are deeât să şl.le lase lungi, oamenii care n’au timp pentru aşa eeua, să şl le tole seurt. Murdărie, negrul de sub unghii e o otraoă puternlcS, eare altoită In sângele unul animal mal mie, îl uelde în seurt timp.

0 altă parte descoperită a rorpulul eare trebue merpu spălată este fata şl gâtul. Bărbaţii cât şl femeile trebuese să se spele de două ori ~ pe si, d'mlneaţa şl seara.

Bărbaţii trebue să nu uite, eă a ae spăla înainte de a 8e bărb'erl, uşureasă operaţia ra- sulul cel puţin pe jumătate.

Ma' e neuoe să spunem că spălarea ur- dorllor dela ochi nu este şl spălarea fe|11? Apa şl săpunul trebue să treacă de câteua ori pe obras, peste şl tn urechi, la ceafă, la nas, în

sprâncene. Urechile .se spală pe dinafară şl tn eonduet, eât se poale ajunge, dar în Interiorul conductului totuşi se adunfi ceara, care nu se duce cu apă şl săpun.

Folosirea curSţltoarelor de urechi este con­trară Igienei. Cel mal practic este a se şlerge conductul, nu chiar în flecare zl însă, eu un tampon de uatS înfăşurat pe un beţişor şl în- mulat în aleool.

Qura se curăţă prin perierea dinţilor cu o perle tare şl cu ajutorul săpunului de dinţi.

Nasul se curăţă suflându-l, nu e bine să se tragă apă pe nas.

Părul trebue spălat odată pe săptămână, dar pleptenat cu pieptene des şl perlat cu o perle tare tn flecare zl. .

Picioarele trebuesc spălate zilnic. Pentru cine are de făeut drumuri lung', spilarea picioa­relor, pe lângă că e folositoare, mal e şl plăcută.

(Din cartea: „Până uine cfoeforuJ“) Dp. H. Yâlătîianu

ProverbNtblodală cel ce slr&tige De necazuri nu se plânge. Căci se sparg necazurile Ga de stdnct talazurile.

139

M a m ă

Erau trei sărmanii, doi copii şi-o mama. Şipâne? — un singur codru ’ntr'o năframa. Msma-1 frânse ’n două şi dete pe rând La fieşte care câte-o părticea.— Mama J — atunci copii siseră plângând: Ţie ce ţi rămâne? — Voi, răspunse ea.

Al. Depărăţeanu

GlumăVarza şl căldarea

Doi călători uorbesc ba de una, ba de alta. ca să le pară drumul mal scurt. Ajungând în dreptul unei grădini de sarsaDat, unul din el se miră:

— la te uită, ce. mal uarză marel— Da de unde, răspunde celălalt. Asta se

ehlamă uarsă mare la tine? Să ueal tu uaraă pe la noi! Bu am aout în grădină o uarsă cât casa «atulul.

— Hml Gam de mirare 1 făcu toDarăsul său, care şila să luereae căldări. Dar de, ee să sic... MUaduc aminte eă şl eu am lucrat odată la o căldare mare... cât biserica l

— BreeeI Dar ee DOtal să fael eu ea?— Să fierbem uarsa îa, măi uere, răspunse

râaftnd eel întrebat.Pe mincinos întotdeauna, îl potoleşti tot cu minciuna 1

C an tin ele m ilita re ţ i şco la re, d o m n ii com ercian fi, e lc„ se pot aprootalona CU eele mat superioare ealttătl de zaharicale 1

Bonboane umplute - Bonboane koijd-Me-

lange - Bonboane cuburi dungate - Mar­

meladă - Marmeladă-pastâ eal. 1. - Halua

marmorată, precum şi biscuiţi albi, rahat fin, napolt-

tane, siropuri, ete, la prefurlle eele mat reduse .

Sibiu, strada Faurului Nr. 21

Consumaţi vinurile absolut n a t u r a l e

„ L A O B IM A ARDEALULUI

99Bonbonerie şi articole alimentare

P ropr. IANCU MUJAT

de Târnaue, Patielu şî Odobeştl cu prefurl eonuenabt le dela

D e p o z itu l d e v i n u r i

P r o p r . A lex . L n p escu

Sibiu, str. Elisabeta Nr. 26

141

De-ale mâncărilorCum se pregătese salatele

Salată Derde. Se spală sălata în mal multe ape, se curăţă de frunzele ueştede şl îngălbe­nite, se desprind frunzele unele de altele şl se seurg bine de apă, fie scuturându-le tntr’o plasfi specială de sârmă sau punându-le pe un şeruet curat şl uscat. S6 faee într’un castron un sos din untdelemn eu lămâie sau eu o{et şl anume: trei linguri de untdelemn la una de oţet, sare şl un praf de piper alb. 6lne doreşte poate adăuga şl puţin muştar, eare trebue frecat, la început eu untdelemnul,-'turnai picătură cu picătură şl apoi subţiat eu lămâie sau ofet. Când sosul e gata, se pune sălata, se amestecă cu furculiţa şi lin­gura de salată. Deasupra se pun felii de ou răscopt.

Sălata trebue pregătită eu puţin timp îna­inte de a fl serDltă, eăel dacă slă prea mult se uestejeşte şl pierde din gust. 0 salată ueştedă nepregătită se împrospătează ţinând-o ureo oră în apă foarte rece.

Salată Derde cu smântână. Se alege şl se spală salata uerde ca mat sus. De o parte se amestecă, pentru o căpSţlnă mare de salată, două Unguri de smântână eu sare, piper şl lă-

142

tnâle sau otet după plăcere. Se toarnă paste salată şl se amestecă uşor împreună.

Salată de eastraueţl. Se curăţă eastraueţl), se^tale felii foarte subţiri. Se sărează ceua mal multjjdecât s’ar cere, după gust. Se ţin în caslron ureo jumătate de oră ca să lese apă. Se scurge apa. se pune untdelemn şl oţet sau lămâie, piper alb şl se amestecă.

Salată de uarză albă. Se tale uarza foarte fin şl se sărează. Se lasă să stea vre o 'jumătate de oră., Se stoarce cu mâna de apă. Se pune untdelemn şt oţet şt se mestecă.

Salată de uarză poşte. Se tale uarza foarte fin. Deoparte se pune la foc să fiarbă oţel de utn îndoit cu apă şl cu sare cât trebue. Pro- porţia ar fl la o căpăţlnă mare de uarsă, o ceaşcă plină eu. oţet'cu apă. Se toarnă oţetul clocotit peste uarză şl se amestecă bine câteua minute cu o lingură şl furculiţă de lemn sau de os. (Lingurile de metal coclesc îndată în oţel).

Varza astfel pregătită se poate ţine în bor* cane bine acoperite şl câteua săptămâni. înainte de a serul la mesă se adaugă untdelemn, două linguri pline la o farfurie de uarză.

Salată de sfeclă. Sfecla pentru salată se poate pregăti fie coaptă la cuptor, fie fiartă. In

144

aeest din urmă fel, se spalfi ş' se pune Io foc eu apă rece, eare trebue s’o cuprindă bine. Şl tnlr’un fel şl altul e gata când înflngând o fur-

. euliţă sau un cuţit subţire, Intră uşor tn ea. După ce se răceşte se curăţă de coajă şl se tale tn felii. Se săreasă şl se toarnă oţet. Se pot păst a astfel in borcane bine acoperite, la rece, câteua săptămâni. înainte de a serul, cine doreşte, poate pune untdelemn sau hrean ras.

Salată de praz. Prazul se poate face salată crud sau fiert. In acest din urmă fel, se pune prazul curăţat şl tăiat tn bucăţi de 5—6 cm. cu apă fierbinte la foc şl se losă să dea ureo două clocote. Prazul fierbe repede şt se bagă de seamă să nu se sfarme. Deoparte se face sosul din untdelemn, oţet, sare şl piper, cu sau fără muştar, şl se toarnă peste prasul scurs de apă şl răcorit. Gu acelaşi sos se face şl prazul crud.

Salată de cartofi. Se fierb cartofii cu coajă şl tncă f'eibmţl, se curăţă şl se tale tn feltl sub* ţtrl. Deoparte se pregăteşte sosul cu untdelemn, oţet, sare, piper cu seu fără muştar şl se toarnă peste cartofii tncă fierb nţf, pentru ea aceştia aă se îmbibe eu sos. După ce a’a răelt, elne do*

reşte pune felii subţiri de ceapă.

Salată de cartofi cu tarhoa. âe fierb cartofi

chifle, se curăţă şl se tale felii poteiutt de sub-

143

ţlrî. Deoparte se face o rtiatonezâ eu muştar, btne potrivită de sare şt de acru, la care se adaugă mărar şl pătrunjel uerde, tocat mărunt şl puţin tarhon. Se amestecă cu cartofii, se aşeaaă in farfurie şl tmprefur se pun felii de roşit sau ardei cruai, tăiaţi mărunt.

Ghicitori

Glne-l mtcuţ Şl cuminte Şl te’nuaţă Şl te minte.

(Ceasul)*

Am două pietre scumpe Unde le arunci, acolo se duc.

(Ochii)*

Ce-1 rotund Şl fără fund?

(Cercul)*

ee se lungeşte şl se scurtea8ă tn acelaşi timp ?(Viaţa)

*Cine ape urechi şl n’aude?

> (Acul)

“ io

Geaiu din buruieniRădăcini bune de ceaiu

Amâreală. O buruiană mică ce creşte prin fânaţe, atât la şes, cât şl la munte. Frunzele fără codită, florile albastre, roze. Pentru eealu se întrebuinţează numai rădăcina. Ceaiul de rădăcină ' de amăreală se.dă bătrânilor, în tuse, pentru ca să coacă fleema. E bun şl întăritor şl ajutor la mistuire.

Anghelica. Creşte prin locurile umede. Are o tulpină dreaptă şl goală pe dinăuntru, groasă cb un deget şl dungată cu şanţuri în lung. Are un miros plăcut şl aromatic.

Rădăcina de anghellcă e groasă şt rămu- roasă. Din nceaslă rădăcină se pregăteşte cealu ulndecător de boale. Rădăcina se scoate din pământ, să curăţă bine cu cuţitul, se tale în bucăţi se pune să se usuce, apoi se aşează spre pă­strare în cutlt.

Ceaiul de anghellcă, face poftă de mâncare şl linişteşte durerile de pântece. Ceaiul se poate bea şl la tuse cu tnnec şl suflare grea.

Brusturul, are o rădăcină ce se întrebuin­ţează contra mâncărlmll de piele, mătretel şl căderii părului. Ceaiul de rădăcină de brusture se dă bolnaollor de reumatism pentru ca să asude

: mult. Acest eealu se foloseşte şl pentru ulnde- earea buboaielor.

Bujorul Gu rădăcina de bujor se face cealu liniştitor în boalele ce Din din frică, neastâmpăr şl bătăi de Inimă. Se foloseşte şl la tusa mă- gărească.

Cicoarea. Buruiană eu floarea albastră ca cerul de Dară. Rădăcina de cicoare sălbatică se întrebuinţează în chip de eealu, pentru lecuirea boalelor de stomac şl maţe. Gel cari sufer de boale de piele, întrebuinţează ceaiul de rădăcină de cicoare ca leac curăţltor de sânge.

Ciubofica cucului. Se găseşte prin toate polenele. înfloreşte primăvara. Floarea are un miros plăcut. Din rădăcină de cluboţlca cucuiul se pregăteşte ceatu bun pentru lecuirea boalelor de rinichi.

Frăsinelul. Greşte prin poieni şl pe lângă Păduri. Are un miros ca de lămâie. Din rădăcină de frăsinel se pregăteşte cealu, care se dă pentru întărire şl lipsă de sânge. E bun şl pentru adu- eerea regulel la femei.

Uhinţura. 0 buruiană cu fol mari, late şl flori galbene. Rădăcina cu miea galben şl gust amar. Din rădăcină se face cealu întrebuinţai ea întă­ritor Ia bolile de stomac* slăbiciune şl friguri.

14V

10*

14b

Lemnul dulce. Are rădăcina groasă ea de­getul, eu gust dulce. Din rădăcină de lemn dulce se face cealu, care se dă pentru potolirea tusei şt pentru a ajuta Ieşirea afară.

Limba câinelui. 0 buruiană cu rădăcină căi' noasă, ea un jus. Creşte pe lângă drumuri. Cealii! de rădăcină de limba câinelui potoleşte durerile de pântece. Cu eealu de rădăcină de limba câi­

nelui se spală şl rănile şl bubele Dechi.Obligeana. Este un fel de trestie ee creştf

pe marginea apelor* bălţilor şl râurilor. Are rî dăelnă eu gust aeru*amar. Rădăcina se seoali

prlmăoara sau toamna târalu, se spală şt usucă bine tn cuptor. Ceaiul de rădăcină de obli' geană e bun la răceli. Amestecată cu puţin pells se foloseşte şl la umflături. Ceaiul de rădăcin* de obllgeană face poftă de mâncare şl Inii’ reşte.

Odoleanul. Creşle prin păduri. E foarte căuta1 de fete, earl îl socotesc bun de dragoste. Se întrebuinţează rădăcina din care se face ceol> pentru liniştirea bătăilor Inimii, pentru aducere*

somnului şl pentru alinarea turburărllor de coti sufer unele femei, cum sunt tremuratul, nodul I", gât şl plânsul fără uole.

Pirul. Ceaiul de rădăcină de pir se foloseşt* la boalele de rinichi. Rădăcina de pir se culeg*

149

toamna, se curăţă de tărâfă şl de pell(a ce le înoăleşte şl se pune la uscat.

Roiha. Mal de mult din rSdăclna de rolbă se scotea o uopsea roşie. Din rădăcină de rolbă se poate pregăti şl cealu pentru Dlndecarea boa- lelor de ficat, gălblnare şl înculere.

Sănişoara. Buruiană eu frunzele numai jos Şt de forma unei palme eu cinci degete. Din fpunae-de sănlşoară se face cealu bun la boalele de stomac cu uărsare de sânge şl la boalele de rărunchi. Cu ceaiu de sănlşoară se face şl gar-> gară la răni pe gingii şl puşchll pe limbă.

Săpunărifa. Are rădăelna rămuroasă. Ceaiul ie rădăcină de săpunărltă se foloseşte la boa- 'ele de piele, reumatism şl scrofule.

Silnic sau Coarda ielelor. 0 buruiană târât­oare, eu frunzele crescute pe marg'ne şl florile

‘ albastre la subsuoara frunzelor. Creşte prin lluezl J ie pomi, tufişuri şl păduri. Ceaiul de frunze proas- ' Petp, strlolte şl stoarse e bun la tusă oeche şl seulpore de sânge. Amestecat eu frunze de coada Şoricelului e bun şl pentru spălarea şl oblojlrea rănilor.

, Sipica. Cu frunze de slplcă se face cealu ■ton pentru curăţirea sângelui şl asudare. Cu eeaiu de slplcă se spală şl rănile şl bubele.

150

Smeura. Din frunzele de smeură îneă «e poate pregStl cealu. Gu acest cealu se spalî ochii bolnaul, roşit şt urduroşl. Gealul de frunze de smeură îndulcit eu miere e bun pentru boalele de piept şl răceli. Gu aeest ceatu se poate face şl gargară în boalele de gură şl de gât.

Tătăneasa. O buruiană eu rădăcina ea un fus, rămuroasă. Gealul de rădăcină de tătăneasi se dă în tuse şl scutpărl de sânge. Gu cealu de rădăcină de tătăneasă se ung rănile, mal alei eelea de pe ţâţele femeilor cart lăptează.

Ion Popu-CâmpeanD

ProverbeNebunul nu asudă nici la deal, nici la oale.

*Plopul cât e de înalt şl tot îl spurcă ciorile-

*Nu e trandafir fără spin.

*Blidul gol se la la bătaie cu lingura.

*

Rabzi un ceas ca să trăieşti un an.*

Ciomagul are două capete.*

Dela omul cinstit ajunge un cuuânt.

151

Agricultura trebue să înainteze 1de Ing. Agronom IACOB RUSU

Toate meseriile au folosit descoperirile ştiinţei, fără şouălre şl au ajuns la o Înaintare aşa de mare îneât producţia lor de azi întrece de seci şl sute de ori a celor uechl.

Cine stă şl se gândeşte puţin îşi dă seama repede de aceste înaintări.

Pe oremurl focul se aprindea eu amnarul, astăzi cu chibriturile, treeraţul se făeea eu îm- blăclul, astăzi cu maşinile de treeraf, făina se făcea eu piua, astăzi cu mori eu Dalţurl cart sunt mal pe placul tuturor căct|fae o făină mal bună. Şl*edte nu s’ar putea înşira începând eu prăşl- ioarea mecanică eu calul, seceretoarele îneca*

„nlee, maşinile de semănat, maşinile de scos cartofii, cele de separat smântână din lapte, care au Intrat aşa de mult în folosul oamenilor că 11 se pare că le au din moşi în strămoşi.

Gu toate acestea când 1 se spune câte unul gospodar, că nu îşt îngrijeşte bine gunoiul de grajd, că îl ţine împrăştiat şl Îşi pierde puterea fiindcă nu este îndesat bine, ca să dospească, el îţi răspunde „Mal lasă-l în foc de gunoi jîcă de când m’am pomenit toi aşa-l facem 'şl a fost bine".

152

Altuia eând îl spui să cureţe sămânţa de corpuri streine şl să o dea cu praf contra mă- lurel îţi răspunde eă bătrânii Iul nu au mal tratat seminţele şt totuşi au auut recolte mai bune.

Gu astfel de oament nu se înaintează. Acestor oameni dacă le cântăreşti recolta uel afla că produce la jugăr mal pufln fiindcă gunoiul rău dospit nu poate ajuta pământului, cum nu ajută plămădeala opărită, dospitului aluatului de pâine. In anii eu mSlură, grâul lor ua fl foarte mălurat.

In schimb agricultorul mal Isteţ se bucură de un sfatjjun şl îl pune în fapt. Câţi nu şl-au dat seama de marea deosebire dintre semănatul eu mâna şl maşina, de foloasele arăturilor adânci de toamnă, prăfuitul seminţelor, a platformelor bune de gunoi du groapă separată pentru must, de folosul mare ee-1 aduce mustul de gunoi pe fânete.

Aceştia sunt oamenii earl uor face să înaln- teze agricultura la noi. El sunt acela care folo­sesc din ee în ee mal multă ştiinţă agricolă şl îl culeg roadele.

Astăal nu mal putem să facem ce au’ făeut moşii şl strămoşii noştri pentru mal multe mottue.

Pe atunci cine auea 20 Juqăre putea să ţină o familie şl eu producţie mal mică la jugăr. Dar ţiepQfll lor de cal, nu mal ou aţâţa pământ şl

153

trebue să scoată dtn 4 jugăre roade cari să ajungă la uleaţa mal gnea de astăsl. Aceasta de­sigur nu se poate decât dacă sporeşte producea pe flecare jugăr.

Din încercări făcute tn toate părţile ţării s’a găsit că recoltele se pot spori destul de mult dacă se fac mai multe arături, între care ee/e adânci de toamnă eu gunoi, folosind seminţe de solu bun, tratate contra măiurel cu praf, fă- eând o rotaţie bună a semănăturilor şl păstrând apa în pământ prin 2-3 praştie. ■

tuându le în porte, de pUdă aratul bun nu se poate face decât cu uite bune, bine hrănite ?l îngrijite, plug de fler potrlDlt pentru pământul nostru, arătura să fie făcută când pământul nu este nlct prea umed nici prea uscat şl aşa mal deparie. Deci ne trebuesc uite şl unelte bune.

Vitele şl uneltele bune nu se pot ţine îh câmp sau în curte sub cerul liber. Ele trebuesc adăpostite. Vitele tn grajd sănătos, cu ferestre mari, coş pentru aerisire şt canalizarea udului într’o groapă astupată cu capac, aşezată afară din grajd. Grajdul ua trebui să fie destul de mare Pentru a cuprinde toate niţele fără înghesuială.

Uneltele păstrate într’un şopron uscat şl ferit de ploi. nu uor rugini şl părţile lor leiţ\- Ponşe nu uor putreal,

154

Gunoiul bun, cum am mal spus, nu se poate pregăti decât pe o platformă depe eare mustul se scurge tn groapa acoperită de eare am uorblt la grajd.

Pe platformă se poate tndesa bine gunoiul ea aşternutul să se amestece bine şl să se dospească la, rece. fără să se încingă căel prin aceasta tăria Iul şe pierde tn aer.

Multe s'ar mal putea spune despre toate, dar noi ne mulţumim să uă facem să uă gândiţi singuri, la toate, Iubiţi cititori şl să ajungeţi sin­guri la eonulngerea că nu este rău să se -folo­sească cât mal multă înuSţătură agricolă.

Ascultând de înuăţătura agricolă, flecare plugar ua putea să-şl mărească buna starea lut şl în modul acesta tot neamul nostru ua ajunge la o bună stare pe eare t-o poate da pământul scump al Ţării noastre. A sosit timpul să intrăm şt noi In rândurile popoarelor înaintate în meşte­şugul plugărlel, mal ales că pământul nostru răsplăteşte flecare osteneală făcută în plus eu multă uşurinţă, dacă este chibzuită.

Unde sfatul bun nu prinde, acolo se ua în- cuibări sărăcia, căel în starea în care se găsese astăzi multe gospodării nu uor putea răsbate

uremurlle grele prin care trecem. Dtn puţinul ce are flecare, trebue să caute ea prin muneS chibzuită să sporească recoltele în folosul său şl a luturor.

155

Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale

Nu este cetăţean român eare să fl intrai In ureun oficiu poştal din Ţară să nu fl cetit reclama Casei Naţionale de Beonomll şl Geeurt Poştale eare pe scurt se numeşte G. B. C.

Mulţi se uor fl întrebat: Ce înseamnă G. E. C.? Care-1 este menirea? Cum se lucreasă şl ce fo­loase auem dela această Instituţie?

Cum am amintit. C. E. G. este numirea pre­scurtată a Ceset Naţionale de Eeonomtl şl Ce­curi Poştale. Numirea aceasta e lungă şl de acela s'a prescurtai: (G. E. G.).

Cea dintâi Casă de Economie s’a înfiinţat în oraşul Hamburg, de muncitorii din portul acestui oraş şl anume: Muncitorii eare încăreau şl des- căreau nătle ce soseau în port, au uăaut eă nici cum nu o pot duce la creangă oerde, erau totdea­una datori. Gând ueneau vapoare în port, le era bine şl câştigau bani frumoşi, dar cum se lsprăoea eu munca şl eu uenltul frumos, se lsprăoea şl eu banii. Auând uenlt mare şl bani mulţi, petreceau. şt cheltuiau pe toate nimicurile- Au hotărât atunci că et nu uor mat face ea în trecut, cl din banii care-t câştigă, o parte îl uor depune la o Cassă care et o fondeasă şl când nu uor mal aDea de lucru şt nu uor câştiga, nu se Dor îndatorl, el din banii depuşi uor scoate cu mare băgare de seamă numat cât le ua trebui pentru un trai cin­stit. Când apoi ar Jt auut din nou de lucru, din

156

câştigul lor ar fl depus nu numai cât ar fl ridicai din Ca«sa de Eeanomll el şl eeua mal mult.

In chipul aeeata, muncitorul aoea la înde­mână totdeauna o sumă de bani şt nu era dator nimănui, şl nu mal trebuia să plătească nimănui dobânzi, ntel să se umilească în faţa nimănui să ceară ajutor.

In chipul acesta oraşul Hamburg a începui să albă cetăţeni cari în loc de datorii eu început să albă bani adunafl şl să desuolte oraşul, şl cu banii lor să facă «cele îmbunătăţiri care sunt cunoscute în toată lumea.

Cumpătarea şl urmând sfaturile bune acelor eare aueau la Inimă bunăstarea cetăţenilor, au făcut ea locuitorii şt muncitorii din Hamburg să nu ducă lipsuri.

Pe timpul reuoluflet franceze s’a statorlt ea flecare dintre angajaţi eu leafă, o parte să o de­pună pentru a auea la neoole bani olb' pentru zile neg^e şl să nu fie slbfl a se îndatora.

Păr. Dunkan din Anglia a fondai apoi pe baze mal solide o Casă de Economi», după mo­dalul căreia s’au fondat apoi sutele şl miile de Case de Economii eare au adus binele Imens popoarelor.

La noi prima Casă de Economii a font în­fiinţată de fostul Rege Carol l. în anul 1881. In anul 1931 s’a reorganizat, şt C^sa de Economii a auut seefla el de Geeurt în anul 1933.

Gasa de Eeonomll şl Cecuri Poştale, este o Instltufte garantată de Stat şt are de scop a

aduna mletle economii ate oamenilor cu foenlturl modeste şl de a promoua tn cercuri cât mal largi spiritul de cumpătare şl preuedere.

e. E. G.-ul are menirea de a aduna micile şl modestele economii ale oamenilor cu uenlturl modeste. Fiecare dintre noi poate auea Libretul de economie, depunând suma de 50 Lei. Cu aeeasta sumă modestă- se poate începe şt apoi a se continua depunerea care fără nici o grlje a noastră Da creşte cu dobânzile aferente, dar mal ales cu depunerile ce trebue să le facem regulat şl cât mal des. Cu micile şl desele economii, fără a slmtl cea mal mică lipsă, ne uom uedea stă­pâni a unul cepttal eare ne ua aduce mult, ne­spus de mult bine.

Din uen'tul nostru cât de modest, dacă cru­ţăm cât de puţin şl îl depunem pe Libretul C. E. Ciulul deuenlm auuţl, căci nu Denlturlle şl plăţile mari fac să deuenlm auuţl şl să auem ce ne trebue, el cruţarea şl depunerea pe Libretul e. E. C.-ulul., Păralele^miel adunate fac râuri mari; ple- trlle şl cârămlsUe mici aşesate frumos fac ca­sele şl blocurile mari, aşa şl noi cu bani puţini adunaţi cu sârgulnţă, cheltuit! cu băgare de seamă şl ferlndu-ne de rlslpS, depunând în flecare lună sau şl mal des din ce ne întrece, pe Li­bretul C. E. C.-uIut, ne uom uedea stăpâni pe o ţiuere frumuşică.

Cel care nu aii plată s‘au~ leafă săptămâ­nală cum pot să-şl adune bani albi pentru alle negre?

157

158

Să facă cum fac ţăranii din Franţa, Belgia, Olanda, Suedia, Anglia, America şl alte ţări.

Şl anume: Când merg la târg, tn oraş să vândă eeua, nu lasă ntelo ocazie ca din banii ce-l primesc pentru marfa uândută să nu depună o sumă cât de mică. Uă arăt p!lde. Vinde o găină cu 400 Lei. Sigur depune 50 Lei pe Libret. Vinde grâu cu 2000 Lef, depune cel puţin 200 Lei de nu şl mal mult. Din ort ce vinde de nu poate depune cel puţin 50 Lei, merge de cum­pără un timbru al Casei de economie tn preţ de5 Lei, dar cruţă o sumă şl aşa s’a făcut că în Franţa, Belgia, Norvegia, Suedia şt alte ţări care not le numim avute şl sunt, şt unde nu se ştie de sărăcie şl-au adunat auerl.

Şl not putem să aDem avuţii, şl noi putem fl seutlţt de grifa zilei de mâine numai să auem milă nu de alţii, cl de noi şl de copiii noştri.

C. B. C.'Ul, precum am amintit s’a înfiinţat pentru a aduna micile economii a oamenilor cu venituri modeste, dar garanţta Statului, adecă Statul stă bun pentru banii depuşi la C. B. C., a îndemnat şl pe cet cu bani mal mulţi, cu venituri mal mari, ca şl el să depună aci banii lor.

Acuma să vedem cum trebue să procedăm, ce trebue,să facem ca să ne scoatem un Libret al C. E. e.-ulul şl unde să ne adresăm.

Lucrul este uşor şl simplu. Bani! se pot depune la oricare oficiu poştal din întreaga ţară, «au la Centrala din Bucureşti, precum şl la su-

euraalele G.-E. G.-ului. Oricine poate depune pentru orişicine. Aţa «o{ul pentru soţie; părinţii pentru copil; unehlu pentru nepoţi; ş. a. m. d., dai* nu poate ridica decât aeeln pe numele cui este Libretul sau şl acela care mal este arătat tn Libret eă poate să rldlee şl el. Lucrul acesta trebue arătat când se face depunerea, şl se «coate Libretul sau mal târalu de acela pe nu­mele căruia este Libretul. Dar această clauaă irebue serlsă de funcţionarul; eare primeşte de­punerea şl aplică sigiliul oficiului, altcum nu este ualabllă (bună).

Banii se pot ridica la oricare oficiu poştal, (la oficii poştale ‘ miel nu sunt sume mari), re­gulat din elnel tn cinei alle câte sece mii Lei, Iar dacă trebue urgent o sumă mare, dirigintele oficiului poşta l cere aprobarea Centralei sau Sucursalei de unde s’a emis Libretul şi, tn timp normal, în 24 de ore olne aprobarea. La ridi­carea sumelor se cer aete de identitate, aşa că banii nu se dau oricui, ci numai celui tndreptfitll. De se fură Libretul şl tâlharul ar cuteaa să Dină să ridice banii,, este îndată prins. De se pierde sau se fură Libretul, se face o adresă la Cen­trala din Bucureşti de unde se dă de ştire la toate oficiile poştale, că Libretul este anulat -şl se dă un Libret nou cu număr nou. Cine ar fo­losi Libretul uechlu Dine prins ca un înşelător «au tâlhar.

Iacă de ce este bine să al depuşi bani pe Libret la 0. E. 0.

,16â

166

Foloasele mari ee le oferă G. B. G.*ul: i. Qa' ranţta Statului; eeea ee-Jn*eatnnă că banii depuşi nu pot Jl plerduf. 2. Siguranţa tmpotrlua furtului, foeulul, pterdertl. '3. Îndemâna mare eă putem depune şl rldtea banii la oricare oficiu poştal din tară. 4. Banii depuşi la C. E. C. nu pot jl poprlfl decât pe basa unei sentinţe judecătoreşti.

Asta înseamnă că numai banii care l-am auea câştigaţi pe c ă i necinstite şl care sunt oorlte de lege, numat aceştia pot fl Doprlfl. 5. Ojeraţlu- nlle sunt secrete, aşa eă ntme nu ştie ce sume -auem depuse; prin asta suntem scntlfl de acel care cer împrumuturi ca apoi să auem procese şl neplăceri eând ne cerem restituirea banilor, şt alte foloase multe ce le auem Indicate tn Dl' brelul C. E. G.-ulul.

Pentru toţi locul cel mal sigur şl tndemd* natte pentru depunerea banilor este C. E. C.-ul.

Adunaţi bani albi pentru zile negre şl-l de* pune(l pe Libretul e. E. C.-uIut

Libretul G. E. G.-ulul se poate scoate lo oricare oficiu poştal, la Gentrala din B ucureşti

şau la Sucursalele G. E. G.-ulul.Eu.

întrebuinţarea cartofilor în hrana uitelor

Ing. agr. SCRlDOtl QRlGORE

Din cauza preţului schlmbăclos al cartofilor, ogrleultorll sunt destul de îngrljaţt toamna după recoltare, deoarece preţul fiind mţc şl neuolnd sS't uândă tn condlţtunl slabe, cartofii se pun mal greu la păstrat din lipsă de plDnlţl şl gropi.

Gu tot preţul scăzut, chiar din anul trecut uenltul la 1 Jugăr de cartofi este cu mult mal mare decât la celelalte culturi şt în special la pătoase.

Cartoful este cu atât mal folositor în gos­podăria agrtcultorulul mic, cu cât el poate fl fo­losit şl în hrana tuturor uitelor, dar mal ales în hrana porcilor şl eu deosebire în anii când po­rumbul a dat recolte miel şl preţul Iul este mare şt astfel nu se rentează să fie cumpărat şl dat în hrana porcilor.

Cartofii au o ualoare de hrănlre destul de Importantă şl anume : 4 kgr. de cartofi sunt egale la i kgr. de făină de orz sau de porumb sau se poate considera tn general că este egal cu 1 kgr. de nutref concentrat.

Ea întrebuinţarea cartofilor în hrana anima» lelor trebue să luăm următoarele măsuri:

11

162

Garfofll trebuese în primul rând foarte bine spălaţi şl curăţiţi de pământ, întru cât pământul este foarte dăunător pentru Dlte, prooocând co­lici grele şl totodată nefllnd consumaţi eu poftă.

Cartofii trebuese bine eonseroaţl pentru ea să nu încolţească, Iar colţii trebuese îndepărtaţi ea să nu ajungă în hrană.

Cartofii încolţiţi, nu trebuese daţi în hrana oiţelor, decât eel mult fierţi.

- Apa dela fiertul cartofilor trebue aruncată întotdeauna şl eu deosebire prlmăuara când car­tofii sunt încolţiţi, întru eât în coafă şl în colţi se află o materie foarte otrăDltoare, eare moleşeşte şl îmbolnăoeşte uttele.

Pentru proprietatea mare şl cea *m1Jlocle mal cu stare, precum şl pentru îngrăşătorlî spe­ciale de porci, se află în comerţ Instalaţii spe­ciale de curăţit, spălat şl fiert cartofii.

Agricultorul mie poate folosi pentru fiert earlofll ceaune de tuci sau oale de tablă.

Pentru toate animalele, cartofii trebuese după spălare şl tocaţi.

Cartofii in hrana uaeilor de lapte

Ea uactle de lapte se pot da silnic pe lângă alte nutreţuri 10—15 şl chiar 30 Ugr. cartofi erual, bine spălaţi şl tocaţi mărunt,

163

Pentru o uacă de 500 kgr. eare produce tntre 10—15 Ittrt de lapte se poate da următoarea cantitate de hrană pe a l:

10 kgr. fân 13 „ cartofi6 „ pate şi3 „ turte de floarea soarelut,

Cartofii in hrana boilor de Îngrăşat

Boit la îngrăşat pot primi cartofi tn hrana zllnleă după cum urmează :

Fân bun 6 kgr. Fân de lloadă 2,5 kgr.Gartofl cruzi 15 „ Pate 2,5 „Făină de orz 5 „ Urulală de orz 0,5 „Turte de floarea Turte de floareasoarelui 3 „ soarelut 1,5 n

Fân bun • • • 2,5 kgr.Pate . . . 2,5 „Orz uruit . . . 1 „Tuvte de floarea soarelui 1.5 „Gartofl cruzi tocaţi . 15 „

Cartofii tn hrana porcilor

In Judefele producătoare de cartofi cum este. ludeţul Făgăraş, Braşou şl Sibiu, hrana de baaă o porcilor o formează cartoflt.

11*

164

eartoftt sunt bunt pentru ioţt porcii, însS trebue ca să fie daţi bine curăţiţi şt fierţi.

Porcilor puşi la îngrăşat ll se pot da la în­ceputul îngrăşărlt până la 7 kgr. cartofi, Iar spre sfârşitul îngrăşărll până la 10—12 kgr.

eartoftt produc la porci o carne alburie şl o grăsime tare, care este foarte mult preferată de cârnăţart şl fabricanţii de meaelurl.

Dăm met Jos câteva raţii pentru porci.

Pen/ru porci de reproducţie (de prăsită)

Cartofi fierţi . . . . 3 kgr. \ Se pot fierbeBostani . . . . . . 2 , J împreunăFâlnă. de ora . . . . 1 „Spălăturt de bucătărie 3 „

Purcei înţărcaţiCartofi fierţi . . . , 2,5 kgr.Lapte smântânit . . . 0,100 „ ;Spălăturt din bueătfifle 4 litri

Porci la îngrăşat în primele luni (prima perioadă)Zăr . . . . . . . . . 12 litriCartofi fierţi . . . . . . . 2,5 kgr.Ora. . . . . . . . . . 0,5 „

Porci la îngrăşat 80—i00 hgr. (tn a doua perioadă)Z ăr................................. 15 litri

C a r to f i ..................... . 3 kgr.Ora . i * * . i * • « 1

165

Scroafe eu purceiSpălăturl din bucătărie . 6 litriFâtnă de ora 2 kgr.Cartofi f ie r ţ i ................ 4 „

Scroafă cu 8 purcei ,Cartofi f ie r ţ i .................4 kgr..

Urulală de ora . . . . 1,5 „Urulală de porumb sau

tărâţe . . . . . . . 5 „Lapte smântânit . . . . 5 „

sau Cartofi fierţi . . . . . 3,5 kgr.Urulală de ora . . . . 1,5Târâţe de grâu . . . . 1 ,Turte de floarea'soarelui 0,3 *

Cartofii fierţi se dau la porci amestecaţi eu uruelt sau cu pleaoă sau fân de trifoi şt lueernă tocat mărunt sau eu floare de fân (Stroh).

Cartofii in hrana păsărilor.

Gsrtofll fierţi, după cum am spus, sunt foarie ' buni şl tn hrana păsărilor de curte, găini, raţe, gâşte şl tn special pentru curcani, dacă li se dau aceşti cartofi amestecaţi cu tărâţe, făină sau uruell.

La o găină se poate da pe z\ 40—50 gr. earlofl eu uruell, tărâţe, etc.

165

Platforma de gunoiude: Ing. Agr. laeoh Ruso

Gel mal bun îngrăşământ pentru pământ este şt ua rămâne gunoiul de grajd bine pregătit.

Am apus bine pregătit, pentrueă tn multe gospodărit această bogăţie se pterde tn grămezi aruncate la întâmplare, care se usucă în bătaia soarelui st a vântului. Dtn această cauză gunoiul rău pregătit, nu aduce sporul aşteptat de recoltă, pentrueă el nu îngraşă decât puţin pământul.

Un gunot este bine pregătit atunci când scos din gra]d este aşezat în pachete de 1/2 de metru grosime cel mult, bine îndesat ea să nu se în* elngă. Se începe eu câte un sfert din platformă, se clădeşte până sus la 1,50 m., la 2 sau chiar şl la 3 metri înălţime. Apoi se porneşte în sfer* tul al doilea clădltul. şl aşa mal departe. Mustul ce se scurge din gunolnu trebue să băltească sub el, el fundul platformei ua auea saurgere spre groapa sau cisterna de must, care se face alăturai de platformă sau chiar sub ea, după cum auem mijloacele materiale.

Gunoiul bine pregătit şl dospit are culoare neagră'ueraule. pare unsuros la tăietură şl palele nu se mal cunosc fiind bine putrealte.

Alăturai dăm planul unei platforme potrlulte pentru terenuri cu apa mal la suprafaţă; când

167.

apa este la adâncime mal mare de 4 metri şl pământul este lutos sau argllos, atunci platforma se poate adânci mal mult. Deci dimensiunile (măsurile) date pentru adâncime, şl le poate sehlrriba flecare după situaţia din curtea sa. -

Gât prlueşte lungimea şl lăttmea. flecare ua lua după numărul cel mol mare de uite pe care oblşnueşte să le finS. Aşa de pildă un gospodar eu 3 Dlte, la lungimea de 3.50 metri şl lăţimea de 2,80 metri, în timp ce unul eare are 8 uite, o face de 5.70 metri lungă şl 4.60 metri lată.

Qroslmea pereţilor este destul să fie de 20 cm.Se ua auea mare grijă ea tn beton să nu

Intre pietre prea mari, pietrişul de 1—3 cm. este cel mal potrlulf, se poate îndesa bine şl decise leagă bine.

Toată suprafaţa se ua terieul şl sehlulsl eu tencuială de ciment bine netealtă pentru a uşura scurgerea mustului.

Fundul se ua face eu scurgere spre desehl- derea ce dă în groapă (cisternă).

Toate muchiile se rotunjesc după eum se uede în plnn mal ales în colturile Interioare (dinlăuntru); când se toarnă betonul, se ua aDea grijă să se umple bine golul, rotunjtndu se apoi la tenculre.

Partea de deasupra a pereţilor uor fi dease- menea rotunjiţi, spre a nu ţine apa şl ca zăpada să se topească şl scurgă mal uşor de pe ea.

168\

Anfemăsurăfoare — Deulz pentru platforma model

Notă: Dimensiunile din plan notate cu L 1, L 2, C 1, C 2, te vor Înlocui

după numărul de vite cu cele indicate in legendă, astfel şi în deviz cantitatea m a.

terialului sau lucrării se citeşte în coloana corespunzătoare numărului de vite.

1. Săpături de pământ pentru aşezarea platfor­mei şi gropii de urină . . . . . . . .

Unita­tea de măsură

P la t fo rm a p e n t r u

3 vite 4 vite 6 vite 8 vite

m, c. 6,500 8,300 13,000 17,300

2. Lucrări de beton în fundaţie şi pardoseală, din beton simplu cu 150 kgr. ciment Ia m. c<, ţinând seamă că pardoseala platformei are grosimea

, de 0,20 m. şi este formată din 3 planuri încli­nate cu panta de 5| 100 spre oficiul de scurgere în groapa de urină, care se va practica prin pe­retele lateral cu diametrul deH cm. Pardoseala gropii de urină va avea grosimea de '5 cm., având 4 pante spre centrul geometric . . m. c. 2,400 3,000 4,700 6,200

3. Z idării de beton de ciment în cofraje pe ambele feţe, având 200 kgr. ciment la 1 m. c. beton la platformă, practicându-se canalurile necesare alunecării dulapilor de 5 cm. grosime la des­chiderea laterală, grosimea zidului 0,20 m . . m. c. 2,530 2,880 3,660 4,120

4. Z idării de beton cu cofraje pe faţa interioară la groapa csj urină, practicându-se profitul din plan, folosindu-se beton în aceeaşi doză ca Ia art. precedent. Grosimea zidului 12 cm. , . m. c. 1,770 2,000 2,500 2,900

5. Lucrări de tencuieli cu mortar de ciment scli- visit, dosaj 11 jumătate pe ambele feţe ale pe­reţilor laterali şi pe pardoseala platformei, având grijă Ia rotunjirea colţurilor ca în plan, de asemenea pereţii interiori ai groapei de urină, precum şi bordurile de suport a ca­pacului ................................................... ..... . m. c. 41,80 47,50 59,50 68,20

6. Capac la cisternă din dulapi groşi de 8 cm. de stejar bine încheiat, pentru a nu per­mite ieşirea gazelor, având o uşiţă cu dimen­siunea 0,7 x 0,7 inclusiv ferăria . şi cuiele,

1,90 2,42 3,92 5,35

7. Dulapi de brad cari să servească la închi­derea deschizăturii laterale. Grosimea de

m. c. 2,20 2,20 2,20 2,20

169

PLATFORMA MODELÎNTOCMITĂ ■

OE

. /naaqr. IACOB RUSU3 J 4 1 4 2

- L i - -Ci--"j

/h.«t

r ir c9

Ci

LEGENDA

p l a t f o r m at (MţMţk LĂpHEA

L i L f3,S0ifiOSfiO5,70

2,903,20*.00*A0

No.4*

, V I T E

3

CISTERNAtl/NG.

Cim.2,10 2fiO 9,00 J.M

LA T .Cim.1,«0

1,201J01,79

Pentru eet earl fae eu meşteri platforma, dăm şl densul platformei în eare «uni trecute lucrările şt cantităţile lor, după numărul de utte pentru care âe face platformo.

Preţurile le ua socoti flecare după costul din comuna în care eonstrueşte.

170

Răsadniţade Ing. flgr. Iacob Rusu.

.Pentru a produce răsaduri, gospodarul trebuie aă-şl facă răsadniţă. Răsadniţa este adăpostul sub care căldura şl lumina soarelui a]utâ ţinerile plante să crească.

O bună răsadniţă trebuie să fie Ieftină, uşor de desfăcut, pentru a ocupa loc puţin spre a se putea adăposti şl feri de putrealre.

Cel mal mare necaa este putrezirea ramelor şl a pereţilor. Putrealrea se datoreşte umeaelel prea mari. Deci la facerea răsadniţei, Da trebui să auem în Dedere să uşurăm peste tot scurgerea apel de pe geamuri. Deasemenea să facem în* cheleturlle astfel, ca perefll să poată fl uşor des* făcufl şl puşi la uscal şl apoi în pod pentru anul următor, la sfârşitul folosirii.

Un perete lung Da fl mal înalt ea celalalt, pentru a asigura seurgerea apel ce se aşează sub geamuri. Ramele cu geamuri uor fl crestate aşa cum se Dede în plan, pentru a lăsa să se curgă apa adunată şl de deasupra geamurilor, şl dedesubtul lor. căci altfel apa care rămâne între geam şl ramă, produce putrezirea pSrţll de Jos a ramei .şl ruperea acesteia.

44-

H'l'hcfF

r3S_L

RĂSADNIŢA

cu 4 rameSurx/tfAl/) i/ t/la 5,o? mi

Scara *fcZO

390c

172

Din încereărt fScute, îmbinarea cea mal bună a pereţilor, se faee eu eepl lungi fixaţi eu eera de lemn, cum se uede în plan.

Golţhrele de fter nu ţin, pentrueă rug’nesc şl culele nu mal prind în lemnul umezit şt putrezit în Jurul culelor.

Dăm alăturat planul unei răsadniţe simple eu patru rame, după care orleare măestru tâmplar sau gospodar cu îndemânare, poate să-şt facă răsadniţă.

Pentruca răsadniţa astfel făcută să ţină cât mal mult, se oor unge pereţii şl ramele eu car- bolineum. ulei ars sau chiar cu petrol şt sare.

După îndeplinirea slujbei pentru care am făcut-o, încă odată repetăm, răsadniţa se desface, curăţă, unge şt se pune la loc uscat şt fertt spre a nu se sparge geamurile.

GhicitoriPe o uşă Inlrl Şl pe alte trei Ieşi, 'Dar eând al eş’t Abia atunci at lătrat.

(Cămaşa)

Cine nu-şt ascute foarfecele niciodată ?________ (Racul)

Executarea unor lucrări în gră­dina de pomi

de" Ing. Agr. Gr. Scridon.

In calendarul „Astrel* şl al „Foii Poporului* pe anul 1944, s’a scris despre „Ce trebue făcut tn grădina de pomi dela căderea frunzelor până la crăpatul mugurilor". Gum atunel nu s’au putut face desemnele alăturate, dăm acuma odată cu ele şt explicaţiile necesare.

Atât ramurile mlct cât mat ales ramurile mart sau crăclle trebuese tăiate eu grijă spre a nu răni pomul şl mal ales a nu se despica cu mult lemn şl coajă. Tăietura la ramurile mart trebue făcută în două rânduri. Odată se începe a se tăta ramura mult mal departe de trunchi şl apoi se ua tăia cepul rămas procedând astfel: Cu ferăstrăul de mână la o depărtare de cel puftn o palmă dela baza ramurii şl de desubtul el, se tale cu ferăstrăul tn sus 2-3 cm. şl în aşa fel ea să nu ne strângă ferăstrăul. Apoi scoatem ferăstrăul şl tătem deasupra ramurel făcând o tăietură mat înafara tăteturel de Jos până ce ra­mura se desprinde şt cade rămânând la pom un cep pe care nu s'a sfârtecat tn Jos alt lemn sau coajă.

După această tăiere corn proceda la tăierea cepului chiar de lângă tulpină*

174

_,__Este greşit a se lăta ramura dlntr’odată şlde sus ta jos de lângS pom, deoarece se sfâr­tecă de pe tulpină mullă coajă şl lemn care deschid o rană ma're pe pom ce se ua face o bortă.

Atunci când se tale fie o ramură mică, fie o ramură mal mare nu trebue să lăsăm cep, el trebue să se tale cepul din lemnul sănătos al tulplnet prin Inelele de coajă care fac trecerea de pe ramură pe tulpină şl care singure ne arată pe unde să se tale ramurile.

Toate rănile făcute la tăieri, trebuesc nete- site cu briceagul de pomi, pentru a se înlătura mtclle aşchii şt scame care trag umezeala, fac să putrezească lemnul şl rana nu se ulndecă în condlţlunt bune, pe când la netezirea cu briceagul lemnul se usucă bine, se întăreşte şt marginile rănii se închid.

Atunci când la un pom sunt două ramuri puternice ce pleacă din acelaş loc fie de jos, fie mal sus pe tulpină şl aceste ramuri de oblcelu se desblnă sau se despică, ele pot fl strânse la un loc după ce le>am apropiat cu prăjini şl s’a * făcui o gaură cu sflederul, cu ajutorul unul şurub cu piuliţă, aşa cum se uede tn figură. Nu este bine a se strâage ramurile despicate cu sârmă înfăşurată tn Jurul tulplnel deoarece acestea au-

175

grumă coaja şl opreşte seua sau mâzga să ctr- cule tn lemn şl ramura mal. târziu se frânge şl se useă din acel loe. N .

Punerea Inelelor de clelu şl a brăurllor cap­cane.

De pe un pom pe altul, trec o mulţime de ulerml şl Insecte care nu pot abura, ouând arlpt prea mici sau neauând deloc aripi.

Omizile, numite paşi sau cotari, cficl merg „păşind1*, apoi omida păroasă, gărgăriţa florilor de măr şl păr şl alte omizi trec dela un pom la altul, urcându-se pe trunehlu.

Contra acestora se pot pune Inele .cleioase, de eare se prind, ureându-se pe pom fluturii, omizile sau alte Insecte.

Inelele cleioase sunt nişte benzi de hârtie groasă, de preferinţă Impermlablle, late de 15—20 cm.

Ele se înfăşoară tn Jurul trunchiului, la 1 metru înălţime de pământ, legându-le sus şt Jos eu sfoară, astfel ca să nu'poată trece sub ele nlel o gănganle. Apoi se unge hârtia eu elelu. tn aşa fel ca să rămână sus şl Jos cam de un deget, hârtia fără clelu. Această margine de hârtie are rolul de a nu lăsa să curgă cleiul şl să ungă trunchiul şt să-l oatăme. Cleiul este tn eomerj. Se poate face dlntr’un kilogram de ulelu de tn

o

TAEREA RAM UR IL O R

REA BUNA REA BUNA

INEL CLEIOS J % AURI £ â £ CANL

STRANGEREA DESPICATURi DIN PA € HÂRTIE HÂRTIE.SI PAL INCRETITA

A-— P\ A R A < T ' O R ,

,ARMA , GHIMPATA

, MmWT,. «f*

___ _ ,FWtituPAS TREStk

CONTRA IEPURILOR

177

Şl un kilogram de sacâs. Se topeşte saeâsul întp’ua vas de pământ, se la vasul de pe fos şl se toarnă uleiul de tn, amestecând bine până s’au legat lao'altâ.

Dacă pomul are tutori, inelul cleios ae pune şt pe tutori.

tln clelu bun trebue să ţină 2- 3 lunî, să nu se usuce, să nu se scurgă. Gând se usucă se curăţă hârtia şl se unge din nou; Se vizitează des şl insectele moarte se culeg, să nu se facă punte de cadavre şt să se urce alte Insecte.

Inelele se pun fn luna Optomvrie şt se ţin tn luna Mal. Se pun tn special pentru femelele de cotari sau viermii numiţi „paşi* care păşesc, ca să nu se uree pe pomi şl s5 depună ouă.

In luna Februarle .se revizuiesc Inelele cle­ioase, se mal pun eventual altele, pentru a opri urcarea goangelor şl a omizilor migratorii sau călătoare (alblnlţa, omida păroasă şl gărgăriţa mărului).

Brâurlle capcană se fac din funii de pale sau fân, cu care se leagă pomii împrejur sau de hârtie sau carton p isal (ondulat), care se pune într’o fâşie mat mare şl se leagă împrejurul pomului.

Insectele şl larvele care caută adăpost, se ascund în aceste brâurl. de unde se culeg şl se distrug săptămânal.

12

178

Pentru gărgăriţa florilor de măr (Anlhonomul) brtele se pun fn luna Iunie şl se culeg arzându-le în Septemurle sau eând timpul s’a răelL

Pentru ulermele merelor şl a prunelor, brâele se pun la Începutul Iul Oetomurle şl se ridică după ee s’a răelt timpul.

îngrădirea pomilor. Pentru ea pomii tineri plantaţi să nu fie distruşi de animale eare se freacă.de el.şll rup sau le jupoae coaja, ire,- buese împrejmuiţi cu un gărduş din pari şl laţuri sau din pari şl sârmă ghimpată.

Contra Iepurilor, eel mal bun apărător este din funie de pale sau din trestie bine aranjată şl legată cel puţin în două locuri aşa eum se uede în desemn.

Răspunsul înţeleptului

Odată, un înţelept a fost întrebat: eare e ceasul (ora) cea mal de seamă din uleaţa omului, eare e omul eel mal însemnat pe eare-l întâlneşte şl care ar fl opera sau lucrul eel mal de tre­buinţă ?

Răspunsul înţeleptului a fost: ora e cea de faţă, omul eel mal însemnat e eel pe eare-l auem în faţă, Iar opera eea mal de trebuinţă este Iubirea.

179

Floarea SoareluiFloarea Soarelui, eare ne-a Denlt din Ame­

rica, este o plantă de mare folos. Tulplnele et se pot întrebuinţa la foe. în loc de lemne. Ele dauo căldură bună. Din tulptne se mat poate scoate eeluloaa, din eare se fabrică hârtia.

Turtele de floarea soarelui, date în hrana păsărilor de curte, ajută la ouat. lor dacă le dăm Dacilor măreşte cantitatea de lapte şl în general întăreşte ultele.

Din seminţele cojite şt măcinate se obţine un gris foarte fin, eu un gust plăcut de migdale. Din acest gris se poate face şl o pâine foarte gustoasă.

Dacă prăjim seminţele cojite şl apoi le mfi- elnăm, obţinem un praf cafeniu şl gustos eare poate înlocui foarte bine cafeaua.

în sfârşit, ceeace ştim cu toţii. 2000—2500 kg. de seminţe ne dau 500 litri uleu bun.

Din filosofia lui Aristotel

— Primul păhar de uln pe care l-at băut e al sănătăţii, al doilea al curajlulul, al treilea al eălnţtl şl al patrulea al ruşlnel.

12*

Centrala: F ă g ă ra ş

Sucursala: S i b i uPiaţa Regele Ferdinand Nr. 2

Telefon 596

V 7

Asortat eu tot felul de cau­ciucuri, şoşoni, galoşi, opinci

şi articole textile

Ţiganul la stânăIntr’o al, un "ţigan, hoinărind, ajunge la o

stână. Uăaând o mulţime de caş, se uită la el cu jind şt aice:

Săracele ol,Bucate mol . .. *MititelePăsărileDar mândre ouă mat faci

Iar un cioban, uăaându-l cum prlola la caş şl uorbta singur îl întreabă:

— Măi ţiganei lţl place caş?— Gât de nrăşmaşl— Dar urdă?— Gât de multă 1— Dar jântîţă?— Zece ttgălţe 1— Dar cu oile te-al duce?— Apoi,; mal alcă şl alţii, eu am als destul 1

Venind acasă, oamenii îl întrebară:

— Hat, ce al făcut la stână, măt ţtgane?

— Am mâncat bunul stânll împreună eu câinii,Dela oale de strungă, lntr’o strachină lungă...

182

De ee îşi rod eopiii unghiile!Mediei! franeeal au constatat că lipsa de

ultamlne (substanţe hrănitoare) fac pe unii copil să-şl roadă ungh'lle. Deasemenea faptul eă u^ele animale, femeluşt», îşi mănâncă placenta (easa) proolne tot din eauaa Hpsel de Dltamlne. Dându- lt-se acestor animale hrană îndestulătoare, eare conţine Dltamlne, aceste animale nu-şl mal mâncau placenta.

Deasemenea dându-se copiilor ultamlnele necesare, nu-şl mat rodeau unghiile. Deci, hră- nlţl«î bine pe copil.

Ql u m eD e ş t ejp 1

Când s’a făcut podul de pe apa Oltului, se alee că, la tsprăulrea lut un necunoscut sta pe pod. şl se uita cu mare băgare de seamă.

Inginerii cart l-au făeut îl întrebară :— Nu eumua găseşti ore-un cusur acestui

pod?— Ba nu, răspunse eel întrebat, dar mă uit

şt eu,""cât de bine aţi lucrat când 1-aţl pus tn latul râului, că de-l puneaţi tn lungul lui, nu-l mal terminaţi ntcl peste o sută de ani.

*

183

— Mamă!— Ce-l dragul mamll ?— A-şl orea să mă fac mare.— Şl de ee al urea să ie fa ei mare, puiule?— 0a să pot drăeut (înjura) şi eu ea tata,

eând nu-mi place mâncarea.*

■— Aeuaatl De ee al comis atâtea infracţiuni şl îneă sub nume falş ?

— Păi, «ă uedeţ', domnule judecător, n’am Doit să-ml păţea numele meu cel bun.

*I — Domnule înDăţător, poate fl clneoa pe­

depsit pentru ceoa ee n’a făcut?— Nu. Desigur, eă nu.— Foarte bine. Eu nu mVam făcut tema

pe astăal.*

— Nu uă e ruşine să tăbărîţl patru înşi pe unul singur ?.... se Indignează un trecător, uă­aând cum patru băieţi louesc pe al clnellea.

— De ce să ne fie ruşine ? .. . răspunseră aceştia. Asta-l partea lui. *

— Ge parte? — Ne-a învăţat să furăm mere ş! prlnaân-

du-ne stăpânul ne-a hăpşlt bine. Acum îl dăm şt lut partea din ee am căpătat noi.

învăţaţi să conduceţi automobilulla Şcoala de stat de conducători auto de pe lângă Şcoala Tehnică Industrială din Sibiu, strada Centumuirilor Nr. 3 — Telefon 974

4 cursori pe an

Cursurile încep la:

1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 OctomvrieCei ce se înscriu, trebue sâ prezinte următoarele acte: Cerere de înscriere (pe imprimatul şcoalei); Certificatul de naştere j Certificatul de naţionalitate; Certificatul de studii (cel pufin 4 clase primare); Certificatul de cazier judiciar (dela Tribunal) •, Buletin de înscriere la Biroul Populaţiei (foto-copie); 2 fişe medicale (formulare date de şcoală) i Radioscopia pulmonară; Buletin de analiza sângelui; 9 fo­

tografii (mărimea 6X9 cm )

Taxa şcolară este de Lei 12 000 plus Lei 500 faxa de examen. Cursurile teoretice sunt pre­date de ingineri specialişti, iar cele practice

de profesori maeştri ai şcoalei.

Etatea co.idifionalS dela 18 ani In sus.

Alte informatiuni privitoare la cartiruire şi la hrană care se poate servi la internatul şcoalei pe un preţ mai redus, se dau la cancelaria internatului. DlTOCtiunea.

185

„JVu aduce anul... ce advce ceasul...*

(Ie soroc norocos pentru soarta României şi a poporului românesc

— Seuturându'se de alianţele nefireşti. România şi-a reeâşttgat loeul la masa păcii. — Războiul pentru desroblrea Transiloanfei. — însemnătatea

actului istorie dela 23 August 1944 —

Pe bună dreptate spune, uneori, românul nostru, eând tl Dine pe neaşteptate o schimbare tn orânduirea nleţir, fie particulare, fie tn aceea de Stat sau mondială, că de multeort „nu aduce m ul... ee aduce ceasul...

In tr’adeuSi', tn clipele când a Isbucnlt acest răsbolu, ne mal întâlnit în Istoria popoarelor şt eând România s’a înhămat şl ea tnlr’o tabără unde nu-1 era locul, prea puţini erau acela cart mal credeau că ea ua fl cândDa saluată de pe drumul pleraărlt deflnlttDe. Nu erau putini acela cari nU'Şl puteau da cu socoteala cum anume am. mat putea noi să ne descotorosim de o tooărăşle pe care am încheiat'o cu Qermanla şl alte puteri ale Axei şl într'o bună zi să ne trestm tar de partea adeDăraţlIor prieteni, cărora le datorăm România Mare dela 1918.

186

Totuşi erau, însă, tn această ţară, oameni cart nu şl-au luat gândul şl nădejdea dela oechea noastră zicală românească, că de multeorl: „nu aduce anul... ee aduce ceasul..."

Dar, pentru a Dedea şl mat bine cât de po- trtDttă este această zicală, pentru Istoricul soroe al României din anul Domnului 1944, socotim fo­lositor mal întâlu, să facem o reprlolre asupra trecutului nu prea îndepărtat, în care poporul nostru şl armata noastră crea să lupte — mal j

mull de musai — împotrloa conDtngertlor şl a j dorurilor obşteşti. î

Până la 23 August 1944 j

Dupăce a desfiinţat Constituia — Legea de j

temelie a ţării şl a poporului — regimul de sub conducerea Mareşalului Antonescu a pus ţara, armata şl toate bunurile noastre economice la dispoziţia Germaniei, care, dupăce a îngenuncheat mal multe ţări din Europa, s’a luat de piept şl cu uriaşul dela Răsărit, Rusia SoDtetică, ţară eare se rezăma pe o armată dintre cele mal puternice. Unde mal punem apoi împrejurarea norocoasă că Rusia Souletlcă se afla în bună tooărăşte cu cele două mari putert demoaratlce ale lumii." Anglia şl America 1

Ispitit de cuceririle Germaniei. în primii ani dela deslănţulrea războiului, Mareşalul Antoneseu

187

socotea eă mergând eu nemtll „până în pânzele albe“, na putea să câştige Basarabie, tar la sfârşitul războiului, să e'âştlgăm şl partea din Ardea), eare ne-a fost luată „prin intrigă şi sâlă. viclene uneltiri11, chiar de către eeela eu eare noi am încheiat neflreştlle alianţe: Germania, Italia şl Ungaria.

Neobişnuit să plece urechea la glasul şt Dolnfa poporului — singurul în drept să hotărască alianţele şl soarta sa — Mareşalul Antoneseu împreună cu guDernul său, alcătuit la comanda nemţilor, a continuat să macine toată Dlaga tine­retului ostăşesc, toate ISDoarele auuţlel noastre naţionale, într’un războlu împotrlDa Rusiei Soule- ttee, ţară eu peste 200 000.000 de locuitori. Reţi­neţi bine, dragi cetitori: noi, o /ară mică, cu Transilvania despicată tn două, cu gemete şi sfr/- găte desnădăjduite dineolo de graniţa dela Feleac, am luat-o rama, prin stepele Rusiei Sovietice, ea să desfiinţăm — după cum ziceau nemţii — întreagă Rusia Sovietică. Numai o minte bolnaoă îşi putea închipui aşa ceoa. Ca toate acestea, timp de trei ani, Mareşalul Antoneseu continua să caute Transilvania de Nord, prin nesfârşitele teritorii ale Rusiei Sooletlce. Căci, el nu s’a mul­ţumit numai cu sângerărlle armatei române până la Nistru 1 A «olt să facă şl el pe Napoleon şt pe

188

H'tler, eare tşl uitaseră eă tot suişul are şl un eoborjş, eă Dumneaeu tl poate trimite pe om, pe scara reîntoarcerii dela înălţime, când nlel nu se aşteaptă.

Şt aşa s’a şt întâmplat... Gând Germania s’a uăsut mal bine încălecată peste Europa şt o parte din Rusia, ba până şt în Africa de Nord, utteaele armate ale Puterilor Aliate au trecut să la „în răspăp“ pe nesătuii de cuceritori. Intr’un singur an, aliaţii au cucerit mal mult deâât a cucerit Httler. cu aşa afştl săi „sateliţi* în patru ani. *

Gând încrestăm acest răuaş al anulut 1944 pentru Calendarul nostru, situaţia Germaniei este din cale-afară de grea, atât în ceeace: prlueşte armata cât şl Dleaţa politică lăuntrică şl din afară- Franţa. Belgie, Olanda şl în bună parte Italia, Polonia, Cehoslouacta, jugoslauta, Grecia,Finlanda şi România suni eliberate de sub Jugul german; Ba ce e mal mult, forţele aliate au pus ptctorul pe pământul Germaniei, ea să-l urmărească pe Httler şl pe touarăşlt Iul, în culcuşul dela Berlin sau în acela unde se uor afla.

lată, dar, cum toate statele, europene cari au slujit în numele dictaturii s'au prăbuşit tn faţa armelor purtate de popoarele slujitoare neclintite ale democraţiei. Anul 1944, pune într’o şl mat ute lumină, ualoarea democraţiei, un oechlu sotu de

189

oeârmulre a popoarelor pe eare l-au cultloat secole de-arândul Puterile Aliate — adeuăratele state şl popoare luptătoare pentru libertate.

România, după 23 August 1944

încolţiţi din mat multe părţi, bombardaţi la et acasă cu nemiluita, de aDlaţla aliată, nemţit s’au uăaut 8111(1 să se retragă, treptat, treptat, de pe teritoriile cucerite tn Rusia Souletlcă şi în alte ţări europene. Trebuiau să-şi apere acum propria lor piele la el aeasă. Nemţii au uitat că şl-au luat angajamentul faţă de România să ne apere şl ne-au lăsat tn plata Gelul de sus, „să ne descurcăm cum oom putea*. Oricât a mat în­cercat Mareşalul Antonescu să se descurce, a Jost înaadar. Uriaşe forţe souietlce au trecut pe pământul României, ocupând Basarabie, Buco- ulna şl o bună parte din Moldoua. laşul, capitala Moldouel. se afla tn mâinile armatelor souletlce. Parisul, capitala Franţei, era ameninţată eu apro­piata cădere. Armata română, couârşltă tn faţa forţelor «ODletlce, se retrăgea desorganiantă de pe frontul Moldouel. Balcanii erau în fierbere şt ’ toate ţările ee au gemut sub ocupaţlo germanăîncepeau să se ridice, pentru a-şl recâştiga liber­tatea.

In -aceste momente România era chemată să-şt hotărască soarta: piere alături de Germania,

190

An chip dezastruos, sau se salvează prin trecerea ei pe partea Puterilor Aliate.

, Ajutat de sfetnicii luminaţi, tn frunte eu d-nll: lutiu Maniu, Constantin l. C. Brătianu, Titel Pe- trescu şt Lucreţiu Pătrăşcanu, reprezentanţi al partidelor democratice din România, — M. S. Regele Mlhal 1, rosteşte, în noaptea de 23 August 1944, la posturile de Rad'o o Proclamaţie prin care arată hotărtrea poporului şl a armatei de' a rupe alianţa cu Germania şt a treee de partea Puterilor Aliate, cu care aueom să ne recucerim Translloanla de Nord şl în aeelaş timp libertatea şl Independenţa Statului.

Oricât au mal încercat nemţit, îţi zilele ce au urmat, să ne silească a renunţa la hotărîrea luată, a fost zadarnic. Poporul şl Armato, prin glasul Regelui s’a hotSrît şl hotărtrea era luată cu orice sacrificii.

Gele ce au urmat sunt prea bine cunoscute cetitorilor noştri, deaceea socotim de prisos a le mal aşterne în cuprinsul acestei cronici.

Ceea ee trebue însă reţinut din actul istorie dela 23 August 19W, este că prin acest act Ro­mânia a scurtat nespus de mult durata războiului în Europa. Trecerea noastră pe partea Aliaţilor a ajutat acestora înaintarea mai grabnică şi nestin­gherită spre inima Germaniei şi ale Ungariei.

Alături de Armatele Sovietice, trupele române au trecut la luptă împotriva Ungariei pentru desro-

1Q1

Un scurt răgaz în marşul unei coloane române de artilerie spre

frontul unguresc.

192

birea fraţilor ce timp de patru ani au îndurat marea nedreptate ce s’a făcut prin dictatul dela Viena.

Ţara, cârmuită de Rege, sprijinit de un gu* uern care reprezintă uolnţa obştească o I s ­păşeşte eu îneredere spre uHtor, conolnsă eă actul făcut de ea Io 23 August 1944 ua fl răsplătit după cuuttnfă, la conferinţa de paee, unde se do statornici adeoărata faţă a Europei democratice şl libere. _________ (n. n.—d.)

GlumeUn curajos

— Doi oameni se certau pentru o pricină oarecare şt unul a tras celuilalt o palmă sdrauănă.

— lia dracu l strigă eel loult. Asta o al făcut dtn glumă sau cu dinadins?

— 6u dinadins, zise cel dintâi. ~— Al noroc, îl răspunse celălalt, căci astfel

de glumă n’aş fl suferit.*

Nu-l duşman, eă-1 fpate-meu I

— Nu-l frumos ee fael. Să baţi tu pe bietul om, aşa fără milă. N’al auzit, că trebue să Iubim şl pe duşmanii noştri ?

— Acesta nu ml-e duşman. E fratele meu.

C â ţ i R o m â n i ş t i u , c ă . , . ?

„Astra* are la Sibiu o Bibliotecă Centrala fn care se găsesc vre-o 100.000 de cărţi şi peste H500 de colecţii de ziare şi reviste.

In această bibliotecă a „Astrei“ se găsesc câteva cărţi româneşti vechi, pe cari nu le mai are niei o altă bibliotecă din Ţara noastră sau din străinătăţi.

Tot în această bibliotecă se păstrează docu­mente vechi de sute de ani şi hârtii scrise eu mâna proprie a marilor noştri scriitori şi în­văţaţi Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Vlahuţă. Titu Maioreseu, Slavici, Haşdeu, Bălceseu şi mulţi alţii.

Qheorghe Bariţiu, Andrei Bârseanu, Simeon Mangiuca şi alţi mari cărturari ai noştri, au dăruit „Astrei* prin lăsământ toate cărţile pe cari le-au strâns cât. au trăit şi toate aceste cărţi se pă­strează tot în Biblioteca Centrală a „Astrei".

13

194

Tot în Bibliotecă Centrata a „ Astrei“ se gă­sesc cărţi pe cari le-au folosit, cât au trăit, ma­rele Andrei Şaguna, mitropolitul Alexandru Sterca- Şulufiu. loan Raţiu şi alfi Români mari.

In clădirea în care se găseşte B'blioteca Centrală, se găseşte şi Muzeul »Astrei“ şi in acest muzeu sunt orânduite peste 11.000 de lucruri vred- nice de văzut. lucruri cari sunt arătate fără nicio plată oricui e curios să le vadă.

In acest muzeu se găseşte eea mai frumoasă % şi mai mare expoziţie de costume naţionale din Ardeal.

Tot Muzeul „ Astrei“ şi-a trimis, în mai multe rânduri, lucrurile cele mai vrednice de văzut, la marile expoziţii de prin străinătăţi (Geneva, Paris, Berlin) ca sa arate lumii câtă pricepere şi câtă dragoste pentru tot ce e frumos are Ro­mânul.

„Astea* scoate şi acum încă, în fiecare lună, „Transilvania*. care e cea mai veche şi mai de seamă revistă pentru cărturarii din Ardeal şi are 75 de ani de vieafă.

„Foaia Poporului*, cea mai veche foaie po­porală din Ardeal iese şi acum, în fiecare săp­tămână, tot din grija „Astrei“ şi are şi'ea o ve­chime de peste o jumătate de veac.

lâ s

„ Aâtra “ tipăreşte „ Biblioteca poporală a „Astrei*, care cuprinde până acum vre-o 300 de cărticele cu lucruri vrednice de ştiut pentru popor. Unele din aceste cărticele s’au tipărit tn seci de mii de exemplare.

Tot »Astrau scoate „Biblioteca BAstra", care cuprinde până acum peste 30 cărţi scrise pentru cărturari şi fiecare din aceste cărfi a fost tipărită în eel puţin 1000 de exemplară.

Ar fi greu de socotit câte seci de mii de cărţi şi cărticele a împărţit „Astra* gratuit pentru luminarea poporului românesc.

Şi mai greu ar fi de socotit câte cărţi, căr­ticele, reviste, foi şi alte lucruri a tipărit „Astra" pentru răspândirea slovei româneşti, dar numărul acestor tipărituri trebue să treacă eu mult peste un! milion, dintre cari mai multe sute de mii se păstrează tn depozitele „Astreiu, pentru a fi îm­părţite şi vândute de aici tnainie.

, ......... .

1 3 *

Toate drepturile rezervate.

Târgurile anuale din Transilvaniaîntocmite după datele adunate dela comunele respective.

(De neexaetltatea datelor nu răspundem.)

Rugăm onor. primării comunale să binevoiascâ a ne comunica orice schimbări s’ar face In privinţa târgurilor.

(@ = Târg de marfă

ttUS. = » » viţeŞg- = „ Cai

3 5 = Târg de vite cornute 3b = h i> °i * = » » Porci

Târgurile aranjate în ordine alfabetică.

Abrud şi @ 5 Martie, 7 Mai, 30 Iulie, 24 Sept., 18 Dec. AgârMciu (jud. Târn. mare) —"fon 20 Martie, 29 Oct. — ®

21 Martie şi 30 Octomvrie.Agârbiciu (jud. Turda) 16—18 Martie, 12—14 Nov. —

@ 19 Martie, 15 Noemvrie.Agnita (Jud Târn. mare) —ţhp 21 Martie, 19 Iunie, 12 Oct.,

19 Dec — @ 24 Martie, 21 Iunie, 15 Oct., 21 Decemvrie. Agoştin (jud. Târn.-mare) —JHp 29 Martie,. 13 Sept. —

@ 31 Martie, 15 Sept.Aita-Mare .»ţhp 15 Febr., 22 Mai, 28 Dec. — @ 16 Febr., 23

Mai 29 Uec.Aind -INn 22—23 Ian., 1 Martie, 5—6 Mai, 10 Iunie, 16—17

August, 13—14 Oct. i» 1—4 Mai. — @25 Ian., 8 Mai, 19 Aug., 16 Oct.

Alămor şi @ 4 Martie, 3 Septemvrie.Alba-Iulla 5—6 Febr., 24—25 Martie, 15—16 Mai, 23—24

Iulie, 27—28 Sept., 9—10 Nov., 14—15 Dec. — © 27 Martie,26 Iulie, 30 Sept., 17 De?.

Aleşd 1—2 Martie, 15—16 Iunie, 21—22 Septemvrie, 14— 16 Decemvrie.

Alma (jud. Târnava mică) 20 Ian.. 18 Aprilie, 21 Iunie,22 Nov. — @ 23 Ian.. 2i Apr., 25 Iunie, 25 Nov,

Almaşul mare (jud. Cluj) & 6 Febr., 2 Iulie, 25 Oct.Alţlna «foţi 18 Febr,. 29 Aug. - ® 19 Febr., 30 Aug.Amnaş eeU® 7 Febr., 7 Iulie. — © 8 Febr., 8 Iulie.Apold (Jud. Târnava-mare) f'ihi» 18 Martie. 9 Dec. — @ 2 0

Martie. 1] DecApoldnl-de-sus —ţhp 17 Martie, 17 Noemvrie — @ 18 Martie,

18 NovApoldul-de-jos 2 Ianuarie, 10 August. — @ 3 Ian..

11 AugustArad —fap 29 Februarie—4 Martie. 30 Iun.—4 Iulie. — @

4 Martie, 4 Iulie.Archlta (jud. Târn. mare) -THp 21 Aprilie, 13 Octomvr. —

S» 19 Aprilie. — © 24 Apr., 16 Octomvrie.Archind © 24 Aprilie, 16 Octomvrie.Ardihat rt’b ţi l Ian., 5 Aprilie. 31 Iulie. 19 Sept. — @ 2 Ian.,

6 Aprilie. 1 Aug., 20 Sept.Armeni (jud. Sibiu) — şi # 5 Februarie, 19 Iulie, irpaşul-de-jos «3® 21 Martie, 4 Iulie, 28 Septemvrie, 9 Oct.

— @ 22 Martie, 6 Iulie, 21 Sept., 11 Oct.Agaajul de sus (Sălaj) —fry 20 lan-, 20 Martie, 4 Iulie, 24 Sept.

— t&. 21—22 Ianuarie, 21—22 Martie, 5—6 Iulie, 25—26 Septemvrie.

Aţei ttî® 11 Februarie, 8 August, 5 Decemvrie. — 13 Febr.,IO Aug., 7 Decemvrie.

Atld (jud. Mureş) gt3$ 31 Ian.—2 Febr., 1—3 Aprilie, 6—8 Iunie, 26—28 Sept. — @ 3 Febr., 9 Iunie, 23 Mai,29 Sept.

Arrig 19 Martie, 1 Iunie, 12 August, x Octomvrie. — @ 20 Martie 2 Iunie. 13 August, 2 Octomvrie.

Axente Serer (Prâua, Jud. Târn.-mare) 12 Apr., 1 Oct.— @ 14 Apr-, 2 Oct.

Bachnea 27 Septemvrie, 12 Decemvrie. — sg 30 Sept.,15 Dec.

Băgaciu 7 Martie, 24 Octomvrie.Bagin @ )7 Iunie, 11 Nov.Bala>de-Criş —fry şi @ 15 Martie, 21 Iunie, 20 Sept., 20 Dec. Bala-mare 20 Ianuarie, 17 Martie, 16 Iunie, 25 Aug.,

17 Nov. — @ 21 Ian., 18 Martie, 17 Iunie. 26 Aug., 18 Nov. Bfilftnşerl (Târn.-mică) - W 2 Martie, 7 Mai, 16 Iulie, 12 Sept.,

12 Oct., 19 Dec. — @ i Martie, 8 Mai, 17 iulie, 13 Sept.,13 Oct., 20 Dec.

197

Bălcacln t*3f! 15—17 Martie, 6—8 Nov. — © 18 Mart., 9 Nov.Balşa (j. Hunedoara) * si 26 Martie, 25 Iunie. 27 Oct.Ballnţ fl. Severin) g tţţ şi @ 6 Aprilie, 1 Iunie, 7 Sept., 7 Dec.Band Jim 5W ÎK » Ş' ® 28—30 Apr., 28-31 Oct. — @

1 Mai, 1 Nov.Baraolt *>ip 31 Ianuarie—2 Febr., 30 Mai—1 Iunie, 18—20

Aur.. 9—11 Nov. — @ 3 Februarie, 2 Iunie, 21 Aug.,12 Noemvrie.

Bârgliiş .yfop şi @ 29 Martie, 3 Octomvrie.Bârzava (jud. Arad) şi @ 14 Febr., 10 Aprilie, 12 Iunie,

14 Aug, 9 Oct, 11 Dec.Bătania (Jud. Arad) —TH» 18 Martie, 1 Iulie, 23 Oct. — ţ®

19 Martie. 2 Iulie, 29 Octomvrie.Băţanli mari @ 21 Ian., 13 Apr., 31 Iulie, 7 Oct.Batoş -tap 25—26 Ian., 19—20 Mai, 12—13 Nov. — ^ 27

Ian.. 21 Mai, 14 Noemvrie.Bazoa ^5hP Şi 29 Martie, 29 Iulie. — @ 1 August.Beclean «fa» 5 Aprilie, 4 Iunie. 3 Sept.. 26 Noemvrie. —

@ 6 Aprilie, 5 Iunie, 4 Septemvrie, 27 Noemv.Beia -Iş? 20 Febr.. 20 Aug., 20 Noemvr. — @23 Febr., 23

Aug. 23 Nov. /Beins —fcp şi @ 11 Februarie, 6 Mâi, 29 Iulie, 4 Nov.Berchez @ 10 Ianuarie, 25 Aprilie, 27 Iunie, 17 Oct.Berchieş gl 29 Iunie.Bezid (jud. Odorheiu) 31 Mai—1 Iunie, 1—2 Oct., 11—12

Dec — Sg 2 Iunie, 3 Oct.. 13 Dec.Bicaznl Ardelean -frţp 7-8 Apr., 28—30 Sept. — @ 9 Apr.,

1 Oct.Biertan —fop 14 Aprilie, 2 Septemvrie. — @ 16 Apr., 4 Sept.Blleag (j. Năsăud) @ 22 Martie.Bistriţa 5 » 14—15 Febr.. 14-16 Mai, 19-20 August, 21—23

Noemvrie. — @ 14 Febr.. 17 Mai, 21 Aug., 24 Nov.Blaj «3® 21 Martie, 30 Iunie, 25 Sept., 3 Decemvrie. —

© 24 Martie, 4 Iulie. 28 Sept.. 7 Decemvrie.Bogatul Român (jud Sibiu) — şi 8 Apr., 5 Iulie, 26 Oct.Bogoz -foţi 20—22 Martie. — @ 23 Martie.Bogşa @ 7—9 Martie, 15—17 Mai, 4—6 Iulie, 18—20 Sept.Boian — Thp 10—12 Martie, 11—13 Iunie, 10—12 Sept., 11—13

Dec. - sgs 13 Martie, 14 Iunie, 13 Sept., 14 Decemvrie.Bonţida -IN» 13 Ian., 23 Martie. 29 Iunie, 21 August, 20 Oct.

— ® 14 Ian., 24 Martie, 30 Iunie, 22 Aug.. 21 Qcţoniyrie.

: 198

199

Boroşineu (jud. Arad) şi @ 14 Ian., 28 Aprilie, 21Iulie, 27 Oct.

Boroşnenl-mare 22 Febr.r 17 Mai, 23 August, 8 Nov. — © 23 Febr., 18 Mai, 24 August, 9 Nov.

Boroş-şebeş j*3s? şi @ 20 Apr., 6 Iulie, 28 Sept., 7 Dec.Borşa şi @ 13 Mai, 26 August, 23 Sept, 14 Oct.,

7 Nov.Bozovlciu gţgp 3 Apr,, 15 Mai. 2 Oct., 18 Dec. — @ 4 Apr.,

16 Mai, 3 Oct., 19 Dec.Brad (judeţul Hunedoara) şi @ 1 Martie, 7 Iunie,

6 Sept.. 6 Dec.Bran 7 Aug., 5 Oct. — © 8 Aug., 6 Oct.Braşov ffrg 6 Aprilie, 28 Iunie, 18 Octomvrie. — @ 20

Octomvrie.Bratein şi ©• 10 Martie, 31 Aug., 28 Oct., 28 Dec.Brejca 24 Ian., 6 Aug., 26 Sept. — @25 Ianuarie. 7 Aug.,

26 Sept.Bruiu @ 1 Martie, 24 Octomvrie.Bndinl-de-Câmpie (jud. Turda) 28—30 Mai. — @31 Mai,

11 Nov.Bula « î s 26 Martie, 25 Oct. — © 28 Martie, 27 Oct.Buneşti (jud. Târnava-mare) «5 * 10—11 Februarie, 15—16

August. — @ 12 Febr,, 17 August.Buteni (jud. Arad) şi @ 9 Febr,, 31 Mai, 2 Aug., 4 Oct.,

20 Dec.Buza jeJsE 19 Ianuarie, 19 Aprilie, 27 Iulie. 25 Oct. — @ 20

lan., 20 Apr., 28 Iulie, 26 Octomvrie.Buziaş (J. Timiş) şi @ 21 Ian., 17 Apr., 21 Iulie, 25 Aug.,

6 Oct.Cacova (jud. Caraş) şi @ 26 Ian., 19 Aprilie, 9 August,

1 Nov.Cal ttlS l 19-21 Ian., 22-24 Mai, 1-3 Oct. — @ 22 Ian,,

25 Mai, 4 Oct.Câlnic (j. Alba) — 7 Aprilie, 3 Iulie, 2 Decemvrie. —

@ 8 Aprilie. 4 Iulie, 3 Dec.Câmpeni ,/H i şi @ 6 Apr., 1 Iunie, 9 Iulie, 28 Aug., 5 Nov.Câmpla-Turzii (jud. Turda) — 31 Ian.—2 Febr., 5—7 Iulie,

18—20 Oct. — @ 3 Febr., 8 Iulie, 21 Oct.Căpâlnaş (jud C.-Severin) şi @ 5 Ian.. 1 Martie, 3 Mai,

- 2 Aug., 1 Nov.Caransebeş şi @ 27 Ianuarie, 27 Aprilie, 3 August, 5 Oct.

200

Cârţa (jud. Făgăraş) 20 Martie, 20 Iulie — ® 21 Martie,21 Iulie.

Carţfalăn (jud. Ciuc) 6 Febr, 23 Iunie, 15 Oct. —© 7 Febr., 24 Iunie 16 Oct.

Caţa (jud. T-mare) tfţjp 6 Mai, 15 Sept. — @ 8 Mai. 17 Sept.Cătina (Jud. Cluj) bA p 1—2 Febr., 25—26 Apr.. 25—26 Iulie,

25—26 Oct r— @ 3 Febr., 27 Apr., 27 Iulie, 27 Oct.Cazon (jud. Ciuc) S§3 1 Mai, 2 Iulie, 27 Nov.Cehul-Silraniei ffap 22 Februarie, 29 Aprilie, 14 Iunie, 26 Iulie,

13 Sept, 18 Oct., 20 Dec. — @ 23 Febr.. 30 Apr., 15 Iunie,27 Iulie. 14 Sept., 19 Octomvrie, 21 Decemvrie

Cermeiu (jud. Arad) jtfjjgj» şi @ 30 Martie, 6 Iulie, 14 Sept,9 Nov

Cernatn (jud. Braşov) şi @ 3 Mai, 20 Sept.Cernatul-de-jos —fap şi @ 2 Aprilie. 5 Iulie, 21 Dec.Cetatea-de-baltă (Jud. T.-mică) rfjf*’ 6 Aprilie 9 Iunie, 18 Aug,,

5 Oct, 14 Dec. — @ 13 Aprilie, 13 Iunie, 21 Aug.,9 Oct.. 18 Decemvrie.

Chezdl-Oşorhei —fap 7—8 Ian., 6—7 Mai, 26—27 Oct. — '0 ' 9 Ian., 8 Mai, 28 Octomvrie.

Chibed (jud. Odorheiu) 16-17 Febr., 16-17 Mai, 29-30 Nov — @ 19 Febr., 1» Mai, 2 Dec.

Chindnl-mlc —Thp 19—21 Febr., 4—6 Noemvrie, — @ 22 Febr;,7 Nov.

Chiochiş & 6 Apr., 30 Oct.Chlrpăr 23 Ian., 17 Apr , 10 Iulie. — @ 25 Ian., 19 Apr.,

12 IulieChişineu-Criş 22 Apriliâ, 23 Sept., 16 Decemvrie — @

23 Aprilie, 24 Sept., 17 Dec.Ciachi-Gârbău —frqp 13 Febr., 29 Mai, 28 Septemvrie. —

6gj 14 Febr., 30 Mai, 29 Sept.Ciacora tflgt .şi @ 7 Aprilie, 30Iunie. 25 Aug., 12 Oct-, 10Nov.Cil (J. Arad) -fop şi @ 10 Apr., 3 Iulie, 23 Oct.Cincnl (Judeţul Făgăraş) ^ 5$ U Martie, 17 Iunie. 30 Sept.

— @ 12 Martie, 18 Iunie, 1 Oct.Cincşor (Jud. Făgăraş) —frţp 25 Martie, 15 Iulie. — @ 26 Martie,

16 Iulie.Ciocman @ 8 Ianuarie, 1 Nov.Clsnădie @ 29 Iunie.Cinc-Sângeorgiu (jud. Ciuc) -ţhp 5 Apr., 18 Dec. — @ 7 Apr.,

20 Dec.

Cluj « Î 9E ÎK Şi * 8—9 Ian., 10— 11 Martie, 12—13 Iunie, 29—51) Aug.- 30 Oct.—1 Nov 24—25 Apr. — @ 10 Ian.,12 Martie, 13 Iunie. 1 Sept., 2 Nov.

Codlea @ 94 Apr., 29 Sept.Cojocua rt'H' 10—11 Apr., 3—4 Nov. — © 12 Aprilie., 5 Nov. Comloşnl mare (Timiş) şi @ 28 Febr, 12 Iunie, 28 Aug,

13 NovCopalnic-Mănăştur (jud. Satu-Mare) .«TN1 28 Febr., 11 Apr.,

23 Mai. 22 August. 17 Oct.. 5 Dec. @ 1 Martie, 12 Apr,24 Mai. 23 Aug 13 Oct., 6 Decemvrie.

Copşa-mare 3b 21 AugustCopşa-mlcâ >i 21 Aprilie şfţjp 25 Aprilie. — @ 20 Aug. Cornăţel ttHX Martie, 25 'ept — @ 1 Apr., 26 Sept. ' Comod (judeţul Odorheiu) 15 Ianuarie. 11 Mai, 1 Iulie,

22 August — sg! 18 Ianuarie, 13 Mai. 4 Iul . 25 Aug. Covasna p 10 Febr., l Mai, 21 Iulie, 10 Noemvrie —

© 11 renr. 2 .Ma<. 22 Iulie, 11 Noemvrie.Cozmen! (jud Ciuc) — 22—23 Ian., 19—20 Aug. — @ 25

lan., 21 AugCrasna —Thp 15 Ianuarie, 8 Aprilie, 30 Mai, 8 Iulie, 29 Aug.,

14 Oct - @ 16 Ianuarie, 9 Aprilie, 31 Mai, 9 Iulie, 30 Aug., 15 Oct.

Crlhalma (jud. Târnava mare) «5$ 26 Martie, 1 Iulie, 2 Dec.— @ 2« Mart.. 3 Iulie 4 De<=.

Criş (jud. Târn -mare) jtSgp şi © 22 Septemvrie.Crişpatac (jud Odorheni i @ 24 Febr., 16 Iunie, 4 Oct.Criţ (jud Târn -Mare) -Ihp <2 Ian., 29 Aug. — @ 23 Ian., 31 Aug. Cu cin @ 10 Aprilie, 35 NoemvrieDacia ( jud. Târn-mare) şi © 1—2 Februarie, 12—13

Iunie. 20—21 Octomvr e Dala săsească rtlnp 4—6 Aprilie, 10—11 Oct. — @ 6—7 Apr.,

12—13 Oct.Dalboşeţ (jud. C.-Severin) @ 10 Martie, 23 Octomvrie.Daneş « J f i 2 Mart., 17 Iun , 2 Oct. — 6$ 4 Mart- 19 Iun , 4 Oct. DârJos 18 Martie, 19 Iunie, 8 Oct. — @20 Mart,, 21

Iunie 10 OctDealnl-Frumog (jud. Târnava-mare) —ţy şi @ 12 Sept.Deda (Jud. Murâş) ttlSl 16—18 Ian., 4—6 Apr., 18—20 Sept.

— © 19 lan . 7 Ayr., 29 Mai. 21 Sept.Dej aJjp şi © 28 Febr.-1 Mart., 11 Apr., 30—31 Mai, 15—16

Aug., 17 Oct , 12—13 Dec.

201

! 202

Deta (Timiş) rt'bf şi @ 19 Mart., 11 Iunie, 10 Sept., 26 Nor. Dera -for 11 ianuarie, 11 Mai, 31 Iulie, 27 Oct. — © 14

Ian., 13 Mai, 3 Aug., 30 Oct.Dezna (J. Arad) -JN» şi. @ 13 Martie, 8 Mai, 11 Sept., 20

Noemvrie.Ditrău 31 Ian.—2 Febr., 28—30 Apr., 14—16 Iulie,

22—24 Nov. — @ 3 Febr., 1 Mai, 17 Iulie, 25 Nov.Dobra (jud. Hunedoara) şi sg 22 Februarie, 6 Mai,

15 Iunie, 8 Sept., 1 Nov.. 5 Decemvrie.Drag (Judeţul Cluj) 5 Aprilie, 6 Iulie, 18 August, 7 Nov.

3b 5 Iulie. 17 August. — @ 6 Aprilie, 7 Iulie, 19 Aug.,8 Noemvrie.

Braşov 10 Aprilie, 28 Aug. — @11 Aprilie, 29 Aug. Drăuşeni (jad. T.-mare) 26—28 Februarie, 29—31 Oct. —

@ 1 Martie, 1 Noemvrie.Duca I. G. (fost Crlstur, Jud. Odorheiu) 21—22 Febr.,

1—2 Mai, 4—5 Iulie, 8—9 Sept., 14 Nov. Vite de prăsilă: 28 Febr.—1 Martie. 3b 28 Apr., 6 Sept. a şi @ 24 Febr., 4 Mai, 7 Iulie, 11 Sept.

Dumbrăveni (Ibaşfalâu) -frţp 25 Ian., 23 Martie, 15 Mai, 2 Iulie,18 Sept., 17 Noemv. — @ 28 Ian., 26 Mart., 19 Mai, 5 Iulie, 21 Sept.. 20 Nov.

Eted (jud. Odorheiu) -ta» 1—2 Febr., 2—3 Aprilie. 3-4 Iunie, 37—28 Sept. — & 3 Febr.. 4 Aprilie, 5 Iunie, 29 Sept.

Făgăraş 15 Martie, 2 Iunie, 7 Sept.. 4 Dec. — @ 16 Martie,3 Iunie, 9 Sept., 5 Dec.

Făget (jud. Severin) şi @ 7 Ianuariei, 10 Martie, 7 Apr.,19 Mai, 23 Iunie, 18 Aug., 27 Oct., 11 Dec.

Fântânele (jud. Odorheiu) — 22—24 Ian., 9—11 Iunie, 22—24 Nov. — gg 25 Ian., 12 Iunie, 25 Nov.

Farcaşlaca (jud. Odorheiu) ttSx 6—7 Mai, 16—18 August, 9—11 Nov. — @ 8 Mai, 19 Aug., 12 Nov.

Feldioara (jud. Braşov) şi @ 26—27 Martie, 13—14 Dec Felmer (j. Făgăraş) 1 Aprilie, 1 Sept. — @ 2 Apr., 2 Sept. Ferihaz (jud. Târn.-mare) ./Ne 21 Martie, 20 Oct. — ® 22

Mart., 21 Oct.Frata (Jud. Cluj) @ 5—7 Mai. 1—3 Aug., 7—9 Nov.Frumoasa 4—6 Ian., 11—13 Aprilie, 27—29 Iunie, 6—8

Sept. — @ 7 Ian., 14 Apr., 30 Iunie, 9 Sept.Gtâlgăn (jud. Solnoc-Dobâca) - W 17 Aprilie, 5 Sept. — @

18 Apr., 0 Sept. *

203

Gârbova ^5 $ 15 Mai, 29 Octomvrie. — @ 17 Mai, 31 Oct. Parcei (Sălagiu) gş 19 Martie., 24 Iunie, 21 Sept., 25 Nov. Geaca (Jud. Cluj) @ 6 Iulie.6eoaginl-de-jos (jud. Hunedoara) şi @ 6 Aprilie, 1 Iulie,

3 Sept. şi 18 Dec. 'Wheorghenl (jud. Ciuc) 29—31 Martie, 12—14 Iunie, 4—6

Sept., 10—12 Dec. — @ 1 Apr, 15 Iunie. 7 Sept., 13 Dec. (îherla —JHp 6 Febuarie, 24 Apr., 5 Iunie, 24 Iulie, 30 Oct.,

18 Dec 5» 24 Aprilie. — @ 7 Februarie, 25 Apr., 6 Iunie,25 Iulie, 31 Oct., 19 Dec.

Shierteniş (Jud. Timiş) @ 2 Apr., 11 Iunie. 17 Sept. Shtmeş-Făget (Ciuc) hJHp 20—21 Ianuarie, 22—23 Aug. —

@ 32 Ian.. 24 August.€tM«dari (Jud. Odorbeiu) SI—22 Apr.. 21—22 Iunie, 6—7

Sept., 29—31 Dec. Ss 19—20 Apr. — • 27—28 Dec. — 0 24 Aprilie, 24 Iunie, 9 Sept., 2 Ian. 1946-

Whloroc (j. Arad) —tap şi gg 30 Martie, 5 Octomvrie. Qialacuta —>ţi 23—24 Ian.. 10—11 Iunie, 23—24 Nov. —

@ 25 lan., 12 Iunie. 25 Noemvrie. ftilăn (J. Cluj) 19 Apr., 23 Iulie, 10 Dec. - @ 20 Apr.,

j 24 Iulie. 11 Decemvrie, dnrghin —W . 21—22 Apr., 8—9 Sept. — @ 23 Aprilie,

10 SeptemvrieGtariislău 28 Ian, 19 Febr., 13 Mai, 18 Aug., 20 Nov. —

@29 Ianuarie, 20 Febr., 14 Mai, 19 Aug., 21 Noemvrie. Haidacnt (Timiş) @16 Ian., 16 Mai, 14 Sept.H&lmagiu (jud. Arad) «J® şi @ 19 Febr., 8 Aprilie, 25 Iunie,

3 Sept., 3 Dec.Hălmeag —frţp 11 Apr., 15 Oct. — @12 Aprilie, 16 Oct. Hărăscrac (jud. M.-Turda) 9—11 Martie, 29 Iunie—1 Iulie,

13—15 Aug., 16—18 Nov.- @ 12 Martie, 2 Iulie, 16 Aug.,19 Noemvrie.

Hăsmaşnl-Lăpnşnlul @ 25 Martie, 6 Dec.Haţeg wTHp şi @ 5 Aprilie, 5 Sept. (târg de reproducători). Hendorf (jud. T.-mare) nJjjp 14 Apr., 14 Iulie, 9 Nov. —

@ 16 Aprilie, 16 Iulie, II Nov.Hida (Jud. Cluj) -ta» 6 Aprilie, 28 Sept, 5a şi * 26 Iunie,

18 Dec. — @ 7 Apr., 29 Sept.Hodod (Jud. Sălaj) gflgp 9 Ian., 13 Martie, 15 Mai, 26 Iunie,

17 Iulie, 25 Sept., 23 Octomv., 27 Nov. —. @ 10 Ianuarie,14 JVţartie, 16 Mai, 27 Iun., 18 Iulie, 26 Sept., 24 Oct., 28 Nov.

204

Hodoş «ÎS? 25—27 Ianuarie, 14—16 Apr., 18—20 Sept. 'm11 — 13 Apr. — @ 28 Ianuarie, 17 Aprilie, 21 Sept,

Hoghilag nfţţp 1 Aprilie, 26 August.Homorod rt’H ' 16 Mart., 30 Iunie, 15 Nov. — © 17 Mart, 1 Iulie,

17 Nod.Hosman (jud. Sibiu) —fa? 7 Apr., 22 Sept — @ 9 Apr. 24 Sept. Huedin 24 Ian., 21 Febr., 3 Apr, 22 Mai. 25 Iulie,

20 Sept, 24 Nov.. 18 Dec. — @ 25 Ian.. 22 Februarie,4 Aprilie. 23 Mal. 26 Iulie, 21 Sept-, 25 Nov., 19 Dec.

Hunedoara 11 Aprilie, 24 Mai. 25 Iunie. 25 Ane. 11 Nov.— @ 14 Aprilie, 27 Mai. 28 Jun e, 28 Aug., 14 Nov.

Iacohenl 27 Apr.. 27 Oct, — g® 29 Apr., 29 Oct.lara de jos Qud. Turda) .«ţN» şi @ 13 Febr., 28 Apr.. 13 Iulie,

28 Sept.leciu (jud. M.-Turda) @ 2 Iulie.Iernat thw 4 Martie, 4 Mai. 4 Iulie, 4 Sept., 4 Nov. — @

7 Martie, 7 Mai, 7 Iulie, 7 Sept.. 7 Nov. lsrhin 23 Mai, 23 Oct. — @26 Mai. 27 Oct. iieanda-inare ttUSP 9 Febr., 1 Mai, 17 Aug., 15 Oct. — @

10 Febr. 2 Mai, 18 Aug., 16 Oct Ueni (jud. Treiscaune) şi @ 10 Ian-, 1 Mai, 2 Sept.Ilia (Jud Hunedoara) 7 Ian , 15 Apr., 17 Iunie, 18 Aug.,

17 Oct-, 22 Nov. — @ 7 Ian.. 13 Mart., 15 Apr. 17 Iunie, 18 Aug, 17 Oct, 22 Nov

Jibăn (jud. Sălaj) —frl» şi @ 22—23 Februarie, 29—30 Martie,3—4 Mai. 7—8 iunie, 5—6 Iulie, 2—3 Aug-, 18—19 Oct, 20—21 Dec.

Jibert (J. Târn.-mare) 1 Mai, 1 Aug., 20 Dec. — @2 Mai, 2 Aug., 21 Dec.

Jidvein (jud. Tâm.-mică) —frţc 14Ian., 14 Mai, 3Sept, 22 Nov.— @ 17 Mai.

Jimbornl-mare @ 20 Ian., 11 Apr,, 30 Mai, 27 August, . 22 Nov. Jncul-de-jos îs 1—3 Mai. •L&pnş (jud. Someş) 17 Mart., 14 Iunie, 6 Aug., 6 Dec.

— @18 Mart., 15 iunie, 7 Aug., 7 DecLftpnşul unguresc, f»>ţp 18 Ianuarie 13 Mai, 6 Iulie, 26 Sept.

— @ 19 Ian., 14 Mai, 7 Iulie, 27 Sept.Laslea 15Febr., 15 Iulie, 15 Oct.— @ 18 Febr., 18 Iulie,

18 Uo,. 'Lechlnţa (jud. Năsăud) 27—28 Febr., 23—24 Apr., 30—31

Mai, 19—20 Sept., 18—19 Deq, — @ 1 Martie, 25 Apr.,1 Iunie, 21 Sept., 20 De<j.

tipoTa (jud. Timiş) *ţ%! şi @ 21-22 Apr., 14-15 Iulie,1—2 Sept , 10—11 Nu»

Lona (j. S-Dobâca) « 3 » şi @ 23 Ian., 24 Mai, 16 Aug. Lovnic ftţff 5 Martie, 6 Iuhe. _ @ 7 Martie( g Iuiie.Ludoş (jud «ibm) ttW >5 Apr., 27 Sept: — @16 ADr. 28 Sept. I*ngoj jffe: şi @ 3 tfebr., 23 Martie, 4 Mal, 6 Iulie, 10 Aug.,

19 Oct., 14 Decemvrie lunca (jud Hunedoar») @ 25 Aprilie, 21 Septemvrie.Snpşa (f. T.-Arieş) «eÎK Şi @13 Ian., 3 Mai, 20 Iul.. 18 Sept.,

28 Nov(iîacfalău fDw 21—23 Aprilie, 21—23 Iunie, 6—8 Sapt., 30 Dec.

1945—1 lan 1936. H 19—20 Apr. * '28- 29 Dec. — & 24 Apr., 24 Iun., 9 Sept., 2 Ian. 1946.

Măghernş 5 Febr., 9 Apr., 4 Aug., 14 Nov — @ 6 Febr.,10 Apr., 6 August, 15 Noemv.

, tfăn&rade (iud. Alba) @ 28 Octomvrie.Mânâştnrul-nng. 18 Martie, 28 Iunie, 19 August, 10 Nov.

— @ 19 Martie, 29 Iunie, 20 Aug.. 11 Nov.Marcod (jud. Murâş) «5® 29—31 Martie, 14—16 Sept.

26—28 Martie — @ X Apr., 17 Sept.Mărgineni (jud Făgăraş) jrfîâ» şi @ 28 Martie, 6 Aug. Marpod 22 Mai, 2 Nov. — @23 Mai, 3 Nov.Mediaş 5b b—7 Iulie- — TR de prăsită 20 Martie. — f f r p1 4 ' 5 Martie. 10 Apiilie, 28 Mai, 9 Iulie, 26—27 Sept., 28

Nov. & 7 Martie, 13 Iulie, 29 Septemvrie, 30 Noemvrie. Mehadia şi @ 5 Ian,, 8 Aprilie, 24 Iunie, 7 Octomvrie. Hercurea (jud. Sibiu) 22 Febr., 25 Iunie, 17 Aug., 9 Nov.

— @ 23 Febr., 26 iunie, 18 August, 10 Nov.Kerghindeal wfry 23 August. — @ 24 August.Hicăsasa @ 20 Mai, 13 Septemvrie.Mercurea-Cincului —fry 11—13 Februarie, 20—22 Mâi, 10—12

Iulie, 26—28 Sept. — @ 14 Febr., 23 Mai, 13 Iulie, 29 Sept. Mercurea*Murăşului —ta» 21—22 Februarie, 3—4 Mai, 29—30

Iulie, 7—8 Dec. îs 1—2 Mai. — @ 24 Febr,, 5 Mai, 1 Aug.,10 Decemvrie.

Kiheş (Jud. Cluj) « î » şi @ 21—23 Ianuarie, ltociu (jud. Cluj) Btî® şi @ 15—17 Februarie, 3—5 Aprilie,

22-24 Mai. ,Moldova-Nouă (jud. Caraş-Severin) «tflsp Şi @ 20Aprilie, 22 Iunie.

14 Aug., 2 Noemvrie.Moldova-Veche *tâ® Şi @ 15 Martie, 12 Octomvrie.

206

Mosor (Jud. Bistriţa-Năsăuâ) jelj» 11—12 Martie, 21—22 Mai, 25—26 Sept. — @13 Martie, 23 Mai, 27 Sept.

Moşna 22 Aprilie. — @ 24 Aprilie.Motiş 16 Martie. — @ 18 Martie.Koyila (J. Târnava mare) - 1»* 26 Noemvrie. — & 28 Nov. •nrăş-Lndoş «»!Np şi @ 7 Martie. 2 Mai, 3 Octomvrie. 6 Dec. Nadeş 2 Februarie, 25 Apr., 28 Oct. — @ 5 Febr.,

28 Apr., 31 Oct.Năsăud —ţhp 20—21 Martie, 25—26 Mai, 5—6 Sept., 6—7 Nov.,

20—21 Dec. — @ 22 Martie, 27 Mai, 7 Sept., 8 Nov., 22 Dee. Nocrlch —fty 3 Febr., 5 Mai, 16 Oct. — @ 4 Febr., 6 Mai,

17 OctomvOclandul-Homorodulul 25—27 Apr., 24—26 Oct. — @

28 Apr., 27 Oct.Ocna-Slbiului 29 Martie, 3 Aug., 17 Dec. — @ 30 Martie,

4 Aug., 18 Uec.Ocna-Xurâşnlui Qud. Alba) — 15 Aprilie, 15 August. — @

14 Apr., 11 Aug. 'Odorheiu 13—15 Martie, 9—11 Iunie, 1—8 Oct., 18—20

Decemvrie. 5b 10— 12 Apr., 28—30 Sept. — @ 16 Martie,12 Iunie, 4 Oct., 21 Dec.

Ogra (jud. Târnava-mică) 26 Apr., 15 Iunie, 13 Sept,15 Dec. — @ 29 Apr., 18 Iunie, 16 Sept., 18 Decemvrie.

Olafalâul-mare 9—11 Martie, 26—28 Nov. — @ 12 Martie,29 Nov.

Olpret (Jud. Someş) -ţhp şi @ 14 Aprilie, 28 Mai, 1 Aug. Or&ştle 11 Martie, 1 Iunie, 1 Oct., 3 Decemvrie. —

11 Martie, 1 Oct. (târg de reproducători). — @ 14 Martie,4 Iunie, 4 Oct., 5 Dec.

OraTlţa şi @ 30 Martie, 13 Iulie, 19 Oct., 30 Nov.Orlat —ţhp şi @ 24 Martie, 14 Aug.Orşota ««frp şi @ 4 Mai, 14 Sept.Orţidorf (Jud. Timiş) şi @ 22 Apr., 9 Sept.Oznn (j. Treiscaune) 20 Martie, 29 Mai, 19 Iulie, 4 Sept,

15 Oct., 11 Dec. — @ 21 Martie, 30 Mai, 21 Iulie, 5 Sept,16 Oct., 12 Dec.

Paloş «îs? 28 Mai. „ „ s „ .P&ncota (Jud. Arad) şi G 12 Februarie, 6 Mai, 8 Aug.,

14 Oct. ■Pntlcen 23 Iunie, 9 Sept. — @ 24 Ion., 10 Sept. PipiuţI pa» al aft 19 Febr., 6 Mai, 19 Aug., 4 Nov,

Papin-îlarian (jud. Turda) -Ihp 16—18 Iunie, 16—17 Sept. — ® 19 Iunie, 18 Sept.

Făuca g»frgp şi @ 2—3 Apr., 8—9 Aug., 15—16 Nov. Fecica-ungnreagcâ gg 9 Mai, 14 Septemvrie.Peclca (jud. Arad) şi @ 20 Martie, 22 August, 23 Dec. Fellşor (jud. Târnava-mare) — 2 Apr., 26 Oct. - 8 8 Apr.,

27 Oct.Periamoş (Jud. Timiş) şi 0 24 Apr., 15 Iunie, 24 Sept,

14 Nov.Petelea —fry 4—6 Iunie, 3—5 Dec, — @ 7 Iunie, 6 Dec.Petriş (jud. Arad) «/jhn şi @ 24 febr., 15 Aprilie, 11 Iunie,

19 Iulie, 13 Oct., 20 Decemvrie.Petriş (Jud. Bistriţa-Năsăud) -frp 30—31 Martie, 26—27 Oct."

— @ 1 Apr., 28 Octomvrie ' Petroşani (J. Huned.) — şi @ 13 Mai, 13 Oct.Pişcolt (Jud. Bihor) @ 1 Martie, 6 Sept.Poiana-Sărată 28 Martie, 19 Mai, 14 Iulie, 25 Oct— ©

29—30 Martie, 20 Mai, 15 Iulie, 26 Oct.Poiana-Sibiului —frţn 5 Mai, 11—12 Iulie, 19—20 Septemvrie.,

— @ 6 Mai, 12 Iulie, 21 Sept.Porumbacul-de-jos —fop 14 Apr., 1 Sept. — 16 Apr., 3 Sept. Praid 16-17 Martie, 23—24 Iulie, 12—13 Octomvrie.

14—15 Decemvrie. — © 19 Martie, 26 Iulie, 16 Octomvrie,17 Decemvrie.

Prejmer (j. Braşov) f !HP şi @ 3—4 Febr., 7—8 August. Proştea-mare 29 Ian., 6 Aprilie, 10 Iunie, 26 Oct. —

@ 9 Aprilie, 29 Octomvrie.Prundul-Bârgăulnl — 7—8 Ian., 12—13 Aprilie, 30 Iunie—

1 Iulie. 27-29 Oct. — @ 9 Ian., 14 Apr., 2 Iulie, 30 Oct. Pul (Jud. Hunedoara) ttSx Şi @ 7 Mai, 15 Oct.Racoşul-de-jos *3$ 24 Apr., 26 Sept — @ 26 Aprilie, 22 Sept. Racoviţa-Olt şi @ 9 Martie, 20 August.Radna (Jud. Arad) @7 Martie, 18 Mai, 14 August, 4 Oct.Râşnov gg 28 Febr., 29 Iunie.Reghin 5 » 14—18 Febr., 7-11 Mai, 5-9 Aug., >18-22 Oct.,

11—12 Dec. — 11—13 Februarie, 4—6 Mai, 2—4 Aug.,15—17 Oct., 10 Dec. — 5b 1—3 Mai, 30 Iulie—1 Aug. — @ 1 0 Februarie, 12 Mai, 10 Aug., 23 Octomvrie.

Jesiţa -ta? şi @ 21 Apr., 14 Iulie, 8 Sept.,27 Oct. * e»>ag 4-6 Mai, 9-11 Iulie, 25-27 Sept. - 0 7 Mai,

12 fiUie, 88 Sept,

20?

Retis (fnd Târn .-mare1) 2 Mai, 1 Sept. — @ 4 Mai, 3 Sept. Rlchiş (jad. Târn.-micâ) «yfrff 25 Martie, 13 Nov. — @ 27 Mar!ie,

15 NovRimetea (jud. Turda) 13—15 Mai, 7—9 Oct. — @ 16 Mai,

10 OctRodna ,»ţhP 17 Febr., 2 Mai. 7 August, 27 Oct. — @ 18 Febr.,

3 Mai 8 Aug., 28 Oct.Roşla-montană @ 15 Martie, 15 Oct. jRovine (iud. Arad) şi @ 6 Mai, 9 Sept.Rnpea gtîs 8 Ianuarie, 8 Martie, 22 Iulie, 7 Oct. — ®

10 Ianuarie. 10 Manie, 24 Iulie, 9 Octomvrie.Ruşli-Mnnţi g§3 30 Martie, 30 Sept.S&hed ttiS 14—16 Apr., 4—6 Oct. — @ 17 Apr.. 7 Oct.

‘ Sacnl @> 3 Iunie, 6 Nov.Sillaşul-de-sus mrlfv şi 20 Aprilie, 27 Septemvrie. 8ă)clna-de-jos (Turda) -IN» şi @ 21 Apr., 20 Oct.Hălişte (jud. Sibiu) *3 $ 4—5 Apr., 11—12 Iunie, 4—5 Oct.

— @ 6 Apr, 14 lume, 6 Oct.SâmMta-de-Jos (Jud. Făgăraş» ţgţ 22 Aprilie, 20 Mai, 14 Sept.

— @ 25 Apr., 21 Maiu, 14 Sept.Sâncraiul-Almaşului si ® 2 Febr., 22 Apr., 6 Aug., 26 Oct. Sândominic (jud. Ciuc) etîs? 16—18 Martie, 7—9 Oct. — I

@ 19 Martie, 10 Octomvrie.Sângeorgiul-de-pădure 19 Martie, 2 Iulie, 26 Oct., 11 Dec. j

— @ 21 Martie, 4 luiie, 28 Octomvrie, 13 Decemvrie. | Sângeorginl-săsesc f/USi 29—31 lan., 5—7 Mai, 29—31 Iulie,

29—31 Oct. — @ l Febr., 8 Mai, 1 August, 1 Noemvrie. Sânmărtin —fry 1—a Mai, 7—8 Noemvrie; — @ 3 Mai, 9 Nov. Sânmărtlnnl-Homorodnlnl 12—13 Febr., 14—15 Mai,

30—31 Aug. — @ 14 Febr., 16 Mai, 1 Sept.Sânmiclăuş (jud. T.-mică) 22 Apr,, 18 Sept îb 7 Apr.,/ 11 Sept. — @ 21 Sept.Sân-Panl (jud. T.-mică) 3 Apr., 25 Aug. — @ 6 Apr.,

28 Aug.Sântămărie-Orlea -ten 30—31 Martie, 6—7 Septemvrie. 5b

88—29 Martie, 4—5 Septemvrie — @ 1 Apr., 8 Sept. Sântămărla-de-piatrâ (jud. Hunedoara) —ţhp şi @ 13 Ian., 19

Apr., 18 Oct.Sărmaş şi @ 18—20 Iunie, 1—3 Aprilie, 9—11 Iunie, I

27—29 August. 8—10 Oct., 4—6 Dec.Samieegetoza (Jud. Hunedoara) şi @ 29 Aprilie, 12 Oct.

&sânşi Qud. Sibiu) 20 Âpr., 27 talie. 7 6 ct. — 0 21 Apr.,l': 128 Iulie, 8 Octomvrie.Sischiz 10 lan., 20 Mai, l August, 22 Nov. îs şi A

' 20 Noemvrie. — @ 19 Ian., 39 Mai, 3 Aur., 24 Nov. SăsciorI (jud. Alba) Martie, 24 Oct., 18 Dec. —

@ 30 Martie. 24 Aprilie, 27 Oct., 20 Dec.Sâv&ghisla (jud. Cluj-Turda) şi @ 24 Aprilie, 29 Oct.Săvârşin (jud. Arad) ,*3® şi & 27 Ian., 30 Martie, 18 Mai,

27 Iulie, 28 sept . 30 Nov.Sebeş (jud. Alba) 26 Ian., 4 Martie, 21 Apr, 30 Mai,

21 Aug., 4 Nov. 3b 0 Apr., 24 Oct. — @ 29 Ian., 5 Martie, 24 Apr., 1 Iun., 24 Aug., B Nov.

Şelca-mare «3® 1 Mart., 19 Mai, 28 August, 10 Dec. îs16 Mai. — @ 3 Martie, 21 Mai, 30 August, 12 Dec.

Şeica-mică 21 Iunie, 9 Nov — Sg) 23 Iunie, 11 Nov. Seleuş — a Apr., 13 August, 8, Dec. — © 11 Apr., 16 Aug.,

11 Uec.Seoereuş (jud. T.-mică) ttHx 10 Aprilie, 28—29 Iunie, 26—27

Octomvrie — @11 Aprilie, 30 Iunie, 28 Oct.Şercala (Jud. Făgăraş) *5® 8 Mai, 21 Aug., 9 Nov. - @

9 Mai, 22 Aug., 10 Noemvrie.Sf.-Gheorghe 27 Iunie. — @ 8-9 Martie, 26-27 Apr.,

28- 29 Iunie, 11-12 Octomvrie.Sibiu 5B 24 Apr.. 4 Sept. 3 » de reproducţie: 24 Apr., 30 Oct. W m-m 10 Ian., 20 Martie, 25 Apr., 27 iunie, 5 Sept., 31 Oct.

11 lan., 21 Martie, 26 Apr, 28 Iunie, 6 Sept.. 1 Nov.— @ ÎL lan., 26 Apr, 6 Sept.

Sibot (jud. Hunedoara) _aÎK Şi @ 10 Martie. 3 Mai, 8 Aug.,10 Nov.

Sic (jud. Someş) _tt3% Şi © 24 Febr., 8 Iulie, 27 Sept.,8 Oct.. 30 Nov.

Şien (jud. Năsăud) 14 Ian., 14 Aprilie, 14 Iulie, 9 Oct. — @ 15 Ianuarie, 15 Aprilie, 15 Iulie, 10 Octomvrie.

Sighetui-Harmaţiei jg) 20—21 Febr., 29—30 Mai, 17—18 Iulie,4—6 Sept. 16—17 Oct., 18—19 Dec.

Sighişoara 15—16 Ian., 13—14 Martie, 30 Aprilie,21—22 Iunie, 15 Sept., 2 Nov. — @ 18 Ian., 16 Martie, 3 Mai. 24 Iunie. 18 Sept., 4 Noemvrie.

Şllimeghiu & 1 Ian., 28 Martie, 15 Aug.Şilindia (jud. Arad) ffrp şi @ 21 Martie, 16 Mai, 5 Deo. Şimand (jud. Arad) rtTT> şi @ 11 Februarie, 12 Mai, 13 Sept.

209

14

210

Simerla (jud. Hunedoara) >tVm şi © 26 Febr., 15 tulie, 11 Sept,, 23 Oct

Şimişna (jud. Someş) şi @ 22 Ian., 29 Apr., 29 Aug., 30 Nov. Şimleul-SilTaniei 18 Mai, 26 Oct. ^ şi © 24 Martie,

23 Iunie. 1 Sept., 22 Deo.Şimon (j. Braşov) *t*!PE> şi © 9 Aug., 21 Noemvrie. Şlnca-Yeche 29 Aprilie, 20 Iulie, 25 Oct. * şi © 30 Apr,,

21 Iulie, 27 Octomvrie.Şintereag (jud. Someş) rtlW 2 Febr., 23 Iunie. — © 3 Febr.,

24 Iunie.Şiria şi © 8 Martie, 7 Iunie, 9 August, 6 Dec.Slimnic 1 Iunie, 14 Oct. — © 2 Iunie, 15 Oct.Şoarş (jud. Târn.-mare) j j J jţ 7—8 Apr., 17—18 Sept. —

@ 9 Aprilie, 19 Sept.Şoborşin © 14 Febr., 13 Mai, 18 August, 3 Decemvrie. Şomărtln 14 Apr., 28 Iulie, 4 Nov. — © 17 Apr., 31 Iulie,

7 Nov.Şomcuta-mare n lm şi @ 12 Martie, 6 Apr., 24 Apr., 20 Aug.,

11 Nov., 25 Decemvrie.Sovata j*35e şi Jfe 10—11 Ianuarie, 12—13 Apr., 12—13 Iulie,

30 Sept.—1 Oct. Ss 10—11 Apr. — © 12 Ianuarie, 14 Apr.,14 Iulie, 2 Oct.

Spermezen (jud. Solnoc-Dobâca) 19 Mai, 9 Sept. — ©20 Mai, 10 Sept.

Streiu-Sângeorgin (jud. Huned.) t/im şi © 6 Mai, 16 Sept.,18 Dec.

Supurul-de-jos j â R ş i© 2 1 Febr., 28 Martie, 25 Apr., 11 Iulie,29 Aug., 10 Oct., 14 Nov., 12 Dec.

Ţaga © 9 Martie, 18 Iunie.tălinacin 27 Febr., 23 Iunie, 3 Noemvrie. — © 28 Febr.,

24 Iunie, 4 Nov.Târgu-Murăş jfjs t. 12—16 Ian., 12—16 Martie, 12—16 Mai,

1—5 Iulie, 1—5 Septemvrie, 6—10 Noemvrie, 18—22 Dec.— © 17 Ian.. 17 Martie, 17 Mai, 6 Septemvrie, 11 Nov.

Târgu-Săcuesc —W 8 Ianuarie, 13 Mai, 28 Oct. — © 9 Ian.,15 Mai, 29 Octomvrie.

Târnăveni -fon 26 Februarie, 28 Aprilie, 21 Iulie, 12 Oct.7 Dec. — Oi: 30 Apr. — © 1 Martie, 2 Mai, 24 Iulie,15 Oct., 10 Dec.

Tăşnad şi © 17 Febr., 6 Apr., 12 Mai, 7 Iulie, 8 Sept.,20 Oct., 10 Nov.

Teaca jdBK 30-31 Ianuarie, 29—30 Aprilie, 25—26 Iunie,3—4 Nov. 3b 10—12 -Aprilie. — @ 1 Febr., 1 Mai, 27 Iunie.5 Noemvrie.

Teiuş jfiB t 17—18 Februarie, 26—27 Aprilie, 24—25 Iunie, 25—26 Aug., 5—6 Noemvrie. — @ 20 Febr., 28 Aprilie,26 Iunie. 28 August, 9 Nov.

Ticnşul-Yechiu 11 Febr., 24 Iunie, 1 Nov. — @ 12 Febr.25 Iunie, 2 Noemvrie.

Timişoara jg fjţ şi @ 16—17 Martie, 2 Mai, 2 Iunie, 16 Aug.,30 Sept. şi 19 Decemvrie.

Topliţa-Română 27—29 Ian., 22—24 Apr., 7—9 Iulie,2—4 Oct. — @ 30 lan., 25 Apr., 10 Iulie, 5 Oct.

Turda jflB ? şi @ 4—5 Februarie, 7—8 Aprilie, 7—8 Iulie, 1—2 Sept.. 3—4 Noemvrie, 1—2 Decemvrie.

Ungra «rW 1 Iunie, 10 Aug., 2 Nov. — $ 2 Iunie, 11 Aug.,3 Nov

Unirea (Vinţul de sus) «tom şi @ 8 Ian., 20 Martie, 5 Iunie.20 Aug., 1 Oct., 16 Nov.

Urmenis (Jud. Cluj) tS fp 16—17 Ian., 3-4 Mai, 4—5 Iulie,16—17 Dec. 3b 15—16 Aprilie.. » 10 Dec. — @ 18 Ian.,5 Mai, 6 Iulie, 18 Dec.

Yad (j. Făgăraş) jf ţ js 4 Apr., 20 Iunie, 4 Oct, 20 Nov. * şi @ 5 Apr,, 21 Iunie, 5 Oct, 21 Nov.

' Yaidaliaza (jud. Cluj) j*35E 21 Martie, 20 Sept. — © 22 Martie,21 Sept

Taida-Recea « f l» 18 Ianuarie, 21 Martie, 1 Augu ,19 Ianuarie, 2 August. ■ @

Yalea-Lungă 23 Februarie, 23 Octomvrie,Yalea mare (Jud. Severin) şi © 6 Aprilie,Vânători (jud. Târn.-mare) j f j * 27 Martie, 27 S ^C t0rn- ifi

- 3B 26 Septemvrie. - @ 29 Martie. 2.9Q ® " 16'Y&rădia (Jud. Arad) ^iHn şi @ 7 Ianuarie, 13 4 3 Dec.

14 Sept. . % Pec.Veneţia-de-jos 2 Mart., 7 Iulie, , 24 Sep*- ' 8 jn_|0

8 Iulie, 25 Septemvrie. ^ uu ’Veştem jtS K 27 Februarie, 25 Noemvrie. 3 .Vinerea jtJyg 27 Apr.. 27 Decemvrie. — “ arttf'Ylnga (Jud. Timiş) j t J s şi ® 20 Mai, %° .

2 Decemvrie.Vin gard (Judeţul Alba) jd x 10-11 Febr^L*, H > ' V ™ ,

Sept. - i@ 12 Februarie, 12 Mai, 12 $eP L\ y Oct''

'■ to_ i>

„ â i i

Yinţul-de-jos 3b 13 Martie. — 14 Martie, 22—23 Iunie,'13 Sept.. 16 Septemvrie, 22 Noemvrie, 24 Noemvrie. - @ 15 Martie, 24 Iunie, 16 Sept., 25 Noemvrie

TIştea-de-jos 4 Apr., 11 Iulie, 26 Aug. — © 6 Apr,,12 Iulie, 27 August.

Yoila 3 Mai, 16 August, 24 Octomvrie. — ® 5 Mai,18 August, 25 Octomvrie.

Voiteg (jud. Timişoara) @ 1 Mai, 1 Sept.Yorumloc jfţsp 2 Apr. — @ 4 Apr.Vulcan (jud. Braşov) j â R 9 Martie, 29 August. — @ 10 Martie,

30 Aug.Tnrpăr jpţŢjK 15 Mart., 1 Iulie. — @ 16 Martie, 2 Iulie.

Zăbala @ 17 Febr., 30 Iulie, 6 Oct., 1 Dec.Zagâr refw 18—19 Ianuarie, 29—30 Martie, 25—26 Iunie, 5-6

Septemvrie, 12—13 Noemvrie. — @ 20 Ian., 31 Martie,27 Iunie, 7 Septemvrie, 14 Noemvrie.

Zam (jud. Hunedoara) .«Sr şi @ 16 Ianuarie, 15 Martie,22 Mai, 9 Iulie, 14 Septemvrie, 30 Noemvrie.

Zălau o»*» @ 1—2 Martie, 7—8 Iunie, 5—6 Iulie, 6—7 Sept.4—a uct,. 6—7 Decemvrie.

Zărand (jud. Arad) jt f iE Ş1 @ 13 Martie, 12 Iunie, 14 August,11 Decemvrie.

Zărneşti vrtw şi @ 5—6 Mai, 20—21 Septemvrie.Zerindol mare @ 14 Ian., 25 August.Zeteleaca (judeţul Odorheiu) j*îJE 1—2 Novemvrie. — @

25 Februarie 3 Noemvrie.Zlatna jeflBZ 17—18 Martie, 16—17 Iunie, 30—31 August.

19—20 Noemvrie. — © 19 Martie, 18 Iunie, 1 Septemvrie.21 Noemvrie.

Zorlenţnl mare (jud. Caraş-Severin) @ 11 Iulie, 24 Oct.

212

JUDOEiF FR1EDSÂMm agaz in cu f ier şi a r t ic o l e t e h n ic e

Telefon 251 SIBIU, PIAŢA LEMNELOR 5 Telefon ?5t

OSIE pentru car veritabilă „Stelar Traverse Cuptoare

TrestieŞuruburi, cuie Lopeţi

Ciment GipsRafuriPlite de tuciFiare pentru plugCoaseCOCS pentru faur

Maşini agricole

Livrez prompt, din depozit; cu preturile

cele mai ieftine

O recoltă bună şi abundentăprin semănarea renumitelor seminţe veritabile de legume şi flori, în ambalaj original

MauthnerUnde nu. se găsesc a se

adresa la '

Edmund MauthnerS. A. Română pt. producerea şi comercializarea seminţelor

Sibiu, st/r. Maria 7Telefon $ 2Q —

INDUSTRIA VATELINEIS A.

SiToi-a, s t r . L a u r i a n 2STr. -5=: Telefon 908 :

Produce

V A T E L IMdin cea mat superioară calitate

Intrebulnţafi

ELECTRICITATEAcea mai ideală formă

de‘ energie pentru

lumină, forţa şi căldurăInformatiuni la: ____

„SETA"Sibiu, str. C. Brâncoveanu 3 Telefon 194 şi 195

îmbrăcăminte pentru d a m e

domni şi copii

C u m p ă r a ţ i ieftin la maga­zinul româ­nesc

V 7▼

de confecţii

IOAN ŞAND RUSIBIU — PIAŢA REGELE FERDINAND 11

(Lângă Chestura Politiei)

Reprezentanta maşinilor de scris

ŞTEFAN BENKO " '™ '" "

S ib iu , s lr. K e g in a M aria 8Telefon I »“ 'W

Depozit tn maşini de scris noul şi întrebuinţate

Maşini de ealeulat: „BRUNSVKU"Aparate de reprodus , 0 R M IG “

A f e l Ser s p e c i a l d e r e p a r a f î iFurnituri debtro .precum şl tocuri rezerooare

„Dacia Traiană"Institui de arfe graf ce,'editur8, compaciorie şi librărie s. a.

SIBIU'Piufa Unirii 7 - Qtr, R» gina Măria 20 - Telef. 168 a şi b

-Jnscris îq Registrul Comerţului Fi. 275p931

©®oQo°°

T I P O G R A F I Aexecută tot felul de lucrări grafice ca : acţiuni, registre bancare, broşuri, reviste, ziare, cărţi ştiinţifice ş1 literare, precum şi toate imprimatele necesare comunelor, etc.

L I B R A R I Alivrează toate articolele de birou, în calităţi supe­rioare, cu preturi moderate, precum şi căr(i literare

şi şcolare, etc.

C O M P A C T O R I Abine aranjată cu cele mai bune maşini, poate efectua orice registre pentru bănci, în legături, dela cele mai simple până la cele mai luxoase, în piele şi aurite, etc.

E D I T U R Aeditează cărţi literare, ştiinţifice şi şcolare.

S E C Ţ IA C A R T O N A J Eexecută tot felul de cutii din carton, precum şi gea­mantane, In calitate superioară.

Orice comand S se execută prompt,

ta cerere se frlmd rechizite sau eâr|l eu ramburs.

Cumpărând dela noi, sprijiniţi comerţului industria românească/

C I N E M A

„ â P O L L © 4 8

SIBIU, PIAŢA UNIRII

□Modern şi elegant aranjat

Rulează filme: sensaţio- nale, interesante, sportive „PREMIERE"

Cele mai noui jurnale

Mezelurile firmei

RUDOLF SCHUSTER s.a.sunt în general cunoscute ca cele mai superioare!

Locurile (te vânzare principale la:

RUDOLF SCHUSTER, Piaţa Regele Ferdi- nand Nr. 14

WILHELM SCHUSTER, str. Regina Maria 29 KARL F. SCHUSTER, str. Avram Iancu 8

ln^^ J( QSul ^

'lOa t»aS,r^ eump^ra> înainte eu" 60 de ani*0 ,S renumitele coase marea P„UneIte

d-Un 6 c^®Pa şl era mulţumit.0 f»

®Sâ,8a el* ft mul|umtt, dacă eumpăratf Ia noi tje “ 0 comandaţi prin poştă, t a o comandă

^ kucăjl, uetl primi o coasă gratuit.

--- .---- ------;___________________

- 3)118 coasfi se vinde cp garanţie

Toate celelalte mărfuri de fierărie, pluguri şi tot soiul de unelte agricole

Automobi le Mercedes-Benz

R A DM O

Maşini de scris

OAROLÎ.JICKELI^SIBIU BRAŞOV ALBA-1UL1A

Fondat 1847

Atenţiune!

Antonie Bisfiu. Sibiu — Strada Ocnei Nr. 6

Atelier de tapiteri« f nă şi decoraţiuni

E x ecu tă :

Studiouri - Dluane - Fotelurl - Dormeze Sofa'e - Somiere - Saltele - Rulouri PERDELE

M A E E -A.SOESTinUEESSTT1 ID E

S T O P Eîn diterite calităţi, pentru voiaj,

, vânătoare, sport, stradă şi gală la

T E J I C OSibiu, str. Regina Maria 5

P r o d u s e ale fa "b r ic ilo r de p o s t a v

GROMEN & HERBERT S. A., Sibiu

J. B. Missolkcher sen.S. A.

Casă fondată tn unul 1818

= = l” V 7 ~ = =▼

Gentpnla: Sucursale:

S I G H I Ş O A R A SIBIU gl AEBZUlUElft.

C olon ia le - V op sele En gros! Textile En detaII!

FABRICĂ DE CĂRĂMIDĂ

B IN D E R■ C ă r ă m i z i , ete.

Mărfuri ceramice Sobe de teracotă

D E P O Z I T :

Sibiu , s t r . Regele Mihai I. N r .27-Iel.24D

Berea TREI STEJARIcea mai bună şi mai renumită din

SIBI U

VICTORIA, BOCK ŞI SANÂTOR

Hermann Schlosser

L I B R Ă R I E şi articole tehnice

SibiQ, str. Resele Hihai I. Hr. 13 - Telelon 61

CEREŢI OFERTEr

T I P O G R A F I A

„ASTRA"S I B I UStr. Avram Iancu

CONFECŢIONĂM PRECIS ŞI AR­TISTIC TOT FELUL DE LUCRĂRI

GRAFICE, ÎN TIMPUL CEL MAI SCURT,. CU PREŢURI MODERATE

Vizitaţi eu toată încrederea

M a g a z i n u l de încălţăminte

„Victoria"Proprietar T. LASCU din Cluj Sibiu, str. Regina Mar ia 25

(in eurte)

Asorta! tn ppimanenţă eu ulti­mele noutăil pentru dame,

domni şl oopitPreţurile convenabile ! încurajaţi munca noastră I

MARE DEPOZIT de stofe din lână, pentru orice scop

Librăria şi papetăria

„Cartea Românească din Cluj“refugiată în Sibiu Strada Regina Maria Nr. 31

F

J^L.duee Ia cunoştinţa Onoratei

clientele eă are în depozit: Un mare asortiment de eărjt româ-

neşll şi străine. — Cursuri unf- uersttare şt cărll de studiu' tn

limbile română şl franceză. — Tot Jelui de rechizite şcolare şt de birou. — Un bogat asortiment de tocuri rezeruoare şl creioane

mecanice.

B r ic h e t e m a r c a t e

T elefon 724

Specialitate: Cele mai m oderne pă lă riipentru domni, sport, precum şi pălării pentru ţărani

Atelier Atelier

special de ■ T '^ r special de

- reparaţie ^Baaaitg., .'-iaj.vnirf.T-ai: ■■ ■---'' m ' reparaţie

H E IH R 1 0 H O R A E FSiToiin., strad.a, TurnvUiai 3STr. 3 2

Atenţiune, proprietari de maşini de treerat!

Toate piesele pentru motoare şi maşini de treerat

marea M. A. V., Umrath. Ferro Agricola. Hofherr-

Sehranta, se execută tn eel mai scurt timp. bine şi cu

pricepere de specialişti, la

SUCCESORII

GARL F. WULTSCHNERîn Sibiu, lângă gara Turnfşorufui

Maşini agricolede tot felul

Pluguri — Maşini dp semănat — Grape de ogor — Greble de fân Maşini de tăiat nutreţ şl de tStat

sfecle — Batoze eu mo­toare, etc.. găsiţi cu

preţuri conue- nablle

la :

Departamentul Maşiniloral Reuniunii Agricole Săseşti din Transilvania

S i b i - u . , s t r . S ă r i i I b T r . 2 2

15*

„Phdnix“ S. A. pentru industrieSibfa, str. Turnului Nr. 27

•"ST* "™Fabrica de lumânări şi săpun:

J | | g lwŞk. Produce lumânări Phonix, săpunuri Phonix,

articole desinfectante. Telefon 322

Secţia pentru luci ărl de beton şl asfaltare:

Fondai 1840 Produce articole de ciment, plăci de beton şi

execută lucrări de beton şi asfaltare. Tel. 306

Antrepozite :

Piaja Gării frr. 3. Telefon 10

Secţia de parfumerii. Tel 322

Cea mai veche întreprindere

de înmormântări d in Sibiu

Paly & IVBdkeschStrada Faurului 11 — Telefon 247 a

Piimeşt* şl îngrijeşte înmormântări simple şl

pompoase, transporturi de mor|l, precum şi exhumări,în eondljlunile cele mai auantajoase.

Mare depozit în tot felul de coşciuge!Vânzător al coşciugelor speciale din celu­loză, breueUte şl în ţoale {ările mari ale

Europei.

IDric-u.ri m ortu a r© cLe s t ic lă

y€ iâ 4 € e o ' i o & 'Z i z

Sibiu — Piaţa Mică Nr.Î HMHăH~ " ' ' -- ====

Magazin de manufactură şi o r n a t e bisericeşti

Prăvălie si atelier de încălţăminte

I. PEPELEASibiu, str. Turnalnl Nr. 21

Execută prompt şl conştiincios tot felul de comenzi

întreprindere de înmormântări

VICTOR KREMERSibiu, Str. Faurului 1 - Telef. 187

execută fot felul de înmormântări, precum şl e x h u m ă r i din teritoriile ocupate

ZMIaşirLă. s p e c i a l ă ,în depozit lot felul de sicrie din melal, stejar, c e lu lo z ă şt brad

Fabrică pentru construcţluni de fier, aparate şi cazane

Fraţii Fabriftlus S. S.9

. Telegrame:FraţiiFabritius S i b i u Telefon interurban 329

PrOdOcem : Construcţii de acoperiş - Instalaţii de

macarale - Stâlpi şi coloane - Rezervoare pentru lichide

şi gaze - Cazane de aburi toate sistemele - încălziri

centrale - Aparate din tablă de fier şi de aramă, etc.

Legături de interese cu L. C. Steinmiiller

Fabrică de căldări tabulare şi de ma­

şini, Gummersbach

Ş t ia ţ i c ă

S en il M ie ii ne f[||E|]jj£Sibiu, strada Armbruster Nr 2 - Telefon 972

(In aceeaşi clădire cu întreprinderea Comunală)

este la dispoziţia populaţiei, in cazurile de decese, cu cele mai mici taxe: cl. 1. 5000 Lei, cl. II. 2500 Lei. înmor­mântări speciale de lux 6000—12.000 Lei, pentru cei săraci servicii gratuite, cu cele mai bune servicii şi cu cel mai bogat asortiment de sicrie de metal, sarcofage, sicrie simple şi toate articolele funerare, la cele mai rezonabile preţuri.

Dricuri de sticlă, care de flori, dricuri speciale pt. .copii,

decoruri speciale, drapele de doliu, etc.

Sprijiniţi această acţiune prin care se vine în ajutorul tuturora.

Fondat cca. 1650

Pili labiică Romană le miilul le o|tI si de metal S. A.

setl.Hve.ilnerSibiu, P ia ţa Unirii 7

* 0 *

Produce:Tot felul de cuţite în ealitate obiş­nuită şi inoxidabilă, tacâmuri niche­late, eromate sau cositorite eâf şi tacâmuri fine din . o|el inoxidabil.

Sprijiniţi Industria indigenă, cerând numai produsele noastre 1

Citiţi şi răspândifi

FOAIA POPORULUICEA MAI RĂSPÂNDITĂ

GAZETĂ PENTRU POPOR

A ASOCIAŢIUNII ,ASTRA‘

Apare în fiecare Duminecâl

A B O N A M E N T E :Pe un an ............................. . . Lei 500Pe o jumătate de an . . . . . n 250Pentru negustori şt comercianţi . » 700

lnstltufll şl autorităţi . . . . . 2500Abonament de sprijin ................ 6000Preţul unu/ număr ..................... » 7

Redacţia$1 Administraţia S I B I U Str.şagnnas- Ielst.83a

Se trimite la cerere num ăr de probă gratuit I

(3€3€3€3€3€3€3€3€3-e3^€M3HE3€3€3€3€3EK3g

jjj Asigupaţl-uâ nleaţa şl anulai la

I Prima Ardeleană S. A. Sjjj de A s ig u ră r i Generale

S ib iu . Piaţa Unirii Nr. 1

Capital g» Fonduri de garanţia: 293 676.435’— Lei 5

Inr*glstrat5 la Oilclul Reg. de Comerţ Sibiu, «ob Nr. 433)941.

Singura întreprindere

naţională de aslgu- rare a Românilor din

Translluanla de sub regimul politie trecut, astâsl cea dintâi din

aceasta parte de ţară şl una dintre cele mal de seamă din România întregită.

•încheie asigurări în ramura incendiu, efracţie, grin­

dină, transport, sticlă. Asigurări contra acci­dentelor corporale şi răspundere civilă,

asigurări asupra vieţii după com­binaţiile cele mai favorabile,

i precum şi asigurări po­ţi porale cu tragere4| la sorţi.

p Reprezentanţe în toate oraşeleU E K iQ E K H H M K W Q fS Q Q Q e fe 'r ^

ti

„ALBINA"INSTITUT DE CREDIT Şl DE.ECONOMII

S I B I UFondat tn anul 1872

leg . soc. bancara Nr. 1)1934

SacnrsaletBraşov, Bucureşti, Cluj, Lugoj. Mediaş, Târgu-

Mureş, Târnăveni. Timişoara

Capital deplin vSrsat . . . Lei 150000.000*—

Fonduri de rezervă. . . . Lei 100.000.000 — Depuneri spre fructificare pe

livrete, tn cont>curent şl cre­

ditori la 30 Iunte 1944 . . Lei 1.893.820000 — Active la 30 Iunie 1944 . . Lei 2 744 075.000 —

Pace tot felul de operaţiuni de bancă.

1

Cel mai vechiu institut de credit din ţară.