COMMENT AMELIORER SON DESTINNEUF CLES POUR MTEUX VIVRE SA VIE

Lise Bartoli

@ 2009,2011, Editions Payot & fuvages

cUM si NE scHIMB.fM DESTINULNoUi. cHEI PENTRU A NE iMsuNiT;,TI VIATA.,,

Lise Bartoli

rsBN 978-60 6-8560-72-4

@ 2018 - Editura PHILOBIA

internec www.philobia.come-mail: contact@philobia.com

Ediar:BiancaBiagimiTiaducere: Cristina Livia Vasilescu

Redacnr: Raluca FurtuniD ?"?.' Petronella AndreiCo re c turd. : D ofrna Oprea

CEertd: Studio Meka

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiBARTOLI, LISE

Cum si ne schimbim destinul noui chei pentru a ne lmbuniligi viala/ Lise Bartoli. - Bucuregti: Philobia,2018rsBN 978-606-8 560-72-4

159.9

Lise Bartoli

Cum s5. ne schimbimdestinul

Noui chei pentrua ne imbunitifi viafa

Traducere din limba francezd deCristina Livia Vasilescu

phitobio

CUPRINS

PREFATA de Gdrard Mermet ..........:......... ......................7INTRODUCERE............ ......13

PARTEA 1NTATDestinul de-a lungul timpului

CeplfOfUL I. Destinul scris dinainte ....................21Resp ect ar ea destinului hotdr dt de zeii mesop otamieni .................22

Magia oechilor egipteni pentru a controla destinul .-...................24

Destinul dinainte lesut, la greco-rornant .....................................28

CAPITOLUL II. Ajutoarele supranaturale ale societd{iloranimiste....

CAPITOLUL ilI. Filosofi a impotriva destinului scris ................37Clasicii subjugali destinului ................37Destinul chinez, dictat de Cer.............. ....................42Karma, destinul indian............:....... ........................47

CAPITOLUL IV. Refuzarea destinului scris................................51Dorinla exercitdrii liberului arbitru la c\asici..............................51

Vtitorul, seuet al zeului unic ............ .......................54

PARTEA A DOUANoud chei pentru ameliorarea destinului

CAPITOLUL V. ,,Dumnezeu nu joacdzaruri cu universul" .....67

CAPITOLUL VI. A gti cine sunt............ ....................81

5 I Cum sdne schimbdm destinul

CAPITOLUL VIL Se ne deschidem congtiinfa ................,. ..........87

CAPITOLUL VI[. Descoperirea propriului proiectde viali ........95

CAPITOLUL IX. Modificarea convingerilor .........105CAPITOLUL X. Se ne bazdm pe timpul pre2ent......................109

CAPITOLUL XI. Transformarea suferinfei,.. .........113CAPITOLUL XII. A fi receptiv.. ...........121CAPITOLUL XIII. Detectarea semnelor.... .............127CAPITOLUL XIV. A sti sd cerem......... ....................139CONCLUZIE ............... ......1.49BrBLrOGRAFIE.............. ....155

PREFA,TA

de Gdrard Mermet

Societatea contemporani consideri cd individul este princi-pala ei componenti (,,atom social"), iar implinirea lui, scopulfinal. in orice caz, acesta este obiectivul afigaf promisiunea fdcu-td fiecdrui4 prezentatd adeseori ca fiind de la sine infeleasd. Re-alitatea este insd mai pufin generoasd: ea impiedicd neincetataccesul tuturor la ceea ce este posibil sau de dorit. intr-adevir,trebuie sd dispunem de timp, de bani, de competenfd, de sdnd-tate, de informafii, de relele relafionale... sau de noroc pentru abeneficia de acestea. Numai ci oamenii, inarmali cu,,drepfuri-le" care le-au fost astfel conferite, nu acceptd prea usor si rdmA-nd in locul ce li s-a atribuit in societate prin nagtere, mediul fa-milial sau hazard. Ei vor si-gi imbundtdfeascd in permanenldsoarta, sd-gi imbogdleasci existenfa, sd urce treptele piramideisociale. Aga incAt procesele de selec{ie-eliminare s-au inmulfit,atAt in viafa profesionali, cAt qi in cea familiald qi personald. Eleapar incd din etapa gcolard (chiar dacd principiul de selecfie esteirr mod oficial gi ipocrit ignorat) gi continud fdrd intrerupere de-aIungul unor existenfe din ce in ce mai instabile sau pline de acci-tlt'nte. Aceste procese sunt evidenfiate, de exemplu, de cAliva aniirrt:oace, in emisiunile de tip reality show care aratd cd,, in toatetlorneniile, existi intotdeauna mai mul{i candidafi decAt campi-rrrri (considerafi astfel de citre ,,expetti" ori de cdtre,,egalii" lor).

CAPITOLUL I

Destinul scris dinainte

Credin{a firtr-un destin stabilit de zei este universald. Mitolo-glile lumii descriu o rAnduiald instituitd de divinitdlile care ve-gheazd asupra creaturilor lor. Se impune, agadar, o deplind su-punere fa!6 de destinul ales de zei, adeseori amplificatd depermanbnta teamd cd admirabila organizare divind ar putea fipusd in pericol de o forfd negativd. Uneori superioard zeilor,lceastd forfd reprezinti loviturile sorfii care se abat asupra indi-vldului sau a colectivitilii gi care, aparent, sunt imposibil de evi-trt, Oamenilor nu Ie rimAne decAt sd iqi urmeze cu docilitatedestinul ce le-a fost dat de citre zei gi sd asigure ritualurile nece-mre impotriva rdului.

Tofugi, oamenii nu au sentimentul de a fi manipulafi. Dimpo-trlv6, fiecare om este un element important in lanful cosmic gilre eenzafia ci ii ajutd pe zei sd pdstreze armonia. Daci are dubiiln privinla ludrii unei decizii, omul le va pune intrebdri zeilorprln intermediul unor practici divinatorii. Sunt urmate, de ase-menea, sfaturile oferite de eroii mitici gi de strdbuni, cei despre€tfe se spune ci au putut a intra in legdturd cu divinitifile. inrftrEit, toate societd{ile strdvechi igi imaginau zeii ca fiind plinide lngdduinfd. Daci soarta era prea impoviritoare, se cerea in-tervenfia zeilor prin ritualuri manuale sau verbale.

21.

22 I Cum sd ne schimbdm destinul

Respectarea destinului hotdrht de zeii mesopotamieni

CAteva poeme mesopotamiene aduc o primd clarificare asu-pra destinului omului. Aceste mituri, care dateazi cu trei mii deani inaintea erei noastre, sunt cele mai vechi scrieri existente 9iau inspirat cele dintAi credinfe, filosofia gi religiile care au ur-mat.

Potrivit Enuma Elish, un poem care descrie crearea lumii gi azeilor, cea mai puternicd divinitate este Marduk. El sugereazdeliminarea lui Tiamat (marea gi fluviile), o zeitate care ar ame-ninla universul. Adunarea divini acceptd pactul propus deMarduk: dacd reugeqte sd o elimine pe Tiamat, el va fi cel carehotdrigte destinele. ,,Si he ca orice poruncd rostitd de buzelemele sd r[mAnh ireversibild gi irevocabil5", strigd el.

Marduk reugegte sd o invingi pe Tiamat gi creeazi primulom. Crealia dureazd gase zile. Ziua a qaptea este aceea in carezeii se reunesc pentru a hotiri destinele lumii. De altfel, cuvAn-ful sumeriannamtar, ,,desfit:r", inseamnd,,ceea ce este stabilit".

Acest mit ne arati ci via{a zeilor este o neincetatd lupti. Eitrebuie si se bati intruna cu rdul gi si controleze haosul. Prinurmare, nimic nu este stabil gi definitiv. Oamenii vor trebui sd-iia drept exemplu dacd vor sd invingi. $i, de asemenea, vor tre-bui si readucd in memorie an de an victoria lui Marduk cu oca-zia sdrbdtoririi Anului Nou. Acest rit constd in celebrarea cdsdto-riei a doui divinitdfi ale cetifii. Dupd imitarea haosului prinamestecarea laolaltd a stip6nilor gi a sclavilor qi prin umilirearegelui, ordinea este restabilit5, ceea ce inseamnd cd lumea e re-creat5. Zeli pot hotiri atunci destinul cet5lii pentru anul careurmeazd.

Decretele instituite de zei trebuie respectate atdt de acegtia,cAt gi de oameni. in funclie de competenfd, fiecare joacd un rolbine definit, la care nu trebuie sd renunfe niciodati, cdci ar per-turba armonia universali. Necesitatea indeplinirii propriuluidestin este o noliune importantd in credinla mesopotamiand.

Destinul sgis dinainte 123

Aceasti idee e dezvoltati pe tot parcursul Epopeii lui Ghilgameg,cel mai celebru mit babiloneary care dateazd. din anul 2650ina-intea erei noastre.

Legenda spune cd Ghilgameg redutabilul rege al cetifiiUruk, a sdvArqit fapte fabuloase. Acest erou e prezentat drept unrege violent gi insetat de putere. Locuitorii cetilii decid si seplAngi zeilor, cdrora le cer sd trimiti un adversar pe mdsurdpentru a-l combate de Ghilgameq. Zeila Aruru il creeazi pe En-kidu, un monstru pdros, un adevdrat sdlbatic, care trdiegte prin-tre animale. in loc sdivalizeze, Enkidu gi Ghilgameg devin pri-cteni gi stribat lumea impreuni. Pe drum, intAmpind diverseobstacole, dar reugesc sd le depdgeasci pe toate.

intr-o ziinsd, Enkidu moare. innebunit de durere gi ingrozit,(lhilgameg igi dd seama de fragilitatea omului: ,,Deci va trebuisi mor gi eu?" ln incercarea de a nu dispdrea, el pornegte in ciu-tarea eroului care a supraviefuit Potopului 9i a devenit nemuri-Ior, numit aici Utanapishtim. il descopetd pe o insuld de la capd-tul lumii, situatd in estul Terrei, gi ii cere secretul nemuririi.LJtanapishtim ii explicd insd cd aceastd cdutare a lui este zadar-rrici gi il sfdtuieqte sd-qi foloseasci mai degrabi energia pentruirrdeplinirea atribuliilor sale de rege, fdrd. sd se gAndeascd la vi-itor. Epopeea se sfArqegte cu intoarcerea in Uruk a unui Ghilga-nr(!g resemnat, dar mAndru ci gi-a regdsit cetatea gi rolul de su-v('ran.

Acest poem ne arati adevirata valoare a viefii care se ascun-tlc in spatele incercdrilor. Ele i-au dezvdluit lui Ghilgameg cali-l,tli neqtiute: simful prieteniei gi sensibilitatea, care ii lipseaurnirinte. CAgtigul lui Ghilgameq a constat mai ales in faptul ci el,r ir('ceptat adevdrata raliune a existenlei sale, adevdratul sdurh'slin: acela de a fi rege. Astfel, Ghilgameq a revenitin Uruk maillrlilt din punct de vedere spiritual gi pregdtit sd-gi implineascd, h'slinul hotlrAt de zei. Ordinea cosmici este cu atAt mai impor-lrrnl;i cu cAt ea permite infruntarea loviturilor grele ale sorfii.

24 I Cum sdne schimbdm destinul

Este o lege supremd, Mel-uI absolut, care o impune fdrd motiv

oamenilor. Mesopotamienii apeleazd atunci fie la un duh protec-

tor, fie Iazei. Tofuqi, puterea acestora nu este intotdeauna sufici-

enti. CAteodatd, ei ingigi sunt victime ale loviturilor Melului.

in schimb, zeii cunosc viitorul' Acesta poate fi decriptat deoamenii care studiazd hecare indiciu din naturd sau din visuri.

Astfel, babilonienii interpretau visele gi analizau zborul pdshri-

1or. De asemenea erau considerali maeqtriin observarea mdrun-

taielor unui animal sacrificat. Examinau in primul rAnd ficatuL

apoi plhmAnii, splina, rinichii gi intestinele. Si precizdm ci des-tinul stabilit putea fi modificat prin invocarea clemenlei divine.

Zeii puteau si-gi revizuiasci atunci decizia inifiali gi sd schimbecondifiile.

in sfArgit, astronomii caldeeni au conceput o astrologie fata-listd, baz6ndu-se pe migcdrile regulate ale planetelor. Potrivit

legendei, zeii sunt cei care le-au transmis aceastd gtiin{d oameni-

1or, pe cale oral5, inci dinaintea Potopului, prin intermediul re-gelui Emmeduranki. invileturile nu s-au pierdut in totalitate,cAteva insemniri fiind ascunse inainte de cataclism 9i regdsitemai tArziu. Astronomii caldeeni sPuneau c6, observAnd astrele,

pot prezice orice eveniment hotirAt de zei-

Magia aechilor egipteni pentru a controla destinul

Pentru vechii egipteni, zeul creator Ra intrupeazi energia vi-

tali a lumii, stdpAnul universal. El este singurul care cunoaqte pe

1 ,,Ansamblu de reguli gi directive fdcAnd oarecum parte din toate lucrurileqi atribuite fiecdruia de cdtre

26 I Cum sd ne schimbdm destinul

de stat, conducdtorul acestora fiind faraonul. Ei erau singuriicare ii puteau ameninla pe zei pentru a-i determina sd acfionezeatunci cAnd situafia o cerea. Magicienii confecfionau, de aseme-

nea, amulete pentru egipteni. Aceste bucdfele de papirus sau de

pdnzl,trebuiau purtate in contact permanent cu corpul pentru aasigura o proteclie continui. Pentru favorurile de ordin perso-nal, oamenii din popor li se adresau mai degrabi zeilor nein-semna{i, mai accesibili decAt cei importanli. Eiigi aduceau ofran-dele la preofii templului, care le dideau numeroaselor animalesacre.

Altd tehnic6. oficializati: ghicitul. Magicienii erau cunosculica avAnd capacitatea de a prezice viitorul hotdrAt de zei. O starede congtiinld modificatd le permitea si acceadd la lumea divindpentru a gisi rispunsul la intrebdrile lor. in acest scop, ei fixaucu privirea o lumind sau luna pentru a se autohipnotiza. De ase-menea, se considera cd o divinitate poate apirea in vis. Culege-rile de oniromanlie descoperite dovedesc interesul acordat aces-

tei tehnici incd din perioada Regatului Mijlociu Egiptean. Odaticu Noul Rega! cdtre anul 1500 inaintea erei noastre, incepe sbrdspAndeascd practica oracolului. Rdspunsurile erau primiprin intermediul unei sculpturi care rePrezenta un zeu anume.Alegerea fdcutd de zei se putea citi gi in unduirile produseapa dintr-unbazin.

Luarea deciziilor era influenfati apoi de astrologie, unele zidin an fiind considerate mai favorabile decAt altele. De altfel,aceste perioade erau adeseori asociate cu viafa divinitifilor.fef orice acfiune intreprinsd in ziua in care Horus qi Seth setau era socotitd riscantd, pentru c5 mama lui Horus, Isis, pusd-gi lanseze oricAnd harponul ucigdtor.

De asemenea, pentru a se proteja de lovifurile sorfii,masd a muritorilor avea datoria de a respecta anumite reguliinlelepciune insuflate faraonului de cdtre zei. Acest suveraryrang diviry asigura legdtura intre oameni qi universul invizibil

Destinul scris dinainte 127

,rvea douS funcfii principale: executarea ritualurilor care asigu-lau ordinea universului qi susfinerea guverndrii lui N4aAf zeildr'are simboliza ordinea, adevirul .;i justifia necesare armonieirrrriversale. Supunerea faf5 de MaAt asigura un destin intregiirrrmunitifi, fi:rleturand orice ambifie pur individuald. in schimb,orice tentativi de nesupunere era sortitd egecului gi il condamnal)o om la tenebre. Agadar, fiecare trebuia si respecte intocmailrreceptele ce ii erau recomandate.

Din aceste instrucfiuni reiese ideea cd destinul dictat de zeulrcbuie acceptat pe depliry chiar dacd planurile divine sunt inac-r'r'sibile cunoaqterii umane. Accenful e pus pe ajutorul pe carerrirmenii, ,,aflali cu to{ii in mAinile zetrlui", trebuie sd gi-l acordercciproc pentru a menfine armonia cosmicd.

Vechii egipteni acceptau ugor constrAngerile morale, dinrloui motive. in primul rAnd, ei erau convingi cd trebuie sd tri-i,rscd potrivit legii lui MaAt pentru a putea face fa!5 cu succesjucleci{ii postume. Apoi, ei considerau via{a pe pimAnt doar ca1rt'o trecere: adevirata existenfi careii permitea omului si bene-licieze de libertate totali gi de capacitatea de a acfiona dupd voie,r$upra cosmosului se sifua dincolo de moarte. Apadar, viafarterni reprezenta o temd permanentd qi importantd in viala der,i cu zi a vechilor egipteni.

Toate faptele, gesturile gi gAndurile lor erau influenfate de,rt'cst ideal obsedant. Ritualurile funerare aveau drept scop neu-lrnlizarea morlii fizice pentru a permite astfel o acfiune magici,rsupra evolufiei defunctului. Inima, sediul congtiinlei gi al me-nroriei, continea toate acfiunile omului ce urmau a fi judecate dellilrunalul din viala de apoi. Inima celui mort era cAntdritd pel,rlerul unei balanfe, pe celdlalt taler fiind depusd o pand de stru{rt simboliza idealul lui MaAt. Daci era condamnat, nefericitullrt'buia sX ajungi in infern gi inima lui avea si fie devoratd de unrnonstru. Dacd balanla se echilibra, morful era declarat cinstit gir rrma si cunoascX bucuriile existentei divine vesnice.

28 I Cum sdne schimbdm destinul

Pentru a avea succes/ orice egiptean era inifiat in tainele zer-lor. La origine, formulele sacre erau pdstrate secrete de cdtre regiqi de inalfii demnitari, fiind rezervate doar uzului personal alacestora. Totugi, la inceputul celui de-al doilea mileniu inaintede Hristos, aceste secrete au fost divulgate qi marea masd a mu-ritorilor a putut la rAndul sdu, sd beneficieze de ele. Formulelemagice erau invd{ate pe de rost gi depuse in interiorul sarcofage-lor. Odatd sanctificaf sufletul defunctului joacd un rol foarte ac-tiv, pentru ci el,tine locul zeilor gi va zbura in ajutorul lor, spriji-nindu-i in menfinerea armoniei cosmice. Sufletul se transformidupi voie gi transcende spafiul, aqa cum se aratd in Cartea morli-lor: ,,Pdtrund peste tot gi sunt fie pe TdrAmul Morfilor, fie printreVii pe PdmAnt, ieqind inspre lumini qi oricAnd doresc" (2); sufle-tul este stdpAnul timpului qi al viitorului: ,,Ieri am fost zimislit.Iatd cd Astdzi il fac pe MAine" (179), ,,Sunt Paznicul Cdrfii Desti-nului, in care std scris tot ce a fost gi tot ce va fr" (17); gi, in felacesta, sufletul ii poate ajuta pe oameni gi pe zei: ,,Pe conducdrii oamenilor eu ii indrum" (38); ,,Lucrez ca zilele vie{iisd fie apdrate. Otu voi, locuitori ai PimAntului gi ai Cerului"(42)',.

Destinul dinainte {esut, la greco-romani

Grecii considerau ci destinul este intotdeauna hotdrAt dePentru prima oari, asistdm la formarea entitifii responsabiledestiry o divinitate care le impune tuturor o lege greu de incdlcat, chiar gi de ceilalli zei, pentru cd nerespectarea ei ar pune ipericol ordinea lumii. De remarcat c5, deqi puterea lor estegendari, zeii se supun in aceeaqi misurd ca oamenii acestei autoritdli ndscute din Noapte qi sord cu Timpul: Anankg Necesitea. in textele antice grecegti, zeila Destinului se confundd

2 Cartea egipteand a mor{ilor, Editura Sophi4 1993. (n.tr.)

Destinul sgis dinainte 129

r'cle trei fiice ale ei, Moirele (Parcele), ,,cele care ursesc", carerlcapdni soarta fiecdrui orn. Clotho (cea care fine fusul) desfdqoa-

ni firul viefii cu ajutorul furcii sale, Lachesis (soarta) imparte fie-r'ilruia soarta care ii este rezervatd qi Atropos (,,cate nu poate firrchimbat") curmd firul viefii atunci cAnd aceasta se sfArgegte.

CuvAntului grecesc moira ii este asociat sensul de ,,parte",rtribuitd fiecdrui om. Partea de evenimente fericite gi nefericitelirre ii este repartizatdil va urmdri pe om de la naqterea lui qilrini la moarte. Acest destin personal este personificat, de ase-nrenea, de uninger pdzltor numit daimonin limba greaci (geniusrrr latinX). El este cel care face legitura intre om gi datul divin cei-ir fost alocat. Aga cum dicteazd Necesitatea, ingerul pdzitor vavt'ghea ca destinul si se implineasci, qi cu bune gi cu rele. De,rltfel, in epopeea homerici, destinul este cel mai adesea legat derrt'rrorocire qi de moarte. incercdrile impuse de destin sunt con-r'iderate irevocabile. F{omer semnaleazd acest lucru ?rr mai mul-Ic rAnduri. inainte de intoarcerea in Itac4 Atena (Minerva) i seirlati lui Ulise pentru a-l aveftiza cd soarta ii rezervl incercdri per'.rre va trebui mai intAi sd le depdgeasci gi abia apoi sd se rdzbu-ru,: ,,Acum tu deci nevoii te supune t...] qi vreau si-1i spui qi ceiundrdciune, gi cAte ai s5-nduri in casa ta. $i nimdnui fu nu teirrirta. Si multele-1i dureri le rabdd-n pace. $i orice nedrept, girrricine-orice ,ti-ar face" (Odiseea, XIII, 308-312). Zella nu poaterrrlcrveni, ea nu pclate decAt sd-l avertizeze. Dar Zeus, cel mai

lrrrternic dintre zei, poate exercita vreo influen{i? Rolul lui pareloirrte ambiguu. Pentru Nausicaa, cea care il consoleazd pe Uliserrr cAntul VI: ,,Dar Zeus ne di-n mdsura vrerii sfinte, Ce vrea dinrtr', gi rAset gi suspin. Si-amari poate-fi dete-o parte !ie, Dar ori-lunr e, s-o rabzi cu birbilie! (Odiseea,VI,1,87-190). Moirele serrrrrfundi atunci cu Zeus. Aiax, pe care Ulise il intAlnegte in In-lr,rir, face aceeagi confuzie atunci cAnd vorbegte despre moartea

'i,r: ,,Dar singur Zeus aceastd vin-o poartd [...], qi-ti dete-astfel gi

I rr'-aceasti soart6" (O diseea, XI, 562).

30 I Cum sd ne schimbdm destinwl

Totupi, deSi zeii, qi mai cu seami Zeus, cunosc soartaia qi mai ales ora fatal6, ei par incapabili si desfiinleze legeacesitifii. Nici micar Tatil oamenilor nu a putut schimbanul funest al fiului siu preferat, Heracles (Hercule), carelamenteazi qi i se plAnge lui Ulise in Infern: Xa| rdu fu ceasucare te-ai n6scuf Viteazule-Odiseu, daci te poartd, gi-aici pe tine-amarnica ta soartd! Cum rea a fost gi-a mea/ cum qtii tu bine.

Cici fiu ii fui gi eu lui Zeus de sus, $i-amarul meu amar fdr5fine!" (Odiseea XI, 61V-621)3.

tnlliada, Zeus cAntiregte ?n doui rAnduri soarta oamenilorbalan{a lui de aur. Dar el nu modificd in niciun fel destinul,doar constatX finalul inevitabil conceput anterior de Moire.

De altfel, incdlcarea legii Necesiti{ii ar fi periculoas5 pentcd ar bulversa ordinea stabilite. Homer subliniazd de mai mulori faptul cd destinul ar putea fi incilcat dar ci zeii evitd indeauna aceastd posibilitate, depunAnd toate eforturile pentrusoarta si se implineascd aga cum a fost prevhzut. Precumvede, destinul trasat la naqtere de cdtre Moire este condus deAnanke autoritari, a cdrei putere este mai male decAt aceeazeilor. Omul trebuie si se supuni sorlii sale, oricAt de tragicd afi ea.

Ce fdceau grecii gi romanii in viala de zi cu zi pentru a cu-noagte calea ce le era sortitd? La fel ca eroii, ei apelau la zei. Con

sultau oracolele, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Oracoluldin Delphi. Se considera ci Apollo le transmitea oamenilor cu-noqtinlele sale prin intermediul Pitiei, mai pulin in perioada ier-nii, anotimp in care se presupunea ci zeul grec viziteazi neamueroilor, pe Insula Preafericifilor. Romanii vor avea gi ei silor, ale cdror previziuni vor fi inspirate de divergi zei. In sfArgi

3 Homer, Odiseea, traducere de George Cogbuc, Editura pentru Literaturd,Bucuregti, 1966. (n.tr.)

Destinul scris dinainte l3'].

lir lt'l ca in Egipt, ghicitorii ocupau func{ii oficiale importante. EiIrrtrau in leg5turd cu lumea divini printr-o stare de extaz sau invis. De asemenea, se considera cd mesajele zeilor pot fi citite inIt,rlrmenele celeste: se finea cont de fulgere, de tunete sau derlxrrul pdsdrilor. De altfel Roma avea,,minigtri" insircinali ex-r lrrsiv cu ghicitul in zborul acvilelor, vulturilor, bufnifelor qi alrrrrbilor. Nicio decizie importanti, inclusiv de ordin militar, nur,r,r luati inainte ca ghicitorii sd-qi dea asentimentuf exist6nd qiu lt'ge care proteja respectarea verdictului lor. Se sfudia de ase-nr(.nea, astrologia. Planetele chiar au devenit divinitdfi secunda-rr,, c:apabile si influenleze toate acfiunile omenegti. Oamenii serrrgau la ele gi le aduceau ofrande pentru a avea parte de o soar-l,'l rnai bun5.

Vreme de cAteva secole, viafa grecilor si a romanilor a fostrhrminatd de aceste credinfe fataliste. Apoi, poporul grec a ince-

Prrt sd suporte tot mai greu destinul inexorabil, cu atAt mai multr'rr cAt sinistra viafd de apoi, dirijatd de Hades, nu oferea nicio

1,rnsd de salvare. S-au dezvoltat astfel diverse culte bazate perrristere, de inspirafie orientald, pentru evitarea determinismu-hri astrelor gi al Moirelor. A fost gisitd o divinitate superioarirr('('stora: zeifa egipteand Isis. Ea va deveni stipAna astrelor qi alh,stinului intr-o religie paraleld. Oamenii o adorau pentru arl'irpa de fatalitate. in imnul de la Andros, Isis strigd: ,,Eu guver-rrlz mersul soarelui. Totul asculti de mine. ii elibere" pe cei in*linfuifi. [...] lnving destinul. Destinul imi este supus." un alt zeur,stc adoptat: Mithr4 de origine iraniani. Preolii acestei divini-l.ili le garantau adepfilor cultului o deplind proteclie de-a lun-piul viefii terestre gi o neasemuiti fericire dupd moarte. De la 1.3

I'irrd la 23 septembrie, oamenii se inifiau, de asemene4 in cultull)t'metrei (zeifa fertilitefii), in portul grecesc Eleusis. Pentru a,rr't:ede la fericirea din viala de apoi, adeplii invdfau formule sa-t'rr', menite si-l imbuneze pe Hades, gi parole care si le permit5lnlrarea in lumea zeilor. Aceste mistere ce amintesc de traditia