A propos de ce livre

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avecprecaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1'ensemble du patrimoine litteraire mondial enligne.

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives aexpiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sontautant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sonttrop souvent difficilement accessibles au public.

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenirdu long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.

Consignes d 'utilisation

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendreainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris lesdispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant descontraintes techniques relatives aux requetes automatisees.

Nous vous demandons egalement de:

+ Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers.Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans unquelconque but commercial.

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuezdes recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposerd'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation desouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile.

+ Nepas supprimer Vattribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projetet leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez enaucun cas.

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite deveiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dansles autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorierles ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur GoogleRecherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vousvous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe.

A propos du service Google Recherche de Livres

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaitecontribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permetaux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer

des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse|http : //books .qooqle . com

This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a projectto make the world's books discoverable online.

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subjectto copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain booksare our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from thepublisher to a library and finally to you.

Usage guidelines

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to thepublic and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps toprevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.

We also ask that you:

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files forpersonal, non-commercial purposes.

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machinetranslation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage theuse of public domain materials for these purposes and may be able to help.

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them findadditional materials through Google Book Search. Please do not remove it.

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that justbecause we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in othercountries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use ofany specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manneranywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.

About Google Book Search

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readersdiscover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the webat http : //books . google . com/|

a 3 90 15 1506M3 5b

^c \t$8j&-

f #Jid*1 *' i

^jan

m:^*

^#

^AsJ-i-y*^

'w*

"V-J

H .i*

-*,% fr:

'W#- ^ '"J7 **--' -1

1LAS WRIGHT DUNNING 1BEQUEST

UNIVERSITY or MICHIGANGENERAL LIBRARY

Hosted byGoogle

/J

fi &

Hosted byGoogle

*SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNFUNDATA LA is IUNIE, 1875

RECUNOSCUTA DREPT INSTITUJIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE, 1897

MEDALIA DE AUR LA EXPOZI^IA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

^^fa

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFICAL

ROMINIEIalcAtuit i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete

DE

GEORGE I0AN LAHOVARIPRESEDINTE AL INALTEI CURfI DE COMPTURI,

PRESEDINTE AL SOCIETAfII PENTRU lNVAfATURA POPORULUI ROMlN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETAfll GEOGRAFICE ROMlNE,

MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMlNE

?I

GENERAL C. I. BRATIANUSUB-EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMtNE

GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE,

PROFESOR UNIVERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITAtI

VOLUMUL V.

/')

XBUCURETI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECtf, STR. BERZEI, 591902 Hosted byGoogle

3)K

,Ll2>

Hosted byGoogle

Z24-6: I'll ^flTo

'marele dictionar geogi?/:ficAL ROMINIEI

(URMARE)

Podul-peste-Dunare, RegeleCarol I.

IstoricuL Stabilirea uneJ le-

gaturf directe intre caile ferate

romine cu Dobrogea ?i Marea-Neagra, a preocupat Guvernulromin indata dupa alipirea a-cestei provinctf, in urmarazbo-iukri Independen^eT.

In afara de interesele de or-din politic ?i strategic care re-

clamau acea legatura, maJ in-tervenea ?i chestiunea de ordineconomic, anume: de a se a-duce o Imbunata^ire condi^iuni-lor generale a exportului nostru

maritim, care se facea numai peDunare ?i era intrerupt in fie-

care iarna, pe timpul cit ghe-{urile impfedecau naviga^ia peacest fluviu.

Cum linia Cernavoda - Con-stanta era deja construita, incadin timpul domina^iunei Turcieiin Dobrogea, era natural, in a-fara de alte considera^iunT, ex-puse ma? departe, ca trecereaDunarel sa se faca la Cerna-voda. Ast-fel in anul 1880 s'adecis construirea imediata a li-niilor Bucure$ti-Fete?ti $i Fau-rei-Fete?ti, iar linia Fete$ti-Cer-

navoda, care complecta lega-tura, a ramas sa se execute deodata cu podurile peste Borcea?i Dunare ?i pentru care s'adecis a se {ine un concurs in-

|

ternatfonal de proiecte.In anul 1882, s'apublicat con-

j

cursul, dimpreuna cu progra- '

mul care stabilea dispozhriunile '.

principale de observat la dre-sarea proiectelor, mso^it de unplan idrografic al Dunaref, fa-cut de d-1 inginer Ch. Hartley?i de traseul intre Fete?ti $iCernavoda. Tot odata se fixatrei premiJ in valoare totals de150000 leT, pemiul intiiu atra-gind ?i concedarea construc{iu-nef podurilor.

In rezumat prin program secerea: proiectele pentru podu-rile peste Borcea 91 Dunare.

Pentru amplasamentul podu-rilor, constructor^ erau liberl

sa propuna traseul ce vor gasimaJ preferabil, acel al progra-

muluJ nefiind obligatoriu.Lungimea aproximativa a po-

durilor peste Dunare se fixa la800 m. ; aceea a poduluJ pesteBorcea, la 260270 m.

Podurile puteau sa fie inalte,

cu suprastructurJ fixe, a^ezate

la o Jnal^ime de 30 m. d'asu-pra apelor marl, in scop de apermite trecerea pe sub pod avaselor celor mal marl, sau po-durfjoase-inturnatoare, cu o inal-{ime libera de 11 m.

Pentru construc^ia suprastruc-

turei se admitea toate slstemelede grinzf, excluzindu-se grin-zile suspendate, iar ca material

fierul sau o^elul.

Adincimea funda^iilor nu seprescria. Constructorul era obli-

gat sa o determine singur, ast-fel ca soliditatea pilelor sa nu

fie amenin^ata prin mincarf deapa $i tot odata sa justifice cusondaje, facute la fafalocuhtf, caterenul de fundafie^este sanatos.La 1 Septembrie 1883, ter-

menul fixat pentru concurs, optcase constructoare au prezentat

proiecte, care manifestau o mare

varietate de solu^iunlf, precumera,de altmintrelea, de prevazut.Din punctul de vedere asu-

prastructuref, proiectele se di-

vizau in trei grupuri

:

1 . Proiectele Societal Bat-tigriolles (Paris) ?i Klein, Schmoll?i Gartner](Viena), in asocia^iune

Hosted byGoogle

fr.

PODULjetE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshiittedin Ober-

hausen, prevedeau grinzi semi-

parabolice independente.

2. Proiectele Companiei Fi-ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris) ?i

Braine-le-Comte (Belgia), preve-

deau grinzJ continue drepte.

3

.

Proiectele Holzmann (Frank-furt p/M), in asociajie cu uzineledin Dortmund ?i fabrica de ma-$ini Esslingen, Cail (Paris), Roth-

lisberger ?i Simon (Elve^ia), pre-vedeau grinzi in arc, cu treJ,cu dou& $i far& nici o articulate.Numarul deschiderilor varia

intre 3 ?i 7, iar m5rimea lorintre 100 ?i 206 m.Adincimea de fundable, so-

cotit de la nivelul apelor midf,varia injtre 15.7 m. $i 25.5 m.

Pilele se proiectase de unildin concuren^i cu totul din zid&-rie ; al^tf prev&zusera o combi-na^iune din pile de zidarie ?ipile metalice.

Ca material pentru suprastruc-tura, unele case propuneau fie-rul, altele o^elul.

Juriul ins&rcinat cu examina-rea proiectelor, compus din d-niiE. Collignon, inspector general

de podurf ?i $osele din corpultechnic al statului francez i pro-

fesor la ?coala de poduri ?i $0-sele din Paris, dr. E. Wingler,profesor la coala politechnicS.

din Berlin, D. Frunza, C. Ol-nescu, Iorceanu $i A. Salignyca secretar, a inceput prin exa-minarea separata, a proiectelor,din partea fie-c&ruJ membru.

Discu^iunile asupra merituluT

proiectelor au urmat numai dup&ce juriul a luat cunotin$& deopiniunile ?i aprecierile comu-

nicate de fie-care membru ?iconcluziunea la care s'a ajuns afost, c& nici unul din proiectele

prezintate nu indeplinesc con-

di^iunile necesare, spre a fi re-

comandat spre executare.Cu aceast ocaziune juriul a

formulat dispozi^iunile princi-

pale pe care le recomanda spreobservare la dresarea proiecte-

lor definitive.

Aceste dispozhuuni erau

:

a) Pentru amplasamentul po-dului s se adopteze traseul pro-pus de Societatea Battignoles.

b) Podurile s& se construeascS

cu travee fixe a^ezate la 30 m.de-asupra apelor marJ $i sS, seintocmeascS. pentru dou cai.

c) Fundable S& se scoboarepan& la adincimea de 31 m. subapele mici.

d) Pilele s& fie construite cutotul in zidarie ?i sa fie preva-

zute cu spartghefurT.

e) Presiunile pe fa^a de fun-dable sS nu intreaca 10 kgr. pe

centimetru pcltrat.

f) Deschiderile minimale s&fie de 165 m.^Grinzile sa fie independente.h) Ca material pentru supra-

structuri sa se intrebuin^eze depreferin^a fierul.

i) Presiunea vintulul care seva admite in calcule si fie de180 kgr. pe metrul p&trat, in

cazul cind podul va fi incarcat?i de 270 kgr., in cazul cindpodul va fi liber.Ca suprafa^a ac{ionat& de vint

sa se adopte 1 lk din suprafa^areala vizibila a unel grinzi.

In anul 1885, Ministerul Lu-

cr&rilor Publice a instituit o co-misiune compusa din d-nii : G.Duca, C. Mironescu, C. Popescu,A. Saligny i Sp. Iorceanu, cuins&rcinarea ca sa intocmeascS,in sensul dispozi^iunilor reco-

mandate de juriul din 1883 iexpuse mai sus, un noii pro-gram-caet de sarcinl care sserveascii pentru dresarea defi-nitive a proiectelor 51 adjude-carea lucr&rilor.

Programul-caet de sarcinl, in-tocmit de aceasti comisiune, afost pus in vederea maJ multor

case constructoare din str&ina-

tate, cunoscute ca capabile dea executa lucrari de natura ce-lor prevclzute, cu invitare sa in-

tocmeasca proiecte in conformi-

tate cu prescript nile progra-mului 91 s& le inainteze inso^itede oferte pentru intreprinderealucr&rilor.

La aceasta invitare a raspunscinci case constructoare ?i dup&examinarea proiectului ?i a o-fertelor prezentate, cum nici u-

nul din ofertan^T nu indeplinea

condi^iile proiectului-caet de sar-cini, parte fiind ca introdusese

modificari esen^iale in dispozi-

^iile programulul, parte fiind-ca

calculele pe care se bazau ofer-tele erau eronate, parte in fine

fiind-ca ofertele erau incom-plete, lipsindu-le masuratori,

serii depre^url, estima^iuni, etc.,

comisia examinatoare a proiec-telor a hotarlt respingerea tu-tulor ofertelor, recomandind Mi-nisterului de Lucrari Publice anu adjudeca lucrSrile asupra niciuneia din casele ofertante.

Neob^inindu-se un rezultat sa-tisfacStor nici cu acest al doi-

lea concurs, Ministerul Lucra-

rilor Publice, in urma staruin-

^elor d-lui G. Cantacuzino, di-rectorul general al Cclilor ferate

de atuncT ?i dorin^ei d-lui I. C.Bratianu, Pre?edintele Consiliu-

lui de Mini^tri, a decis, la fi-nele anului 1887, crearea unuiserviciu special, dependinte deDirec^iunea Generala a cailor fe-rate, pentru dresarea proiectelor

definitive ?i executarealucr&rilor.

D-l A. Saligny, atunci ingi-

ner-?ef, a fost insarcinat cu con-

ducerea acestuJ serviciu.Proiectele intocmite de acest

serviciu au fost terminate in a-

nul 1888 $i prezintate, spre exa-minare, unei comisiuni instituita

de Ministerul Lucrarilor Publice?i compus^ din d-nij : C. MS-

Hosted byGoogle

podul-peste-dunAre podul-peste-dunAre

nescu, E. Miclescu, E. Radu siM. Rimniceanu,sub presiden^iad-lui Sp. Iorceanu.

In urma admiterel proiectelor,

diferitele lucrari care compuntrecerea Dunarei, au fostscoasetreptat in licita^ie, conform u-nui program intocmit de maiinainte si cu scop de a se re-duce cit mai mult procentelecapitaluluT intrebuin^at la con-

struct lor.Podul peste Dunare a carul

executare necesitat-a mai multtimp de cit cele l'alte lucrari, afost scos in licita^ie eel d'intiiu

si adjudecat, in anul 1889, com-panies Fives-Lille, care l'a exe-

cutat in conformitate cu planu-rile intocmite, pana in cele matmid detalii, de catre serviciulMinisterului de Lucrari Publice.

Situajiapodului,Podul Re-gele Carol I, din punctul de ve-dere al marimel deschiderilor,era, atuncl, cind s'a construit, eelmai important pod de pe con-tinent si este inca unicul podfix peste Dunare in aval deNeusatz. El se afla in fa^a o-

rasulul Cernavoda si la 280 kil.departe de gurile Dunarei. Si-tua^ia lui era impusa prin aceeaa liniei Cernavoda-Constan^a, cutoate ca in acea localitate con-

struct lui era cu deosebire de-favorabila, din cauza ca acolo

Dunarea se imparte in douabra^e : Dunarea proprie zisa si

Borcea, separate prin o insula

submersibila de 13 kil. largime.In aceste condi^iuni se impuneaconstruirea unul pod peste bra-{ul principal, un altul peste Bor-

cea, executarea unel cal care

leaga aceste doua poduri, con-struita pe rambleuri inalte, pe-reate, intrerupte la partea cen-

trala si la extremitafi prin via-

duce de descarcare si care auo lungime totala de 3 kil.

Daca chiar s'ar fl cautat a

se evita aceste inconveniente,

totusi nu s'ar n* ob^inut vre-un

avantagiu, cacl, in amonte deCernavoda, cele doua bra^e ne-unindu-se de cit in apropierede orasul Silistra, ambele ma-luri nu mai apar^in Rominiel;in aval de Cernavoda s'ar fl in-timpinat dificulta^f si necesitat

cheltueli cu mult mai marl, dincauza configura^iunel terenului

din Dobrogea.Bra^ul principal al fluviulul pe

care-1 trece podul Regele Ca-rol I prezinta in timpul apelorordinare o largime de 620 m.si o adincime mijlocie de 7 m.Apele marl se urea cu 7 m.peste etiagiu si inundeaza toatainsula pana la Borcea. Vitesacurentului atinge 2 m. pe se-cunda, iar volumul se poate e-valua la 18000 m. cubl pentrubra^ul principal si la 26000 m.cub! in total.

Descripfia ft dispozifiunile ge-

nerate ale proiectului. Proiec-

tele podului Regele Carol I,intocmit de Serviciul Ministeru-lui Lucrarilor Publice, se deo-

sebeste cu totul de proiecteleanterioare, prezintate la cele

doua concursuri.Sistemul de grinzi adoptat a

fost acel de grinzi console, nu-mite grinzi continue articulate

si care nu fusese prevazut in

nicl unul din proiectele ante-

rioare.

Pilele, cu totul de zidarie,dupa formele lor amintesc, inceea-ce priveste spartghe^urile,

pe acele executate deja in Ca-nada si in Rusia, de la care seinspirase, probabil, si unil din

concurenp,

Aceste dispozi^iuni ale pro-

iectului, pe linga alte foloase

ce prezinta, fa{a cu proiectele

prezintate la concursurile din

anii 1883 si 1886, mai are sipe acela de a inlatura reclama-

{iunile care se facuse, cu oca-

ziunea intocmirel prbgramululde catre comisiunea interna^io-hala, in anul 1883, cum ca acel

program nu ar fl de cit de-scripfia proiectului care obfi-

nuse premiul al doilea.Descrierea proiectului, intoc-

mit de Serviciul Ministerului deLucrari Publice, se va imparfiin: 1. Descrierea suprastructu-rel si 2. Descrierea infrastruc-ture!.

1. Suprastructura. Cum s'aspus mai sus, sistemul de grinziadtnis este acela de grinzi con-sole, sau grinzi continue arti-culate si care, din studiele com-

parative, reprezinta sistemul eel

mai favorabil din punct de ve-dere al minimulul de cheltueli.

Dispozifiunile generale sunt

urmatoarele

:

Inaijimea libera de-asupra a-pelor marl, admisa in vedereaimportance! navigajiunel si inconformitate cu programul co-misiunel din 1885, este de 30 m.Aceasta inal^ime a fost pastrata

pe toata largimea fluviulul dincauza lesnel schimbari a linieide navigate (le chenal). Aceeaslconsidera^iune precum, si adln-

cimea enorma a funda^iunelor,au obligat a se admite deschi-derl marl, anume: patru late-

rale de 140 m. si una centralade 190 m. Lungimea totala apodului este de 750 m.

Accesul podului pe malul stingal fluviulul se ob^ine prin inter-

mediarul unul viaduc metalic de912.75 m. lungime. Construcfi-unea acestul viaduc a fost mo-tivate, parte din considera^iunl

financiare, de oare-ce, pentruina1{iml de 30 m. de-asupra te-renului, la care se gaseste ca-

lea in apropierea podului, con-

struct unul viaduc este maiavantagioasa de cit executareaunul rambleu, parte in scop de

Hosted byGoogle

PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

a se facilita scurgerea apelor

mart, care, dupa cum s'a zis, serevarsa pe toata insula de 13kil. largime.

Suprastructura podului se com-pune din doua. grinzl consolede cite 240 m. lungime, fie-care rezemata pe cite doua pile,si din trel grinzi semi-parabo-Iice, de cite 90 m. lungime, carese sprijina pe extremita^ile con-solelor, lungl de 50 m., a grin-ziior precedente. Aceasta formaprezinta avantaje insemnate a-tit in privin^a greuta^ei meta-

lului ce o necesita cit si pentru

montarea grinzilor.

Grinzile console au membrurainferioara dreapta, iar cea su-

perioara este in parte dreapta,

in parte curba. Profilele membru-relor sunt acele a unui dublu T.Inah;imele grinzilor, aproape pro-

portionate cu momentele, suntde 32 m. de-asupra pilelor, de17 m. la mijloc si de 9 m. laextremity. Sistemul de zebreleeste triangular dublu, cu diago-

nale intinse si comprimate, iarmontan^i nu sunt prevazup decit de-asupra pilelor si la extre-mita^I.

Grinzile principale sunt divi-

zate de acele transversale in

23 par^i, din care 9 de 10,2 m.lungime iar 14, cu o lungimecare variaza intre 7,5 m. si 13,0

m.

In planul vertical, pere^ii grin-

zilor;! sunt inclina^i cu 1/10 pe

verticals.

Largimea tablierului propriuzis, socotita intre axele neutre

a membrurelor inferioare, estede 9,0 m. pe pile si de 6,5 m.la extremita^ile consolelor, pre-

cum si toata lungimea grinzilorsemi-parabolice.

Aceste din urma grinzl au

13,0 m. inal^ime la mijloc si 9,0m. la extremitafi. Sistemul de za-brele este acelasi ca si la grinzile

console, iar distan^a intre grin-

zile transversale este de 7,5 m.Pentru terminarea eforturilor

maxime s'a considerat un trencompus din trei locomotive cutender!, de tipul eel mal greu(locomotive cu 4 osii, fie-carepurtind cate 13 tone, si tende-rul cu doua osii purtind fie-carecite 8 tone) si de un numar ne-determinat de vagoane, compussi situ at ast-fel ca fie-care bara

sa fie ac^ionata de efortul ma-xim.

Presiunea vintului admisa afost 270 kgr. pe m. p., pentrucazul podului liber si de 180kgr. pentru cazul podului in-

carcat.

Eforturile cele mai defavora-bile provenite din ac^iunea vin-

tului au fost acele pentru cazul

podului incarcat si cu toate caconsiderable, ele nu au recla-mat un supliment de sec^iune decit pentru membrura inferioara.

Podul este prevazut cu o sin-gura contraventuire orizontala,

asezata la partea inferioara a

grinzilor si compusa din diago-nale care lucreaza numai la ten-siune.

Contraventuirea transversalase afla in planul diagonalelor

comprimate a zabrelelor si nueste deel verticals de cit in drep-tul montan^ilor pe pile silaextre-mitajile grinzilor.

Calea este asezata pe traverse

de lemn, ingropate in beton deasfalt turnat intre traverse demetal. Aceste din urma formeazatablier-propriu-zis continuu carese reazima pe grinzile longitu-dinale.

Aparatele de reazam sunt cubalanciere fixe pe pilele cen-

trale si cu balanciere cu ru-

louri pe pilele laterale. Grinzile

semi-parabolice se reazima pecapetele consolelor prin ajutorulunui balancier fix la una din

extremita^I si prin ajutorul unuimobil la cea-1-alta extremitate.Toata suprastructura estecon-

struita din o^el moale Siemens-Martin basic. Alegerea o^eluluia fost dictata de motivul de areduce cit mal mult cantitajilede material, ceea ce este avan-tagios atit din punctul de ve-dere financiar cit si din acel a

facilitate! de montagiu, care pen-tru poduri de important celuide peste Dunare, sta in raportinvers cu greutatea suprastruc-

turei.

Juriul international din anul

1883 recomandase a se intre-buin^a de preferin^a fierul camaterial pentru suprastructura

podului peste Dunare. La aceaepoca, modul de fabricate in u-zina, a o^elului precum si aceeaa lucrarei lul la Atelier, nu erau

cunoscute in de ajuns de bine simajoritatea constructorilor erausub impresiunea rezultatelor de-favorabile a unor incercari fa-

cute cu piese de o$el, in anii1878 si 1879 din uzinele dinDuisburg, din ordinul Guvernu-lui Olandez.

O^elul intrebuin^atin construc-

\\a suprastructurel podului are orezisten^ade 42-48 kgr. pemm.p., cu o limita de elasticitate de24 kgr. pe mm. p. si o lungimeminimala de 21%, masurata peo distanfa de 200 milimetri.

Incercarile metalului in nu-mar de mal multe mil, au fostfacute cu epruvete de 20 cm.lungime, masurata intre repere,

Travali ul metalului admis incalcule a fost 10 kgr. pe m. p.pentru sec^iunile barelor in care

nu intervine ac^iunea vintului,

si de 12 kgr. pe m. p. pentrucele alte sec^iunl. Pentru grin-

zile transversale si pentru lon-

geroane s'a admis un travaliumaxim de 8 kgr. pe mm. p.

2. Infrastructura. Dupa cum

Hosted byGoogle

PODUL-PESTE-DUNArE podul-peste-dunArE

se vede mai departe, cheltue-lile datorite infrastructure! con-

stitue partea cea mai importan-ta din costul total al podulul

peste Dunare.

Aceste cheltueli sunt justifi-

cate pe de o parte, prin adin-cimea mare la care a trebuitsa se scoboare funda^iunile, pe

de alta parte, prin inal^imea li-bera intre nivelul apelor celor

mai man si suprastructura.In privin^a adincimei de fun-

dable, Juriul international din

1885 recomandase ca fundablesa se coboare pana la 31 m.sub nivelul apelor mici. Proiectulexecutat a derogat de la acea-sta recomandase, scoborind fun-dable pana la 28,5 m. sub e-tiagiu sau pana la 31,5 m. subapele ordinare. Pilele sunt im-

plintate in sol pe o adincimede 18,50 m. pana la 22,0 m.Culea din stinga are o adincimede 25 m. sub eriagiu, iar ceadin dreapta repauzeaza directpe stinca, care apare la supra-

fa{a solului, pe malul de la Cer-navoda.

Inal^imea totala a pilelor, so-cotind partea libera, acea dinapa si partea ingropata in sol,este de 63,0 m., construita cutotul in zidarie. Forma lor ge-nerala este aceea a pilelor exe-

cutate pe fluviul Volga si pealte fluvii din Canada, pile caresunt prevazute cu spartghe^uri.

Sec^iunea pilelor, ca tip ge-neral, este aceea a unui drept-unghiu terminat prin doua se-micercun. La baza, semicerculdin aval este inlocuit prin o ju-matate de elipsa ; la inal^imeaspartghe^urilor, semicercul dinamonte este inlocuit printr'untriunghiu. Presiunile admise aufost: 10 kgr. pe centimetru pa-trat pentru solul de fundable si12 kgr. pe centimetru patratpentru zidarie. Ast-fel, s'a dat

pilelor, la baza, o largime de10 m. pana la 11 m. si o lun-

gime de 29,7 m., iar culeei depe malul sting, o largime de 7,5m. si o lungime de 17,5 m. Di-mensiunile sub reazem sunt:

15,5 m. pe 4,5 m. pentru pile

si 20,5 m. pe 5,77 m. pentru

culee.

Fundable s'au executat prinaer comprimat, intrebuin^indu-se chesoane de fier a caror ca-mere de lucru aveau o inal^imede 2,20 m. si erau prevazutecu trei cosuri.

Chesoanele au fost montate

complect pe mai si in urma re-morcate cu vaporul la locul in-

trebuin^arei.

Montagiul. De ordinar, Du-narea inghe^ata in luna Decem-

brie si in primavara, la epoca

ruperei ghe^urilor, transporta

mase enorme de sloiuri, ce ati,cite odata, 10 m. de inal^ime,periclitind orl-ce construc^ie cu

un caracter provizoriu, cum sunt

schelele. Pe linga cheltuelile marl

ce ar fi ocazionat construirea

de Scheie de 30 m. inal^ime,de-asupra nivelului apelor man,

ar fi lipsit si timpul trebuitor

pentru ca sa se execute ast-

fel de schele si tot odata sa setermine montarea grindelor cuconsole pana in momentul ru-perei ghe^urilor, epoca la care

grindele trebuiau sa se reazame,

neaparat, pe pile pentru a nu

fi expuse.

Di n aceste considera^ium, grin-dele console au fost montate

pe schele a caror inal^ime era

aceea a apelor man (20 m. maijos de cit inal^imea definitive),la care se oprise si zidariele pi-

lelor, si pe care se rezemau

grindele odata ce montarea afost terminate. In urma, cu a-

jutorul de prese hidraulice, s'auinal^at grindele, executindu-se,

treptat, zidaria sub dinsele, pana

s'a ajuns la lnal^imea definitive.Grindele semi-parabolice, maiusoare de cit cele precedentesi montagiul lor putindu-se facemult mai repede, au fost mon-tate pe schele, la inal^imea* lor

definitive.

Cantitdfile lucr&rilor execu-

tate si costul lor. Cantita^ile

lucrarilor executate pentru po-

dul Regele Carol I , sunt urma-

toarele

:

a) Infrastructura. SapSturila aer comprimat, 42743 m. c.

;

chesoane in fundajie, 1 136 tone ;zideril, 47340 m. c.

b) Suprastructura. Greuta-

tea ofelului suprastructurei, 5066tone; greutatea o^elulul apara-

telor de reazem, 148 tone,Costul aceste! lucrarl a fost:

a) Infrastructura, 5254429 lei;b) suprastructura, 3902183 lei;c) parabole, 772226 lei; total

9928838 lei.Lucrarl care complecteaza tre-

cerea Dunarel intre Fetesti siCernavoda. In afara" de po-dul Regele Carol I, trecerea dela Fetesti la Cernavoda a mainecesitat urmatoarele lucrarl:

1. Podul peste Borcea, de 420m. lungime, compus din trei des-chiderl de cite 140 m. fie-care.

2. Viaducul de racordare lapodul Borcea, de 500 m. lun-gime.

3. Viaducul din Balta, de

1455,2 m. lungime.

4. Viaducul de racordare lapodul Regele Carol I, de

912,75 m. lungime.

Terasamente Jn lungime de21 kil.

Cantita^ile de lucrarl execu-tate au fost:

1 . Podul peste Borcea.a) Infrastructure Sapaturi

la aer comprimat, 19043 m. c.

;

chesoane de fundable, 610 tone;zidaril, 19772 m. c.

b) Suprastructurl. Greuta-

64 745. Marele Dictionar Qeograflc. Vol. V

Hosted byGoogle

podul-peste-dunAre 10 podul-peste-dunAre

tea o^elului suprastructurei,27 16

tone;greutatea o^elului apara

telor de reazem, 77 tone.Costul acestor lucrari au fost:

Costul infrastructure!, 2266958lei; al suprastructurel, 1567259tei; total, 3843217 lei.

II. Viaducele,

1. Cantita^ile de lucran exe-cutate au fost:

a) Infrastructure Zidarii,

35885 m. c. ; numarul pilo^ilorde fundable, 9259; lungimea to-tala a pilo^tlor intra^i in fun

da^ie, 98688 m.b) Suprastructuii. Greuta-

tea o^elului din suprastructuri,

6621 tone; greutatea o^eluluidin aparatele de reazem, 233tone; greutatea o^elului din a-

paratele de intre^inere, 2 16 tone;total, 7070 tone.

2. Costul lucrarilor a fost:

Valoarea infrastructure^ celor

trei viaduce, 2794145 lei; va-loarea suprastructurel, 281 1607lei; total, 5605752 lei.

II. Terasamente^ podefe, pe-

reuri.

1. Cantita^ile lucrarilor exe-

cutate

:

Pentru 21 kil. terasamente,

2950000 m. c; pereuri zidite:suprafe^e, 200120 m. p., cubde zidarie, 66000 m. c; pode^e,7210 m. c.

2. Costul lucrarilor a fost:

Valoarea terasamentelor, a

pereurilor si pode^elor, 5876410lei.

Recapitula^ia cantita^ilor delucrari care a necesitat trecerea

Dunare! de la Fetesti pana laCernavoda este urmatoarea :Zidarii totaleexecutate, 1 10207

m. c; greutatea totala a me

talului, 16823 tone; terasamente,

2950000 m. c. ; pereuri zidite,66000 m. c.

Costul total al acestor lucrari

a fost de 35000000 lei.Executarea lucrarilor trecerei

de la Fetesti la Cernavoda s'ainceput in anul 1890 prin aceeaa podului Regele Carol I.

In ziua de 9 Octombrie 1 890,a avut loc solemnitatea punereipietrei fundamental de catreM. S. Regele Carol, fa^a fiindA. S. R. Principele Ferdinand.

In pila culeei de pe malulsting, cu care se incepuse exe-cutarea, si intr'o piatra, apar^i

nind unui rind care trebuia sase scoboare inca cu 2,20 m.sub etagiu, a fost pus, inchisintr'un tub de sticla, dimpreunacu toate monetele romine dintimpul acela, documentui al carui cuprins este:

NOl CAROL I,

Prin gratia lut Dumnezeii si voinfana^ionala, Rege al Rominiet.

Aducem la stiin^a tuturora cele ceurmeaz& :

Rszboiul, purtat in anii de la 1877panii la 1878 de vitejii Rominiet pt

cimpiile Bulgariet, intins'a hotarele \3.

ret noastre peste ^armul drepl al Duna-

rei si facut'a Regatul Rominiet st&pin

la Marea-Neagra, intrupindu-t Dobrogea.

De atunct necontenit pironita ne-afost gindirea la aceasta provincie, insa

mare^ui Danubiu Ne-a oprit si Ne o-preste sa dam litoralulut Maret-Negnsi porturilor luT via^a si desvoltarea tR-

buincioasa pentru prosperitateaeconomica

a ^aret.

Numai construcpunea unut pod pesteDunare inl&tureazS aceste piedict.

Corpurile noastre legiuitoare, inc&lziu

de focul nestins al iubiret de ^ara, aii

hotarit in anul 1883 cl&direa acestut poc!

si not am sancponat in acelast an pa

triotica lor hot&rire.

Azt inginerit romint cl&desc podul.

Nu vor trece de cit ci^t-va ant si sn-virsita' va fi grandioasa lucrare, un mo

nument care va transmite urmasilor nostti

si genera^iunilor viitoare dovad& de pu

terea de via$, patriotismul si harniciaRominiet actuale.

Fie ca aceasta mSrea^a lucrare sa" spo

reasca prosperitatea si gloria scumpet noa-

stre ^art, fie ca prin ea sa" se strlnga" le

gaturile care unesc Dobrogea de patria

mum&, fie ca porturile et s& ajunga" la o

splendoare vrednica de solicitudinea cc

le poarta" Jara.

Prejuind asa valoarea podulut pesteDuna>e la Cernavoda, hot&rlt'am sa" se

aseze in prezenfa Mea, a Principelui Fer-

dinand, Mostenitorul presumtiv al Co-

roanet, a Ministrilor care se ana la cirma

fret, piatra fundamental^ in zidria, care

formeaza eel d'intiiu picior al podulut

pe $rmul sting al Dun&ret.Acest document comemorativ s'a sem-

nat de Not in doua exemplare, cart s'aiiinvestit cu sigiliul Statulut.

Un exemplar, insojit de monetele co-rente, se va ingropa de Not in piatra

fundamental^ in ziua a noua a lunet Oc-

tombrie 1890 de la nasterea Mintuitorulut,in al 25-lea an al Domniet Noastre sial 10-lea de la inninjarea Regatulut Ro-miniet; eel de al doilea exemplar se va

p&stra in Arhivele Statulut.

La banchetul ce a urmat ser-barea, D-i Al. Marghiloman, Mi-nistrul Lucrarilor Publice de a-tunci, rosti cuvintarea urma-

toare :

SIRE,

Spintecind mun^it si inlaturind valu-

rile, Traian ist deschise o cale, asa se

rosteste inscrip^iune MtrinH de aproapeopt-sprezece secole.

Pe acea cale, Marele Imparat duse ci-

viliza^iunea romanS de la Istru la Tisa,

la Nistru, iar opera lut de colonizare fu asa

de virtoasa\ ca nict veacunle, nict furtunile

nu au putut smulge neamul rominesc din

lanurile fundate de batrinul singe roman.

Lucrarea materials, era in proporjiunecu m^rimea ^intet si vestigiele et, inc&vizibile la Severin, atest& geniui celor

cart aii executat-o.

Dupa" asa indelungttimpurt, reincepem,

Sire, opera strSbunS, si dupa* cum prin

podul ImpSratulut Roman a trecut lumina

dincoace de DunSre, prin podul Regelut

Romin se va implinta cultura si infra^i-rea dincolo de Dunare.

Podul Romanilor a fost mat m^re^ de

cit piramidele si Coliseul ; podul Romi-

nilor va fi eel mat mare de pe continent

;

zidariile lut ar ajunge pentru a incingede doua* ort capitala J^ret cu un val inalt

de tret meiri si ftentria lut ar Jine in

cumpSna" greutatea unet oaste de 60000

oament.

Ne putem fSli cu aceasta grandioasaintreprindere, cact inginerit romint aii con-

ceput-o, inginerit romint o conduc astSzt,

pe cind, sunt abia 30 ant, strainit ne fS-

ceaii neinsemnatele lucrSrt de fter ce a-

Hosted byGoogle

podul-peste-dunAre 11 podul-peste-dunAre

In aceastft scurtft amintire pare eft este

scrisft toatft istoria noastrft contimporanft.

i inima Voastrft, Sire, de sigur bate

indoit de cald, clnd evenimentele conduc

pa^ii Majesta^eY Voastre pe aceste {ftr-murt. De pe ele, la glasul Vostru, s'aredesteptat voinicia strftbunft, pe ele, de

pe indemnul Vosiru, se afirmft din nou

hftrnicia strftbunft.

MlndriY de victoriile platite cu singe,

sft serbftm veselY si victoriile, tot atat de

glorioase, pittite cu muncK si sirguin^ft.

i unele si cele-1'alte, Vouft se inchinft,

Sire.

i unele si cele-1'alte tnofelsunt tur-

nate, pentru ca in inima Rominilor sunt

idinc sftpate.

S& traesti, Sire.

Sa trftiascft M. S. Regina.

Sa trftiascft A. S. R. Principele Fer-

dinand.

Apoi M. S. Regele, luind cu-vintul, rosti

:

Sunt foarte miscat de cuvintele a?a de

adinc simple ce'MY exprima$Y cu atitaca*ldurft si Vft mul^umesc din suflet.

vSerbarea de astft-zY este o adevnratft

satisfac^ie pentru Mine, cftcY este tocmaY

un an, de cind cu ocazia r.ftlfttorieY Mele

in Dobrogea, am ftigftduit si apoY am

stftruit ca podul peste DunHre sS. fie in-

ceput. Astft-zY fftgftduiala Mea este un

fapt implinit si sunt fericit eft am putut

incununa intiiul stilp al poduluY, in fa{a

uneY intrunirY asa de impunfttoare si a

popula^ieY din Dobrogea care a alergat

din toate parole, spre a fi martorft la

aceastft opera, care va lega de-a pururea

aceste douft {ftrmurY ale DunftreY, infrft-

{ind interesele si cimentind unirea intre

aceste douft trunchiurY ale StatuluY Ro-

min in chip trainic si neperitor.Mftrea{ft este lucrarea conceputft si

condusft de ingineriY nostri si mlndru

Suntem de o intreprindere asa de insem-

natft, care va fi izvor de bogs' (ie pentru

farft si care va gftsi un rftsunet puternic

in toatft Europa.

Trebue sft. punem acum toate silinjelespre a isprSvi cit maY curind podul peste

Borcea si peste Dunftrea mare si portul de

la Constanta, fiind-cft atuncY calea cea maY

scurtft' intre Marea de Nord si Marea-Neagrft va fi deschisft si Rominia va stft-plni o mare parte a comerciuluY din Orient.

Convins eft aceste prevederY se vor

realiza, inchin acest pahar iubituluY Meu

popor, care n'a cru|at nicY un sacrificiii,spre a intftri mosia sa strftmoseascft si a

asigura viitorul sftii.

Sft trftiascft Rominia.

Solemnitatea inaugurareT lu-crarilor a avut loc in ziua de14 Septembrie 1895, fa^a fiindM. M. L. L. Regele si Reginainso^I de A. A. L. L. R. R. Prin-cipele si Principesa RomJniel, deA. S. R. Principele Leopold deHohenzollern, A. S. Principele

Wilhelm de Hohenzollern, A. S.Principele Bernard, A. S. Prin-

cipesa Charlota de Saxa-Meinin-gen, A. S. Principesa Feodora,

Corpul Diplomatic, Ministrtf,

fostiT Ministri de LucrarT Pu-blice, biurourile Corpurilor Le-

giuitoare, marii demnitari aT Sta-

tuluT, reprezentan^il caselor man

can au executat lucrarile liniei

Fetesti-Cernavoda si de un nu-meros public, care venise sa a-

siste la acea serbare.

Dupa ce M. S. Regele a ba-tut eel din urm& nit al poduluisi dupa ce s'a terminat servi-ciul religios oficiat de I. P. S.S. Mitropolitul Primat, s'a pro-

cedat la inchiderea in zidul cu-

leel de pe malul drept, al do-cumentuluT comemorativ al ca-rui cuprins este :

NOI CAROL I,

Prin gratia luY Dumnezeu si voin|ana^ionalft

REGE AL ROMANIEI

In anul mintuireY 1890 am pus piatra

fundamental a poduluY, menit sft impre-

uneze cele douft malurY ale DunftreY in-

tre Fetesti si Cernavoda.

Dupft cincY anY de muncft statornicft,

Dumnezeu hftrazind f&rei liniste si in-

destulare, astft-zY, in a 14-a zi a luneY

Septembrie, din anul mintuireY 1895, ?i

al 30-lea al DomnieY Mele, mul^umitftrivneY si maestrieYinginerilor romlnY, am

trecut pe deasupra valurilor celor douft

bra^e ale DunftreY mftre^e si am bfttut

eel din urmft cuiii, care a incheiat si sfirsit

aceste falnice lucrarY, fa^ft fiind M. S.

Regina, Alte^ele Lor Regale Principele

si Principesa RomlnieY, iubitul Meu frate,Principele Leopold de Hohenzollern, ne-

potul Meu, A. S. Principele ereditar de

Hohenzollern, Altera Sa Principele eredi-

tar de Meiningen si Altera Sa Regalft Prin-

cipesa ereditftrft de Saxa Meiningen, inal-

tul cler, ministriY MeY, presedin^iY si mem-

briY biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri.

misiY puterilor strftine acredita^Y pe llngft

Mine, inal^iY demnitarY aY Statulu], frun-

tasiY ostireY Mele si corpul technic.De azY inainte nimic nu maY desparte

Rominia din stlnga DunftreY de Dobro-gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,

din rftzboiul de la 1877, am imprennatodin noii cu patria mUmft. Ast-fel Vomputea da acesteY provinciY si porturilor

et de pe {ftrmul MftriY, toatft ingrijirea

Noastrft, spre a lor desvoltare si propftsire.

Mindri, impreunft cu Jara intreagft, eft

am ridicat un monument, care face falft

neamuluY rominesc si care va fi pururea

indemn puternic pentru urmasiY nostri,

spre a purcede tot maY departe pe calea

munceY, a civiliza^ieY si a mftrireY, Amsemnat acest document de vecinicft a-mintire.

Am chibzuit, dar, ca, dupft sfin^eniapoduluY, fftcutft de I. P. S. S. Archie-

piscopul si Mitropolitul Primat, un exem-

plar sft fie asezat in zid3ria de pe malul

drept al DunftreY, impreunft cu copia do-

cumentuluY, ce a fost pus in zidftria pi-

cioruluY de pe ^ftrmul sting, iar eel de

al doilea sft se pftstreze in Arhivele Sta-

tuluY.

Dupa aceasta ceremonie, a a-vut loc incercarea podului cu

un tren compus din 15 locomo-tive, dintre cele mai grele, toatesub presiune si care a trecut

podul cu o vitesa de 80 kil.,iar la esirea de pe pod, trenulavea o vitesa de 96 kil.

Maiesta^ile lor si Alte^ele Re-

gale cu Augusts Qaspett s'au*urcat in urma in trenul regal,

trecind Dunarea si ast-fel s'a

declarat punerea in circulate a

podului Regele Carol I.

La banchetul care a avut loc,d-1 Olanescu, MinistrulLucrarilor

Publice, a pronun^at urmatorul

discurs

:

SIRE,

Se apropie 18 veacurY de cind va-

lurile mftre^eY Dunftre au fost subjugatepentru Intlia oarft. f

AtuncY, un mare Domn din apus azidit podul sftii de piatrft ca sft zftmis-

leascft neamul rominesc si sft-sY scrie

numele in cartea nemurireY.

Hosted byGoogle

podul-peste-dunAre 12 PODUL-PESTE-DUNARE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din

apus, InfringY pentru a doua oara, cu

piatra si cu fer, falnicul fluviii, ca sa a-

sigurY pentru tot-d'auna pasnica propasire

a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu in-

{elepciune 1'aY intemeiat in acea vale pecare a smuls-o barbarieY Imp&ratul Tra-

ian.

Ast-fel se leaga" firul tntrerupt al is-

torieY si se amesteca, in admirafia si re-

cunostinja noastrS, chipul luY Traian, in-temeietorul, cu al luY' Carol, reinvietorul.

^i unul si altul vitejY si biruitorY in r&z-

boaie, si unul si altul mart si spornicY

ziditorY de monumente, fala vremurilor

lor.

Gloria Imp^ratuluY roman, str&mosii

nostri aii nemurit-o in coloana' de piatrain Roma, si in tropeul pe care tot aicY,tot pe acest pm1nt al DobrogeY, l'aiiasezat, dovada a adinciY lor cumin^iY,care au injeles important jariY cuceritade Traian pentru imp^r^ia romana, sia maluluY drept al DunareY pentru noua

provincie.

Slava MaiestajeY Tale se va nemuride urmasiY nostri pe tot pKmintul Romi-nieY, cum sta* tip^rite in toate inimile

noastre dragostea de Maiestatea Ta. Ni-

cSerY, tnsa, mat mult de cit in aceastaparte a regatuluY, pe care dupa* patru

sute de anY de desp&r^ire de la trupul

patrieY, a fost dat Maiesta^eY Tale sa* o

lipeasca iar^sY si pentru tot-d'auna la co-

roana acelor voevozY, carY, cu mindriepuneaii in titlurile lor si pe acela deStapinitorY aY DobrogeY,

Nimic n'a lipsit, Sire, DomnieY Maies-ta^eY Tale. AY cucerit neatirnarea si aY

infiinfat Regatul ; aY inzestrat Rominiacu drumurile de fer, si asta-zY iY deschizYdrumul la Mare, fra* de care nicY unneam pSna acum n'a putut intemeia pu-

tere trainica*.

Fericit si biruitor aY fost in ra*zboaie,

Sire, fericit si biruitor estY in timp depace. Fericit si biruitor pentru ca" in tot-

d'auna aY avut o nemarginita increderein supusiY Maiesta^iY Tale.

Cu ostasiY Jret at tnvins in cimpiileBulgarieY ; cu mesteriY jareY at ingenun-chiat DunSrea.

De aceea, Sire, tncredereY nestrSmu-tate a Maiesta^eY Tale r^spunde credinfane^armurita a na^iuneY, si din Carpafipana la Mare, din tot locul, rasuna unsingur strigSt

:

Sa tr^estY Sire.Sa* trBiasca Maiestatea Sa Regina.

SSI traiasca Dinastia noastra.

Domnul G, Duca, Directorul

general al C&lor ferate, in nu-mele inginerilor, a rostit urm&-torul toast

:

SIRE,

IngineriY Va mul^umesc ca a{Y bine-voit prin prezen^a Voastra si a Augustet

Voastre FamiliY, sa face^i si maY stra-lucita serbarea de azY.

Tnaugurarea linieY Fetesti-Cernavoda,menita sa prelungeasca cHile noastre decomunica^ie pana la Mare, este o ser-bare a na^uneY; ea va insemna una dinmarile date in istoria proprisireY econo-mice a farei, dar ea este in acelast timpsi consfin^irea uneY opere m^refe, s^ivirsite

de inginerit rominY.

C&nd, in 1890, Maiestatea Voastra apus intiia piatra a poduluY peste Dunare,care, cu drept cuvint, numSra intre lu-crarile cele maY de cJtpetenie datorite ar-teY inginerulut, Ea a voit sa dea o nouSdovada de solicitudinea Sa pentru lucrK-rile folositoare Ja'reY, si si imMrbStezepe aceia carY, timp de 5 anY, aveati saconsacreze toatft inteligen^a, toata munca

lor, la savirsirea acesteY opere uriase.

Asta-zY, cind izblnda a incununat si-lin^ele lor neobosite, sa-mt fie ingSduita aduce un meritat tribut de laude dom-nuluY Saligny, autorul proectelor si di-rectorul lucr3rilor, inginerilor carY au fost

colaboratorii sftT devota^Y, marilor Socie-

tal Fives-Lille, Cockerill, Gartner-Creu-zot, si tutulor

-intreprinzfttorilor, carY n'aii

cri^at nimic pentru a aduce la un bunsfirsit o operS plina de greuta^i.

Sire, Jara se poate f&li cu aceste lu-crlrY, carY dovedesc progresele fScute decorpul inginerilor in anit bine cuvinta^taY DomnieY Maiestajei Voaslre. Liniilenoastre ferate, marile cat na^ionale, carYdue la granifele'pireT, lucrarile hidraulice,docurile de la Braila si de la Gala^i,sunt atitea dovezt de muncftroditoare aacestui corp. i daca ^inem in seaml cSdoua treimi din inginerii, cart aii luatparte la executarea lucrSrilor, al caror

sfirsit il serbSm asta-zt, sunt esi^t dinscoala noastrS de podurY si sosele, o le-gitime mindrie trebue sa sim^im.

In 1 866, abia 21 inginert romint eraiiin serviciul statulut ; azt eY sunt legiune

si alcStuesc o a doua armatS, tot atitde nem&rginit devotatl Maiesta^et Voas-tre si Jaret, ca si aceea in capul c^reia

a^i cucerit, Sire, neatirnarea Rominiet.Aceastl armatl a progresulut, care lavreme de nevoe va fi alaturY cu cea-1'altapentru ap&rarea tronuluY si a patrieY, are

si dinsa, in luptele sale pacinice, mor^it

si r^ni^iY sli ; acestor victime ale dato-

rieY, pe care poe^iY nu le sl&vesc, noY

eel pu^in le dator^m o duioasd amintire,

SIRE,

A^Y trecut Dunlrea ca sS duce^Y os-tirea la victorie, astl-zt trece^Y iar Du-nSrea ca si s^rbS.tori^t o alta* victorie :

aceea a munceY in potriva elementelor.

In adeva>, cite greuta^Y eraii de invins :O taetura1 de 500000 m. cubY, 1000

m. de podurY si de viaducte peste Bor-cea, 2000000 m. cubY de rambleurY apl-ra\X in contra apelor prin 200000 m, pS-tra^Y de pereurY zidjte, un viaduct de 1 !

/2

kil. in mijlocul ballet, altul de 900 m.si toate aceste lucr^rt pentru a ajungela ultimul si eel mat mare obstacol, Du-n&rea.

In zadar biitrinul fluviii a c&utat siapere cu furie linistea sa secular^, tur-

burat& cu atitaindraznealS,deslan^uindu-

st valurile si inecind intreaga cimpie, dela malul DunareY pana la malul BorceY;lupta a fost crincenh', dar el a fost invins.

Funda^iunile podulut sunt coborite la30 m. sub nivelul apelor mict

; pare ca*

el a infipt cu dragoste r&d&cinY adincYin fundul riuluY, ca nicY valurile, nicYsloiurile, nicY furtunile si nu-1 zdruncine

;

stlpin sit ramina pe ^rmurile DunlreY,precum poporul romin, cu toate dusma*-niele, stlpin a rSmas pe plmintul str^-mosesc.

El se inal^rt la 30 m. d'asupra apelormarY, pare c& ar vrea si cuprinda" intr'o

ochire cit mat mult din scumpa Jarl, siarate cit de sus ea a ajuns, adica* vreasH zica* fie-caruia, gindi^i-va ce a fost

Muntenia, ce a fost Moldova, privifi cesus este acum Regatul RominieY.

Imense deschiderY de 190 m. despartpilele, lftsind trecereY o cale largS, pre-

cum largH a fost tot-d'auna calea ce Ro-minia a deschis progresuluY.

i pe de asupra staii asezate 5000000kil. de metal. masK enorml care a tre-buit si fie ridicata' la 30 m. inai^ime.

De o^el este coroana pe care Romi-nia v'a pus-o pe cap, Sire ; de o\e\ estebra{ul pe care Rominia '1 intinde Do-brogeY, ca un simbol de vecinica' uniresi de puternic sprijin.

lata podul cRegele Carol I>, el poarta*numele vostru, Sire, ca"cY prin nestra*mu-tata Voastra incredere, in foloasele ce

fara va trage din aceasta lucrare, visulMaiesLa|eY Voastre, de acum un sfert deveac, este azY indeplinit.

SIRE,

Spre izvoarele DunareY stramosiY Vos-tri aii cLldit un mindru castel, leaganuj

Hosted byGoogle

PODUL-CHEIA 13 PODUL-DF-PIATR&

uneY ilustre dinastiY ; spre gurile DunS-

reY ap cl&dit un alt falnic monument.

UrmasiY MaiestS^et 1 Voastre il vor privi

ca pe o pilda* de fapte mart, sKvir^ite

sub Domnia-Voastr& ; iar generative vii-

toare, v&zind cu uimire podul cRegele

Carol I> vor zice :

Carol viteaz a fost In timp de luptK,

mare si in^elept Rege In timp de pace.

Iar not top, Sire*, cu inima plina" de

cea mat nem^rginit^ dragoste spunem

:

S& trai{Y, Sire.

Tr&iasca M. S. Regina.

TrMasca" Dinastia.

M. S. Regele a luat cuvintul,

zicind :

Intruni^Y aci pe ^rmurile DobrogeY,

de a pururea unita* prin slngele vitejilor

nostri si din nou f^unta* printr'un lan{

de fer cu Romtnia, serb^m un eveniment,

asteptat cu ner&bdare de Xara intreagB,care va g&si un r&sunet mare, departe

peste hotarele sale. S&virsirea poduluY

peste Dun&re, dorit de un sfert de veac

de Mine, este ast-zf un fapt implinit,

si uriasa* se ridica* inaintea noastra" a-

ceasta falnicH oper&, ca o ma'rturie v&-

ditS. a t&riel RegatuluY.

Geniul omenesc, In care se resfring

progresul si avintul puternic al Romi-

niei, a invins toate greuta^ile, a inlStu-

rat toate piedicele spre a executa aceasta1

lucrare trainica* si neperitoare, care tre-

bue sa* arate lumeY ca vrednic este po-

porul romin de frumoasa sa chem^re la

gurile DunSreY si pe pragul Orientului.

Monumentele sunt istoria vie a po-

poarelor; pBna* ast&-zY urmele luYTraian

nu s'au sters. Cine nu vorbeste de po-

dul sSu de la Severin? Sa* dea Dumne-

zeu ca al doilea pod, stabilit dupa" miY

de anY pe DunSrea-de-Jos, sft trSiasca*

veacurY spre a povesti genera^iunilor vii-

toare, din neam in neam, ca\ numaY prin

jertfe, lupte si o munca* statornica* sta-

tul romin a putut fi fntemeiat.

Mtndru pot fi dar, ca* sub DomniaMea s'a conceput si ispr&vit, de ingineriY

nostri, acest ma>e{ pod, care va atrageo insemnata

1

parte a comerciuluY euro-

pean pe diile noastre ferate, fiind-ca ast&-

zY stSptnim linia cea maY scurta* tntre

ma>ile nordice si ^rile din Orient.

Arunc&m acum o privire maY departe

pe mare, pe aceasta* nema'rginita' cale de

ap&, unde se incruciseaza1 nenum&ratele

drumurY ale misc^reY IntregeY lumY, care

r&spindesc bog$iele asupra na^iunelor.Prin portul de la Constanta podul peste

Duna>e ne descbide aceasta. cale larg&,

care va spori lntr'un mod neasteptat re-la^iunile noastre comerciale si va asi-

gura desvoltarea noastra* maritime.

Steagul RominieF, care este deja cu-noscut In porturile din Europa, tn curind

va fllfii si In toate ^rile cele maY de-

p&rtate ale UniversuluY, duclnd cu din-

sul renumele scumpeY noastre patriY. Cuinima plin& de bucurie, exprim aceasta"

convtngere, In fa^a acesteY impunfttoare

adunftrY, In fa^a uriasuluY nostru pod, pe

care '1 privesc ca cheia de aur a unuY

viitor str&lucit, mul^umind c&lduros tutu-lor acelora can au contribuit la mare a

izblnda* ce se serb&toreste asta-zY de noY

cu attt de adinca" satisfac^ie. Mutyumesc

de asemenea pentru cuvint&rile asa de

bine sim^ite si attt de ma*gulitoare pen-

tru Mine ; mutyumesc corpuluY technicpentru rivna si Mrnicia ce a desf&su-

rat In numeroasele lucr^rY publice, sK-

vlrsite in cursul celor din urma' anY, si

care g&sesc cea maY frumoasa* a lor in-

coronare in podul de peste DunBre.

Fericit Sunt eft inal^Y oaspe^Y si D-v.

to^Y suntep martorY la aceasta* memora-

bila* zi, care inseamnS o nou epoca in

viata noastra' economic^, si sunt sigur

c vft ye\\ uni cu Mine in strigarea de

:

sft traiasca* iubita Noastrft Rominie, al

cftruY avint nimenY nu'l poate opri In

drumul marireY si al propSsireY.

(Articol redactat deD. A. Sa-ligny).

Podul-Cheia, sat, ftcind partedin com. rur. Brebul, jud. ?i pi.Prahova. Are o populate deno locuitori.Vilceaua Valea-Rea desparte

acest catun de Brebul-Megiesc.Si-a luat niimele de la o strim-

toare foarte ingusta in formade cheie, pe unde trece riulDoftana.

Podul-Cheiei, proprietate a Efo-rieT Spitalelor Civile din Bucu-

re?tl, fosta pendinte de schitulBrebul, com. Brebul, jud. $i pi.Prahova, care se arendeaza cu

520 lei anual.

Podul - Corbeanca, catun, peproprietatea Corbii - Mari, pi.

^Neajlovul, jud. Vla^ca.

Podul-Corbului;sat, faclnd parte

din com. rur. Comarnicul, plaiulPele?ul, jud. Prahova. Are opopulate de 164 locuitorY. Esituat intre vaile -PrahoveJ, Bra-

duluJ ?i Corbulul, Ihtr'o pozi^i-

une foarte frumoasa.

Podul-cu-Fagi, vale, isvore^tedin raionul com. Valea-Lunga.jud. ?i pi. Prahova, $i se varsain Valea-luJ-lDan, tot in raionul

com. Valea-Lunga.

Podul - cu - Florile, platoti, pevirful muntelui Zanoaga, jud.Dimbovi^a. In acest platou este?i un lac tot cu numele de Podul-cu-Florile, sau Cimpml-cu-FIorile.

Acest platou este plin de florivara ?i are o priveli$te mcin-tatoare. E inconjurat de jur-imprejur cu colti de piatra foarte *

tnal^i ?i ascu^i^i.

Podul-de-Fier, sat, jud. Bacau,pi. Bigtri^a-de-sus, com. Sau-

ce?ti, situat pe malul Bistri^eT,

la 5V2 kil. de Sauce?ti ($coala).Are o populate de 15 familtf,sau 60 suflete; 6 circiume.

Locuitorii poseda: 30 vitemanf cornute, 60 01, 2 cai ?i

9 porci.

Se afla situat linga podul

PODUL-DOAMNE1 U PODUL-ILOAEI

Podul-Doamnei, pod, jud. Vlas-ca, peste apa Gisca sau Ilfova-

tul, pe proprietatea cu acelas!

nume ce constitue mosia Ba-bele. Aci, la 1775, ne spun Fra-

ftf Tunusli, a fost un metoh de calugari^e.

Podul-Dragan, vechie numire asatulul Malul.

Podul-Frinculul, loc izolat injud. Prahova, com. Gornetul-Cuib, pi. Podgoria, unde Valea-BeneT se varsa in piriul Nuce-

^eanca.

Podul-Grosului, com. rur. si sat,injud. Mehedinti, pi. Dumbrava,la 43 kil. de orasul Turnul-Se-verin. Esituatape vale. Satul for-meaza comuna cu catunele Pe-

trea si Podeni, avind o popula-te de 1500 suflete, locuind in250 case; 2 bisericT, deservitede 2 preoti si 4 cintare^I.Se margineste spre N. cu

com. Aduna^i-TeiuluT; spre E.,cu com. Biclesul si com. Corzul

;

la S. cu comunele: Padina-Maresi Slasoma; iar spre V., cucomunele: Plopi, Stigni^a siIablani^a.

Locuitorii poseda: 60 plu-gur!, 104 care cu boT, 12 ca-rute cu caT; 20 stupT cu albine.

Prin comuna trece soseaua

ce vine de la Stignhra si mergela Biclesul, trecind prin Podul-Grosulu!.

Budgetul comuneT e la veni-turi de 1258 lei ; iar la chel-tueli de 1068 lei.

Vite: 670 vite man cornute,32 ca!, 760 01 si 540 rimaton.

Dealur! ma! principale sunt:

Dirdoaia, Petra si Dealul-Tu-

dosiet.

Locuri ma! insemnate sunt:Mormin^i, la confluen^a ptriulu!Stigni^a cu piriul Drincea (Podul-Grosului); la Petra, in Dealul-

Petrei, o stinca inalta desprecarelegenda spune ca ar fi adusaaci de catre o fata de Jidov(urias).

Ape sunt: piraiele Drincea,Stigni^a si Iablanifa.

Podul-Iloaiei, tirgusor si com.rur. y in partea de S. a pi. Bah-luiul, jud. Iasi, asezat la capa-tul podisului, ce se intinde dela N. spre S., intre piriul Bah-lue^ul si riul Bahluiul, cari fac

confluen^a in centrul tirgulul,

de unde se deschide intinsulses al BahluiuluT.

La 1 8 10, mai mul^i EvreT aucerut de la proprietarul mosieiTotoesti, de a le da voie, sa seaseze in aceasta localitate, ca sa

deschiza tirg si la 1818, dupahrisovul lui Calimah - Voevod,s'a intemeiat tirgul la pod, luind

numire de Podul-Iloaei. De oarece in aceasta localitate se intru-

nesc [intr'un punct maT multe

capete de mosiT, fie-care pro-prietar a dat voe, ca pe parole

lor, sa se aseze tirgul si aceasta

se vede din mat multe hrisoavece au fost recunoscute de catreDomnI, in anii 1823 si 1839.Pana la anul 1864, acest tir-

gusor era administrat de un co-misar al guvernulu?, iar de a-tunci e clasat intre comunelerurale.

Sunt statornicite zile de tirgnumaT Duminicele, iar iarma-roace anuale patru : dela 1 8

Iulie, dela 10 18 Octombrie,dela 1220 Decembrie si inSaptamina-Alba. La aceste iar-maroace se face comerciu intinsde : cereale, vite de tot soiul,brinza, pieT, lina si lemnariT, fiind

in stinga mosiT man de cimp,iar in dreapta mosiT cu padurT.

Teritoriul tirgusoruluT are o

intindere cam de 164 hect., cupopulate de 330 familil sau 2736locuiton, din can doua par^T

sunt EvreT, ocupindu-se cu co-

merciul, Rominii, indeletnicindu-

se cu agricultura si cresterea vi-

telor.

Se afla situat la jumatateacaleT dintre Iasi si Tirgul-Fru-

mos, la 22 kil. de fie-care din-tre aceste localitatT. Prin mijlo-cul lui trece soseaua nationals,

iar pe riiarginea despre S., ca-

lea ferata, avind si o staticIn centrul tirgusoruluT se afla

o zidire mare si frumoasa, pro-

prietatea comuneT, in care este

cancelaria si preceptia comuneT,

precum si cancelaria sub -pre-fecture! plaseT Bahluiul. Alaturea

este scoala mixta, cu localul eT

propriu, condusa de 2 inva^a-torT si 2 inva^atoare si care a

fost frecuentata in 18999

de 154 copiT. Scoala de bae^Tse afla aci de la 1862, cea defete, de la 1867.

In tirgule^ maT sunt : o bise-

rica de zid nou, deservita de 1preot, 1 cintare^ si un eclesiarh;

farmacie ; un spital pentru bol-

navT, intretinut de jude^; o ca-zarma pentru o companie de do-roban^T si un biurou telegrafo-

postal ; o moara cu vaporT, pen-

tru macinat faina, cu masinTper-fec^ionate si luminata cu luminaelectrica.

Budgetul comuneT este de3021 1 le!, 20 banT, la veniturT

si de 30157 lei, 50 banT, la chel-tuelT.

Vite: 917 vite marT cornute,1 1 86 oT, 208 caT si 220 rimatorT.

Podul-Iloaei, statie de dr.-d.-f.,jud. Iasi, pi. Cirligatura-Bahluiul,com. Podul-IloaeT, pe linia Iasi-Pascani, pusa in circulate la1 Iunie 1870. Se afla intre sta-bile Cucuteni (8.7 kil.) si Sirca(1 1.1 kil.). Inaltimea d'asupraniveluluT Marii, de 41 m., 95.Venitul acesteT sta^iT pe 1896a fost de 197.415 le!, 66 ban!.

Hosted byGoogle

PODUL-JIJ1EI PODUL-NEAOTLUl

Podul-Jijiei, sat, jud. Ia$i, pi.Brani^tea, com.

#Golae$ti, situat

intre riul Jijia $i girla Dubruva^ul

;?i avind o populate de 44

familii, sau 201 suflete.

Are o moara pe apa Jijiei.Locuitorii poseda: 151 vite

marl cornute, 410 01, 44 cai $i52 rimatori.

Podul-Lacului, sat, in jud. R.Sarat, pi. Ora^ului, cat. com.

Odobasca, numit $i Urecheti-d.-j., pentru-ca ma! inainte {inea

de com. Ureche^ti. Vezi Lacului (Podul-).

Podul-Lat, deal, ce se intindemai 111 tot lungul sail in parteade E. a com. Cornul, jud. ?i piPrahova. Serva de pa^une vitelor.

Podul-Lat, Giantaul, Cioata?i Poiana-Humei, deal intins,ce poarta aceste numiri $i in-conjoara com. Lipova, pi. Ra-cova, jud. Vasluiu, in forma desemicerc, incepind de la N.-V.spre S. De la V. spre E. poartanumele de Chiliile, Lipova-Strim-ba, Ragoazele, Scaunul-Doam-nei, Potopoaia, Dracoaia, Mocanul, Plopani $i Voiosul. Tre-

cind in com. Doagele, se pre-

lunge^te inainte pana. la com.

Dragomire^ti, pi. $i jud. Tutova,formind acolo o limba de pa-mint, unde se une?te valea $ipiiiul Lipova, cu valea $i pi-riul Tutova.

Culmea acestui deal, in toataprelungirea sa, serva de hotardespar^itor, de la Giantaul im-prejur $i pana la Ragoazele in-tre acest jude{ $i jud. Ro-man ; iar de la Ragoazele panala Voiosul, unde se termina aceasta com., desparte jude^ulde jud. Tutova.

Tot acest deal, in partea deS.-V., desparte acest jude{ dejud. Bacau.

Dealul, in mare parte din ra'

mificarile lui, e acoperit de pa-

dun cu arbori ce dau lemnepentrufoc^iconstruc^iuni: brazi,

anini ?i mesteacani ; parte eacoperit cu fina^, parte cu su-

hat ?i parte cu viT.

Podul-lui-Petrache, sat, in jud.Dimbovifa, pi. Ialomi^a, catunulcom. Bolovani. In catun este

?i un pod peste Dimbovi^a, pe$oseaua ce merge la gara Tituprin Tirgovi^te.

Podul-lui-Tautu, pod de piatra,pe Piriul-Mare, de pe mo?iaRude$ti, jud. Dorohoiu, pi. Ber-hometele, comuna Grame?ti. Afost construit de catre Ma-rele Logofat loan Tautu, dupa.tradi^iunea ce se pastreaza.

Podul-lui-Traian, de la Seve-rin, fost pod peste Dunare, inpartea de S.-E. a ora?ului T.-Severin, construit de architec-ts Apolodor de la Damasc, dinordinul Imparatului Traian, in

anul 104, cu ocaziunea razboiu-lui al doilea dacic.

Podul era a?ternut pe 20 stilpide piatra impreuna^i prin boltede lemn, iar pe d'asupra seintindea podeala cu amindouaparmaclicurile sale impodobitein rascruci.

Din causa vremei i a bar-barilor navalitori, boltfle $i po-

deala s'au stricat, raminind nu-mai stilpii de zidarie, can staupana astazT in fiin^a ascun^i subapa. Dar cele doua capatiie stri-cate ale podului se vad inca inpicioare pe amindoua malurileopuse. Capatiiul de pe malulsting a fost desgropat de d. Gr.Tocilescu impreuna cu castelulde linga dinsul, care apara podul.(Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilleset recherches archeologiques en

Roumame, p. 140

141).

Podul-lui-Zisu, tin, in jud. II-fov, pi. Oltenija, com. Prundul,avind o lungime de apfoape 2kil. $i curgind prin mobile Pueni$i Prundul.

Podul-Lung, sat, facind partedin com. rur. Comarnicul, pi.Pele$ul, jud. Prahova. Are opopulate de 284 locuitori. Esituat la S. comuneT, intre vaile:

Prahovei, Corbului i Sarului.

Podul-Lupei, vale, in jud. Ia-lomi^a, pi. Borcea, pe teritoriul

com. Ciocane^ti-Sirbi. Pe aci

trece drumul care duce de laCala"ra?i la Bucure^ti.

Podul-Motrului, tnahala, jud.Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., com.Stingaceaua.

Podul-Neagului, vechia numirea comunel Predealul, pi. Pele-$u), jud. Prahova. Se intindeamai inainte de la Predeal panala Posada, cuprinzind toate ca-tunele cari formeaza actualmentecomuna Predeal, apoi teritoriul

com. Sinaia cu cat. Izvorul, pre-

cunei Posada ?i Podul-Neagului.Re?edin^a com. era la Bu^teni.La 1864, catunele Posada ?i

Podul-Neagului s'au alipit laComarnicul $i la 1874, dupa do-rin^a exprimata de M. S. CarolI, com. Podul-Neagului a luat

numirea de Sinaia, iar primarias'a mutat de la Buteni in a-ceasta din urma localitate.

Prin legea din 1880, Sinaia

a fost declarata comuna urbana.

Podul-Neagului, sat, facind par-te din com. rur. Comarnicul, pi.

Pele?ul, jud. Prahova. Are opopulate de 142 locuitori. Esituat pe malul drept al riului

Prahova, la poalele muntelui Ple-

$uva-Mare ?i cuprins intre vaileObielei(N.) ?i Mesteacanului(S.).

Hosted byGoogle

PODUL-NEGRI 16 PODUL-TURCULUt

La N. de acest catun, in lo-

,calitatea numita Lespezile, esteo biserica fondata la 1661 deJupin Pirvu Cantacuzino, ve] Lo-gofat, cu tatal sau Draghiciu velSpatar.

Pe la sfirsitul veaculuf XVIInu exista nici un sat aci sus

la munte; case ^aranesti intil-

neaT pe valea Prahovei abia laComarnicul, in cat. Podul-Nea-gului, ceea ce ar dovedi ca acestcatun este eel ma! vechiu depe valea Prahovei (Vezi Podul-Neagului, vechia numire a com.Predealul).

Podul-Negri, pod, in jud. Bacau,pi. Trotusul, com. Tirgu-Ocna,

de peste 148 m., aruncat periul Trotusul si pe care trebue

sa treaca cei care vor sa mear-

ga la baile Slanicul sau la Gro-zesti si Bogdanesti. El leaga.

tot odata, orasul Tirgu-Ocna cusec^ia Tisesti.

Podul-Pitarului, sat, in jud. II-fov, pi. Dimbovtya, facind partedin com. rur. Cucueti-Plataresti.

E situat la S. de Plataresti, pemalul sting al riului Dimbovi^a.Aci este resedin^a primaries

Se intinde pe o suprafa^a de

558 hect., cu o popula^iune de

345 locuiton.

Statul are 380 hect. si locui-torii, 178 hect. Statul cultiva prin

arendasii sai tot terenul, afara

de 175 hect. care sunt ocupatede padure.Are o biserica, cu hramul Sf.

Vasile, deservita de 1 preot si2 cintare^i; 1 helesteu si 1 podstatator.

Comerciul se face de 1 cir-ciumar si 1 hangiu.Numarul vitelor man e de

318, si al celor mici de 600.

Podul-Pitarului, padure, a sta-tului, pendinte de Plataresti, pi.

Dimbovi^a, jud, Ilfov, in intin-dere de 205 hectare.

Podul-Piulni^ei, numire ce se dacomunel Guinea, jud. Muscel.

Podul-Popa-Nae, catun, in jud.Vlasca, pendinte de com. Cas-cioarele, situat pe partea stinga

a apei Argesului, la capul po-

dului Popa-Nae. Se arendeaza

odata cu mosia Vatra-Manastirei-Cascioarele, de care nu se des-par^este, fiind o singura pro-

prietate. S'a infiin^at la 1854.

Aci s'a improprietarit in 1864un numar de 40 de locuiton,car! au luat 120 hectare.Are o circiuma.

Podul-Rizi, sat, in jud. Dimbo-vi|a, pi. Bolintinul, com. Bra-nistea.

Podul-Riului, unul din cele 6pichete ale jude^ului Muscel pen-tru paza fruntariei, la 35 kil.

de pichetul Gropile si la 20 kil.de pichetul CiocanuL

Podul-Sf.-Mariei, deal, in par-tea de S. a satului Rafaila,jud. Vasluiu, pi. Stemnicul. In a-cestloc se afla o ripa foarte mare,

a carei trecere e foarte ane-

voioasa.

Podul-Stamatei, sat, pe mosia* cu acelasT nume, com. Borzesti,

pi. Baseu, jud. Dorohoiu. Are opopulate de 180 suflete. Mosiain trecut, facea parte din Tau-testi ; acum se afla alipit la mosiaVorniceni, de unde se si admi-nistreaza.

Satul s'a infiin^at in 1848. Sa-

teniiimproprietari^iau 10 1 hect.,

69 aril, iar proprietatea, 895 hect.

,

32 aril cimp.Riul Jijia trece pe hotarul mo-

si ei, prin partea de V.Drumur! principale sunt: acel

de la Radau^i si Darabani, mer-gind la Botosani, si acel de laBorzesti si Plopeni-Jianul, mer-

gind la Dorohoiu.Mosia se hotareste cu : Va-

deni, Vorniceni, Tautesti si Ca-

lugareni, din jud. Botosani.

Podul-Stoica, catun, in jude^ulPutna, com. Naruja, pi. Vrancea.

Are o popula^iune de 114 lo-cuiton si 21 case.

Podul-Turcului, com. rur., jud.Tecuciu, pi. Zeletinul, formata

din 2 catune: Tirgul-Podul-Tur-

cului si Damacusa. E situat peses, la 43 kil. de resedin^a ca-pitaleL

Are o forma drept - unghiu-lara, de la N. la S., avind inpartea de E. a tirgului o colinade dealuri cu priviri frumoase,formind si limita jude^ulul.Are o populate de 1973 lo-

cuiton, din can 1525 contri-buabili, locuind in 940 case.

Biserica, cu hramul Sf. Hie, s'azidit la 1830 de vechiul proprie-tar al tirgului, Mihal Emandi. Peclopot se afla data de 18 13.Dupa profesiune, locuitorii se

impart ast-fel: 100 agricultori,100 meseriasl, 250 comerciam:i,48 cu profesiuni libere, iomun-citori, 142 servitori.

Are o scoala, care dateaza dela 1868 si care in 1899

900

a fost frecuentata de 103 copiuLocuitoriJ poseda: no boi,

6 bivoli, 215 vaci, 23 lepe, 90cai, 374 01, 125 porci, 45 capre;150 stupJ cu albine.

Veniturile si cheltuelile com.

se urea la 21 132 lei.

GindaciJ de matase se cul-tiva pe o scara intinsa.Comuna are o lungime de

2 V2 kil. si o la^ime de 1 V2 kil.Este strabatuta de soseaua

jude^eana care o leaga de com.Giurgioana la S. si de com. Mun-

Hosted byGoogle

PODUL-TURCULUI 17 PODURILE

eel la N. In partea de V. curgepiriul Zeletinul, care formeaza

limita com. in partea de V.E brazdata la E. de dealul Bi-

chesti.

Comuna s'a infiintat la 1840.Pe la 1827 si 1838 pe acest loc

erau 3 circiumi cu numele deratese. Apoi a fost iarmaroc, un-de locuitorii satelor vecine ve-neau de schimbau intre ei vitelesi obiectele casnice.

La 1840, au venit din satelevecine mai mul^i locuiton, siun numar de Evrei, si au in-fiintat tirgul Podul - Turcului,platind bezmin (embatic) proprie-tarului de atuncif, M. Iamandi,si celui de astazi, I. Gheorghiade.Se margineste la N. cu com.

Muncelul, la S. cu com. Giurgi-

oana, la E. cu jud. Tutova, laV. cu com. Giurgioana.

Podul-Turcului, tirg, resedmjacomunei cu acelasi nume, jud.Tecuciu. Aici se afla resedin^a

tuturor autorita^tlor plasei Ze-

letinul si a judecatoriei de ocol.In tirg se afla un spital facut

de d. Vasile Teodor si care seintre^ine de jude{.Are : o biserica ; o scoala mix-

ta; un oficiu telegrafo-postal.

Este resedin^a unei compantf a

reg. 24 de infanterie.In fie-care Lunif se face aci

bilciu (iarmaroc).

Tirgul este situat pe vale, a-

vind la E. si la V. dealuri. In

centru se afla ocolul de cereale.

Podul-Ursulul, sat, facind par-te din com. rur. Cosminele, pla-

iul Varbilaul, jud. Prahova.

Podul-Ursului, sat, facind partedin com. rur. Livadia, plaiul Var-

bilaul, jud. Prahova.

Podul-Vadului, sat, facind partedin com. rur. Breaza-d.-j., plasa

Prahova, jud. Prahova. Are opopulate de 966 locuiton ; obiserica, fondata la 181 8, cu hramul Nasterea Sf. loan.

In acest catun a fost pana la

1834 un stabiliment de baf.

Podul-Vadului, bat, cunoscutepe la 1834, situate pe loc ses,aproape de soseaua nationals,in centrul com. Breaza-d.-j., pi.Prahova, jud. Prahova, apar^inindobstei locuitorilor. Apa confineiod si pucioasa.

Podul-Valeni, sat, facind partedin com. rur. Poenari-Burchi,

pi. Crivina, jud. Prahova. Lo-cuitorii s'au improprietarit la a.

1864 pe mosiile Podul-Valeni siCojocareanca. Are o biserica.

Podul-Valenilor, deal, situat laE. de com. Bughiile, pi. Telea-jenul, jud. Prahova.

Pe deaiurile com. se cultiva

ovaz, sunt vii si pomi roditori.Pe unele se afla izlaz si padure

Podul-Virtos, sat, facind partedin com. rur. Comarnicul, plaiulPelesul, jud. Prahova. Are o po-pulate de 243 locuiton. E si-tuat la poalele munteluT Gilmeiasi e coprins intre vaile : Praho-

vel, Cernica si Batrioara.

Podului (Valea-), vale, uda par-tea de N. a com. Laicai-Run-ceasa, pi. Argesului, jud. Mus-cel, si se varsa in riul Dimbo-vi{a, pe malul drept, in raionulcomunei.

Podului (Valea-), vale, izvo-reste din padurea Priboaia, jud.Muscel, pi. Riurile, com. Golesti,

si se varsa in riul Bratia, pe teri-toriul cat. Priboaia, com. Golesti.

Podului (Valea-), vale, izvorestedin locurile de aratura ale com

Ogretinul, pi. Teleajenul, jud.Prahova, se impreuna cu Valea-Dragomirei si se varsa in girlaOgretinul, tot in raionul com.

Ogretinul.

Podurile, com. rur., in jud. Ba-cau, pi. Muntelui, situata in valesi pe deal, pe o lungime depeste 20 kii., ce se desfasura dela N. la S.-E. si compusa din 5catune : Podurile, primarie, cu

sec^ia Branesti, apoi Prohogesti,Valea-Soaseif sau Bunesti, Rusa-

esti si Schitul-Savu.

In condica Liuzilor (1803), ga-sim Podurile si Prohogesti, mo-sil apar^inind razesilor; iar in

Statistica din 1873, gasim com.alcatuita din 8 catune : Branis-

tea (azi Branesti), Osebi^i-Pro-

hogesti, Petri-Moinesti, Podurile,

Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa-

va si Suseni, din care parte sunt

ramase siliste.

Se margineste la N. cu co-munele Magiresti si Leontinesti

;

la E., cu comunele Bucsesti siBerzuntul ; la S., cu com. Dar-

manesti si la V., cu comuneleMoinesti si Valea-Arinilor.

Teritoriul com. e udat" de pi-rilasele Branesti si Valea-Soasel

si brazdat de mun^if : Tarnifa,Savul, Fundatura si Schitul-Ve-chiu, si de deaiurile: Mazana-estilor, Dealul- luJ-Tanase, Pri-

porul si Cremenisul.Are o populate de 520 fa-

milii, sau 2416 suflete, din care

394 agricultorl, 6 meseriasi, 12comercian^i, 24 cu profesiuni li-bere, 125 muncitori si 23 ser-

vitor? ; o scoala mixta, care func-

{ioneaza din 1866 in satul Po-durile, frecuentata de 31 copii;7 biserici : 2 in satul Prohogesti,

1 in Rusaesti, 2 in Podurile si

2 in Valea-Soasei (Suseni), de-

servite de 4 preofi si 8 cint&-re{i.

Dupa legea rurala din 1864

64.74.5. Marele Bicifonar Geografic. Vol. V.

Hosted byGoogle

PODURILE 18 PODURILE

s'au improprietarit 26 locuiton

cu 77 falci pamint.

Teritoriul com. are o intin-

dere de 3825 hect. Padurile o-cupa o suprafa^a de 2030 hect.Proprietary mai sunt : EufrosinaCrupenschi, cu o mosie de 523hect., din care 233,30 hect. pa-

mint productiv ; Alecu Benea,cu o mosie de 500 hect. ; C.Ghindaru, cu o mosie de 250hect., Agripina V. Botezatu,Maria V. Botezatu si D. Popo-vici, cu cite 50 hect. ; HermanLeonti, cu 120 hect. si Episcopulde Buzau, D. Climescu, cu omosie, ce-i da un venit de 5000lei anual.

Totalul paminturilor de cul-tura este de 1083 hect.

Locuitoril poseda : 84 cat,151 1 vite marl cornute, 78 ca-pre, 827 01 si 208 porcT.

Budgetul com. e la venituride 10300 lei, 76 bam si la chel-tueli de 9601 lei, 30 bant.

Teritoriul com. este strabatut

de calea vecinala care pleaca dela Moinesti la Bucsesti, Te^cani

si Nadisa.

Distance: la Bacau, capitaladistrictuluT, 48 kil. ; la com. Moi-nesti, resedin^a plasei, 5 kil. ;la com. Bucsesti, 4 kil, ; la com.

Berzun^ul, 1 1 kil. ; la com. Va-

lea-Arinilor, 5 kil. ; la com. Ma-

giresti, (7 kil.).

Podurile, com. rur., jud. Dimbo-vi^a, plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a,

situata spre N., la 20 kil. deTirgoviste, pe malul sting al ri-

ului Ialomi^a si pe soseaua na-

tionals Tirgoviste-Transilvania.

E asezata parte intre vai siparte pe mun|i si dealuri. Inraionul com. sunt: Virful-Pu-

cioasel, Virful-Patrani, Virful-

Davuli si Piscul-Malurilor.Afara de Ialomi^a, prin raio

nul com. curge, in partea deE., piriul Bezdedelul.

In com. sunt renumitele bai,

numite Pucioasa, cu izvoarelelor de fier si pucioasa. (Vezi Pu-cioasa).

Se compune din patru catune:Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma-lurile si Pucioasa, avind o popu-

late de 2300 locuiton.In com. sunt 9 uli^e; 2 bise-

ricT; 6 mori de apa. Aci esteresedinta judecatoriei de ocola plaiurilor unite Ialomi^a-Dim-

bovi^a.

In Podurile sunt: boi, vaci, cai,

si capre ; vegetale : porumb,padure si fructe, mai cu seamaprune din care se face {uica

;

minerale: pucioasa, fier si gips

in cantita^i man.

Mai top locuitoril comuneise ocupa in lunele Iunie si Au-

gust cu facerea bailor la cu-

ran^ii ce viziteaza baile Pu-

cioasa. In timpul sezonului

bailor este multa animate. Acisunt doua pavilioane, din careunul nou, mai multe hotele,birturi, cazinuri, brutarii si al-

tele. Se fac doua tirguri marianuale, tot in timpul bailor: la

27 Iulie si la 7 August,

In raionul comunei este opadure cam de 25000 arii.Comuna Podurile, pana la Mar-

tie 1886, forma o singura com.;de atunci s'a unit cu com. Serba-nesti si amindouaformeaza o sin-gura comuna sub numele decom. Serbanesti-Podurile cu re-

sedinta in Poduri, avind o popu-

late de 4300 locuiton romini si4 scoale mixte. Com. Podurilepropriu-zisa se invecineste: la E.

cu Valea-Lunga, la V. cu Cucu-teni, la N. cu Serbanesti si la S. cu

Branesti. De com. Valea-Lungasi Cucuteni, se desparte prin

dealuri si paduri, de Branesti,prin Ialomi^a, iar de Serbanesti, enedespar^ita. Cu Valea-Lunga seleaga prin soseaua vecinala Ser-

banesti -Virfurile -Valea - Lunga,

cu Cucuteni prin drumuri prac-tice, cu Serbanesti prin sosea co-

munala, iar cu Branesti prin so-

sea nationals (Vezi $erbanesti).

Podurile, sat si resedinta comu-nei cu acelasi nume, jud. Bacau,pi. MunteluT, situat linga tirgu-

sorul Moinesti, intr'o vale im-

prejmuita de dealuri.Are o scoala mixta, frecuen-

tata de 72 baie^i; 2 biserici,una cu hramul Sf. Niculae,cladita la 1840 de preotul G.Iscu si cea-1'alta cu hramul Sf.Ion, cladita pe la 1 7 70, in sec-

tia Branesti, de preotul Lupansi ambele deservite de 1 preotsi 2 cintarep; 7 circiumi.

Satui Podurile, impreuna cusec^ia Branesti, are 185 familii,

sau 917 suflete.Locuitoril poseda: 49 cai,

841 vite cornute, 146 porci si

78 capre.

Podurile, sat, facind parte dincom. rur. StSnesti, plaiul Nuc-

soara, jud. Muscel, situat pe ma-lul drept al riului Doamna siintre vaile Bore^ul si Toaca. LaV. este dealul acoperit cu pa-

durea numita Toaca. Un pod delemn peste riul Doamna unestesatul Podurile cu Stanesti.

Este asezat pe un platou inalt.

Podurile, sat, facind parte dincom. rur. Drajna-d.-j., pi. Te-leajenul, jud. Prahova. Are o po-pulate de 70 suflete. Locui-toril au ^inut mai inainte deDrajna-d.-s., in raza careia aufost improprietarip in 1 864. Este

foarte aproape de Drajna-d.-s.,in cit formeaza o singura grupa

de locuin^e, pe cind de Drajna-d.-j. e separat prin distance de

38 kil. 'fine de sec^iunea scoaleidin Drajna-d.-s., si locuitoril luisunt enoriasi ai bisericei deaci.

Hosted byGoogle

PODURILE 19 POENARl

Podurile, altd numire a c&tunuluiCornul-d.-s., com. Cornul, pi.

Prahova, jud. Prahova.

Podurile, catun, in jud. Putna,com. Colacul, pi. Vrancea, si-

tuat pe malul drept al Putnei,

pe un podis format de acestmal.

Are o popula^iune de 430 lo-cuitori; 1 9 case; 1 biserica filiala,

cu hramul Buna-Vestire.

Podurile, padure, in jud. Buzau,com. Grajdana, de 420 hect.,impar|ite la mai mul^i proprietarT.

Podurile, trup de padure, al sta-tuluT, pendinte de com. Tesila,plaiul Pelesul, jud. Prahova, care,impreuna cu trupurile: Gilma,Carabanul cu Boia, Lacurile cuRusul, Rusul-d.-j., Prislopul siVirful-Negrasului, formeaza pa-

durea Tesila, care are o intin-dere de 5000 hectare.

Podurile, piriil, in com. si cat.Balanesti. Incepe de la Poduri sise scurge in Sara^elul-B&lanesti.

Confine substance minerale si ma!cu seama pucioasa.

Poeana. A se cauta cuvintele cuaceasta numire si compusele ei,la Poiana.

Poenari, com. rur., jud. Gorj,plaiul Novaci, la E. com. Bum-besti-Pi^icu, formata din 4 cat.:

Poenari, Ciuperceni, Riul si Po-

noarele.

Are o suprafaja de 6162 hect.,din care: 3400 hect. al mosne-nilor, iar restul al proprietarilor

;

din acestea, 1000 hect. sunt pa-duri, 30 hect. sunt livezi depruni, 30 hect. vii, restul ara-turl si fine^e.

Are o populate de 135 fa-milii, sau 578 suflete, din care

130 contribuabili ; 1 scoala, fre-

cuentata de 30 copii; 3 biserici,deservite de 2 preo^i si 2 cin-taretT.

Locuitorii sunt mosneni, afarade 4, can sunt improprietaru:!.Ei poseda: 70 pluguri, 140 carecu boi, 4 caru^e cu cat; 813vite man cornute, 74 cal, 98301, 120 rimatori, 228 capre; 48stupi.

Veniturile si cheltuelile com.

sunt de 2300 lei anual.Comunica^ia in comuna se

face prin soseaua jude^eana T.-Jiii-Vilcea, care o pune in co-munica^ie la V. cu Bumbesti-Pe^icu, iar la S.-E., cu cat. Sir-

besti, printr'o sosea comunala.In com. se gasesc : 8 morT

pe apa, 3 joagare, 14 pive, 3circiumi si 32 fintini.

Pe la N.-V. com. trece riul

Galbenul (Baia-de-Fier) si piriulNeagra; la S. curge piriul Cii-

nicul, iar limita despre E. a com.,

riul Olte^ul.

Poenari, com. rur., jud. Ilfov,pi. Sabarul, situata la V. de Bu-curesti, linga riul Rastoaca, la

26 kil. de Bucuresti. Sta in le-gatura cu Bolintinul-din-Deal si

cu Stoenesti si Floresti-d.-s., prin

sosele vecinale.

Se compune din satele : Bo-lintinul-Spiridon, Poenari-Enu^a,

Poenari-Florescu, Poenari -Mos-

teni si Ulmi-Ornesti, cu o po-

pulate de 1273 suflete, locuindin 276 case.

Se intinde pe o suprafa^S de

1 192 hect. D-niTN. Butculescu,T. Anastasescu, Poenarescu, G.

Florescu, si mosnenii au 722hect. si locuitoriT, 470 hect. Pro-prietary cultiva 620 hect. (49izlaz, 53 padure). Locuitorii cul-tiva 446 hect. (24 izlaz).

Budgetul com. e de 3717 leila venituri si de 3627 lei, la chel-tueli.

Are 2 biserici (la Poenari-E-

nuja si Ulmi-Ornesti) ; 1 scoala;

1 zalhana; 1 pod.Numarul vitelor mari e de

833 (145 cai si iepe, 295 boi,351 vaci si vifei, 27 tauri, 15bivoli si bivoli^e) si al celor mici

de 1206 (149 porci, 1057 0-Dintre locuitori, 248 sunt plu-gari, 8 au diferite profesii.

Locuitorii poseda: 10 1 plu-guri: 6j cu boi, 34 cu cai; 194care si caru^e: 132 cu boi, 62cu cai.

Improprietari^i sunt 190 locu-

itori si neimproprietari^i maisunt 71.

Comerciul se face de 5 cir-ciumari.

Poenari, com. rur., jud. Muscel,pi. Argeselul, situata la S. deCimpulung, la 6 kil.Se compune din 5 catune:

Brebenesti, Grosani, Poenari,

Serbanesti si Valea-din-Darat.

Are o populate de 952 lo-cuitori, care se ocup& cu fabri-

carea varului si a {uicei.

Budgetul com. e la venituride 1266 lei si la cheltueli, de125 1 lei.

Are 2 biserici, deservite de

3 preo^i si 2 ctntarep ; o ^coala,

frecuentata de 45 copii.Comunica^ia cu orasul de re-

sedin^a se face printr'o sosea

care da in calea na^ionala Pi-testi-Cimpulung, la kil. No. 4.

O parte din aceasta comuna,si anume satul Grosani, a fost

daruita de Nicolae I. Basarabla 6883 (1365) bisericei de mira lui Negru, ca ctitor al aces-

tei biserici. (Vezi Grosani).Catunul Serbanesti in timpul

lui Constantin Brincoveanu apar-{inea manastirei Cimpulung.

Poenari, com. rur., jud. Vilcea,pi. 01te|ul-d.-j., situate pe riulPesteana, la 85 kil. de resedin^ajudetului si la 40 kil. de a plasei.

Hosted byGoogle

POENARI 20 POENARI

Are o populate de 620 lo-cuitori; 161 case; o ?coala mixtafrecuentatS in 1899

9 de 4 1coptf; o biserica, fondata, dupacum se vede ia dosul unef icoane,la 1560. Cea veche a fost delemn ?i actuala s'a zidit din te-melie sub Episcopul Neofit $iAlexandru Ghica-Voda.

LocuitoriJ sunt mo^neni. Eiposeda: 5 cai, 52 bof, 43 vadf,71 capre ?i 112 01.

Cind timpul e favorabil sefabrica cam 500 decal. fuica.

Vatra satului cu izlaz cu tot

are 1000 hect.Veniturile ?i cheltuelile co-

munei se urea la 980 lei.O osea pune in comunica^ie

com. Poenari cu Ghioroiul spre S.E brazdata dedealurile: Vii-

lor, MireT, Firfoloaia, MiculuT,

Strimba, $i udatS de vaile

:

Mirea, Firfoloaia, Miculuf iStrimba.Se margine^te cu comunele:

Zatreni, Gane?ti, Ciorte?ti $iGhioroiul.

Poenari, sat, cu 232 locuitorl,jud. Arge?, pi. Lovi^tea, facindparte din com. rur. Corbeni.Aidf sunt ruinele palatului Dom-nesc, zidit de fepe$-Voda\ dupace zidise cela^uia de la Capa-{ineni.

Are o biserica, cu hramulSf. loan cu un preot $i un cln-tare{.

Este strabatut de riul Arge?.

Poenari, sau Moara-din-Si-lite, sat, jud. Arges, pi. To-pologul, pendinte de com, rur.Alimane^ti-Poenari. Are 418 lo-cuitori $i o biserica* vechie, cuhramul Adormirea, deservita de1 preot ?i 1 cintare}:.

Poenari, vechie nutnire a catunu-lul Clinciul, jud. Buzau, com.Verne^ti.

Poenari, sat, jud. Dimbovi^a, pi.Ialomija, cat. com. Tatarai.

Poenari, catun de re$edin{a, alcomunei cu acela?f nume, jud.Gorj.Are o suprafa^a de 2560 hect.

cu o populate de 50 familii,sau 200 suflete, din care 53 con-tribuabili.

Locuitorii poseda : 29 pluguri,81 care cu boT ; 282 vite mancornute, 53 cai, 345 01, 43 ri-maton; 24 stupi cu albine.

In catun sunt : 7 mod pe apa,2 joagare $i 18 fintinT.Are 1 biserica, servita de 1

preot ?i 1 cintare.

Poenari, sat, facind parte dincom. rur. cu acela?i nume, pi.

Arge?elul, jud. Mu?cel.

Poenari, sdtuc, in jud. Neam^u,pi. Piatra-Muntele, com. Buhal-

ni{a, situat pe maiul sting alriuluT Bistri^a ?i avind o popu-

late de 118 suflete.Locuitorif poseda 147 capete

de vite.

Poenari, sat, facind parte dincom. rur. Poenari-Apostoli, jud.Prahova, pi. Crivina.

Poenari, sat, in jud. Roman, pi.Siretul-d.-s., com. Pince$ti, spreS.-V. de satul Pince?ti i la 3kil. de el, pe piriul Fodor $iaproape de varsarea lui in pi-riul Chisali^a. Are o populatede 153 familii, sau 692 sufletelocuind in 180 case; o bisericade lemn $i o ?coala prim, mixta,frecuentata de 33 elevi.

Locuitorii poseda 2492 viteman cornute.

Este legat