Ayurveda CARTE 1

8/19/2019 Ayurveda CARTE 1

1/61

B i b l i o t e c a b u n i c ii

Brigitte Petersen

AyurvedaMedicina traditionala indiana

b i b l i o t e c a b uni c ii


2/61

Titlul original: AyurvedaCopyright © 2002 Brigitte PetersenCopyright © 2004 Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin. Toatedrepturile asupra acestei carji aparin Grupului editorial Cosmos VikingPinguin. !eproducerea integrals sau par"iala a te#tului sau ilustrajiilor din aceasta carte este posi$ila numai cu acordul preala$il scris alGrupului editorial Cosmos Viking Pinguin.

Grupul editorial Cosmos Viking PinguinC.P. %&'( ).P. *+ Bucuresti ,-mail oice/cosmos.ro .cosmos.ro

Distribute:C.P. %&'( ).P. *+ Bucuresti Tel1a# 302% '%2 0+ 5* ,-mail comen6i/cosmos.ro

7TP Victor Popescu Coperta Victor Popescu 7irector editorial Gelu 7iaconu

Bun de tipar septem$rie 2004

89B: 5;'-&+525-*-4

Tiparul e#ecutat la S.C. TIPARG 9.


3/61

Brigitte Petersen

AyurvedaMedicina traditionala Indiana

Traducere de loana Petrescu


4/61

AVERTISMENT

Informatiile si metodele prezentate in acest volum nu trebuie sa inlocuiasca sfatul medicului. Redactia nu isi asuma raspunderea pentru daunele care ar putea rezulta din uzul sau abuzul metodelor de diagnoza şi

tratament, ca si al retetelor reproduse in ambele volume. Informatiile cuprinse in aceste volume sunt gandite pentru cei interesati in perfecţionare, şi nu ca indicatii de

diagnoza şi terapie in sens medical.

CURI!" Introducere......................................................................... .......... Ayurveda #prima stiint$ a vietii........................................ .........

eda si potentialul uman................................................eda ?i spiritul occidental...............................................

Constitutia omului......................................................................

@morile vata, pitta, %ap&a.......................................................7eterminarea constitutiei indi>iduale...................................

Constituia vata............................................................ .....Constitutia pitta.................................................................Constituia %ap&a...............................................................

Constituii spirituale............................................................. 'iagnoza......................................................................... ...........

Controlul pulsului radial.......................................................Tipurile pulsului...................................................................7iagno6a unghiilor........................................................... ....7iagno6a lim$ii....................................................................7iagno6a ejiei.......................................................................7iagno6a $u6elor..................................................................7iagno6a ochilor...................................................................

rocesele imbolnavirii........................................................9istemati6area $olilor............................................................Predispo6iAia ctre tipuri de $oli...........................................Cum iau nastere to#inele.....................................................9entimente reulate

(erapie..................................................................................D.7eularea scntimentelor....................................................... anc&a )arma........................................................... ..Terapia prin >omismente *+aman............................

Purgati>e *+irec&an............................... 8rigaAii 3basti...............................................................

,>acuarea si terapia medicamentoasa prin canalele inerioareTipuri de clisme

Pri6area medicamentelor *nasya.......................Tratamentul cu pul$eri.........(.=........................................Easaj na6al........................................................................

le$otomie............................................................................Terapie paliati>...................................................................

-rganizarea vietii de zi cu zi dupa principiile Ayurveda........ ..!ecomandri pentru o >iat creati> si snatoas...................7es?urarea 6ilei...............................................................


5/61


6/61

A1UR+6'A

RI2A 8(II!9: A +I69II Ayurveda si potentialul uman

8n>tatura eda pri>e?te omul ca un microcosmos( ca un uni>ers in sine. )mul este re6ultatul interactiuniiortelor cosmice inconjurtoare( adic al macrocosmosului. ViaAa iecrui om in parte nu poate i separata demaniestarile cosmosului. eda pri>este ((sntateaF si (($oalaF ca un tot unitar( ce cuprinde si relatia dintre8ndi>id si spiritul cosmic( indi>id si constiinta cosmic( energie si materie.

eda il ajut pe cel sntos s-si pstre6e sntatea( iar pe cel $olna> s si-o recapete. Potri>it in>tturiieda( omul maniest patru impulsuri $iologice ?i spirituale impulsul religios( impulsul inanciar( impulsulreproductiei ?i eel al li$erttii. Conditia reali6rii acestor impulsuri este o sntate $un( echili$rat. Practicareaeda contri$uie la prosperitate( sntate si creati>itate. Prin studiul edei( oricine isi poate insusicunostintele practice de auto>indecare. ire dispar( iar cele de im$trInire se pot reduce in mod semniicati>. Capacitatea indi>idului de a seauto>indeca constitute $a6a ?tiintelor ayur>edice.

7ac yoga repre6int stiinta de a atinge a$solutul( dac tantra este o metod eicient de a stpIni energia pentrua reali6a unirea cu ade>arul( eda este stiinAa >ieAii.

Ayurveda si spiritul occidental

Eodul de gandire si medicina occidental inclin spre clasiicarea caracterelor umane indi>iduale si spregenerali6area acestei clasiicri. 7e e#emplu( )ccidentul pri>este ca norm tot ce este comun majoritAiioamenilor. Potri>it edei( norma tre$uie deinit indi>idual( caci iecare indi>id pre6inta untemperament aparte( spontan( ?i un mod de unctionare speciic.

8n )rient( cheia intelegerii este acceptarea( o$ser>area si e#perienta= in )ccident ins( intelegerea se o$tine

prin introspectie( anali6a si conclu6ii logice. 8n general( spiritul occidental se increde mai mult in o$iecti>itate( iar cel oriental accentuea6a su$iecti>itatea. Htiinta oriental tinde ctre depasirea granitei dintre su$iecti>itate ?io$iecti>itate. 7ierentele mentionate mai sus pot i cau6a pentru care unii occidentali intampin diicultati inintelegerea edei. edit eicacitatea ar a li seintelege cau6ele.

eda ins este o stiint unitar in sensul propriu al cu>antului( ale crei principii insumea6 mai multeelemente. 7in aceast cau6( este inoportun ?i nemultumitor sa se anali6e6e doar unele aspecte( inainte de a a>eao pri>ire de ansam$lu asupra ?tiintei eda. 9e recomand cititorului s accepte anumite airmatii ce pot pareaneondate pan cand >a i capa$il a-si insusi ?tiinta edei in totalitate.

C-!"(I(U9IA -2UUI

Cele cinci elemente( eterul( aerul( ocul( apa si pamantul se maniest in corpul uman su$ orma a trei principiide $a6 sau tri#dos&e, denumite si union. 7in com$inarea elementelor eter si aer se maniest in corpul omului principiul aerului numit vata 3in terminologia sanscrit vata 7osha. ,lementele oc si apa se Im$ina in corp ca principiul ocului - pitta. ,lementele pamant si ap se maniest su$ orma de lichid corporal denumit %ap&a.

ire.

@morile sunt raspun6atoare de ormarea instinctelor naturale ale indi>idului( inclusi> a celor care determin


7/61

consumul anumitor alimente( gusturile sau temperatura. @morile reglea6a ormarea( mentinerea ?i distrugereatesuturilor( ca ?i incetinirea proceselor de descompunere din organism.

@morile sunt insepara$ile de emotii cum sunt teama( uria si mania( ca ?i de sentimente no$ile caintelegerea( compasiunea ?i dragostea. Constitutia de $a6a a iecarui om se deineste in momentul conceptiei(cand se unesc o mic unitate masculini - spermato6oidul - cu o mic unitate eminin J o>ulul. Constitutiaindi>iduala este determinate de unirea ?i com$inarea elementelor de aer( oc si ap din trupurile parintilor.

,#ist sapte tipuri de constitutii;. +ata

. itta # %ap&a?. +ata # %ap&a@. +ata # pitta # %ap&a

8ntre acestea( e#ista numeroase alte su$-tipuri in uncAie de proportia elementelor vata, pitta, %ap&a.

locali6area vata, pitta şi %ap&a

Prana hranitoare


8/61

Kapha J ap ?i pamInt

Pitta J oc ?i ap

Vata J aer ?i eter

rana este energia >ital ce acti>ea6 trupul si spiritul. ,a este responsa$ila atat de unctiile cere$ralesuperioare 3atenAie( memorie( gandire etc.( cat si de acti>itatea motorie ?i sen6iti>a. rana locali6ata in crestet este prana ((>italaF( iar cea alat in spatiul cosmic este prana ((hranitoareF. !espiratia asigura schim$ul permanent

intre prana >ietii si prana hrnitoare. Prin inspiratie( prana hranitoare patrunde in organism si alimentea6a prana>ietii. La e#piratie( se elimin produse de degradare o$tinute in urma meta$olismului.Constitutia este denumit in sanscrit pra%ruti, ceea ce inseamna ((naturaF( ((creati>itateF sau ((prima creatieF.

Constitutia de $a6a a omului ramane neschim$at de-a lungul >ietii si este determinat genetic. Proportia deelemente din momentul na?terii ramane constant( dar elementele se modiic in unctie de mediul inconjurtor.

7e-a lungul intregii >ieti( are loc un schim$ neintrerupt intre mediul intern si cel e#tern. Eediul e#terncuprinde ortele cosmice 3macrocosmos( iar ortele interioare 3microcosmos se supun principiilor vata#pitta#%ap&a. @nul dintre principiile undamentale de >indecare eda spune c prin modiicarea alimentatiei ?i amodului de >iat se poate crea un echili$ru intre ortele ce actionea6 in interiorul omului( ceea ce are ca re6ultatcontracararea si echili$rarea inluentelor din lumea e#terioara.

Umorile vata, pitta, %ap&a

Potri>it in>tturii eda( o intelegere clara a celor trei umori constituie condiAia de $a6 a puterii de>indecare. Conceptul vata#pitta#%ap&a este propriu stiintelor eda si repre6int un potential punct de plecare spre a re>i6ui undamental ?tiinta medical a )ccidentului. Traducerea cu>intelor vata, pitta şi %ap&a siintelegerea conceptelor legate de ele este ins destul de diicil pentru un occidental.

+ata este principiul mi?carii. Tot ce se misc se numeste vata, ca urmare poate i tradus ca ((principiul aeruluidin corpF. 7ar elementul aer din atmosera e#terioar nu este acelasi cu elementul aer din corp. +ata # sauelementul aer raportat la trup - poate i deinite ca energie su$til care reglea6 miscrile $iologice. oase. Principiului vata i sesupun sen6atii si emotii ca ner>o6itatea( teama( tremurul ?i spasmele. +ata i?i are laca?ul in intestinul gros( inca>itatea a$dominala( case( piele( urechi ?i in solduri. olt un e#ces de vata in corp( el seacumulea6 in 6onele enumerate mai sus.

itta se traduce ca oc( de?i nu inseamna e#act ((ocF. lacara unei lumanari si ocul din camin pot i >6ute( dar energia foc a unui organism pitta nu este >i6i$ila. itta include digestia( a$sor$tia( asimilarea( nutritia(meta$olismul( temperatura corpului( stralucirea ochilor( inteligenAa ?i capacitatea de intelegere. 8n sens psihologic( pitta pro>oaca urie( ur ?i gelo6ie. itta se locali6ea6 in intestinul su$tire( stomac( glandelesudoripare( sange( tesuturile adipoase ori piele ?i este ormat din dou elemente oc si ap.

)ap&a se traduce prin apa $iologic. italitate si sta$ilitate( susAine


9/61

memoria( d energie inimii ?i plmanilor ?i mentine re6istenta natural. )ap&a se maniest in cosul pieptului( gat(cap( tample( nas( gur( stomac( incheieturi( citoplasm( plasm ?i secreAiile corpului.

9u$ aspect psihologic( %ap&a rspunde de lcomie( in>idie indelungat si de sentimentul de pri6onierat( dar se maniest ?i in inclinatia spre liniste( iertare ?i dragoste. 9ediul su este ca>itatea toracic.

unctiile umorilor

+ata itta )ap&aaer si eter oc si apa ap ?i pmantmiscare caldura corpului sta$ilitaterespiratie temperatur energienecesitati naturale digestie elasticitatetransormareatesuturilor percepAie lu$reiereunc ii motorii in elegere iertareunctii sen6oriale oame lcomie

desprinderede pamInt sete pri6onieratsecretii inteligenta acapararee#cre ii urie cramponareteama ura posesiunesen6aAie de gol gelo6ie Ingrijorare

Premisa unei $une sanataAi este o stare de echili$ru Intre umori. 7e e#emplu( principiul aerului alimentea6a oculdin corp( dar apa este necesara pentru a stapIni ocul( care altel ar arde Aesuturile. +ata pune in miscare %ap&a si pitta, care sunt( in mod natural( imo$ile. 8mpreuna( cele trei umori reglea6a schim$ul de su$stanAe ana$olismul*%ap&a, adica o$Ainerea de noi su$stanAe( cata$olismul *vata, adic de6integrarea materiilor( si meta$olismul*pitta, echi>alent cu totalitatea transormarilor. 7aca vata iese din echili$ru( apare o dereglare( adica un cata$olisme#agerat si o accentuare a proceselor de im$atranire a organismului. alea6a asupra celor de cata$olism( urmarea este o accelerare a cresterii si regenerarii organelor si tesuturilor. @ne#cedent de pitta dereglea6a meta$olismul( un e#cedent de %ap&a accelerea6a procesele ana$olice si un e#cedent devata duce la sla$ire 3cata$olism accentuat.

8n copilarie( predomina ana$olismul si elementele %ap&a, cci in a6a aceasta are loc o crestere pronuntata. La>arsta adulta( se maniesta preponderent elementele pitta, corpul ajungand la ma#imum de crestere si iind sta$il.La $atrInete( predomina cata$olismul si vata, cci in corp incep procesele de degradare.

'eterminarea constitutiei individuateTa$elul urmator are ca scop acilitarea determinarii constitutiei. Tre$uie sa a>eti in >edere ca datele cuprinseredau aspectul pur al iecarui element constituti>( dar c nici o constitutie indi>iduala nu consta dintr-un singur element. iecare om este un amestec al celor trei elemente( cu o inclinatie spre unul sau mai multe elemente pure.

8n unctie de raspunsul cel mai potri>it( se >or inscrie in dreptul iecarei caracteristici V pentru vata, P pentru pitta, K pentru %ap&a si astel se o$tine o imagine generala a constitutiei.

7aca se o$ser> caracteristici ce se a$at de la umoarea pura( poate i >or$a despre o dereglare a acesteia.


10/61

Caracteristici fata itta )ap&a

M statura su$ ire medie masi>M greutate mic medie supraponderalM piele uscata(

asprarecemaslinie

moale(grasacaldadeschisa

ro?catagal$uie

groasa(grasarece palida

al$a

M par negru

uscat

cret

$lond sauroscat grasmoaleincaruntitde>reme

inchis saudeschisgrasondulat

M dinAi proeminenAimari ?i stram$i paradonto6a

:ormaligal$uigingii moi

puternicial$i

M ochi mici uscatiine#presi>icaprui saunegri

ageri patrun6atori>er6i cenusii

manatragatorial$astri cugene mari

Caracteristici +ata itta )ap&a

M apetit redusschim$ator

$une#cesi>

redusconstant

Mgust dulceacru

sarat

dulce amar astringent

iute amarastringent

M sete >aria$ila e#cesi> redusaM scaun uscat dur

constipatiemoale>ascosrec>ent

tare>ascosrar greu

M acti>itatei6ic

oarte acti> acti> letargic

M spirit nelinistitacti>

agresi>inteligent

linistitlent

M temperament nesigurricosimpre>i6i$il

irita$ilagresi>gelos

lini?titintro>ertitlacom

M credinta schim$atoare anatica constanta

M memorie

M >ise

de scurtduratnelini?titoare=cu 6$oruri(salturi(uga

$unatensionate=cu manie(>iolenta(ra6$oi

retine greudar temeinicromantice=cu mari(lacuri(lu>ii

M somn putin(intrerupt

putinadanc

multgreu


11/61

M >or$ire rapida clar ?itaioasa

lentamonotona

M stareinanciar

proastacheltuie?te pelu#

mediecheltuie?te penecesitati

$unaeconomise?te pentru mancare

M puls 9la$ rapid

unduitor camiscarileunui sarpe

mediuin salturi

sacadat ca o $roasca

lentrar

ca mi?carileunei le$ede

Constitutia vata

)amenii cu o constitutie pur vata sunt de o$icei su$de6>oltati i6ic. ,i au deseori pieptul plat( cu ligamentele ?i>enele oarte >i6i$ile. oltate. Parul lor este rar si cret( genele su$tiri ?i ochii nestralucitori. )chii pot iinundati( mici( uscati( >ioi( cu o conjuncti> uscata ?i cu aspect murdar. @nghiile sunt aspre ?i aramicioase.

orma nasului este coroiat.9u$ aspect i6iologic( au un apetit ?i o digestie >aria$ila. )amenii vata inclin spre dulce( acru ?i srat ?i le plac $uturile ier$inti. @rinea6a putin( scaunul este tare si uscat. i ?i neo$ositi. Vor$esc ?i merg repede( dar o$osesc u?or.

9u$ aspect psihologic( au o memorie scurta( dar o capacitate de perceptie rapid. Pot intelege oarte usor o pro$lem( dar o uita la el de usor. oint sla$a( tind spre delsare ?i nu prea dau do>ad de toleranta(incredere in sine sau curaj. o?i( an#io?i si tematori. iecare tipconstitutional pre6int un anumit comportament in relatiile cu mediul. Tipul vata are tendinta de a castiga u?or $anii( dar ?i de a-i cheltui cu u?urinta.

Constitutia pitta

)amenii de acest tip sunt de statura medie( 6>elti ?i pot a>ea oase su$tiri. Cosul pieptului nu este atat de plat cala tipul vata si tendoanele ?i >enele nu sunt atat de pronuntate.

,i pot pre6enta multe alunite ?i pistrui de culoare al$strie sau $run roscata. )asele nu sunt atat de >i6i$ile cala tipul vata.

Tenul poate i aramiu( gal$ui( rosiatic sau deschis. Pielea este moale( calda ?i mai putin ridata ca la tipul vata.Prul este su$tire( matasos( ro?cat sau negru( cu tendint spre incaruntire ?i cadere timpurie. )chii pot i cenu?ii(>er6i sau caprui deschis ?i deprtati.Conjuncti>a este umeda si gal$uie. @nghiile sunt moi. :asul este drept(iar >arul lui tinde sa se Inroseasca.

9u$ aspect i6iologic( acesti oameni pre6inta un meta$olism si o digestie $une si( deci( apetit. )ameni de tip pitta consum cantitati mari de alimente si lichide si au o tendinta natural spre dulce( amar si astringent. :u le plac $auturile reci. 9omnul lor are o durata normal( ara intreruperi. Cantitatea de urina eliminat este mare( iar scaunul este moale( uneori luid ?i $ogat( . Temperatura corpului poate i putin mai ridicata. Picioarele si mainile sunt de o$icei calde. )arnenii de tip pitta nu suporta $ine e#punerile

indelungate la soare( cldura sau munca grea.9u$ aspect psihologic( oamenii pitta pre6inta o $una capacitate de asimilare. 9unt ascutiti la minte si pot i $unioratori. 9u$ aspect emotional( tind catre ura( manie si gelo6ie.

9unt oameni am$itiosi si de>in cu placere conducatori. oltat. ,i au si o tendinta pronuntata de Ingra?are. Cosul pieptului este neted si lat. 7atorita pielii lor consistente( nu. li se >d >enele si tendoanele. oltata( iar oasele sunt pronuntate.


12/61


13/61

usor( sla$ind presiunea si cautam s percepem atat $ataile de la supraat 3pulsul supericial( cat si pe cele din proun6ime. ,ste important ca atat pacientul( cat si e#aminatorul sa ie rela#ati. Pulsul nu se e#aminea6a dupmasa( consum de alcool( contact se#ual( eort i6ic sau emotii puternice( dupa $aie( masaj sau plaja( intrucatcaldura si emotiile modiica pulsul inducandu-ne In eroare. 7e asemenea( tre$uie s ne asigurm ca pacientului nuii este oame sau sete si c nu se ala in apropierea unei surse de cldura.

iecare deget percepe pulsul uneia dintre umori si stim care umoare predomin in organism dupa pulsulcare se simte cel mai $ine. 7e asemenea( anumite $atai ale lui ne semnalea6 tul$urari ale umorii respecti>e sauale anumitor organe.

7egetul arattor e#aminea6 pulsul umorii vata si daca el se simte cel mai tare( inseamn c in constitutie predomin vata. 7ac acesta e iute( sla$( neregulat si unduios( asemeni miscarilor unui ?arpe - de unde si numelede ((pulsul sarpeluiF( cum il denumeste eda - el indic o pertur$are a umorii vata.

Eijlociul e#aminea6 pulsul pittei si daca aceasta umoare predomina( el se >a simti cel mai tare. Btaile lui suntregulate( >ioaie si ner>oase( aducand cu sariturile $roastei. ,ste numit ((pulsul $roasteiF si indic o pertur$are a pittei in organism.

8nelarul e#aminea6a pulsul %ap&ei. ino ale le$edei pe apa( de unde si numele de ((pulsul le$adeiF.

Controlul pulsului ne permite sa cunoa?tem si starea unor organe de importanAa >itala - inima( creier( icat(rinichi etc. iecare deget care >a receptiona inormatii despre mai multe organe( in uncAie de mana la caree#aminea6a pulsul si dupa perceptia acestuia 3pulsul supericial sau pulsul din proun6ime( e ase6at pemeridianul corespun6ator umorii sale. a e#amina elementul aer din corp(mijlociul - ase6at pe locul pulsului pittei # >a e#amina elementul oc( iar inelarul - ase6at pe pulsul %ap&ei # >ae#amina elementul apa.

a mana dreapt!

itatea intestinului gros( iar dupa pulsul din proun6ime( acti>itatea plamanilor. @n puls supericial puternic indica o pertur$are a umorii vata in intestinulgros( iar $ataile sonore si puternice ale pulsului perceput in proun6ime arata o congestie a plamanilor.

7egetul mijlociu e#aminea6a starea >e6icii $iliare 3pulsul supericial si a icatului 3pulsul din proun6ime.Pulsul supericial testat de degetul inelar inormea6a despre starea de sanatate a pericardului 3mem$rana

care in>eleste inima( iar pulsul din proun6ime - despre echili$rul celor trei umori( vata, pitta si %ap&a.


14/61

a mana stanga

7egetul artator e#aminea6 acti>itatea intestinului su$tire 3pulsul supericial si a inimii 3pulsul din proun6ime.Pulsul supericial testat de degetul mijlociu ne inormea6 despre starea stomacului( iar pulsul din proun6ime -despre cea a splinei. 8n ine( inelarul ne inormea6 despre >e6ica urinar 3pulsul de la supraaAa si rinichi3pulsul din proun6ime.

:e >om deprinde s percepem dieritele $atai ale pulsului si sa sesi6am ((semnaleleF emise numai dace#ersm 6ilnic. 7e asemenea( pentru a e>ita erorile( acelasi puls tre$uie e#aminat in dierite momente ale 6ilei(respectand riguros conditiile unui control corect.

Bratul este u?or indoit( iar incheietura mainii indreptat putin spre interior. Cele trei degete - aratatorul(mijlociul ?i inelarul - sunt un pic departate. ,le apas usor( sla$ind din cand in cand presiunea( pentru a simti mai $ine dieritele $ti ale pulsului.

(ipurile pulsului

Pulsul "arpelui

8ute( neregulat( sla$( ((receF( cu $ti sacadate. rec>enta pulsului &0-%00 $ti1minut.

7egetul arttor e a?e6at pe pulsul umorii vata. 7ac acest puls se simte cel mai tare(

inseamna ca vata predomina. Bataile lui sunt iuti si unduioase ca miscarile unuisarpe.

Pulsul broa"tei

!egulat( >ioi( ner>os( de ort medie( ((ier$inteF. rec>enta pulsului ;0-&0 $ti1minut.

7egetul mijlociu percepe pulsul umorii pitta, iar dac aici se simte cel mai tare(inseamna c in constitutie predomin pitta. Batile lui sunt >ioaie( 6>acnite( casariturile $roa?tei.

Pulsul lebedei

Puternic( rar( continuu( regulat( moale( ((caldF. rec>enta pulsului +0-;0 $atai1minut.

Locurile unde poate i e#aminat pulsul

%.


15/61

ig. '. )ap&a E groasa( puternic( strlucitoareig. 2. itta E ina( moale( le#i$il( de culoare ro6ig. %. +ata # uscata( aspra( e#oliata

Pulsul "i organele

Mana dreapta:Pulsul per#eput la supra$ata:% 8ntestin gros= 2 Ve6ica $iliara= ' Pericard.Pulsul per#eput in pro$un%ime:% P89mani= 2 icat= ' ,chili$rul vata#pitta#%ap&a.

Mana stanga:Pulsul per#eput la supra$ata:% 8ntestin su$tire= 2 9tomac= ' Ve6ic9 urinara.Pulsul per#eput in pro$un%ime:% 8nim9= 2 9plina= ' !inichi.

EIna dreapt Pulsul "i organele

+ ) % < 5

'iagnoza ung&iilor


16/61

eda consider unghiile un ((re$utF osos. La el ca $u6ele( ochii( lim$a( aAa etc.( unghiile relect starea desnatate a organismului. )$ser>aAi orma( marimea( culoarea( conturul si modiicarile aprute pe supraata lor. 8n plus( o$ser>ati dac unghiile sunt ine( $om$ate ?i le#i$ile sau( dimpotri>( uscate( aspre si e#oliate( precum si pata mic( al$( in orm de semilun( de la rdcina unghiei.

ig. +. Oant pe unghie- e$r9 mdelungata(

$oala cronicaig. 4. Linii in lungime - a$sor$tiedeectuoas9= de6echili$rul vatei

ig. >. Trepte pe unghie - nutritiedeicitara= de6echili$rul lui agni

@nghiile uscate( aspre( rigide( inco>oiate( lipsite de strlucire ?i ale caror >aruri se rup u?or arat ca in organism predomina vata 3ig. %. 7ac unghiile sunt ine( le#i$ile( de culoare ro6 si un pic strlucitoare( in corp predomin pitta 3ig. 2. @nghiile groase( puternice( le#i$ile( oarte strlucitoare ?i cu un contur regulat indica predominanta%ap&ei 3ig. '.

Culoarea normal a unghiilor este ro6( iar modiicarea ei a>erti6ea6a asupra unei disunctii din organism.reme ce persoanele cu un e#ces de glo$ule ro?ii le au rosii. @nghiilegl$ui indic 3e#ceptand ca6ul umtorilor icter sau icat o$osit( cele al$astrii - plmani sla$iti sau insuicientacardiac. Cand semiluna de la radcin e al$astr( e >or$a de o disunctie a icatului( iar dac e rosie - de o starede sl$iciune a organismului. Petele al$e( dac sunt pe mai multe unghii( indic lips de calciu sau de 6inc.

) atentie deose$it tre$uie acordata tuturor modiicrilor de pe supraata unghiilor. 7ungile in lungime 3ig. 4indic tul$urari de digestie 3a$sor$tie deectuoas si un de6echili$ru al umorii vataF cand sunt trans>ersale(semnalea6a hrana deicitar sau o $oala cronic. @neori( dungile trans>ersale sunt adanci( sapand ade>arate trepte pe supraata unghiei 3ig. *= in acest ca6( e >or$a de deiciente de nutritie

ig. ;. Var Ingro?at ig. &. ((@nghie plisc ig. 5. ((@nghieAi ridicat - inecAie de papagalF - tuse $etiAor de to$F -cronic In plmIni= cronic= de6cchili$ru pro$leme cu inima ?ide6echili$rul %aplid al %ap&ei plmanii


17/61

gra>e si de un de6echili$ru al ocului interior - agni. @n sant trans>ersal adInc( Insotit de ridicarea >arului unghiei(indic e$r indelungat sau o $oal cronic 3ig. +. Varul unghiei Ingrosat si ridicat 3ig. ; indic o inecAiecronici6at in plmani si pertur$area umorii %ap&a.Cand unghia se ingroas ?i se inco>oaie e#agerat la >ar 3ig. &( semnand cu pliscul papagalului( e >or$a de tusecronic si un de6echili$ru al %ap&ei. @nghia ingrosat( con>e#( care seamn cu un $ul$ sau cu captul unui $eAisor de to$ 3ig. 5 - de unde si numele de ((unghie $eti?or de to$aF su$ care e cunoscut in medicina ayur>edica -indic insuicienAa cardiaca( plamani sl$iti si pr/na insuicient. @nghiile conca>e( ca niste linguri( semnalea6 lipsade ier.

iecrui deget ii corespunde un anumit organ( iar modiicarile aprute pe unghia lui ne arat care organ suera.

or$a de calciieri in intestin( iar daca se ala pe unghia arattorului- de calciieri in plmani.

'iagnoza limbii


18/61

7up cum se stie( lim$a este organul gustului 3reamintim c numai o lim$ umed percepe gustul( dac e uscat isi

pierde sensi$ilitatea si( de asemenea( al >or$irii 3acultate cu ajutorul creia ne acem cunoscute gandurile( ideile(sentimentele. 7ar lim$a este si o ((oglindaF a proceselor care au loc in organismul nostru.Pri>iti->a 6ilnic lim$a )$ser>aAi marimea( orma( culoarea ?i supraata ei( iti atenAi la modiicarile aparute ?i

daca e#ist 6one mai sensi$ile 7up cum se >ede in igura alturata( pe lim$ sunt repre6entate dierite organe(iar cand ele unctionea6 prost sau sunt $olna>e( ap tul se relect pe lim$. Htim care organ este aectat( precum si in ce el( dup locul unde au aprut modiicrile si dup natura acestora 3sco$ituri( proeminente( $sicute(linii( crpturi( culoare schim$at etc.. ) lim$a incrcat indic intotdeauna to#ine in tu$ul digesti>. 7ac ea esteincrcat inspre rdcin 3ig. %( inseamn c to#inele sunt in intestinul gros( dac e incrcat spre >ar( ele sunt inintestinul su$tire( iar cand lim$a e incrcat la mijloc si 6ona al$ e inconjurat de un camp rosu 3ig. 2( inseamnca e#ist to#ine si in intestinul gros( ?i in intestinul su$tire( ?i in stomac. 7ac lim$a e incrcat la rdcin( dar 6ona al$icioasa are orma literei @ 3ig. '( e >or$a de o iritare a intestinelor. Cand pe margini apar sco$ituri( de parc lim$a ar i muscat 3ig. 4( aptul semnalea6 o a$sor$tie deectuoas a su$stantelor nutriti>e in intestine( iar crpturile aprute pe supraata lim$ii 3ig. * semnalea6 c in intestinul gros e#ist un de6echili$ru cronici6at al

umorii vata.Earginile adancite in apropierea >Irului lim$ii 3ig. + indic o sensi$ilitate a plmInilor= dac pe ele au aprut $sicute( ca o spum 3ig. ;( e >or$a de $ronsit( iar dac marginile adancite sunt colorate in maroniu 3ig. & - de pneumonie.

) $ra6d dreapt pe mijlocul lim$ii 3ig. 5 indic aectiuni ale coloanei >erte$rale. Cand linia este rant( e >or$ade suerinAe ale coloanei( care pot merge pIn la deormri patologice ale cur$urilor sale 3gen lordo6( scolio6(cioscolio6 ?.a.m.d. Putem ?ti in care regiune a coloanei sunt pro$lemele dup locul unde se indoaie linia= astel(dac linia se range lang rdcina lim$ii 3ig. %0( suerintele sunt in regiunea inerioar a coloanei( dac linia se rangein centrul lim$ii 3ig. %%( ele sunt in regiunea central a coloanei( iar dac ea se range lang >ar 3ig. %2( pro$lemelesunt locali6ate in regiunea cer>ical.

Lim$a uscat indic un deicit al plasmei in organism( iar o lim$ cu marginile neregulate 3ig.%' semnalea6team ?i griji in$usite care aectea6 organismul.

ig. %. ata al$agroasa 3lim$a incrcat la radacina - to#ine in intestinul grosig. 2. ata al$a inconjurata de un camp ro?u J to#ine in stomac si intestineig. '. Lim$a cata in orm de @ - intestine iritate


19/61

ig. ;. Lim$a spu6ita la >ar - $ronsi taig. &. Eargini adancite colorate In maroniu - pneumonicig. 5. Bra6da pe mijlocul lim$ii - emoAiile negati>e ina$usite aectea6 coloana >erte$ral

ig. 4. Eargini ((muscateF - a$sor$tie deectuoasig. *. Crapaturi pe supraata lim$ii J de6echili$ru cronic al vateiig. +. arului lim$ii - plamani sla$iti

ig. %0. Linie cur$ata langa radacina -dureri In regiunea lom$o-sacrala a coloanei

ig. %%. Linie cur$ata la mijloc - dureri in regiunea dorsal a coloaneiig. %2. Linie cur$ata la >ar - dureri In regiunea cer>ical

ig. %4. Colorare in al$astru lang >arul lim$ii - inim sl$it

ig. %'. Eargini tremurate - team ?i griji adanci

Eodiicarea culorii semnalea6a( de asemenea( pertur$ari ale santatii. Lim$a palida indic anemie 3scdereanumrului de glo$ule rosii sau o alt deicient a sangelui( cInd e gl$uie semnalea6a un e#ces de secretie $iliar sauo proasta unctionare a icatului( iar cand e al$astrie 3e>ident( daca aceast culoare nu se datorea6 unui aliment(de pilda aine( pe care tocmai %-am consumat( indic o $oal de inima 3ig. %4.

Lim$a al$icioas indic un de6echili$ru al kaphei( lim$a gal$en->er6uie( de6echili$rul pittei( iar lim$a maroniuinchis - de6echili$rul umorii >ata.

'iagnoza fetei

Chipul este oglinda suletului. 7ar ata - dac stim s o citim - ne arata nu numai cum este suletul( ci si cumdecurg procesele din organism.

!idurile ori6ontale de pe runte indic temeri ?i griji adinci. @n rid ori6ontal adanc in apropierea sprInceneidrepte semnalea6 c emotiile negati>e ina$u?ite 3in special mania aectea6 icatul( iar dac el se al langspranceana stanga( organul aectat este splina.

Cearcnele de su$ ochi arat c rinichii nu unctionea6 $ine. Petele inchise si de orm neregulat( ca nisteluturi( aprute pe nas sau pe o$raji constituie un semnal c organismul nu i#ea6 ierul sau acidul olic si c e#isttul$urri digesti>e din cau6 c agni 3ocul este deicitar.

ata ne arat totodat crui tip aparAinem. 9e stie c( In general( persoanele cu constitutie vata nu se pot ingrasa= prin urmare( o$rajii lor >or i supti si c6uti. )amenii cu constitutie %ap&a au( dimpotri>( un meta$olism lent( retinapa si grasimile( iar o$rajii lor >or i rotun6i si plini. orma nasului constituie( de asemenea( un indiciu. :asulascutit se intalne?te( de regula( la tipul pitta, nasul carn - la tipul %ap&a, iar cel coroiat - la tipul vata.

'iagnoza buzelor

La randul lor( $u6ele ne ajut s sta$ilim carui tip de constitutie apartine o persoan. 7e asemenea( ele potrelecta starea de sntate a organismului. 7up cum se >ede in igura de mai jos( pe ele sunt repre6entateorgane importante inima( plamanii( rinichii( stomac( icat( glanda tiroida etc. )$ser>ati si in acest ca6mrimea( orma( culoarea( conturul si supraata.

Bu6ele uscate ?i su$Airi apartin tipului vata, $u6ele ro?ii tipului pitta, iar cele pline ?i umede( tipului %ap&a.


20/61

Cand $u6ele sunt aspre ?i uscate semnalea6 c e#ista un de6echili$ru al umorii vata in organism sau un proces de deshidratare. Cand sunt uscate( aspre si tremur( indic ner>o6itate si team. Bu6ele palide sunt unsimptom al anemiei( daca sunt gal$ui( e >or$a de icter( iar daca sunt al$astrii indic pro$leme cu inima 3culoareaeste data de lipsa de o#igen. Eodiicarea coloritului numai pe anumite porAiuni ale $u6elor indic o disunctie aorganului repre6entat pe locul respecti>. :umeroase puncte maronii sau maroniu deschis semnalea6 tul$urari dedigestie sau para6iti in intestinul gros( iar inlamatiile repetate ale marginilor $u6elor a>erti6ea6a asupraacti>arii unui herpes sau a unui de6echili$ru cronici6at al umorii pitta.

'iagnoza oc&ilor

Vosi( care clipesc des( cu pleoape mari i gene mici( uscate si rare apartin tipului vata. Corneea3al$ul ochilor este tul$ure( irisul -inchis la culoare( cprui-cenu?iu sau negru.

P8TT<)chii pitta sunt de marime medie si luminosi( cu gene rare( dar stralucitoare. irea ager( dar sunt sensi$ili la lumina si predispusi la miopie.eda considera c ochii i?i trag puterea de la elementul primordial oc. Persoanele cu constitutie pitta au une#ces de oc in organism ?i de aceea ochii lor sunt atat de sensi$ili la lumina.

Kariate( ie al$astru( ie negru( este( in schim$( mai tern.)chii care clipesc e#cesi> de des indica ner>o6itate( team si griji. Pleoapa de sus lasata e semn de neliniste( rica ?ilipsa de incredere in sine. )chii e#otalmici 3$ul$ucati arata o proasta unctionare a glandei tiroide. ) conjuncti>a

3pielita care im$rac pleoapa in interior palida e semn de anemie( iar daca e gal$uie( indica o sensi$ilitate a icatului.) atentie deose$ita tre$uie acordata irisului( ormei( marimii si culorii sale. 8risul mic indic articulatiisensi$ile. 7aca in jurul lui o$ser>am un cerc( inseamna ca in corp este un e#ces de sare sau 6ahar. 7aca cerculeste pronunAat si oarte al$( acesta indica - mai ales la persoanele in >arsta - un proces de degenerare in articulaAii3dureri reumatice( artrita etc. Petele maroniu inchis pe iris semnalea6a depuneri de ier in intestine.

edica.!e6ultatele acestora sunt coro$orate cu cele o$Ainute prin palpare( ascultare( anamne6a( e#amenul inimii( icatului(splinei( rinichilor( anali6a urinei( a scaunului( sputei si transpiraAiei( studierea >or$irii si i6ionomie.

R-C6"66 G2B-!:+IRII


21/61

"anatatea este ordineFboala # dezordine.

Nn corpul uman e#ist o interacAiune continu Intre ordine si de6ordine. )mul intelept in>aA s constienti6e6ede6ordinea din corpul su ?i incearca s resta$ileasc ordinea. ,l inAelege ca de6ordinea cuprinde si ordine( deci e#istao posi$ila re>enire la starea de sntate. Eediul interior al corpului reacAionea6 permanent la cel e#terior. Pentru amodiica mediul interior astel incat s se o$tin un echili$ru cu cel e#terior( este necesar s se InAeleag cum se

naste procesul Im$olna>irii in interiorul unei entitaAi psihosomatice. Cu ajutorul e#plicatiilor ayur>edice pri>ind $olile( pacientul poate s ias din starea de de6ordine si $oal si s resta$ileasc ordinea ?i santatea.8n eda( conceptul de sntate este premisa de $a6 pentru inAelegerea $olii. 7in aceasta cau6( este necesar

s se inAeleag insemntatea strii de sntate inainte de a >or$i despre $oala. 9tarea de sntate este acea stare incare ((ocul digestieiF numit agni 3sau arderile meta$olice se aia In echili$ru= cInd e#ist o echili$rare intre cele treiumori *vata, pitta si %ap&aF cand cele trei produse de dejecAie 3urina( scaunul si sudoarea sunt produse de corp incantitAi normale si se al in echili$ru= cand simAurile isi indeplinesc uncAiile normal= cand corpul( spiritul sicon?tiinAa se armoni6ea6a intr-un ansam$lu omogen. 8n momentul In care echili$rul unuia dintre sisteme sealterea6( incepe procesul de im$oln>ire. ,chili$rul dintre elementele enumerate mai sus este raspun6tor decapacitatea natural de re6istenta si aprare( chiar si in aAa $olilor contagioase.

"istematizarea bolilor

Potri>it stiintei eda( $olile se pot imprti( dup originea lor( in $oli de pro>enienAa psihologic( spiritual sautrupeasc. 9e pot su$imprti si dup locul in care se maniest( adic inim( plmani( icat etc. Procesul deim$oln>ire poate incepe in stomac sau intestin( dar se maniest la ni>elul inimii sau plmanilor. Procesele deim$olna>ire pot aparea la distanta ata de locul de origine. Bolile se mai pot sistemati6a ?i in unctie de actoriicare le-au pro>ocat ?i de umoarea dereglat.

redispozitia c$tre tipuri de boliPredispo6itia ctre anumite tipuri de $oli este determinat de constitutia indi>iduala. 7e e#emplu( oamenii cu

constitutie %ap&a pre6inta o tendint pronuntat catre $oli %ap&a. ,i pot sueri rec>ent accese de $ronsit( congestie pulmonar( amigdalit( sinu6it.8n mod similar( oamenii cu constitutie pitta tind spre im$olna>irile >e6icii $iliare si ale icatului( spre

hiperaciditate( tumori stomacale( gastrite si $oli inlamatorii. )amenii tip pitta suera( de asemeni( de aectiuni ale pielii( ec6eme( dermato6e.

)amenii de tip vata suera rec>ent de $alonari( dureri in partea inerioar a coloanei >erte$rale( artrit( sciatica( parali6ii si ne>ralgii.

Bolile vata isi au originea in intestinul gros( cele de tip pitta in intestinul su$tire( iar cele de tip %ap&a in stomac.Cand umorile din aceste 6one intra in de6echili$ru( apar simptome speciice. 7ereglarea echili$rului ce

pro>oaca $oala isi poate a>ea originea in domeniul constiintei su$ orma unei componente negati>e a acesteia(care apoi se maniest pe plan spiritual su$ orma de manie( teama sau intro>ertire. idia( lacomia si inchistareaaccentuea6a %ap&a. 7e6echili$rul umorilor se repercutea6 asupra capacittii naturale de aprare a organismului3sistemul imunitar agni si predispun corpul la im$oln>iri.

7e6echili$rul se maniest uneori in corp( intr-o prim etapa( si in a doua etap - in spirit si con?tiinta. @nelealimente( moduri de >iata si medii cu insu?iri apropiate umorilor dau re6ultate complet dierite de starea natural(indi>iduala( a organismului. ,le creea6 la inceput o dereglare a echili$rului( maniestata intai pe plan organic(iar apoi( prin dereglarea umorilor( pe plan spiritual. 7ereglarile vata au ca urmare teama( depresia si ner>o6itatea.@n e#cedent de pitta in corp pro>oac manie( ura ?i gelo6ie. Cand se accentuea6a %ap&a, urmea6 cre?terea dorinteide im$ogatire si intro>ertire. ,#ista deci o legatura direct intre alimentatie( o$iceiuri( mediu ?i dereglarileemotionale.

!educerea lu#ului de umori vata#pitta#%ap&a are ca urmare cre?terea cantitatii de to#ine *ama care seacumulea6a in punctele sla$e. 7ac9 un asemenea punct sla$ este( de e#emplu( articulatia( $oala se >a maniesta prin dureri de tip reumatic.


22/61

Cum iau nastere to3ineleH

Agni # #&eia spre boal! sau spre san!tate

Agni este ocul $iologic care reglea6a meta$olismul. ,l seamana( ca rol( cu pitta ?i poate i pri>it ca ocomponent a sistemului pitta din organism( unde indeplineste uncAia de catali6ator in digestie ?i meta$olism. itta cuprinde energia calorica( cea care ajut digestia. itatea( inteligenAa( InAelegerea( percepAia ?i capacitatea de asimilare. Agni menAineculoarea pielii ?i este determinant pentru sistemul en6imatic si meta$olism. Cat >reme agni Isi poate e#ercitanestingherit uncAiunile( procesele de descompunere( a$sor$Aie si asimilare ale hranei se >or desasura in $unecondiAii.

e asuprameta$olismului( iar capacitatea de aparare si sistemul imunitar se dereglea6. Componente importante alehranei rman nedigerate si( deci( neasimilate. ,le se string in intestinul gros su$ orma unor su$stanAelipicioase( eterogene( urIt mirositoare. oac contracAii( o$turaAii( sta6e si sl$irea Aesuturilor( reducand unctia de aparare aorganului respecti>. 8n inal( re6ult starea de $oala a respecti>ului sistem( care apoi poate i diagnosticata caartrit( dia$et( $oala de inim etc.

!dcina tuturor $olilor este ama, a crei ormare are di>erse cau6e. 7e e#emplu( dac se mananc alimenteincompati$ile unul cu altul( ele se diger incomplet si dau nastere unor to#ine sau ama, care aectea6a direct agni.Cand pe lim$ apare un strat al$( inseamn c e#ist ama in intestinul su$tire( cel gros sau in stomac.

Ama se mai de6>olta atunci cand agni este incetinita. 7untoare este ins si o uncAionare in e#ces a agni.9u$stantele $iologice nutriti>e sunt supuse unei arderi e#cesi>e in procesul de digestie( ceea ce are ca urmare osl$ire. 9l$irea pro>oaca si ea diminuarea capacitatii de aprare a organismului.

"entimente refulate

To#inele pot aparea si ca urmare a unor actori emotionali. 7e e#emplu( sentimentele de suparare si manie reulatemodiica totalmente mucoasa >e6icii $iliare( a canalelor $iliare si a intestinului su$tire si accentuea6 pitta( ceea cegenerea6 inlamarea peretilor stomacului si ai intestinului su$tire. Nn mod similar( teama si ingrijorarea modiicalora intestinului gros. Ca urmare( apar $alonari in intestinul gros. 7urerile se maniest deseori su$ ormadereglrilor la ni>elul inimii si icatului. Cunoscand eectele dunatoare ale acestor reulari( se recomand s se dearau li$er sentimentelor si unor necesitti ale corpului cum sunt tusea( strnutul sau latulenAele 3eliminrile de ga6e.

9entimentele reulate dereglea6a echili$rul vata, care inluentea6 la randul sau agni, adica sistemul imunitar alcorpului. oca alergii la anumitesu$stante 3polen( pra etc.. @n om nascut cu constitutie pitta >a i sensi$il la mancarurile iuAi( condimentate( careaccentuea6 pitta.

)amenii cu constituAie %ap&a >or i sensi$ili la mancrurile ce accentuea6 %ap&a. La acesti oameni( alimentele%ap&a, cum sunt produsele lactate( >or pro>oca tuse( curgerea nasului( congestii respiratorii( astm. )amenii care

isi e#prim emotiile %ap&a, cum sunt inhi$itia si lcomia( >or de>eni alergici la alimente %ap&a.eda recomanda s se anali6e6e ara inhi$iAie sentimentele si s li se dea rau li$er( pentru a puteadisparea eectele noci>e ale inrInarii lor. oaca dereglari alespiritului( care au drept urmare dereglari ale trupului.

Ind in >edere ca alergiile re6ult din reularea sentimentelor( ele nu pot i eradicate prin administrarea demedicamente antihistaminice.Para6itii intestinali sunt ?i ei o cau6a a alergiilor.


23/61

Potri>it in>taturii eda( orice orma de terapie 3medicamentoasa( chiropractica( masaj sau altele( care nueste precedata de eliminarea to#inelor responsa$ile de aparitia $olii( >a a>ea ca eect o acumulare si o i#are aacestor ((otra>uriF in tesuturi. @n tratament supericial poate a>ea ca urmare o im$unatatire simptomatica a pro-cesului de im$olna>ire( dar cau6a principala a $olii nu >a i re6ol>ata si >a aprea din nou in aceeasi sau in altaorma. ,#ist doua orme de tratament ayur>edic•eliminarea ((otr>urilorF=

•neutrali6area lor.


24/61

Terapia prin vomisment *unman

'asuri inainte de tratament

8n seara premergatoare inceperii terapiei( se ace un masaj cu ulei si se aplic apoi comprese calde. Pacientul ar tre$ui sa $ea( inainte cu una sau trei 6ile( dou-trei cesti de ulei( paria cand scaunul su de>ine uleios sau pana>a a>ea sen6aAie de >oma. 9e recomanda o dieta %ap&a, pentru a irita aceasta umoare. +aman ar tre$ui practicat dedimineaAa 3timpul %ap&a. Pacientul tre$uie s manInce dimineata de>reme ore6 si iaurt cu mult sare( pentru a sla$isi mai mult %ap&a din stomac. om. 9e reaca apoilim$a ca sa se pro>oace >omismentul. 9uccesul terapiei se masoara prin

%rec>enAa acceselor de >oma 3& - ma#im( + - mediu( 4 J minim(2cantitatea de lichid >omat 3%% - ma#im( 0(;* % - mediu( 0(* % J minim.

'asuri dup! vomare: odihna( post( tigareta medicamentoasa ?i nereprimarea ne>oilor i6iologice 3urinare(scaun( >anturi( stranut( tuse.Indi#a(ii: tuse( rceala( enomene astmatice( e$ra %ap&a, greata( anore#ic( anemic( into#icaAii( dermato6e(

dia$et( stagnari de lim( tul$urri digesti>e cronice( edeme 3umlaturi( epilepsie( sinu6ite( amigdalite repetate.Contraindi#a(ii: la copii si la >arstnici( in stri de sla$iciune( Inometare( $oli de inima( ca>erne pulmonare(

hemoragii digesti>e( ulcer gastric( >arice esoagiene( in timpul menstruatiei ?i sarcinii( in curele de sl$ire( lasuparari si o$e6itate.

)meti#e: lemn dulce( lealum( sare( nucsoar( nu# >omica.

urgative *+irec&anPro$lema e#cedentului de pitta poate i re6ol>ata cu ajutorul purgati>elor. e6ica $iliara( icat sau


25/61

Terapia prin purgative (Virechan)

intestin( poate aprea o ec6em alergica sau o iritare a pielii( acnee sau dermatit( precum si e$ra cronic( ascite(>oma $iliara sau icter.

Tratamentul ayur>edic pentru aceste stri cuprinde administrarea de purgati>e *virec&an. 8n acest scop( seolosesc dierite plante. 7e e#emplu( ceaiul din run6e sennas este un purgati> usor( dar la oamenii cu oconstitutie vata acest ceai poate pro>oca colici( deoarece e#cit prea mult peristaltismul intestinului gros.

@n pahar de lapte ier$inte la care s-au adugat dou lingurite de g&ee repre6inta un purgati> eicace pentruoamenii cu constitutie vata sau pitta. Luat inainte de culcare( acest purgati> este deose$it de eicace in ca6ul unuie#cedent de pitta care pro>oac deregiari ale drenarii $iliare 3eliminarea $ilei.

La administrarea purgati>elor este important s se controle6e alimentatia. Pacientul nu tre$uie s mnancealimente care a>ori6ea6 umoarea predominant sau s deregle6e echili$rul umorilor.

:u se >or administra purgati>e in ca6ul oamenilor cu e$ra acuta( diaree( constipatie re$el( sIngerri alerectului sau ale ca>ernelor pulmonare. ala$il si pentru ca6ul in care in stomac se ala un corpstrain( dupa o irigatie sau in ca6 de pro$leme de digestie.

)liminarea prin **#analele in$erioare+

+irec&an#ul este puriicarea pittei ?i eliminarea to#inelor din sInge= este modalitatea de a curta glandelesudoripare( intestinul su$tire( intestinul gros( rinichii( stomacul( icatul si splina. iermi intestinali( gut si icter.Posibile #ontraindi#atii la copii ?i $atrani( In stare de sla$iciune( e$ra acuta( lipsa de agni, aectiuni digesti>e(

sangerari ale ((canalelor inerioareF 3hemoragii digesti>e inerioare( ale aparatului e#cretor sau genital( ca>erne pulmonare( diaree( corpuri straine in stomac( in cure de sla$ire( colita ulceroasa si $oli de rect sau colon.

Substan(e virechan4 run6e de sannas, prune( tarate( seminte de in( radacina de papadie( lapte de >aca( sare(ulei de ricin( staide( suc de mango.

Irigatii *basti

8n terapia ayur>edica prin irigatii 3clisme se intelege introducerea in rect a unor su$stante medicinale cum suntulei de susan( ulei de %almus sau decocturi de plante medicinale. 8rigatiile medicinale sunt singurele tratamentecomplete pentru deregiarile vata.

Indi#a(ii constipatii( $alonari( e$ra cronica( raceli o$isnuite( dereglari se#uale( pietre la rinichi( stari de >oma(dureri de spate ?i de ceaa ?i hiperaciditate. ,#ista cel putin opt6eci de dereglari dierite legate de vata. 8n opt6ecila suta din aceste im$olna>iri basti 3clisma oera un remediu complet.

Contraindi#atii La pacientii care suera de diaree ?i sangerari rectale sau anale nu se admit clismelemedicinale= la cei ce suera de dereglari digesti>e cronice( tuse( diicultaAi de respiraAie( diaree( dia$et sau anemiea>ansata nu se admite administrarea clismelor cu su$stante uleioase= acela?i lucru este >ala$il pentru >Irstnici ?icopii su$ ?apte ani. Clismele cu decocturi nu se administrea6a in ca6 de e$r acuta( diaree( raceli( pare6e( dureride inima( dureri a$dominale puternice sau in ca6 de sla$ire a organismului.


26/61

VIrul sau

Terapia prin iriga$ii (basti)

8rigatiile cu ulei sau decocturi tre$uie sa se menAin minimum trei6eci de minute pentru a i eicace.

6vacuarea si terapia medicamentoasa prin canalele inferioare

+ata este cel mai rec>ent actor etiologic pentru aparitia $olilor. +ata este responsa$ila pentru retentia saueliminarea scaunului ?i urinei. +ata este locali6ata primordial In intestinul gros. indec dereglarile vata.

(ipuri de clisme

%. Clisma cu ulei %12 - % ceasc de ulei sesam 3in ca6 de constipatie cronica=2. Clisma cu un decoct sau ceai de plante medicinale %12 cea?ca de kola sau lemn dulce amestecata cu %12

ceasca de ulei de susan cald=

'. Clisma energi6ant % ceasca lapte cald( % ceasca de $ulion de carne sau % ceasca de sup de oase.Indi#a(ii Constipatie( $alonri( dureri in 6ona inerioar a coloanei >erte$rale( guta( reumatism( sciatica(dereglari ner>oase( dureri de cap vata, sl$ire( atroii musculare.

Contraindi#a(ii:

4. Clisme cu ulei dia$et( o$e6itate( dereglari ale digestiei( agni deicitar( mrirea splinei( le?in.*. Clisme cu decocturi de plante stare de sl$iciune( sughit( hemoroi6i( inlamarea anusului( diaree( sarcin(

ascit( dia$et.+. Clism hrnitoare dia$et( o$e6itate( ascit.

rizarea medicamentetor *nasya

Terapia medicamentoasa prin mucoasa na6al se numeste nasya. ,#cedentul de umori corporale acumulate ingIt( nas( sinusuri sau 6ona capului sunt eliminate prin cel mai apropiat oriiciu al corpului. :asul este asa-numita ((poart ctre creier si constiintaF prana sau energia >ital patrunde in corp prin respiraAie.

rana menAine uncAiile sen6iti>e si motorii. Terapia medicamentoasa prin mucoasa na6ala ajuta la diminuareadereglrilor de prana, care se reera la unctiile cere$rale( sen6oriale ?i motorii.


27/61

Terapia prin mu#oasa na%alS (nasya)

ulsii( precum si in anumite $oli de ochi si urechi. 8n general( nu se aplica terapia prin mucoasana6ala dupa $aie( masa( raport se#ual( consum de alcool( precum si in timpul sarcinii sau menstruaAiei.

Prin masajul mucoasei na6ale poate i im$unatatit ?i ritmul respiratiei. 8n acest scop( se inmoaie degetul mic in g&ee ?i se masea6a delicat peretii interiori ai nasului pe o adancime cat mai mare. ita ranireamucoaselor. Ind in >edere ca cei mai multi oameni pre6inta o asimetrie a septului( o parte a nasului este maiu?or de penetrat ?i de masat decIt cealalta.

8n nici un ca6 nu se permite patrunderea ortata a degetului. Easajul se ace prin penetrare treptata( rotinddegetul. Pe aceasta cale se pun in li$ertate sentimentele $locate in tractul respirator. Procedeul poate i aplicatdimineata si seara.Pe masur ce sunt eli$erate sentimentele( se im$unataAesc treptat ritmul respiratiei si >ederea.'oduri de nasya:;.+irec&ana 3curaAirea prin pul$eri( pra de stranutat sau plante=. !asya cu g&ee sau ulei=+. Easaj na6al.

(ratamentul cu pulberiCu ajutorul unui tu$ulet( se aspir pul$ere uscat de kola in nas. Procedeul se oloseste in ca6uldereglarilor %ap&a, adic in dureri de cap( guturai( conjuncti>ite( rgu?eal( sinu6ite( inlamarea ganglio-nilor limatici in 6ona gItului( tumori( >iermi intestinali( $oli de piele( epilepsie( somnolent( Parkinson( rinitacronic.

Nasya &ranitoare

8n acest scop( se olosesc g&ee, di>erse uleiuri si sare. !asya hranitoare se aplica in ca6ul dereglrilor vata,adic la migrene( uscciune in gat si in nas( ner>o6itate( an#ietate( ingrijorare( ameAeli( negati>itate( pta6e( $ursite( intepenirea gatului( spondilo6 cer>ical( uscciunea sinusurilor si pierderea mirosului.

,asya #almant!

8n acest scop( se olosesc sucul de aloe( laptele cald( sucul de sparanghel si sucul de >ar6 de apa.

Nasya #almant! 9e oloseste numai in ca6ul dereglarilor pitta, cum sunt cderea prului( conjuncti>ita sau >ertijuri.

,asya uleioasa


28/61

9e olosesc decocturile si inu6iile de plante( la care se adaug uleiuri( in dereglarile vata, pitta si %ap&a.

2asa0 nazal

9e inmoaie degetul mic in uleiul ales ?i se introduce cat mai adanc in oriiciul na6al. 9e unge si se masea6nara usor pana ce aceasta de>ine elastic. Easajul na6al permite descongestionarea tesuturilor prounde ?i poate i practicat 6ilnic sau de iecare data cand se simte tensiunea. ertical.

8n unctie de necesitati( se picur cantitAi mici de ulei( decoct sau inu6ie in iecare nar. 9e pstrea6aaceasta po6itie cel putin un minut.

Introdu#erea pulberilor in nas

Contraindi#atii: in timpul sarcinii( menstruatiei( dup $aie si dupa raport se#ual( mas sau consum dealcool.

Substantele $olosite in nasya4 pul$ere de %almus, >ar6 de apa *ydrocatile asiatica, ceapa( usturoi( piper negru( piper de Cayenne( ghim$ir( iertura de g&ee cu ulei.

lebotomie *Ra%ta 2o%s&a

9u$stantele noci>e din tractul digesti> sunt preluate de lu#ul sanguin si circula in corp. ,le se potacumula su$ piele sau la ni>elul articulatiilor( pro>ocand im$olna>iri. 8n acest ca6( este necesar sa se pro>oace eliminarea to#inelor ?i puriicarea sangelui.

8n ca6ul unor $oli de piele repetate( cum sunt urticariile( ec6emele( acneea( rIia( leucodermia saumancarimea( este indicata o sangerare pro>ocat si controlata *Ra%ta 2o%s&a. ente tul$urari pitta, cum sunt ec6emele si acneea(apar multe to#ine in sange. 7rept urmare( lasarea unei mici cantitati de sInge din >ene permite rela#areatensiunii generate de to#inele din sInge.

Prin lasarea de sInge se stimulea6a si producerea anticorpilor( ceea ce permite intarirea sistemuluiimunitar. indecarea radicala a multor $oli.

Contraindicat este lasarea de sange in ca6 de anemie si edeme. 7e asemenea( nu se recomanda aceastaterapie la copii mici si la >arstnici.

Raharul( sarea( iaurtul si mancarurile acre au o actiune to#ic asupra sangelui( mai ales cand se olosescin e#ces. Pentru a mentine ((curateniaF sangelui( aceste su$stante ar tre$ui e>itate in ca6ul $olilor de sange.

Ceaiul de rdcin de $rusture este mijlocul eel mai eicace pentru epurarea sangelui. 8n ca6ul pertur$arilor legate de sange 3alergiile( ec6emele sau acneea se recomanda ca pacientul s ia un purgati> in lapte ?i s inceapin seara urmtoare tratamentul cu radacina de $rusture. 8nu6ia se o$Aine dintr-o lingur de radacina de $rusture la

o cea?ca de apa ier$inte. e to#ine( se aplic terapia paliati> *"&amana.


29/61

-RA!IDAR6A +I69II '6 DI CU DI 'U: RI!CIII6 A1UR+6'A

Potri>it principiilor eda( modul de organi6are a 6ilei e#ercita un rol important asupra starii de sntate. @nmod de >iat santos este cel care se potri>e?te cel mai $ine constitutiei indi>iduale. Toate acti>itAile 6ilnice(cum sunt ora sculrii( ingrijirea ?i curtirea corpului ?i meditatia tre$uie s se supun unui orar regulat.

9e recomanda ca tre6itul s se aca dis-de-dimineat( inainte de rsritul soarelui. Prima acti>itate esteeliminarea urinei ?i scaunului( apoi curatirea dintilor ?i a gurii prin spalare cu pasta de dinti. it meditatiei ?i e#ercitiilor i6ice.

,#ercitiile de respiratie sunt de asemenea o componenta importanta a >ietii sanatoase. 7upa eectuareae#ercitiilor( se recomanda odihna In po6itia culcat pe spate( cu $raAele ?i picioarele intinse( ?i respiratiaa$dominala.

7up incheierea e#ercitiilor ?i meditatiei( se poate trece la micul dejun. Pran6ul ar tre$ui luat inainte de ora ;iata( este necesar s se con?tienti6e6e permanent acest lu# de energie.

8n unctie de constituAia indi>idual( mai pot i adaugate ?i alte e#ercitii in programul 6ilei. 7e e#emplu( serecomanda celor cu constitutia vata un masaj cu ulei( seara.

9e recomand de asemenea anumite o$iceiuri de somn. and in >edere c partea stang a corpului umancuprinde energia eminin sau lunar( iar partea dreapt - energia masculin sau solar( po6itia in care sedoarme are o mare inluent asupra constitutiei si a echili$rului energiilor din trup. 7ac se doarme numai pe partea stang( se reprim energia lunar si se accentuea6 energia solar( ceea ce conduce la accentuarea lui pittain organism. Ca urmare( oamenii cu constitutie pitta ar tre$ui s doarm pe partea dreapta. 7ormitul pe partea stIng se recomand celor cu constitute vata şi %ap&a.

Recomandari pentru o viata sanatoasa

'esfasurarea zilei•Tre6iAi-> inainte de rsritul soarelui.•7up sculare( goliti-> >e6ica si intestinul gros.•aceAi du? 6ilnic( pentru a a>ea sen6atia de prospetime corporal.• ace Ai gimna stic respi rator ie pentru a crea sen6 atia de prospeAime spiritual si corporal.

• :u luaAi micul dejun dup ora opt.•9plati-> mIinile inainte si dup mas.•

9p%ati-> dintii dup mese.•aceAi o scurt plim$are la %* minute dup masa.•Eancati lini?tit ?i concentrati-> atentia la ceea ce mancati.•EasaAi 6ilnic gingiile cu degetul inmuiat in putin ulei de susan.•PostiAi o dat pe sptman( pentru a reduce to#inele din corp.•Culcati-> inainte de %0 seara.

Alimentatie si digestie

•) linguriA de ghim$ir proaspt mcinat( la care se adaug o pri6 de sare( este un $un e#citant al apetitului.•Laptele $tut( amestecat cu putin ghim$ir sau chimion( ajut la digestie.


30/61

•) lingurit de g&ee cu ore6 acilitea6 digestia.•@n pahar de lapte neiert( cald( cu ghim$ir( $ut inainte de somn( hrneste corpul si linisteste spiritul.

•Eancarea prea mult este nesntoas.•Butul apei inaintea sau dup mas are o inluenA negati> asupra digestiei.•Postul prelungit este nesntos.•,#cesul de $uturi reci reduce re6istenAa organismului.•as de cupru sau intr-un >as de sticl in care s-a aruncat o moned de cupru este $un

pentru icat si splin.•9omnul de dup amia6 creste %ap&a şi( ca atare( greutatea corporal.

Igiena corporal$• :u ar tre$ui reprimate necesittile naturale ale corpului( cum sunt scaunul( urinarea( stranutul( cscatul si

latularile.•8n ca6 de e$r( este indicat s se consume doar ghim$ir.•Prin recarea tlpilor cu ulei de susan( inainte de culcare( se reali6ea6 un somn linistit.

•Easarea capului cu ulei de plante linisteste spiritul si acilitea6 un somn adanc.•Easajul corpului cu ulei accelerea6 circulatia sanguin si elimin e#cedentul de vata.

• :u se recomand somnul pe $urt.•Cititul la ori6ontal >atm >ederea.•Eirosul neplacut al gurii poate insemna constipatie( acti>itate dereglat a rinichilor( lips de igien in

ca>itatea $ucal sau to#ine in intestin.•Eirosul urat al corpului indic pre6enAa to#inelor in corp.•9tatul culcat pe spate *s&aiasan, timp de %* minute pe 6i( linisteste spiritul si odihneste trupul.

•@scarea prului imediat dup splat impiedic im$oln>irea sinusurilor.•9ulatul >iolent al nasului poate i duntor urechilor( ochilor si nasului.•) sen6atie de disconort si mancarime in 6ona anusului poate indica pre6enta >iermilor intestinali.

•@nghiile lungi nu sunt igienice.•Trosnirea incheieturilor dunea6 corpului 3dereglea6 vata.•Laptele cald cu nuci cas&e si 6ahr $run luat dup raportul se#ual coner un plus de putere si contri$uie la

mentinerea energiei se#uale.•

!aporturile se#uale in timpul menstruatiei sunt duntoare.• !aportul se#ual oral sau anal este duntor si neigienic 3dereglea6 vata.

• !aportul se#ual imediat dup masa dunea6 corpului.• 8n timpul menstruatiei( se >a e>ita eortul i6ic prelungit.

Igiena spirituala

• Teama si ner>o6itatea consum energia si pro>oac pertur$ari ale vata.

• 7orinAa de acaparare( lacomia si inhi$itia accentuea6a %ap&a.• 8ngrijorarea e#cesi> dunea6 inimii.• @ra si mania generea6 to#ine in corp si dereglea6a pitta.• Vor$irea e#cesi>a duce la consumarea energiei si la dereglari vatu.

(I2U 8I I2-R(A!9A UI

Ca si materia( timpul este masura$il. ,l a>ansea6( iar noi Ii masuram miscarea in anumite unitati de msurasecunde( minute( ore( 6ile( saptamani( luni si ani. ,#ist o di>i6iune a timpului si In interiorul unei 6ile -dimineaAa( prIn6( dup-amia6a( seara( noaptea ?i 6ori - precum si o di>i6iune a anului In anotimpuri.

@morile corpului sunt ca si timpul in continua miscare. Eiscarea umorilor si cea a timpului sunt intr-o relatie $ine determinat( iar cresterea si descresterea celor trei umori depind de ciclul timpului.


31/61

Umorile pe parcursul zilei• 7imineata( de la rsaritul soarelui pIn la ora 6ece( este timpul %ap&a. 7atorita preponderentei %ap&a, omul se

simte proaspt( energic( dar are si o anumita inertie.• La pran6( are loc trecerea lent de la %ap&a la pitta. 8ntre orele %0 si %4( pitta este pronuntat si creste sen6atia de

oame. )mul se simte lmInd( usor si ier$inte.• 8ncepand cu ora %4 si pan la apusul soarelui( este timpul vata, in care omul se simte acti>( u?or ?i malea$il.

• La inserare( intre orele %& si 22( apare din nou timpul %ap&a, un timp al aerului rcoros( al inertiei ?i al lipseide energie.

• 8ntre orele 22 si 2 dimineata( este timpul principal pitta.• 7imineata de>reme este iar o perioada vata. +ata creea6a miscare= este perioada cand omul se scoal(

urinea6a si are scaun.Eicul dejun ar tre$ui luat de dimineata intre orele ; si &. )amenii de tip pitta si vata ar tre$ui in mod o$ligatoriu

sa ia micul dejun( cci aceasta contri$uie la accentuarea %ap&ei in timpul %ap&a. )amenii cu constitutie %ap&a ar tre$ui s renunte la micul dejun.

Cel mai $un timp pentru pran6 este la inceputul timpului pitta, Intre orele %0 si %% dimineata.,ste de preerat ca masa sa se ser>easca la orele in care soarele este pe cer. 7aca cina este luata seara tar6iu( au

loc pertur$ari $iochimice in organism( iar somnul este neodihnitor.7aca se ia cina in jurul orei %&( stomacul se >a goli pana la ora 2%( iar somnul >a i pround. 7aca se modiica

orele de masa astel incat sa corespunda ritmului umorilor( se reali6ea6a o modiicare drastica a modului de>iaAa. :u numai orele 6ilei( ci si anotimpurile sunt in corelaAie cu mi?carea umorilor.• Toamna( in lunile septem$rie( octom$rie si noiem$rie( run6ele cad( $ate >antul si temperaturile incep sa

scada. 8n aceasta perioada predomina vata.• 8arna durea6a din decem$rie pana in e$ruarie. ,ste perioada norilor( a 6ape6ii ?i a temperaturilor sca6ute.

reme accentuea6 %ap&aF de aceea apar congestii ale cailor respiratorii raceli( inlamatii In gIt( $ronsite( tuse rec>enta.

• Prima>ara( din martie pana la sarsitul lui mai( are loc trecerea de la iarna la >ara. 7ereglarile de %ap&aapar prima>ara tar6iu. La inceputul prima>erii( %ap&a acumulata in timpul iernii se luidi6ea6a si se stingelent.

• Caidura prima>erii tIr6ii creste caldura pitta din corp( ceea ce conduce la pertur$ari de pitta, cum suntdiareile esti>ale( usturimea ochilor( arsura pielii la scare( urticariile( ec6emele( dermatitele.

9e poate demonstra ca dieritele etape ale 6ilei si anotimpurile anului pro>oaca modiicarea umorilor vata, pittasi %ap&a. Constienti6area acestor modiicari ajuta la sta$ilirea unui raport al lu#ului de energie intre mediulinterior ?i cel e#terior.

Igiena pe parcursul anului

echilete#te ayur>edice. ((Cine respecta riguros aceste reguli >a trai cel putin o suta de ani in deplina sanatateF. 8nteleptiiacordau o mare importanta modului de >iata( considerand c un trai normal( sanatos( pre>ine $olile. 8ata cate>a prescriptii ce tre$uie a>ute in >edere daca >rem sa im sanatosi

@n om prudent nu numai ca >a consuma alimente de calitate( dar >a tine seama si de ((arta alimentatieiF( care e

determinata intotdeauna de ocul digestiei ie de apetitul iecaruia. a hrani cu alimentele potri>ite( in cantitatile potri>ite si la timpul potri>it. 8n elul acesta( hrana e mistuita ara a dauna sanatatii.

)re6ul( asolea >erde( carnea de prepelita( de potarniche sau iepure de casa sunt alimente usoare( dar caretre$uie consumate in cantitati ponderate. La el tre$uie consumate si asolea $oa$e( laptele( ructele de mare( puiide $alta.

e chiar cand suntconsumate in e#ces.


32/61

@n mare accent se pune pe regularitatea meselor( mancatul neregulat contri$uind la im$olna>ire.Prescriptiile alimentare au in >edere atat pre>enirea $olilor( cat si eectele po6iti>e pe care o hrana

corespun6atoare le are asupra >italitatii( aspectului( sanatatii si( in general( asupra >ietii noastre. Eeniul 6ilnictre$uie alcatuit in asa el incat el sa ne consolide6e sanatatea si( in acelasi timp( sa ser>easca la preintampinareae>entualelor $oli. Carnea uscata si legumele uscate sunt grele si nu tre$uie consumate rec>ent= la el laptelesmantanit( $ran6a ermentata sau casca>alul( smantana( carnea de pore( de >ita sau de $i>ol( asolea uscata ?i or6ul.7ar putem consuma cu regularitate ore6( asole >erde( lapte nesmantanit( $ran6a proaspata de >aci( unt( miere ?i

>anat.Qrana si in general regimul de >iata 3ingrijirea corpului( >estimentatia( o$iceiurile cotidiene etc. tre$uie sa ie inconcordanta cu anotimpul in care ne alam( sa se armoni6e6e cu procesele ce au loc in natura si in uni>ers. :umaiasa ne consolidam sanatatea si ne sporim orta. 8n 8ndia sunt trei anotimpuri iarna( >ara si anotimpul ploilor saumusonic( impartite iecare in doua su$di>i6iuni 3iarna - in sisira si &emanta, >ara - in vasant&a si grisma,anotimpul ploios - in varsa şi sarada. 8ata cum descrie Charaka( un mare intelept indian( cele ?ase parti ale anuluiindian ((Primele trei( care tin de la de6ghet pana >ara( marchea6a traiectoria nordic a soarelui si Sperioada sade a$sor$tie. @rmatoarele( adic anotimpul ploios si prima su$di>i6iune a iemii( caracteri6ea6 traiectoria sudica soarelui si Sperioada de eli$erare( cand >anturile nu mai sunt e#cesi> de uscate( cum erau anterior. Perioada deeli$erare se caracteri6ea6 prin predominarea elementului apa( perioada de a$sor$tie prin cea a elementului o c siiecare e#ercita inluente distincte asupra oamenilorF.

Perioada de a$sor$tie sla$este. 9oarele( cu ra6ele sale ir$inti( care a$sor$ ume6eala pmantului( si >anturile puternice pro>oaca uscciune. olta acum sunt acru( sarat si dulce. 8n aceasta perioada orta noastr cre?te.

, $ine de stiut c la inceputul perioadei de eli$erare si sarsitul perioadei de a$sor$tie orAa organismuluiatinge ni>elul cel mai sc6ut. La mijlocul celor dou perioade( ea este medie( iar la sarsitul perioadei de eli$erare siinceputul celei de a$sor$tie( organismul are cea mai mare ort.

Anotimpurile anuluiara - %ap&a#pitta

'artie Aprilie 'ai

!acoros( umedBucurie


33/61

!acoros( mo$ilTeama


34/61

Eentionm c in acest anotimp este ingduit s acem dragoste dupa pota inimii. )data cu rcirea >remii(tre$uie sa renuntm la toate alimentele si $auturile usoare( care stimulea6a vata, sa e>itam curele de sl$ire( precumsi $uturile calmante ori indoite cu apa ?i sa ne erim de curent.

Vremea umeda este asemanatoare in multe pri>inte cu iarna ?i( prin urmare( recomandarile de mai sus sunt>ala$ile si in acest ca6. Vom i si mai atenti s nu stam in curent si ca locuinta sa ie incal6ita. 7e asemenea( ne >oma$tine de la toate alimentele si $auturile iuti( amare si astringente( care stimulea6a vata, precum si de la cele usoaresi reci.

+arstele vietii

7essurarea in timp a >ietii iecrui om este strans corelat cu ciclul vata#pitta#%ap&a. Potri>it edei( e#istatrei pietre de hotar in >iata unui om copilaria( maturitatea si $atranetea.

Copilaria este timpul %ap&a. Perioada %ap&a durea6a de la nastere pan la %+ ani.Copiii suera dereglri %ap&a, cum sunt congestiile pulmonare( tusea( rcelile si inlamatiile mucoaselor.

ac.Eaturitatea se intinde intre %+ Oi *0 de ani. ,ste perioada timpului pitta, in care omul este acti> si plin de

>italitate. 8n aceasta perioada( predomina dereglarile pitta.Batranetea este perioada vata. 8n aceasta perioada apar pertur$ari vata, cum sunt tremurul( sla$irea( diicultati

de respiratie( artrita( pierderea memoriei ?i aparitia ridurilor.

Astrologie

Conceptul timp nu cuprinde doar unitatile de masura pentru ceasuri si calendare( ci si miscarea planetelor( care seala in stransa legtura cu organele corpului. 7atorit inluentei majore a planetelor asupra spiritului( corpului siconstiintei( pentru sistemul ner>os al omului( timpul astrologic este cel mai important dintre toate conceptele detimp. iecare planeta are o legatura directa cu un anumit tesut din corp.

• Soarele are o legtur direct cu con?tiinAa omului= Luna J cu spiritul( >ariatia sentimentelor si capacitateaintolectuala. Luna este 6eiAa apei( care reglea6 ?i determin %ap&a.

• Luna ?i kapha pre6int acelea?i insu?iri rece( al$( lent ?i dens. 8n timpul Lunii pline( kapha din corp se

accentuea6 ?i tinde s se pertur$e. 8n aceast perioada( apa marilor cre?te si generea6 lu#ul( ceea ce determinun e#cedent de apa in toate ormele de >iat. )amenii care suera de astm de tip kapha sau de epilepsiedeterminate de kapha >or sueri accese mai rec>ente in timpul Lunii pline= de asemenea( in perioadamenstruaAiei( emeile >or resimAi mai dureros eectele Lunii pline.

• Earte( planeta ro?ie( este corelat cu sangele ?i icatul. icatul este lacasul lichidului $iliar( caracteri6at prinelementul oc( pitta. Earte controlea6 uncAia icatului ?i disunctiile acestuia. oca Im$oln>iri pitta( cum sunt cre?terea to#inelor din sInge( urticarie ?i acnee. Tumorile stomacului ?icolitele ulceroase se InrutAesc su$ inluenAa lui Earte.

• Saturn este de asemenea o planet puternic ?i cu eecte prounde. ,nergia sa pro>oaca diminuarea orAeimusculare.

M !esponsa$il de pertur$ari in 6ona genital 3prostata( testicule(o>are este Venus* in timp ce 'er#urgu>ernea6 capacitatea de gIndire.

-!6+I(A(6 Nncepand de la na?tere ?i pan la moarte( corpul se al intr-o permanenta lupt cu procesul de

im$atranire. and in >edere c permanenta degradare a tesuturilor ?i organelor se desasoar lani>elul celulelor( procesul de regenerare tre$uie sa se petreac tot la ni>el celular. @morile joac un roloarte important in intreAinerea snataAii celulare ?i stimularea longe>itAii. iecare umoare in parte este>ital in menAinerea uncAionrii corecte a miliardelor de celule ce ormea6 corpul uman.


35/61

)ap&a intreAine longe>itatea la ni>el celular. itta reglea6 digestia si nutriAia( iar vata, care este strInsinrudit cu energia >itala pr/na, reglea6 uncAiile >itale.

Pe plan mai pround( este necesar s se echili$re6e cele trei esenAe su$tile din corp( pr/na, o0as si te0a pentru a se contracara procesele de Im$trInire. itatea esenAelor pr/na, o0as si te0as corespund( pe un plan mai pround al creaAiei( uncAiilor vata, pitta si %ap&a. ) alimentaAie si un mod de >iaA corecte potcrea un perect echili$ru intre cele trei esenAe su$tile si au ca re6ultat o >iaA lung.

r/na r/na este energia >ital care generea6 respiraAia( transportul o#igenului si circulatia sangelui sireglea6 unctiile motorii si sen6oriale. orta >ital a lui prana aAIA ocul interior al corpului *agni. Prin prana se e#prim spontan capacitatea de adaptare a organismului. a conduce copilul s mnInce pamant( adic sursa prinpal aacestor minerale.

Capul este lcasul pranei, iar aceasta reglea6 toate unctiile cere$rale superioare. unctiile((spiritualeF ale creierului( ca memoria( gandurile si sentimentele( sunt supuse controlului esentei prana.

rana reglea6 si unctionarea normala a inimii trece prin inim in sange regland astel alimentarea cuo#igen a tuturor organelor >itale.

unctiile $iologice ale celorlalte esente su$tile( o0as si te0as, sunt su$ordonate pranei. 8n timpulsarcinii( om$ilicul tului ormea6 poarta principal prin care prana patrunde( prin intermediul uterului( in

corpul tului. cei nenascuti( dereglarea lui prana >a conduce la un de6echili$ru ojas ?i te0as si in>ers.

-0as-0as repre6int esenta celor ?apte d&ate sau Aesuturi ale corpului. )jas este energia >ital ce reglea6 echili$rulhormonal. Cel mai in element material( s&u%ralartav E care este esenAa tuturor dhatelor - isi are sediul in inim.-0as este enrgia >ital care reglea6( cu ajutorul pranei, uncAiile >itale. -0as conAine cinci elemente de $a6 ?itoate su$stantele tesuturilor( dar este ?i rspun6tor de sistemul imunitar si inteligenta spiritului.7at iind ca o 0as este corelat cu %ap&a, orice InrutAire a %ap&a >a conduce la dereglri de o0as si in>ers.7ereglrile de o0as pro>oac Im$oln>iri legate de %ap&a cum sInt dia$etul( aectiuni ale oaselor( sl$ireaIncheieturilor( tremurturi ale degetelor( mainilor ?i picioarelor. CInd o0as( se diminuea6 apar reactii corelate cuvata( cum sInt teama( sl$iciunea general( scderea pIn la anulare a simturilor( pierderea cuno?tinAei si chiar

moartea. 9tarea echili$rat a o0as este necesar pentru tonusul $iologic si capacitatea de aparare a corpului.&ee contri$uie la intrirea o0as. and in >edere c laptele matern a>ori6ea6 o0as din corp( este oarte importantca sugarul s ie alpat( pentru a i se de6>olta imunitatea natural. 8n luna a V888-a de sarcin( o0as din trupulmatern reuseste s ptrund pIn la t. 7ac na?terea este prematur si are loc inaintea transerului de o0as(sugarul poate a>ea pro$leme oarte serioase de sntate. itale. Pentru longe>itate( o0as este la el de important ca la inceputul >ietii.Pe plan psihologic( o0as este generator de compasiune( dragoste( pace si creati>itate. Prin pranayama,

disciplin spiritual si metode tantrice( o0as poate i transormat in ort spiritual. itate se#ual e#cesi> sau cei care practic onanismul isi dispersea6 energia o0as in momentul

orgasmului. @rmarea este o sl$ire ao0as

( care aectea6 capacitatea de aprare a organismului. @n asemenea omeste lesne >ictima unor im$oln>iri psiho-somatice.

(e0as(e0as este esenta unui oc oarte su$til care reglea6a meta$olismul prin sistemul en6imatic. Agni, ocul centraldin organism( sustine digestia( a$sor$tia si asimilarea hranei. Treapta urmtoare de transormare a elementelor nutriti>e in energie se reglea6 pe un plan su$til al energiei agni, numit te0as. (e0as este necesar pentru hrnirea si pentru transormarea tesuturilor *d&ate.


36/61

acti>itatea prana. ) lips de te0as pro>oac im$olna>irea unor tesuturi si $lochea6 lu#ul de energie prana.) dereglare de te0as poate i pro>ocata de o alimentatie gresit( de un mod de >iaA de6ordonat sau de a$u6ul

de medicamente. a $eneicia de metodele de intinerire dac nu aost curtat in interior. ) plant medicinal luat in scopul intineririi trece prin tractul digesti> inainte casu$stantele acti>e s ptrund in lu#ul sanguin. Toate aceste traiecte i6iologice tre$uie curtate pentru ca planta

s ajung in tesuturile mai prounde( unde are loc Intinerirea.Curtarea corpului se ace prin cele cinci panc&a %arma4 >omisment( purgatie( irigatii( introducereamedicamentelor in nas si curtirea prin sangerare pro>ocat si controlat.

• terapia prin >omismente curA stomacul( lcasul lui %ap&aF• terapia prin purgatie curt intestinul su$tire( lcasul lui pittaF

• terapia prin irigatie 3clism curt intestinul gros( sediul lui vataF• utili6area plantelor medicinale prin introducere in mucoasa na6al limpe6este spiritul ?i constiinta.M pentru a curti sangele este necesar o le$otomie 3sangerare pro>ocat ?i controlat= prin acest tratament(

sangele este puriicat( astel IncIt plasma poate transporta su$stanAele nutriti>e ?i >indecatoare ale plantelor cueect de intinerire pIn in Aesuturile cele mai prounde.

8ntinerirea pe plan spiritual Inseamn linistirea spiritului( care contri$uie( alturi de meditaAie( la longe>itate.Ca atare( omul tre$uie s In>eAe s ie ((martorulF tuturor acti>itaAilor spirituale( ale tuturor gandurilor ?i

sentimentelor ?i sa ramIn deta?at de ceea ce traie?te. @na dintre recomandarile eda pentru a reali6a paceaspiritual este i6olarea si neparticiparea In pro$lemele lume?ti si sociale( dar aceasta metoda nu este reali6a$il pentru cea mai mare parte a oamenilor.

eda mai recomand o a doua metoda de intinerire spiritual( care const In do$Indirea capacitaAii de aIn>aAa sa trie?ti in aceast lume( dar a nu tri ca ea. Prin aceast metoda( indi>idul poate studia toate $locajele ?iinhi$iAiile sale pentru a ala care dintre ele generea6 stresul. ) >iaA ara $locaje ?i stres este o >iaAa ericita(sntoas ?i lini?tit( ceea ce conduce iresc la longe>itate.

oltat o tehnologie care permite menAinerea In >iaA a unctiilor >itale ?i dupace comunicarea dintre trupul( spiritul si suletul unui indi>id incetea6a. 7e?i eorturile cute de edase orientea6a spre prelungirea >ietii cat mai mult posi$il( nu se ignora aptul ca >iata iecarui indi>id poate isupusa ?i limitrilor karmice.

eda respecta >iata ?i moartea ?i interdependenta lor in aceea?i masura( dar arata ?i caile prin careiecare om poate muri In pace. Potri>it conceptiei eda( moartea nu este du?manul omului. Corpul moare(dar nu e#ist moarte pentru con?tiinta indi>idual 3sulet( cci aceasta este nemuritoare.

Pentru a ajunge la li$ertate spiritual( este necesara disciplina. Ba6ele principale ale disciplinei prescrise deeda sunt o alimentatie rational ?i un mod de >iat echili$rat. 7isciplina pe plan corporal( spiritual ?isuletesc se reali6ea6 prin practicile traditionale de yoga( pranayama ?i tantra. Cu ajutorul lor( omul atingeli$ertatea spirituala ?i trupeasc.

1-APotri>it in>ataturii eda( practica yoga este un remediu important( natural ?i pre>enti> pentru pstrarea

starii de snatate. eda si yoga sunt stiinte inrudite. Potri>it traditiei indiene( inainte de a practica yoga( se

studia6 eda( cci aceasta este ?tiinta corpului ?i numai atunci cand corpul ajunge la o $un stare de sntate(omul este considerat apt pentru a practica yoga.

,#ercitiile descrise de printele stiintei yoga( Patanjali( sunt oarte utile pentru pstrarea ?i do$andirea sntatii(ericirii si longe>ittii. Patanjali a descris a?a-numitele ((mem$re ale yogaF si e#ercitiile yoga. os( tinuta corporal( contemplatia( tre6irea con?tiintei si starea de echili$ru perect.

Prin yoga( omul atinge o stare de liniste care este ?i starea de echili$ru. Ca atare( e#ercitiile yoga au atat o>aloare de >indecare( cat ?i de pre>enire a $olilor. ,#ercitiile yoga contri$uie la crearea ?i im$untAirea strii deordine si echili$ru natural intre su$stantele secretate de neuroni si meta$olism( si ameliorea6 unctionareasistemului endocrin( ortiicand omul impotri>a stresului. ,#ercitiile yoga se do>edesc deose$it de eicace intratamentul $olilor pro>ocate ?i conditionate de stres( cum sunt hipertensiune( dia$et( astm( o$e6itate.


37/61

oga este ?tiinta unirii cu iinta 9uprem. eda este ?tiinta despre >iata de 6i cu 6i. id( in unctie de constitutia sa. 7e e#emplu( un om

cu constitutie pitta nu ar tre$ui s ac po6itia ((stand in capF mai mult de un minut. 7aca o ace mai mult( poateaparea enomenul de de6orientare spiritual. 8n acelasi el( un om cu constitutie vata nu tre$uie s eectue6eun ((stInd in umeriF prelungit( cci acest e#ercitiu creea6a o presiune prea mare asupra celei de-a ?aptea >erte$recer>icale. erte$r este oarte sensi$ila( iar la structurile osoase vata se poate produce o tasare a coloanei>erte$rale. EInia reulat poate produce o deplasare a coloanei cer>icale spre dreapta( iar teama reulata - odeplasare spre stInga. @n om cu constitutie %ap&a nu ar tre$ui sa stea In po6iAia 2lotus ascuns >reme prea Inde lunga t ( cci aceast po6itie e#ercita o presiune direct asupra glandelor suprarenale.

Respiraţie şi meditaţie *pranayamaEetodele de respiraAie( numite pranayama( repre6inta metode de >indecare yoga ce pot crea un echili$rue#traordinar al con?tientului. Prin practicarea pranayama se poate cunoa?te iinAa Pur ?i se alimportanAa real a pcii ?i a dragostei.

ranayama are multe eecte >indectoare( inluenAea6 creati>itatea ?i poate aduce $ucuria ?i ericirea suprem In>iaAa iecruia.

,#ist dierite eluri de pranayama. eda in>ata ce e#erciAii sInt potri>ite iecrui tip de constitutie. @n om cuconstitutie pitta ar tre$ui s practice inspiraAia prin nara stIng si e#piratia prin nara dreapta( ajutIndu-se dedegetul mare ?i cel mijlociu pentru a deschide ?i Inchide alternati> narile. edere c vata este un principiu acti> respiratia alternati> prin cele dou nari >a contri$ui la crearea echili$rului.

Cei o$e6i ar tre$ui s practice e#ercitiul yoga numit ((respiratia loculuiF Pentru e#ecutarea acestui e#ercitiu(omul se asa6 intr-o po6itie comod( inspir adInc ?i e#pir apoi repede si putermc pe nas. 7upa iecaree#piratie( se produce spontan inspiratia. ,#ercitiul se ace timp de un minut( dupa care urmea6a o pau6 de unminut ?i se repeta. Tot e#ercitiul durea6 cinci minute( ceea ce corespunde unei alergri pe distanta a treikilometri. Cand o$e6ul practic acest e#ercitiu( el >a incepe s transpire( i se >a ace sete ?i >a dori s $ea ce>arece( ins $uturile reci ar tre$ui e>itate( cci ele accentuea6a tendinAa de depunere a grasimii in corp.

ranayama curta plamanii( inima si alte organe( precum si lu#urile de energie prana din corp. indecarea $olilor( dar in ca6ul aplicarii incorecte( pot pro>oca ?iaccentua $oli. Cititorul nu ar tre$ui sa inceapa e#ercitiile pranayama r a i ghidat de cine>a cu e#perienA in practicarea sistemului de insanato?ire yoga.

2antra 2antra, care inseamna ((unicitate( singularitateF( este un concept sanscrit ce deine?te un cu>int sau o grupa decu>inte generatoare ale unor oscilatii onetice. inte sacre sunt purtatoare ale unei energii uriase(care este eli$erata in momentul in care sunt pronuntate intr-un anumit mod.

Pronuntarea unei mantre se ace intIi cu >oce tare( suicient de tare ca >or$itorul sa poata au6i singur sunetul.)scilatiile mantrei patrund din ce in ce mai adanc in inima. indecatoare. ,nergia unei mantre permite crearea unei stari de echili$ru intre corp( spirit ?i constiint.


38/61

Asane pentru remedierea umorilor

+ata

a. Eeditatia are darul de a tre6i aceasta inteligenta creati>.

'ai /os se pre%inta o metoda simpla* e0#eptionala de meditatie:

a un moment li$er( de preerinta dimineata de>reme( si ase6ati->a comod. Plim$ati ochii de jur imprejur si lasati urechile sa perceap 6gomotele din mediu. !ela#ati->a mu?chii. 7upa ce ati pri>it un timp lumea din jur( inchideti ochii ?i indreptati->a atentia spre lumea interioar.


39/61

8ncepeti treptat s percepeAi miscarea gandurilor( dorinAelor si sentimentelor dumnea>oastra. )$ser>ati curgerealu#ului gIndurilor constiente. 8ncercati sa nu opriti( s nu modiicati( s nu apreciati ceea ce simtiti. Prin acest proces intim de o$ser>atie ( > >eti puriica de ganduri e#terioare. Veti ajunge la inceputul unei transormariradicale. Pe msura ce constiinta se eli$erea6( > >eti putea $ucura de o destindere pround( de li$ertate sienergie. ati-> respiratia. !espiratia reda miscarea lui prana. rana este orta si energia >itala si are

doi poli inspiraAia si e#piraAia. 8nspiratia este rece( iar e#piratia este calda. Nmpreuna( ele dau $ioritmul natural.Prin respiratie >eti constienti6a oscilaAiile sunetului cosmic.


40/61

>indecare( capacitatea de >indecare proprie organismului >a tinde s reac starea natural de snatate. eni armacia dumnea>oastra . Cu ajutorul $uctariei si al comorilor ce se al in ea( putetitrata singuri mem$rii amiliei. 8n cele ce urmea6( se >or descrie unele su$stante naturale care pot i utili6ateacasa.

u#ern!

ita consumul piperului.

e6icii $iliare ?i stomacului. ita( gelul de aloe poate i aplicat direct pe pleoapa superioara. aginitelor ?i al inlamaAiilor colului uterin. Pentru irigatii( se olosesc doua lingurite de gel la un litrude apa( la care se mai adauga un >ar de cutit de ?oran. 8rigaAia se >a prelungi patru 6ile la iecare a doua 6i.,ectul local este oarte pronuntat.

oaca dereglari de %ap&a( caci are si un eect de eliminare( iindutil in raceli( tuse si congestii( a>and si eect purgati> usor.

ituri. 9e oloseste impreuna cu ?oranul( careacilitea6a procesul de cicatri6are ?i >indecare.

aruri de cutit de ?oran. ar de cutit de asaYtida iert impreuna cu linte im$unatateste digestia. ,a stimulea6a agni,elimina to#inele si poate i un remediu pentru dierite dureri.

8n ca6ul durerilor de urechi( se inasoar o $ucAica mica de asaYtida intr-o $ucata de >ata si se introduce inureche.

5i#arbonatul de sodiu

7aca se adauga asolei negre sau nautului in timpul ier$erii( acestea de>in mai ((usoareF si procesul de ier$ere seaccelerea6a( neutrali6Ind aci6ii.

@n >ar de cutit de $icar$onat de sodiu ((stinsF in 6eama unei jumatati de lmIie si adaugat intr-o ceasca cuapa calda aduce u?urare in ca6 de hiperaciditate( $alonari si pro$leme ale digestiei.

) jumatate de cea?c de $icar$onat adaugata la apa de $aie im$unatateste c

Documents

Ayurveda CARTE 1