Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei,Ioana Negrila

GHIDUL AUTOVINDECARII - Negrila Ioana, EdituraInfoRapArt, Galati 2019 l

ISBN 97 8-606-Ot2-tto-7

Tipar executat la Tipografia OpANIST el.: 07 27 .837 .844 ; 07 43.901.3 IB

www. tipo grafi eopanis. ro

lonnu FI6W$S

sH*ffi€-$kgilrrftffiJnde$r$*

m'*dm'da,$aornenrr*w* Sdrsd dpryeffife$ep-dd

*r

I

tNus(lntroducere ........I1

Scutire de Responsabilitate......... ................19

Ceinvelidin aceasti carte? .........................21

Capitolul L. O perspectivd diferiti asupra corpului nostru..................25

Capitolul2. Emo!lile... ............29

Capitolul 3. lntroducere in medicina tradifionalS chinezi ..................61

Capitolul 4. Funcfionarea meridianelor gi legdtura cu emo}ii|e.........1L3

Capitolul 5. Cele gapte emofiipiorganele corespunzitoare..............I27

Capitolul 6. Rezumatul medicineichineze ...................151

Capitolul 7. Tehnicigi metode de libertate emolionali (EFT)............153

Capitolul8. Tehnici avansate ....................22L

Capitolul9" Reprogramarea Matriceald ............... ........233

Capitolul 10. Alte metode de echilibrare givindecare a corpului......283

Capitolul 11. Mirturii ale eficienlei metodelor de auto-vindecare..,301

Reflectii ..........307

)tt

cAFlri LUL LDrumulvietii: o imagine diferitd o corpului.

1,;i ne imaginam c5, pe acest Drum care simbolizeazd viaJa,

r irr;ul6 o Calea5ca, care este, de fapt, corpul nostru. Acest drum

,rrr: si h6rtoape, pietre, ganluri, urme de la alte cdrufe. Toate

,rt:cstea le definim ca fiind ca probleme, emofii, boli, si urmele,;rrnt anumite reguli pe care au mers strSbunii nogtri. Drumul are

,,i curbe care ne impiedica vizibilitatea, adicd experienle care ne

irs in calea. Caleagca este trasa de doi sau mai mulli cai, care

',unt emoliile noastre, pi ele ne trag in func!ie de cum le l5sdm sa

rrc conducS. Caleagca este condusa de Vizitiu, adici raliunea

rroastra si in interiorul ei avem un pasageL acesta este Ghidul

Interior sau Congtiinla. Caleagca are patru ro!i, m6inile si

picioarele. inaint6nd pe acest drum de tara, pietruit, cu multe

lropuri si urme ldsate de allii, nu este prea ugor. Daca nu gtim sa

rrr. nam Caii (emoliile), ele ne conduc haotic si riscam sa rupem

(..rleagca. C6nd se lasd ceata sau ne apare vreo curba in fata si

vizibilitatea este redusS, Raliunea ne avertizeazl ca este un

pcricol si ne arata drumulinsS, de prea multe ori, n-o ascultam

',i mergem lnainte. Asa se int6mplS cu noi in fiecare zi, ne

rurrpotmolim cu cdrula, ii rupem cate o roata. Caii fac ce vor

pcntru ca ii scdpam din frdie 5i acestea ne duc prin hopuri, adici

nt'creeazd dezechilibre emolionale. Pasagerul ne avertizeazd ca

rrrr este bine ce facem, ins5, noifacem cum ne trag caiisiceea ce

vrzitiul a invSlat prin programare mentalS. Doar in momentul in

(,rre nu mai stim in ce parte s-o luam in via!5, c6nd suntem

rrr11e nunchiali de suferin!5, doar atunci, intrebam Ghidul lnterior.

26

Cu Caleasca fdcutd praf, el ne arata drumul si ne scoate din ceata.

Ar trebui sa fim mai atenli in viala noastra, sa ne ghidam dupdceea ce ne spune constiinta, sa nu fim produsul unor emoliinereciclate 5ia unei min!i bolnave. CAnd spun minte bolnava nu

md refer la nebunie ci la faptul ca, o minte sdndtoasd este ominte linigtiti fSrd ruminalii care nu se sf6rgesc niciodatd... C6nd

mergem pe intuilie si nu pe ceea ce mintea ne spune, viatd

noastra este lumina si pace. Aceasta este o poveste simpla, cred

ca si allii folosesc astfel de povesti pentru a intelege viala si inalt mod.

Conptiinla noastrd holograficS, Ghidul lnterior; ne conduce sa ne

intdlnim cu oameni gi situalii care ne ajutd in evolufia noastri.Acest principiu funclioneazd atdt in plan negativ, c6t gi in plan

pozitiv. Are ca scop ca, atunci c6nd vrem cu adevirat un lucru sd

gdsim oameni, cdrli sau emisiuni radio pentru a ne ajuta. De

asemenea, ne face sd gdsim oameni cu care nu suntem de acord,cAnd trebuie sd intelegem sau sd schimbdm ceva.

Chiar daca pare o controversa si multi nu sunt de acord sau nu

inleleg asta, cei mai buni profesori ai nogtri, cei care ne fac sievoludm, sunt situatiile gi persoanele care ne fac sd suferim cel

mai mult.

r

?t

Corpul subtil

$tim ce ni sa spus siceea ce vedem, adicd corpulfizicinsS,marii

in!elep!igtiu ca sunt mai multe corpuri (corpul nostru este creat

din mai multe corpuri care nu sunt vizibile ). Nu o sa intru in

detalii despre acestea, nu este subiectul acestei cirfi, dar voi

vorbi despre corpul fizic, ceea ce vedem, corpul energetic gi

corpul emolional.

Corpul fizic il putem atinge, ptim ceva despre el, ceea ce am

invdtatin gcoalS, ceea ce ni se spune sau ce am descoperit noi

ingine.

Corpul energetic nu este vdzut si nu gtim prea multe despre el

sau nimic, in funclie de interesul fieciruia. Tot aga si despre

r:orpul emolional. Din acest motiv voi prezenta un scurt rezumat

clespre corpul energic sau subtil.

gtim cd avem vene si artere prin care trece sdngele. FSrd s6nge

in trup nu existd via!5. Existd vene mai mari gi mai mici. Fiecare

are functia ei, dar; toate sunt unite ca o relea. De asemenea,

cxistS meridiane energice care migcb sdngele (fdrd energie

s6ngele nu se poate migca). Aceste meridiane sunt foarte bine

distribuite in corp, sunt ca nigte rduri, unele mai mari altele mai

rnici, fiecare are funclia sa principalS sau secundard, depinde

prin ce zona a corpului trece.

*

I

28

Energia este combustibilul pe care organismul uman il folosegte

ca sa trdiascd. Toate procesele care au loc in celule gi in lesuturinecesitd energie pentru a fi efectuate. Omul primegte energie

prin respiratie, de la soare, din alimentele care sunt absorbite;

energia este transportatd in s6nge gi prin aceasta, incepe

procesul circulator care ajunge la celelalte organe.

Dar; uneori, apar anumite probleme de sdndtate, de exemplu:

- Alirnentalia ne-regulata produce exces sau deficienla gi

dduneazS splina si stomacul.

- Excesul reincarcd splina-stomac si duce la umflarea

abdominald (balonare), indigestie, anorexie, grea!5, vdrsdturi gi

aga mai departe.

- M6ncarea contaminati de naptere la diferite afecliunigastrointestinale, difterie bacteriand, durere abdominalS,

otrdvire etc.

Conform medicinei traditionale chineze, corpul uman este

considerat un microcosmos care trebuie sd vibreze armonios cu

macrocosmosul in care trdim. Energia curge prin corpul nostru gi

un dezechilibru energetic duce la boa15.

Timp de secole doctorii chinezi orientali au verificat existenla in

corpul uman a unor puncte sensibile gi au observat cd atunci

cdnd le-au unit, se desenau liniiverticale sau hdr!i, pe care le-au

numit meridiane. Energia circulatd prin aceste. Atunci c6nd se

produce insuficienti energie, in meridiane apar semne precum

furnicitu ri gi h ipoestezie, atrofie, lipsa fu nclionalit;tii mupch ilor

gi apa mai departe.

)t)

cAplTol-t"*L 2EMOTIE = ENERG lE = MISCARE

Ce este emotria?

llr:ac!ie afectivd complexS, in general bruscS 9i momentani,

irrsotitd de tulburiri fiziologice, care oglindeSte atitudinea

irrdividului fatd de nealitate.

Originea psihologici a emoliilor

( rezi cd trdiegti in prezent? AnalizeazS-ti 96ndurile gi reacliile.

I rnotiile actuale reflectd starea actualS a sistemului nervos cu

loate urmele din trecut care introduc rdspunsurile la

cxperientele noastre. Majoritatea reacliilor tale sunt ecouri ale

trecutului gi nu trdiegti cu adevdrat in prezent, degi reaciiile tale

,ru loc in prezent, deoarece sunt legate de senzaliile care !i se

intAmplS acum.

lrnotiile reprezintd o componentS foarte puternicS a

rrrecanismului de rdspuns al c6mpului energetic uman la stimulii

i,i percepliile pe care le primegte din mediul inconjurdtor.

I rnotiile ca efecte imediate se manifestd in corpul nostru fizic gi

,,unt capabile sd schimbe rdspunsul nostru comportamental.

Cum se produce o emotrie?

l)rrp5 cum spun specialigtii o emolie este, in esenfS, o modificare

.F

ffi;rtt

30

a echilibrului corpului care are loc prin crearea gi eliberarea

hormon i lor neu ro-tra nsm itStori in legarea d iferitelor sisteme a le

corpului nostru. Aceastd schimbare, aceastd stimulare, este

detectatd imediat de mecanismele noastre de perceplie si apoi

este interpretatd ca un rdspuns la o situatie externd specificS,

care a provocat o reaclie in noi.

O explicalie mai simpla si pe inlelesul tuturor ar fi : o emotie este

creata in baza unor imagini mentale sau vizuale. Sa ludm un

exemplu simplu: C6nd eram copil m-a muscat un cdine ,nu gtiu

care a fost cauza ins5, ori de cate orivad un c6ine pe strada imi

activeazd reac!ia de tearna...Ce anume imi activeazi aceasta

emolie de frica? Ce declangeazi starea de teama?. lncongtient,

in subcongtientul meu a rimas emolia congelatd de frica c6inelui

de cdnd eram copil si mintea asociazi aceasta imagine din

prezent cu emolia din trecut.

Emotiile dau culoare viefii noastre. lmagineazS-ti o viatd fdrS

emolii: te nagti gi mori fdrd sd simlili nimic. Nu gtii ce este

fericirea, nu aisimlit dragostea fati de ceilalgisau fata de tine.

Cei mai mulli dintre noi am simlit emolii negative la un moment

dat in viata noastrS: durere, tristele gi altele. Aceste emolii fac

parte din viata noastrS, din natura noastrd uman5"

Realitatea tristS este c5 o bund parte din aceste emolii negative

rdmdne in corpul nostru gi creeazd probleme de sinState. O

mare parte din suferinta noastrS se datoreazd emof iilor negative

nerezolvate care rdm6n captive in corpul nostru si creeazd boligrave.

ll

l",rlri,rlrul David Viscott a dezvoltat un ciclu emo!ional care

ur(('pe in prezent, in care durerea si plScerea sunt simlite si se

lct rrrind in sentimente complexe centrate exclusiv pe trecut, ca

'.r rn cazul viciilor si depresiei.

/\r t.st ciclu este exprimat dupS cum urmeazS:

l:uria ne-exprimata, redireclionatd impotriva noastra 9i

rrrcntinuta in noiinsine ( imprimata), se numeSte vinovSlie.

l:puizarea de energie, care apare atunci cAnd furia este

r cdireclionatd spre interior; creeazd depresie.

At cst ciclu indici faptul cd suferinla acunrulatd este cauza unei

ti,une largi de disconfort psihologic. Rdnile ingropate sunt

rlr.ghizate ca furie, anxietate, vinS pi depresie. Cel mai bun mod

rlo a trata aceste straturi de durere este,de a afla, ce ne rAnegte

,rlunci cdnd apare durerea, rezolvali-o si continuaf i, pentru cd

,rsta inseamnd a tn5iin prezent.

lr.rr trebuie s5 aveti onestitatea pentru a evita emolia u5oar5,

r,rre este furia, 5i a expune durerea, care este mai dificil de

ronfruntat. C6nd durerea nu este rezolvatd in prezent,

,rr umularea de furie, vind gi depresia se inrdutSlegte.

Nirneni nu te poate rdnifdrd sd activeze o rand din trecutultdu.

t ,lnd inveti s5 spui cu sinceritate "md simt rdnit", vei dezvolta o

lr,rnchete mai mare. Aceasta va spori capacitatea de a renunla

l,r riurere, iar alte emolii negative vor fi eliminate oferindu-le loc

rclor pozitive cum ar fi dragostea gi increderea, spatiul de

32

inmugurire 5i, in loc sd ii invinovSlesti pe cei care te-au rdnit, iipoli ierta.

Gdnduri si sentimente

ExistS, de asernenea, g6nduri gi sentimente care,, ne

paralizeazd ,,9i produc schimbdri fiziofogice negative cum ar fi:teama, neincrederea, ostilitatea, ura si aga mai departe. inschimb bucuria, credinta, speranfa, entuziasmul si dragostea se

extind si elibereazS. in plus, ele produc schimbdri fiziologicepozitive.

Calea iubirii ajutS la echilibrarea sistemului nervos autonom:

simpatic si parasimpatic. Dragostea este st16ns legatd de

inteligenla afectivd al cdrei scop este capacitatea de a se lasd

afectat de oameni, idei, obiecte, artd, muzicd etc" intr-un mod

pozitiv.

Putem ameliora sau vindeca anumite stdri emolionale prin

diferite moduri,de exemplu :

- Exercilii de respiralie profundd si diafragmaticS.

- Dans6nd muzica ritmica gi vesela.

-Purtarea de haine de culori vesele combinate cu alb.

- Aroma terapie: Ap5, pim6nt, flori, frunze.

-Emoliile pot fi eliberate prin vorbire, prin acliuni, prin vise pi

prin limbajul corpului.

Trupul nostru dezvdluie experienla noastrd emotionalS gi

demonstreazd modul ?n care ne exprimdm. Anumite emo!ii

::'

j.|

Ircgative cum ar fi furia, anxietatea, teama etc. pot fi atenuate,,,ru controlate prin respira!ia ritmicS.

tlna dintre cele mai simple metode de relaxare in momentele de

,rnxietate, furie, panica etc este respira!ia ritmica:

L lnspiram profund si numdram pana la gase

/. Menlinem respiralia in timp ce numdram pana la gase

S"Expiram lent si numSram pana la gase

Aceste exerci!ii de respira!ie le pute!i repeta minim de zece ori .

5pre sf6rsitul cdrli sunt si alte metode de respira!ie.

Floarea sau cercul emotiilor

l'}sihologul american Robert Plutchik a creat in 1-980 "cercul

cmo!iilor", care constd din 8 emolii fundamentale pi 8 emolii

t:omplexe, formate din c6te doud emoliifundamentale. Emoliile

lundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine 9i

irrcluse in tabelul de maijos, pe c6nd emoliile complexe sunt cele

lrecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, infiorare,

tlczaprobare, remugcare, dispre! pi agresivitate.

34

Emoqil fuhdamentale

Bucurie

lncredere11r;1,,,: liil;i=r.r:r

;,v

hflca::::;rLnrili 1...:j:.:r:jr:;.:t..::

,,Suinriz6.,..: :i:i .1::::.::::::::- :rl1::: : :

1.ftistetr1$.'

-CIei[,us1,,,t

Mdnieiiij-iil

-'i .l;p*{U'-I

I

f-,-.,,

f':=ll

li::!r '

i ::r:,,

lali't, :

,,,,Tristejc="=

..'DezgUSt='

=.-M5fii€',i1,i,i:: :il i!l: i i Llll I

AnNleipaf,ie;::ri.iiniiirir

.111rg,ijc911*"-.

incidffit$i

,,ll51i;;:1,.:H

orri. o4

t#ff-m.fil*1,il{rF:,U.*},ryiLL{-ffi n\*,t#$:ff Li.tT,#h,$$iS

I )r,)lloste

I ]r1cu rie

',urpriz;

MAnie

I molle pdmard Emolle

secundarS

Afecliu ne

DorinI;

Paslune

Veselie

Entuzrasm

Satisfactle

rrlo:1.

Optimism

incintare

U9u rare

Surprze

lll"i'ExasFerare

Furle

Dezgust

I nvidie

Tortu r;

5Ulennta

Tristete

Dezamdgi're

Rusi ne

Emotll tertlare

Adora!ie, afectiune, dragoste, atractle, grij;, tandrete, compaslune,

Excitaiie, dorint;, pasiune, infatuare :

pasiune

Amuz?ment, extaz, loul"ll.","

ol6cere, jubllare, satlsfacf ef €uforie

Entuziasm, zel, inf iorare, euforie

Satisfactre plScere..

Mandrie, triumf

lncantare

UtJrirF

Uimire, surprindere, stupefiere

Elaspetare. fruqtrate

Ostilitate, ferocitat€, batiocud,,dispret, resentiment

Dezgust, repulsie, dispref

Invidie gelozte

TorLurE

SuferrntS, agorre durere

Depresie, disperare, neajutorare, ne{ericire, durere, melancolie

, Dezam;glre, arrxietate

Rugine, vin5, regret, remuFcen

Alienare, lzolare, s,nguritate, infr6neere, jenA, umilire,'insultA

Simparre, mild

Alarmd, soc, frie6, groa26, teroare, panicS, isterie

I

!

jl

-._'...-". .^*-,__*^iAnxretafe nervozrtate, tensrune nelrniste, inBrijorare. trisfete