Examen Complet de Urina

8/15/2019 Examen Complet de Urina

1/18

1. TERMENI SI DEFINIŢII

1.1 Termeni

BU - Biochimie urinara

SeU - Sediment urinar MC - Manualul calitatiiSMC - Sistem de Management al CalitatiiPG - Procedura generalaPS - Procedura specificaPO - Procedura operationalaIL - Instructiuni de lucruDL - Director de laborator MC - esponsabil cu managementul calitatii

! - esponsabil de e"aminare#S - #sistent

LM - Laborator medical

1.2 Definitii

Urina este un lichid biologic de e"cretie$ cu o compo%itie chimica comple"a$ care poate

suferi modificari in anumite stari patologice& !"amenul complet de urina cuprinde o e"aminarefi%ico-chimica a urinii 'BU( si o e"aminare microscopica a sedimentului urinar 'SeU(&

!"aminarea fi%ico-chimica cuprinde) densitatea urinara$ p*-ul urinii$ precum si date pri+ind

absenta,pre%enta leucocitelor$ hematiilor si a unor compusi chimici 'nitriti$ urobilinogen$ proteine$ corpi cetonici$ bilirubina$ gluco%a si acid ascorbic( si este denumita generic Biochimie

Urinara 'BU(&

2. DESCRIERE PROCEDURA

2.1 Principiu metod

E!ecutre "U se reali%ea%a cu autorul stripurilor de urina - suporturi de plastic pe

care sunt fi"ate campuri - test impregnate cu reacti+i sub forma uscata$ care permit apreciereacalitati+a sau semicantitati+a a a leucocitelor$ nitritilor$ urobilinogenului$ proteinelor$ p*-ului$

hemoglobinei$ densitatii$ corpilor cetonici$ bilirubinei$ gluco%ei si acidului ascorbic prine"aminarea cu anali%orul de urini Mission. U/01 sau compararea +i%uala cu o harta de culori

pentru fiecare inter+al de concentratie&

E!ecutre SeU consta in e"aminarea la microscop a sedimentului urinar 'obtinut prin

centrifugarea urinii la /211 - 0111 rpm$ timp de 2 min& si aruncarea supernatantului( direct intre

lama si lamela$ intai cu obiecti+ mic '/1"( pentru o pri+ire generala$ apoi cu obiecti+ mai mare'01"$ 31"( pentru detalii morfologice&

2.2 Ec#ipmente

2.2.1 Pentru "U

- recipient de plastic$ de unica folosinta pentru recoltarea urinii4


2/18

- tuburi de plastic /1,/21 mm4

- stripuri de urina4- hartie de filtru4

- harta de culori4- anali%or de urini Mission. U/01&

#nali%or de urini Mission. U/01#nali%orul de urini Mission. U/01 este un fotometru care anali%ea%a intensitatea si culoarea

reflectate din %ona de reactie a stripului$ utili%and o dioda emitatoare de lumina 'L!D( ca sursade lumina si o fotodioda ca sen%or de lumina&

Calibrarea 'se reali%ea%a automat la fiecare test( si controlul intern se reali%ea%a conform

IL#-/0&Controlul intern de calitate se efectuea%a cu Mission® Liquid Urine Control 1 si 2$

conform IL#-/0&

2.2.2 Pentru SeU

- centrifuga '/211 rpm(4

- lame de sticla '567067/ mm(4- lamele de sticla '00,00 mm(4

- microscop optic cu obiecti+ de /1"$ 01"$ 31"4

- +as cu solutie de neutrali%are$ pentru colectarea lamelor dupa citirea SeU&

2.$ Recti%i

8itul &Mi''ion ( Acon )*ortorie'+ contine /11 de stripuri de urina - suporturi de

plastic pe care sunt fi"ate campuri-test impregnate cu reacti+i sub forma uscata& Sunt ambalatein tub original impreuna cu un plic cu desicant& Stripurile se pastrea%a la temperatura camerei

'/2 - 91 :C($ in tub bine inchis$ pana la data e"pirarii$ inscrisa pe tub&Stripurile sunt sensibile la factori de mediu cum ar fi) umiditatea$ caldura si lumina$

astfel incat se +a e+ita e"punerea lor la acesti factori& Stripurile neutili%ate se pastrea%a in tubul

original$ alaturi de plicul cu desicant& Orice mane+ra de deschidere a tubului cu stripuri +a fiurmata de inchiderea ei$ corecta si rapida& Se +a e+ita atingerea campurilor-test de pe strip& ;u

se folosesc stripuri a+and data de e"pirare depasita& #ria de lucru nu +a contine urme dedetergenti sau alti contaminanti&

2., Reco-tre 'i pretire pro*e primre

ecoltarea urinii se reali%ea%a la domiciliu de catre pacient$ in prealabil instruit de personalul de specialitate al laboratorului$ conform G-10$


3/18

- Probele nu sunt stocate dupa terminarea e"aminarii&

- Calibrarea se face automat$ iar anali%orul are capacitate de auto-control pentruinterpretari e"acte&

- Controlul intern de calitate se efectuea%a cu Mission Liquid Urine Control 1 si 2&- Se +erifica +i%ual starea stripurilor& Orice modificare de culoare a campurilor - test face

stripul impropriu pentru utili%are&- ecipientul in care a fost adusa urina se agita bine& Din urina omogeni%ata se pun

/1 ml in tubul de plastic si se reali%ea%a determinarea biochimica - BU&

- Stripul se introduce complet in eprubeta cu urina& !"cesul de urina se indepartea%a prinstergerea acestuia pe cant de marginea tubului si apoi de hartia de filtru&

- e%ultatele e+aluarii e"aminarilor cu anali%orul,+i%uale a stripurilor se inregistrea%a in

lista de lucru pentru e"amen complet de urina& - Dupa efectuarea determinarilor BU$ tubul este centrifugat la /211 - 0111 rpm$ timp de

2 minute& Pentru determinarea SeU se foloseste acelasi tub de urina din care s-au facutdeterminarile biochimice&

- Se decantea%a supernatantul$ iar depo%itul obtinut se resuspenda in urina ramasa 'circa

/ ml( dupa decantare& Se transfera o picatura de urina concentrata pe o lama de sticla$ care seacopera cu o lamela&

- Preparatul astfel obtinut se e"aminea%a la microscopul optic$ intai cu un obiecti+ mic'/1"($ apoi cu obiecti+ mare '01"$ 31"(&

- Se notea%a elementele SeU organi%at si neorgani%at obser+ate la e"aminarea

microscopica&

2.0 C-cu-e 'i interpretre reu-tte

!"amenul complet de urina repre%inta una din in+estigatiile de rutina de importanta

clinica$ intrucat de cele mai multe ori$ re%ultatele sale patologice apar ca una din primelee"presii ale unei disfunctii renale$ urinare$ hepatice si metabolice 'bun indicator al

metabolismului glucidic(& Permite e+aluarea balantei hidroelectrolitice si a celei acido-ba%ice cuun raport cost-eficienta e"trem de fa+orabil& In e+entualitatea unei modificari patologice$ se

produce o schimbare de culoare in %ona testului respecti+$ care se compara cu o scala de culori

predefinita& Intensitatea culorii permite o e+aluare semicantitati+a a re%ultatului&

Recomndri pentru e!menu- comp-et de urin- screening4

- e+aluarea balantei hidroelectrolitice4

- identificarea infectiei de tract urinar4

- monitori%area di+erselor terapii&

Interpretre

2.0.1 E!men mcro'copic

A'pect) lichid clar 'limpede$ transparent(#spectul poate +aria in functie de timpul trecut de la emisie$ temperatura mediului

ambiant$ tehnicile de conser+are& La o e"aminare facuta dupa cate+a ore$ apare o suspensie sau

un depo%it floconos 'nubecula($ compus din celule descuamate din tractul urinar$ iar la femei sidin celule ale epiteliului +aginal& In ca%ul urinilor alcaline sau neutre$ aspectul imediat dupa

emisie poate fi tulbure$ datorita fosfatilor de calciu si magne%iu& La temperaturi sca%ute$ urina setulbura din cau%a cristali%arii acidului uric si a uratului de sodiu& Conser+ata defectuos$ urina

formea%a depo%ite de carbonat calcic si fosfat amoniaco-magne%ian&


4/18

Modificari patologice ale aspectului urinii sunt intalnite in afectiuni renale si ale cailor

e"cretoare renale si sunt datorate pre%entei elementelor figurate ale sangelui 'leucocite$eritrocite($ mucusului si diferitilor cilindri& !"ista$ insa$ si afectiuni renale 'insuficienta renala

cronica in stadiul poliuric( in care urina este foarte limpede$ ca apa$ transparenta si farasediment&

Cu-ore) galben - deschis pana la galben - roscatUrina este colorata datorita pigmentilor pe care ii contine 'urocromi$ urobilina$ porfirina$

indo"il(& ?i%iologic$ urina poate pre%enta modificari$ si anume)- urina nocturna sau cea acida sunt mai intens colorate fata de cea diurna sau alcalina4

- dupa ingestia de diferite alimente sau medicamente poate de+eni rosie 'sfecla$ +ar%a rosie$

rubarba$ aspirina($ +erde - albastra 'albastru de metilen($ galben intens 'fura%olidon($ brun -neagra 'tanin(&

Schimbari ale coloratiei urinii pot fi atribuite si diferitelor afectiuni renale saue"trarenale)

- galben - portocaliu in boli febrile acute sau dupa transpiratii abundente4

- galben - deschis in diabet insipid$ sclero%a renala$ insuficienta renala cu poliurie$ dupaadministrare de diuretice4

- rosu in hematurie$ hemoglobinurie$ porfinurie4- cenusie in methemoglobinemii$ into"icatii cu fenoli4

- brun in sindroame icterice4

- +erde - rosiatic pana la +erde - negru in nefrite acute hemoragice4- negru in alcaptonurie&

Miro') aromatic

Urina normala are un miros caracteristic$ produs de aci%ii +olatili sau substantele

urinoide& Mirosul poate fi accentuat in ca%ul urinilor concentrate$ de%agreabil dupa aportalimentar de sparanghel$ usturoi$ hrean& Modificarile patologice ale mirosului urinii pot fi)

- miros amoniacal in boli infectioase sau tumorale renale sau ale cailor e"cretoare4- miros putrid in infectii cu flora anaeroba4

- miros de mere +er%i in diabet %aharat&

Con'i'tent) solutie slab salina

In conditii patologice$ urina poate pre%enta modificari$ si anume)- spuma persistenta$ in ca%ul urinii ce contine cantitati mari de albumina4

- urina +ascoasa si filanta$ daca contine leucocite in cantitate mare 'puroi(&

2.0.2 E!men "U este repre%entat de aprecierea calitati+a sau semicantitati+a pri+indabsenta,pre%enta leucocitelor$ nitritilor$ urobilinogenului$ proteinelor$ eritrocitelor$ corpilor cetonici$ bilirubinei$ gluco%ei si acidului ascorbic si cantitati+a in ca%ul densitatii si a p* - ului

urinar& e%ultatul$ pentru fiecare parametru e"aminat)

- Densitate) /&111$ /&112$ /&1/1$ /&1/2$ /&101$ /&102$ /&191

- p*) 2$ 2&2$ 6$ 6&2$ 5$ 5&2$ @$ A

- Leucocite) #bsente Pre%ente ',-$ $ 0$ 9(

- ;itriti) #bsenti ';egati+$ -(

Pre%enti 'Po%iti+$ (


5/18

- Urobilinogen) ;ormal '-(

Usor crescut ',-(Crescut '(

?oarte crescut ' 0$ 9(

- Proteine) #bsente '-( Urme abia perceptibile ',-( Pre%ente '$ 0$ 9(

- *emoglobina) #bsenta '-(

Pre%enta ',-$ $ 0$ 9(

- Corpi cetonici) #bsenti '-(

Pre%enti ',-$ $ 0$ 9(

- Bilirubina) #bsenta '-(

Pre%enta '$ 0$ 9(

- Gluco%a) ;egati+ '-( Po%iti+ ',-$ $ 0$ 9$ 3(

3-ori de referint)

- Densitate)nou - nascuti) /&11/ - /&101

adulti) /&112 - /&191 'frec+ent$ /&1/1 - /&102(

+arstnici) +alori mai mici- p* 2 - 5&2

- Leucocite) absente- ;itriti) absenti

- Urobilinogen) normal

- Proteine) absente ' @ mg,dl4 21 - @1 mg,03 ore - repaus4 021 mg,03 ore - efort(- *emoglobina) absenta

- Corpi cetonici) absenti- Bilirubina) absenta

- Gluco%a) proba proaspata - negati+

urina,03 ore) 21 - 911 mg,03 ore

- #cid ascorbic) negati+

Den'itte urinr 4reutte 'pecific5 masoara capacitatea rinichiului de a

concentra urina& Eestul compara densitatea urinii fata de densitatea apei distilate$ care are

greutatea specifica /&111 si detectea%a concentratia de ioni din urina4 in pre%enta cationilor protonii sunt eliberati de un agent comple" si produc o schimbare a culorii pe strip& Densitatea

urinara este dependenta de cantitatea de fluide ingerata de pacient$ dar poate fi influentata si dealti factori cum ar fi) transpiratii abundente$ efectul temperaturilor sca%ute$ agenti diuretici acti+i

'cafea si alte substante($ astfel ca se pot intalni +ariatii foarte mari ale densitatii urinare '/&111

-/&191( chiar si la persoanele sanatoase& In general$ densitatea +aria%a in+ers proportional cucantitatea de urina e"cretata4 in anumite conditii aceasta relatie nu este +alabila) diabet '+olum si

densitate urinara crescute($ hipertensiune '+olum normal$ densitate sca%uta($ boala renala cronicaincipienta '+olum crescut$ densitate sca%uta(&

Conditiile patologice in care se modifica densitatea sunt asociate cu alterarea capacitatii

rinichiului de a dilua sau de a concentra urina)


6/18

F densitate /&100 'hiperstenurie() proteinurie$ nefro%e$ diabet$ pierderi e"cesi+e de apa

'transpiratii abundente$ stari febrile$ +arsaturi$ diaree($ stres chirurgical 'secretie crescuta de#D*($ insuficienta cardiaca congesti+a$ to"emie de sarcina4

F densitate /&1/2 'hipostenurie() aport e"cesi+ de apa$ diabet insipid$ glomerulonefrite'densitatea poate fi sca%uta$ cu +olum de urina sca%ut($ pielonefrite cronice 'alterarea tubulara

afectea%a capacitatea rinichiului de a concentra urina(4F rinichiul sclerotic elimina o urina cu densitate aproape constanta '/&11A - /&1//( - i%ostenurie&

?actori de influenta) ingestie de lichide$ diuretice4 precipitarea sarurilor modifica

densitatea&?actori de interferenta) p* 5H4 resturi de detergenti din recipientul de colectare 4

medicamente) diuretice$ antibiotice$ substante radiologice de contrast '/&131 - /&121($ manitol$

de"tran &

p6(u- arata capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido - ba%ic al plasmei silichidului e"tracelular$ care se reali%ea%a prin reabsorbtia sodiului si secretia tubulara de

hidrogen si ioni amoniu& Eestul de detectare a p*-ului urinar se ba%ea%a pe o combinatie de 9

indicatori) rosu - metil$ albastru de bromtimol si fenolftaleina& La un ni+el al p*-ului de 2 - A seobtine o gradare a culorii de la portocaliu la portocaliu - +er%ui si +erde - albastru&

Urina proaspata pro+enita de la subiecti sanatosi pre%inta un p* de 2 - 6& p*-ul urinar este influentat de factori fi%iologici si patologici)

- +alori ale p*-ului J@ 'urina alcalina( se intalnesc postprandial 'raspunsul normal la

secretia de acid clorhidric in sucul gastric($ dieta +egetariana 'in particular citrice si legume($infectii ale cailor urinare 'in special$ cu germeni producatori de urea%a$ Proteus si Pseudomonas$

care splitea%a ureea in ioni amoniu($ +arsaturi abundente 'alcalo%a metabolica($ alcalo%arespiratorie cu hiper+entilatie$ depletie de potasiu4

- +alori sca%ute ale p*-ului 'urina acida( apar in urmatoarele situatii) mediu cald si uscat

'urina foarte concentrata si puternic acida($ in timpul somnului 'acido%a respiratorie prinreducerea +entilatiei($ dieta bogata in carne si proteine$ diuretice clorotia%ide$ cetoacido%a

diabetica$ acido%a respiratorie$ acido%a metabolica$ diaree$ inanitie$ insuficienta renaladecompensata cu uremie$ pire"ie$ infectii urinare produse de !scherichia coli$ tuberculo%a

renala$ afectiuni reumatismale cronice&

Importanta p*-ului urinar consta in primul rand in determinarea e"istentei unei afectiuniacido - ba%ice sistemice de origine metabolica sau respiratorie si managementul conditiilor

urinare care necesita mentinerea urinii la un p* specific$ cum ar fi calculii renali 'se urmareste prin dieta si tratament modificarea p*-ului urinar$ astfel incat sa pre+ina formarea calculilor($

alcalini%area urinii in tratament cu sulfonamide 'pre+enirea formarii cristalelor($ into"icatie cu

salicilati 'cresterea e"cretiei($ in timpul transfu%iilor4 urina trebuie mentinuta acida in timpul

tratamentului infectiilor de tract urinar

'n&b&) p*-ul urinar nu aunge niciodata la A4 in acest ca%trebuie repetata testarea pe un alt specimen proaspat(&?actori de influenta) dieta 'carnataH$ +egetariana (4 creste in ca%ul formarii amoniacului&

?actori de interferenta) clorura de amoniu$ acid mandelicH4 bicarbonat de sodiu$ citrat de

potasiu$ aceta%olamida &

)eucocite-e sunt repre%entate aproape in e"clusi+itate de granulocite$ a caror acti+itateestera%ica este detectata prin reactia pe care se ba%ea%a testul inclus in strip 'determinand

aparitia unei coloratii mo+(& Eestul detectea%a leucocite intacte$ li%ate si cilindri leucocitari&

Eestul nu este conceput pentru masurarea cantitatii de leucocite&Leucocituria este un indicator important pentru afectiuni inflamatorii ale tractului urinar)

infectii bacteriene 'cistita$ uretrita$ pielonefrita acuta sau cronica($ infectii +irale sau fungice$infestari para%itare 'shistosomia%a($ glomerulopatii$ nefropatie indusa de analge%ice$ into"icatii$

tulburari in e+acuarea urinii& #pare mult mai frec+ent la femei decat la barbati& In ca%ul unei

inflamatii cronice sau +indecate$ se obtine de multe ori o reactie leucocitara po%iti+a in absenta


7/18

bacteriuriei - leucociturie


8/18

Proteinuria poate fi tranzitorie 'fara le%iune renala( in stari infectioase$ stari febrile$

insuficienta cardiaca$ edem acut pulmonar4 intermitenta 'proteinurie usoara care dispare spontanin timpul noptii si se manifesta in conditii de efort sau oboseala$ digestie$ postura - proteinuria

ortostatica( sau permanenta 'asociata cu le%iune renala( in glomerulonefrite$ sindrom nefrotic$afectiuni locali%ate ale rinichiului$ tumori$ litia%a$ tuberculo%a& O proteinurie usoara poate sa

apara si la alcoolici$ insa dispare o data cu de%into"icarea alcoolica&Pre%enta proteinelor in urina este cel mai important indicator de boala renala& Detectia

repetata de proteine in urina necesita determinarea cantitati+a a proteinelor in urina din 03 de

ore&?actori de influenta) e"ercitii fi%ice$ con+ulsii$ stres emotional se+er$ e"punerea la

temperaturi foarte sca%ute$ premenstrual$ sarcina$ imediat postpartum &

Urina foarte acida$ pre%enta unor contaminanti$ penicilina in do%e mari$ tolbutamida sisulfonamidele$ precum si substantele de contrast iodate pot da reactii fals po%iti+e pentru

proteinurie&?actori de interferenta) hemoglobina 'hematuria($ infectii$ secretii +aginale$ menstra$

mucus$ eaculare4 p* alcalin$ urina foarte concentrata$ contaminare cu antiseptice 'clorhe"idina(

- fals 4 adsorbtia pe peretii recipientelor de colectare4 urina foarte diluata - fals H4 medicamente- fals 'fena%opiridine( sau H&

6emo-o*in) in anumite stari patologice in urina pot sa apara pigmentii sanguini$

repre%entati de hemoglobina libera (hemoglobinurie( si cea continuta in eritrocite (hematurie)&

Detectia sangelui in urina se ba%ea%a pe actiunea pero"idati+a a hemoglobinei sau mioglobinei$care catali%ea%a o"idarea indicatorului EMB$ re%ultand un compus colorat care determina

schimbarea in +erde a %onei aferente de pe strip& *ematiile intacte determina o colorare punctataa bandeletei$ in tim ce hemoglobina libera 're%ultata frec+ent din hemoli%a hematiilor in urina

depo%itata timp mai indelungat( determina colorarea uniforma a bandeletei&

*ematuria poate fi microscopica sau macroscopica si se intalneste in numeroaseafectiuni ale rinichilor si tractului urogenital) litia%a$ glomerulonefrita$ tumori renale$ ureterale

sau +e%icale$ cistita$ pielonefrite$ adenom de prostata$ necro%a papilara$ infarct renal$traumatisme$ rinichi polichistic$ hematuria benigna familiala sau recidi+anta etc& Mai rar$

hematuria poate fi un semn de diate%a hemoragica) hemofilie$ trombocitopenii$ tratament

anticoagulant&*emoglobinuria sur+ine in hemoli%e intra+asculare se+ere cand este depasita capacitatea

sistemului reticuloendotelial de a metaboli%a hemoglobina libera si aceasta este filtrataglomerular& *emoglobinuria poate aparea si ca urmare a li%ei hematiilor in tractul urinar&

Cand BU este po%iti+a pentru pre%enta sangelui$ dar nu se e+identia%a eritrocite la

e"amenul microscopic$ poate fi banuita mioglobinuria$ care se asocia%a cu arsuri se+ere$ infectii

gra+e$ into"icatii 'mono"id de carbon$ barbiturice($ efort fi%ic intens$ soc electric$ con+ulsii$hipertermia maligna$ infarctul miocardic$ mio%ite$ distrofii musculare$ traumatisme musculare$mioglobinuria ereditara 'sindromul Mc#rdle( etc&& Mioglobina poate fi diferentiata de

hemoglobina prin teste chimice& De asemenea$ en%imele musculare sunt crescute$ iar serul nu

este limpede&Orice test po%iti+ pentru pre%enta sangelui in urina trebuie +erificat pe un nou specimen

si$ daca se mentine$ pacientul trebuie e+aluat mai departe&?actori de influenta) menstruatie$ e"ercitii fi%ice intense$ mari fumatori$ infectii

prostatice 4 li%a rapida la densitate sub /&1/1 si p* 5&

eactii fals po%iti+e sunt determinate de alti o"idanti contaminanti de tipul poli+iodon-iodului$ hipocloritului sau pero"ida%ei bacteriene&

Pre%enta acidului ascorbic in urina da reactii fals negati+e pentru hematurie&?actori de interferenta) medicamente 'rifampicina$ bromuri$ ioduri$ agenti o"idanti($

hipocloriti folositi pentru de%infectarea recipientelor 4 bacteriurie 'tulpini secretoare de catala%a


9/18

cu actiune similara pero"ida%ei *b( 4 alimente 'sfecla$ mure$ rubarba($ pigmenti 'porfirie( 4

do%e mari de acid ascorbic H&

Corpii cetonici detectia se ba%ea%a pe principiul testului Legal) acidul acetoacetic siacetona reactionea%a cu nitroprusiatul de sodiu si glicina$ formand un compus colorat in +iolet&

eactia este specifica numai pentru cei 0 corpi cetonici$ acidul -hidro"ibutiric nefiind detectat&Corpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu alterarea metabolismului

carbohidratilor$ cand este metaboli%ata o cantitate crescuta de grasimi$ atunci cand aportul de

carbohidrati este restrictionat sau in diete bogate in grasimi$ stari de acido%a asociate cuafectiuni care fie stimulea%a cetogene%a hepatica) inanitie$ anore"ie$ regim alimentar bogat in

lipide$ proteine si sarac in glucide$ diabet %aharat 'acido%a diabetica($ stari dispeptice '+arsaturi$

diaree prelungite$ in special la copii($ eclampsie$ glico%urie renala$ glicogeno%e 'boala +onGierNe($ hipertiroidism$ febra$ sarcina$ lactatie& La persoanele non - diabetice cetonuria apare

frec+ent in bolile acute$ stres se+er$ efort fi%ic intens& Cetonuria apare dupa aneste%ie cu eter saucloroform&

Pre%enta corpilor cetonici in urina unui pacient diabetic sugerea%a ca diabetul nu este

bine controlat& Cetonuria la un copil mai mic de 0 ani constituie un semnal de alerta&?actori de influenta) inanitie$ febra &

?actori de interferenta) urina pastrata timp indelungat H '+olatili%are(4 fenilcetonele$ftaleinele$ compusii sulfhidrilici$ le+odopa$ fenotia%ine$ eter$ metformin$ penicilamina$

fena%opiridina$ captopril$ mesna &

"i-iru*in 'i *i-i%erdin sunt absente in urina normala& Determinarea bilirubinei in

urina se ba%ea%a pe reactia cromogenica a cesteia cu sarurile de dia%oniu& In conditii patologicenumai bilirubina conugata apare in urina& Bilirubina urinara este un semn precoce de boala

hepatocelulara sau obstructie biliara intra- sau e"trahepatica 'apare in urina inaintea altor semne

de disfunctie hepatica(& De asemenea$ pre%enta sau absenta sa din urina este utili%ata indiagnosticul diferential al icterului&

?actori de interferenta) e"punerea la lumina$ acidul ascorbic$ nitratul H4 fena%opiridina &eactii fals po%iti+e se obser+a la pacientii in tratament cu clorproma%ina$ in timp ce in

pre%enta acidului ascorbic se constata reactii fals negati+e&

7-uco urinr) testul se ba%ea%a pe o reactie specifica in care D-gluco%a este o"idata

en%imatic de gluco%o"ida%a in pre%enta o"igenului atmosferic in -D-gluconolactona& Pero"idulde hidrogen format o"idea%a indicatorul EMB in pre%enta pero"ida%ei$ formand un compus

colorat care determina o schimbare de culoare a %onei de pe strip$ de la bleu la maro&

Glico%uria apare in mod specific in diabetul %aharat 'la +alori ale glicemiei peste pragul

de /@1 mg,dl(4 alte conditii asociate cu glico%urie sunt) hipertiroidism$ acromegalie$ boalaCushing$ boli hepatice si pancreatice$ boli S;C 'traumatisme cerebrale$ #C($ alterareareabsorbtiei tubulare a gluco%ei 'sindromul Eoni - Debre - ?anconi$ boli tubulare renale

a+ansate($ sarcina cu posibil diabet latent 'diabet gestational(& Pre%enta gluco%ei in urina cand

concentratia gluco%ei sang+ine este in limite normale indica un defect tubular in reabsorbtiagluco%ei$ care se e"prima prin scaderea pragului renal de eliminare a gluco%ei si este

caracteristica diabetului renal 'glico%urie renala(&?actori de influenta) sarcina$ testare dupa o masa bogata$ +arsta$ febra$ stres$ infarct

miocardic$ testare dupa administrarea de gluco%a i&+&4 densitate urinara crescuta 'H($ sca%uta '(&

e%ultatele fals po%iti+e apar mai ales in ca%ul glico%uriei 'gluco%uriei( determinatecalitati+$ cu autorul ben%ilor reacti+e& #cestea contin o serie de substante care reactionea%a cu

gluco%a$ schimbandu-si culoarea in ca%ul unei reactii po%iti+e&eactii fals po%iti+e pot aparea daca pacientul urmea%a un tratament cu) aspirina$ acid

ascorbic '+itamina C($ cloralhidrat$ nitrofurantoin$ acid nalidi"ic$ penicilina$ probenecid$

streptomicina$ antibiotice sulfonamidice& #cidul glucuronic$ acidul uric$ creatinina si


10/18

formaldehida 'produsi de metaboli%are( sunt substante care pot genera reactii fals po%iti+e& Un

alt moti+ de po%iti+are a reactiei ar fi lipsa de specificitate a reacti+ilor pentru gluco%a$ eireactionand si in ca%ul detectarii altor %aharuri in urina 'lacto%a$ fructo%a$ galacto%a$ pento%a(&

eactii fals negati+e pot aparea in ca%ul administrarii de le+odopa si fenotia%ine& Pentruanumite tipuri de teste de determinare calitati+a a glico%uriei 'gluco%uriei($ +itamina C poate da

reactie fals negati+a 'interfera cu ben%ile reacti+e(&?actori de interferenta) pastrarea la temperatura camerei timp indelungat H 'glicoli%a(4

bacteriile$ acidul ascorbic$ corpii cetonici 'in cantitate mare( H4 pero"idul$ agentii o"idanti

puternici&

Acidu- 'cor*ic 4%itmin C5 nu are semnificaQie patologic> dac> este g>sit Rn urin>$

totui el interfer> cu alte m>sur>tori4 Rn ca%ul unei +alori crescute a acestuia 'dat> de ingestia de+itamin> C comprimate sau din diferite suplimente nutriti+e( se pot obQine re%ultate incorecte la

nitriQi$ bilirubin>$ glico%urie i hemoglobin>&

2.0.$ E!men micro'copic - reu-tt SeU este repre%entat de preci%area stricta a

elementelor sedimentului organi%at si neorgani%at$ asa cum au fost obser+ate microscopic$impreuna cu aprecierea frec+entei cu care sunt pre%ente aceste elemente$ e"primata ca in tabelulurmator$ conform #ne"ei -


11/18

?!C!;E!

CILI;DI 1 - 0 ?O#E! #I

9 - 3 #I

2 - /1 !L#EI

?!C!;EI

// - 01 ?!C!;EI 01 ?O#E!

?!C!;EI

CISE#L! / - 0 ?O#E! #!

9 - 3 #!

2 - /1 !L#EI

?!C!;E!

// - 02 ?!C!;E!

06 - 31 ?O#E!?!C!;E!

31 D!POIE

Descrierea particularitatilor SEDIMENTU)UI OR7ANI8AT aduce informatii utile indiagnostic)

)eucocite-e au aspectul unor globule sferice granulate$ de marimi diferite$ mai mari

decat eritrocitele4 pot aparea i%olate sau grupate4 sunt in principal neutrofile si pot fi recunoscutedupa granulatiile caracteristice si nucleul lobulat& In urina normala este pre%ent un numar mic de

leucocite& Leucocitele se micsorea%a in urina hipertona4 se umfla si se li%ea%a in urina alcalinasau hipotona 'in urina alcalina sau hipotona leucocitele scad cu 21 V in decurs de o ora$ la

temperatura camerei(& La femei pot fi intalnite pana la 31 V re%ultate fals - po%iti+e$ ca urmare a

contaminarii +aginale& Un numar crescut de leucocite sugerea%a un proces inflamator la ni+elultractului urinar sau in %onele adiacente& Cand numarul lor este foarte mult crescut si pre%inta un

aspect degradat 'piurie( sau apar grupate este suspectata o infectie acuta a cailor urinare& Uneori$ piuria se intalneste si in afectiuni acute non - renale$ ca apendicita sau pancreatita& Poate aparea$

de asemenea$ si in conditii non - infectioase cum ar fi glomerulonefrita 'e"& in L!S($ acido%a

tubulara renala$ starile de deshidratare$ stresul si le%iunile iritati+e ale ureterelor$ +e%icii sauuretrei& Datorita importantei sale$ pre%enta leucocitelor grupate trebuie raportata& Un numar

crescut de limfocite si plasmocite sugerea%a reet acut de grefa renala$ iar numarul crescut deeo%inofile se asocia%a cu nefrite tubulo - interstitiale si hipersensibilitate la penicilina&

6emtii-e 4eritrocite-e5 au forma de disc biconca+$ nu contin nucleu$ sunt perfect

conturate si se gasesc in numar foarte redus in urina normala& In urinile acide sau hipertonehematiile se pot contracta de+enind piriforme sau crenelate$ simuland granulatii$ iar in urinilealcaline sau hipotone 'diluate( se pot umfla de+enind rotunde si se pot li%a& *ematiile din urina

http://www.synevo.ro/rezultate/http://www.synevo.ro/rezultate/


12/18

pot pro+eni din orice parte a tractului urinar$ de la glomerul pana la meatul urinar$ iar la femei pot fi re%ultatul contaminarii menstruale&

!ste foarte important sa se mentione%e pre%enta eritrocitelor dismorfice 'deformate(4 un procent 91 V indica originea glomerulara a hematuriei& *ematuria poate fi macroscopica

'urina este colorata rosu - brun( sau microscopica& *ematiile care pro+in din caile urinare oase

isi pastrea%a forma 'discuri biconca+e$ anucleate( si culoarea& In ca%urile patologice hematiilesunt li%ate$ apar ca niste inele 'Tumbre eritrocitare=($ acesta fiind un semn al originii renale a

sangelui& ?alsele hematurii apar la femei din caile genitale sau la barbati in) inflamatii$tuberculo%a sau neoplasm al prostatei&

Ce-u-e-e epite-i-e din urina pot a+ea originea in orice portiune a tractului urogenital$incepand cu tubii contorti pro"imali pana la uretra sau +agin& In mod normal se intalnesc in

urina ca urmare a descuamarii fi%iologice a celulelor senescente& O crestere semnificati+a indicainflamatii in %ona tractului urinar din care sunt deri+ate aceste celule&

!piteliile intalnite in urina normala sunt epitelii plate$ sub forma unor celule poliedrice

si$ mai rar$ celule rotunde& In starile patologice$ celulele pro+enite din caile urinare suntfrec+ente sau pot aparea celule renale 'pro+enite din straturile mai profunde ale +e%icii urinare

sau ba%inete(4 acestea se aseamana foarte mult cu celelalte celule ale cailor urinare si$ de aceea$o celula renala se poate identifica numai daca in sediment e"ista in acelasi timp cilindri epiteliali

sau granulosi&

Ci-indrii urinri se formea%a in lumenul tubilor renali ca urmare a precipitariimucoproteinelor Eamm - *orsfall 'secretate de tubii renali( sau aglutinarii de celule,alte

materiale intr-o matrice proteica4 unii cilindri 'cilindrii cerosi( pot contine proteine serice&


13/18

?actorii implicati in formarea cilindrilor sunt sta%a urinara$ aciditatea crescuta$ pre%enta deconstituenti proteici si incarcatura ionica anormala& Pre%enta cilindrilor urinari se asocia%a de

obicei cu proteinuria$ dar pot fi intalniti si in absenta acesteia& Originea cilindrilor esteintotdeauna renala$ fiind indicatori de boli renale intrinseci& #stfel$ pot fi pre%enti in afectiuni

glomerulare$ tubulare$ infectii renale&

Cilindrii sunt clasificati pe ba%a aspectului si a componentelor celulare aflate incompo%itia lor& Uneori pot fi dificil de diferentiat datorita degenerarii sau compo%itiei mi"te&

Largimea cilindrilor indica dimensiunea tubilor renali in care are loc formarea lor4 largimeacilindrilor este descrisa ca ingusta 'cat / - 0 eritrocite($ medie '9 - 3 eritrocite( si mare '2

eritrocite(& Cilindrii mari se formea%a in tubii colectori4 pre%enta lor indica de obicei reducerea

marcata a capacitatii functionale a nefronului si boala renala terminala& Semnificatia cilindrilor este diferita in functie de tipul lor&

Cilindrii hialini sunt cei mai frec+enti cilindri intalniti in urina4 sunt formati din proteineEamm - *orsfall gelificate si pot fi depistati in afectiuni renale usoare4 in numar mic pot fi

pre%enti in urina normala$ iar in cantitati crescute dupa efort fi%ic intens sau in stari de

deshidratare& Cilindrii hialini se e"aminea%a cu intensitate luminoasa mica deoarece suntincolori si transparenti& In urini diluate 'densitate /&1/1( sau alNaline$ cilindrii se di%ol+a si pot

sa nu fie gasiti chiar atunci cand proteinuria este semnificati+a&Cilindrii leucocitari puri se intalnesc mai rar si pre%enta lor indica pielonefrite acute$

nefrite interstitiale$ nefrita lupica$ glomerulonefrite& Mai frec+ent$ leucocitele se depun pe

cilindrii de mucus$ hialini etc&

Cilindrii eritrocitari pot fi formati dintr-un numar redus de celule inglobate intr-omatrice proteica sau din celule numeroase strans impachetate4 daca celulele sunt intacte$ sunt

numiti cilindri eritrocitari$ iar daca elementele celulare sunt degenerate$ sunt numiti cilindri


14/18

hematici sau de hemoglobina& Cilindrii eritrocitari semnifica hematurie renala si pre%enta lor

este intotdeauna patologica$ fiind de obicei diagnostica pentru boli glomerulare)glomerulonefrite 'acute si cronice($ nefrita lupica$ sindrom Goodpasture$ endocardita bacteriana

subacuta$ traumatisme renale& Pot fi intalniti si in infarct renal$ pielonefrite se+ere$ insuficientacardiaca congesti+a$ hipertensiune maligna$ trombo%a de +ena renala si periarterita nodoasa&

Cilindrii granulosi pot fi re%ultatul degenerarii cilindrilor celulari sau pot re%ulta prin precipitarea proteinelor serice intr-o matrice de mucoproteine Eamm - *orsfall& #par in procese patologice renale gra+e$ dar pot fi pre%enti si tran%itoriu dupa efort fi%ic intens&

Cilindrii epiteliali se intalnesc foarte rar si se formea%a ca urmare a sta%ei si descuamariicelulelor epiteliale din tubii renali& Pot fi pre%enti in urina dupa e"punerea la nefroto"ice sau

+irusuri 'citomegalic$ +irusuri hepatitice($ care produc necro%a tubulara& De asemenea$ pot

aparea in boli renale cronice se+ere si in reetul grefei renale&Cilindrii cerosi re%ulta din degenerarea cilindrilor granulosi4 sunt intalniti in insuficienta

renala cronica se+era$ hipertensiunea maligna$ amiloido%a renala si nefropatia diabetica4 deasemenea pot fi intalniti in boli renale acute$ reetul grefei renale$ inflamatia si degenerescenta

tubulara&

Cilindrii grasosi contin picaturi de grasime si corpusculi o+ali grasi degenerati$ inglobatiintr-o matrice proteica& Sursa picaturilor de grasime este de obicei degenerescenta grasoasa a

epiteliului tubular$ iar acest tip de cilindri este intalnit in sindromul nefrotic$ glomerulosclero%adiabetica$ nefro%a lipoida$ glomerulonefrite cronice$ lupus$ to"ice renale&

Ci-indroiii au aspect asemanator cilindrilor4 sunt de obicei hialini si$ deoarece apar inconunctie cu cilindrii$ sunt considerati ca a+and aceeasi semnificatie ca acestia&

Spermtooiii apar in urina barbatilor ca urmare a emisiilor nocturne$ con+ulsiilor

epileptice$ bolilor aparatului genital sau spermatoreei& Pot aparea la ambele se"e in urma unui

contact se"ual&

Fi-mente-e de mucu' apar in numar mic in urina normala$ dar numarul lor poate crestein ca%ul inflamatiei sau iritatiei tractului urinar&

In mod normal$ urina este sterila pana in +e%ica urinara$ iar contaminarea poate aparea lani+elul uretrei sau +aginului sau din alte surse e"terne&

"cterii-e 4f-or micro*in5 pre%ente in urina proaspata corect recoltata si insotite de

un numar mare de leucocite indica de obicei o infectie de tract urinar&

)e%uri-e au forma o+ala sau rotunda$ sunt inegale$ incolore si pot aparea i%olate sauinmugurite$ asociindu-se$ uneori$ in lanturi de lungime +ariabila& Pot fi usor confundate cueritrocitele$ diferenta constand in faptul ca ciupercile au un aspect stralucitor si sunt lipsite de

nucleu& Pot aparea in infectiile tractului urinar$ in special la pacientii diabetici 'intr-un numar

deosebit de mare(4 ele pot fi intalnite si ca urmare a contaminarii cutanate sau +aginale& Candidaalbicans este le+ura cea mai frec+ent intalnita&


15/18

Unii priti care pot aparea oca%ional in urina$ re%identi in tractul urinar sau ca urmare

a contaminarii +aginale sau fecale$ sunt) Erichomonas +aginalis 'se raportea%a numai daca estemobil si se insoteste de obicei de leucocite si celule epiteliale($ oua de !nterobius +ermicularis

si$ oca%ional$ chiar adultul femela$ oua de Schistosoma haematobium 're%ident in +enele din

peretele +e%icii urinare($ insotite de leucocite si hematii&

7r'ime poate fi pre%enta in urina sub forma de picaturi libere$ corpusculi o+ali grasisau incorporata in cilindri& Corpusculii o+ali grasi sunt de obicei celule tubulare renale care

contin picaturi de grasime si re%ulta fie din incorporarea grasimii filtrate glomerular$ fie in urma

degenerarii grase a celulelor tubulare4 de asemenea$ pot fi macrofage sau polimorfonucleare careau fagocitat grasimi sau celule degenerate& In lipurie$ picaturile de grasime pot fi obser+ate

plutind la suprafata urinei& Pre%enta grasimii in urina este asociata cu sindromul nefrotic$diabetul %aharat$ eclampsia$ to"ice renale$ glomerulonefrite cronice$ nefro%a lipoida$ embolia

grasoasa$ le%iuni superficiale e"tensi+e asociate cu %drobirea tesutului gras subcutanat$ fracturi

ale oaselor lungi$ pel+isului sau fracturi multiple&

SEDIMENTU) NEOR7ANI8AT este repre%entat de saruri in stare amorfa saucristalina$ de origine metabolica$ organica sau anorganica& Cristalele nu se gasesc de obicei in

urina proaspat emisa$ dar pot aparea dupa ce aceasta a stat mai mult timp la temperatura

camerei& !le se formea%a atunci cand urina este suprasaturata cu un anumit compus cristalin sau

cand proprietatile de solubilitate ale acestuia sunt alterate& In ca%ul in care precipitarea apare lani+elul rinichiului sau tractului urinar$ consecinta este formarea calculilor urinari& Cele maimulte dintre cristalele ce pot fi gasite in urina au importanta clinica sca%uta$ e"ceptand ca%urile

de de%echilibre metabolice$ formarea calculilor sau reglarea medicatiei& Cristalele pot fi


16/18

identificate dupa aspect sau$ daca este ne+oie$ dupa proprietatile lor de solubilitate4 p*-ul urinar influentea%a puternic formarea cristalelor&

Cristalele gasite in mod frec+ent in urina acida sunt) acid uric$ o"alat de calciu si uratiamorfi4 mai rar sunt pre%ente alte tipuri) sulfat de calciu$ urati de sodiu$ acid hipuric$ cistina$

leucina$ tiro%ina$ colesterol&

Cri't-e de cid uric pot fi pre%ente in urina normala: dar pot a+ea si semnificatie

patologica 'guta$ metabolism purinic accelerat$ stari febrile acute$ nefrite cronice$ sindromulLesch-;Whan(&

Cri't-e-e de o!-t de c-ciu sunt frec+ent intalnite in urina acida si neutra$ dar oca%ional pot aparea si in urina alcalina4 pot fi pre%ente in urina normala$ in special dupa

ingestia de alimente bogate in o"alati cum ar fi) rosii$ spanac$ usturoi$ portocale$ sparanghel sidupa consumul unei do%e mari de +itamina C& Pre%enta o"alatilor de calciu in numar mare$ in

special in urina proaspat emisa$ sugerea%a posibilitatea pre%entei de calculi urinari4 alte conditii

asociate cu pre%enta de o"alat de calciu in cantitate crescuta sunt) into"icatia cu etilen glicol$diabet %aharat$ afectiuni hepatice si boli renale cronice se+ere&

Urtii morfi sunt saruri de ;a$ 8$ Mg$ Ca si se gasesc sub forma amorfa necristalina$

formand un sediment abundent rosu - carami%iu 'uratul de sodiu poate aparea si sub forma de

cristale(4 nu au semnificatie clinica&

Cristalele de cid #ipuric si 'u-ft de c-ciu apar rar in urina si nu au semnificatie

clinica& In schimb$ cristalele de ci'tin au intotdeauna semnificatie clinica$ aparand in cistino%a

http://www.synevo.ro/vitamina-c/http://www.synevo.ro/vitamina-c/


17/18

sau cistinuria congenitala si pot forma calculi& De asemenea$ cristalele de -eucin sunt clinicsemnificati+e$ fiind intalnite in boala urinii cu miros de Tsirop de artar=$ sindromul ?anconi si in

boli hepatice se+ere 'ciro%a terminala$ hepatita +irala se+era si atrofie galbena acuta a ficatului(&Cristalele de -eucin si tiroin sunt frec+ent intalnite impreuna in urina pacientilor cu boli

hepatice$ iar cele de tiro%ina sunt pre%ente in tiro%ino%a&

Pre%enta cristalelor de co-e'tero- in urina indica distructii tisulare e"tinse4 aceste tipuri

de cristale sunt intalnite in nefrite si nefro%e4 de asemenea apar in chilurie$ care este consecintaobstructiei abdominale sau toracice a drenaului limfatic& #lte tipuri de cristale care pot aparea in

urina acida sunt cri't-e-e medicmento'e) sulfonamide$ substante radioopace '*WpaXue$

enografin Y substantele radiografice sunt substante foarte dense$ iar pre%enta cristalelor inurina se asocia%a cu cresterea densitatii /&191($ do%e mari de ampicilina administrata

parenteral& In unele ca%uri de bilirubinurie$ aceasta poate cristali%a in urina acida&

In urina alcalina se intalnesc alte tipuri de cristale) fo'fti monico(mneieni'trip-u fo'ft($ fo'fti morfi 'sub forma unui sediment alb($ cr*ont de c-ciu$ fo'fti de

c-ciu$ *iurti de moniu& Cristalele de trip-u fo'ft se pot intalni in urina normala$ dar pot

forma si calculi urinari4 pot fi intalnite in cistite si pielite cronice$ hipertrofia prostatei$ retentiade urina$ infectia urinara$ paraplegia& Cristalele de fo'ft de c-ciu se asocia%a de asemenea cu

formarea de calcuri urinari&

)imite 'i interferenteIn urina mentinuta timp indelungat la temperatura camerei cristalele pot precipita sau se

pot di%ol+a$ datorita alterarii proprietatilor de solubilitate&


18/18

Cunoasterea artefactelor este esentiala pentru e+itarea raportarii unor re%ultate incorecte&

Picaturile de grasime$ ce apar in sedimentul urinar ca urmare a contaminarii cu uleiuri$resturi de supo%itoare sau lubrifianti ai cateterelor +e%icale$ pot fi confundate uneori cu

eritrocitele&Granulele de polen pot fi interpretate drept oua de para%iti& De asemenea$ fibrele te"tile

sau firele de par care apar accidental in urina pot fi confundate cu cilindri si raportate ca atare&#lte artefacte din urina sunt) cristale de amidon 'pro+enite din pudra($

fragmente de sticla$ bule de aer$ contaminanti fecali 'fibre +egetale$ musculare(&

Documents

Examen Complet de Urina