of 32 /32
Osman Ier, fondateur de l'em- pire Ottoman en 1299, l'allian- ce du Lys et du Croissant sous François Ier, la prise de Con- stantinople (1453), le siège de Vienne, l'apogée de l'empire turc à la mort de Soliman le Magnifique (1566), les fastes de la Sublime Porte, l'Homme malade, le Kémalisme, le Traité de Sèvres, sont autant de mots, de concepts, de formules, de clichés qui hantent encore l'imaginaire des Français. Mais, nous sommes bien loin, hélas, du XIXe siècle lorsque Galatasaray attirait les élites balkaniques et quand la presse turque (écrite en français) faisait la différence entre ce qui était traditionnel à la turquia et ce qui était moderne à la franca. De fait, l'ancienne deuxième Rome, By- zance, devenue Constantinople puis Istanbul, n'est pas simplement une destination touris- tique avec la Corne d'or, Topkapi, Sainte Sophie. C'est aujourd'hui une ville de plus de 13 millions d'habitants, située au carrefour de l'Europe et de l'Asie qui domine de loin par ses activités multiples la capitale officielle de la Turquie post-kémaliste : Ankara. Cette dernière, bâtie sur les sables du désert, trop récente pour être attrayante, compte, elle, moins de 4 millions d'habitants. Sym- bole d'un ré-ancrage asiatique qu'avait voulu Atatürk, elle est aujourd'hui le centre de gestion politique d'un pays euro-asiatique de quelque 783 562 km2 dont on sait qu'il a posé en 2005 sa candidature à l'entrée dans l'Union européenne. En ce début du XXIe siècle, la Turquie est à la fois un pays sous-développé, un pays émergent, une moyenne puissance économi- que qui hésite encore entre son arrimage européen et son œkoumène asiatique, entre l'héritage ottoman et la tradition républicaine. Depuis le Traité de Sèvres en 1920 qui l'avait l'amputée de son empire arabe, l'histoire de la Turquie a été mouvementée et traversée de vagues de fond qui ont relevé tantôt du Lettre de France La Turquie à la croisée des chemins Par le Pr Dr Jacques BARRAT Diplomat Club Curierul vieþii diplomatice, mondene ºi al lumii afacerilor Fondat în anul 1992 “Mã aflu la Bucureºti în slujba patriei ºi a marii comunitaþi siriene din România” (Voir page 31) În istoria fiecãrui popor existã zile nemuritoare, pe care memoria unei naþiuni le pãstreazã ca puncte de reper, ca pietre de hotar între diferite perioade. O astfel de zi este ºi cea de 24 ianuarie 1859, momentul în care printr-o soluþie destoinicã ºi îndrãzneaþã un hotar nefiresc dintre români a fost înlãturat pe calea unei duble alegeri. Cele douã Adunãri Elective au ales ca domnitor, succesiv ºi în unanimitate, la 5 ºi 24 ianuarie 1859, la Iaºi ºi la Bucureºti, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Marile puteri au fost astfel puse în faþa unei situaþii neaºtep- tate, pe care unele au salutat-o cu simpatie, iar altele, deºi ostile, au sfârºit ºi ele prin a se înclina în faþa dorinþei ardente a unui mici naþiuni. În septembrie 1859, toate cele ºapte puteri garante instituite prin tratatul de la Paris din 1856 au acceptat faptul împlinit. România intra în Europa ca una din entitãþile ei statale! Unirea avea sã fie desãvârºitã, în ceea ce privea Principatele, trei ani mai târziu, când s-a putut trece la o nouã etapã, având loc unificarea politico-adminstrativã deplinã a celor douã componente statale. În paralel, a avut loc un amplu proces de modernizare prin reforme succesive ale diferitelor domenii. De asemenea, dacã Alexandru Ioan Cuza a fost domnul Unirii ºi al reformelor, în timpul domniei sale s-a pregãtit, pe plan diplomatic ºi militar, obþinerea unui nou statut internaþional, cel de indepen- denþã ºi de asemenea, el a urmãrit sã înlesneas- cã într-un viitor - pe care îl dorea cât de apropiat - desãvârºirea unficãrii statale a naþiunii. Unirea mai este însemnatã deoarece ea a fost rodul unei acþiuni unanime a românilor, a capacitãþii lor de a se dãrui ºi a demonstrat însemnãtatea solidaritãþii ºi a conlucrãrii. Denumitã atunci "zi de aur", Unirea îºi pãstrezã valenþele ºi dupã un veac ºi jumãtate ºi meritã amintire ºi cinstire. Dan BERINDEI 24 ianuarie, simbol al solidaritãþii ºi unitãþii românilor Qatar Airways, Compania Naþionalã a Statului Qatar este una dintre cele 7 compa- nii aeriene de cinci stele din lume, o companie în plinã expansiune în Europa, care opereazã în prezent pe 96 rute internaþionale de pe ºase continente, propunându-ºi sã ajungã la 130 de destinaþii în urmãtorii ani. Ea are de acum în portofoliul sãu curse direc- te cu România Primul pas a fost fãcut la jumãtatea lunii ianuarie, când, dupã cinci ani de pregãtire tehnicã ºi logis- ticã Qatar Airways a deschis oficial ruta Doha - Bucureºti. Pe aeroportul Henri Coandã, Preºedintele executiv al companiei, Akbar Al Baker, ºi ceilalþi membri ai stafului com- paniei care l-au însoþit pentru a inaugura noua rutã, au fost primiþi cum se cuvi- ne, cu binecunoscuta ospi- talitate româneascã, de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu ºi de ministrul Qatar Airways apropie Orientul Mijlociu de România Prima companie aviaticã de 5 stele care vine la Bucureºti Numirea, în 2007, ca Ambasador la Bucu- reºti a Excelenþei Sale Walid Othman nu a fost întâmplãtoare. Preºedintele Siriei a ales pentru acest post, care nu mai era ocupat din anul 1989, pe unul dintre oamenii importanþi din partidul de guvernãmânt, un om de mare încredere, un om care a parcurs treptele ierarhiei de partid, ajungând datoritã calitãþilor dom- nie sale - politice ºi de excelent întreprin- zãtor -membru în Comitetul Central al Partidului în 1998. În plus, Domnia sa este un fin cunoscãtor al realitãþilor din þara nostrã, nu numai prin faptul cã ne-a vizitat þara cu mai multe ocazii, dar a susþinut în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureºti, Facutatea de Planificare ºi Formare Economicã ºi Politicã, un Doc- torat, obþuinând titlul de Doctor în Politicã ºi Economie. A fost rând pe rând Director ºi ºef de redactie al revistei AL-RAI, în judetul Latakia, Preºedinte al Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice Meditera- neene, editia a X-a. În 1975, la numai 23 de ani, preia pânã în anul 1985 importanta funcþie de Preºedinte al Uniunii Tinere- tului Revoluþiei din Latakia. Dar nu se opreºte aici. Între anii 1985 ºi 1990 devine vice-prim secretar al Partidului în judetul Latakia ºi mai apoi, între anii 1993 ºi 1998, deci, timp de cinci ani, este ales ca Prefect al Judeþului Daraa. Viitorul Ambasador nu s-a limitat numai la politicã, el a intrat în învãþãmânt, predând, ca profesor la Universitatea Tishreen din Latakia ºi la Institutul pentru instruirea profesorilor A participat ca membru al Comitetului Central al Partidului Al Baath Arab Socialist la al VIII -lea, al IX-lea ºi al X-lea Congres Naþional al Partidului. Domnia sa este ºi un cunoscut om de aface- ri, cu posiblitãþi materiale importante. Este un om charismatic, totdeauna cu zâmbetul pe buze, foarte sociabil ºi condescendent faþã de cei cu care vine în contact. Sunt numai câteva caractertistici care au fãcut ca din primul moment al sosirii la Bucureºti, Excelenþa Sa Dr. Walid Othman sã fie primit ºi rãsplãtit cu multã simpatie de cãtre membri Corpului Diplomatic, ºi de Comunitatea conaþionalilor sãi. Aceastã simpatie ºi înalt respect s-au rãsfrânt ºi asupra familiei domniei sale, a doamnei ºi a celor patru copii. (Continuare în pag. 2) Karen BABOIAN (Continuare în pag. 14) Sfârºitul anului trecut ºi începutul noului an par a fi dominate, pe planul treburilor publice ale þãrii, de ceea ce este denumit frecvent "eºecul Schegen". Scrisoarea celor doi miniºtrii de Interne, francez ºi german, cãtre Comisia Europeanã, luãrile de poziþie oficiale sau oficioase din cele douã þãri, ca de altfel, ºi din altele, au demolat speranþa noastrã de a accede, în martie, la spaþiul Schengen, amânând-o cu câteva luni, potrivit unora, cu un an sau mai mult, dupã pãrerea altora. Persoane oficiale din þara noastrã în frecvente declaraþii publice denunþã ceea ce ele considerã a fi o nedreptate flagrantã ce ni se face, o adevãratã discriminare din moment ce, se spune, am îndeplinit toate obligaþiile tehnice asumate. Este adevãrat cã valenþele politice ale poziþiei celor douã þãri comunitare - cele mai importante din UE - care au solicitat, prin glasul miniºtrilor lor de Interne, amânarea aderãrii României (ºi a Bulgariei) la spaþiul Schengen, sunt cât se poate de vizibile. S-a apelat la criterii ce depãºesc arealul pur tehnic, nefiind prevãzute în Tratatul de aderare, invocându-se neîmpliniri ce þin de gestionarea vieþii sociale: marile carenþe ale funcþionãrii justiþiei, progresele needificatoare în lupta împotriva corupþiei, posibilitatea penetrãrii semnificative a U.E. de criminalitatea organizatã. Evocând asemenea carenþe cei doi miniºtri considerã cã acestea ar putea avea consecinþe grave pentru însãºi securitatea internã a Uniunii. În mod onest trebuie recunoscut cã ne aflãm în faþa unei schimbãri a regulilor jocului în raport cu momentele corespunzãtoare ale aderãrii la Schengen a altor þãri membre ale UE. Analiºtii încearcã sã desluºeascã care ar fi motivele acestei atitudini politice întrebându-se, mai ales, care sunt resorturile schimbãrii de poziþie a Franþei, "sora noastrã mai mare", al cãrei Preºedinte declara în 2008 în discursul þinut în Parlamentul de la Bucureºti cã "Franþa este prietena României ºi nu o va trãda niciodatã". Acelaºi Preºedinte prin intermediul semnãturii ministrului sãu de Interne pe amintita scrisoare cãtre Comisia Europeanã ºi, de ce nu, printr-o gesticã semnificativã la o recentã E.S. Walid OTHMAN Ambasadorul Republicii Arabe Siriene Nr. 1/2011 (227) Anul XIX ADRESA POªTALà Str. Rabat 15, Sector 1 0722.500.355 021.230.88.88 [email protected] [email protected] ADMINISTRAÞIA Str. Rabat nr. 15, etaj 1 Bucureºti, sector 1 Tel./Fax: Mobil: Tel./Fax: Nr. 11-12/2010 (225-226) Anul XVIII "Eşecul Schengen" între condiţionălităţile tehnice şi cele politice (Continuare în pag. 2)

Diplomat Club

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Diplomat Club este curierul vietii diplomatice , mondene si al lumii afacerilor.

Citation preview

Page 1: Diplomat Club

Osman Ier, fondateur de l'em -pire Ottoman en 1299, l'allian -ce du Lys et du Crois sant sousFrançois Ier, la prise de Con -stantinople (1453), le siège deVienne, l'apogée de l'empireturc à la mort de Soliman leMagnifique (1566), les fastesde la Sublime Porte, l'Hommemalade, le Kémalisme, leTraité de Sèvres, sont autant de mots, deconcepts, de formules, de clichés qui hantentencore l'ima ginaire des Français. Mais, noussom mes bien loin, hélas, du XIXe sièclelorsque Galatasaray attirait les élitesbalkaniques et quand la presse turque (écriteen français) faisait la différence entre ce quiétait traditionnel à la turquia et ce qui étaitmoder ne à la franca. De fait, l'ancienne deuxième Rome, By -zance, devenue Constantinople puis Istanbul,n'est pas simplement une destination touris -tique avec la Corne d'or, Topkapi, SainteSophie. C'est aujourd'hui une ville de plus de13 millions d'habitants, située au carrefourde l'Europe et de l'Asie qui domine de loin

par ses activités multiples lacapitale officielle de la Turquiepost-kémaliste : Ankara. Cettedernière, bâtie sur les sables dudésert, trop récente pour êtreattrayante, compte, elle, moinsde 4 millions d'habitants. Sym -bole d'un ré-ancrage asiatiquequ'avait voulu Atatürk, elle estaujourd'hui le centre de gestion

politique d'un pays euro-asiatique de quelque783 562 km2 dont on sait qu'il a posé en2005 sa candidature à l'entrée dans l'Unioneuropéenne.En ce début du XXIe siècle, la Turquie est àla fois un pays sous-développé, un paysémergent, une moyenne puissance économi -que qui hésite encore entre son arrimageeuropéen et son œkoumène asiatique, entrel'héritage ottoman et la tradition républi caine. Depuis le Traité de Sèvres en 1920 qui l'avaitl'amputée de son empire arabe, l'histoire dela Turquie a été mouvementée et traversée devagues de fond qui ont relevé tantôt du

Lettre de FranceLa Turquie à la croisée des chemins

Par le Pr Dr Jacques BARRAT

Diplomat C lubCurierul vieþii diplomatice, mondene

ºi al lumii afacerilorFondat în anul 1992

“Mã aflu la Bucureºti în slujbapatriei ºi a marii comunitaþi

siriene din România”

(Voir page 31)

În istoria fiecãrui popor existã zile nemuri toa re,pe care memoria unei naþiuni le pãs treazã capuncte de reper, ca pietre de hotar între diferiteperioade. O astfel de zi este ºi cea de 24ianuarie 1859, momentul în care printr-o soluþiedestoinicã ºi îndrãzneaþã un hotar nefirescdintre români a fost înlãturat pe calea uneiduble alegeri. Cele douã Adu nãri Elective auales ca domnitor, succesiv ºi în unanimitate, la5 ºi 24 ianuarie 1859, la Iaºi ºi la Bucureºti, pe

colonelul Alexandru Ioan Cuza. Marile puteriau fost astfel puse în faþa unei situaþii neaº tep -tate, pe care unele au salutat-o cu simpatie, iaraltele, deºi ostile, au sfârºit ºi ele prin a seînclina în faþa dorinþei ardente a unui micinaþiuni. În septembrie 1859, toate cele ºap teputeri garante instituite prin tratatul de la Parisdin 1856 au acceptat faptul împlinit. Româ niaintra în Europa ca una din entitãþile ei statale!Unirea avea sã fie desãvârºitã, în ceea ce privea

Principatele, trei ani mai târziu, când s-a pututtrece la o nouã etapã, având loc unificareapolitico-adminstrativã deplinã a celor douãcomponente statale. În paralel, a avut loc unamplu proces de modernizare prin reformesuccesive ale diferitelor dome nii. De asemenea,dacã Alexandru Ioan Cuza a fost domnul Uniriiºi al reformelor, în timpul domniei sale s-apregãtit, pe plan diplomatic ºi militar, obþinereaunui nou statut internaþional, cel de indepen -

den þã ºi de asemenea, el a urmãrit sã înles neas -cã într-un viitor - pe care îl dorea cât de apropiat- desãvârºirea unficãrii statale a naþiunii. Unireamai este însemnatã deoarece ea a fost rodulunei acþiuni unanime a românilor, a capacitãþiilor de a se dãrui ºi a demonstrat însemnãtateasolidaritãþii ºi a conlucrãrii. Denu mitã atunci "zide aur", Unirea îºi pãstrezã valenþele ºi dupã unveac ºi jumãtate ºi meritã amintire ºi cinstire.

Dan BERINDEI

24 ianuarie, simbol alsolidaritãþii ºi unitãþii

românilor

Qatar Airways, CompaniaNa þio nalã a Statului Qatareste una dintre cele 7 com pa -nii aeriene de cinci stele dinlume, o com panie în plinã

expansiune în Europa, careopereazã în prezent pe 96rute internaþionale de pe ºasecontinente, propunându-ºi sãajungã la 130 de destinaþii înurmãtorii ani. Ea are de acumîn portofoliul sãu curse direc -te cu România Primul pas afost fãcut la jumãtatea luniiianuarie, când, dupã cinci anide pregãtire tehnicã ºi logis -

ticã Qatar Airways a deschisoficial ruta Doha -Bucureºti. Pe aeroportulHenri Coandã, Preºedinteleexecutiv al com pa niei,

Akbar Al Baker, ºi ceilalþimembri ai stafului com -paniei care l-au însoþitpentru a inaugura noua rutã,au fost primiþi cum se cu vi -ne, cu binecunoscuta ospi -ta li tate româneascã, deminis trul Transporturilor,Anca Boagiu ºi de ministrul

Qatar Airways apropieOrientul Mijlociu

de RomâniaPrima companie

aviaticã de 5 stelecare vine la Bucureºti

Numirea, în 2007, ca Ambasador la Bucu -reºti a Excelenþei Sale Walid Othman nu afost întâmplãtoare. Preºedintele Siriei aales pentru acest post, care nu mai eraocupat din anul 1989, pe unul dintreoame nii importanþi din partidul deguvernã mânt, un om de mare încredere,un om care a parcurs treptele ierarhiei departid, ajungând datoritã calitãþilor dom -nie sale - politice ºi de excelent întreprin -zãtor -membru în Comitetul Central alPartidului în 1998. În plus, Domnia sa este un fin cunoscãtoral realitãþilor din þara nostrã, nu numaiprin faptul cã ne-a vizitat þara cu maimulte ocazii, dar a susþinut în cadrulAcademiei de Studii Economice dinBucureºti, Facutatea de Planificare ºiFormare Economicã ºi Politicã, un Doc -torat, obþuinând titlul de Doctor în Politicãºi Economie. A fost rând pe rând Director ºi ºef deredactie al revistei AL-RAI, în judetul

Latakia, Preºedinte al Comitetului deorganizare a Jocurilor Olimpice Meditera -neene, editia a X-a. În 1975, la numai 23de ani, preia pânã în anul 1985 importantafuncþie de Preºedinte al Uniunii Tinere -tului Revoluþiei din Latakia. Dar nu se opreºte aici. Între anii 1985 ºi1990 devine vice-prim secretar alPartidului în judetul Latakia ºi mai apoi,între anii 1993 ºi 1998, deci, timp de cinciani, este ales ca Prefect al Judeþului Daraa. Viitorul Ambasador nu s-a limitat numaila politicã, el a intrat în învãþãmânt,predând, ca profesor la UniversitateaTishreen din Latakia ºi la Institutul pentruinstruirea profesorilor A participat ca membru al ComitetuluiCentral al Partidului Al Baath ArabSocialist la al VIII -lea, al IX-lea ºi alX-lea Congres Naþional al Partidului. Domnia sa este ºi un cunoscut om de afa ce -ri, cu posiblitãþi materiale impor tante. Esteun om charismatic, totdeauna cu zâmbetul

pe buze, foarte sociabil ºi condescendentfaþã de cei cu care vine în contact.Sunt numai câteva caractertistici care aufãcut ca din primul moment al sosirii laBucureºti, Excelenþa Sa Dr. Walid Oth mansã fie primit ºi rãsplãtit cu multã simpa tiede cãtre membri Corpului Diplo matic, ºide Comunitatea conaþio na lilor sãi. Aceastãsimpatie ºi înalt respect s-au rãsfrânt ºiasupra familiei dom niei sale, a doamnei ºia celor patru copii.

(Continuare în pag. 2)

Karen BABOIAN

(Continuare în pag. 14)

Sfârºitul anului trecut ºi începutul noului an par a fi dominate, pe planultreburilor publice ale þãrii, de ceea ce este denumit frecvent "eºeculSchegen". Scrisoarea celor doi miniºtrii de Interne, francez ºi german, cãtreComisia Europeanã, luãrile de poziþie oficiale sau oficioase din cele douãþãri, ca de altfel, ºi din altele, au demolat speranþa noastrã de a accede, înmartie, la spaþiul Schengen, amânând-o cu câteva luni, potrivit unora, cu unan sau mai mult, dupã pãrerea altora.Persoane oficiale din þara noastrã în frecvente declaraþii publice denunþã ceeace ele considerã a fi o nedreptate flagrantã ce ni se face, o adevãratãdiscriminare din moment ce, se spune, am îndeplinit toate obligaþiile tehniceasumate.Este adevãrat cã valenþele politice ale poziþiei celor douã þãri comunitare -cele mai importante din UE - care au solicitat, prin glasul miniºtrilor lor deInterne, amânarea aderãrii României (ºi a Bulgariei) la spaþiul Schengen,sunt cât se poate de vizibile. S-a apelat la criterii ce depãºesc arealul purtehnic, nefiind prevãzute în Tratatul de aderare, invocându-se neîmpliniri ceþin de gestionarea vieþii sociale: marile carenþe ale funcþionãrii justiþiei,progresele needificatoare în lupta împotriva corupþiei, posibilitatea penetrãriisemnificative a U.E. de criminalitatea organizatã. Evocând asemenea carenþecei doi miniºtri considerã cã acestea ar putea avea consecinþe grave pentruînsãºi securitatea internã a Uniunii.În mod onest trebuie recunoscut cã ne aflãm în faþa unei schimbãri a regulilorjocului în raport cu momentele corespunzãtoare ale aderãrii la Schengen aaltor þãri membre ale UE. Analiºtii încearcã sã desluºeascã care ar fi motiveleacestei atitudini politice întrebându-se, mai ales, care sunt resorturileschimbãrii de poziþie a Franþei, "sora noastrã mai mare", al cãrei Preºedintedeclara în 2008 în discursul þinut în Parlamentul de la Bucureºti cã "Franþaeste prietena României ºi nu o va trãda niciodatã". Acelaºi Preºedinte prinintermediul semnãturii ministrului sãu de Interne pe amintita scrisoare cãtreComisia Europeanã ºi, de ce nu, printr-o gesticã semnificativã la o recentã

E.S. Walid OTHMANAmbasadorul Republicii Arabe Siriene

Nr. 1/2011(227)

Anul XIX

ADRESA POªTALÃStr. Rabat 15, Sector 1

0722.500.355021.230.88.88

[email protected]@gmail.com

ADMINISTRAÞIAStr. Rabat nr. 15, etaj 1Bucureºti, sector 1

Tel./Fax:Mobil:

Tel./Fax:

Nr. 11-12/2010(225-226)Anul XVIII

"EşeculSchengen" între

condiţionălităţiletehnice şi cele

politice

(Continuare în pag. 2)

Page 2: Diplomat Club

reuniune UE la nivel înalt, transmisã în întreagalume prin intermediul TV, exprima o nouã poziþiefaþã de România. În legãturã cu aceastã evoluþie(involuþie !) ar trebui þinut seama de faptul cã înpoliticã nu existã altceva decât interese caredeterminã hotãrâtor poziþia unui stat ºi care se potschimba fãrã remuºcãri de ordin etic, de la oetapã la alta. Poziþia actualã a Franþei ar putea fidesluºitã apelându-se la condiþionãrile politice deordin intern: apropierea alegerilor în carePreºedintele Sarkozy trebuie sã þinã seama cãelectoratul, în genere, este sensibil la problemeleprovocate de valurile de emigranþi. În acestcadru, Preºedintele are de înfruntat îndeosebiforþe de extremã dreapta, xenofobe, adversare,între altele, a emigraþiei. Nu trebuie uitat cãRomânia furnizeazã un important contingent depopulaþie rromã care nemulþumeºte princomportamentul ei ºi trezeºte resentimente înrândul populaþiei, deci a electoratului. Iar carãspuns la obiecþiile ºi mãsurile restrictive aleFranþei guvernanþii noºtri au recurs la invocareaprincipiilor europene care dau dreptul tuturor lalibera circulaþie în spaþiul Uniunii, declarând,totodatã, cã problema rromilor nu þine exclusivde obligaþiile României ci este una europeanã.Ceea ce, în mod vizibil, a deranjat ºi a înãspritrelaþiile bilaterale.Se poate întâlni la unii comentatori ºimenþionarea altei probleme supãrãtoare pentruFranþa în relaþiile ei cu România: ratarea dincauza opoziþiei þãrii noastre a unui importantcontract privind vânzarea de tehnologie francezãpentru reactoarele 3 ºi 4 de la Cernavodã.Germania, la rândul ei, se apropie de alegeri,chiar dacã acestea vor avea loc mai târziu.Guvernul sãu se confruntã, de asemenea, cuacþiunea forþelor de extremã dreapta îndreptatãîmpotriva imigrãrii, în principal a etnicilor turcicare vin prin Bulgaria. Tocmai în legãturã cuacest tranzit de populaþie i se reproºeazãBulgariei existenþa unor probleme nerezolvate lafrontiera sa de sud.Ar trebui sã ne întrebãm în continuare dacãpoziþia unor þãri comunitare faþã de intrareanoastrã în spaþiul Schengen nu este determinatã ºide alþi factori deloc neglijabili. Am putea, deci, sãne punem întrebarea dacã relaþiile noastre cuUniunea Europeanã au fost, cu consecvenþã ºicontinuitate, bine gestionate. Oare înclinaþianoastrã declarata spre relaþiile transatlantice nu aderanjat, nu a stârnit nemulþumiri?Creºterea exigenþelor occidentale privindaderarea þãrii noastre la spaþiul Schengenutilizându-se criterii ce depãºesc arealul celortehnice determinã unele voci sã afirme cã ne-amafla în condiþiile reapariþiei politicii "Europei cudouã viteze". Sã recunoaºtem însã, fãcând oincursiune în istoria aderãrii României la U.E. cãs-a recurs, într-un fel, la douã viteze ºi cu acelprilej. S-a cristalizat în interiorul UE, mai ales înþãrile aparþinând nucleului dur, al statelor cuvechime în Uniune, pãrerea tot mai rãspânditã ºinu lipsitã de adevãr, cã aderarea României s-afãcut prea repede, acceptându-se o serie de neîm -

pli niri care urmau sã fie remediate sau lichidateulterior sub atenta monitorizare a Uniunii.Rapoar tele periodice, diversele analize oficiale,comentariile analiºtilor privind þara noastrã aratãcã asemenea schimbãri în bine fie nu au avut loc,fie se desfãºoarã cu o încetinealã nejustificatã.Aceas ta ar fi, potrivit multor opinii, o com po nen -tã majorã a reticenþei ºi opoziþiei celor douã mariþãri occidentale (ºi nu sunt singurele). Astfel, acrescut coeficientul de exigenþã cu privire laaderarea noastrã la spaþiul Schengen, privitã fiindîntr-o perspectivã mai amplã, nu numai tehnicã. Pe lângã explicaþiile ce þin de factorii exogenicare determinã actuala situaþie nu este de prisossã facem ºi un exercitiu de introspecþie, sã privimºi spre noi înºine, ca þarã. În acelaºi spirit alcorectitudinii politice sã recunoaºtem cã multedin reproºurile ce ni se fac, chiar dacã depãºesczona criteriilor tehnice, nu numai cã sunt realedar sunt recunoscute de înºiºi cârmuitorii statului.Marile carenþe ale justiþiei, neregularitãþi îndesfãºurarea proceselor democratice, în respec ta -rea normelor statului de drept nu pot sã nu fieobservate ºi taxate ca atare în afara graniþelor.Potrivit declaraþiilor oficiale am reuºit securi za -rea frontierelor dar, în acelaºi timp, se ºtie, amdes chis, practic, graniþele cu Republica Moldova,acordând cu generozitate cetãþenie unui marenumãr din cetãþenii acesteia care pot astfelemigra liber cãtre Vest, spre îngrijorarea ºinemulþumirea þãrilor din acea parte a Europei.Amânarea intrãrii României în spaþiul Schengennu trebuie sã provoace doar dezamãgire ºi iritare,sã genereze luãri de poziþii dure. Un atare mod decomportament este o adevãratã aventurã diplo -maticã ale cãrei consecinþe pe planul relaþiilorexterne, al imaginii þãrii noastre, a diriguitorilorei nu pot fi decât proaste. O analizã lucidã acauzelor care au condus la situaþia actualã, artrebui sã ducã la concluzii mai complexe. Înprimul rând ar trebui sã fim satisfãcuþi cã începea fi recunoscut faptul cã am respectat condiþiiletehnice ale aderãrii ceea ce a fost certificat ºi deadoptarea, la finele lunii ianuarie, a raportuluitehnic prezentat în cadrul Consiliului European,la Bruxelles, urmând ca Parlamentul Europeansã-ºi spunã cuvântul. În al doilea rând, autoritãþile - manifestându-ºinemul þumirea justificatã pentru modul deapreciere a îndeplinirii de cãtre România acondiþiilor de aderare la Spaþiul Schengen, artrebui fãrã a abdica de la demnitatea naþionalãdar ºi fãrã a profera ameninþãri neavenite, sãaibã în vedere ºi un alt aspect de primãînsemnãtate. Reproºurile care ni se fac reflectãrealitãþi ale României repre zentând un semnalde alarmã cu privire la deficienþele noastre. Elenu trebuie demonizate ci luate în serios întrucâtne atrag atenþia asupra deficitului decredibilitate al multor aspecte ale politiciinoastre interne, asupra mersului modernizãriinoastre pe calea europeanã, avertizându-ne cãacesta nu se înscrie în parametrii cuveniþi ºiînregistreazã rãmâneri în urmã sau chiareºecuri. Spre surmontarea ºi remediereaacestei situaþii ar trebui sã se îndrepte factoriide decizie ºi, în fond, întreaga clasã politicã.

4 februarie 2011Armand OPREA

Pagina 2

Diplomat Club

Istorie: Acad. Dan BERINDEIIstorie diplomaticã:Constantin ANTIPJustiþie: Av. Paula IACOBRelaþii internaþionale: Prof. univ. dr. Nicolae MAREªIdei contemporane:Prof. univ. dr. Sergiu TÃMAªArtã: Gheorghe ANGHELBusiness: ªtefan VARFALVIFemina:Erem Melike ROMANDrept internaþional: Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU

Medicinã: Dr. Radu CIUDINEcologie:Prof. univ. dr. Mircea DUÞUEditor culturã:Lidia BRÂNCEANUTehnoredactare:Beatrice BÎZDOACÃ

ULTREX IMPEX SRLCont LEI BCR sector 1:

RO23RNCB5010000020550001Cont USD BCR sector 1:

RO23RNCB5010000020550002ISSN 1220–904X

DIRECTOR FONDATOR: EDITOR COORDONATOR:

Maria BABOIANDIC BABOIAN

Adresa poºtalã: Str. Rabat nr. 15, of. 63, Sector 1, BucureºtiTel./ Fax: (+4021) 230.88.88 / 315.07.64 ISSN 1220-904X

DIRECTOR: Karen BABOIANREDACTOR ªEF: Armand OPREA

Deºi este un om foarte ocupat, printredrumurile ºi întâlnirile sale, AmbsadorulSiriei a gãsi timp ºi pentru a rãspundeîntrebãrilor puse de publicaþia noastrã,pentru care îi mulþumim pe aceastã cale. Aþi fost investit de cãtre ºeful StatuluiSirian în funcþia de Ambasador Extra -ordinar ºi Plenipotenþiar în România, fiindprimul Ambasador de la revoluþia din1989 încoace. Ce a reprezentat acest pasîn activitatea dumneavoastrã ºtiut fiind cãnu sunteþi diplomat de carierã?În anul 2007 am fost acreditat ca Amba -sador în România dupã ce am lucrat,începând cu anul 1970, o lungã perioadã îndomeniul public. Activitatea de bazã a fostîn Partid, Comitetul sãu Central, înorganizaþii obºteºti ºi în autoritãþile localeobþinând treptat funcþii ºi responsabilitãþi.Prin natura sa, munca în sectorul public seaflã în primul rând în slujba patriei ºi înslujba cetãþeanului. Activitatea diplo ma -ticã este, cu certitudine, o parte dinactivitatea publicã pe care vine sã ocompleteze. Când am fost nominalizatAmbasador, activitatea mea a rãmas, înesenþã, aceeaºi, respectiv în slujba patriei,în slujba marii comunitaþi siriene dinRomânia.Cu ce sentimente aþi început misiunea înRomânia? Cum aþi caracterizat atuncirelaþiile politico - diplomatice dintre þãrilenoastre ºi care este starea lor acum, dupãtrei ani de mandat? Cunosc România în mod nemijlocit, þara încare mi-am definitivat doctoratul laAcademia de Studii Economice în anul1987: Am relaþii strânse cu mulþi prieteniromâni ºi, fãrã îndoialã, m-am bucuratcând am fost nominalizat Ambasador înRomâ nia. Relaþiile siriano-române suntextrem de vechi, datând din perioadeistorice înde pãr tate. Au fost relaþiiexcelente ºi în perioa da anterioarã anilor‘90. Ca urmare a circumstanþelor ºischimbãrilor intervenite dupã 1990 atâtRomânia cât ºi Siria s-au îndreptat spreprocesul de construcþie ºi modernizareeconomicã. Perioada nu a permis ridicarearelaþiilor la nivelul aspiraþiilor celor douãþãri. Preocupãrile României s-auconcentrat pe realizarea economiei depiaþã, aderarea la NATO ºi la UniuneaEuropeanã ca prioritãþi majore. În acelaºitimp, Siria era angajatã într-un proces activde moderni zare economicã în contextulregional dificil traversat de OrientulMijlociu. În anul 2007 Siria a adoptatdecizia politicã privind necesitateareactualizãrii raportu rilor cu România lanivelul perioadei anterioare. În acestcontext mi-a fost încredinþatã funcþia deAmbasador având în vedere importanþaacordatã de conducerea sirianã ºi în primulrând de Preºedintele Bashar Al-Assaddezvoltãrii ºi consolidãrii raporturilor cuRomânia. Astãzi, dupã trei ani, constatãmcã aceste raporturi sunt extrem de solideevoluând în mod evident ºi ascendent,începând cu anul 2008, fie cã e vorba devizite reciproce la diferite niveluri, semna -rea multor acorduri bilaterale în diversedomenii, încurajarea reciprocã a investi -þiilor ºi evitarea dublei impuneri precum ºiscutirea de la plata TVA. În ce direcþii se dezvoltã relaþiile econo mi -ce româno -siriene ºi care este implicareaAmbasadei în dezvoltarea acestora? Suntele afectate de actuala crizã? Ce mãsuriau fost luate pentru limitarea eventualelor

efecte ale acesteia?Relaþiile economice dintre cele douã þãrievolueazã cu precizie ºi claritate ca parte aacestor raporturi de ansamblu care includrelaþiile politice ºi relaþiile din celelaltedome nii. Noi urmãrim dezvoltarea acestorrelaþii în toate domeniile prin intermediulacordurilor bilaterale pertinente ºi prinprogramele de aplicare, Ambasadei reve -nin du-i un rol important în acest proces. Actuala crizã economicã mondialã ºi-a pusamprenta asupra acestor relaþii prin impac -tul negativ asupra economiilor celor douãþãri, iar depãºirea acestei crize se va faceprin cooperarea comunã în punerea înpracticã a acordurilor bilaterale, realizareade proiecte comune ºi încurajareareciprocã a investiþiilor în fiecare dintrecele douã þãri pentru a se ajunge la o etapãsuperioarã a acestor relaþii. În cadrul mandatului pe care îl aveþi la Bu -cu reºti aþi fãcut cunoscut românilor po -tenþialul cultural al þãrii dumneavoastrãprin expoziþii ºi spectacole. Ce planuri aveþidin acest punct de vedere pentru anulviitor? Poporul român nu s-a familiarizat cu patri -mo niul cultural sirian doar cu ocazia uneimanifestãri culturale sau în alt domeniudesfãºurate pânã în prezent. Patrimoniulcultural sirian ºi relaþiile culturale dintrecele douã þãri dateazã de multe secole,începând cu expansiunea siriano-fenicianãpe þãrmurile Mãrii Negre din epocaromanã, mai exact perioada domniei Împã -ratului Traian care a apelat la ajutorulprietenului sãu, arhitectul Apolodor dinDamasc, constructorul marelui pod pesteDunãre, aceasta constituind începutul ex -tin derii influenþei culturale romano-sirieneîn Dacia Anticã prin rãspândirea cultuluiZeiþei palmireene siriene în primele secoleale erei creºtine pânã la începuturilecreºtinãrii care au pornit din Siria. Acþiunile se pun singure în luminã, nein -flu en þate de trecut ºi în acest cadru avemambiþia de a multiplica manifestãrile artis -tice ºi sãptãmânile culturale reciproce atâtla Bucureºti cât ºi la Damasc, activitãþicare sã includã expoziþii privind patri mo -niul cultural ºi folcloric, festivaluri de film,etc.În România existã o importantã comunitatesirianã. Cum s-a integrat aceasta însocietatea româneascã? Sunt oamenii deafaceri sirieni mulþumiþi de condiþiile încare îºi desfãºoarã activitatea în þaranoastrã?Comunitatea sirianã din România repre -zin tã una dintre comunitãþile tinere dinEuropa ºi din lume chiar dacã ea este unadintre cele mai mari, mai vechi ºi maiactive comunitãþi arabe ºi strãine dinRomânia. Majoritatea membrilor sãiaparþin catego riei intelectualilor ºideþinãtorilor de diplo me de învãþãmântsuperior în diverse domenii, darmajoritatea membrilor sãi au un statutstabil obþinând cetãþenia românã. Aceastãcomunitate s-a constituit în baza unorrelaþii sociale solide formate în decursul azeci de ani având în vedere cã în Româniaau urmat ºi absolvit studii universitare unnumãr de peste 35000 de studenþi. Înacelaºi timp, sute de specialiºti ºimuncitori români au contribuit larealizarea unor proiecte majore în Siria.Toate acestea reprezintã fundamentulrelaþiilor sociale solide dintre cele douã þãricare au fost evidenþiate prin cãsãtoriilemixte ce au condus la integrarea comu ni -tãþii siriene în societatea româneascã aºacum ºi în Siria existã o importantã comu -nitate româneascã.

Din cele menþionate pânã acum rezultãaclimatizarea ºi integrarea comunitãþiisiriene în societatea româneascã unde îºiaduce o contribuþie activã. Existã multeorganizaþii siriene care gestioneazã aceastãcomunitate ºi acordã o deosebitã grijãintereselor sale.În ceea ce priveºte oamenii de afaceri siri -eni, ei reprezintã o parte a acestei comu ni -tãþi, integraþi în peisajul comercial,aducân du-ºi contribuþia la dezvoltareaeconomiei româneºti ºi fiind satisfãcuþi deactivitãþile lor din România.În 2009 a avut loc vizita PreºedinteluiRomâ niei în Siria iar anul acesta vizitaPreºedintelui Siriei în þara noastrã. Careau fost rezultatele acestor vizite?Putem spune cã punctul de cotiturã înevoluþia relaþiilor dintre cele douã þãri aavut loc în anul 2008 când Preºedinteleromân, Traian Bãsescu a efectuat o vizitãîn Siria. Relaþiile bilaterale au cunoscut unsalt calitativ în domeniile politic ºieconomic materializat prin semnarea unoracorduri importante cum ar fi ProgramulExecutiv de Cooperare în DomeniulAgriculturii, Pro to colul de Cooperare întrePorturile Lattakia ºi Constanþa, Acordul deCoope rare dintre Agenþia Sirianã de PresãSANA ºi AGERPRES urmatã deMemorandumul de Înþelegere semnat deministerele de Externe din cele douã þãri. Vizita Preºedintelui Bashar Al-Assad înRomânia din luna noiembrie 2010 repre -zintã un nou impuls dat acestor relaþii, cuaceastã ocazie semnându-se alte acorduriextrem de importante, acorduri esenþialepentru dezvoltarea ºi consolidarea rapor tu -rilor bilaterale cum ar fi: Programul deaplicare a Acordului de cooperareºtiinþificã ºi culturalã, Acordul privindtransporturile terestre, Acordul decooperare în domeniul mediului, Acordulde extrãdare, Acordul privind transferul depersoane cu con dam nãri privative delibertate ºi Acordul privind combatereacrimei organizate. S-a convenit, totodatã, continuarea nego -cie rilor privind celelalte acorduri învederea semnãrii lor: în domeniultransportului maritim; acordul privindserviciile aeriene de transport; în domeniuldrumurilor ºi podurilor; turismului,habitatului ºi con strucþiilor, sãnãtãþii,familiei ºi muncii.Care sunt relaþiile Siriei cu þãrile dinzonã?Relaþiile Siriei cu statele din regiune suntbune, în general, ºi în special cu România.Majoritatea statelor Europei de Est facparte în prezent din Uniunea Europeanã.Avem semnate acorduri bilaterale cumajoritatea acestor state de care ne leagãinterese comune atât în perspectiveregionale cât ºi în cele internaþionale. Siriaurmãreºte în permanenþã ridicarearelaþiilor cu aceste state la cele mai buneniveluri.Cum este apreciatã contribuþia Românieiîn rezolvarea problemelor complexe aleOrientului Mijlociu?Problematica Orientului Mijlociu este unadintre cele mai complexe în plan interna -þional, în special ca urmare conflictului dinzonã. Cu certitudine, României îi revine unrol important în soluþionarea acesteiproblematici având in vedere relaþiile bunepe care aceasta le are pe plan internaþional.Preºedintele Bashar Al-Assad a subliniatacest rol declarând:" Atâta timp cât existãun intermediar american va exista un rolpentru România, respectiv încurajareaceleilalte pãrþi de a se angaja în procesul depace".

(Urmare din pag. 1)

“Mã aflu la Bucureºti ...

(Urmare din pag. 1)

“Eºecul Schengen” ...

Începând cu luna noiembrie 2010 Revista “Diplomat Club”poate fi cititã ºi în variantã on-line pe web-site-ul

www.issuu.com/european-news

Page 3: Diplomat Club

În contextul aniversãrii a 55 deani de la stabilirea relaþiilor di -plo matice dintre România ºiSiria ºi în urma vizitei oficiale pecare ºeful statului român aefectuat-o la Damasc în 2008, aavut loc vizita de stat a preºe din -te lui Republicii Arabe Siriene

Bashar Al-Assad. La Bucureºti,înalta oficialitate sirianã a avutconvorbiri cu Preºedintele Ro -mâ niei, cu primul ministru, cuPreºedintele Senatului ºi Preºe -din tele Camerei Deputaþilor. Încadrul convorbirilor dintre ceidoi preºedinþi au fost abordateteme ale agendei bilaterale cât ºidosare specifice OrientuluiMijlociu.Preºedintele Siriei a relevat fap -tul cã vizita preºedintelui Româ -niei în þara sa a avut consecinþepozitive asupra relaþiilor bilate -rale, mai ales la nivel politic,urmând ca vizita domniei sale înþara noastrã sã dea un nou impulsrelaþiilor economice al cãrornivel este încã scãzut. De ase me -nea, oaspetele sirian a þinut sãsublinieze faptul cã Româniapoate juca un rol activ în pro -cesele din Orientul Mijlociu. Cu prilejul vizitei au fost sem -nate numeroase ºi importanteacorduri bilaterale ceea ce ilus -

trea zã dezvoltarea ºi diversi fi ca -rea cooperãrii româno-siriene.Cele mai importante acordurisunt cel privind transportul mari -

tim între România ºi Siriaprecum ºi cel referitor la trans fe -rul de persoane care au suferitcondamnãri. Celelalte acordurise referã la cooperarea între in -sti tuþii. Este de menþionat cãacordul de transport maritimfavorizeazã relaþiile comerciale

între cele douã þãri. S-a convenitºi asupra unor proiecte impor tan -te cum ar fi cumpãrarea decurent electric din România, viaTurcia, atunci când reþeaua de

transport pe sub Marea Neagrãva fi gata. S-a preconizat ºi cola -borarea în reþelele de distribuþiea petrolului ºi a gazelor. Mai potfi menþionate documente impor -

tan te pentru dezvoltarea relaþii -lor bilaterale privind domeniicum ar fi turismul, aviaþia civilã,serviciile medicale de urgenþã. A

avut loc ºi o întrunire a oame -nilor de afaceri din cele douãþãri, în perspectiva înfiinþãriiunui consiliu al oamenilor deafaceri români ºi sirieni. Se poar -tã negocieri ºi în vederea actuali -zãrii sau dezvoltãrii cadruluijuridic bilateral în vedera valo ri -ficãrii ºi a altor domenii decooperare.Cei doi ºefi de stat au identificatinterese comune privind dezvol -tarea unor proiecte strategice decooperare cum ar fi conectareacoridorului european de trans -port pe Dunãre cu proiectulcooperãrii la Marea Neagrã dinStrategia celor Cinci Mãripromovatã de preºedinteleBashar Al-Assad. Acest proiecturmeazã sã fie dezvoltat prinoperaþionalizarea liniei maritimeConstanþa-Latakia ºi folosireaoportunitãþilor oferite de CanalulDunãre - Marea Neagrã. Preºe -din tele României a reliefat im -por tanþa Dunãrii ca rutã navalãmajorã în Europa. România, a subliniat Traian Bã -ses cu, susþine aprofundarea rela -þiilor dintre Siria ºi Uniunea

Europeanã, remarcând avanta je lemutuale ce decurg din semna reaAcordului de Asociere UE-Siria,care faciliteazã accesul Si ri ei lapiaþa europeanã. Româ nia areinteresul articulãrii unei stra te giicoerente a Uniunii Eu ro pene înOrientul Mijlociu, in clu siv înprivinþa Procesului de Pace. ªeful statului a evidenþiat con tri -buþia României la formulareaunei politici europene echilibrateprivind Orientul Mijlociu. România considerã cã nu existãalternativã la pace. Foaia deParcurs a Cvartetului Interna þio -nal ºi Iniþiativa Arabã de Pacerãmân principalele platformepolitice pentru instaurarea pãciiîn Orientul Mijlociu.Vizita de stat a preºedinteluiRepublicii Arabe Siriene, BasharAl-Assad, a constituit un mo -ment important în dezvoltarea încontinuare a relaþiilor bilateraleîn impulsionarea cooperãriidintre cele douã þãri.

Pagina 3

Vizita de stat a PreºedinteluiRepublicii Arabe Siriene

Bashar Al-Assad La invitaþia omologului sãu, Preºedintele Danilo Türk,ºeful statului român, Traian Bãsescu, a efectuat în lunanoiembrie a anului trecut o vizitã oficialã în RepublicaSlovenia. Preºedintele român a purtat convorbiri cuPre ºedintele Sloveniei, având ºi întrevederi cu Preºe -din tele Adunãrii Naþionale, Pavel Gantar ºi cu prima -rul Ljublianei, Zoran Jankovic. Programul a cuprins ºivizitarea Mausoleului închinat eroilor cãzuþi în PrimulRãzboi Mondial, aflat în Cimitirul Zale din Ljubliana,unde sunt înhumate ºi rãmãºiþele pãmân teºti a 80 desol daþi din Armata Românã, precum ºi o scurtã întru -nire cu membrii comunitãþii române din Slovenia.Cei doi ºefi de stat au salutat nivelul foarte bun alrelaþiilor bilaterale, premisã pentru intensificarea încontinuare a dialogului pe teme de interes comun de pe

agenda europeanã, euroatlanticã ºi internaþionalã. Eiau subliniat voinþa ambelor pãrþi de a consolida acesteschimburi ºi a identifica noi oportunitãþi economice. La nivel economic rezultatele sunt pozitive. În anul2009, din cauza crizei, schimburile comerciale auscãzut, dar tendinþele sunt pozitive. S-a considerat cãacestea vor ajunge la 45 de milioane de euro ºi vorreveni la nivelul la care au fost înainte de crizaeconomicã. De asemenea, s-a considerat necesarãconsolidarea investiþiilor, a serviciilor ºi a colaborãriipe terþe pieþe. Agenda europeanã a ocupat un loc important în cadrulconvorbirilor. S-au purtat discuþii cu privire lamãsurile adoptate de UE ºi de statele membre pentrudepãºirea crizei economice ºi financiare. S-a constatatcu satisfacþie cã existã o coincidenþã aproape deplinãîntre abordãrile privind evoluþia viitoare a UniuniiEuropene ºi cele privind situaþia economicã actualã

din interiorul Uniunii. "Considerãm cã UniuneaEuropeanã se aflã pe drumul cel bun, a afirmat preºe -din tele Sloveniei. Trebuie sã construim mecanismeeficiente pentru a face faþã potenþialelor crize eco no -mice. ªi aici Uniunea Europeanã a fãcut câþiva paºiînainte, dar sistemul nu este încã pus la punct ºi vatrebui consolidat." În legaturã cu politica externã ºi desecuritate a Uniunii Europene, preºedintele DaniloTürk considerã cã "este o politicã pe care am putea são caracterizãm ca fiind în construcþie. Ea necesitã oprecizare mai clarã a prioritãþilor." În acest cadru, s-a

dis cutat ºi despre necesitatea ca relaþiile transatlantice,care au o istorie pozitivã, sã se defineascã mult maiprecis.În decursul convorbirilor s-a evidenþiat interesul co -mun cu privire la nevoia dezvoltãrii ParteneriatuluiEstic ºi la importanþa deosebitã pe care o au pentruUniune statele din Asia Centrala ºi din zona Caspicã.Puncte de vedere comune s-au formulat ºi în legaturãcu tratarea problemei de securitate de la frontiera esti -cã a Uniunii Europene precum ºi cu privire la con flic -tele îngheþate. Referindu-se la importanþa ºi semnificaþia Partene ria -tu lui Estic ºi, în context, la problema securitãþii lafrontiera esticã a Uniunii Europene preºedintele Türka declarat cã "acest parteneriat este o prioritate

maximã a Uniunii Europene. Este vorba de UniuneaEuropeanã ºi Rusia, pentru cã aceste relaþii suntimportante pentru evoluþia economicã în aceastã zonãa lumii, atât pentru Uniunea Europeanã, cât ºi pentruþãrile care aparþin acestei zone ºi pentru FederaþiaRusã. În acest context se pune ºi problema securitãþii.În aceastã regiune existã anumite conflicte nerezolvatecare necesitã o rezolvare. Personal, aº mai adauga cãproblema Transnistriei trebuie rezolvatã cu o mai marehotãrâre ºi cu sentimentul ca soluþia finalã esteposibilã."Cei doi ºefi de stat au discutat despre viitorul europeanal statelor din Balcanii de Vest ºi din estul Europei.Atât Romania cât ºi Slovenia au un interes comun înregiune - asigurarea unui mediu stabil, sigur ºi prosperîn Balcanii de Vest ºi în vecinãtatea esticã. Preºedinþiiromân ºi sloven au reafirmat susþinerea celor douã þãripentru aprofundarea relaþiilor dintre UE ºi Serbia,

Bosnia ºi Herþegovina, Albania, Croaþia, Muntenegruºi Macedonia, cu respectarea criteriilor de aderare. Aufost trecute în revistã principalele teme aflate peagenda internaþionalã, cele douã pãrþi prezentândviziuni similare faþã de evoluþia discuþiilor interaliatepe tema noului concept strategic al NATO. În cadrulîntrevederii cu preºedintele Adunãrii Naþionale, PavelGantar, interlocutorii au subliniat faptul cã acþiuneaparlamentarã capãtã o relevanþã tot mai mare la niveleuropean, în special dupã intrarea în vigoare aTratatului de la Lisabona.

Romania - SloveniaConvorbiri la nivel înalt

Page 4: Diplomat Club

Pagina 4

I would like tothank you all forcoming here toni -ght and join us inthe celebration ofthe anniversary ofthe National Dayfor the accession ofSheikh Jassim BinMohamed BinThani. This is a daywhich should notbe viewed as a me -re link between present and past, butin the light of the achievements ofthe State of Qatar and its gloriousnation over these decades. All thesewere achieved under the wise rule ofH.H. Sheikh Hamad Bin Khalifa AlThani, the Emir of the State of Qatar. His vision aimed primarily at thehuman being, the building of a law-governed state, the institutions, theimplementation of the pillars ofdemocracy and the sustainabledeve lop ment. It was this whichmade the State of Qatar become anexample in enhancing transparency,

justice, free dom of expression andhuman rights. Qatar was nominated host of the2022 World Cup in recognition of itscreativity, its success and its trust oninternational level, as well as itsability to host this sport event ashappened with the previous interna -tio nal conferences. The State of Qatar completed itscom prehensive strategy of nationaldevelopment for the period 2011-2016 which covers the pillars of thenational vision. It reflected thekeenness of this nation to develop itseconomic infrastructure, to achieveeconomic diversification, to assure abetter economic and financial admi -nis tration, as well as to protect theenvironment. At the same time,Qatar expressed deep concern tohuman development in every aspect,considering the human being as thesublime aim and an active instru -ment in making it possible.The GDP growth rate in 2009 was18.5% and placed Qatar among thefastest growing economies world -wide. Occupying the 17th place whi -le previously ranked 22 in the GlobalCompetitiveness Index, Qa tar con fir -med its position as the best com pe ti -tive country in the Middle East. There is no doubt that what marked

our path was theinternational andregional presencein Qatar. This trans -formed our activediplomatic missionin an important axisin every respect. Itwas also our diplo -ma tic missionswhi ch paved theway which madethe capital of the

State of Qatar, Doha, a significantinternational center, hosting interna -tio nal conferences and forums, andan important center for inter-culturaland inter-religious dialog. At thesame time Qatar became an impor -tant factor in the area in establishingpeace. Thus, Qatar contributedeffec tively to the peaceful efforts ofconflict resolutions. It contributed aswell in urging the values of dialogand negotiations. And, at last, Qatarbecame an important pillar insuppor ting the poor countries andthe newly-emerged ones.

Perhaps what makes this event lookdifferent in comparison with theprevious ones is that this year it willbe held subsequently to the cele bra -tion of 20 years of diplomatic rela -tions between Qatar and Romania.This celebration was attended by theAssistant of the Minister of ForeignAffairs of Qatar, who visited Roma -nia on this occasion. The two coun -tries agreed on the necessity ofbroadening the horizon. It is aimedat a productive economic coopera -tion, including investments in thefield of agriculture, real estates, tou -rism, energy, exchange of experien -ce, promoting the exchange ofgoods. In addition to strengtheningthe cooperation in the cultural, edu -ca tional and scientific field meant toserve the common interests of thetwo countries. Expanding the horizons of coopera -tion between Qatar and Romania, nolater than January 2011, we willassist in the inauguration of QatarAirways. A five star airlines, withdirect flights between Doha andBucharest aiming at strengtheningthe ties between the two countries.At last, I renew my thanks to you forcoming here tonight and I wish youHealth and Happiness and a HappyNew Year!

State of Qatar celebratethe National Day for the

accession of SheikhJassim Bin Thani

Salem A. AL-JABERAmbassador of Qatar

5th Decembermarks the mostimportant occa -sion for Thaipeople as it is theBirthday Anni -ver sary of HisMajesty KingBhumibol Adu -lya dej of theKingdom ofThai land also theNational Day of Thailand. Thisyear is the 83rd BirthdayAnniversary of His MajestyKing who was born on 5December 1927 in Cam bridge,Massachusetts, in the UnitedStates, he was raised and had hiseducation in Switzer land up tothe completion of law andpolitical science degree. HisMajesty ascended the throne on9 June 1946 and crowned Kingof Thailand on 5 May 1950 atthe Royal Palace in Bangkokwhere he pledged that he would"reign with righteousness for thebenefit and happiness of theSiamese people". Throughout 64years on the throne, His Majestyhas paid regular visits to hissubjects in all the regions, espe -cially in remote and impo -verished areas. As a result, therewere more than 3,000 royal-initiated projects and a numberof foundations under the royalpatronage had been set up. Allthese contributions are encap -sulated in His Majesty's name"Bhumibol" which means"Streng th of the Land". Inrecognition of His Majesty'sendeavour and devotion for thebetterment in aspects of humandevelopment and environmentalconservation, the never ever firstAward of UNDP Human Deve -lopment Lifetime Achie ve mentwas presented to His Majesty byMr. Kofi Annan, the then UNSecretary General, in 2006,besides many other inter na tionalmedals and awards recei vedprior. The celebration of KingBhumibol's 60th anni versary ofhis accession to the throne inJune 2006 was atten ded by royalfamilies in 28 countries aroundthe world. In aspect of theKingdom profile, Thailand isnestled in the heart of SoutheastAsia, the world's 50th largestcountry in terms of area, and the20th most-popu lous countrywith over 65 million. The capitalis "Bang kok" means "City ofAngels" with its habitants about10 million. Averagely in everyyear almost 15 million touristsvisit Thai land as the destination

for the rich of na -tu res and expe -rien cing the uni -que of Thai cul tu -res. The Anda -man Sea is Thai -land's most popu -lar and wellknown for luxu -rious resorts inAsia, especiallyalong the coastal

areas of Phuket, Krabi, Ranong,and Phang Nga provinces.Thailand houses a large numberof expats as scoring well onquality of life in overall,particularly well on food,healthcare and friendliest nation.As an agricultural based societysince long, the majority of thepopulation is being far mers.About 40% of the land was takenup by agricultural activi ties.Thailand earns its repute forbeing a major world producerand exporter of agro productssuch as rice, sugar, naturalrubber, tapioca, as well as inprocessing foods industry ofpoultry, fishery, fruits andvegetables... etc. Furthermore,there are over 13 thousands ofThai restaurants in overseasbringing "Thai Kitchen to theWorld". At present, the increaseof industrial and business sectorshas played significantly in termsof national revenue. Thailandranks high among the world'sautomotive export in dus triesalong with manufac tu ring ofelectronic goods beco ming as anewly industrialized country. Inthe first quarter of 2010, the Thaieconomy surged by 12.0% byyear-on-year, the highest quar -ter ly growth since 1995. Theuptick was mostly due to strongexports (up 32%) from conti -nued global growth; however,growth continued through thesecond quarter of the yeardespite the political protests inBangkok. The go vern ment pro -jected that the Thai economy in2010 would grow between 5%and 7% year-on-year. Thailandalways acti vely participates ininternational and regional arena.Since 2000 Thailand had beco -me as an OSCE Asian Partnerfor Coo pe ra tion. In the scope ofUN, Thailand contributed troopsand UN force comman ders tothe in ternational peace kee pingeffort in East Timor, and troopsto recon struction efforts inAfghanistan and Iraq. In May2010 Thailand was chosen toserve on the UN Human Rights

The 83rd BirthdayAnniversary of His

Majesty King BhumibolAdulyadej of Thailand

Chantipha PHUTRAKULAmbassador of Thailand

I wish to extend toall of you myheart felt welcometo our receptiontonight. It is a great honorfor me to cele bra tetogether with youthe 77th Bir th dayof His Ma jesty theEmperor of Japan. On the day of theNational Day re cep tion, it mightbe worth to review the eventswhich took place during the yearnow dra wing to a close.In the context of bilateral rela -tions, during the year, we havewitnessed some significant events,such as the official visit of Mr.Basescu, the President ofRomania, in Japan, the visit of therepresentatives of the Europeancommission of the Japan Keida -nren (Federation of JapaneseBusinessmen) in Romania and soon, which enriched and conso -lidated our exchanges, especiallyin the economic field. In the frame of multilateralrelations, I would say that 2010was the year in which the Go -vernment of Japan implementedactive diplomacy in various fieldsin order to contribute towards abetter future for the inter nationalcommunity, by dealing with majorglobal issues. Today, not only Japan, but also theen tire international commu nityfaces major challenges in suchareas as glo bal warming, nationalsecurity and the econo my, thatcould be regar ded as a watershedmoment in the world history. Throughout 2010, Japan has takenthe lead in the efforts to identifysolutions to these global issues.One such contribution was madeon the occasion of the Octobermeeting in the Aichi Prefecture,during which Japan contributed tothe adoption of the NagoyaProtocol and of other nece ssary

steps to wardsconser va tion and asus tai na ble use ofb i o l o g i c a ldiversity. In No -vem ber, Yo ko -hama played hostto an eco no micleaders' mee tingmeant to forge amore eco no -mically-inte grated

Asia-Pacific community, whichwill also ensure a more secureeco nomic environment for the restof the world's regions. Japan's attempts at building a neweconomic environment have notbeen confined to the Asia-Pacificframework; they were alsodirected at Europe.At the Japan-EU summit meetingwhich took place in April thisyear, Summit leaders stressed thatJapan and the EU, as like-mindedglobal partners and major econo -mies, must strive to further stren g -then their political and econo micrelations. Japan's continuous challenge forthe years to come remains therealiza tion of a better future forthe interna tional community.I am strongly convinced thatJapan and Romania, as partnerswho share fundamental values,such as demo cracy, human rights,the market eco nomy, have colla -bo rated closely throughout theyear, and of course, will continuethese collaborations in variousfields. I hope that all of you, whoare hono ring us with your atten -dance tonight, will never cease tosupport us in our endeavor.Before concluding, please allowme to express my sincere hopethat next year will be a fruitfulone, filled with excellent achie ve -ments, happiness and prosperityfor all of you.

Speech deliverd at the receptionorganized on the occasion

of the National Day

Japan celebrate hisNational Day and the 77thBirthday of His Majesty the

Emperor of JapanNatsuo AMEMIYAAmbassador of Japan

La sfârºit de misiune� Excelenþa Sa domnul Petr DOKLÁDAL, Ambasadorul

Republicii Cehe� Excelenþa Sa domnul Ulrik HELWEG-LARSEN Ambasa -

dorul Regatului Danemarcei� Excelenþa Sa domnul Leo D’AES Ambasa dorul Regatului

BelgieiLe urãm mult succes în noua misiune ce le va fi încredinþatã !

La început de misiune� Excelenþa Sa domnul Michael SCHWARZINGER, Amba -

sadorul Republicii Austria� Excelenþa Sa domnul Jiri SITLER, Ambasadorul Republicii

Cehe� Excelenþa Sa domnul Bahador AMINIAN JAZI, Ambasa -

dorul Republicii Islamice Iran � Excelenþa Sa domnul Tserendorj GANKHUYAG, Ambasa do -

rul Mongoliei în RomâniaLe urãm bun venit!

(Continuare în pag. 28)

Page 5: Diplomat Club

Pagina 5

Cu ocazia sãrbatorii Zilei Naþionale aRepublicii Turkmenistan în cadrul Institu -tului de Relaþii Internaþionale ºi CooperareEconomicã a avut loc acordarea celei maiînalte distincþii culturale româneºtiPreºedintelui Turkmenistanului ExcelenþaSa Gurbanguly Berdimuhamedov. În cadrul unei alese ce -remonii, profesori, oamenipolitici, reprezentanþi aicorpului academic au asis tatla semnarea decretului princare se acordã pre miul derecunoaº tere inter naþionalã caOm al anului (Men of theyear) Preºe dintelui RepubliciiTurk me nistan, Excelenþa SaGurbanguly Berdimu ha -medov.Cu aceastã ocazie prof. dr.Anton Caragea, directorulInstitutului de Relaþii In -ternaþio nale ºi Coope rareEconomicã a susþinut o scurtãalocuþiune despreînsemnãtatea momentului:"Acest titlu noi îl acordãmextrem de rar ºi numai dupã oîndelungatã ana lizã, deoarececei care îl primesc sunt lideriai secolului, opera lor, a spusdomnia sa, deºi concentratãîntr-un an se reflectã îndecenii de realizãri ºi de acþiune pozitivãasupra popoarelor.În plus avem de susþinutnu doar prestigiul premiului, dar ºi al Insti -tutului nostru, considerat al doilea Institutde Relaþii Internaþionale ca activitate

diplomaticã la nivel mondial". Printre motivele ce au dus la luarea acesteidecizii în unanimitate se numãrã: reali za reaunei susþinute creºteri economice ce a per -mis Turkmenistanului o dezvoltare ra pi dã,construirea unei economii de piaþã solidedar bazatã în acelaºi timp pe redis tri buþia

echitabilã a veniturilor ºi cu un pronunþatcaracter social; dezvoltarea con tinuã abazei sociale a poporului turkmen prin in -ves tiþii in sãnãtate ºi educaþie, in ves tiþii cerãspund celor mai sacre ºi inalienabile

drep turi ale omului: dreptul la viaþã, lasãnã tate ºi la educaþie; dezvoltarea conti -nuã a patrimoniului cultural ºi istoric alpoporului turkmen, transformarea capi ta leiAshabad într-un centru de legaturã întreEuropa ºi Asia ºi într-un pol de civi li zaþie ºifar de dezvoltare pentru întreaga regiune.

S-a dat, totodatã, citire ºiscrisorii Preºe din teluiRomâniei Traian Bãsescuadresatã cu oca zia ZileiNaþionale a Turkme nis ta nu -lui, Preºedintelui GurbangulyBerdimu ha medov. ªefulstatului a adresat cele maicalde feliciãri poporuluiturkmen pentru extraor -dinarele sale realizãri ºi l-ainvitat oficial pe Pre ºe dinteleTurkmenistanului sãefectueze o vizitã în Româniaîn 2011 decla rând cã:"aceasta va fi o ocazie pentrucontinuarea dialogului lanivel înalt ºi identificarea denoi pro iecte de colaborare înbeneficiul celor douãpopoare. Întãrirea dialo guluipolitic bilateral, reluareacoope rãrii roma no-turkmeneîn mai multe sfere deactivitate inclusiv în cea eco -nomicã. Toate au creat

condiþiile pentru o dezvol tare susþinutã arelaþiei dintre Ro mâ nia ºi Turkmenistan",a spus Preºe dintele.

D.C.

Preşedintele Turkmenistanuluiprimeşte cea mai înaltă distincţie

culturală românească

Cel de-al VII-lea Summit al Organizaþieipentru Securitate ºi Cooperare în Europa(OSCE) s-a desfãºurat la Astana, înRepublica Kazahstan. Evenimentul aavut ºi un caracter aniversar þinândseama de faptul cã în acest an seîmplinesc 35 de ani de la semnareaActului Final de la Helsinki ºi 20 de anide la adoptarea Cartei de la Paris pentruo Nouã Europã. ªefii de stat ºi de guvern din cele 56 destate participante ºi din statele partenerede cooperare au dezbãtut teme de actua -litate de pe agenda OSCE cum ar fi con -flic tele îngheþate, sporirea rolului Orga -nizaþiei în gestionarea unei noi gene raþiide riscuri ºi ameninþãri trans na þionale laadresa securitãþii, consolidarea proce se -lor democratice, promovarea ºi respec ta -rea drepturilor omului ºi a libertãþilorsale fundamentale. Negocierile între delegaþiile statelor par -ti cipante nu au reuºit obþinerea consen -su lui pentru un document politic ambi -þios, însoþit de un set de mãsuri care sãfacili teze implementarea acestora. Înconse cinþã, documentul final nu conþinereferiri la conflictele îngheþate ºi laimple men tarea integralã a tuturor anga -ja mentelor din domeniul drepturiloromului. Nu a fost adoptat un plan deacþiune care sã prevadã mãsurile nece -sare edificãrii unei comunitãþi de secu -ritate în spectrul OSCESummit-ul OSCE de la Astana s-a rezu -

mat la adoptarea unui document ani -versar, care face referire la: viziunea unuispaþiu de securitate indivizibil în arealulOSCE, bazat pe principii convenite,anga jamente reciproc împãrtãºite ºiobiec tive comune; reconfirmarea con -cep tului securitãþii com pre hensive, indi -vi zibile ºi în coope rare, bazat peprincipiile fundamentale ale OSCE, încele trei dimensiuni (încredere ºi trans -parenþã politico-militarã, buna guvernareîn sfera economicã ºi de mediu, respec -tarea drepturilor omului ºi libertã þi lorfundamentale, a democraþiei ºi statuluide drept); reafirmarea adeziunii ferme atuturor statelor participante la principiileCartei ONU ºi la principiile ºi angaja -men tele din cadrul OSCE, cu punct deplecare în Actul Final de la Helsinki,precum ºi asumarea responsabilitãþiiaplicãrii lor integrale ºi cu bunã-credinþã,fãrã excepþii ºi cu responsabilitate; evi -den þierea eºecu ri lor ºi a neîmplinirilordin perioada scur sã de la Summit-ul de laIstanbul (neim ple mentare/implementareselectivã a anga jamentelor), generatoarede lipsã de încredere ºi divergenþa per -cepþiilor ºi, în corolar, necesitatea unoreforturi susþinute de a restabili relevanþaOSCE în cele trei dimensiuni, de aprogresa în soluþionarea conflictelorprelungite ºi de a exclude re cursul laforþã sau ameninþarea cu forþa - subli -nierea valenþelor Procesului Corfu înrelansarea dialogului strategic; enun þarea

obiectivului principal - dezvoltarea uneicomunitãþi de securitate prin cooperarecu prin zãtoare ºi indivizibile care presu -pune adeziunea deplinã a tuturor statelorparticipante la normele, principiile ºiangajamentele din cadrul OSCE, pe toatecele trei dimensiuni; eli minarea liniilor dediviziune între statele participante, asferelor de influenþã ºi a zonelor cudiferite nivele de securitate; cooperareaîntre state pe baza principiilor egalitãþii,parteneriatului, includerii ºi trans paren þei.Având în vedere faptul cã negocierileîntre delegaþiile OSCE nu au condus lareflec tarea pe deplin a intereselor statelormembre ale Uniunii Europene, acesteaau procedat la emiterea unei declaraþiiinter pretative a UE. Astfel, UniuneaEuropeanã ºi-a exprimat preocuparea înlegãturã cu lipsa consensului asupraplanului de acþiune ºi a reiterat ataºa -mentul faþã de o serie de obiective pecare statele membre vor continua sã leurmãreascã în cadrul OSCE.Uniunea Europeanã ºi-a reafirmat pozi -þii le privind conflictele îngheþate dinGeorgia, Republica Moldova ºi Nagor -no-Karabah.România a prezentat, suplimentar, o decla -raþie interpretativã în nume naþional princare a reafirmat, printre altele, importanþaidentificãrii unor soluþii juste ºi durabilepentru conflictele îngheþate, cu respectareaintegritãþii teritoriale ºi a suveranitãþiistatelor pe ale cãror teritorii se aflã.

Al VII-lea Summit al Organizaþiei pentruSecuritate ºi Cooperare în Europa

Cuba has celebrated onJanuary lst, 52 years ofdignity, independence andsocial conquests. The mo -ment of reflection and im -pulse to evolve towar dsnew successes in all fieldsof life.The efforts and sacrifîcesmade for 52 years werehuge, but what remainedto be done is greater. It istrue, it is imperfect as any human being,mainly since we had to create, wastingIove, defying the implacable conceit ofthe strongest and most uncompromisingenemy faced ever by a people for so long.The integral systems of health and theextension of life hope of inhabitants onthe level of the first countries in theworld, the education and sports on handof all citizens and in the benefit of theentire population, the scientifîc andproductive development, mainly inenergetic and tourism branches, are onlya few more visible examples of Cuba'sresults.From the modesty of duty accomplished,we are also encouraged by the solidarityalways present with other people such asthe acts of courage of professionals in thefîeld of health for life and dulling of painsin the non-hospitable regions andpursuant to natural catastrophes up tocurrent fight for retaining the terrible riskof cholera epidemic in Haiti, and ethicparadigm promoted by the incorruptiblehuman quality of the five heroes fightingagainst terrorism and death, in the darkenprisons of the empire, are maybe the bestand most noble symbols which mean andrepresent today the Cuban Revolution.Today, Cuba renews its projects of admi -nis trative, economic and social perfec -tion as well before the current in ter na -tional economic circumstances, characte -rised by multiple globalized crises,adjusts its answers with intelligenceresulted from the experience gained.We begin the year 53 of Revolution withthe impulse that we go more safely,although not without huge difficultieswhich we have to conquer and high riskswhich threaten us.We respite to review the 50 years ofrelations with România, relations whichduring all this time meant the invol -vement of our people and governmentsthrough collaboration agreements indifferent fîelds. We tried to do things aswell as possible and to obtain resultslooking for what gets us closer and notfor what alienates us.We inaugurate tonight the photographicexhibition "Not to be forgotten" whichpresents a part of the restoration ofhistorical site of Cuban capital in otherregions of the town as well.Havana is more than a town, is anamount of history and cultures, amixture of blood supported by thepeople who populate it, give it life andpermanence. The Cultural Patrimonyof Humanity was on origin a crossroadof civilisations where people met in

stages of great deve -lopment and richness.The Nobel winner forLiterature, Gabriel Gar -cia Marquez, said thatHavana is probably oneof the most beautifultowns in the world.Hemingway said thatonly Venice and Parisovercome it.Havana is a town which

has its own mysteries, charm, secrets.As Alejo Carpentier said once, "Havanahas the privilege had only by greatcapitals of the world. Its roads are aperennial spectacle: theatre, caricature,drama, comedy or whatever. But it hasliving material, humanness, contrast,which may be enjoyed by any observer".The historical site of the town called OldHavana is the oldest area of Cubancapital, where still remained the vestigesof the walls which for two centuriesdefended it with a circle of stones andpresented it as a defensive militarypremise.In the sixth decade of 20th centurybegan the saving of historicalenvironmcnt of Old Havana. Sincethen, it was carried out a work ofresearch and restoration performedeven by the inhabitants of the area. Inthis activity, it has a considerable sharethe labour of management and planningof the Office of the Historical Town ledby Eusebio Leal Spengler, doctor inHistorical Sciences and specialist inArchaeological Sciences of HavanaUniversity. The work performed byLeal was acknowledged on interna -tional level. In November 2007, he wasoffered the International Prize "QueenSophia" for the conservation and Resto -ration of Cultural Patrimony, for itsimportant contribution to the programof rehabilitation of Old Havana and theimpact in the promotion of thishistorical place.It is admirable the process of restorationof the oldest area of Cuban capital,mainly the transformations in the lastdecade. There are relevant the progressesseen in this work which - opposite toothers in the world - have privileged notonly the saving of valuable urbanpatrimony but also the intensity of thespecial focus put on the research ofsolutions in the most different needs ofinhabitants from there.It is a place obligatory to be visited by thetraveller who arrives in Havana. Only inthis way he may indeed assert that he hasknown this town, which presents withgenerosity, beside the natural attributes, avaluable architectural patrimony -acknowledged among the best conservedin Latin America - and its inhabitantsdistinguished by affability, joy andsincere hospitality.We take the opportunity to thank thePresident of the Chamber of Commerceand Industry of România and his team forthe collaboration in the materialisation ofthis exhibition.

52 years of dignity,independence and social

conquestsMarta C. Palet FAJARDO

Ambassador of Cuba

Preºedintele Turkmenistanului Excelenþa Sa Gurbanguly Berdimu -hamedov primind pre miul de recunoaº tere inter naþionalã ca Om alanului din partea prof. dr. Anton Caragea, directorul Institutului deRelaþii In ternaþio nale ºi Coope rare Economicã

Page 6: Diplomat Club

Pagina 6

November 29th is the International Day ofSolidarity with the Palestinians, according tothe decision of the General Assembly of theUnited Nations No. 40.23 in the year 1977,and therefore approved a special committeeto assist the Palestinian people to attain theirrights, which can not be denied, inclu ding theright to indepen den ce and self-determinationand establishing an independent state.We are witnessing for the first time in theinternational forums the intensi fi ca tion ofefforts for finding political and peaceful solu -tions to this ongoing con flict. We belie ve theU.S. adminis tra tion is making a seri ous effort,accom pa nied by the support of a Europe,Russia and China.We believe that resolving the conflict on theprinciple of two states for two peoples willnot be accomplished wit hout serious interna -tional intervention. Our people still believe in the ability of the in -ternational community to intervene effec tivelyand seriously to reach a just so lu tion based onthe principle of two states.

Ro ma nian Palestinian relations are deep andhistorical. The relationship between Ro ma niaand Palestine is a spiritual, reli gious and

translated over the cen turies as relations offriendship and love, and when history iswritten today, there are chapters that shouldbe highlighted: in Bucharest, the first formalmeeting was held between the Palestiniansand the Israelis, and the first meetingbetween Presidents Yasser Ara fat and Shi -

mon Peres, and Romania recognized thePalestinian state just two days after theDeclaration of Indepen den ce. In Romania thousands of doctors, engi neers,pharmacists, journalists and others of thesons of our Palestinian people gra dua ted, andthis relationship is constantly evolving. In thelast two years there were many presi den tial,Ministerial, and reciprocity visits. We can seeincreasing progress in Arab Roma nian rela -tions, and we are in the Council of ArabAmbassa dors doing our best to develop thisrela tion ship in all political, economic andcultural aspects. In the end, I thank you again for being fullysupportive, and we would like to thank themembers of the Palestinian com munity fortheir support they have given me since Icame to this friendly country. And thanks also for the support of the Arabcommunity and the Romanians in this hos pi -table counrty, regardless of whe ther they areofficial or popular and those who rounded uswith all the love and embra ce.

The International Day ofThe International Day ofSolidarity with the PalestiniansSolidarity with the Palestinians

Ahmad BADER AQELAmbassador of Palestine

On November, 28,Alba nia celebrates 98year of the indepen -dence. The 2010 isalmost over. It is thecase to put into a balan -ce and to conclude thatthe 2010 was a succe -ssful year. Like in many countries,the Albanian economyhas not been affected bythe economic recession. According tothe latest data published by the Natio -nal Institute of Statistics, occurred agrowth in the second semester of2010, the economy grew up by 3.3percent compared with the secondsemester of 2009. The Albanian GDPgrew up by more than 5 percent in thefirst six months of 2009. Our revenuesmarked an 8 percent increase incomparison with the last year. Theforeign direct investments were 59percent higher than last year.The main factors that saved theAlbanian economy from this crisishave been first of all that Albania hasthe lowest fiscal burden in Europe andits economy is largely based on liberalstandards; secondly, the fact that thegovernment invested in infrastructureprojects estimated at 10 percent of thecountry's GDP in 2009, or 20 percentof the GDP of the year 2008 investedin infrastructure during the last twoyears taken together, Thirdly ourprofound reforms towards smallgovernment, as a result of which Alba -nia now has one of the smallest publicadministration per number of inhabi -tants in Europe and furthermore, thelast, but not least, the most favorableclimate for business and investmentscreated by the Albanian governmentduring the past four years.Although, Albania is very rich insources and have a great potentialswhich welcomes the investors of theEU and other countries. This fact is animportant element in the unstoppableprocess of the integration in EU.Albania is one of the countries, whichis eager to welcome foreign invest -ments, having extraordinary hydropotentials, and a marvelous coastlinein the Mediterranean Sea, situated in afavorable relief, rich in massivedeposits of minerals. Foreign investors have the opportuni -ty to invest in Albania, now. Establi -shing a proper economic-financialframework, it is made possible tobring Albania in the internationalbusiness focus, ranking it among thefirst countries for the growth of thecommercial loans rate. Applying theflat tax rate, foreign investments willpay a 10% rate, and not a 40% or 60%rate that these investors have to pay intheir home countries. ONE STOPSHOP process facilitates the issuanceof the permissions and licenses for theregistration of the business activities. On November 8, EU Council of

Interior Ministers wasdecided to settle thefree visa regime forAlbanian citizens to theSchengen area.This was a historicalmo ment for the Alba -nian people, a fulfill -ment of our dream forfreedom and Europeandignity. This decisionalso recognizes the

com mit ment and determination of ourauthorities to fulfill all the bench -marks of the visa liberalization. Theroadmap, related to the security of theidentification documents, border ma -na gement, concrete results in fightingcorruption and organized crime, andupholding the fundamental humanrights.The Albanian government considerstourism as a priority of the nationaleconomy. During the recent years, thenumber of tourists has greatly increa -sed and Albania became a favoritedestination for many tourists from allover the world.Recently, "Lonely Planet" listed Alba -nia on the top of the most 10preferable countries to visit for 2011The friendly relationships betweenAlbania and Romania have alreadyestablished a historical tradition. Asboth ancient nations of the Balkans,these two countries were characte -rized from spiritual bonds sensitive inculture influence, language, andcustoms. Political relations are con -struc tive and close, thus contributingthrough values, not only in bilateralexchange, but also in the stability,peace, and security in our region.Several international companies,which perform their activities inRomania, seek to expand their activityin the Balkans region. It should be noted that the relationsbetween the two countries, are focu -sed and take an important place in thedefense and security operations.Within NATO, our armies participatein several joint operations, not just thedrive, but also those of peacekeepingoperations in crisis regions. In addi -tion, in the fight against terrorism,clandestine trafficking and corruption,our governments, the specializedorgans belong to the same coalition,with timetables and actions coordi na -ted. The total volume of trade betweenRomania and Albania is still at a verylow and below expectations. Commer -cial exchanges reached the amount of44,44 milions of dollars, during the first8 months of the 2010, reaching a 52,5% growth more than the same period ofthe last year. We hope that the lifting ofvisas for Albanian citizens will increasethe number of visitors, businesspersons,and tourists Albanians in Romania. Thefree mo vement of people will bring anew impe tus in the development ofecono mic relations between the twocountries.

Albania celebrates 98 year of independence

Dr. Luan TOPCIUChargé d’affaires

Embassy of Republic of Albania

În istoria Alianþei Nord Atlantice, Summit-ulde la Lisabona, din noiembrie 2010, areprezentat, prin înalta calitate ºi diversitateaparticipanþilor, prin hotãrârile adoptate uneveniment de însemnãtate deosebitã. Au luatparte 28 de delagaþii, au participat ºefi de statsau de guvern ai þãrilor membre, reprezen -tan þi ai Uniunii Europene, ai Bãncii Mon -diale, ai Japoniei. Din partea României aparticipat Preºedintele Traian Bãsescu. Încontextul reuniunii s-au desfãºurat lucrãrileConsiliului NATO-Rusia avându-l ca invitatpe Preºedintele rus Dimitri Medvedev, ca ºireuniunea UE - SUA la care au luat partePreºedintele Barak Obama, Preºedintele UE,Herman Van Rompuy ºi Preºedintele Comi -siei Europene Jose Mannuel Barroso. Afga -nis tanul a fost reprezentat de Preºedintelesãu, Hamid Karazai.Participanþii au adoptat decizii de anvergurãcare îndreptãþesc aprecierea fãcutã de Secre -tarul general al NATO, Andreas Fogs Ras -mun nsen, potrivit cãruia reuniunea de laLisa bona a fost cel mai important summit alOrganizaþiei. Pe primul plan al deciziilor s-asituat asumarea Noului Concept Strategic,primul document programatic care succedecelui din 1999, ºi care reflectã schimbãrilepetrecute în lume, actualele coordonate alevieþii internaþionale de care Alianþa trebuie sãþinã seama. Noul Concept Strategic includerealizarea apãrãrii colective, obiectiv însoþitºi legat indisolubil de asumarea gestionãriicrizelor ºi de înfãptuirea securitãþii princooperare.Asigurarea capacitãþii de apãrare colectivã aþãrilor membre, atât a celor europene cât ºi aStatelor Unite, împotriva unui atac curachetã prin intermediul unui gigantic scutantirachetã este, în viziunea Noii Strategii,un element central al apãrãrii acestora.Problema complementaritãþii între proiectulamerican al scutului care acoperã doar oparte a þãrilor membre ale Alianþei, cealaltãparte urmând a fi acoperitã de NATO, nu semai pune. Cuvântul cheie, definitoriu, esteacum ,,sistemul integrat NATO", proiectulame rican devenind parte a scutului anti -rachetã al Alianþei, elementele de comandã ºicontrol realizându-se pe baza structuriloracesteia.În acest context, acordul bilateralRomânia-SUA pe aceastã temã devine parteintegrantã a noului sistem de apãrare,reprezentând contribuþia þãrii noastre larealizarea apãrãrii colective.

În cadrul Noului Concept Strategic menþine -rea descurajãrii nucleare, pusã sub semnulîntrebãrii de unele state membre, rãmâne ,,unelement crucial, forþele nucleare creând ,,ogaranþie supremã a securitãþii. Se are învede re, totodatã, stabilirea unui echilibruîntre descurajarea nuclearã, apãrareaantirachetã ºi forþele convenþionale,precizându-se cã folosirea armei nucleare,,este extrem de improbabilã".Demonstrându-ºi capacitatea de adaptare lacondiþiile actuale ale vieþii internaþionale,Alianþa are în vedere necesitatea de a facefaþã noilor ameninþãri: terorismul, traficul dearme, de droguri ºi persoane, atacurile ciber -ne tice. NATO îºi propune sã contribuie, deasemenea, la asigurarea securitãþii energe -tice, inclusiv prin protejarea infrastructurilorenergetice, a zonelor ºi cãilor critice de trans -fer a energiei. Îndeplinirea altor sarcini importante - creºte -rea implicãrii NATO în gestionarea crizelorca ºi în înfãptuirea securitãþii prin cooperare- presupune, în viziunea Summit-ului de laLisabona, dezvoltarea unor parteneriateefici ente cum ar fi cele cu UniuneaEuropeanã sau ONU. ,,O Uniune Europeanãactivã ºi eficientã - se afirmã în documenteleadoptate - va contribui la securitatea globalãa zonei euroatlantice". Asemenea partene ri -ate sunt considerate a avea un mare potenþialde dez vol tare în perspectiva înfãptuiriisarcinilor Strategiei.O cooperare de tip mai deosebit, cu o semni -ficaþie aparte, este cea iniþiatã la Lisabonaîntre NATO ºi Federaþia Rusã. Secretarulgeneral al Organizaþiei declara cã Summit-ul,,va marca un nou început" în relaþiile dintrecele douã pãrþi prezentând "o impor tanþãpoliticã realã". Materializarea acesteicooperãri se va face gradual cuprinzând in -clu siv apãrarea antirachetã, cu precizarea cãnu este vorba despre o asociere, fiecare parteavând sistemul sãu de securitate, cu sistemulsãu de comandã. Este doar o conlucrare îndetectarea ºi lichidarea rachetelor atacante.Cooperarea cu Rusia s-a desfãºurat ºi pânãacum în diverse modalitãþi ºi domenii: accep -tarea de cãtre Rusia a tranzitului pe teritoriulsãu a materialelor destinate Afga nis tanului,lupta împotriva terorismului ºi altele. Ea vaputea continua þinându-se, evi dent, seama deprincipiile dreptului interna þional. Documentele Summit-ului se referã ºi la oaltã problemã care prezintã importanþã ºi

pentru România. Este vorba de recunoaºte -rea însemnãtãþii strategice a regiunii extinsea Mãrii Negre, reafirmându-se promovareapoliticii uºilor deschise pentru integrarea înNATO, în perspectivã ºi cu respectareatuturor cerinþelor, a statelor din Balcanii deVest ºi, de asemenea, a Georgiei ºi aRepublicii Moldova.În ceeace priveºte Afganistanul, Summit-ul astabilit, þinând seama de evoluþia pozitivã aoperaþiunilor militare, trecerea la o nouãetapã, o etapã de tranziþie în care responsa -bilitãþile de securitate vor trece, treptat, de laforþele ISAF ºi ale NATO la forþele Afgane,a cãror dezvoltare ºi consolidare trebuie sãper mitã ca pânã în 2014 acestea sã contro -leze întreg teritoriul þãrii. NATO îºi vamenþine forþele, dacã va fi nevoie, ºi dupãacest termen. România va contribui lasporirea capacitãþii afgane de asigurare asecuritãþii prin trimiterea a 51 instructorimilitari ºi a 66 instructori aparþinând jandar -me riei. Se vor instituii burse pentru pregã ti -rea unor oficiali afgani în România. Summit-ul NATO a abordat subiecte ºi a sta -bi lit obiective, mãsuri, acþiuni care prezintãinteres strategic ºi pentru România. În NoulConcept Strategic, afirma PreºedinteleRomâniei, se aflã reprezentate ºi reflectate ºiinteresele noastre de securitate.României a contribuit la dezbaterea unorteme de interes major ºi la luarea unorhotãrâri corespunzãtoare la Lisabona. Þaranostrã a avut o aborbare activã, teoreticã ºipracticã, în privinþa apã rãrii colective, arealizãrii scutului antira chetã. Este de amintitcã ea stabilise, anterior Summit-ului, oînþelegere cu SUA de imple mentare peteritoriul þãrii a unor elemente ale scutuluiantirachetã.România s-a pronunþat pentrumenþinerea descurajãrii nucleare. De aseme -nea politica uºilor deschise ºi continu areaprocesului de extindere a NATO ºi-a gãsit înRomânia un susþinãtor consecvent. Þaranoastrã a salutat dezvoltarea relaþiilor dintreNATO ºi Rusia precizând, totodatã, cã estenecesarã respectarea angajamentelor asu -mate. Desigur, exemplele ar putea continua.Încheierea Summit-ului NATO prin adop -tarea, în unanimitate, a tuturor obiectivelorpropuse, demonstreazã soliditatea Alianþei,reprezintã un mesaj politic ce exprimãsolidaritatea statelor membre în îndeplinireasarcinilor stabilite.

A.E.PORA

Obiective strategice majore definitede Summit-ul NATO

Page 7: Diplomat Club

Pagina 7

55 de ani de la aderareaRomâniei la ONU

La 14 decembrie, România a aniversat 55 de ani de la aderarea laOrganizaþia Naþiunilor Unite, devenind în cele cinci decenii de la aderare,unul dintre partenerii consacraþi ai Organizaþiei ºi aducând con tri buþiisemnificative la evoluþia acesteia, precum ºi la întãrirea sistemului juridicinternaþional, menþinerea pãcii ºi a secu ritãþii internaþionale, promovareademo craþiei ºi a drepturilor omului ºi la politicile de dezvoltare globalã.Încã din 1946 þara noastrã ºi-a exprimat oficial dorinþa de a face partedin ONU, fapt concretizat însã în 1955, când Adunarea Generalã a decis,prin rezo luþia nr. 995(X), primirea ei, alãturi de alte 15 state.România a deþinut preºedinþia sesiunii a 22-a a Adunãrii Generale (1967), afost membru al Consiliului de Securitate de patru ori (1962, 1976 - 1977,1990 - 1991 ºi 2004 - 2005) ºi a deþinut conducerea a numeroase organismedin cadrul siste mu lui ONU, continuând sã fie un susþinãtor activ almultilateralismului eficace - în care Organizaþia deþine un rol central ºiindispensabil. Provocãrile contemporane la adresa umanitãþii reclamã, maimult decât oricând, acþiunea conjugatã a statelor ºi a tuturor cetãþenilorlumii, precum ºi o organizaþie globalã puternicã ºi adaptatã.Organizaþia Naþiunilor Unite este repre zen tatã în România de 11 fonduri,programe ºi agenþii specializate.

Îmi face o deose -bitã plãcere sã vãîntâmpin la unadintre cele maiimportante zilepentru Algeria -Ziua sa Naþio na lã,simbol al libertã þii,al eliberãrii ºi alemancipãrii. Aº dori sã vã adre -sez cele mai caldemulþu miri pentru cã aþi venit sãsãrbãtoriþi împreunã cu noi acesteveniment istoric în viaþa naþiuniinoastre.Algeria care este foarte mândrã deapartenenþa sa arabã ºi islamicã, derãdãcinile sale Tamazight ºi deangajamentul sãu african ºi medi -te ra nean, nu vine la aceastã aniver -sare pentru a lãuda realizãrile salemãreþe, ci pentru a demonstra încão datã cât de fidelã este în sus þi -nerea valorilor umane ºi a po pula -þiilor dornice sã trãiascã mereu îndemnitate... în egalitate... ºi înbraþele libertãþii ºi ale bunãstãrii. Avem un respect deplin ºi lesuntem recunoscãtori acelora cares-au sacrificat, fie în Algeria fie înalte foste colonii, pentru a eradicade pe acest pãmânt practicilecolonialis mu lui. Admiraþia ºi salu -tul nostru se adre sea zã, de aseme -nea, ºi acelor onorabili ºi libericetãþeni ºi militanþi din þãrilecolonializatoare, care au apãratonoa rea popoarelor ºi naþiunilorlor împo triva regimurilor colo nia -le ºi au pledat pentru dreptul po -poa relor colonizate la autodeter -mi nare ºi la dreptul lor de a trãi îndeplinã demnitate. Da, suporterii binelui, ai pãcii, aiega litã þii ºi dreptãþii se întâlnescmereu cu susþinãtorii acestor va -lori chiar dacã ei s-ar afla în locuridiferite în întreaga lumeAlgeria, cea care luptã cu timpulpentru a depãºi ceea ce a moºtenitde la un colonialism distrugãtorcare a durat 132 de ani, care a lãsatîn urmã analfabetism ºi durere, amuncit timp de 48 de ani ºi încãmai munceºte pentru a-ºi construiºi întãri identita tea, pentru a-ºiîmbunãtãþi abilitãþile în diversedomenii, în ciuda dificultãþilor pecare le-a întâlnit ºi încã le întâl -neºte din cauza factorilor subiec -tivi ºi obiectivi. Algeria, cea care s-a bazat pe eaînsãºi ºi pe suportul aliaþilor sãidin întreaga lume în eliberareateritoriului sãu, a triumfat, dupãcare a fãcut trecerea cu succes laconcordie, apoi la faza reconci li -erii naþionale sub preºedinþia Ex -ce lenþei Sale Abdelaziz Boutefli -ka, unul din simbolurile victorioa -sei revoluþii din Noiembrie, care acondus Algeria la dezvoltare prinalocarea în programul sãu, înce -pând cu anul 1999, a sute demiliarde de dolari. Pentru planulce cuprinde perioada 2010-2014sunt alocate aproximativ 300 demiliarde de dolari destinaþi struc -tu ri lor, infrastructurilor, serviciilor,

edu ca þiei, sãnã tã -þii, agriculturii,apelor, tineretului,tehnologiei mo -der ne ºi cercetãriiºtiinþifice.Algeria s-a recon -ciliat cu ea însãºiºi cu valo rile mun -cii ºi con struc þiei,ºi-a dinamizat re -la þia cu þãrile suro -

ri ºi prietene din întreaga lume ºieste mereu în cãutarea unor relaþiiinternaþionale bazate pe mai multãjustiþie ºi egalitate. Ea este maiatentã în a face faþã provocãrilor lacare întreaga lume este martorã, lalupta împotriva terorismului,foamet ei, epidemiilor, calamitã -þilor ºi este în favoarea protejãriimediului ºi al dezvoltãrii ºi apli -cãrii tehnologiilor moderne. "Algeria Capitala Culturii Arabe"ºi "Tineretul African", sunt numaidouã exemple de festivaluri, pelângã alte numeroase evenimenteintelectuale internaþionale avândca temã civiliza þia, economia, rela -þiile internaþionale, organizate deþara mea. În 2011 vom organizaevenimentul: "Telemcen Capi ta laCulturii Islamice".Toate aceastea demonstreazã încãoda tã eforturile fãcute în interesuldialogului între civilizaþii, culturiºi religii. Eforturile fãcute deschidnoi orizonturi pentru popoare, oviaþã mai fericitã, mai multã sigu -ranþã ºi mai multã pace. Totodatãele duc la reconcilierea umanitãþiicu creaþia ºi invenþia, construind ocivilizaþie nobi lã, o civilizaþie adialogului, a stabili tãþii, nu a diver -genþei ºi a distrugerii.Aceasta este Algeria autenticã ºiloialã, pe care o reprezint ca Am -ba sa dor în þara prietenã, România,de care ne leagã relaþii foarte strân -se care se vor dezvolta în urmãtoriiani. Este, de asemenea, aceeaºi Algeriecare îºi exprimã, prin vocea mea,urãri tuturor þãrilor africane careau sãrbãtorit în acest an a cinci -zecea aniversare a independenþei. Permiteþi-mi, distinse Doamne ºiDomni, sã adresez mulþumiri Gu -ver nului Român, în special Pre ºe -dintelui Traian Bãsescu ºi priete ni -lor noºtri din Ministerul AfacerilorExterne pentru încurajãrile, afecþi -unea ºi prietenia domniilor lor. Nuvom pierde ocazie de a ne expri -ma, eu ºi draga mea soþie, gratitu -dinea faþã de Corpul diplomaticacreditat în România, pentru pri -mi rea cãlduroasã ºi pentru susþine -rea ºi sfaturile preþioase.Aº dori, în mod special, sã adresezsincere felicitãri comunitãþii alge -rie ne cu ocazia Zilei Sale Naþio -nale ºi sã mulþumesc poporuluiRo mân prieten pentru ospitali -tatea sa. În numele poporului Algerian, alPreºedintelui ºi al Guvernului,doresc sã adresez sincere felicitãriºi urãri de bine poporului Român,Preºedintelui ºi Guvernului sãu.

Ziua Naþionalã a Algeriei

Habib CHAWKY HAMRAOUIAmbasadorul Republicii Algeriene

Democratice ºi Populare

Sãrbãtoarea Drapelului, o ceremonie demare importanþã ºi foarte dragã cetãþenilorstatului Kuwait a avut loc la Ambasadaaceastuia la Bucureºti prin arborarea pecatarg a steagului naþional. În ziua de 26ianuarie, la aceeaºi orã, toate cele 98 de

Ambasade ale Kuwaitului din înteaga lumeau arborat drapelul naþional. Cu aceastãocazie poporul kuwaitian sãrbãtoreºte nunumai steagul sfânt al naþiunii ci ºi alte treievenimente importante: a 50 -a aniversarea Zilei Independenþei, a 20 -a aniversare aZilei Eliberãrii ºi a cincea aniversare apreluãrii puterii de cãtre Alteþa Sa Amir

Sheikh Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah. În Kuwait, ceremonia oficialã de ridicare adrapelului naþional a avut loc la PalatulBanyan, în prezenþa înalþilor oficiali aiþãrii. Alteþa Sa Amir Sheikh Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, a trecut înrevistã formaþiuni ale armatei, poliþiei ºiGãrzii Naþionale. Acestea i-au dat onorulprin executarea a 50 de focuri de tun. Pefondul Imnului Naþional, Alteþa Sa a ridicatsteagul, simbolul naþional al poporului sãu.

La acest moment festiv au participat: AlteþaSa Prinþul moºtenitor Sheikh Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, Excelenþa SaMohammad Jassem Al-Kharafi, Preºe -dintele Adunãrii Naþionale, Sheikh MishaalAl-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah preºedinteGãrzii Naþionale, Alteþa Sa Sheikh NasserAl-Mohammad Al-Ahmad Al-Sabah,primul ministru al Statului Kuwait, precumºi înalte personalitãþi de stat ºi cadremilitare superioare.

K.B.

Cu intristare ºi cu multã durere Ambasada Re publicii Macedo nia laBucureºti ºi comu ni tatea mace donenilor din România au pri mit ves teadecesului depu tatei Liana Dumi trescu.Prematurul ei deces este o mare pierdere pentru pãrinþi, pentru ceiapropiaþi ºi pentru mulþii ei prieteni. Prin dispariþia sa Parla mentulRomâniei, al carei depu tat a fost, comu nitatea macedo nenilor din Ro -ma nia, diaspora macedoneana, insti tu þiile univer sitare unde ºi-adesãvârºit perso na li ta tea ºi cariera rãmân fãrã un distins membru.Prin moartea Lianei noi toti am pierdut un om bun, un prieten devotat,un cola borator apre ciat, un muncitor neobo sit ºi un uma nitarist de careîntot dea una ne vom aminti cu mândrie.Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odih neascã în pace!Cu ocazia decesului deputatei Liana Du mitrescu, ministrul Aface rilorExterne al Republicii Macedonia, Excelenþa Sa Anto nio Miloseski ºiAmbasadorul Repu blicii Macedonia la Bucu resti, Excelenþa SaLjupco Arso v ski au transmis condo leanþe pãrinþilor sãi ºi AsociaþieiMacedonenilor din România al carei vice-preºedinte a fost.

La Bagdad, Primul ministru al Irakului Nuri al-Maliki alãturi de cadre militare superioare dincadrul Forþelor Armate din þara sa au luat partela o mare paradã militarã desfã -ºu ra tã cu ocazia comemorãriice lei de a 90-a aniversãri aînfiin þãrii armatei Irakiene(1921). Ceremonia, a avut locîn Zona verde a Capitalei. În cuvântul sãu Primul minis -tru a afirmat: " Azi, în noul Irakîn care procesul politic a fostfundamentat pe nepolitizareaarmatei, am creat o forþãmilitarã bazatã pe profesio na -lism, naþionalism ºi neînregi -men tatã în niciun partid poli -tic". Domnia sa a salutatefortu rile depuse de armatã înlupta împotriva terorismului,adu ce rea legii ºi ordinii în þarã

ºi a reiterat faptul cã forþele armate irakiene nuvor fi folosite împotriva vreunei þãri vecine.ªeful executivului a fost prezent ºi la o altã

para dã militarã, la Monumentul SoldatuluiNecunoscut din centrul oraºului. La ambeleceremonii au luat parte membri ai Corpului

diplomatic acreditaþi la Bagdad,personalitãþi din cadrul armateiºi din viaþa politicã a þãrii. Cu prilejul celei de-a 90 - aaniversãri a înfiinþãrii Arma -tei Irakiene, AmbasadorulRepu bli cii Irak la Bucureºti,Exce len þa Sa dr. MohammedSaeed Al - Shakarchi ºiAtaºatul Mili tar al ambasadei,Generalul de Brigadã AhmedN. Baban, au oferit o recepþiela care au parti ci pat membriai Corpului diplo matic, Ata -ºaþi militari ai mai multor þãri,prieteni ai Irakului, oameni depresã.

K.B.

Sãrbãtoarea Drapelului kuwaitian

Din partea AmbasadeiDin partea AmbasadeiRepublicii MacedoniaRepublicii Macedonia

la Bucureºtila Bucureºti

90 de ani de la înfiinþarea 90 de ani de la înfiinþarea Forþelor Armate irakieneForþelor Armate irakiene

Ambasadorul Republicii Irak la Bucureºti, E.S. dr. Mohammed Saeed Al - Shakarchiºi Ataºatul Militar al ambasadei, Generalul de Brigadã Ahmed N. Baban

Ambasadorul Kuweitului (al treilea din stânga) înconjurat de membrii ai Corpului diplomatic aiþãrilor arabe.

Page 8: Diplomat Club

Pagina 8

90 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintreRomânia ºi Sfântul Scaun

În cuprinzãtorul ºir de aniversãri care aumarcat în 2010 stabilirea de relaþiidiplomatice între România ºi o serie destate s-a înscris ºi sesiunea aniversarãconsacratã împlinirii a 90 de ani de lastabilirea unor asemenea relaþii cuSfântul Scaun. Evenimentul a fost organizat de MAE încolaborare cu Nunþiatura Apostolicã înRomânia ºi a cuprins o sesiune aniver -sarã de comunicãri ºi o expoziþie dedocumente diplomatice relevante pentruistoria bilateralã.Cu ocazia momentului aniversar au ros -tit discursuri despre istoria relaþiilorbila terale ºi a perspectivelor de

dezvoltare a acestora ministrulAfacerilor Externe, Teodor Baconschi,Nunþiul Apostolic în România,Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozanoºi prof. univ. dr. Marius Ioan Bucur, dela Universitatea "Babeº-Bolyai" dinCluj-Napoca.La eveniment au participat membri aiCorpului diplomatic acreditat la Bucu -reºti, personalitãþi politice, reprezentanþiai comunitãþilor academice, religioase,ai societãþii civile ºi ai mass-media.În discursul sãu, ministrul AfacerilorExterne si-a exprimat speranþa cã,într-un viitor cât mai apropiat, va puteasã se materializeze vizita în þara noastrã

a Papei Benedict al XVI-lea."Considerãm cã Biserica poate juca, încontinuare, un rol important în domeniiprecum: incluziunea socialã, asistenþacaritabilã ºi medicalã, educaþie, culturãºi ne propunem sã sprijinim eforturileîntreprinse în aceastã direcþie", a subli -niat ºeful diplomaþiei române.Teodor Baconschi a relevat "importanþarelaþiei dintre România ºi Sfântul Scaun,din mai multe considerente care þin ºi deexistenþa ºi constituirea în peninsula ita -lianã a unei vaste comunitãþi româneºti"."Fãrã vizita Papei ºi fãrã capacitatea sin -gurei Biserici Ortodoxe de culturã ºilimbã latinã de a se deschide într-un

dialog ecumenic, frãþesc ºi sincer culumea catolicã, românii din Italia nu armai fi avut astãzi parte de ospitalitatealiturgicã deosebit de generoasã pe care ooferã Biserica Catolicã ºi bineînþelesConferinþa Episcopalã Italianã. Suntemrecunoscãtori Sanctitãþii Sale Benedictal XVI-lea pentru aceastã linie deajutorare fraternã a organizãrii bise ri -ceºti a românilor care trãiesc astãzi înItalia". Ministrul român al Afacerilor Externe amenþionat, de asemenea, cã "am primitchiar ieri semnalul cã acest proces careeste ºi juridic, instituþional dar ºi politicde recunoaºtere a Episcopiei Ortodoxe

Române din Italia se apropie de sfârºit."Domnia Sa ºi-a exprimat speranþa cã "laînceputul anului viitor, Episcopia Orto -doxã Românã va fi recunoscutã deGuver nul italian cu niºte consecinþeinclusiv în planul asistenþei financiarepentru comunitãþile noastre, adãugândcã "lobby-ul fãcut de Sfântul Scaun ºi deEpiscopii italieni a avut un rol major, înacest sens". La rândul sãu, Nunþiul Apostolic în Ro -mânia a evocat momentele impor tan tedin istoria relaþiilor bilaterale subliniindcã "acestea sunt o dovadã a importanþeidimensiunii religioase care a fostpermanent prezentã în istoria ºi viaþa

S.E.R. Mons. Francisco-Javier LOZANO

As Representative of the Holy See inRomania, it is, for me, a pleasure and agreat honour to take part in this solemnact commemorating the ninety years ofDiplomatic Relations between the HolySee and Romania.I am deeply grateful to the Minister forForeign Affairs, His Excellency Mr.Teodor Baconschi, for his presence heretoday and for the interest he has taken inthe preparation for this event, and I thankour distinguished guests and all the staffof the Ministry.In June 1920 diplomatic relations wereofficially initiated between the Kingdomof Romania and the Holy See - almost acentury of bilateral relations, with 40years of interruption, in a period ofhistory which has seen momentous andlife-changing events for Romania,Europe and the World. As a result, the first impulse is to lookbackwards to the past, which is entirelyunderstandable and legitimate, because,as the Latin saying puts it historia ma gis -tra est vitae and also because it is rightand fitting to give thanks to God for themany things we have received from Him.If we look back at history, it is, above all,to make the future better for the men andwomen of our time, with a particularinterest in the institutions, concerns andvalues of the European Family.These first ninety years of diplomaticrelations between Romania and the HolySee, with their moments of light andshade, have to be assessed preciselythrough the prism of Europe's values -human values, Christian values, values ofculture and civilisation which deter mi ne,or ought to determine, the paths taken byhistory and man himself, and these valuesare: Truth, Justice, Frater nity, Freedom,Solidarity Peace.I wish to bring to mind briefly some ofthe features of the last ninety years whi chit would be unthinkable not to mention:Nazism, the Second World War andCommunism.It is a necessity of diplomacy in general tolook at the events of the past even if wewould prefer to forget them, and VaticanDiplomacy is no different, but it is aparticular characteristic of VaticanDiplomacy to refer constantly to thevalues already mentioned and strive toestablish them in our World.The bilateral relations between The HolySee and Romania are in them sel ves aproof of the importance of the religious

dimension which has always been presentin the history and life of the RomanianPeople. The gracious presence of the Minister ofForeign Affairs obliges me to refer to thecommemoration of the 80 previous yearsof diplomatic relations between Romaniaand the Holy See. In that happy circum -stan ce His Excellency Mr. TeodorBaconschi was the Romania's Amba -ssador to the Holy See and it was mostlyhis merit the great success of that event inRome.As a testimony to that important event, itwas published the book which I have he -re the pleasure to present: La Roma nia e

la Santa Sede. Documenti diplomatici.As an epilogue, the Minister TeodorBacon schi wrote a few pages, full of wisecontent, and he wanted to entitle themwith the words of a famous book of PopeJohn Paul II: Varcare la soglia dellasperanza.I wish in this occasion to thank the thenRomanian Ambassador to the Holy See,today Minister of Foreign Affairs, for thegreat work he did at the Vatican tostrengthen and improve Romania's rela -tions with the Holy See and the CatholicChurch as a whole. The high style of hisdiplomatic mission to the Vatican isshown also in the pages to which I refer -red; they prove a deep knowledge of theculture and history of Europe and, espe -cially, the Europe of the Ancient RomanEmpire, which still survives in the com -mon linguistic roots, the con cep tion oflaw and all the human values which Ch -ris tianity established as the foun da tionand basis of the Western civiliza tion.The Minister did not forget in that happyanniversary to remember the recent his to -ry of Europe under the dictatorship ofcommunism and to refer to those dra ma -

tic days "…per valutare corretta men te lapolitica estera della Romania tra le dueguerre mondiali e di deplorare, con natu -rale compassione, il declassa men to alquale fu condannato questo Pa ese cul tu -ralmente maturo con l'instau ra zi one delladittatura comunista".In this commemoration, I must remem berthe Nuncios and Ambassador whopreceded us during these ninety years,and performed there diplomatic missi onsin Bucharest and in Rome.Briefly, due to the lack of time, I wouldname each one of them, well aware thatbehind every name and every date andyear there is a history rich in content,

fruits and, in some cases, dramaticsuffering.There were four Nuncios in Bucharestsince the establishment of diplomaticrelations in 1920 until 1950 when thecommunist government of Romaniaseve red unilaterally the diplomatic linkswith the Vatican: Francesco Marmaggi,Angelo Dolci, Valerio Valeri and AndreaCassulo.The latter, Mons. Andrea Cassulo, wasNuncio in Romania for ten years and hewas declared "persona non grata" in 1947by the communist regime. His memorystill survives now a days. For example,last October I had the honor to receive theMedal "Dr. Alexander Safran", grantedby the Federation of Jewish Communitiesof Romania, to the memory ofArchbishop Andrea Cassulo for his actionin favor of the Jews in Romania duringthe Second World War. During that event,which took place in Bucharest onOctober the 13th last, Dr. Carol Iancu,Professor at the University of Montpellier(France), author of the recent publicationentitled Alexandre Safran et la Shoahinachevèe in Rouma nie, confided me his

displeasure for the lack of attention thathas been granted in Romania to the workof Nuncio Cassulo in favor of the JewishCommunity. He said to me that almost noone mention a very significant event,which he re counts in his book: a fewhours before Ion Antonescu decided tocancel the departure of the train with theJews to be deported to the concentrationcamps, Archbishop Andrea Cassulo had ameeting with the dictator Antonescu. It issignificant that the name Cassulo appearsmore than a hundred times in the pages ofthe book of Prof. Iancu; only the nameAntonescu exceeds the number of timescited.

The Ambassadors (or equivalent) ofRomania to the Holy See since 1920have been: Dimitrie C. Pennescu, CaiusBrediceanu, Nicolae Petrescu-Comnen(twice), Aurel Vassiliu, Danila Pap andVasile Grigorcea (also twice). Follo -wing the restoration of diplomaticrelations in 1990, there have been fiveambassadors of Romania to theVatican: Doru Gheorgiu, TeodorBaconschi, Mihail Dobre, MariusLazurca and Bogdan Tataru-Cazaban,who presented his credentials lastmonth (21.X.10).Following the restoration of diplomaticrelations in 1990 there have been fourApostolic Nuncios in Bucharest: Arch -bishop John Bukovsky, JanuszBolonek, Jean-Claude Perisset and me.4 Nuncios before the Second WorldWar and 4 Nuncios after the fall ofcommunism.This commemoration of 90 years ofdiplomatic relations leads us to hope thatrelations between the Apostolic See andthe Romanian nation will be inspi red thefuture, as in the present, in coo pe rationand friendship.

As it is well known, for the Holy See and,consequently, for the Apostolic Nuncia -ture, one of its main objectives is topromote and enhance fraternal relationswith the Romanian Orthodox Church. Inthis regard, one area of collaborationbetween the two Sister Churches - todayof particular importan ce - refers to defendEurope's Christian roots and Christianvalues in society and working together inthe fields of family, bioethics, humanrights, honesty in pu blic life, ecology. Thejoint effort in these areas will undoub te -dly boost the moral growth of Romaniancivil society and the Christian values inthe European family.This was highlighted by His HolinessPope John Paul II during his historic visitto Romania in 1999. It was the first timea Pope visited a majority Orthodox coun -try, and your Excellency, Mr. Minister, atthe time Ambassador to the Holy See,was one of the architects and organizersof that historic event.Excellency, as Dean of the DiplomaticCorps, I would not let such a importantmoment pass by without an expression ofmy sentiments of gratitude. First of all, Ithank you for all that you have done. Youhave always been a cordial partner,interested in our problems, knowled gea -ble and informed, diligent and prompt. Asattentive followers of the development ofthe democratic and political life of yourcountry, I wish to express in this occasionour thanks for the co-operation, willing -ness to listen and understanding whichwe receive from you and the Authoritiesof the Republic of Romania.I take this occasion to call attention to thecommon values of all diplomatic activityworthy of that name: namely, dialogue,drawing closer together, un der standing,accord. We all wish for success in ourcommon diplomatic efforts with theawareness of the new challenges thatawait us, but also with the awareness ofthe nobility of our common goal: to workfor true and lasting peace, a peace where,above and beyond conditions of materialpros pe rity, the values of solidarity amongpeoples and brotherhood among men andwomen may reign. It is our desire that thecommitment to peace will be maintainedand consolidated both in this region andin the whole Europe and in the world, ofwhich Romania is an essential part. Excellency, I wish to express my bestwishes for Romania and its people. Allthe best for their continuous progress,economic stability, success in theinternational sphere and well-being for allthe citizens.

Page 9: Diplomat Club

File de IstorieRelaþiile þãrilor române, de-a lungul veacurilor,cu Sfântul Scaun, au fost pe cât de dense, pe atâtde strânse, de puternice. La baza soliditãþii ºiconstanþei lor au stat douã fenomene: acþiuneade propagandã ºi rãspândire a catoli cismului aCongregaþiei de Propaganda Fide de la Roma ºipropaganda Vaticanului de înteme iere de alianþeale statelor creºtine din centrul ºi apusul Europeipentru stãvilirea pericolului otoman, tot maiameninþãtor. Iar corespondenþa SuveranilorPontifi cu domnii þãrilor române dateazã încã dela începutul veacului al XIV-lea, cu puþinãvreme chiar înaintea momentului fondãriistatelor feudale româneºti de sine stãtãtoare.

ÎnceputuriLa Posada, în intervalul 9-12 noiembrie 1330,oastea domnului Þãrii Româneºti, Basarab I"Întemeietorul", zdrobea oastea maghiarã aregelui Carol Robert de Anjou, marcândnaºterea noului stat feudal independent. Perso -na litatea domnului valah era cunoscutã Vatica -nului înainte de aceastã bãtãlie decisivã care amarcat statutul internaþional al þãrii Româneºti.ºi acest lucru deoarece acelaºi papã, Ioan alXXII-lea, care îl felicita pe regele maghiar CarolRobert pentru cã scãpase cu viaþã de pe câmpulde luptã de la Posada, cu patru ani în urmã, înanul 1327, i se adresa direct din Avignon luiBasarab I, cãruia îi solicita ocrotire pentrucãlugãrii dominicani trimiºi în acele pãrþi delume spre a rãspândi catolicismul. În scrisoarearespectivã, papa îl felicita pe domni torul valahpentru zelul depus în izgonirea "pãgânilor"(tãta rilor), intraþi în Þara Româ neascã înexpediþii de pradã.Propaganda Sfântului Scaun în vederearãspândirii catolicismului în þãrile române vacontinua, fie prin dialog direct cu domnitorii, fieprin intermediul celor douã puternice regatefeudale apostolice cu care se învecinau ele:rega tul maghiar ºi regatul polon. Domnii Mol -do vei în speþã, din ultimele decenii ale veaculuial XIV-lea ºi primele decenii ale secolului alXV-lea au promovat o politicã favorabilã rãs -pân dirii catolicismului. Urmaºul lui Bogdan I"Întemeietorul", Laþcu, domn al Moldovei(1365-1375), a îmbrãþiºat la 1370 confesiuneacatolicã - mai exact s-a convertit la catolicism -dupã care a intrat în legãturã cu papa Urban alV-lea, prin intermediul cãlugãrilor (fraþilor)minoriþi Nicolae de Mehlsack ºi Paul deSchwidinitz. Domnul Moldovei a solicitat scau -nului papal de la Avignon întemeierea unuiepiscopat catolic în oraºul Siret, subordonatdirect scaunului apostolic. Gândul se vatransforma în scurt timp în faptã. La 9 martie1371 episcopia era deja întemeiatã, în fruntea eiaflându-se, la stãruinþa domnului, cãlugãrulfranciscan Andrei Wasilo din Cracovia.Cei doi succesori ai lui Laþcu, Petru I Muºat(1375-1391) ºi mai ales Alexandru cel Bun(1400 - 1431) au continuat politica procatolicã.Acesta din urmã a ctitorit, la Baia, o mare bise -ricã în stil gotic. În acest oraº a fost întemeiatã,în timpul domniei sale, o nouã episcopie cato -licã, pe lângã cea existentã deja, de la Siret.Prima jumãtate a secolului al XV-lea este mar -catã de douã momente importante în evoluþiaraporturilor þãrilor române cu Sfântul Scaun:participarea reprezentanþilor Moldovei ºi Vala -hiei la douã concilii ecumenice hotãrâtoare înrelaþiile dintre cele douã biserici creºtine: ceacatolicã ºi cea ortodoxã. Cel dintâi a fostConciliul de la Constanþa (Elveþia, 1414-1418),convocat la iniþiativa lui Sigismund de Luxem -burg, rege al Ungariei ºi împãrat al SfântuluiImperiu roman de naþiune germanã, în scopulcombaterii "ereziei" husite ºi unirii bisericiicatolice cu cea ortodoxã. La conciliu au luatparte nu numai clerici, ci ºi reperezentanþi ainobilimii ºi orãºenimii laice. La îndemnulsuveranilor Poloniei ºi Ungariei, WladislawJagiello ºi Sigismund de Luxemburg, domniiMoldovei ºi þãrii Româneºti, Alexandru cel Bunºi Mircea cel Bãtrân ºi-au trimis reprezen tan þii,în persoana boierilor Thobermur (Dobromir?) ºiGeorgius (Gheorghe) din Samusinis.Al doilea conciliu a fost cel de la Ferrara, careºi-a deschis lucrãrile în ianuarie 1438, dar carese va muta la scurt timp la Florenþa, desfãºurat

la rândul lui în acelaºi scop, al realizãrii uniriicelor douã biserici creºtine. Delegaþia Moldo -vei, prezentã la lucrãri, alcãtuitã din mitropo li tulDamian, protopopul Constantin, vicarul mitro -poliei, ºi boierul Neagoe (toþi de confe si uneortodoxã), a votat la 30 mai 1439 împotri va uni -fi cãrii ºi numai la 3 iunie, la stãruinþa patriar -hului de la Constantinopol, ºi-a revizuit poziþia,votând pentru unificare.Dacã aceasta era starea de lucruri pentruMoldova ºi Valahia, în Transilvania, aflatã substãpânirea regatului apostolic feudal maghiar,situaþia era cu totul alta. Aici, catolicismul erareligia dominantã, fiind religia statului cuce ritor,iar propaganda catolicã era foarte intensã. Papiiau trimis în special misionari din ordinelefranciscan ºi dominican, care au reorganizatbisericile din Ardeal, împânzind þara cu nume -roase convente. Marea majoritate a populaþieiautohtone a opus o rezistenþã înverºunatã pro pa -gandei catolice, pãstrându-ºi neºtirbitã confe -siunea ortodoxã.Cucerirea Constantinopolului de cãtre armateleotomane ale sultanului Mahomed al II-lea"Cuceritorul", la 29 mai 1453, a produs o schim -bare majorã în evoluþia raporturilor exis ten tepânã atunci între Sfântul Sca un ºi þãrile române.Papii de la Roma, conºtienþi de amploareapericolului otoman, se vor erija în promotori decruciade antiotomane. Iar domnii þãrilorromâne, aflaþi cei mai aproape de nãvãlitoriiasiatici, vor fi cei mai vizaþi în aceste proiecte.

Vaticanul ºi "Atletul lui Hristos", ªtefan cel Mare

Despre relaþiile Vaticanului cu domnul Moldo -vei ªtefan cel Mare s-au scris ºi vor continua,indubitabil, sã se scrie numeroase studii,articole, cãrþi.Domnul Moldovei, o datã starea de vasalitatefaþã de Înalta Poartã declaratã ca încetatã, elrefuzând a mai plãti tribut turcilor, aºteptând dinpartea acestora o replicã militarã, a începutpregãtirile de luptã, cãutând aliaþi. Cei dintâivizaþi au fost veneþienii ºi tãtarii din Crimeea aihanului turcoman Uzun Hassan, angajaþi deja înrãzboiul antiotoman. Apoi, domnitorul s-agândit la Papa Sixt al IV-lea, ca la un liderspiritual european capabil a strânge ºi coalizanumeroºi conducãtori politici ºi militari ai lumiicreºtine, în campania antiotomanã. În acest sens,a adresat la 29 noiembrie 1474 o scrisoaresuveranului pontif, transmisã prin solul veneþianPaolo Ogniben, care se întorcea de la UzunHassan. ªtefan îi cerea concret Papei sã stãruiepe lângã regii ºi principii creºtini sã îi acordeajutor militar în rãzboiul purtat împotrivaSemilunei. Ecourile acestui gest nu s-au vãzut,domnul Moldovei fiind nevoit sã îi înfrunte deunul singur, ºi numai cu propriile-i forþe militarepe turci, pe care i-a înfrânt la Vaslui (Podul Înalt)la 10 ianuarie 1475. Ecourile marii biruinþe înlumea creºtinã au fost rãsunãtoare. La 25ianuarie 1475, din cetatea de scaun a Sucevei,domnul îi informa pe papã ºi pe toþi principiicreºtini despre victoria sa. Încheia scrisoarea saîn acelaºi registru, printr-o solicitare de ajutor,avertizând cã în cazul în care Moldova, care era"o poartã a creºtinãtãþii", va fi pierdutã, "atuncitoatã creºtinãtatea va fi în mare primejdie". ºiaceast apel a rãmas, din pãcate, fãrã ecou. Cu toate acestea, la 6 martie 1475, SenatulSerenissimei Republici a Veneþiei îl trimitea laPapa Sixt al IV-lea pe acelaºi Paolo Ogniben,pentru a îi relata în detaliu victoria de la Vasluiºi a-l îndemna pe Sfântul Pãrinte "sã nu îl lasefãrã sprijin pe acest bãrbat peste mãsurã deînflãcãrat" dupã "biruinþa mãreaþã" obþinutã"întru apãrarea cauzei creºtinãtãþii". La 31martie (1475) Papa Sixt al IV-lea i-a scrispersonal lui ªtefan cel Mare, pe care l-a elogiatîn termenii de "Atlet al lui Hristos". Dupã care,revenind la realitate, îi explica domnului cãpentru moment nu îl putea ajuta, nici financiarnici militar, fiind împovãrat cu alte obligaþii. Îlîndemna cu toate acestea pe domnul de laSuceava sã nu descurajeze, deoarece se depuneforturi pentru a fi ajutat "cinstindu-þi vredniciaºi slãvindu-te cu mari laude".Dupã exact un an, la 20 martie 1476, Papa i seadresa domnului Moldovei în aceiaºi termenilaudativi: "Faptele tale - îi scria Sixt al IV-lea -au adus atâta strãlucire numelui tãu, cã el se aflã

pe buzele tuturor, iar tu eºti lãudat cu deosebirede toþi în unire de simþiri".În continuare, la începutul lunii aprilie, Suvera -nul Pontif îi scria regelui Ungariei, Matia Cor -vin pe care îl ruga sã-i acorde lui ºtefan cel Mare"cu stãruinþã toatã îngrijirea care îi estetrebuincioasã". În continuarea acestui demers,Sfântul Pãrinte i se adresa direct domnului Mol -do vei, cãruia îi comunica cã va fi ajutat de rege -le Ungariei, care a primit subsidii de la SfântulScaun în acest scop. În încheierea mesajului,þinea sã îl asigure pe domnitor cã "eºti cel maifidel nouã ºi Sfântului Scaun Apostolic".În ciuda acestor cuvinte care ar fi trebuit sã îi deade înþeles lui ºtefan la ce anume se putea aºteptadin partea ºefului Bisericii Catolice, domnulMoldovei a continuat ºi în cursul anilor 1476-1477 campania diplomaticã pe lângã Vatican, învederea obþinerii unui sprijin fie financiar, fiemilitar, în lupta antiotomanã pe care o purta cusucces. Astfel, în vara anului 1476, îi va trimiteîn solie la Sfântul Pãrinte pe Petru Fenesi,originar din Cristian, lângã Braºov, ºi pevornicul Cãtãneu. Cei doi soli aveau o dublãmisiune: sã obþinã un ajutor financiar concret ºieficace din partea Vatica nului ºi sã obþinãnumirea lui, Petru Fenesi, care era misionar înMoldova ºi bacalaureat în dreptul canonic, înscaunul episcopal de la Baia. Dacã primul scopnu a fost atins, al doilea în schimb da, Sixt al IV-lea numindu-l pe Petru Fenesi episcop de Baia.Ultima ºi cea mai de seamã acþiune diplo maticãîntreprinsã de domnul de la Suceava pe lângãSfântul Scaun s-a petrecut în primãvara anului1477 ºi l-a avut drept protagonist pe un unchi aldomnului, Ioan Þamblac. Acesta se va înfãþiºamai întâi în faþa Senatului veneþian, la 8 mai(1477), apoi în faþa Sanctitãþii Sale, solicitândsprijin în faþa posibilelor expediþii turco-tãtare.Domnul arãta în mesajul sãu alarmant cã"Moldova, care este cetatea de apãrare aPoloniei ºi Ungariei ºi straja acestor cetãþi", nuva mai putea rezista multã vreme de una singurãîn faþa valului otoman ºi cã, prin urmare, "dacãnu va fi ajutat, sau Moldova va pieri sau el va fisilit sã se supunã turcilor, ceea ce nu doreºte".Rãspunsurile, goale de orice conþinut ºi angaja -ment practic, au constat, cum era de altfel deaºteptat, în elogii ºi declaraþii laudative. Estedrept cã Sixt al IV-lea i-a promis domnuluimoldovean suma de 10.000 de ducaþi de aur, darºtefan nu va vedea niciodatã acei bani.Relaþiile domnilor þãrilor române cu Vaticanulvor continua ºi în veacul al XVI-lea. Propa gan -da catolicã, care a luat o amploare aparte dupãapariþia ºi rãspândirea Reformei, se va îmbinacu tendinþa politicã de iniþiere de cruciadeantiotomane. Sub ambele aspecte, þãrile româ nereprezentau mize decisive, terenuri fertile. Înpenultimul deceniu al secolului, atunci cândpapii încercau sã uneascã într-un puternic frontcomun antiotoman pe împãratul Austriei, regelePoloniei ºi domnii Moldovei ºi Valahiei, îlvedem pe nunþiul papal Alessandro Comuleo laCurtea de la Bucureºti a lui Mihnea Turcitul ºipe iezuitul Mancinelli la Iaºi, la Petru ºchiopul.Mihai Viteazul pilon al luptei antiotomane

În ultima decadã a secolului al XVI-lea, seconstatã o consistentã corespondenþã a PapeiClement al VIII-lea cu domnii Moldovei ºi þãriiRomâneºti, Aron Vodã ºi Mihai Viteazul. Înanul 1593 de pildã, Clement al VIII-lea îi trimitelui Aron Vodã îndemnuri la luptã împotrivaturcilor, adresându-i-se în urmãtorii termeni:"Sunteþi urmaºi ai latinilor ºi ita lie nilor ºidesigur doriþi ºi voi gloria strãmoºilor voºtri".Aron-Vodã îi scrie la rândul lui SuveranuluiPontif, asigurându-l de bunele sale intenþii laadresa Vaticanului ºi solicitându-i ajutorul încampania antiotomanã declanºatã.Dar adevãratul ºi stabilul pilon al Vaticanului încoaliþia antiotomanã pe care se strãduia sã oînchege -"Liga Creºtinã"- a fost domnul þãriiRomâneºti, Mihai Viteazul. Papa a apreciatacest lucru în termeni elogioºi, aºa cum fãcusepredecesorul sãu, Sixt al IV-lea, faþã de ºtefancel Mare. În urma rãsunãtoarei victorii obþinutede Mihai împotriva turcilor comandaþi de SinanPaºa la Cãlugãreni, în vara anului 1595, Cle -ment al VIII-lea, deºi financiar nu l-a sprijinit înnici un fel, i-a îndemnat pe ceilalþi suveranicreºtini sã-i acorde întreg concursul domnito ru -

lui valah. Redãm numai o singurã apreciere aSfântului Pãrinte la adresa voie vo dului: "Meritãsã fie slãvit ca unul din cei mai viteji, puternici,valoroºi ºi înþelepþi principi ce trãiesc azi".Nemulþumindu-se doar cu elogii, Mihai i-atrimis la Sfântul Scaun pe solii sãi, Ettore Varsioºi prelatul franciscan Evangelisto Magno, înanul 1597, cu misiunea de a-i solicita lui Cle -ment al VIII-lea subsidii în vederea continuãriicampaniei dusã contra turcilor. Papa le declarãcelor doi soli cã nu îi putea acorda voievoduluiajutorul bãnesc solicitat nici în anul respectiv,nici în cel urmãtor (1598), ci numai în…1599.Nu va mai fi însã nevoie, deoarece în martie1598 Poarta va încheia pace cu Mihai Viteazul,în condiþiile acestuia din urmã, cea mai impor -tantã dintre ele fiind recunoaºterea independen -þei Þãrii Româneºti.Papalitatea a avut relaþii foarte bune cu urmaºiilui Mihai Viteazul, domnii veacului al XVII-leaºi începutul celui urmãtor din þara Româ neascãºi Moldova, Matei Basarab, Vasile Lupu, ªerbanCantacuzino ºi Constantin Brâncoveanu, spre anu-i cita decât pe cei mai importanþi. ºi acestlucru s-a petrecut tot în contextul alcãtuirii unorcoaliþii puternice a statelor creºtine, în vedereadeclanºãrii unor "cruciade" antiotomane. Dinpãcate, strãdaniile Suveranilor Pontifi vorrãmâne doar la nivele incipiente, coaliþiile,firave, destrãmându-se extrem de repede prinpãrãsirea lor de cãtre suveranii statelor central-europene sau apu sene. S-au convins, ºi nu odatã, Papii de la Roma cã domnii þãrilor româneerau singurii aliaþi de nãdejde în luptaantiotomanã, statornici, fideli, pe care se puteaoricând conta.În Veacul Luminilor nu se poate vorbi despre orelaþie a papilor cu domnii fanarioþi din þaraRomâneascã ºi Moldova. Atenþia Vaticanului înaceastã perioadã va fi îndreptatã asupra celei dea treia þãri româneºti, Transilvania, aflatã dinanul 1687 sub stãpânire habsburgicã. Confesi -unea greco-catolicã (biserica "unitã" cu Roma),creatã în primii ani ai secolului, se va bucura dinplin de atenþia ºi favorurile papilor. Nu trebuietrecutã cu vederea sau minima lizatã, tocmai înacest context, activitatea episcopului unit IoanInochentie Micu (Klein). Atât în Ardeal, înperioada cât a pãstorit aici (1744-1768), cât ºi laRoma, unde va fi exilat ºi unde va trãi ultimii sãiani de viaþã, Inochentie Micu se va dovedi unvajnic apãrãtor al românilor, al originii lor daco-romane, al latinitãþii limbii române, al dreptu -rilor lor inatacabile de cei mai vechi locuitori aiacestor meleaguri, al valorilor lor spiritualepere ne, unice. Asupra acestor realitãþi de ne -zdrun cinat a reuºit prelatul ardelean sã sensi -bilizeze înaltele foruri ale Bisericii Catolice.Relaþiile Principatelor Române cu Vaticanul aufost, în prima jumãtate a veacului al XIX-lea,sporadice, ºterse. Raporturile se reduceau decele mai multe ori la intervenþii din partea dom -nilor de la Bucureºti ºi Iaºi pe lângã autoritãþilepapale de a numi în calitate de vicar apostolic peun protejat al lor. În aceastã perioadã, BisericaCatolicã din Moldova ºi Valahia a cãutat sã sepunã sub protecþia Consulatului Franþei.Nemulþumite, autoritãþile de la Bucureºti ºi Iaºivor încerca sã încheie, la mijlocul secolului alXIX-lea, un concordat cu Vaticanul.

Evoluþia relaþiilor cu Vaticanul în scoleleXIX ºi XX

Primii paºi în aceastã direcþie vor fi fãcuþi înperioada imediat urmãtoare Unirii Principa te lorde la 24 ianuarie 1859. În cadrul ofensiveidiplomatice iniþiate la scurtã vreme dupã actulde la 24 ianuarie s-a înscris, între alte acþiuni, ºiîncheierea unei convenþii cu Vaticanul. La 15iunie 1860 a fost înfãptuit primul pas concret înaceastã direcþie: a fost trimisã o notã din parteapreºedintelui guvernului Moldovei, MihailKogãlniceanu, cãtre agentul diplomatic alPrincipatelor Unite la Constantinopol, Costa cheNegri, în care, arãtându-se dificultãþile ivite întratarea cu Sfântul Scaun a diverselor chestiuni,datoritã punerii Bisericii Catolice sub protecþiaConsulatului Franþei, i se solicita diplomatuluiromân sã ia legãtura cu Sanctita tea Sa, pentru aajunge la o înþelegere. Concret, Negri a fostînsãr cinat sã poarte negocieri cu ambasadorulFranþei pe lângã Înalta Poartã, în vedereastudierii posibilitãþii încheierii unui concordat

între Principatele Unite ºi Vatican, dupã modelulconcordatului încheiat cu Franþa. În cazul încare tratativele ar fi avut un traiect favorabil,guvernul român se angaja sã trimitã la Roma undelegat, cu însãrcinarea specialã de a negociaconcordatul direct cu autoritãþile SfântuluiScaun. Aceastã primã acþiune se va opri însã lastadiul arãtat mai sus (negocieri Costache Negri- ambasadorul Franþei), con cor datul nereuºindu-se a fi încheiat.În timpul domniei lui Carol I, relaþiile Româ nieimoderne cu Vaticanul au fost foarte bune. PapaLeon al XIII-lea a satisfãcut dezideratul guver -nu lui român, desfiinþând protectoratul Austro-Ungariei asupra bisericilor catolice din Româ -nia, iar succesorul sãu, Papa Pius al X-lea, a luatparte la jubileul comemorãrii a patru secole de latrecerea în nefiinþã a lui ªtefan cel Mare.Stabilirea de relaþii diplomatice între România ºiSfântul Scaun, prin instituirea unei legaþii aRomâniei la Vatican ºi a unei nunþiaturi aposto -lice la Bucureºti, deznodãmântul firesc alevoluþei unor raporturi constante, se va produ ceimediat dupã Primul Rãzboi Mondial. De altfel,în timpul lucrãrilor Conferinþei de Pace de laParis, s-au fãcut propuneri de demarare denegocieri între România ºi Sfântul Scaun, învederea încheierii unui concordat. Era o preo cu -pare mai veche a oamenilor politici români -Take Ionescu o avusese în vedere în 1915, I.G.Duca în 1918. Acþiunea a debutat în 1920, printrimiterea la Roma a preotului ºi lideruluimemo randist Vasile Lucaciu, pentru a începetratativele.În primãvara anului 1920, premierul-generalAlexandru Averescu ºi ministrul de ExterneTake Ionescu au decis ca mai întâi sã fie stabiliterelaþiile diplomatice între România ºi Vatican, ºiabia dupã aceea sã fie negociat concordatul.Astfel, la 1 iunie 1920 este înfiin þatã LegaþiaRomâniei pe lângã Sfântul Scaun, titular alacesteia fiind Dimitrie C. Pennescu, în calitatede trimis extraordinar ºi ministru plenipotenþiar.D. C. Pennescu era diplomat de carierã, la datanumirii îndeplinind funcþia de director alDirecþiei Afacerilor Politice ºi Contenciosuluidin Ministerul Afacerilor Strãine al României.Prezentarea scrisorilor de acreditare la papaBendict al XV-lea a avut loc la data de 2 iulie1920. A urmat audienþa diplomatului la cardina -lul Gasparri, secretar de stat, în cursul cãreia s-adecis ca tratativele pentru concordat sã fiereluate la începutul lunii septembrie, 1920.În baza reciprocitãþii, la Bucureºti era înfiinþatãNunþiatura Apostolicã, Nunþiu al Vaticanuluifiind numit monseniorul Francesco Marmaggi.Acesta ºi-a prezentat scrisorile de acreditare la22 octombrie 1920, arãtând cã "desemnareaunui nunþiu apostolic la Bucureºti marcheazã onouã ºi importantã fazã în istoria relaþiilorRomâniei cu Vaticanul". La încheierea alocu þi -unii sale, diplomatul Sfântului Scaun menþionacã "prezintã urãrile sale cele mai cãlduroasepentru prosperitatea ºi progresul marii ºi gene -roasei naþiuni române, pe bunã dreptate mândrãde originile sale ºi de cultura sa latinã".Dezideratul se transformase într-o realitate denetãgãduit.Relaþiile diplomatice ale României interbelicecu Sfântul Scaun au fost înfloritoare, la LegaþiaRomâniei la Vatican activând diplomaþi românide carierã, veritabili profesioniºti, precum:Dimitrie Penescu, Caius Brediceanu, VasileGrigorcea sau Nicolae Petrescu-Comnen. Acti -vi tatea lor neobositã ºi eficientã va duce, întrealte realizãri, la semnarea, în Cetatea Vatica nu -lui, la 10 mai 1927, a Concordatului întreRomânia ºi Sfântul Scaun. În document sestipula, între altele, faptul cã religia catolicã "seva practica ºi exercita liber ºi în public în toatãRomânia" (articolul 1). Documentul a intrat învigoare la 7 iulie 1929.Dupã al II-lea Rãzboi Mondial ºi instaurarearegimului comunist în România relaþiilediplomatice între România ºi Sfântul Scaun aufost rupte la 4 iulie 1950.Ele vor fi reluate dupã triumful revoluþieiromâne din decembrie 1989, când la 8 iunie1993, cel dintâi Ambasador postrevoluþionar alRomâniei, Gheorghe Iuliu Gheorghiu, îºiprezenta scrisorile de acreditare.

Andrei CÃPUªAN - Istoric

Pagina 9

90 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintreRomânia ºi Sfântul Scaun

Page 10: Diplomat Club

Pagina 10

În activitatea sa prodigioasã, în planistoric, Nicolae Iorga a abordat cumare aplomb relaþiile României cumai toþi partenerii sãi. A fãcut-o sineira et studio. A oglindit acesteraporturi în contextul istoric cel mailarg, din evul mediu timpu riu - la zi.Personal, þinea o relaþie strânsã cuºefii unor misiuni diplomatice acre -ditaþi la Bucureºti, apãrând intere -sele statului român, promovând canimeni altul imaginea României. Afost, Nicolae Iorga, o adevãratãinstituþie rar întâlnitã, o rara avisdespre care am scris ºi vom maiscrie. Acum, la 70 de ani de la moartea

Dascã lului neamului, nu poþi face oanalizã pertinentã a relaþiilor Româ -niei cu strãi nãtatea fãrã sã apelezi laIorga. Fãrã sã revii la operele sale, lacele ºase volu me de Memorii, pentruperioada interbe licã, ºi nu în ultimulrând, la publicistica sa.Pentru a afla cât a fost de mulþumitsau mai degrabã - nemulþumit demanifes tarea diplomaþilor români -,trebuie cititã în întregime colecþiaNeamului Româ nesc. Da, în între -gime, zecile de mii de pagini. Spicuiesc doar câteva din judecãþilesale fãcute în anii '30, pertinente ºide strin gentã actualitate ºi azi. Maimult decât oricând! Spunea isto -

ricul: "Lega þiile româ neºti nu pot fiasiluri pentru bãieþi bine crescuþi".. Iorga chema autoritãþile pentru acon sti tui un corp diplomatic româ -nesc, patrio tic, bine pregãtit, nuformat din "biro craþi ºi fanþi desalon". În condiþiile date, istoriculaprecia nevo ia de a avea: "odiplomaþie (poli ti cã) acti vã ºi de odiplomaþie culturalã". A vor bit,dease me nea, ºi de rolul celei econo -mice.Realitãþile zilelor noastre ne convingînsã iarãºi ºi iarãºi de nevoia de ares pec ta asemenea cerinþe cudeplinã mãsurã.

Nicolae MAREª

70 de ani de la moartea lui Nicolae IorgaIorga ºi diplomaþia

Ziua de 1 Decembrie 1918 este înscrisã înconºtiinþa româneascã ca o datã istoricãmemorabilã cu valoare de simbol -simbolul jertfei generatoare de biruinþã. Afost forþat atunci cursul istoriei ºi s-arealizat ceea ce secole de-a rândul fusesedoar speranþã - unirea românilor într-unsingur stat.Fãurirea statului naþional unitar român afost cauza sfântã a întregului popor; ea acuprins întreg spaþiul de formare a naþiuniiromâne ºi a avut o largã ºi solidã bazãsocialã, un puternic caracter democratic.Un rol important în desãvârºirea unitãþiipolitice a românilor 1-a jucat cultura:învãþãmântul, literatura, ºtiinþa ºi artele,presa, numeroasele asociaþii cultural-ºtiinþifice, în frunte cu Academia Românã,care - de la înfiinþarea ei, prin alegerea demembri din toate provinciile româneºti -s-a impus ca sanctuar al culturii naþionale,Astra, Liga pentru unitatea culturalã apoporului român º.a.Istoriografia, prin marii ei reprezentanþi,A. D. Xenopol, V. A. Urechia, D. Onciul,V. Goldiº, I. Nistor ºi, în primul rând, prinNicolae Iorga, a contribuit la admirabilapregãtire sufleteascã a generaþiei care arealizat Marea Unire a românilor.Iorga ºi-a început activitatea istoriograficãîn ultimul deceniu al secolului al XlX-lea,într-un moment când societãþii româneºti ise puneau douã mari probleme: desãvâr -ºirea unitãþii statului naþional român ºirealizarea problemei agrare.Constructor al unei opere ºtiinþifice care i-a adus aprecierea de "cel mai reprezentativintelectual, dacã nu cea mai de seamãpersonalitate a lumii moderne" (John L.Gering - Universitatea Columbia, NewYork), Iorga ºi-a pus puterea de creaþie ºilarga lui erudiþie în slujba marilor idealuriale vremii.Animat de un fierbinte patriotism, el ades fã ºurat o imensã activitate cultural-ºtiinþi ficã, cu rol însemnat în dezvoltareaconºtiinþei naþionale.Cãlãtor neobosit prin toate þinuturilelocuite de români, cunoscãtor al realitã þilorromâneºti de pretutindeni, Iorga a ºtiut sãcultive dragostea pentru limba ºi culturanaþionalã, sã insufle speranþa într-un viitormai bun în rândul celor pe care-i consideraadevãraþi patrioþi "oamenii pã mân tului",marii creatori de avuþie ai þãrii ºi ai culturii

populare, "cea care face din poporul româno singurã ºi nedespãrþitã fiinþã".În cãrþi fundamentale, Iorga a evocatimpresiile sale din þinuturile româneºti,aflate înainte de 1918 sub stãpâniri strãine,

exprimându-ºi credinþa cã ceea ce fusesecândva trebuia sã fie din nou: "o þarãromâneascã întreagã".Sintezele de istoria românilor scrise de el,începând cu cea în limba germanã,publicatã în 1905 la Gotha, din îndemnullui K. Lamprecht, Geschichte des rumã -nischen Volkes in Rahmen seinerStaatsbildungen, au tratat istoria tuturorromânilor peste graniþele statale impuse devicisitudinile istorice.Faþã de lucrãrile de sintezã ale predece -sorilor sãi, Iorga a adus în problemelefundamentale ale istoriei românilor oviziune nouã, rezultatã, mai ales, dinraportarea fenomenului românesc la celuniversal. Formarea poporului român afost abordatã pe un plan mai larg ºi în modºtiinþific. S-a pornit de la studierea fondu -lui traco-dacic, subliniindu-se elementelespecifice, definitorii ale civilizaþiei geto-dace ºi importanþa ei pentru poporul ro -mân; s-a continuat cu expunerea vieþiiromanice, nu numai în Dacia, ci în totcuprinsul romanitãþii orientale, dintreMarea Adriaticã, Marea Egee ºi MareaNeagrã. "Noi suntem - scria Nicolae Iorgaîn 1918 - urmaºii acestei Românii rãsã -ritene, al cãrei nume l-am pãstrat cu pietateîn acela al limbii noastre, româneascã ºi alpoporului nostru, care s-a numit, dincolode orice deosebire regionalã, român". Seinsista asupra formei de organizare a

populaþiei rãmasã în Dacia în vremeamigraþiei "barbarilor", enunþându-se teoriafecundã a "romaniilor populare".Ca un leitmotiv apar în expunerea luiNicolae Iorga ceea ce el numea perma -nenþele istoriei româneºti: ideea decontinuitate daco-romanã ºi româneascãîn spaþiul carpato-dunãrean, tradiþia derezistenþã a poporului român, lupta luisecularã pentru pãstrarea fiinþei naþionaleºi a libertãþii sociale, unitatea etno-cultu -ralã, originalitatea civilizaþiei ºi culturiiromâneºti, trãsãturile morale care au gene -rat epopeea rezistenþei seculare a po -porului român.Prin opera istoricã, în care viziunea istorieiromâneºti în întregul ei revine ca opermanenþã, ca ºi prin întreaga lui impli -care în viaþa politico-culturalã a þãrii - cailustru profesor al Universitãþii bucu reº -tene, membru al Academiei Române,conducãtor al Ligii pentru unitatea cul tu -ralã a poporului român, iniþiator ºiorganizator al cursurilor de la Vãlenii deMunte, cursuri frecventate de auditori dinþarã, dar ºi din provinciile româneºti aflatesub stãpânire strãinã - Nicolae Iorga acontribuit la crearea stãrii de spirit care afãcut sã triumfe, în 1918, voinþa naþionalã.În zilele în care naþiunea românã impuneavoinþa ei de a trãi într-un stat unitar ºi inde -pendent, "Magul de la Vãleni", trecând înrevistã evoluþia ideii de unire la români,fãcea constatarea cã "unirea este rodul lup -tei întregului popor. Fãrã a uita pe nimeni -spunea el - de la general ºi de la fruntaºardelean pânã la ultimul ostaº ºi þãran,omagiul recunoºtinþei noastre sã se în drep -te azi cãtre poporul acesta întreg de oriundeºi din toate veacurile, martir ºi erou".Unirea odatã înfãptuitã, ea trebuia con -solidatã ºi apãratã.Nicolae Iorga a cãutat sã facã dincercetarea istoriei un mijloc de a cimentaunitatea politico-moralã a statului naþionalunitar român, de a întãri legãturile de fra -ter nitate între poporul român ºi minori tã -þile etnice, între poporul român ºi popoa -rele vecine. "Datoria ºtiinþei - consideraNicolae Iorga - este sã facã sã disparã toateacele prejudecãþi eronate care au înveninatviaþa politicã a acestor popoare. Numaiastfel se va putea realiza fraternitatea rod -

Nicolae Iorga, "spiritus rector" al generaþiei marii uniri

Acad. ªtefan ªTEFÃNESCU

DIPLOMAÞIA MILENIULUI

Semnificaţia politicăşi diplomatică a

întâlnirii de la Erfurt

Evenimentele din Spania din vara anului 1808 aveau sã marcheze relaþiile cuFranþa ºi cu Împãratul francezilor în toate þãrile de pe Continent ºi, îndeosebi, încele aflate sub ocupaþia trupelor franceze. În cancelariile politice ºi diplomaticeeuropene soseau mesaje într-un flux continuu, în care se exprima uimirea cã "niºterãsculaþi spanioli, rudimentar înarmaþi, au fost capabili sã înfrângã grenadieriicelui mai mare strateg militar al Continentului", cum era numit în acele timpuriNapoleon Bonaparte.

Monarhia habsburgicã încurajatã de eºecul armatei franceze în SpaniaFãrã îndoialã, ecoul cel mai puternic al eºecului armatei franceze în Spania a fostînregistrat la Viena. Dupã bãtãlia de la Austerlitz, la 2 decembrie 1805, în urmacãreia armatele unite ale Rusiei ºi Austriei au suferit o înfrângere rãsunãtoare,monarhia habsburgicã a început sã se refacã militar.Diplomaþii împãratului transmiteau la Paris mesaje din care rezulta cã austriecii sepregãtesc intens pentru o nouã confruntare armatã cu trupele franceze. Armataaustriacã fusese supusã nu numai unei instrucþii moderne -þinând seama de expe -rienþa acumulatã în anii confruntãrilor militare cu trupele franeze - dar primise ºinoi facilitãþi, de naturã sã o încurajeze. Din mai 1808 pedepsele corporale au fostinterzise în armata austriacã, iar serviciul militar a devenit obligatoriu.Concomitent cu mãsurile de naturã militarã, împãratul Francisc I al Austriei arecurs la diplomaþii sãi, pe care i-a angajat în contacte cu alte Cancelariidiplomatice în vederea constituirii unei noi coaliþii împotriva Franþei. Cele maiintense contacte au fost stabilite cu diplomaþii englezi, deoarece Anglia continuasã fie cea mai preocupatã de expansiunea francezã, suferind efectele economiceale "blocadei continentale, secretatã de Napoleon 21 noiembrie 1806".

Pregãtiri diplomatice pentru întâlnirea de la ErfurtAnaliºtii cei mai avizaþi ai timpului au consemnat cã Împãratul francezilor ºi-aconcentrat atenþia - în vara anului 1808, dupã surprinzãtoarea înfrâgere a trupelorsale în Spania - în direcþia organizãrii unei întâlniri cu Þarul Alexandru I.Napoleon spera sã obþinã sprijinul þarului într-o eventualã confruntare militarã cutrupele austriece. Mai mult, Bonaparte urmãrea sã descurajeze organizarea altorrevolte pe Continent, dupã exemplu celei din Spania.În aceste circumstanþe pregãtirile diplomatice pentru întâlnirea de la Erfur cu þarulAlexandru I au cãpãtat o importanþã deosebitã.

4 regi ºi 34 de prinþi - suita lui Napoleon la întâlnirea cu Alexandru ICancelaria diplomaticã de la Paris a desfãºurat o activitate susþinutã pentru aasigura impactul urmãrit de Napoleon prin întâlnirea de la Erfurt cu þarulAlexandru I al Rusiei.Împãratul francezilor dorea sã se prezinte la Erfurt - nu în postura de comandantmilitar ale cãrui trupe suferiserã o înfrângere în Spania - ci în postura "de stãpânatotputernic pe Continent".Fastul fãrã precedent al întâlnirii de la Erfurt urmãrea sã-l impresioneze nu numaipe þarul ruºilor, dar ºi pe ceilalþi monarhi de pe Continent.Prezenþa la ceremoniile organizate la Erfurt a 4 regi ºi a 34 de prinþi a avut unimpact deosebit. În timpul întâlnirii cu Alexandru I, acesta a remarcat compor -tamentul acestor personalitãþi în relaþia cu Împãratul Franþei. Regii ºi prinþii secomportau ca subordonaþii lui Napoleon, cãruia îi solicitau "sprijin ºi protecþie".La sfârºitul lunii septembrie 1808, la Erfurt s-a desfãºurat una dintre cele maiimportante acþiuni diplomatice din istoria europeanã.

Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU

(Continuare în pag. 13)

În amintirea unuimare doctor

În fiecare an, de ziua sa onomasticã,doctorul Stelia Ivaºcu împreunã cu soþia saElvira, obiºnuiau sã invite prietenii desuflet pentru a sãrbãtorii acest eveniment.Chiar dupã dispariþia doctorului Ivaºcu,Elvira a continuat aceastã tradiþiereunindu-i, la finele anului trecut, pe ceicare le-au fost prieteni de-o viaþã. Între ceiapropiaþi ai familiei Ivaºcu, AmbasadorulChinei la Bucureºti, Execlenþa Sa LiuZengwen, a fost ºi de astã datã un oaspeteimportant. Cei care nu au putut sã asiste laceremonia de dezvelire a plãciicomemorative dedicate doctorului StelianIvaºcu, care a avut loc la Spitalul deUrgenþã prof. dr. Agrippa Ionescu -Baloteºti au avut acum prilejul sã vadãimagini de la acel eveniment.

Page 11: Diplomat Club

Pagina 11

Chiar ºi celor mai puþin puternici, mai mariiplanetei nu au reuºit niciodatã sã le facãorice, sã îi supunã oricum, sã îi compromitãefectiv oricând ºi în orice mod. În schimb, culimbi larg difuzate, mai puþin fragmentate debiblica deconstrucþie babilonicã, despre ceicare nu s-au constituit statal în calitate demari puteri (puteri?), þãrile dominante ºi-auputut permite sã spunã ce le-a venit în cap,exemplificând prin comportamentul lor,gravul pãcat freudian al proiecþiei (a tran -sfera asupra altora propriile distorisiuni depersonalaitate). Am auzit, despre noi, cã"mãmãliga nu explodeazã", cã suntem "unpopor vegetal", cã toþi "ne-au urinat în gurã".Este evident cã toþi cei care au lansatrespectivele fraze au fãcut-o întrucât li sepotriveau lor înºiºi, dar, în mãsura în careaparþineau unor naþiuni care se considerausuperioare - ºovinismul este cel mai frecvento ideologie care nu se declarã ºi nici mãcarnu se recunoaºte ca proprie celui ce o adoptãºi practicã -, nu aveau cum sã le socoteascãincorporabile propriei lor imagini de sine.Dacã puteau sugera ideea degradantã uneipersoane jenatã de o identitate care îi eraatribuitã dintr-o altã culturã, ºi pe care aceas -tã persoanã ºi-o însuºea timid, se obþinea unefect de apãrare a propriului eu alienat,degradat, dar alimentat fals cu o specialãcredinþã a propriei superioritãþi ºi puteri. Nuvreau sã vorbesc aici despre calitãþileromânilor. Românii sunt pur ºi simplu unpopor normal - o naþiune normalã aflatã într-o perioadã criticã; o perioadã devenitã criticãpentru cã ea, naþiunea, a fost supusã, ori maiexact s-a lãsat supusã, sau ºi mai exact: ºi-aadministrat ea însãºi, în douã ultime deceniimai ales, un tratament al despãrþirii de sine,deci al înfrângerii ºi supunerii.M-am întrebat de ce în secolul XX o serie destate, de naþiuni, au avut de îndurat severe ºisãlbatice regiumuri dictatoriale - în timp cealtele nu au fost expuse unei astfel de provo -cãri istorice? Rãspunsul este unul uimitor desimplu. Pentru cã primele - între care ºiromânii - nu fuseserã încã, pentru a spuneaºa, îmblânzite, dresate, pe când multetrecuserã de secole prin lecþii de naturã sã leliniºteascã aspiraþia la o autenticã demnitatepersonalã. Mark Twain spune: "Dumnezeu adat americani lor toate drepturile ºi înþelep -ciu nea de a nu se folosi de ele"; CharlesDickens a fost autorul cel mai tragic din toatãistoria literaturii, tocmai în calitatea sa descriitor cât se poate de realist; întregulroman tism european nu face altceva decât sãreleve, cât se poate de expresiv, care estepreþul libertãþii sufletului ºi spiritului încivilizaþie. Secole întregi, românii au aflatdespre lucrurile acestea din povestirilealtora. Când au trãit ei înºiºi experienþe îngenul shakespearian, dickensian, dostoev -schian s-au produs, pe teren românesc,exploziile, târzii pentru cã nu aveau de ce fimult mai timpurii, din 1785, 1821, 1848,1907, 1989.România este acum o þarã fãrã niciun pro iectreal, dupã ce însã a trecut din Pactul de laVarºovia în NATO ºi din CAER în UniuneaEuropeanã. Care sunt proiectele lumiiactuale, dacã evitãm sã ne raportãm la China,India, Brazilia, Rusia? Distruge rea sistemu -lui bismarckian - sau al celui de Al DoileaImperiu Francez - de protecþie socialã ºi deasistenþã medicalã publicã, dezintegrareaeducaþiei publice, deci garantatã de stat, suntsingurele programe ºi proiecte oficiale. Infostele þãri comu niste - inclusiv în România- s-au produs mari schimbãri, nu totdeaunauºor de suportat, însã necesare ºi totuºi plinede false promisiuni. Acum s-ar pãrea cã numai vrem sã renunþãm la modernitate ºisincronism istoric. În stil caragialesc, trebuiesã avem ºi noi faliþii noºtrii. De ce ne-ar fireproºaþi, când noi reuºim sã producem chiarmai mulþi decât alþii ? Nu este aceasta o per -

formanþã întru alinierea noastrã actualizantã?Jurnalistul dr. George Firedman, frecventîntâlnit în "New York Times", publicã peStratfor o aºa-zisã "Cãlãtorie geopoliticã"prin Turcia, Moldova, România, Ucraina ºiPolonia. Partea a treia a ciclului priveºteRomânia. Analiza sa este durã, nu lipsitã deadevãr ºi pãtrundere. România nu areproiectele sale de creºtere, progres,dezvoltare - alte þãri, unele din jurul nostruchiar, s-ar pãrea cã au câte ceva de acest fel.Guvernarea noastrã aduce a plutire în derivã.Toate acestea sunt corecte, dar sunt viziuni,perspective, mici, priviri în orizonturilimitate, restrânse. Care este proiectul globalactual, care sunt proiectele þãrilor care prinefortul lor istoric au realizat umanitateaprezentului? Toate, în fond, se noteazã aziprin zerouri. Istoria este proiect condus pânãla absolut al sfârºitului capacitãþii umane - însensul acesta Fukuyama ºtie ce spune: trãim,poate istorii, dar istoria, adevãrata istorie nueste, hegelian, împlinitã ci, pur ºi simplu,moartã.Friedman începe prin a cita un poem intitulat"Invictus", aparþinând, se pare, epociiVictoriene, care ar fi fost modelul uman alcivilizaþiei sale, ºi în care se spune: "Suntstãpânul destinului meu, sunt cãpitanulsufletului meu". Românii, conform luiFriedman nu au nimic în comun cu aseme -nea precepte, transmise de gentry-ul britanicbusiness-ului american. România s-ar pãreacã a fost, dintotdeauna, þara sau þãrile, purtateneîntrerupt de miºcãri exterioare, de hotãrâriºi destine alienante. Iatã douã irealitãþi cuefect de un comic perfect. Sã faci astfel decaracterizãri unei naþiuni, fãrã sã ºtii cã dinsecolul XIII ºi pânã astãzi, între Viena ºiMoscova ºi între Stockholm ºi Mediteranade Rãsãrit, singurele state care nu au dispãrutniciodatã, nici mãcar o zi, au fost StateleRomâne este ceva puþin cam prea jurnalistic,sub raportul caracterului. Neînvinºii stãpâniai destinului propriu, cãpitanii sufletelor lorînþeleg, oare, ceva din forþele care determinãistoria actualã? David Coperfield, erouldickensian, torturat de un tatã adoptiv subprivirile, înduioºate, este drept, ale bunei luimame, sau "Fetiþa cu chibrituri" erau stãpâniisufletelor lor? Personajele bântuind înciorapi prin aeroporturi, temãtoare la oriceapropiere omeneascã, venitã din partea unuinecunoscut totdeauna suspectat, fiinþe supu -se scanãrii corporale, fãrã nicio ruºine, dacãsunt stãpânii sufletelor lor, ce fel de sufleteau? În timpul celui de Al Doilea RãzboiMondial - eram copil atunci - primeam cutoþii noaptea, sã doarmã în casele noastre,militarii sosiþi noaptea spre a porni apoi, pejos, cãtre satul îndepãrtat, sau refugiaþii dinzonele evacuate ale Moldovei. Sunt, înschimb, naþiuni supuse ocupaþiei ºi genoci -du lui care în acel rãzboi nu au tras, spreapãrarea teritoriilor sau cetãþenilor loraproape nici un glonte.Fatalismul românesc va fi existat în multeepoci, aºa precum în toate pãrþile lumii ºi încazul tuturor naþiunilor, acum este însã unprodus de import. Atenþie: nici mult discutatacorupþie nu putea fi iniþiatã dupã Revoluþiecu monedã româneascã. Nu ne aflãm,naþional vorbind, într-o stare bunã, dar cã arfi vorba de un fatalism special în România,aceasta este o irealitate, la fel de mincinoasãprecum ºi voluntarismul sufletelor victori -oase ale altor naþiuni.Suntem toþi oameni, la nivel naþional, atât denormali pe cât de normalã poate fi fiinþaumanã în condiþiile unor încercãri execrabilede a fi manipulatã ºi supusã. Dar omul sedebaraseazã continuu de erorile sale. Bolilenaþiunilor sunt probleme politice ºi nucondiþii existenþiale. Când ajungem la viciiistorice, este preferabil sã vorbim despreguvernãri ºi nu despre popoare - am bene -ficia poate, apoi, de un voluntarism realist.

Caius Traian DRAGOMIR

“Douã irealitãþi”(Pe marginea unui text de George Friedman)

PRIVIRE ASUPRA UNEI LUMI VIITOARE

În cadrul Universitãþii Europei de Sud-Est - Lumina din Bucureºti ºi sub egidaacestei universitãþi (care ºi-a deschisporþile în toamna anului 2010), a fostlansatã ediþia româneascã a raportului"Starea Viitorului 2010", care face partedin Proiectul Millennium, proiect cefuncþioneazã sub auspiciile Federa þieiMondiale pentru Asociaþiile ONU. Proiectul Millennium s-a constituit în1996 dupã trei ani de studii realizate deun grup de instituþii din care fãceau parteUniver si ta tea Naþiunilor Unite, Institu -tul Smithso nian, Futu -res Groupe Internatio -nal. În pre zent, la acestpro iect de dimensiuniglobale par ti cipã peste2.500 spe cia liºti în stu -diul viito ri lor socio-economici, pla ni fi ca to -ri în dome niul bussi -nes-ului, oameni poli -ti ci din organizaþiiinternaþionale ºi gu ver -ne, universitari, mem -brii ai societã þii civile. Activitatea acestora sedes fãºoarã în cadrulunor "noduri" de cerce tare situa te petoate con ti nentele. Fiecare raport redac -tat într-o formã sinteticã este în so þit deun CD ce conþine mii de pagini curezultatele obþinute de-a-lungul ani lorde cercetare. Prin intermediul acestorrapoarte se oferã pentru ONU, statelemembre ºi societatea civilã sce narii deevoluþie globalã în perspectivã.Raportul "Starea Viitorului 2010", alpaisprezecelea din serie, elaborat deJerome C. Glenn, Theodore J.Gordon ºi

Elizabeth Florescu, aduce noi date cuprivire la 15 provocãri ale viitorului,într-o manierã interdisciplinarã, trans -insti tuþionalã ºi multiculturalã. Scopulsãu nu este doar de a schiþa profiluri aleunor viitori posibili în diferite domeniide activitate umanã, ci ºi de a atrageatenþia asupra oportunitãþilor ºi strate -giilor de zi rabile privind provocãrile cucare se confruntã dezvoltarea diferite lorstate ºi comunitãþiÎn sinteza cercetãrilor efectuate în cursulanului 2010, se atrage atenþia asu pra

opiniei conform cãreia depãºi rea difi -cul tãþilor pe care trebiue sã lesurmonteze omenirea în perspectivã nuse poate realiza doar pe calea progre se -lor obþi nute în plan tehnologic. Inovã ri -le de ordin tehnic vor aduce rezultateleaºtep ta te în mãsura în care vor fi inserateîn politici globale, care sã fie elaborateîn temeiul unor decizii ºi procesedecizio nale eficiente. Rolul politicilorde factor prim în crearea unei societãþimai corec te în relaþia cu natura,dar ºi cu

populaþia, este decisiv pentru viitorulomenirii.Din acest punct de vedere, unii lideri destat ºi formatori de opinie publicãconsiderã cã nu existã alte cãi de abor -dare a problemelor globale fãrã reduce -rea standardelor de viaþã ale populaþiei.În schimb, alþii pun accentul pe politicide creºtere economicã forþatã. Raportulsubliniazã cã studiile privind viitorul arputea sã sprijine procesele de formare aunor opinii cu privire la soluþiile cetrebuie adoptate pentru a feri omenirea

de catastrofe. Altfel,tendinþele demo gra -fice actuale, proce se lede epuizare a re sur -selor, urmãrile schim -bãrilor cli ma tice,activitãþile tero ris te ºicrima orga ni zatã vorcontinua sã generezeinstabilitãþi ce potduce lumea în pragulunor situaþiicatastrofale. Din studiile cuprinseîn acest raport, rezultãcã ameliorarea proce -

se lor deci zio nale a devenit piatraunghiu la rã a viitorului. Un viitor maibun este posibil, în mãsura în careguver ne le ºi alþi factori respon sa bilipentru evoluþia vieþii sociale vor pro mo -va inovaþia so cia lã, capabilã sãcontribuie la dimi nu a rea actualelor de -calaje ale dezvoltãrii între þãri ºi îninteriorul lor. În legãturã cu acest obiectiv pe termenlung, raportul este elaborat într-o notã

"Investim în profesionalism" este deviza noiiinstituþii de învãþãmânt, denumitã sugestivUniversitatea Europei de Sud-Est ''Lumina''.Ea apare ca o necesitate, dupã succesulrepur tat de investitor prin crearea ºcolilor"Spectrum" la Bucureºti ºi Constanþa,a ºcolilor Internaþionale Spectrum, laIaºi, Cluj, Timiºoara, Ploieºti, aLiceelor Internaþionale de Informaticãdin Constanþa ºi Bucureºti, aInternational School of Bucharest ºiEarly Learning Center. Dovada succe -su lui constã în distincþiile obþinute deelevii Liceului Internaþional de Infor -ma ticã Bucureºti, care s-au remarcatan de an.De menþionat este cã în anul2010, 21 de elevi ai Liceului (din 120de la diverse licee din þarã),au cucerit32 de premii. Ei au fost premiaþi deMinistrul Educaþiei, Cercetãrii, Tinere -tu lui ºi Sportului la o festivitate dedi -ca tã elevilor care au obþinut distincþii la olim -pia dele ºi concursurile ºcolare internaþionaleîn anul ºcolar 2009-2010. Revenind la Universitatea Europei de Sud-Est ''Lumina'', ea a fost Inauguratã la înce pu -tul toamnei ºi reprezintã, deci, o nouã inves -tiþie româno-turcã a cãrei valoare se ridicã laaproximativ 6 milioane de euro.Clãdirea modernã din beton ºi sticlã a cãreicapacitate este de o mie de studenþi cuprinde

16 laboratoare ºi un centru de cercetare,dotate cu tehnicã de calcul ºi echipamenteultra moderne. La începutul anului ºcolar tinerii studenþi auputut opta pentru cursurile a douã facultãþi:

cea de ªtiinþe Economice ºi Politice cuspecializare în Administrarea Afacerilor sauîn Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene ºicea de Studii Inginereºti, cu specializare înIT sau în Tehnologii ºi Sisteme de Teleco -municaþii.Pregãtirea academicã este comparabilãcalita tiv cu a celor mai importante univer si -tãþi din Europa, diplomele fiind recunoscuteîn Turcia ºi Europa

Instituþia a fãcut deja demersurile necesaresemnãrii unor acorduri bilaterale de colabo -rare cu centre universitare din România ºidin Europa. Prof. dr. Filip Stanciu, cel care a fost îndrituit

sã conducã destinele tinerilor careocupã sau care vor ocupa bãncileacestei universitãþi, în calitatea sa deRector a declarat la deschideea oficialãa instituþiei: "Am dovedit în învãþãmântul preuni -versitar ce înseamnã un învãþãmânt decalitate prin cele 150 de medalii obþi nu -te de elevii noºtrii la olimpiadele naþio -nale ºi internaþionale ºi înregis trate înbazele de date româneºti. În 15 ani amdovedit cã învãþãmântul privat nu estedoar o alternativã la învãþã mân ul destat ci este un model".Prezentã la eveniment, AmbasadorulTurciei, Excelenþa Sa Ayºe Sinirlioglu,

a fãcut urmãtoarea remarcã "Sunt sigurã cãuniversitatea va avea succes". ªi noi suntem siguri de succesul Instituþiei,ºtiind cã, în spatele acesteia stã un om plin deentuziasm, care, a pus carãmidã cu cãrãmidãla crearea ei, fãrã a da un pas înapoi, chiardacã de multe ori condiþiile nu au fost chiarprielnice realizãrii þelului propus ºi fãrã decare multe nu s-ar fi petrecut. El se numeºteRagip Gökçel. Felicitãri!

IDEI ªI REALITÃÞI CONTEMPORANE

Proiectul Millennium: Starea Viitorului 2010

Prof. dr. Sergiu TÃMAª

O nouã instituþie privatã O nouã instituþie privatã de învãþãmânt superiorde învãþãmânt superior

(Continuare în pag. 31)

Doamna Elizabeth Florescu, prof. univ. dr. Filip Stanciu, prof. univ. dr. DanielDãianu ºi prof. univ. dr. Mircea Maliþa

Ragip Gökçel Manager general al Grupului “Lumina” ºiProf. dr. Filip Stanciu, rectorul Universitãþii.

Page 12: Diplomat Club

Pagina 12

Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la stabi -lirea relaþiilor diplomatice între România ºiRepublica Ungarã, MAE în colaborare cuAmbasada Republicii Ungare la Bucureºtiau organizat o sesiune aniversarã de comu ni -cãri ºi o expoziþie de documente diplomaticerelevante pentru istoria bilateralã.Cu ocazia momentului aniversar au ros titdiscursuri despre istoria relaþiilor bilaterale ºiperspectivele de dezvoltare a acestora secre -ta rul de stat pentru Afa ce ri Europene,Bogdan Aurescu, Ex ce lenþa Sa Oszkár FüzesAmbasa dorul Repu bli cii Ungare la Bucu -reºti ºi Nicolae Edro iu, membru corespon -dent al Academiei Ro mâ ne.

Bogdan Aurescu a prezen -tat o scurtã istorie a modu -lui în care au fost stabiliterelaþiile bilaterale româno-ungare ºi a dezvoltãrii aces -to ra pânã în prezent, subli -niind cã istoria comunã,inclusiv dupã 1990, nu afost lipsitã de încercãri,care fiind depãºite au aduscele douã popoare maiaproa pe, determinându-lesã înþeleagã cã singurelemijloace pentru asigurareastabilitãþii sunt dialogul sin -

cer ºi des chi derea realã. Ambasadorul RepubliciiUngare la Bu cu reºti a arã -tat cã s-a ajuns la momen -tul în care se poate afirmacã România ºi Ungaria suntade vãraþi buni ve ci ni ºi pri -e teni pe care îi leagã inte -rese ºi valori".Nicolae Edroiu, mem brucores pon dent al AcademieiRomâne, a trecut în revistãrelaþiile is to rice, culturale ºiºtiinþifice dintre Ro mâ niaºi Republica Ungarã ºi a

prezen tat activitatea Comisiei mixte deistorie.De asemenea, istoricul român a pre zen tatvolumul "Studii istorice privind rela þii leromâno-ungare" editat în acest an sub egidaAcademiei Române, Secþia de ªtiinþe Isto ri -ce ºi Arheologice, prin eforturile Institutuluide Istorie "George Bariþiu" din Cluj-Napoca.Volumul cu prin de 25 de studii elaborare de28 de autori, cu o tematicã variatã, începânddin secolele X-XI pânã în zilele noastre. La eveniment au participat membri ai cor -pului diplomatic acreditat la Bucu reºti,personalitãþi din lumea academicã ºi cultu -ralã ºi reprezentanþi ai mass-media.

Excelenþa Sa Oszkár FüzesMulþumesc Ministerului Afacerilor Externe al României pentruiniþiativã ºi organizarea demnã a evenimentului. Este o onoarepentru mine sã am prilejul de a spune ºi cu aceastã ocazie:relaþiile þãrilor ºi popoarelor noastre cunosc o dezvoltare cu totuldeosebitã. În bunã parte am reuºit sã depãºim uriaºele poveriistorice, ceea ce - am repeta de mai multe ori, dacã nu ne-ar oprimodestia - pesemne cã oferã un exemplu ºi pentru rezolvareaaltor conflicte similare. Aici ºi acum ne amintim de nouãzeci de ani ºi, dacã ar fi sãfacem un bilanþ, am putea fi mândri de noi înºine. Am ajuns lamomentul în care putem afirma: România ºi Ungaria nu suntdoar aliaþi, pe hârtie ºi într-un cadru internaþional, ci ºi adevãraþi,buni vecini ºi prieteni. Ne leagã interese ºi valori. Dacã nu mi-o luaþi în nume de rãu, aº rememora cã în urmã cudoi ani ºi jumãtate, atunci când, în noua mea calitate deambasador, mi-am prezentat scrisoarea de acreditare DomnuluiPreºedinte Traian Bãsescu, i-am spus ca devizã un singur cuvânt:încredere. Acest lucru este cel mai important pentru Ungaria înrelaþiile sale cu România. Am dori o cooperare bazatã peîncredere reciprocã ºi, în ceea ce ne priveºte pe noi, dorim sã fimdemni de încrederea acordatã. ªi permiteþi-mi sã vã spun ca o mulþumire care vine din inimã:atât în calitate de diplomat, cât ºi ca om particular înseamnãfoarte mult pentru mine faptul cã întotdeauna gãsesc înMinisterul Afacerilor Externe român parteneri corecþi, amabili.Atunci când totul merge uºor, dar ºi atunci când merge mai greu! Relaþiile diplomatice existã pentru ca atunci când lucrurile mergmai greoi sã gãsim soluþiile corecte. Vã pot spune cu bucurie cãdin acest punct de vedere nu avem motive pentru care sã ne fieruºine. Guvernele se schimbã, situaþia internaþionalã se schimbã,dar relaþiile diplomatice ºi cooperarea noastrã profesionalã ºiumanã sunt stabile, ambele pãrþi încearcã sã gãseascã soluþiileîntr-adevãr bune. Îmi aduc bine aminte de listele lungi cuprobleme pe care le scriam acum treizeci de ani, fiind proaspeþidiplomaþi… iar acum, dacã ar trebui sã mai întocmim liste, aºputea sã vã înºir mai pe larg realizãrile. Desigur, nu ar trebui sã ne facem griji cã rãmânem fãrã muncã.Intenþia mea fermã este sã avem o cooperare ºi mai eficientã ºistrânsã, atât în cadru multilateral, cât ºi bilateral, pentru cã ºtiu:România ºi Ungaria, una împotriva celeilalte, nu ajung la nimic,una fãrã cealaltã valoreazã puþin, împreunã însã suntem capabilichiar ºi de miracole! În relaþiile noastre atlantice ºi europene, caºi în regiunea noastrã ºi în cooperarea bilateralã directã, seformeazã o "axã" româno-ungarã, în sensul bun al cuvântului. ºi Ungaria face tot ce-i stã în putinþã pentru ca aceastã axã sãasigure funcþionarea motorului întregii cooperãri regionale. Sã seformeze o relaþie în care nu existã graniþe, cel mult aceea dininteriorul zonei Schengen, începând cu primãvara anului viitor.Unde fiecare linie nu ne desparte, ci ne uneºte. Mai bine mai târziu, decât niciodatã - aº spune, pentru cã noi,ungurii ºi românii, nu suntem "doar" vecini. De secole,popoarele noastre trãiesc "amestecate între ele". Comunitateamaghiarã din România ºi cea românã din Ungaria, deºi ca numãrsunt diferite, sunt de o importanþã covârºitoare. Reprezintãvalorile noastre comune a cãror dãinuire ºi propãºire esteinteresul fundamental al ambelor state. Este o senzaþie plãcutã sãvedem cã în problemele limbii, culturii, identitãþii ºi alelegãturilor cu þara mamã deja aplicãm aceleaºi principii ºi seturide valori. Pãcat cã nu voi mai fi aici peste nouãzeci de ani…Reprezentanþii oficiali a douã þãri înfloritoare care se respectã caprieteni de încredere vor zâmbi doar la ciudãþeniile pentru cares-au certat odinioarã... Dar poate cã cei care ne vor lua locul vorconsidera la aniversarea a 180 de ani de la stabilirea relaþiilordiplomatice cã nici noi, predecesorii, nu ne-am fãcut de ruºine.

Secretarul de stat Bogdan AurescuÎmi face o deosebitã plãcere sã particip astãzi, alãturide dumneavoastrã, la aniversarea a 90 de ani destabilire a relaþiilor bilaterale între România ºiRepublica Ungarã. Este un moment cu o încãrcãturãsimbolicã incontestabilã care lasã sã se întrevadãcomplexitatea ºi profunzimea legãturilor istorice,sociale ºi culturale din cele douã þãri.Istoria comunã, inclusiv dupã 1990, nu a fost lipsitãde încercãri. Cred însã cã acestea nu ne-au îndepãrtat,ci - depãºindu-le - ne-au adus mai aproape, ne-audeterminat sã înþelegem cã dialogul sincer ºideschiderea realã sunt unicele mijloace pentruasigurarea stabilitãþii ºi bunãstãrii celor douã popoarevecine. Astfel, putem astãzi spune, fãrã ezitare, cãlegãturile dintre noi sunt indisolubile, marcând odezvoltare fãrã precedent între statele noastre. O spuncu toatã responsabilitatea, ca diplomat român care aavut ocazia, în parcursul sãu diplomatic, sã ia parte -ºi uneori sã se implice activ - în multe momente alerelaþiei bilaterale.Asumând responsabil ºi sincer istoria ºi privind spreviitor, cele douã state sunt astãzi mai pregãtite caniciodatã sã-ºi consolideze relaþiile în cadru bilateral,dar ºi valorificând apartenenþa comunã la structurileeuropene ºi euroatlantice ºi la comunitatea de valoripe care o reprezintã.Evocând trecutul, trebuie reamintit cã pânã larevoluþia paºoptistã, relaþiile de bunã-înþelegere audobândit diverse forme de manifestare, atât la nivelpopular, cât ºi la nivelul elitelor intelectuale. ºcoalaArdeleanã ºi-a gãsit moduri multiple de expresie înCetatea Budei, iar Tipografia din Buda, la sfârºitulsecolului XVIII ºi în prima parte a secolului XIX, atipãrit cãrþi pentru întreg spaþiul românesc.Primul rãzboi mondial gãseºte România ºi Ungariape poziþii diferite. Dupã încheierea rãzboiului, Tra -tatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920 de 23 destate, consacrã încetarea existenþei Imperiului Aus -tro-Ungar ºi recunoaºte Ungaria, ca stat inde pen dentºi suveran, ca subiect distinct de drept inter na þional.Aceastã recunoaºtere internaþionalã aduce dupã sinestabilirea de relaþii diplomatice cu alte state.Din acest moment, relaþiile româno-ungare au înre -gistrat o nouã evoluþie. Ministerul Afacerilor Strãinede la Bucureºti face la 7 august 1920 propunerea dea instala la Budapesta un "comisar diplomatic" caresã fie acreditat apoi ca ministru plenipotenþiar ºiîncredinþeazã aceastã misiune lui Traian Stârcea,adjutant regal. Partea ungarã a rãspuns la 26 august1920 cã acceptã propunerea, anunþându-ºi, totodatã,intenþia de a propune o persoanã calificatã pentrureprezentarea diplomaticã a Ungariei la Bucureºti.Traian Stârcea a fost numit prin Decret Regal ca"trimis extraordinar ºi ministru plenipotenþiar" cudata de 1 octombrie 1920. El va prelua conducereaLegaþiei Regatului României la Budapesta la data de21 februarie 1921.Concomitent, la Budapesta au fost luate mãsurisimilare pentru înfiinþarea unei Legaþii a RegatuluiUngariei la Bucureºti. La 9 septembrie 1920, Legaþiaromânã din Viena a informat cã Legaþia ungarã dincapitala Austriei a rugat sã se intervinã pentru a fiacceptat la Bucureºti Szilárd Masirevici ca "trimisextraordinar ºi ministru plenipotenþiar" al RegatuluiUngariei. Guvernul român, condus de premierulAlexandru Averescu, ºi-a dat consimþãmântul ºi, la14 octombrie 1920, a transmis agrementul necesar.La 25 ianuarie 1921, András Hory, în calitatea sa de

Însãrcinat cu Afaceri a.i. al Ungariei la Bucureºti, ºi-a prezentat scrisorile de acreditare ministrului Aface -rilor Strãine, Take Ionescu. La 19 februarie 1921,Traian Stârcea, trimis extraordinar ºi ministruplenipotenþiar al României la Budapesta, era primit înaudienþã în calitatea sa oficialã de dr. Gustav Gratz,ºeful diplomaþiei ungare. Audienþa de remitere ascrisorilor de acreditare la regentul Ungariei, amiralulMiklos Horthy, a avut loc la 4 martie 1921.Relaþiile diplomatice între Ungaria ºi România aufost întrerupte la 30 august 1944, moment cãruia i s-apus capãt la 9 mai 1945. Relaþiile au fost reluate dupãcel de-al doilea rãzboi mondial, respectiv la 10decem brie 1946. În 1954, ambele misiuni diplo -matice, de la Bucureºti ºi Budapesta, au fost ridicatede la nivel de legaþie la rang de ambasadã, marcând,astfel, o nouã etapã în evoluþia relaþiilor bilaterale.Odatã cu încheierea celei de-a doua conflagraþiimondiale, cele douã þãri au devenit membre aleaceluiaºi bloc politic ºi militar.Cãderea regimului comunist a însemnat un noumoment istoric în evoluþia þãrilor noastre, parcursuleuropean ºi euro-atlantic devenind un obiectivcomun, major. Adesea dificil, drumul cãtre aderareala UE ºi NATO a cerut României ºi RepubliciiUngare multã muncã, deschidere, voinþã politicã ºisprijin reciproc.Am parcurs dupã 1990, împreunã, multe momenteimportante, emblematice, ale reconcilierii româno -ungare ºi ale construcþiei unei relaþii moderne,îndreptate spre un viitor comun: semnarea Tratatuluide înþelegere, cooperare ºi bunã vecinãtate din 1996,de la finalizarea cãruia vom aniversa, în 2011, 15 anide existenþã, depãºirea prin înþelegere consensualã aproblematicii legii Statutului; ºi nu în ultimul rândsemnarea, în anul 2002, de cãtre premierii celor douãstate, a Declaraþiei Comune privind parteneriatulstrategic româno-ungar pentru Europa secoluluiXXI. Participarea, împreunã, cu acel prilej apremierului ungar ºi a celui român la celebrarea ZileiNaþionale a României, la 1 decembrie 2002, laBudapesta, a fost un moment extraordinar de pozitiv- mã numãr printre cei care au avut privilegiul sã fieprezenþi - marcând simbolic ºi decisiv reconciliereabilateralã ºi drumul european comun spre viitor. Spercã vom mai asista la astfel de momente simbolice.Da, statele noastre împãrtãºesc valorile comuneeuropene: promovarea democraþiei, statul de drept,consolidarea economiei de piaþã ºi respectareadrepturilor ºi a libertãþilor fundamentale, inclusiv alepersoanelor ce aparþin minoritãþii naþionale, aºa cumeste scris în articolul privind "Valorile Uniunii" dinTratatul de la Lisabona. ªi reamintesc aici ca aceastãreferire la "drepturile persoanelor care aparþinminoritãþilor" a fost înscrisã în Tratat ca urmare aunei propuneri româno - ungare.În plan bilateral, relaþiile politice, economice,sociale ºi culturale au cunoscut o dezvoltareconstantã în ultimii 20 de ani. Existã numeroaseproiecte de anvergurã în care cele douã þãri suntimplicate, în domenii variate: infrastructurã,trans porturi, comuni caþii, energie, culturã,educaþie, afaceri interne, proiecte lansate ºiurmãrite în cadrul celor patru ºedinþe comune aleguvernelor român ºi ungar, care au avut loc pânãîn prezent. Ungaria este primul stat cu careRomânia a creat mecanismul ºedinþelor comunede guvern - inspirându-ne dupã modelul Comisieimixte interguvernamentale create anterior de noicu Republica Moldova - un simbol al dezvoltãriiparticulare a relaþiilor dintre cele douã state, la

toate nivelurile: economic, cultural, educa þionaletc. Ne pregãtim deja intens pentru urmãtoareaºedinþã de guvern ce va avea loc anul viitor, laBucureºti.Schimburile comerciale între România ºi Ungaria aucrescut de peste trei ori ºi jumãtate în perioada 2004-2008. Dupã o scãdere din anul 2009, în contextulcrizei economice globale, în anul 2010 a fostînregistrat un reviriment al acestora, Ungariasituându-se pe locul 4 în totalul schimburilecomerciale. Un simbol al legãturii puternice dintrecele douã state îl reprezintã ºi numãrul mare desocietãþi comerciale cu capital ungar din România(peste 10.000) ºi cele cu capital românesc dinUngaria (peste 6.000).Ungaria se aflã în faþa unui moment foarte important:va prelua, la 1 ianuarie 2011, Preºedinþia rotativã aConsiliului Uniunii Europene.Pe agenda Preºedinþiei ungare a UE se regãsescobiective de importanþã majorã pentru România:aderarea României ºi Bulgariei la Spaþiul Schengen,strategia UE pentru regiunea dunãreanã, Partene -riatul Estic, extinderea UE ºi multe altele. Vom lucraîmpreunã cu colegii noºtri ungari ºi îi vom sprijiniactiv pentru atingerea acestor obiective comune.Asigurarea securitãþii, atât la nivel regional, cât ºiinternaþional, reprezintã o prioritate de politicãexternã a fiecãruia dintre statele noastre. ParticipareaRomâniei ºi Ungariei cu trupe ºi experþi la misiuneaNATO din Afganistan ºi EULEX din Kosovovorbesc de la sine despre angajamentul nostru comunprivind asigurarea pãcii ºi securitãþii regionale ºiinternaþionale. Nu în ultimul rând amintesc legãturile dintre statelenoastre asigurate prin prezenþa comunitãþii româneºtidin Republica Ungarã ºi a celei maghiare din Româ -nia. În calitatea mea de co-preºedinte al ComitetuluiComun privind minoritãþile naþionale, pot sã atestrolul extraordinar de punte între þãrile ºi societãþilenoastre pe care îl joacã minoritatea noastrã dinUngaria ºi cea maghiarã din România. Contribuþiaminoritãþii maghiare din România la asigurareastabilitãþii ºi dezvoltãrii societãþii româneºti, pefundalul creãrii progresive în România a unuiveritabil model european de gestionare a raporturilormajoritate - minoritate, la standardele europene celemai ridicate, este evidentã ºi trebuie salutatã cufiecare prilej.Sper cã vom face progrese în continuare, inclusivprin intermediul acestui Comitet bilateral, pentrupãstrarea ºi dezvoltarea identitãþii etnice, culturale ºilingvistice a minoritãþii române din Ungaria.Din perspectiva României, reconcilierea dintrestatele noastre, astãzi, în context european, la 90 deani de la stabilirea relaþiilor diplomatice, este unobiectiv atins, chiar dacã la nivelul societãþii maiapar, uneori, excepþii izolate. Reconcilierea ºiparteneriatul nostru se consolideazã permanent, iar -pe fundalul acestor excelente relaþii de parteneriatstrategic - abordarea actualã a autoritãþilor de laBucureºti ºi Budapesta este clarã: este o abordare înfavoarea eforturilor comune, îndreptate spre viitor,lãsând în urmã, împreunã, trecutul, în cadrul mariifamilii europene ºi euro-atlantice.Aº dori, de aceea, sã îmi exprim încrederea cã, ºi înperioada urmãtoare, parteneriatul româno-ungar vacunoaºte un ritm ºi mai susþinut de dezvoltare, pebaza respectului, toleranþei, încrederii ºi înþelegeriireciproce pe care guvernele noastre le promoveazãconstant în beneficiul popoarelor noastre ºi alregiunii din care facem parte.

Aniversarea a 90 de ani de la stabilirea relaþiilordiplomatice dintre România ºi Republica Ungarã

Page 13: Diplomat Club

Pagina 13

File de IstorieRelaþiile româno-maghiare s-au carac -terizat în cursul Evului Mediu printr-oconstanþã clarã, oricare ar fi fost statutulþãrilor române în raport cu regatul feudalmaghiar, de state inamice sau aliate. ºi,începând cu Evul Mediu timpuriu ºicontinuând cu cel dezvoltat, istoria stãmãrturie cã românii ºi ungurii au fost laînceput…inamici. In primul rând a fostrivalitatea dintre triburile maghiareconduse de Arpad, Tuhutum ºi altecãpetenii ºi cnejii ºi voievozii forma -þiunilor politice prestatale din Ardeal ºiBanat, Gelu, Menumorut ºi Glad, încleº -taþi în lupta pentru cucerirea/apãrareaTransilvaniei (secolele IX-X). Apoi aufost luptele românilor ardeleni cu oºtileregatului feudal apostolic maghiar, careau durat aproape trei veacuri ºi s-auîncheiat prin cucerirea acestei þãri româ -ne ºi colonizarea ei. Punctul culminant alrivalitãþii româno-maghiare l-a reprezen -tat eliberarea de sub suzeranitatea coroa -nei angevine, în veacul al-XIV-lea, acelor douã state feudale româneºti,proaspãt constituite: þara Româneascã alui Basarab I (Posada, 9-12 noiembrie1330) ºi Moldova lui Bogdan I (1364).Pânã la cucerirea regatului maghiar dePoarta Otomanã ºi transformarea sa,pentru aproape un secol ºi jumãtate, înprovincie otomanã (paºalâc turcesc -"Paºalâcul de la Buda"), în perioada1526-1540, þãrile Române ºi Ungaria aufost aliate în lupta comunã, antiotomanã.Sunt binecunoscute alianþele dintreMircea cel Bãtrân ºi Sigismund deLuxemburg (17 mai 1395), Vlad þepeº ºiMatia Corvin (începutul lunii februarie1462), ºtefan cel Mare ºi Matia Corvin(Iaºi, 12 iulie 1475), Radu cel Mare ºiVladislav al-II-lea (Târgoviºte, 3decembrie 1507) ºi Neagoe Basarab ºiLudovic al-II-lea (17 martie 1517). Infrângerea armatei maghiare la Mohacs

de cãtre armata otomanã a sultanuluiSoliman I "Magnificul" în anul 1526 ºiocuparea Budei de cãtre oastea otomanãºi transformarea Ungariei, pentru aproa -pe un secol ºi jumãtate în "Paºalâcul de laBuda" (1540) a marcat o cotiturã înalianþa antiotomanã a þãrilor române cuUngaria, nu însã ºi încetarea acesteia.Domnii români ai veacului al-XVI-leavor continua practica încheierii de tratatede alianþã antiotomane cu împãraþiiHabsburgi ai Sfântului Imperiu Romande Neam German, care, luând înstãpânire pãrþile vestice ale Ungariei,necãzute în robia otomanã, se autoin -titulau "regi ai Ungariei" (Ferdinand I deHabsburg cu Petru Rareº ºi Radu de laAfumaþi, Rudolf al-II-lea cu Aron-Vodãºi Mihai Viteazul). La sfârºitul secolului al-XVII-lea, înurma înfrângerii turcilor de cãtre impe -riali, Ungaria ºi alãturi de ea Transilvaniaintrã pentru aprope douã secole subdominaþia Imperiului austriac al Hab -sbur gilor (1688), pacea de la Karlowitz(1699) consfinþind aceastã realitate. "Inaceastã nouã fazã istoricã - subliniazãistoricul Vasile Netea - relaþiile dintreþãrile române ºi Ungaria nu se mai efec -tueazã prin Buda, ci exclusiv prin Viena".Revoluþia de la 1848 îi aduce faþã în faþãpe români ºi pe unguri, însã, din pãcate,nu în calitate de aliaþi - deºi luptauîmpotriva Austriei habsburge - ci deinamici. Ungurii lui Kossuth s-auînfruntat inutil, însã pe viaþã ºi pe moarte,cu românii ardeleni ai lui Avram Iancu, înmunþii Transilvaniei, în ciuda atâtordemersuri diplomatice efectuate derevoluþionarii români Nicolae Bãlcescuºi Cezar Bolliac, în vederea reconcilieriicelor douã pãrþi beligerante. Dupã înfrân -gerea ambelor revoluþii, în PrincipateleRomâne (1848) ºi în Ungaria (1849),colaborarea între revoluþionarii exilaþiromâni (Nicolae Bãlcescu, A. G. Golescuºi Ion C. Brãtianu) ºi maghiari (Lajos

Kossuth, L. Teleki ºi G. Klapka) s-aintensificat în deceniul 1849-1859, avândloc discuþii între ei, la Paris ºi Londra înspeþã. In anii 1859-1860 ºi apoi în 1863,au avut loc discuþii între emisarii lideriloremigraþiei maghiare, Kossuth ºi Klapkaºi reprezentanþii domnitorului AlexandruIoan Cuza, între subiectele tratateînscriindu-se ºi posibilitatea unei acþiunicomune împotriva Austriei, precum ºiviitorul statut al Transilvaniei. Eveni -mentele petrecute în intervalul 1866-1867, înfrângerea Austriei de cãtre Prusiaîn procesul unificãrii Germaniei ºicrearea, pentru o jumãtate de veac aImperiului dualist Austro-Ungar (1867-1918), au zãdãrnicit continuarea trata -tivelor. Unul din primele gesturi fãcutede împãratul Franz Iosif, dupã înscãu -narea sa, la Budapesta, ca rege alUngariei, a fost semnarea decretului deîncorporare forþatã a Transilvaniei laregatul Ungariei.Relaþiile diplomatice româno-austro-ungare în cei 50 de ani de existenþã aimperiului dualist au fost extrem detensionate, datoritã asprei politici deasuprire ºi deznaþionalizare forþatã la careerau supuºi românii din Ardeal de cãtreautoritãþile de la Budapesta. Cu toateacestea, oficial, prezenþa pe tronulRomâniei a unui principe german, CarolI de Hohenzollern-Sigmaringen, a dus lao apropiere a celor douã state. In planulapropierii diplomatice a celor douã state,la 24 decembrie 1868 este creatã agenþiadiplomaticã a României la Viena,titularul acesteia fiind Ludovic Steege.Dupã mai bine de 10 ani de la acesteveniment, Austro-Ungaria s-a grãbit sãrecunoascã statul român independent, întoamna anului 1878, la scurtã vremedupã Congresul de la Berlin. La 11/23septembrie 1878, agenþia diplomaticã aRomâniei la Viena era ridicatã la rangulde legaþie. Aceasta a fost, de altfel, primalegaþie a României independente ºi suve -

rane. Titularul ei a fost Ion Bãlãceanu,revoluþionar paºoptist, militant neo -bosit pentru unire ºi independenþã,ilustru diplomat al României moderne,cel dintâi trimis extraordinar ºiministru plenipo tenþiar al României laViena, care ºi-a prezentat scrisorile deacreditare la 2/14 octombrie 1878. Inbaza reciprocitãþii, la 21 octombrie/2noiembrie (1878), primul trimis extra -or dinar ºi ministru pleni po tenþiar alAustro-Ungariei la Bucureºti, conteleLadislau Hoyos, remitea scriso rile deacreditare în aceastã calitate principe -lui Carol I. La un an dupã stabilirearelaþiilor diplomatice la nivel de legaþiiîntre cele douã state, la sfârºitul anului1879 era întemeiatã prima repre zen tan -þã diplomaticã a României, cu caracterpermanent, în capitala Ungariei: Con -su latul General al României la Buda -pesta (fondat la 15 decembrie 1879).Existenþa acestuia avea sã se întindã pedurata a 36 de ani, pânã la intrareaRomâniei în Primul Rãzboi Mondial,alãturi de Antantã ºi împotriva Pute -rilor Centrale. Misiunea consulatuluigeneral, oficiu subordonat legaþieiRomâniei de la Viena, era de a urmãricu atenþie viaþa economicã, culturalã ºipoliticã din Ungaria ºi îndeosebi evo -luþia existenþei ºi activitãþii românilordin Ungaria. Primul consul general alRomâniei la Budapesta a fost pictorulEugen Voinescu, numit la 1 ianuarie ºisosit la post la 5 februarie 1880. Con -su latul General al României la Bud -apesta a fiinþat pânã la 14/27 august1916, când România a intrat în PrimulRãzboi Mondial ca aliat al Antantei ºiadversar al Puterilor Centrale, deci alAustro-Ungariei, ultimul titular fiindGrigore Bilciurescu (1913-1916),diplo mat de carierã. Pânã la încheiereatratatului de Pace de la Trianon, dintreUngaria ºi statele învingãtoare, la 4iunie 1920 - sfârºitul rãzboiului a adus

cu sine dezagregarea imperiului dualistal Austro-Ungariei ºi crearea statelorseparate ºi independente Austria (1noiem brie 1918) ºi Ungaria (12noiembrie 1918) - interesele Românieivor fi girate de Consulatul General alElveþiei în aceastã þarã. Dupã semnarea Tratatului de laTrianon, la 4 iunie 1920 - tratat semnatdin partea României de dr. IonCantacuzino ºi Nicolae Titulescu -ratificarea lui de corpurile legiuitoareale României, la 17 ºi 27 august, sanc -þionarea sa de cãtre regele Ferdinand I,la 30 august 1920, ºi intrarea sa învigoare la 26 iulie 1921, relaþiileromâno-ungare au intrat într-o nouãfazã a evoluþiei lor. Inceputul anului1921 este marcat de stabilirea între celedouã state de relaþii diplomatice lanivel de legaþii. La 25 ianuarie 1921,Andras Horyi, în calitatea sa deînsãrcinat cu afaceri a.i. al Ungariei laBucureºti, îi prezenta scrisorile deacre ditare minis trului afacerilorstrãine, Take Ionescu. La 19 februarie,Traian Stârcea, trimis extraordinar ºiministru plenipotenþiar al României laBudapesta, era primit în audienþã încalitatea sa oficialã de dr. GustavGratz, ºeful diplomaþiei ungare. Au di -en þa de remitere a scrisorilor de acre -ditare la regentul Ungariei, amiralulMiklos Horthy, a avut loc la 4 martie1921. Misiunea primului ministruplenipotenþiar al României la Buda -pesta s-a încheiat la data de 1octombrie 1928.Relaþiile diplomatice între Ungaria ºiRomânia au fost întrerupte la 30 august1944. Relaþiile au fost reluate dupã celde-al doilea rãzboi mondial, respectivla 10 decembrie 1946. În 1954, ambelemisiuni diplomatice, de la Bucureºti ºiBudapesta, au fost ridicate de la nivelde legaþie la rang de ambasadã.

Dr. Andrei Alexandru CÃPUªAN

Aniversarea a 90 de ani de la stabilirea relaþiilordiplomatice dintre România ºi Republica Ungarã

nicã pentru civilizaþie a popoarelor, bazatãpe respect reciproc".Statul naþional - în viziunea lui Iorga - areobligaþia de a dezvolta o civilizaþienaþionalã. Aceasta nu trebuie sã se izolezede mersul general al culturii umane."Orice civilizaþie ce se izoleazã se con da -m nã ºi împreunã cu dânsa ºi naþiunea carea produs-o. Noi toþi suntem participanþi aiomenirii întregi".O Europã nouã trebuie sã fie - dupãNicolae Iorga - o "Europã liberã", "spri ji -nitã pe state naþionale libere". Libertateaacestora trebuie respectatã ºi apãratã.Europa liberã, Europa nouã trebuie sã-ºidefineascã identitatea în primul rândprintr-o mare culturã, aceasta fiind liantulcel mai puternic, care sã uneascã po -poarele Europei ºi sã conducã la creareaconºtiinþei europene. A doua dimensiuneimportantã în construcþia Europei noi eravãzutã de Nicolae Iorga în crearea unuisistem de apãrare ºi gãsirea formelormateriale de a-1 asigura. Pentru Româniaîntregitã - îºi exprima convingereasavantul - "întoarcerea cãtre Apus este...o asigurare pentru prezent ºi o promi -siune pentru viitor".Autoritate spiritualã a þãrii, care a fãcut

cunoscut în lume faptul cã România îºi areoamenii ei mari, Nicolae Iorga a fostdistins de nouã mari universitãþi din lumecu titlul de doctor honoris causa; zeceAcademii ºi opt instituþii de înaltã culturãl-au ales membru ºi trei oraºe l-au declaratcetãþean de onoare. Nici un alt savantromân nu s-a bucurat de o cunoaºtereinternaþionalã atât de largã.Vestea asasinãrii lui Nicolae Iorga de cãtrelegionari a îndoliat comunitatea savantã alumii. În unele þãri - din pãcate nu înRomânia - a fost declarat doliu naþional(cazul Turciei).La 6 ani de la uciderea lui Nicolae Iorga,la 29 noiembrie 1946, preºedintele înfuncþie al Academiei Române, AndreiRãdulescu, reamintea în ºedinþa publicã:"... ziua de astãzi corespunde cu aceea încare l-am condus la locaºul de veci.Uciderea lui dupã torturi ºi în condiþiuniasupra cãrora nu s-a fãcut încã deplinãluminã, va rãmâne ca una din cele maimari ruºini ale vremurilor noastre. Ea aumplut de groazã pe oricine a avut cevauman în suflet ºi, mai ales, pe toþi care simtromâneºte.Ea a impresionat adânc ºi dureros ºi pestemãri ºi þãri, unde numele ºi activitatea luidusese faima României. Acum douãsãptãmâni (la 15 noiembrie 1946) ni s-acitit aci frumosul cuvânt de înaltã preþuire,admiraþie ºi de iubire spus atunci la Radio,

pe celãlalt þãrm al Atlanticului, de cãtreunul din marii învãþaþi ai Franþei (HenriFocillon), iubitor al poporului nostru,alungat ºi el de mizeriile rãzboiului înStatele Unite.ªi în atâtea alte pãrþi ale pãmântului s-auspus cuvinte, s-au scris notiþe despreIorga, atât cât îngãduia vâlvãtaia în carese zbãtea omenirea, cuvinte ºi notiþe carear trebui adunate. Mai cu seamã în lumeacãrtu ra rilor s-a strecurat un fior degroazã, când s-a aflat cã un învãþat, cumnu erau mulþi pe lume, a putut fi doborâtîn chinuri ºi gloanþe.Nu este de prisos sã amintim puþin dinacele zile negre. Când aproape nimeni n-avea curajul sã arboreze un steag pentrumarele învãþãtor al neamului, nici chiar laºcoalã, unde propovãduise atâþia ani, cândnu s-a putut publica un anunþ mortuar,când parcã lumea rãmãsese împietritã,Academia Românã nu ºi-a pãrãsit datoria.ºi e bine sã se ºtie.Era o vineri, cu cer mohorât, plinã dezvonuri sinistre, îºi amintea academicianulAndrei Rãdulescu. Unii dintre noi, întrecare eram ºi eu, primisem, dupã asasinat,numeroase ameninþãri de moarte.În acele împrejurãri, când nu mulþi îndrãz -neau sã iasã din casã, membrii Academiei,înfruntând orice, ne-am reunit la ºedinþã,ca de obicei. Eram 28, toþi care ne aflam înBucureºti. Lipsa de combustibil ne-a silit

sã ne adunãm în sala comisiilor. Cusufletele profund zguduite, am ascultatnecrologul fãcut de preºedintele de atunci,Rãdulescu-Motru, în cuvinte miºcãtoare,care vor rãmâne ca unul din cele maifrumoase omagii pentru marele dispãrut.Se spusese cã la înmormântare n-au voiesã asiste mai mult de 4 persoane dinfamilie. Ni se dãduse a înþelege ºi nouã ºiaceastã mãsurã ºi cã nu este prudent sãmeargã membrii Academiei ºi mai ales înnumãr mare. Fãrã nici o ezitare, neþinândseamã de aceste preveniri ameninþãtoare,am pornit cu toþii la cimitir. Mai tineri saumai bãtrâni, cu ce s-a putut, am ajunsacolo unde zãcea trupul însângerat, am statca un fel de gardã în jurul lui ºi, în mijloculunei imense mulþimi jalnice, l-am însoþitpânã la mormânt.Am plâns cu întreg acel popor, care s-adovedit cã ºtie sã preþuiascã ºi sã iubeascãºi ne-am înapoiat cu conºtiinþa împãcatãcã, orice ni s-ar întâmpla, ne - am fãcutdatoria ºi cã s-a înscris în istoricul Acade -miei o paginã plinã de demnitate.Au fost zile de cruntã durere. ºi cu cât trecevremea, cu atât ne apar mai tragice nouã,care le-am trãit, ºi cu atât mai de neînþeleseste cum de s-a putut sãvârºi acest asasi -nat. Cãci, independent de orice conside -raþiuni, de sentimente ori resentimente,personalitatea lui Nicolae Iorga a fost aºade covârºitoare, productivitatea lui aºa de

întinsã în atâtea domenii, însuºirile lui aºade superioare încât s-a ridicat cu multdeasupra contemporanilor ºi mai vârtosdin punct de vedere cultural a dominatepoca sa în chip hotãrâtor.El a fost nu numai una din cele mai mariglorii ale neamului, care nu se ivescoricând, ci ºi unul din cei mai mari învãþaþiai lumii... El este unul din marii martiri aineamului, care trebuie pomenit de-apururea"...Iorga "trebuie sã rãmânã pentru vecie omândrie naþionalã".Adversar al totalitarismului, cãruia i-acãzut victimã, Nicolae Iorga a continuatdupã moartea sa, prin opera duratã, sã fieo forþã în rezistenþa împotriva dictaturii deorice fel. El s-a dovedit a fi ºi dupã moarte,ca ºi în timpul vieþii, un constructor deconºtiinþe româneºti ºi, totodatã, sã oferemodelul de cetãþean al lumii întregi.Cuvintele lui Nicolae Iorga la adresa luiMihai Viteazul i se potrivesc ºi lui: "apos -tol al neamului". "Sã-1 avem înainte decâte ori gândul ni se înalþã mai sus denevoile mici ale zilei ce trece ºi cautã sãzãreascã în depãrtãrile viitorului. Sã adu -cem însã sufletului sãu darul munciinoastre cinstite ºi folositoare. Cãci peaceste douã temelii se sprijinã mãrireatainicã a unui neam: amintirea totdeaunavie a trecutului ºi conºtiinþa datorieiîmplinite de toþi ºi în fiecare clipã".

(Urmare din pag. 10)

Nicolae Iorga, “spiritus rector” ...

Page 14: Diplomat Club

Pagina 14

La sfârºitul anului trecut, Ambasada Româ -niei ºi ICR Viena au organizat în sala despectacole a Radioului public austriac ORF,o reuniune comunã pentru a marca aniversa -rea a 90 de ani de relaþii bilaterale româno-austriece.Cu acest prilej s-au sãrbãtorit marcarea, pedimensiunea politicã, împlinirea celor 90 deani de relaþii diplomatice între România ºiAustria ºi pe dimensiunea culturalã, împli ni -rea a 90 de ani de la naºterea lui Paul Celan,poet ºi traducãtor de talie europeanã. Evenimentul, deschis prin cuvintele de

salut ale ambasadorului României înAustria, Silvia Davidoiu ºi ale directoruluide spaþiu din Ministerul federal alAfacerilor Europene ºi Internaþionale,Georg Stillfried, a fost con ti nuat prindiscursul susþinut de Adrian Severin,membru al Parlamentului Euro pean, avândca subiect rolul României ºi al Austriei înconstrucþia Europei de mâine.În continuare, evocând memoria celui carea fost un mare poet de vocaþie europeanã,sub titlul generic "Meridianul Celan", doigerma niºti, austriacul Martin Hainz ºi

românul Horaþiu Decuble, lector alUniversitãþii Bucureºti au discutat despremomentele impor tante care au marcatviaþa ºi creaþia lui Paul Celan.Reuniunea a fost încheiatã de un momentmuzical, cvintetul Mircea Tiberian interpre -tând, în premierã, 4 variaþiuni în limbilegermanã, englezã, francezã ºi românã, peversurile "Fugii Morþii" a lui Paul Celan.Evenimentul a beneficiat de o largã audienþãdin partea Corpului diplomatic acreditat laViena ºi s-a bucurat ºi de o consistentã pre -zenþã din rândul comunitãþii de români.

Aniversarea a 90 de ani de relaþiiAniversarea a 90 de ani de relaþiidiplomatice între România ºi Austriadiplomatice între România ºi Austria

În contextul aniversãrii în 2010 a 130ani de relaþii diplomatice româno-bel gi -ene, Ambasada României, în colaborarecu Institutul Regal Superior pentruApãrare din Bruxelles, a organizat la 22noiembrie 2010 conferinþa: "130 de anide relaþii bilaterale româno-belgiene,perspective de securitate".Au participat reprezentanþi ai ministe -relor federale de Afaceri Externe ºi deApãrare, membri ai legislativuluifede ral, oficialitãþi din cadrul NATO ºial Parlamentului European, membri aiCorpului diplomatic, precum ºi expo -nenþi ai cercurilor academice din celedouã þãri. Cuvântul de deschidere afost rostit de François Xavier deDonnea, ministru de stat, preºedinteleComisiei de politicã externã a Came -rei Reprezen tanþilor.Dezbaterile au relevat evoluþia rapor -

tu rilor bilaterale în ultimele douã se -co le, climatul de încredere ºi strânselelegã tu ri existente astãzi între Româniaºi Bel gia, fundamentate pe abordãri ºipercepþii similare ºi pe angajamentulcomun în direcþia consolidãrii relaþieitransatlantice. Vorbitorii au evocat ex -ce len ta cooperare militarã româno-belgi anã, preocupãrile convergente însfera apãrãrii, din perspectivã euro -pea nã ºi euroatlanticã, ºi sinergiaeforturilor în plan securitar ale celordouã þãri.În cadrul sesiunii dedicate securitãþii eu -ro pene ºi euro-atlantice, intervenþiilevorbitorilor au dezvoltat subiecte legatede deciziile recentului summit NATO dela Lisabona, managementul crizelor,consolidarea relaþiei UE-NATO, evolu -þii le intervenite în peisajul de securitateglobal.

130 de ani de relaþiidiplomatice româno-belgiene,

perspective de securitate

În luna septembrie a anului trecut, Exce len -þa Sa Henri Paul, Ambasadorul Franþei îidecerna poetei Ana Blandiana cea mai înaltãdecoraþie a statului Francez, Legi unea deOnoare în grad de Cavaler,. Cu acea ocazie,Excelenþa Sa a salutat înfiin þa rea laBucureºti a secþiei româ ne a Societãþii deÎntrajutorare a membrilor Legiunii de

Onoare, la care au fost prezenþi generaliiGobillard ºi Picard, trimiºi ai GeneraluluiGerin-Roze, Preºedintele Societãþii deÎntraju to rare. Ambasadorul a mulþumit doc -to ru lui Serge Rameau, Ofiter al Legi unii deOnoare, pentru activitatea sa excepþio nalã înfuncþia de preºedinte interimar.În luna noiembrie a anului trecut, lareºedinþa Excelenþei Sale Henri Paul,Ambasadorul Franþei a avut loc primareuniune a Secþiei Locale a Societãþii deÎntrajutorare a membrilor Legiunii deOnoare, care îl are acum drept Preºedintepe Ilie Nãstase. În cuvântul sãu, Excelenþa Sa, s-a referit lanecesitatea identificãrii unor iniþiative deîntrajutorare a persoanelor defavori zate dinRomânia, cerându-le membrilor Societãþiisã se gândeascã la iniþiative ºi acþiuni caresã sprijine categoriile vulne rabile dinRomânia. "Astãzi, pentru mulþi româniviaþa este foarte grea ºi aº spune cã pentrumulþi condiþiile de trai s-au de gra dat. Înacest context, întrajutora rea este mai multca oricând indispensa bilã, iar iniþiativeleprivate sunt decisive pen tru a permitesocietãþii sã facã mai bine faþã".Referitor la iniþiative ºi acþiuni, domnia saafirma: "Mã gândesc de exemplu ladomeniul sãnãtãþii, în care autoritãþilepublice de aici nu pot face faþã singure ºipentru care acþiuni specializate, direcþio -nate spre categoriile de public cele maifragile pot sã aibã un efect imediat în ceeace priveºte îmbunãtãþirea condiþiilor deviaþã. Mã gândesc apoi la formarea

tinerilor, - cea profesionalã, dar ºi ceacivicã - pentru care ajutorul la momentulpotrivit le poate schimba cursul existenþei". Alãturi de Ambasador s-au aflat IlieNãstase, primul Preºedintele al SecþieiRomâne a Societãþii de întrajutorare amembrilor Legiunii de Onoare, dr. SergeRameau, Consulul onorific al Republicii

Madagascar în România ºi vice-preºedinteal Societãþii ºi secretarul general al acesteia,Ion Floroiu, fost Ambasador.La eveniment au fost prezente persona litãþidecorate de-a lungul timpului cu OrdinulNaþional al Legiunii de Onoare ºi cu

Ordinul Naþional al Meritului, printre careactorii Radu Beligan ºi Ion Lucian, fostulpremier Victor Ciorbea, directorul Muzeu -lui Naþional de Artã al României, RoxanaTheodorescu, fostul Ambasador laUNESCO, Andrei Magheru, fostul Amba -sa dor în Elveþia, Radu Boroianu, ºa.

***Trebuie menþionat cã Preºedinte al Socie -tãþii este Preºedintele Republicii Franceze,care devine Mare Maestru al Ordinului,

odatã cu preluarea funcþiei oficiale. Societatea de Întrajutorare a MembrilorLegiunii de Onoare s-a nãscut în 1921dininiþiativa Marelui Cancelar al Legiunii deOnoare având ca scop susþinerea financiarãa membrilor Legiunii care se aflau lanevoie.Azi Societatea de Întrajutorare este prezen -tã pe întreg teritoriul Franþei având 60.000de membri, fiind parte integrantã dinInstituþia Legiunii de Onoare. Ea estesingura asociaþie care regrupeazã persoanedecorate cu Legiunea de Onoare, recunos -cutã ca fiind de utilitate publicã.Spiritul de întrajutorare se manifestã prinvizite la cei în vârstã, la cei bolnavi sauizolaþi; ajutor administrativ în caz de deces,spitalizare, lipsa locului de muncã, pro ble -me financiare; punera la dispoziþie a unorreºedinþe pentru odihnã ºi vacanþe. Societatea trãieºte din cotizaþii, donaþiifãcute de membri,de prieteni, de admiratoriai acþiunilor sale, din plasamente ºi nu înultimul rând de chiar Legiunea de Onoare,ea ne beneficiind de nici un fel de subvenþiide la statul Francez.Datoritã unor donatori Societatea a intrat înposesia unor reºedinþe destinate membrilorsãi : Château du Val(Saint -Germain - en -Laye) situat într-un parc de trei hectare, lamicã distanþã de Paris; reºedinþa CosteurSolviane (pe coasta Mediteranei), încon -

jura tã de parc de palmieri ºi în imediataapropiere a plajei; Château de Pouy (înregiunea Campagne ºi a Bourgogne), are600 hectare de teren agricol ºi 45 de hectarede pãdure.Societatea de Întrajutorare a membrilor Le -gi unii de Onoare creazã membrilor sãiexcelente posibilitãþi, de a realiza în echipãacþiuni de solida ritate,de a se arãta demnide virtuþile ordinului.

D.C.

Prima reuniune a Secþiei Române a Societãþii de Întrajutorare amembrilor Legiunii de Onoare

În prima sãptãmânã a lui decembrie2010, o delegaþii de oameni de afaceriazeri a sosit în România în cãutare denoi oportunitãþi de afaceri, proiecte decooperare ºi investiþii. În fruntea dele -ga þiei s-a aflat prof. dr. AlakbarMamma dov, Preºedinte al CentruluiNaþional Azer de Competitivitate ºiProductivitate ºi Prim-vicepreºedinte alCamerei Bilaterale de Comerþ ºiIndustrie România-Azerbaidjan, se con -dat de Gular Saforova, senior eco no -mist, reprezentantul biroului din Baku aGTZ (German Technical Coo pe ration)ºi de un numãr mare de oameni deafaceri azeri, reprezentaþi ai unor firmecare activeazã în sectoare de activitateprecum construcþii/repa ra þii, materialede construcþie, agricul turã ºi produsealimentare, producþie ºi vânzare deechipamente electrice ºi cabluri, vân -zare de petrol ºi combus ti bil, comerþ,clinici medicale, farmaco logie.Cu ocazia vizitei, Camera de Comerþºi Industrie a Municipiului Bucureºtiºi Centrul Naþional Azer de Competiti -vi tate ºi Productivitate au organizat unforum de afaceri româno-azer la careau fost prezenþi, alãturi de membridelegaþiei, Florin Antonescu, Vicepre -ºe dinte al CCIB, Anar Shukurov ºiFarid Abdinbayov, Ataºatul Comer -cial, respectiv Consilierul AmbasadeiRepublicii Azerbaidjan ºi oameni deafaceri români interesaþi de posibili ta -tea colaborãrii cu partea azerã.

Prof. dr. Alakbar Mammadov, referin -du-se la scãderea valorii schimburilorco mer ciale dintre cele douã þãri, amen þionat cã principala problemã estelipsa de informaþii despre pieþelerespective, considerând cã CCIB,CBCIRA ºi CNCP pot asigura fluxulde informaþii necesare dezvoltãriirelaþiilor comer ciale dintre cele douãstate, subliniind rolul celor treiinstituþii în sprijinirea dezvoltãriiafacerilor ºi a relaþiilor economicebilaterale.Anar Shukurov, a menþionat faptul cãse simte nevoia unei diversificãri acooperãrii þinându-se cont de "pozi -þiile geoeconomice ºi geostra tegice alecelor douã state"ºi a scos în evidenþãrolul României ca punte de legãturã cupieþele U.E. ºi rolul Azerbaidjanului îna facilita accesul la pieþele AsieiCentrale.Au fost, deasemenea, reamintite avan -ta jele pieþei româneºti pentru inves -titorii strãini: condiþii egale cu celeacordate investitorilor autohtoni,accesul la fonduri europene, existenþaunui mare numãr de parcuri indus -triale etc. Vice pre ºedintele, Florin Antonescu, aarãtat cã unul dintre domeniile de mareinteres pentru România în cooperareacu Azebaid ja nul ar fi "retehnologizareaºi moderni zarea unor complexeindustriale, chiar dez voltarea unorcapacitãþi de producþie noi".

Forum de AfaceriForum de AfaceriRomâno - AzerRomâno - Azer

Dez vol tãrii Regionale ºi Turismului,Elena Udrea. "Vroiam de ani buni sã venim laBucureºti, dar încã nu aveam numãrulnecesar de avioane pentru acest lucru.România este o þarã stabilã, cu per -spective economice ºi un marepotenþial turistic, aºa cã este extrem deinteresantã pentru noi. Este primulzbor comercial efectuat în aceasta

parte a Europei ºi sperãm sã creºtemtraficul turistic cãtre aceastã zonã, maiales cã reprezintã cea mai scurtãdistanþã cãtre Orientul Mijlociu, în locde un zbor cãtre Amsterdam sauParis", a declarat preºedintele AkbarAl Baker. Domnia sa a subliniat cãodata cu intensificarea curselor cãtreQatar ºi creºterea numãrului de pasa -geri, flota va fi schimbatã, legãtura cuBucureºtiul urmând a fi efectuatã cuaeronavele de ultimã generaþie, AirbusA321, ulterior chiar cu BoeingDreamliner.

(Urmare din pag. 1)

Qatar Airways apropie...

Page 15: Diplomat Club

Pagina 15

Binecunoscutul festival culinar " TheAmaizing taste of Thailand" s-a desfã -ºurat, ca ºi în alþi ani, la Bucureºti în adoua sãptãmânã a lunii decembrie, subauspiciile Ambasadei Thailandei ºi cusprijinul hotelului InterContinental.Înainte de deschiderea oficialã, Amba -sada a invitat oserie de jurna -liºti la o scurtãconferinþã depre sã dedicatãacestui eveni -ment. Excelenþa SaChantipha Phu -tra kul, Amba sa -dorul RegatuluiThailandei apre zentat câtevadate organi za to -rice legate defestival refe rin -du-se apoi ladelicatesele bu -cã tãriei thai lan -deze pregãtitepentru Festivalºi care urmau a fi servite tuturoracelora care apreciazã bucatele thai -landeze ºi care sunt din ce în ce maimulþi. O parte dintre aceste bunãtãþi -Golden Thai Silk (egg yolk in syrup),Pad Thai (Fried noodles, Chi ckenMasman Curry with Rice), Kra tong -

Tong (sweet corn, pea, carot stu ffingin crispy cup) au putut fi degustate ºide cei prezenþi la conferinþa de presã.Gastronomia thailandezã, una din celemai interesante din lume, combinã, înmod rafinat, gusturi ºi arome; experienþasa vine din secolele trecute, din gas tro -nomia chinezã, cambodgianã, laoþianã ºimalaezianã. Cu trecerea timpului, ea ºi-acãpãtat o personalitate proprie, unele

mâncãruri devenind chiar simbolurinaþionale.Mâncarea thailandezã este apreciatã cauna dintre cele mai sãnãtoase, fiindrecu noscutã ºi de conaþionalii noºtripentru calitãþile sale nutritive ºi curative,datoritã utilizãrii de ingrediente ºi miro -

denii proas peteprecum ierburilearo ma tice, -iarbade lãmâie, busu -ioc, galanga -lang, ta ma rind,turme ric, ustu -roi, fasole soia,ceapã echalotã,lãmâie verde ºiardei iuþi (verziºi roºii). De ase -me nea, fructele -pepene verde,ram butan saulitchii, papaya,mango sau ta -ma rind sunt în -tot deauna pre -zente, specialiºiit h a i l a n d e z i

sculp tând în car nea lor ºi trans for mân -du-le în adevãrate opere de artã.Cei ce se simt atraºi de mirajul Thai -lan dei au primit o veste bunã.Începând cu 20 noiembrie 2010,vizele turistice pentru Thailanda seaplicã direct la gra ni þã, nemaifiind

nevoie sã fie solicitate la Consulatuldin Bucureºti. De menþionat cã în 2008, 5.928 deturiºti români au vizitat în Thailanda,ceea ce înseamnã o creºtere cu 5,14%faþã de 2007, iar în 2009 s-a înregistratun spor de 11,34%, ajungându-se la6.600 de turiºti. Afluxul lor este încreºtere.

B.K.

Festival culinarthailandez

La Bucureºti, ªimleul Silvaniei ºi în alte locuridin þarã, Federaþia Comunitãþilor Evreieºti dinRomânia a organizat câteva evenimentededicate trecerii a 70 de ani de la PogromulAntievreiesc din Bucuresti (1941) ºi a ZileiInternaþionale a Memoriei Holocaustului.Astfel, pe 25 ianuarie, membri Federaþiei ºi aiComunitãþii Evreilor din Bucureºti au depus

coroane de flori la mormintele din CimitirulGiur giului ale martirilor pogro mului antievreiesc de acum 70 de ani în care au pieritpeste 120 de evrei.Pogromul a durat trei zile, asasinatele avândloc în Pãdurea Jilava, la Abator, pe ºoseleleFundeni ºi Panteli mon, pe strãzi sau în case.În cele trei zile peste 300 de evrei au fosttorturaþi la Prefectura Poliþiei Capitalei, laSinagoga Malbim, la sediul UniuniiComunitãþii Evreieºti ºi la circumscripþia XVde Poliþie.Manifestãrile organizate în Capitalã aucontinuat cu oficierea unui serviciu religiossolemn la Sinagoga Mare, urmatã de un recitalal baritonului Ervin Schonhauser (cu sprijinulAmbasadei Republicii Slovace in Romania).Au participat:, E.S Dan Ben-Eliezer,Ambasadorul Israelului, E.S. Mark Gitenstein,Ambasadorul Statelor Unite, E.S. Andreas vonMettenheim, Ambasadorul Germaniei, E.S.Mario Cospito, Ambasa do rul Italiei, E.S.Edward Iosiper, Ambasadorul României înIsrael, Rabinul Efraim Guttman, Prof. Moshe

Arens, fost Ministru al Apãrãrii din Israel,Deputatul Dr. Aurel Vainer, PreºedinteleFederaþiei Comunitã þi lor Evreilor din România,Erwin Simsenson, Preºedintele ComunitãþiiEvreilor din Bucureºti, etc.Pe 27 ianuarie, la Cimitirul Evreiesc dinªimleul Silvaniei a fost citit un Kaddish înmemoria victimelor Holocaustului. În aceaºi zi

la Muzeul Memorial al Holocaustului înprezenþa Excelenþei Sale ambasadorul Isra elu -lui în România, Dan Ben-Eliezer, ºi a uneidelegaþii de oameni de culturã ºi afaceri dinIsrael ºi Statele Unite ale Americii. A fostcomemoratã Ziua Internationala a Memoriei

Holocaustului. Au fost discutate teme precum: Educaþiaprivind Holocaustul în România ºi Israel,Comunitatea Evreiascã din Salaj în perioadainterbelicã, Ghetoul din ªimleu Silvaniei (satulCehei), importanþa mãrturiilor supra vie -þuitorilor Holocaustului în sistemul de educaþie,Holocaustul în Arta Druzã, Din trecut spreviitor - Drept între Popoare ºi a fost vizionat undocumentar despre Comuni tatea Evreiascã dinCluj-Napoca. În Bucureºti, Ambasada Slovaciei în cola bo rarecu Ambasada Repu bli cii Italiene ºi cu sprijinulMuzeului Þãranului Român, au organizat uneveniment dedicat acestui tragic mo ment dinistoria poporului evreu ºi a României.În deschidere, baritonul Ervin Schonhauser ainter pretat doi psalmi evreieºti.A urmatprezentarea volu mu lui "What Dante did notsee" - lucrare a scriitorului slovac AlfrédWetzler, martor al atrocitãþilor de la Auschwitz- fãcutã de Nicolae Vulpã ºin, traducãtorulacesteia. Manifestarea a continuat cu vizionareafilmului italian "La vita è bella", cu Ro ber toBenini în calitate de regizor ºi actor. Filmul,realizat în 1997, prezintã poves tea unui

evreu italian care, în timpul celui de alDoilea Rãzboi Mondial, trebuie sã-ºifoloseascã toatã imaginaþia pentru a-ºi salvafamilia de la deportarea într-un lagãr deconcentare. Pelicula a fost pre mi atã deAcademia de film din Los Angeles .

Doamna Ambasador ºi Frantisek VikExecu tive Assistant Manager HotelInterContinental

Condimente originale care se vor gãsi ºi în magazinele de profil din România

Specialitãþi pregãtite pentru degustare

Comemorarea a 70 de ani de la PogromulAntievreiesc din Bucureºti (1941) ºi a ZileiInternaþionale a Memoriei Holocaustului

Universitatea Nicolae Titulescu în parte ne riatcu Agenþia Organizaþiei Naþi uni lor Unite pentruRefugiaþi (UNHCR) Reprezentanþa pentruRomânia, Crucea Roºie Românã, ComisiaNaþionalã de Drept Umanitar, Centrul de DreptUmanitar al Armatei Române ºi SPA Cunescu,Balaciu & Asociaþii, au organizat în perioada 8- 10 decembrie 2010, a treia ediþie a concursuluiinter-universitar de drept umanitar ºi dreptulrefugiaþilor - "Nicolae Titulescu". La concurs au participat 8 echipe din ºapteuniversitãþi: Academia Forþelor Terestre Sibiu"Nicolae Bãlcescu", Academia de Poliþie"Alexandru Ioan Cuza" din Bucureºti, Univer -sitatea "Ovidius" din Constanþa, Universitatea"Transilvania" din Braºov, Universitatea "Nico -lae Titulescu" din Bucureºti, Universitatea Bu -cu reºti, Universitatea "Româno-Americanã".Echipele forma te din câte 3 studenþi ºi un cadrudidactic coordonator au participat pe parcursula 3 zile, la probe tematice sub formã de simu la -re: o conferinþã internaþionalã pentru sesizareaComisiei Internaþionale pentru StabilireaFaptelor, prevãzutã de art. 90 din ProtocolulAditional I la Convenþiile de la Geneva din1949, o sesiune a unei comisii militare mixtepentru stabilirea statutului de prizonier derãzboi al deþinuþilor într-un lagãr, o întâlnire delucru a Unitãþii pentru Refugiaþi din cadrulUNHCR, iar pentru finalã, o sesiune a Comisiei

Internaþio nale pentru Stabilirea Faptelor preva -zutã de art. 90 din Protocolul Adiþional I laCon venþiile de la Geneva din 1949 pentrudeter minarea gravelor încãlcãri ale acestorConvenþii. La proba finalã, care a avut loc la data de 10decembrie 2010, ºi-au disputat trofeul "BeneMerenti", echipele Universitãþii Bucureºti ºiAcademiei de Poliþie. Câºtigãtoare a fost echipaUniversitãþii Bucureºti. Premiul "Nico laeTitulescu" pentru cel mai bun orator a revenitunui membru al echipei Universitãþii "NicolaeTitulescu" din Bucureºti. Premiul "Vox Populi"pentru echipa care a demonstrat cea mai marecoeziune între membri precum ºi capacitatea dea socializa cu ceilalþi concurenþi a fost acordatreprezen tanþilor Academiei Forþelor TerestreSibiu "Nicolae Balcescu". Finala a avut loc laPloieºti, la Centrul de Drept Umanitar alArmatei, Centru coordonat de Maior CarmenRotãrescu, cea care este ºi secretar al ComisieiNaþionale de Drept Umanitar. Specialiºti îndomeniul dreptului umanitar ºi al dreptuluirefu gia þilor de la Centrul de Drept Interna þionalUmanitar al Armatei, UNHCR, Crucea RoºieRomânã precum ºi experþi independenþi înacest domeniu au format Juriul competiþiei.Concursul a beneficiat de sprijinul organiza -toric ºi financiar al Societãþii Civile de Avocaþi"Cunescu, Balaciu, Asociaþii", precum ºi de cel

al Universului Juridic. Premiul pentru cea maitânãrã speranþã pentru o carierã juridicã a fostacordat de "Con stan tin Cunescu", unui membrual echi pei Universitãþii Româno- Americane. Coordonatoarea proiectului, Lect. Univ. Dr.Beatrice Onica Jarka, a declarat: "Suntem la a treia ediþie a concursului iar parti -ci parea constantã a unor uni ver sitãþi presti gi -oase in cadrul competitiei ne face sã credem cãacest proiect a conturat deja o tradiþie acade mi -cã pentru studenþii de la drept dar ºi de la acade -miile cu profil militar ºi de poliþie. Suntemconvinºi cã abordarea ineditã a dreptu lui uma -nitar ºi a dreptului refu giaþilor în cadrul com -petiþiei a contribuit la dezvoltarea atât acalitãþilor profesionale cât ºi a celor umane aleparticipanþilor. Suntem de pãrere cã acest con -curs a creat ºi pentru concurenþii acestei ediþii onouã viziune asupra dreptului ºi cã, în curândvom asista la debutul unor cariere de succes. Iarpeste ani, participanþii de astãzi - specialiºti aidreptului internaþional umanitar, ai dreptuluirefugiaþilor sau ai dreptului în general îºi vorputea spune, cu nostalgie, cã profesional, totul aînceput pentru ei cu acest concurs. Ne dorim sãcontinuãm acest proiect ºi în anii care vin pen -tru a permite ºi generaþiilor urmãtoare accesulla o experienþã utilã ºi fascinantã în egalãmãsurã - Concursul naþional de Drept Umanitarºi Dreptul Refugiaþilor - "Nicolae Titulescu".

Echipa Universitãþii Bucureºti a câºtigat trofeul "Bene Merenti"

Dr. Aurel Vainer, Preºedinte al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti dinRomânia, E.S. Dan Ben-Eliezer, Ambasadorul Statului Israel, MarkGitenstein, Ambasadorul SUA

Depunere de coroane la mormântul victimelor pogromului din Bucureºti 1941

Page 16: Diplomat Club

Pagina 16

IWA Christmas Bazaar is the biggestfundraising event organized yearly, inDecember, by the International Wo men'sAssociation - Bucharest.The success of the event is the result of thecontribution from participating countries,including Romania.This year, in Romexpo Exhibition Center weoccupied about 2000 sq. m., thus creating,even if just for a day, a truly InternationalFair.Bulgaria, Egypt, France, Hungary, India,Indonesia, Iran, Ireland, Iraq, Italy, Japan,Latin America, Malaysia, Morocco, Pakistan,

Palestine, Phili ppi nes, Poland, Republic ofMoldova, Spain, South Africa, Thailand,Ukrai ne, USA, and Romania were thecountries that participated. Most of theAmbassadors were present at their stands. One of IWA's projects for this year was toinvite several NGOs from among those thatwe have helped before to take part in theBazaar and sell their merchandise,subsequently being able to keep the saleproceeds entirely. 22 NGOs have gladlyaccep ted our invitation. People with phy si caland intellectual handicaps, very young butolder as well, spent a wonderful day in the

company of people from around the world,who were admiring and purchasing thecreations of their hard work. All the NGOshave taken their participation in the Bazaar asa good experience, giving them the chance tomeet each other, exchange opinions andideas, all for the benefit of those in need thatare in their care.Many things are on sale, bigger, smaller,expensive or not, as well as food, preparedhome-style by the participating countries.Money earned from selling products aretransferred in to the IWA account ready to beused for sequently charity projects: orpha na -

ges, elderly care centers, me dical equipmentsdonated to hospitals, charity associations forpatients with terminal diseases, etc.As always, this year's Bazaar was a joyousoccasion for the participants and visitorsalike. The several thou sand people whovisited the event spent a few hours in aquality, elegant, wonderful atmosphere,buying the products, enjoying the taste of thefoods from each country. Sitting comfortably around the tables or infront of the stage, visitors and participantsalike have enjoyed the performances ofmusical and dance ensembles, international

costumes parade and groups of talentedchildren from the participating countries,Romania included.Our Bazaar was a real success and we want tothank to all those who have contributed tothis event. We are already thinking of the nextedition, and we are hoping for an even greatersupport from the Embassies, the sponsors andthose with a big heart. We all serve a noblecause and we think it is totally worth it.

Lucia BanIWA Bazaar 2010 logistic coordinator

Photo: Karen BaboianDiplomat Club

IWA Christmas Bazaar 2010A truly International Fair

Doamna Bajtay Erzsébet,soþia Ambasadorului Ungariei, Preºedinta în exerciþiua IWA, împreunã cu doamna Nelly Matevossian - Consilier Ambasada Armeniei

E.S. Halimah Ambasadorul Malaeziei, fiica sa ºi doamna Lucia BAN

Domnul Eliot Gaviria Valverde, ºeful secþiei Consulare - Ambasada Peru,cu soþia ºi cele douã fetiþe nãscute în România

E.S. Mario Cospito, Ambasadorul Italiei cu soþia

E.S. John Morahan, Ambasado rulIrlandei

Standul Thailandei - Dl. Kitinudda Suksawade Na Ayudthya, secretar I,Ambasada Thailandei ºi câteva doamne din stafful ambasadei

E.S. Oszkár Füzes, Ambasadorul Ungariei ºi soþia sa Erzsébet

E.S. Bahador Aminian Jazi, Amba -sa dorul Iranului

Antropologul Dan Laufer cu soþia,dr. Violeta Laufer

Irina Cajal Marin - Sub se cretar destat MinisterulCulturii, cu doi prieteni

E.S. Natsuo Amemiya - Ambasadorul Japoniei în faþa standului þãrii sale E.S. Vladimir Jarmolenko, Amba -sa dorul Lituaniei ºi Karen Baboian

Prinþul ªerban Dimitrie Surdza cusoþia ºi cei doi copii

E.S. Liu Zengwen, Ambasadorul Chinei ºi soþia

E.S. Pieter Swanepoel, AmbasadorulAfricii de Sud

Mihaela Mihailide, realizator al emi -siunii "Scrisori de Acreditare" - TVRM

Page 17: Diplomat Club

Pagina 17

Doamna Alina Mezied ( Ambasada Iran) cu soþul sãu poetul Munir Mezied,consilierul Ambasadei Egipt Ihab Abo-Serie ºi dr. Mobasher Abdalla

Doamna Bajtay Erzsébet alãturi de Prinþesa Lia ºi Prinþul Paul Ahmed Sendague - Însãrcinat cuAfaceri a.i., Ambasada Maroc, cusoþia ºi cu mama domniei sale

E.S. Ahmad Bader Aqel, Ambasa -do rul Palestinei

E.S. Dragan Ðuric, AmbasadorulCroaþiei

E.S. Dan Ben Eliezer, AmbasadorulIsraelului cu soþia

E.S. Valentin Radomirski, Ambasa -dorul Bulgariei

Juraj Tomáš, Adjunct al ºefului demisiune - Ambasada Slovaciei

Prinþesa Lia ºi soþia AmbasdoruluiPakistanului doamna Ifad

E.S. Marianna Sutadi Ambasadorul Indoneziei cu domnul Hadi SufriYunus, Însãrcinat cu Afaceri, privind spectacolul IWA

Muhammad Saleem, Consiler ambasada Pakistan ºi familia, soþia ºi cei treicopii

Domnul Anthony Khunnen Director al noului Hotel boutique "Epoque" ºidoamna Florentina Paraschiv, Secretar - Ambasada Qatar

E.S. Markiyan Z. Kulyk, Ambasadorul Ucrainei, ºi Ataºatul militar al Ambasadei E.S. Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadoruul Spaniei preparând o"paella" împreunã cu soþia domniei sale.

Alteþa sa Prinþul Paul ºi E.S. Rab Nawaz Khan, Ambasadorul Pakistanului

E.S . dr. Ovidiu Popescu - fost Amba -sador în Maroc ºi soþia sa, membrã IWA

E.S. Chantipha Phutrakul, Ambasadorul Regatului Thailandei(stânga) în standul þãrii sale

Doamna Rehana soþia adjunctului de misiune a Pakistanului, domnul MuhammadSaleem ºi secretara Ambasadei Roxana Sahid (de la stânga la dreapta)

Domnul Serghei Molunov, Însãrci natcu Afaceri a.i. - Ambasada Belarus

Yukiko Constantinescu - Consi lierEconomic - Ambasada Japoniei

Page 18: Diplomat Club

Pagina 18

Camera de Comerþ ºi IndustrieRomânia - Japonia aniverseazã

un an de la constituireExcelenþa Sa Natsuo Amemiya, Amba sa dorulJaponiei în România a parti cipat la aniversareaprimului an de exis tenþã al Camerei bilateralede Comerþ ºi Industrie România - Japonia(CCIRJ), eveniment sãrbãtorit la Pala tulCamerei de Comerþ ºi Industrie a României.Cu acea ocazie Preºe dintele CCIRJ, dom nulMihai Prun dianu a anunþat impli ca rea Came -rei într-un proiect de protecþie a mediuluisitului protejat Nordul Gorjului, pe a cãrui

suprafaþã de 90.000 de ha se aflã 45 de rezer -va þii naturale, dintre care 15 de interes naþio -nal, restul de interes comunitar. Cele maicunos cute sunt Cheile Sohodorului, CheileTismanei ºi una dintre pãdurile seculare aleRomâniei.Valoarea proiectului este de 4,9 mili oane deeuro. El face parte din pro gra mul european"Natura 2000", iar Came ra va avea rolul deadministrator delegat al Ministerului Mediuluiºi Pãdurilor. Obiectivul este pãstrarea bio -diver sitãþii ºi conservarea ecosiste mului, încondi þiile dezvoltãrii turismului.Jose Iacobescu, Preºedintele Uniunii Camere -lor de Comerþ ºi Industrie Bila te rale dinRomânia (UCCIBR), referin du-se la apariþiaCamerei spunea: "CCIRJ a apãrut în urmã cu

un an ca o necesitate care trebuia îndeplinitã ºiare în conducerea ei oameni de afaceriputernici care au ºi forþa ºi energia de aimpulsiona dezvoltarea relaþiilor dintre celedouã þãri".Deºi nivelul schimburilor comerciale dintreRo mâ nia ºi Japonia este încã modest, (lasfârºitul lui 2009 schim bu rile bilateraleromâno-japoneze se ridicau la un volum de268 de milioane de euro), Ambasadorul

Japoniei s-a arãtat optimist cu privire laviitorul relaþiilor economice bilaterale ºi avorbit despre ºansele de majorare a impor tu luiromânesc în Japonia, dar ºi a investiþiilorjaponeze în România."Este foarte important ca prin activita tea lor,Camera de Comerþ România - Japonia ºiCame ra de Comerþ ºi Indus trie a României sãofere mai multe ºanse companiilor din Româ -nia ºi Japonia sã dezvolte relaþii economicebilaterale. Doresc ca în cooperare cu Camerelede Comerþ sã promovãm schimbul de delegaþiide afaceri între þãrile noastre", a spusExcelenþa Sa Natsuo Amemiya.În România funcþioneazã, în prezent, 231 desocietãþi mixte româno-japoneze cu un capitalsocial investit de 161.068,8 de euro.

Pare sã fi devenit aproape o tradiþie întâl nireaanualã dintre reprezentanþii mediului de afa -ce ri polonez cu cei români, cu autoritãþileromâne, întâlnire organizatã de AmbasadaPolonieiLa sfârºitul anului trecut Ambasada a or ga ni -zat o asemenea reuniune, un seminar la careoamenii de afaceri polo nezi au avut prilejulsã asculte câteva expuneri tematice ºi apoi sãîºi spunã punctul de vedere în legã tu rã cucondi þiile în care îºi desfãºoarã activi ta tea.

Într-o primã parte a seminarului doamnaHalina Golebicka, ºeful Secþiei de promo va -re a comerþului ºi a investiþiilor din Am ba -sada Poloniei a vorbit despre "Posibi litãþi decolaborare economicã polono-românã înperioada de crizã. A urmat la cuvânt domnul

Cristian Ilie, director general al DirecþieiGenerale a Afacerilor Europene din Minis -terul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri, care s-a referit la "Schimbãri îneconomia româ neascã - stimularea mediuluide afaceri". Domnul Marek Korowajczyk,directorul Departa men tului pentru AfaceriEuropene din cadrul Ministerului Economieidin Polonia a dezvoltat tema " Prioritãþileeco no mice ale Preºedenþiei Poloniei înConsiliul UE 2011".

Expunerile au fost urmate de întrebãri pusede participanþi cãrora persoanele ofi cialecare au facut expuneri le-au dat ras pun suriedificatoare dupã care au urmat dis cuþii pemarginea problemelor prezen tate.

A.O.

Chestiunea rromilor a devenit în Europaºi în lume o problemã din ce în ce maidezbãtutã în ultimul deceniu. Cauzelesunt multiple: de la cele sociale la celepolitice ºi economice; de la cele cultu -rale - în sensul larg al cuvântului -, ºiterminând cu cele cotidiene care fra -peazã prin manifestarea non convenþio -nalã a etniei respective, în diferite zoneale continentului, penetrate de aceastatot mai intens dupã 1990. Denumiþi, încontinuare, þigani, în mai toate þãrile ºi întoate limbile, chiar între ei folosescdenumirea respectivã, care nu are niciun aspect peiorativ, cum se insinuiazã,au fost nu de puþine ori capete de afiº înmass-media. Dupã cum se cunoaºte,eisunt rãspândiþi nu numai în România,dar ºi în alte þãri central ºi sud-est euro -pene, dar nicãieri procesul de integraresau de convieþuire al acestora nu areforme mulþumitoare; aceasta în ciudaunor eforturi conjugate din parteadiferitelor þãri. Sunt unanime aprecierilecã acest proces va mai dura. Discuþiile avute cu liderii lor, cât ºi grijasocietãþilor în ansamblul acestora, atât

cea româneascã cât ºi cea internaþionalã(cu toate cã cea din urmã o face înultimul timp doar pentru a-i þine departede mediul civilizator, cum s-a doveditrecent), în problema asigurãrii uneiprotecþii cât mai ample, dovedesc cã sepot face unele progrese. Acestea suntînsã ca o picãturã într-un ocean.Prezenþa pe teritoriul românesc a acesteietnii este atestatã documentar încã de la1385. Sunt istorici care afirmã cã arputea fi ºi mai timpurie, aceºtiaurmându-i pe meleagurile româneºti petãtari - ai cãror prizonieri erau - înexpediþiile lor pânã pe malurile Dunãrii.În Evul Mediu starea lor a fost de robi pemoºiile domneºti, bisericeºti sau boie -reºti. Încercãri de secularizare ºi civili -zare, mai ales în Transilvania, nu au fostniciodatã finalizate. Se ºtie cã la 1837,divanul Þãrii Româneºti decide dezro -birea þiganilor care aparþineau statului,colonizându-i în satele boiereºti. Aceºtia

primesc pãmânturi arabile ºi sunt trataþica þãrani liberi. La 1848, AdunareaObºteascã din Moldova adoptã proiectulde abolire a robiei pentru þiganii cleruluiºi pentru cei care practicau meserii laoraºe. Eliberarea tuturor, inclusiv a celoraflaþi în proprietatea boierilor este decisãîn Moldova la 1855, iar în þara Româ -neascã un an mai târziu. Despre o coagulare a conºtiinþei identi -tare a etniei putem vorbi din 1933, cândCalinic I. Popp ºerboianu pune bazeleorganizaþiei "Asociaþia Generalã a þiga -ni lor din România", care îºi propune unprogram de educare a etniei, inclusiv

printr-o pregãtire profesionalã adecvatã,prin conservarea tradiþiilor, integrarealor socialã, sedentarizarea nomazilorprin împroprietãriri, acces la educaþie,etc. Ca urmare a divergenþilor dintrelideri, în acelaºi an, A. Lãzãrescu-Lãzuricã înfiinþeazã "Uniunea Generalãa Romilor din România" cu obiectiveidentice. Cel din urmã reuºeºte sã fieales la primul Congres, "voievod" alacestora. Pentru a se diferenþia deconcurentul sãu, liderul Lãzuricã -îndemnat probabil ºi de vreun jurist,foloseºte în loc de titulatura Asociaþiegeneralã, în loc de cea de UniuneGeneralã, iar în loc de þigani, rromi. Unlucru i-a reuºit pe deplin: sã îl aleagãdrept preºedinte de onoare pe muzi -cianul în vogã în perioada respectivã,Grigoraº Dinicu, care se trãgea dintr-ofamilie de vechi lãutari. În timpul Celui de al Doilea RãzboiMondial - pe motiv cã sunt transmiþãtori

de tifos se interzice deplasarea þiganilornomazi, iar din 1942 - în baza unuidecret regal - au fost desemnate criteriilede deportare, expediaþi fiind înTransnistria. Încercãri de socializareÎn perioada ceauºistã, s-a încercat, ca ºiîn alte foste þãri ale lagãrului socialist,sedentarizarea etniei; procesul a fost maiamplu în Ungaria, Polonia, fosta Ceho -slo vacie, chiar ºi în Bulgaria sauIugoslavia. Mai mult, s-a trecut la o aºazisã uniformizare socialã a acestora,ajungând a fi pedepsite, din 1970, para -zi tismul social, anarhismul ºi comporta -mentul deviant, cu închisoare sau muncaforþatã. Unora dintre ei li s-au oferitchiar casele eliberate de saºii care plecauîn Germania Federalã, fãrã ca aceºtia sãse adapteze la noile condiþii de viaþã,pãrãsindu-le apoi, devastate. Chiar ºiîncercãrile de ºcolarizare obligatorie n-au dat roade, multe familii sãrace pre -ferând sã îºi punã copiii la muncã sau lacerºit, începând cu vârste fragede. "Emanciparea"Dupã 1989 a început un proces susþinutde emancipare a rromilor din România.S-au înregistrat unele intervenþii perti -nen te din partea unor intelectuali deseamã ai etniei, care au promovat intere -sele acesteia. O activitate deosebitã înplan cultural desfãºoarã ºi conf. dr.Gheorghe Sarãu, autor a numeroaseproiecte culturale ºi sociale cu impactdeosebit în rândul etniei. Sub auspiciilePartidei Romilor Social Democratã,organizaþia politicã care îi reprezintã,apare revista intitulatã "Asul de treflã"iar televiziunea publicã ºi studiourilelocale de radio ºi televiziune transmitemisiuni în limba romani.Trebuie spus cã nu toþi dintre aceeia cares-au preocupat de promovarea intere -selor etniei au fãcut-o chiar dezinteresat;unii dintre ei au beneficiat de fondurieuropene de care vor beneficia însã celmai mult experþii din UE ºi mult preapuþin cei locali, care au desfãºurat acti -vi tãþile concrete de integrare ºi desprijin. Alþii, din tagma celordescurcãreþi, ºi-au asigurat posturiparlamentare sau admi nistrative cãlduþe.Potrivit recensãmântului din 2002,numãrul etncilor rromi a fost de 535.250de persoane, faþã de 409.000 câte s-audeclarat în 1992. Numãrul lor se pare afi de cca 2 milioane, care de-acum suntcetãþeni europeni.Plecarea în masã a acestora în strãinãtatea avut unele urmãri deosebit de neplã -cute, ajungându-se, din pãcate, la odeteriorare fãrã precedent a imaginiiRomâniei în lume, cãreia autoritãþile nui-a mai fãcut faþã. Aºa s-a ajuns laexplozia din noiembrie 2007 din Italia,care a dus la manifestãri reprobabile dexenofobie ºi discriminare, manifestãriapãrute mai târziu ºi în Franþa.Autoritãþile române au fost incapabile sãconvingã partenerii europeni cã proble -ma tica þigãneascã nu este numai unaromâneascã, respectiv cã numãrul aces -tora pe continent este de cca 12 milioaneºi cã este una europeanã. Aºadar eatrebuie asumatã împreunã.

România - pãmânt ospitalier sau "terre d'accueil" Rromii - una din cele mai vechi etnii stabilite

pe meleagurile româneºtiProf. dr. Nicolae MAREª

Întâlnirea reprezentanþilormediului de afaceri polonez

cu partenerii români

Domnul Mihai Prundianu îi conferã E.S. Natsuo Amemiya titlul de Presedinte onorifical Camerei de C omert România - Japonia

Page 19: Diplomat Club

Pagina 19

Dupã pãrerea tuturor organizatiilor econo -mice ºi a instituþiilor financiare, Polonia esteliderul regiunii. Calitatea de membru în UE a constituit pen -tru þara mea un factor de amortizare aefectelor crizei economice, mai ales prinabsorbþia mai eficientã a fondurilor comu ni -tare, prin prezenþa întreprinderilor polonezepe piaþa internã a occidentului, deci a UE, caºi prin intrarea ºi absorbþia investiþiilorstrãine. Ameliorarea efectelor crizei s-avãzut printre altele ºi prin întãrirea zlotului(moneda naþionalã), prin existenþa unuisistem financiar stabil, ca ºi prin elasticitateapieþei muncii. Nu este deloc paradoxal cã o mare impor tan -þã a jucat-o ºi faptul cã Polonia a avut oeconomie nu supraîncãlzitã, ci dimpotrivãmai puþin deschisã înainte de crizã, în sensulcã schimburile comerciale se situau la cca80% din PIB, în vreme ce în Cehia siSlovacia erau de cca 160% din PIB. Istoriciieconomici vor constata cum criza economicãnu a dus la slãbirea procesului de "ajungeredin urmã" de cãtre economia Poloniei aþãrilor UE-15. În perioada 2003-2009,indicele PIB per capita a crescut în Poloniacu 38%, de la 10,1 mii, la aproximativ 14mii. Spre comparaþie, în aceeaºi perioadã,indicele PIB per capita în UE-15 a crescut dela 23,6 mii de euro la 26,2 mii, adicã în totalcu 11%. În regiunea Europei Centrale ºi deEst procesele de convergenþã economicã s-au fãcut, de asemenea, vizibile. Ar trebui spus cã în aceastã perioadã greaPolonia nu a apelat la "ajutorul" FMI.Pentru cã avem o relaþie bunã, de încredere,cu acest organism financiar, în 2009, Polonian-a fãcut împrumuturi directe, ci doardemer su ri pentru obþinerea " Liniei Flexibilede Creditare" de la Fondul Monetar Interna -tio nal. Aceasta pentru a da pieþelor un sem -nal cã situaþia economicã este excep þio nal destabilã în Polonia. Ne-am exprimat, totodatã,solidaritatea - este, dupã cum ºtiþi, un cuvânddrag polonezilor - pentru contra cararea cri -zei, sporind sprijinul în creºterea instrumen -te lor puse la dispoziþie de FMI ºi de UEpentru þãrile din afara sferei euro ºi ne -amdeclarat gata sã sprijinim financiar Islanda,Lituania si Letonia, ca ºi Grecia.Ce a însemnat prezenþa Poloniei în UE, maiales cã societatea a fost la început destul descepticã?Societatea polonezã a fost scepticã înainteaaderãrii, dar nu în totalitatea ei. Au fost peacest parcurs multe aºteptãri, atât de redre -sare a situaþiei economice, cât ºi de sporire acalitãþii vieþii cetãþenilor, în ansamblu. Pri -vind din perspectiva anilor trecuþi, din mai2004 pânã în prezent, putem spune cã eva -luarea procesului de integrare este pozitivã.Cel mai bine se constatã aceasta în al 6-leaan de prezenþã a Poloniei în UE, deºi situaþiaeconomicã a fost condiþionatã, înainte detoate, de criza economicã globalã. Preluareaefectului comunitar s-a "suprapus" tendinþeimondiale generale de încetinire economicã,care în cazul unor þãri (inclusiv europene) acãpãtat forma unor recesiuni. În accepþiunea noastrã Polonia n-a resimþitatât de dureros criza, precum România ºialte þãri, întrucât a avut capacitatatea de afolosi aderarea pentru a atrage ºi a folosi cueficienþã fondurile europene, aceasta deve -nind un vector de progres.Într-adevãr, se poate spune cã efectul crizeimondiale asupra economiei poloneze aînsemnat numai o contracþie de 1%, în timpce în alte state scãderea PIB a înregistratchiar o valoare formatã din douã cifre.Situaþia Poloniei pe fundalul economiei UEºi internationale, inclusiv în comparaþie cuunele state dezvoltate, a fost, în mod excep -tional, pozitivã. PIB -ul Poloniei a crescut în2009 cu aproximativ 1,7%, ceea ce areprezentat cel mai bun rezultat în cadrulUE. Pentru comparaþie, în 2009, PIB-ul UE-

27 a scãzut cu 4%, în timp ce în celelaltestate din Europa Centralã ºi de Est, s-aînregistrat o scãdere între 5 pânã la 10%, iarîn þãrile baltice între 15 si 20%. Ce ne puteþi spune despre bilanþul financiaral aderãrii ºi folosirea instrumentelor politi -cii de coeziune ale UE?Analizele, nu numai interne dar ºi cele sem -na late de publiciºti externi, relevã cã un fac -tor important al creºterii economice a

Poloniei între anii 2004-2009, ca ºi în per -spec tivã, l-a constituit transferurile din buge -tul UE. În perioada 1 mai 2004 pânã la 28februarie 2010 s-au transferat 38,1 miliar deeuro. În acelaºi timp, Polonia a plãtit labugetul UE 16,7 miliarde euro. Soldul estepozitiv la intrãrile din UE, dupã 6 ani situ ân -du-se la 21,4 miliarde euro. Anul 2009 a înre -gistrat un record în istoria polonezã aaderãrii, deoarece dupã efec tuarea calculelora reieºit cã de la bugetul UE au intrat în Polo -nia 6 miliarde euro, ceea ce reprezintã apro -xi mativ 2% din Venitul National Brut (VNB).Suma mai sus menþionatã se compune dintransferuri: în cadrul politicii de coeziune -21,4 miliarde euro (din care 6,1 miliardeeuro în 2009); în cadrul politicii agrarecomune - 12,8 miliarde euro (din care 3miliar de euro în 2009) ºi altele - aprox. 4miliarde euro (din care peste 0,1 miliardeeuro în 2009).De reþinut cã datoritã calitãþii sale demembru al UE, Polonia a avut posibilitateasã beneficieze de instrumentele politicii decoeziune (fonduri structurale ºi fonduri decoeziune). Astfel, în 2004-2006, Poloniei i-au revenit 12 miliarde euro, în schimb, înanii 2007-2013 îi vor reveni aproximativ 68miliarde euro. Fondurile din cadrul politiciide coeziune au fost direcþionate cãtreproiectele din domeniul infrastructuriitransportului, protectiei mediului, susþineriiîntreprinderilor mici si mijlocii, conversiei/ac ti vã rii profesionale a ºomerilor. În peri -oada 2007-2013, Polonia va fi cel mai marebeneficiar net din bugetul UE, ca ºi cel maimare beneficiar al politicii de coeziune.Totodatã, dintre toate noile state membre,Polonia va beneficia în acesti 7 ani de celemai multe fonduri legate de Politica AgrarãComunã.Polonia a beneficiat de toate fondurile struc -turale accesibile pentru perioada 2004-2006.În cazul Fondului de Coeziune, pentru caretermenul de calificare expira la 31decembrie 2010, valoarea cererilortransmise la Comi sia Europeanã de laînceputul activãrii strate giei în vedereaaccesãrii Fondului de Coe ziune, acestea auatins aproape 4 miliarde euro, ceea cereprezintã 70,9% din alocaþia pe anii 2004-2006. Suma totalã a plãþilor efectuate ºitransmise de Comisie pânã la sfârºitul luinoiembrie 2009 a ajuns la 3,7 miliarde euro,adicã 65,3% din suma alocatã. DateleComisiei Europene referitoare la utilizareafondurilor din cadrul Fondului Euroopean deDezvoltare Europeanã, din Fondul Social ºidin Fondul de Coeziune pentru perioada

2007-2013, publicate în martie 2010, aratãcã Polonia, este în mod decisiv, lider în ceeace priveºte folosirea acestor bani din UE.Valoarea fondurilor trans ferate de la Comisie(sub formã de avans sau refinanþare) adepãºit 9,59 miliarde euro. Pe locurileurmãtoare se situeazã Germania si Spania,care au obtinut de la Comisia Europeanãsume aproape de douã ori mai mici încomparaþie cu Polonia - respectiv: 4,95miliarde euro si 4,79 miliarde euro. Ce rol a jucat deschiderea pieþei muncii vest-opene a în creºterea transferurilor fondu -rilor private din afarã cãtre Polonia. Extrem de pozitiv. Dupã evaluarea BãnciiNaþionale a Poloniei, dupã 1 mai 2009,majoritatea transferurilor private a crescut dedouã ori, atingând la sfârºitul anului 2009suma de aproximativ 24,7 miliarde euro.Numai în 2009, emigranþii aflaþi în afaragraniþelor pe perioade de peste 12 luni, ca ºicei care au plecat pentru perioade mai scurte,au efectuat transferuri în valoare de 4,5miliarde euro.Aveþi se vede, "cãpºunari" sau instalatorimai harnici!Afluxul de fonduri în perioada 1 mai 2004 -31 august 2009, transferate de la bugetul UE,ca ºi transferurile private efectuate deemigranþii polonezi au atins valoarea totalãde 63 miliarde euro!Sã discutãm puþin ºi despre problematicaagriculturii Aº menþiona faptul cã în Polonia, de finan -þãri directe (atât de la bugetul comunitar, câtºi de la cel naþional) beneficiazã aproape 1,4milioane de agricultori, pentru care în 2009s-au prevãzut, în total, 12,6 miliarde zloþi(adicã aproximativ 2,98 miliarde euro). Decofinanþare pentru activitãþile agricole desfã -ºu rate pe terenuri care au condiþii nefavo -rabile de lucru beneficiazã aproximativ 750mii agricultori. Cu acest titlu au fost plãtiþipeste 1,3 miliarde zloþi (adicã 307 milioanede euro). În total pentru cofinanþãrile directes-a prevãzut o sumã cu aproximativ 40% maimare decât cea plãtitã în 2008, ceea ce a fostrezultatul atât a unui curs favorabil alzlotului faþã de euro, cât ºi a creºterii, de laan la an, a sumelor subvenþiilor acordate înPolonia, în comparaþie cu þãrile UE-15. Cu titlul de plãþi în cadrul sistemelor desprijin direct, în anul 2010, agricultoriipolonezi vor putea obþine aproximativ 3,25miliarde euro, ceea ce înseamnã cã se vaatinge un nou record al nivelului de plãþipentru agricultorii polonezi. În total, în perioada 2004-2009, Polonia aobþinut numai de la bugetul UE suma de 5,3miliarde euro, cu titlu de plãþi directe ºirãmâne în continuare unul dintre cei maimari beneficiari ai politicii agrare a UE Sã mai abordãm acum un capitol important,cel al schimburilor comerciale.În aceastã sens vã pot spune cã anul 2009 aînregistrat o scãdere a schimburilor comer -ciale atât pentru Polonia în cadrul UE, cât ºila scarã globalã. S-a produs o scãdere a rit -mu lui de schimburi comerciale atât la exportcu 17,6%, cât ºi la import cu 25,6% (dincare, în cadrul UE, respectiv 15% si 28%).Rezultatele mai slabe ale Poloniei în ceea cepriveºte comertul exterior au fost strânslegate de efectele crizei economice, care audeterminat o scãdere atât de puternicã ºiabrup tã a cererii la import, încât din noiem -brie 2008 pânã la sfârºtul anului 2009, s-aînregistrat o scãdere a schimburilor fãrãprecedent pe toate pieþele importante pentruPolonia. Trebuie subliniat, totuºi, cã pentruPolonia, scãderea înregistratã a fost la oscarã relativ mai micã, în comparaþie cu altestate din regiune. Polonia a menþinut un nivel relativ ridicat alcomerþului cu statele atinse de recesiune. Din ianuarie 2010 s-a observat o redresare.Pe întreg exportul s-a produs o creºtere de1,8% (ianuarie 2010 - ianuarie 2009), iar în

ceea ce priveºte exportul pe pieþele þãriloreuropene - de exemplu cãtre ComunitateaStatelor Independente (CSI) cu 15,6%. Oscãdere mai mare a importurilor faþã deexporturi a determinat o îmbunãtãþire sub -stan þialã a balanþei comerciale a Poloniei (dela nivelul de -17,7 miliarde euro în 2008 la -3,4 miliarde euro în 2009). În pofida unortendinþe nefavorabile datorate crizei, cel deal ºaselea an de la aderare a fost favorabilpentru exportatorii polonezi. O mare influen -þã pozitivã asupra rezultatelor exporturilor în2009, comparativ cu aºteptãrile, a avut-opoziþia câºtigatã de exportatorii polonezi pepiaþa comunã. În afarã de aceasta, comerþulexterior a devenit un stabilizator conjunc tu -ral. Fãrã participarea la piaþa comunã,accesul mãrfurilor poloneze în UE ar fi fostmai dificil, ceea ce ar fi fãcut ca menþinereavalorii pozitive a creºterii economice sã fieîngreunatã. În general, în pofida scãderilorînregistrate, schimburile comerciale au jucatun rol pozitiv, îmblânzind influenþa asupraeconomiei a efectelor crizei care a atinsîntreaga lume. Câteva cuvinte despre exportul polonez.Circa 80% din exportul polonez a revenitUE. Partenerii principali la export în cadrulUniunii Europene sunt: Germania (26,1%din totalul exportului Poloniei), Italia(6,9%), Franþa (6,8%)ºi Marea Britanie(6,4%). Schimburile comerciale cuprincipalii patru parteneri ai Poloniei încadrul UE au scãzut astfel: Germania cu21,4%, Italia cu 15,8%, Franþa cu 18,6% ºiMarea Britanie cu 14,4%. Cu toate acestea,soldurile schimbului comercial cu cele patrustate s-au ameliorat. Astfel soldul cuGermania a revenit de la -3,6 miliarde eurola + 1,6 miliarde euro, cel cu Italia de la - 2,3miliarde euro la -0,4 miliarde euro, cel cuFranta de la +0,5 miliarde euro la +1,7miliarde euro, iar cel cu Marea Britanie de la+2,7 miliarde euro la +3,1 miliarde euro.Aportul lor în exportul polonez s-aîmbunãtãtit în 2009. Aceastã creºtere s-a datorat cursului valutarmai convenabil al zlotului faþã de euro ºi lirasterlinã ºi, totodatã, a confirmat consolidareapoziþiei exportatorilor polonezi pe pieþelevest-europene. Efectele apariþiei unui astfelde comerþ, ca rezultat al întãririi poziþieiPoloniei în UE s-au manifestat ºi princreºterea participãrii UE-15 în exportulpolonez (în 2008 - 61,6%, în 2009 -64,0% ºiîn ianuarie 2010 - 64,3%). Concluzia ar fi din nou favorabilã. Datoritãaderãrii s-a reuºit lichidarea soldului pasival schimburilor comerciale cu þãrile UE,caracteristic pentru perioada preaderãrii.Într-adevãr, în 2009, deºi era recesiune,valoarea soldului schimburilor comercialecu þãrile UE s-a redresat de la +2,3 miliardeeuro în 2008 la +11,9 miliarde euro în 2009.S-a observat o scãdere mai mare aimportului (de 23,7 miliarde euro) faþã deexport (cu 13,4 miliarde euro). Aportul UEîn exportul polonez a crescut de la 77,8%(2008) la 79,3% (2009), iar la import - acestaa scãzut de la 61,9%(2008) la 61,4% (2009).Reflectarea tendinþei de creºtere a aportuluiUE în export ºi de scãdere a importului estedatã de rezultatele din ianuarie 2010. Astfel,aportul exportului cãtre UE din totalulexportului Poloniei a atins 79,0%, iar aportulimportului din UE din importul total alPoloniei a fost 57,3%.Ce ne puteþi spune despre structura comerþu -lui exterior polonez?Aceasta nu a suferit mari schimbãri. Produ -sele industriei de maºini electrice a repre -zentat 43%, produsele agro-industriale 11%,produse ale industriei chimice 11%.Exportul produselor industriei de maºini înianuarie 2010 comparat cu ianuarie 2009 acrescut cu 0,4%, iar a produselor agro-industriale a scãzut cu 1,2%.Pozitiv s-au conturat schimburile comercialecu China ºi India (exportul a crescut cu cca20% ºi corespunzãtor cu 18%, în condiþiilescãderii importurilor cu 15% în cazulambelor þãri), având ca efect si micºorareasoldului cu aceste tãri.Nesemnificativ au crescut schimburilecomer ciale ale Poloniei cu SUA si Japonia.Dinamica exportului polonez în ianuarie

2010 (comparativ cu ianuarie 2009) a atinscãtre þãrile NAFTA 22,9%, cãtre þãrileASEAN 17,8%, iar cãtre MERCOSUR5,7%. Analiza datelor pe anul 2009 a indicattendinþe nefavorabile pentru Polonia încomerþul cu Rusia, care totuºi se vor redresaîn anul 2011(în ianuarie 2010 a crescutexportul cãtre Comunitatea StatelorIndepen dente cu 15,6% în comparaþie cuanul 2009).Într-adevãr, în 2009 s-a manifestat o scãderesemnificativã a comerþului cu Rusia- a ºaptepiaþã de export a Poloniei- valoarea expor tu -lui atingând 3,6 miliarde euro în comparatiecu 6 miliarde euro în anul 2008, iar la importcorespunzãtor aceleaºi perioade de timp 9,2ºi 13,9 miliarde euro).Astfel, deficitul înschimburile comerciale a suferit scãderi (dela -7,8 miliarde euro în 2008 la -5,6 miliardeeuro în 2009). Tendinþe asemãnãtoare (scã -dere atât a exportului, cât ºi a importului) s-au înregistrat ºi în schimburile comercialeale Poloniei cu Ucraina ºi Belarus. Rezultatele slabe înregistrate cu statele esticepot fi efectul unor acþiuni protecþioniste,demarate pe scarã largã de guvernele acestorþãri. De exemplu, în primele trei trimestre aleanului 2009 valoarea vânzãrilor în exterior aproduselor agro-alimentare poloneze a fostde 8.289 milioane euro ºi a scãzut cu 3,7% încomparaþie cu perioada similarã din 2008,dar exprimatã în zloþi a crescut cu 22,2% ºi aatins valoarea de 36.279 milioane zloþi.Potrivit rapoartelor prezentate ciclic deOrganizaþia Mondialã a Comerþului pe temainstrumentelor protecþioniste, Rusia se aflãde regulã în fruntea þãrilor care aplicã celmai des instrumente restrictive de politicãcomercialã în legãturã cu criza. AbsenþaRusiei în calitate de membru în OMC, înles -neºte suplimentar aplicarea de cãtre aceasta aunor astfel de mãsuri (în absenþa unorobliga þii internaþionale).Sã abordãm, în final ºi chestiunea investi tii -lor strãine directe. Puteþi face o radiografiea acestora?În anul 2009 afluxul de capital cãtre Po lo niasub formã de investiþii directe externe a atins8.384 milioane euro (evaluare BancaNaþionalã a Poloniei/BNP). Acest lucru aînsemnat o scãdere de 15.92% în comparaþiecu anul precedent, ceea ce se înscrie întendinþa globalã ca urmare a crizei. Înaceastã perioadã de crizã, cu toatã scãdereaintrãrii de investiþii directe, Polonia continuãsã rãmânã o þarã care se bucurã de marecredibilitate în faþa investi to rilor strãini.Conform World Competi ti ve ness Yearbookdin aprilie 2010, Polonia a avansat de pelocul 44 pe poziþia 32. O poziþie mai bunãeste ocupata doar de Cehia, iar Româniaocupã în continuare locul 54. Acest lucrueste confirmat si de evaluarea FDI (Con -fidence Index), unde de pe locul 22 în 2007,Polonia a avansat pe pozitia 6 în anul 2010.Statele Uniunii Europene au reprezentatsursa principalã de aflux a investiþiilorstrãine directe cãtre Polonia. Deºi, încontinuare, a crescut nivelul investiþiilor înPolonia din þãri situate în afara UE, totuºi,aportul þãrilor din cadrul UE, se menþine înlimitele de 90%, ceea ce reflectã rolul che iepe care l-a avut faptul cã în economiapolonezã funcþioneazã principiile comune,obligatorii pe piaþa internã a Uniunii. În anul2008 din suma totalã de 9.972 mili oane euroreprezentând intrare de capital extern, 9.083 milioane euro, adicã 91,1% prove neaudin 25 tãri ale UE, restul de 889 milioaneeuro, adicã 8.9%, proveneau din alte þãri.Cele mai multe fonduri au provenit dinGermania (1.619 milioane euro), þãrile deJos (1.605 milioane euro), Luxemburg(1.340 milioane euro), Suedia (1.111 milioaneeuro), Franþa (567 mili oa ne euro), Cipru(471 milioane euro), Austria (455 milioanede euro), Islanda (435 milioane euro), StateleUnite (364 mi lioane euro), Marea Britanie(318 mi li oane euro) Spania (305 milioaneeuro). Vã mulþumesc pentru timpul acordat ºipentru profesionalismul exposeului asupraeconomiei poloneze, " lecþia polonezã " fiindun excelent exemplu de urmat. Sperãm cã deaceastã data ea va fi auzitã unde trebuie ºimai ales de cine trebuie.

Economia polonezã, un exemplu de urmat Convorbire cu Halina GOLEBICKA, Prim-Consilier al Ambasadei Republicii

Polone, ªef al Secþiei de Promovare a Comerþului ºi a Investiþiilor

prof. dr. Nicolae MAREª

Page 20: Diplomat Club

Pagina 20

Nu este un fapt comun numirea dreptConsul onorific al României a unuicetãþean dintr-o altã þarã, mai ales dintr-oþarã mare, precum Japonia. StatutulConsulilor onorifici spune cã aceºtia "suntnumiþi dintre persoanele cu poziþiiimportante în þãrile respective - oamenipolitici reputaþi, personalitãþi remarcabileîn domeniile economic, financiar, bancar,cultural, ºtiinþific, avocaþi de renume -, cuindependenþã financiarã ºi comportamentla nivelul importanþei funcþiei încredin -þate, apropiaþi de România. Pentru activi -tatea desfãºuratã, consulii onorifici nuprimesc din partea statului român salarii,indemnizaþii sau alte venituri, oricare ar fidenumirea acestora ºi suportã din bugetulpropriu toate cheltuielile ocazionate deexercitarea funcþiilor lor oficiale decur -gând din aceastã calitate"Acesta este ºi cazul domnului ManabuKobayashi cetãþean japonez care, întru -nind condiþiile cerute, a fost numit ConsulOnorific al României la Yokohama. Maimult, domnia sa este ºi vice -preºedinte alasociaþiei de prietenie Japonia -România.L-am întâlnit întâmplãtor, la cererea unuiprieten, în braseria unui hotel de lux dinBucureºti. Deºi am lucrat o bunã perioadãde timp cu japonezii - era dupã Revoluþie,când colaboram cu o importantã compa -nie din þara "soarelui rãsare", "Marubeni"- nu am reuºit, în scurtul timp avut ladisoziþie, sã-l "desluºesc" pe domnulKobayashi. Am aflat însã cã în 12 octombrie 2002,omul din faþa mea a fost rãsplãtit pentruserviciile aduse þãrii noastre, de domnulIon Iliescu, Preºedintele României la aceadatã, cu Înaltul Ordin Naþional "ServiciulCredincios" în grad de Comandor. Important pentru a înþelege ºi apreciapersonalitatea domnului Kobayashi estefaptul cã decoraþia i-a fost conferitã înprezenþa Alteþei Sale Imperiale PrinþesaSayako, aflatã în vizitã în þara noastrã.Ne-am reîntâlnit câteva zile mai târziu,dom nia sa depãnându-mi secvenþe dinviaþa sa. Povestea interlocutorului meu a începutcu un episod petrecut la 18 ani când s-aîmbolnãvit grav,doctorii dându-i slabeºanse de supravieþuire. Se întâmpla în1950. Timp de patru ani se luptã cu boala.Slãbeºte foarte mult, ajungând la 36 dekilograme. Singura ºansã, i-au spus doc -torii, era sã se îngraºe. În aceste condiþiidramatice, tânãrul ºi-a dovedit forþainterioarã, voinþa de luptãtor. Dupã câtevaluni de eforturi susþinute ºi cu ajutorulunor madicamente noi (antibio tice) areuºit, în 1955, sã ajungã la o greutatenormalã, sã învingã boala. "Dacã nuaveam puterea sã depãºesc acel moment,nimic din ceea ce am realizat nu ar fiexistat" mi-a spus domnul Kobayashi.Refãcut fiind, a început sã munceascã,învãþând diferite meserii, farã a se spe -cializa, dar ceea ce învãþa era temeinic. Seangajeazã la compania Toshiba, unde facecercetãri în vederea descoperirii de noiutilizãri a rãºinei siliconice. Înfiinþea zãpropria firmã care se va ocupa cu successde producerea de soluþii anti-mu ce gãire ºianti-umezealã pentru conser va rea unorimportante documente culturale japoneze.În 1957 cumpãrã 50% din acþiunile uneifirme de utilaje din oraºul Yokohama. Spirit tehnic ºi inventiv,creator aº zice, areuºit, la un moment dat, sã combine omaºinã de tipãrit cu un alt echipament, dinalt domeniu creând astfel un utilaj nou,

nemaiîntâlnit pânã la acea datã, el fiindsingurul care îi ºtia secretele tehnice ºicum se lucreazã cu el. Pentru a-ºi valo -rifica invenþia, a început o colaboare cureputata firmã Toshiba, fapt care i-a adusnotoritatea. În 1958, "Toshiba Machine"introduce pe piaþã maºina de tipãrit rota -tivã care are un mare succes.În 1964,devine proprietarul unei fabrici dehârtie de ambalaj ºi a tipografei "KeihinTokushu Co.Ltd.". Datoritã inte li genþeisale, a cunoºtinþelor din dome niul fabri cã -rii hârtiei, a spiritului între prinzãtor ºi aputerii sale de convin gere, domnul Mana -bu a reuºit sã semneze un important con -tract cu reprezentanþii japonezi ai Com -

paniei Walt Disney, pentru produ ce reaambalajelor necesare parcului de distracþiiDisney Land din Japonia. Mai mult,tipografia cîºtigã ºi contractul de tipãrire aafiºelor Olim piadei Sportive de la Tokyo.Afacerea prosperã, ajungând ca tipo grafiasã aibã în 1978 peste 100 de angajaþi. Datoritã calitãþii excelente a tiparului,semneazã noi contracte: pentru tipãrireaziarului Yomiuri ºi pentru producerea depungi de hârtie de unicã folosinþã ºi dehârtie imprimatã, personalizatã, de împa -chetat, pentru marile magazine..Toate aceaste bune afaceri i-au adusindependenþa financiarã totalã, reuºind cala 50 de ani, în 1987, sã-ºi îndeplinieascão mai veche pasiune - creearea unui studiode producþie de filme documentare des -tinate posturilor de televiziune japoneze.Firma nou creatã, MK Planning Co.,Ltd.producea documentare, emisiuni TV ºi areuºit sã lanseze pe piaþa peste 30 000 devideoclipuri de karaoke, foarte apreciatela acea vreme. Domnul Kobayashi intrã în legãturã cumarile posuri de televiziune, printre careTGS, cu mari specialiºti în producþia defilm documentar. Semneazã un contract cu televiziuneaNHK din Tokyo pentru a face un film dedouã ore despre þara noastrã, desprerevoluþia românã, despre Ceauºescu.Înacest scop a trimis în România o echipã de6 persoane. Se întâmpla cu 20 de ani înurmã, imediat dupã Revoluþie. Deºi promisiunile venite din Româniaîndreptãþeau speranþa cã lucrurile vormerge uºor, nu a fost însã aºa. Echipa i-acerut ajutorul. Spirit pragmatic, domnulKobayashi s-a urcat în primul avion ºi aaterizat la Bucureºti. A reuºit, în scurt

timp, sã-ºi facã anumite legãturi. Astfel,l-a întâlnit pe Rãzvan Theodorescu, peatunci Preºedinte al Televiziunii Române,care i-a deschis calea spre Primul minis -trul, Petre Roman ºi cãtre Preºedintele deatunci, Ion Iliescu.Cu asemenea relaþii la cel mai înalt nivel,filmãrile pentru pelicula "Comorile luiCeauºescu" puteau fi începute. Ajutat depatru studenþi de la Universitatea Bucu -reºti, face un proiect de scenariu în limbaromânã, pentru acest film, prezentându-llui Rãzvan Theodorescu. Plãcut impre -sionat de calitatea proiectului, de cât debine cineva venit de la mii de kilometri aînþeles realitatea pe care cu toþi am trãit-o

în acele zile ale revoluþiei, îi dã "mânãliberã". Domnul Manabu primeºte ime -diat toate acrditãrile necesare ºi o ban -derolã cu însemnele TVR, având din acelmoment toate uºile deschise. Pânã în prezent au fost produse 10 docu -mentare, care prin intermediul tele viziuniijaponeze, au fost difuzate în toatã þarafãcând astfel cunoscutã România.Domnul Kobayashi îºi aminteºte cuplãcere de aceste filme, fãcând o restrânsãenumerare a lor: "Comorile lui Ceau -ºescu" "Adevãrul despre Revoluþie","Cãlãtorie în Delta Dunãrii", "Româniicare au devenit Japonezi"- film de careeste foarte legat.Acesta din urmã a fost realizat cu ajutorulstudenþilor de la Universitatea din Bucu -reºti - Facultatea de Administraþie Publi -cã, care au devenit chiar actorii acestui"ciné-vérité". Tema filmului este partici -pare unor tineri studenþi la un concurs descenarii, premiul fiind trei burse de studiuîn Japonia oferite de Consulatul Onorificdin Yokohama. Dintre cei 50 de partici -pan þi, câºtigãtori au fost douã fete ºi unbãiat. Ei au petrecut douã sãptãmâni laYokohama, unde au învãþat câte cevadespre cultura Japoniei. Cu ajutorul unorreputaþi specialiºti, cei trei tineri învaþã,unul romanþe japoneze, altul dansuritradiþionale ºi cel de al treilea, desprebucãtãria japonezã. O parte din succesul acestui proiect i sedatoreazã interlocutorului meu, care lasosirea în Japonia, i-a sfãtuit pe cei trei"sã-ºi punã fermoar la gurã, sã deschidãbine ochii ºi sã fie foarte atenþi".Deºi cei din jurul domnului Manabu erauneîncrezãtori în reuºita celor trei, aceºtia,ascultându-i sfatul, în scurtul timp al

sejurului în Japonia au reuºit sã facã faþãcerinþelor. În ceeace îl priveºte pe domnul Kobaya shi,în 1992 înfiinþeazã o nouã companie , " SANouryoku Kaihatsu Sha Co. Ltd." careediteazã cãrþi de studiu al limbii engleze. κi continuã activitatea de realizator defilm documentar în România, doneazã în1993 statului român o ambulanþã modernutilatã, ºi este invitat de noii sãi prietenidin þarã sã participe la o serie de mani -festãri culturale. " În 1993 ºi 1995 amfãcut parte din juriu la Festivalul Inter na -þional de Muzicã de la Braºov, "Cerbul deAur", iar în anul 2000 am fost membru aljuriului la Festivalul Mamaia 2000" ,povesteºte interlocutorul meu. " În 1993 ºi1995 am fãcut parte din juriu la FestivalulInternaþional de Muzicã de la Braºov,"Cerbul de Aur", iar în anul 2000 am fostmembru al juriului la Festivalul Ma maia2000" , povesteºte interlocutorul meu.În anul 2000 a þinut cursuri de culturã ºi

economie, ca profesor asociat, la Uni ver -si tatea Bucureºtii ºi Universitatea Româ -no-Americanã ºi ca profesor vizitator laSNSPA. Relaþia domnului Kobayashi cu þaranostrã devine tot mai strânsã, ajungând caîn luna iunie a anului 2001 sã fie numitconsul onorific al României la Yokohama,concomitent cu numirea domniei sale decãtre Ministerul de Externe japonez, dreptConsul onorific al þãrilor strãine.În februarie 2002, când a avut loc vizitaoficialã a Preºedintelui Ion Iliescu înJaponia domnia sa a fãcut parte din grupulrestrâns de persoane care a luat parte ladineul cu Primul ministru al Japoniei dinacea vreme, Koizumi. În 2004 o delegaþie de Consilieri locali aioraºului Yokohama, oraº înfrãþit cu oraºulConstanþa, însoþitã de Consulul onorificKobayashi, s-a întâlnit cu viceprimarulCon stanþei. Oficialul român a propusoaspetilor japonezi sã sprijine ºi sã seimplice în proiecte de refacere ºi dez -voltare a oraºului. În decembrie 2006 ºi ianuarie 2007televiziunea japonezã "Asahi" difuzeazãunul dintre documentarele realizate deManabu Kobayashi, în care sunt inter -vievaþi Preºedintele Traian Bãsescu,Nico lae Vãcaroiu, Eugen Dijmãrescu ºiRãzvan Theodorescu, filmul obþinând unmare success.În una din desele sale cãlãtorii în þaranoastrã, domnul Manabu Kobayashi,împreunã cu o micã delegaþie din care aufãcut parte: fiica sa, Mio - care de cevavreme este ºi secretar al Consulatului -,Kimiko Miura, regizor de renume în Ja -po nia, producãtor de filme pentru studioul" Heart of Miracle", traducãtori ºi câþiva

membri tineri ai comunitãþii ja poneze, avizitat Centrul Sfânta Margareta - Funda -þia pentru copii în dificultate (autiºti) ºi decopiii aflaþi în grija sa. Delegaþia a fostîncântatã de cele vãzute, membri delega -þiei oferind mici cadouri copiilor iardomnul Manabu fãcând promisiunea de aajuta acest Centru. În activitatea de promovare a þãrii noastre,din agenda Consulatului nu putera sãlipseascã sãrbãtorirea aderãrii Românieila Uniunea Euopeanã, în 2007. Pentru amarca acest eveniment din viaþa þãrii,Consulatul Onorific din Yokohama, încolaborare cu Academy Hills Roppongi ºifirma Sentria au organizat o manifestarededicatã României. Peste 100 de persoane- oficialitãþi ale oraºului Yokohama,oameni de afaceri din diferite zone aleJaponiei, au acceptat sã participe lareuniune. ºeful misiunii României laTokyo a vorbit despre evoluþiile politice ºieconomice, precum ºi despre atracþiileturistice specifice þãrii noastre, calitãþiledeosebite ale vinurilor româneºti ºi efor -tu rile depuse pentru promovarea Româ -niei ca destinaþiei turisticã în Japonia.Domnul Manabu Kobayashi,, a prezentatimpresii despre þara noastrã. Participan þi -lor le-au fost oferite produse culinarespecifice ºi vinuri româneºti. În august 2009, Consulul invita patru copiiorfani de la un Centru de plasament dinBucureºti sã facã o vizitã de 10 zile inJaponia. Aceºtia au apãrut într-o emisi unela Televiziunea Românã în care po ves tescdespre cãlãtoria lor în îndepãrtata þarã.Anul trecut, domnul Manabu s-a ocupatde promovarea în scop educativ a unuido cu mentar, "Minunata pãtrime" tradusîn limba româna de tânãra Nineta ªte fa -nia Vãrzaru, care de opt ani s-a stabilit înJaponia ºi care colaboreazã cu Consulatulonorific. Filmul trateazã un subiectdelicat, cel al copiilor cu dizabili tãþi. Eleste o poveste adevãratã, despre misterulvieþii, despre cât de minunaþi sunt aceºticopii, dezvãluind lumii întregi putereacestora, putere pe care noi nu o vedem.Pelicula a fot prezentatã, cu mult succes,anul trecut în Statele Unite, în diferitecentre universitare, urmând ca în lunamai a acestui an, sã fie vizionatã în patruloca þii din Capitalã: la UniversitateaBucu reºti, la SNSPA, la ºcoala generalãEmil Racoviþã ºi la Fundaþia "Copii înDificultate". Un ultim proiect al Consului onorific afost prezentat, în octombrie trecut, oficia -li tãþilor române. Este vorba despre oopor tu nitate turisticã oferitã tinerilorjaponezi care vor sã-ºi uneascã vieþileîntr-o atmo sferã de basm. Ei se pottransforma pentru câteva zile în prinþi ºiprinþese, lãsându-se filmaþi ºi fotografiaþiîn atmosfera unor fastuase edificii dinRomânia. Proiectul este motivat de faptulcã bugetul afectat de tinerii japonezipentru cermonia maria ju lui, se ridicã înmedie de la 100000 dolari, pânã la250000 dolari, dar sumele pot creºtesubstanþial, în funcþie de statutul social ºide locaþia aleasã. Faþã de aceste sumeexorbitante pe care mulþi japonezi nu ºi lepot permite în România costurile unuiastfel de eveniment sunt mult mai mici.Punerea în practicã a acestui proiect araduce României, în afarã de beneficiilemateriale, crearea de noi locuri de muncã,ºi nu în ultimul rând, promovarea turis -mului românesc. Încheiând ampla ºi prietenoasa convor -bire cu domnul Manabu Kobayashi amrãmas cu convingerea cã am întâlnit unom de mare eficienþã dar ºi de mareomenie. Am întâlnit un locuitor al " Þãriisoarelui rãsare", îndrãgostit de plaiurilenoastre mioritice.

Karen BABOIAN

Un japonez devotat cauzei RomânieiConvorbire cu Manabu Kobayashi

Consulul Onorific al României la Yokohama - Japonia

Domnul Kobayashi alãturi de Emilia (traducãtoare de limbã japonezã), Alexandru Agache, Cristian Lincã, Ionel Durbalã (tineriiorfani care au petrecut 2 sãptãmâni în Japonia la invitaþia consulului) ºi Mio Kobayashi fiica domnului consul

Page 21: Diplomat Club

Pagina 21

Sectorul serviciilor din turism alEmiratelor Arabe Unite se mândreºtecu o evoluþie de o calitate deosebitã,consolidatã prin deschiderea econo -micã ce caracterizeazã politica de statºi prin strategia acesteia în promo -varea diversificãrii economice. Statul,prin mãsurile luate, dã o importanþãdeosebitã investiþiilor în turism, acestareprezentând unul dintre pilonii dez -voltãrii economice, un astfel dedemers fiind înfiinþarea ConsiliuluiNaþional al Turismului ºi Antichitã -þilor, instituþie care se ocupã de

dezvoltarea ºi modernizarea turis mu -lui dar si de conservarea vestigiilorarheologice.Câteva obiective turistice unice fina -lizate precum ºi derularea altor pro iec -

te deosebite de infrastructurã turisticã,finalizate sau în curs de finalizare,contribuie la creºterea progresivã afluxului de vizitatori ºi turiºti în

Emiratele Arabe Unite, creºtere ceeste resimþitã de la an la an. Obiectivele turistice deosebite ce vorfi curând finalizate sunt: "Ferrari

World", muzeele "Luvru-Abu Dhabi"ºi "Guggenheim - Abu Dhabi".Obiectivelor turistice clasice le putemadãuga ºi obiectivele turistice moder -ne, evenimentele sportive precumDubai World Cup (curse de cai dinrasa Pursânge Arab), Competiþia deFormula 1, Etihad Airways ce are locpe circuitul Abu Dhabi, competiþiileATP Men's Tenis Open Dubai ºi WATDubai.Datorita succesului înregistrat deEAU în dezvoltarea unui sistem sofis -ticat ºi performant de infrastructurã în

domeniul transportului aerian, res pec -tiv prin modernizarea ºi lãrgireaaeroporturilor, înfiinþarea ºi continuuadezvoltare a liniilor aeriene naþionale,multitudinea facilitaþilor turistice ºi

serviciilor, vara a devenit un sezonturistic important, EAU fiind vizitatede turiºti naþionali, regionali ºi inter -naþionali atraºi de Festivalurile din

Abu Dhabi, Sharjah, Dubai ºi din ce -le lalte Emirate, evenimente orga ni zatespecial în acestã perioada a anului. Emiratele Arabe Uniute a cãror sursã

de venituri variazã, fãrã sã fie depen -dentã exclusiv de veniturile obþinutedin valorificarea resurselor fosile(petrol), au adoptat o abordare eco no -micã deschisã însoþitã de reformelegislative în scopul de a atrageinvestiþiile strãine, ale guver nuluifederal ºi/sau a guvernelor locale,pentru finanþarea de investiþii imenseîn toate sectoarele economice.Þinând cont de relieful specificEmiratelor Arabe Unite- de zonadeºerticã, de clima canicularã ºi deumiditatea excesivã din lunile de varã,autoritãþile emirateze privindu-le cape o provocare, au dezvoltat o serie dedestinaþii turistice atrãgãtoare atâtpentru rezidenþii emiratezi cât ºipentru turiºtii strãini, ceea ce a adusrezultate vizibile, astfel încâtstatisticile au arãtat o creºtere majorã anumãrului turiºtilor în ultimii ani. Înluna iulie a anului 2010 s-a înregistrato creºtere de 16% a numãrului derezervãri hoteliere comparativ cuaceeaºi perioadã a anului precedent.Pe insula Yas, o destinaþie turisticã de2500 de hectare situatã în nord-estuloraºului Abu Dhabi, s-a definitivatmega - proiectul "Ferrari World" cel

mai mare parc de distracþii acoperit dinlume ºi primul inspirat din desig nulcunoscutei mãrci Ferrari. Aceastã atrac -þie turisticã importantã a fost inauguratãpe data de 28 octombrie 2010.Iar pe insula Saadyiat se construieºteMuzeul Luvru Abu Dhabi ale cãruilucrãri se vor finaliza pe parcursulanului 2013. Între timp, au începutlucrãrile pentru construirea viitoruluimuzeu Guggenheim - Abu Dhabi.Muzeul, care a fost proiectat dearhitectul Jean Nouvel, câºtigãtor alPremiul Pritzker. Va fi prima instituþieculturalã internaþionalã de pe insulã,care va fi un conglomerat-gazdã al

celor mai mari instituþii culturale dinîntreaga lume. Emiratul Dubai considerat oraºulfestivalurilor, organizeazã diverseevenimente. De exemplu DubaiShopping Festival -în cadrul cãruia auloc mari reduceri de preþuri la toate

produsele. El are loc anual în perioadasfârºitului lunii ianuarie pânã lasfârºitul lunii februarie. De asemenea, anual, mai au loc:Dubai Summer Festival-care dureazã

de la mijlocul lunii iunie pânã lamijlocul lunii august, ºi GlobalVillage care începe în luna octombrieºi se terminã în luna februarie. Acestadin urmã oferã un caracter globalconceptului de " shopping ", oferindrezidenþilor emiratezi ºi vizitatorilor

strãini o imagine de ansamblu aaspectelor legate de cultura, depatrimoniul ºi de produsele diverselorþãri din lume participante la festival,totul într-o singurã locaþie. Mai mult decât atât, în Dubai suntorganizate festivaluri de film, deteatru, literare ºi tradiþionale, precumºi curse de cai, curse de cãmile ºiîntreceri nautice cu iahturi. Deasemenea, Dubai-ul se mândreºte cucentrele sale comerciale internaþionalecum ar fi Dubai Mall - cel mai marecentru comercial din lume. Sã nuuitãm aici existenþa celei mai înalteclãdiri din întreaga lume, BurjKhalifa, a cãrei înãlþime este de 828metri ºi a celei mai mari insuleartificiale - Palm Island.ªi în Emiratul Sharjah, se organizeazãfestivaluri. Dintre ele putem aminticâteva: Summer Shopping Festival,Spring Shows ºi Ramadan and EidFestival. Alãturi de acestea au loc anualfestivaluri culturale, sportive ºi de teatru.În ceea ce priveºte turismul, acestaeste într-o continua dezvoltare ºi înrestul emiratelor, Ras Al Khaimah,Umm Al Quwain, Ajman si Fujairah.Diversele proiecte turistice, bazahotelierã la cel mai înalt nivel careeste în creºtere, pun în evidenþãadevãratul potenþial turistic alEmiratelor Arabe - plajele însorite ºicu nisip fin, peisajele minunate dinmunþi ºi aventurile din deºertulmisterios la care se adaugã festiva lu -rile care sunt ºi ele o atracþie turisticã.

Emiratele Arabe Unite - Emiratele Arabe Unite - o destinaþie turisticã ce nu trebuie ocolitão destinaþie turisticã ce nu trebuie ocolitã

Page 22: Diplomat Club

Pagina 22

Acela pe care un articol publicat în "Româ -nia liberã" din noiembrie 1975 îl remarcapentru "prodigioasa activitate tehnico-ºtiinþificã", talentatul inginer român Ioan A.Dimitriu" a vãzut lumina zilei la 15 octom -brie 1897 în comuna Scânteia (judeþul Vas -lui), ca al treilea copil din cei nouã pe care i-au avut pãrinþii sãi, Maria ºi Andrei Dimitriu.Un an mai târziu, împreunã cu întreagafamilie, avea sã se mute în oraºul Roman,unde viitorul inventator urmeazã cursurileprimare ºi ale liceului "Roman- Vodã".Din perioada liceului dateazã primele salepreocupãri în domeniul tehnic, precum ºiprimele sale succese. Nu avea decât 14 anicând, în 1911, realizeazã cu propriile mâinimacheta unui avion cu aripi batante, ima -ginând ºi un "dispozitiv de ceasornic" pentrurealizarea miºcãrii acestora. Macheta, cu oanvergurã a aripilor de 80 cm, "avea sã seridice la 1,5 m înãlþime ºi sã aterizeze fãrã sãse rãstoarne la o distanþã de circa 3 m". Încu -

ra jat de acest prim succes, tânãrul licean sehotãrãºte sã înceapã construirea unuiprototip în mãrime naturalã. Dând dovadã deun real talent, perseverenþã ºi entuziasm, valucra singur, timp de aproape 4 ani, larealizarea mult visatului avion. Este unaparat de zbor cu aripi batante, pe care îl vanumi "onitopter", dotat cu un "motor specialpe principiul celor cu doi timpi, cu dubluefect, de putere 40HP ", conceput de tânãrulDimitriu. Ziarele vremii publicã articole ºifotografii despre invenþie ºi inventatorul ei."Dimineaþa" din 27 august 1915 îi rezervãun loc pe prima paginã, notând cã aparatulde zburat "dupã pãrerea persoanelor compe -ten te, este menit sã facã senzaþie prin modulingenios în care este construit".Avionul, expus în curtea casei pãrinteºti dinRoman, este vizitat de cunoscuþi, oficialitãþiºi tehnicieni. E un adevãrat pelerinaj. I.G.Duca, ministrul Instrucþiunii Publice dinacea vreme, vine sã vadã invenþia tânãruluilicean. Va interveni apoi pentru transportareaavionului la Bãneasa ºi pentru construireamotorului proiectat de Dimitriu, în atelierele

Pirotehniei Armatei.Un an mai târziu, lui I.A.Dimitriu i se acordão bursã de studii la Paris la "Ecole Specialedes Travaux Publics du Batiment et del'Industrie"- secþia inginerie mecanicã.Bombardamentele aeriene efectuate deZeppelinurile nemþeºti asupra Bucureºtilor,din toamna anului 1916, vor atinge ºihangarele de la Bãneasa, cu care ocazieavionul "IAD 1", la care era în curs montareamotorului, va fi distrus. Între anii 1916-1919,I. A. Dimitriu proiecteazã o variantãîmbunãtãþitã a avionului sãu, " IAD II", pecare însã plecarea la Paris, la studii, îlîmpiedicã sã-l ºi construiascã.Avionul cu aripi batante, ca soluþie tehnicã,nu prezenta nici atunci, cum nu prezintã nici

astãzi vreo perspectivã realã. Ideea - veche,atribuitã, printre alþii, ºi lui Leonardo daVinci - a fãcut carierã de atunci, dar I. A.Dimitriu este primul, din câte ºtim, care omaterializeazã, construind aparatul înmãrime naturalã, proiectând ºi motorul caresã realizeze miºcarea aripilor. Prioritateabrevetului lui I A. Dimitriu este legatã desoluþia obþinerii miºcãrii aripilor, adicãsistemul motor-dispozitive mecanice detransmitere a miºcãrii la aripi.În capitala Franþei, preocupãrile sale tehnice,

dublate de un talent puþin obiºnuit, îl în -dreap tã spre alt domeniu cãruia i se preziceaun viitor strãlucit: automobilismul. La 23septembrie 1922, Dimitriu breveteazã"Aparatul de direcþie destinat învãþãriiconducerii automobilelor", adicã dublacomandã, generalizatã astãzi în întreagalume. Economisind bursa primitã el va putearealiza prototipul aparatului, pe care îlmonteazã pe un automobil Citröen închiriat. Succesul dobândit în þarã ºi în strãinãtate aimpresionat. În revista " Critica" (februarie1923 - nr. 2 anul XVIII), sub titlul: " O nouãcreaþiune a geniului românesc" este inseratun elogios articol privind invenþia ºi autorulei. ºi alte ziare ºi reviste ale vremii, din þarãºi strãinãtate, îi acordã largi spaþii. În aniiurmãtori îºi va breveta invenþia în 16 state.Se gândeºte sã organizeze ºcoli de con du -cãtori ºi depanatori auto, care sã aibã la bazãinvenþia sa. Sistemul acestor ºcoli existenteîn Franþa pânã atunci era ºi scump ºi greoi cametodã. I. A. Dimitriu imagineazã o metodãoriginalã, ingenioasã ºi uºor accesibilãpentru pãtrunderea tainelor mecanicii ºiconducerii automobilului, punându-ºi capremise: "cursuri foarte ieftine, plãtibile în

rate mici sãptãmânale, dupã modesteleposibilitãþi ale unui ºomer, iar taxa respectivãpentru fiecare lecþiune sã nu întreacã apro -ximativ, preþul unui bilet la cinema tograf",cum avea sã remarce în "Comunicareaprivind învãþãmântul IAD" (1959).κi începe cursurile într-o salã de reuniuni aunei cafenele din "Piaþa Italiei" la Paris, înfaþa primilor sãi elevi. Succesul depãºeºteorice aºteptãri ºi se vede nevoit sã mãreascãnumãrul cursurilor. Singur pregãteºtematerialul teoretic necesar, inclusiv 300planºe format mare, într-o prezentare origi -nalã, deosebit de sugestivã, cum tot singur vasupraveghea ºi conduce desfãºurarea lecþii -lor în ºcolile sale din strãinãtate.În þarã,în perioada 1922-1923, împreunã cufratele sãu, profesorul C. A. Dimitriu, peatunci încã student la Institutul Electrotehnicdin Bucureºti condus de Dragomir Hurmu -zescu, va organiza simultan, cursul, înCapitalã ºi în câteva din oraºele þãrii; Cluj,Galaþi, Reºiþa etc. - dobândind acelaºi maresucces care va însoþi permanent ºcolileorganizate de el.

Andrei DIMITRIUSorin DIMITRIU

I.A.Dimitriu - Un reprezentant de seamãal geniului tehnic al poporului român (I)

Sala Multimedia a Ministerului Culturii ºiPatrimoniului Naþional, a gazduit la sfârºitde noiembrie lansarea volumului depoezie "Capitol din biblia poeziei" alscriitorului ºi poe tului iordanian de originepalesti ni anã Munir Mezyed. La evenimentau fost prezenþi mem bri ai Corpului diplo -ma tic, reprezen tanþiai Minis te rului Cul -tu rii ºi mass-media,un numeros public.Printre cei care auluat cuvântul s-auaflat: AmbasadorulPalestinei la Bucu -reºti, Excerlenþa SaAhmad Bader Aqel,traducãtoarea poe zii -lor lui Munir Meziedîn limbile româna,englezã ºi francezã,Maria Muguraº-Pe -tres cu ºi poeþii Geor -ge Stanca ºi MariusChelaru, toþi elogi -ind activitatea prodi gi oasã de poet,prozator ºi traducãtor a lui Munir Mezyed,stablit de mai mulþi ani în România Munir Mezyed ºi-a fãcut studiile în MareaBritanie ºi Statele Unite ale Americii, iarpoeziile sale, precum ºi proza sa, au fosttraduse in diferite limbi. În anul 2005 afondat Festivalul Interna þional de Poezie"The Ody ssey" ºi este preºedinte alAsociaþiei Culturale Ro mâ ne "Art Gate"Mai putin cunoscut publicului larg estefaptul ca Munir Mezyed a realizat încolaborare cu poetul Marius Chelaru o

antologie a poeziei româneºti contem po -rane, din care au apãrut pânã acum 2volume, primul, în anul 2009, sub titlul"Cununi de laur", cel de-al doilea, "Cris -tale de amintiri", publicat în 2010, reunindtraduceri în limba araba a crea þiei lirice aunui important nu mãr de poeþi români.

Tra du cator de talent,Munir Mezied s-aaplecat asupra poe -ziei româneºti con -tem porane, pe care ocunoaºte atât debine, cu pasiune ºientuziasm, oferindiubitorilor de poeziedin lumea arabã ovastã panoramã acreaþiei poetice azilelor noastre, ce re -flec tã multitudinea ºivarietatea ten din -þelor, viziunilor ºigraiurilor din poeziaromâneasacã de azi.

În condiþiile în care traducerile de poezieromâneascã în limba arabã sunt relativpuþine, putem spune, pe drept cuvânt cãAntologia de poezie româneascãcontemporanã a lui Munir Mezyedreprezintã o premierã ºi totodatã, ocontribuþie importantã la o mai bunãcunoaºtere a liricii româneºti în lumeaarabã, constituindu-se într-o nouã punte delegãturã între cele douã culturi.

Diana BÃEÞELUªef al Serviciului Arab

Radio România Internaþional

“Capitol din biblia“Capitol din bibliapoeziei”poeziei”

New York-ul, metropolã a culturii ºi punte delegãturã cu arta Europei occidentale prin cele200 de muzee care îºi etaleazã patrimoniulartistic ºi cele 400 de galerii de artã vizitatede turiºtii avizi de cunoaºtere înscrie, printreedificiile atractive, Muzeul Solomon R.Gug genheim care prezintã un interes par ti -cu lar prin arhitectura sa originalã ºi colecþiade opere de artã contemporanã.Solomon R. Guggenheim(1861-1949) ajuns magnat îndomeniul pielãriei a fãcutnumeroase investiþii în do me -niul spre care avea o mare în cli -naþie ºi anume arta, deve nind,în timp, un mare colecþionarcare gândea la realizarea unuimuzeu menit sã se evidenþiezeîn cadrul construcþiilor publicedin New York. Cu scopul promovãrii ºiîncurajãrii artelor frumoase ºi aeducaþiei artistice acest mecena,om deosebit de activ, a creatFundaþia Solomon R.Guggenheim ºi a instituit un premiu anualpentru pictorii moderni. În 1943 l-a însãrcinat pe arhitectul FranckLloyd Wright (1867-1959) sã proiecteze unmuzeu care urma sã reflecte marile schim -bãri intervenite în arhitectura urbanisticã aAmericii. El trebuia sã stimuleze prinestetica sa exterioarã ºi interioarã, reacþiilevizitatorilor. Dar proiectul a cãrui realizare a durat timp de16 ani, prin extravaganþa sa a stârnit viicontroverse, unii privitori asociindu-l cu o"brioºe indigestã". Dar arhitectul FranckLloyd Wright rãspundea cã "muzeul nupoate fi judecat prin exteriorul sãu ca pe cel

al unui automobil".Aceste discuþii pro ºi mai ales contra, auinfluenþat negativ inspectorii oraºului NewYork, însãrcinaþi cu autorizarea construcþiilorºi amenajarea oraºului.Dar tinerii studenþi, viitorii arhitecþi, au soco -tit proiectul ca pe un adevãrat stimulent încãutarea ºi descoperirea artei moderne, aunor stiluri noi care sã se impunã. Discuþiile,

con troversele, au încetat odatã cu terminareaconstrucþiei ºi deschiderea muzeului Gu -ggen heim, care va deveni una din cele maimari atracþii ºi curiozitãþi ale New York-ului.Muzeul s-a dovedit a fi nu doar o simplãamenajare a unui spaþiu dintre blocuri.Arhitectul a pus accentul pe regularitateastructurii, eleganþa materialelor folosite ºiperfecþiunea tehnicã. Astfel, construcþia dinstânga edificiului se compune dintr-o roton -dã de sticlã pe patru nivele, ce sugereazã opasarelã de vapor. La dreapta, muzeulseamãnã cu un trunchi de con inversat cupatru rânduri de spirale deasupra entabla -men tului, elemente care fac legãtura cu

pasarela. În interior, pe pereþii circulari ºiuºor înclinaþi, sunt dispuse tablourile care para fi expuse pe un ºevalet.Frecvent, muzeul este consacrat fie uneiexpoziþii dedicate unui artist, fie unei ºcoliartistice.Muzeul adãposteºte circa 6000 de opere deartã, cele mai bogate colecþii aparþi nând luiKandinsky, Klee, Chagal, Delaunay, Léger,

Picasso, Gris, Mondrian.Pânzele lui Braque executateîntr-o paletã de brun, negru ºiocru, reflectã ºi ele manieracubistã a acestor artiºti. Din colecþia Justin K.Thannhauser artiºtii cei maibine reprezentaþi sunt Pica sso,Toulouse-Lautrec, Re noir,Manet, Cezanne, Van Gogh,Matisse, Degas, Modi gliani,Vuillard. Acestor opere li se alãturãColecþia Constantin Brâncuºi, oexcepþionalã selecþie desculpturi.

Sunt expuse la loc de cinste sculpturile:"Muzã" (1912, marmurã); "Mãiastra" (1912,bronz) "Adam ºi Eva" (1921, Adam,castan,Eva stejar); "Vrãjitoarea", (1916-1924, nucpe soclu de gresie); "Pasãrea în spaþiu"(1932-1940, bronz) "Regele regilor", (1938,stejar); În ceea ce priveºte frumosul sculpturilorexecutate de Constantin Brâncuºi, MateiStîrcea-Crãciun în lucrarea "Brâncuºi -limbajele materiei", aminteºte cã acestaobiºnuia sã spunã: " Frumosul nu este alnimãnui. El este al lumii întregi ºi fiecare îlobþine dupã puterile proprii".

Lidia BRÎNCEANU

Opere de artă la Muzeul Guggenheim din New York

Page 23: Diplomat Club

Pagina 23

Revista Hipocrate a împlinit 5 ani deexistenþã. Cu aceastã ocazie a fost organizatãla hotelul Marriott din Bucureºti, primaediþie a Conferinþei Nobel în România carel-a avut ca invitat de onoare pe laureatulPremiului Nobel pentru Medicinã din anul2008, profesorul german Harald zur Hausen,cel care a demonstrat relaþia de cauzalitatedintre infecþia cu HPV (human papillomavirus) ºi cancerul de col uterin.La conferinþã au participat importanþi lideride opinie din România, colaboratori airevistei Hipocrate, precum: acad.prof. dr.Bãlãceanu Stolnici, acad. prof. dr. LaurenþiuMircea Popescupre ºedintele Aca -de miei de ªtiinþeMedicale din Ro -mâ nia ºi preºedin -tele Secþiei Medi -cale a AcademieiRomâne, acad.prof. dr. ConstantinIonescu-Târgo viº -te, prof.dr. NicolaeHâncu, preºedintede onoare al Fede -raþiei Române deDiabet, Nutriþie ºiBoli Metabolice,prof. Dr. RaduVlãdãreanu. "Am o senzaþie de maximã împlinire pro fe -sio nalã ºi sufleteascã atunci când mã gân -desc cã la capãtul cercetãrilor pe care le-amdesfãºurat se aflã un vaccin care poatepreveni teribila maladie numitã cancer de coluterin. Vaccinurile pe care le avem ladispoziþie pot sã previnã cea mai mare partedintre cazurile de cancer de col uterin. Esteimportant sã se înþeleagã importanþa vacci -nã rii, chiar dacã rezultatele nu se pot vedeape moment, ci peste 15 - 25 de ani, în fapttermenul mediu în care se dezvoltã aceastãmalignitate de la momentul contactãriihuman papilloma virus. Din punctul meu devedere vaccinarea anti-HPV este o acþiunede succes maxim”, a declarat prof. dr. Haraldzur Hausen. El a adãugat cã nu numai fetele,ci ºi bãieþii ar trebui sã se vaccineze, pentrucã dacã fac sex oral existã riscul dezvoltãriicancerului bucal sau anal, ei fiind ºipurtãtorii virusului. Vaccinarea la bãieþi seface între 9 ºi 11 ani ºi numai dupã un set deanalize".De-a lungul carierei domniei sale profesorulzur Hausen a fãcut cercetãri pentru ademonstra relaþia de cauzalitate dintrediferite tipuri virale ºi apariþia unor forme decancer, dar a fãcut precizarea cã mai suntîncã multe de fãcut în ceea ce priveºtedecriptarea acestei boli.În cuvântul sãu, prof. Laurenþiu Popescu, i-aevocat pe prof. dr. George Emil Palade,singurul român laureat al Premiului Nobelpentru Medicinã ºi pe prof. Victor Babeº,nominalizat de 19 ori la premiul Nobel.Domnia sa a prezentat auditoriului cea mairecentã descoperire a echipei pe care oconduce la Institutul Victor Babeº dinBucureºti: telocitele, celule care, se pare, vorrevoluþiona medicina regenerativã.În continuare, prof. Nicolae Hâncu, a abordatsubiectul privind relaþia complexã ºi în con -ti nuã dinamicã dintre cele patru entitãþi:nutriþia, obezitatea, diabetul ºi cancerul, bolice fac parte dintr-un amplu demers de pre -ven þie la nivel european, iar prof.dr.Constan tin Ionescu-Târgoviºte a abordat"subiectul Nicolae Paulescu" fãcând oevocare a meritelor cercetãrii româneºti de-alungul timpului. Au fost readuse în memoria

celor prezenþi nume precum: prof. dr. Gr. T.Popa, recunoscut pe plan mondial pentruvaloarea descoperirilor sale din domeniulrelaþiilor neuroendocrine, a sistemului post-hipofizar; prof. dr. Gh. Marinescu,fondatorul ªcolii Româneºti de Neurologie,ºi descoperitorul sindromului Marinescu-Sjogren'; prof. dr. Nicolae Ionescu Siseºti,colaborator al lui Gh. Marinescu.Prof. dr. Radu Vlãdãreanu a fãcut o prezen -tare comparativã a cercetãrilor fãcute dePapanikolau ºi Aurel Babeº punând îndiscuþie paternitatea testului "Pap" sau 'Bab" Acad. Bãlãceanu - Stolnici a menþionat : "La

manifestarea No -bel în România amavut posibilitateasã stãm faþã în faþãcu unul din laurea -þii Premiului No -bel, o manifestarecare este un oma -giu adus inteligen -þei umane ºi forþe -lor cognitive carestau la baza cerce -tãrii ºtiinþifice. Înluãrile de cuvântam avut întâi oprezentare a uneicercetãri originale -ºi aº putea spune -

cu un uºor parfum de candidaturã la PremiulNobel, despre telocite. ªi am avut o prezen -tare a cercetãrilor care au dus efectiv laPremiul Nobel. Apoi am completat evocândoameni care au adus o contribuþie esenþialã laprogresul medicinii, care nu au luat PremiulNobel; ei nici au candidat la acest premiu.Oamenii de ºtiinþã care au fost citaþi aici aucercetat din pasiune ºi atraºi de misterulrealitãþii care ne înconjoarã ºi cu aceacredinþã specificã profesiunii noastre". "Vizita prof. dr Harald zur Hausen la Bucu -reº ti, la invitaþia revistei Hiprocrate, consti -tuie un moment special nu doar pentru noi,membri revistei, ci îndrãznesc sã afirmpentru întreaga medicinã româneascã. Prin -tre atâtea incertitudini care decurg dinactivitatea cotidianã a medicului român, nutrebuie pierdute din vedere reperele devaloare. Profesorul zur Hausen este unuldintre modelele esenþiale ale medicineicontemporane ºi suntem onoraþi sã îl avemca oaspete", a declarat dr. Marius Geantã,redactorul ºef ale revistei Hipocrate.

***Profesorul Harald zur Hausen s-a nãscut pe11 martie 1936, în Germania, la Gelsenkir -chen. A studiat medicina la Universitãþiledin Bonn (1955-1957), Hamburg (1957-1958) ºi Dusseldorf (1958-1960). Dupãterminarea studiilor doctorale, a lucrat laInstitutul de Microbiologie din Dusseldorf,fiind ulterior profesor asistent la Labora -toarele de Viruso logie de la Spitalul deCopii din Philadelphia ºi senior scientist laInstitutul de Virusologie al Universitãþii dinWurzburg, precum ºi chairman ºi profesorde virusologie la Uni ver sitatea Erlangen-Nürnberg. În 1977, ocupã postul deprofesor la Universitatea din Freiburg, iarîntre anii 1983-2003 este Direc tor ºtiinþifical Deutsches Krebsfor schungs zen trum(DKFZ, Centrul German de Cerce tã ridespre Cancer) din Heidelberg. Dome niulmajoritar de interes al profesorului zurHausen este reprezentat de infecþiile viralecare stau la originea dezvoltãrii cancerelor.În anul 2008, profesorul zur Hausen aprimit cea mai înaltã distincþie medicalãposibilã, Premiul Nobel pentru Medicinã.

Prof. dr. Harald zur Hausenlaureatul premiului Nobelpentru Medicinã, 2008, în vizitã la Bucureºti În activitatea noastrã jurnalisticã este o

obligaþie de onoare ºi rãspundere punerea înevidenþã, aducerea în prim plan a activitãþiiunor specialiºti de vârf ai medicinei româ neºticare, cu modestie, îºi fac cu prisosinþã datoria,rãspunzând "prezent" la orice orã din zi saudin noapte. Sunt oameni a cãror coloanãvertebralã a rãmas dreaptã ºi care nu dau "bircu fugiþii" în faþa greutãþilor sau a piedicilorcare li se pun atunci când ajung pe o anumitãtreaptã a profesiei alese ºi pentru care au depusun jurãmânt - Jurãmântul lui Hipocrate.Medicina româneascã se poate mândri cu oelitã profesionalã formatã în marile ºcoli dinþarã ºi din strãinãtate, cu personalitãþi recunos -cute pe plan mondial. Între aceºtia se aflã ºi prof. dr. Ovdiu Bãjenaru,ºeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spita -lu lui Universitar Bucureºti, pe care am avutonoarea de a-l avea drept interlocutor. Un ommodest, a cãrui adevãratã pasiune pentru aface bine oamenilor aflaþi la nevoie, l-a urcatpe cele mai înalte vârfuri ale profesiei.Domnia sa este binecunoscut în lumea medi -calã româneascã ºi internaþionalã drept unadevãrat continuator al creatorilor ºcolii deneurologie din þara noastrã al cãrei fondator afost dr. Gheorghe Marinescu.În puþinul timp pe care îl are la dispoziþie întreobligaþiile spitaliceºti ºi cursurile universitareprofesorul m-a primit în biroul sãu rãspunzândcu amabilitate întrebãrilor pe care i le-amadresat. Ce resorturi interioare sau exterioare aucontribuit la orientarea dumneavoastrã spreprofesia de medic ºi ce anume v-a îndemnat sãalegeþi specializarea în domeniul neuro logiei?Existã în activitatea profesionalã o perso na -litate a medicinei pe care o consi deraþi dreptmodel?În primul rând, faptul cã m-am nãscut într-ofamilie cu mulþi medici (umani ºi veterinari).Tatãl meu a fost un excepþional medic vete rin -ar dar ºi cu o formaþie medico-biologicã ex -trem de profundã; fraþii mamei mele au fost deasemenea medici (unul dintre ei, medic ORL-ist, care de mic mã lua pe lângã el în timpulconsultaþiilor sale ºi care a avut un rol decisivîn orientarea mea cãtre medicinã) ºi alþi doiunchi, tot medici (unul chirurg, celãlalt medicveterinar ca ºi tata). De asemenea, familia meaera foarte apropiatã de marele ctitor almedicinii interne româneºti, acad. N.Gh.Lupu.L-am cunoscut îndeaproape, în copilãrie, ºicred cã simpla apropiere de acesta, care mãîndrãgea foarte mult, a avut desigur o in fluenþãimportantã asupra mea. Trebuie sã mãrturisesccã dorinþa de a deveni medic s-a nãscut înmine pe la vârsta de 6-7 ani, apoi, în timp, s-aamplificat pe mãsurã ce odatã cu învã þãturaam început sã descifrez tainele existenþei. Care au fost treptele pe care aþi urcat pânãla înalta responsabilitate de acum: ªefulClinicii de Neurologie a Spitalului Univer -sitar Bucureºti?Am terminat Facultatea de Medicinã dinBucureºti în anul 1983, cu media 9,98 ceea cemi-a permis sã-mi desfãºor stagiatura în celemai bune clinici din Universitatea de Medi -cinã ºi Farmacie Bucureºti, perioadã în caream învãþat enorm ºi în care m-am convins cãorice specialitate aº alege ulterior, medicinaclinicã nu poate fi corect practicatã decât dacãai o bazã foarte solidã de medi cinã generalã.Motiv pentru care am abordat toate domeniile,în care am lucrat cu multã seriozitate. Mi-ampetrecut mai tot timpul în spital ºi fãceam 3-4gãrzi pe sãptãmânã - inclusiv la "SalvareaBucureºti" unde am fãcut un stagiu de o varã.A venit apoi revoluþia din 1989. În perioadaurmãtoare am participat la primul concurs deintrare în învãþãmântul superior ºi am devenitasistent universitar la Clinica de Neurologie aSpitalului Universitar de Urgenþã Bucureºti,condusã, la acea vreme, de Prof. dr. IoanStamatoiu. Este profesorul cãruia îi datorez nudoar o parte dintre cunoºtinþele mele fun da -

mentale în neurologie dar mai ales enormaîncredere pe care a investit-o în mine ºi carem-a ajutat în multe situaþii sã fac alegerilecorecte în profesie. A urmat apoi un concursprin care am câºtigat o bursa la UniversitateaRené Descartes din Paris - un alt momentdecisiv, deoarece aici am intrat în contact cumarea neurologie internaþionalã ºi mai ales cuceea ce înseamnã un sistem de asistenþã medi -calã într-o þarã dezvoltatã ºi extrem de solidã,

cum este Franþa ºi în particular în medicinaparizianã. Nu este mai puþin adevãrat cã aicii-am întâlnit pe cei care ºi astãzi îmi sunt mariimei maeºtrii în neurologie: Prof. Gerard Said,Prof. Pierre Rondot ºi nu în ultimul rând unmare profesor de origine româna care din pã -cate s-a stins prematur din viaþã - Prof. SilviuPoenaru (specialist în neuroendocrinologie),care m-a ajutat aproape ca pe propriul sãucopil sã mã integrez în sistemul medical pari -zian, în perioada ºederii mele acolo (iniþial unan, apoi am revenit de mai multe ori, fiindimplicat într-o serie de lucrãri de cercetarecomune). Tot cu aceastã ocazie i-am cunoscutîndeaproape pe liderii Socie tãþii Europene deNeurologie (preºedinte în funcþie fiind acumchiar Prof. Gerard Said), al cãrei membru amdevenit ulterior ºi care a fost a doua mea mare"ºcoalã" în domeniul neurologiei internaþio -nale performante. În perioada 2005-2009 amfost ales membru al Comitetului Executiv alacestei prestigioase societãþi ºtiinþifice. Dupãrevenirea în þarã mi-am susþinut teza dedoctorat în ºtiinþe, am promovat concursul demedic primar neuro log ºi apoi am urcat princoncurs, pe baza examenelor, a activitaþii decercetare ºi a celei didactice, toate treptele ie -rar hiei universitare: ºef de lucrãri, conferenþiariar, în 1999, profesor universitar, succedându-iprofesorului Stamatoiu la funcþia de ºef deClinicã, dupã pensionarea sa. Ce domenii ale practicii medicale neurolo gicevã preocupã îndeosebi? Dar în dome niulcercetãrii ºtiinþifice?În domeniul neurologiei clinice mã preocupãîndeaproape patologia sistemului nervoscentral, deoarece aici se întâlnesc multeaspecte de interferenþã între ºtiinþele siste -mului nervos propriu-zis cu medicina internã(îndeosebi cardiologia ºi bolile metabolice) ºipsihiatria. De aceea, domeniile principale decare mã ocup sunt bolile cerebrovas cu lare, tul -burãrile cognitive ºi demenþele, bo li le neuro -de generative (cu un accent particular pe boalaParkinson ºi boala Alzheimer), afecþiunilegan glionilor bazali (în special distoniile mus -culare) ºi scleroza multiplã - atât sub aspectulpracticii clinice cât ºi al cercetãrii, mai alescercetarea clinicã. Din pãcate, deºi sunt foarteatras ºi de cercetarea fundamentalã de care mãinteresez îndea proape, posibilitãþile cvasiinexistente de dotare tehnicã ºi lipsa unorlabo ratoare adecvate în cadrul spitalului pen -tru astfel de cercetari, nu-mi permit realizareamarii mele dorinþe de a efectua o cercetareintegratã clinicã ºi fundamentalã în domeniulbolilor neurologice.Sunteþi medic practician, profesor universi tar,cercetãtor. Sunteþi preocupat sã formaþi nu nu -mai viitori medici din studenþii dumnea voas -trã, dar sã formaþi ºi cadre de înaltã profesio -

nalitate care sã vã însoþeascã în profesie, sãurmeze, creator, calea pe care aþi trasat-o înºtiinþa ºi practica medicalã?Este una dintre preocupãrile mele perma nenteºi de prim plan; de aceea cred cã am reuºitpânã în prezent sã îmi aleg colaboratori demare valoare profesionalã ºi umanã. Pe fiecaredin ei i-am ajutat ºi îi ajut,în continuare, sã sedezvolte profesional cât mai mult ºi cât maibine, i-am ajutat sã meargã la stagii de pre gã -tire în cele mai bune centre ºtiinþifice europeneºi, de asemenea, i-am atras ºi în toate proiec te -le noastre de cercetare ºtiintificã. În permanen -þã sunt foarte atent la calitatea profesionalã ºiumanã (pentru cã aceasta conteazã enorm înprofesia nostrã), a noilor generaþii de medicirezidenþi ºi încerc ca pe cei mai buni dintre eisã îi stimulez sã se dezvolte profesional pestenivelul practicii medicale de rutinã (care ºi eaare standarde foarte ridicate, în viziunea mea)astfel cã atunci când ºi administrativ se va ivioportunitatea, sã poatã ocupa, poziþii de lideriprofesionali în domeniu.Care consideraþi cã au fost dificultãþile în tâm -pinate ºi care au fost succesele în profe siadumneavoastrã?Dificultãþi au fost multe, funcþie de etapa lacare ne referim. Dacã în urmã cu 20 ani eradoar un vis apropape imposibil de realizat, sãmergi ºi sã-ti contiunui formarea profesio nalãîntr-un centru medical de referinþã din afaraþãrii, astãzi nu aº mai zice cã aceasta este omare problemã pentru cei cu adevãratperformanþi, care pot face dovada calitãþii lorprofesionale, sã fie admiºi într-un astfel decentru.Acum, în þara noastrã, cea mai greaproblemã pentru un medic bun ºi foarte bun(ºi aceºtia sunt mult mai mulþi decât îºiimagineazã, în general, lumea din România)este de a avea efectiv posibilitatea de aaplica ceea ce ºtie ºi poate face prin prismacunoºtinþelor sale, din cauza dotãrii tehnicedeficitare a majoritãþii unitãþilor medicale,precum ºi din cauza multor disfuncþii admi -nis trative care þin de comunicarea între ceice administreazã siste mul medical ºi corpulmedicilor practicieni,de înþelegerea, nuîntotdeauna cea mai corectã ºi adecvatã lanivelul decidenþilor, a ceea ce trebuie unuisistem medical pentru a funcþiona normal. Oaltã problemã spinoasã pentru noi este ima -gi nea deformatã care a fost creatã mediculuiîn ochii majoritãþii populaþiei cu privire laprofilul sãu moral ºi la competenþa sa pro fe -sio nalã, pornindu-se de la o serie de exem -ple individuale reale, negative, prezen tate înmod cu totul fals, dar aproape în exclu si vi -tate ca fiind reprezentative pentru lumeamedicalã în totalitatea ei. Ceea ce face caadesea sã fim priviþi cu suspiciune de cãtrepacienþi ºi rudele lor, ca fiind incorecþi mo -ral ºi cu o competenþã discuta bi lã - as pec tecu totul opuse realitãþii. De fapt aces tea suntprincipalele motive ale exodului îngijorãtorde medici tineri ºi mai puþin tineri cãtre alteþãri în care statutul medicului este respectataºa cun se cuvine ºi unde gãsesc sistememedicale în care pot sã punã în practicã ceeace cu adevarat ºtiu sã facã în profesie. Nueste mai puþin adevãrat cã ºi salarizarea esteun aspect important, dar þin sã subliniez cãnu acesta este princi pa lul motiv al plecãriimedicilor spre alte þãri.În afara activitãþii profesionale, ce precupãriculturale aveþi?Sunt un iubitor al muzicii de operã ºi almuzicii clasice, în general, citesc cu intereslucrãri de istorie veche a lumii ºi a Românieiîn special, de filosofie, iubesc literaturaclasicã ºi pictura, dar sunt ºi un pasionat aldrumeþiilor montane.Am încheiat convorbirea noastrã mulþumindu-iprofesorului dr. Ovidiu Bãjenaru pentru timpulacordat ºi pentru interesanta incursiune pecare a fãcut-o în viaþa ºi profesia sa.

Karen BABOIAN

Un demn continuator al creatorilorºcolii româneºti de neurologie

Convorbire cu prof. dr. Ovidiu Bãjenaru ªeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului Universitar Bucureºti

Page 24: Diplomat Club

Pagina 24

De câteva luni discutam cu apreciatapianistã Ilinca Dumitrescu posibilitateasãrbãtoririi Zilei Naþionale a României,împreunã, la Haga, printr-un recital ex -tra ordinar, domnia sa avându-l ca invitat

special pe fagotistul Vasile Macovei.Obstacolele au fost mai dificile decât amfi crezut. Dar, nu imposibil de trecut.Emoþiile noastre, ale organizatorilor con -certului, au crescut în intensitate odatã cudeplasarea artiºtilor spre Olanda. În 2010iarna a venit mai devreme în aceastãparte de Europã. Asta a însemnat aero -por turi blocate, cur se anulate… Darartiºtii au ajuns cu bine.Apoi, au fost emoþiile primelor repe -tiþii... dar totul a fost perfect. Sala despectacole "Paleiskerk" (Biserica Pa la -tu lui) din Haga s-a dovedit foarteprimitoare ºi potrivitã pentru eveni men -tul plãnuit de noi. Construitã în 1886 înstil neo-romanic, situatã în imediataapropiere a Palatului Noordeinde, spa -þiul de lucru al Reginei Beatrix aOlandei, ºi redeschisã publicului în2002, dupã lucrãri majore de restaurare,ea gãzduieºte numeroase ºi prestigioaseactivitãþi culturale.Emoþii au avut ºi artiºtii, dar emoþiiartis tice. Am vãzut pe chipul doamneiIlinca Dumitrescu, emoþia ºi satisfacþiasusþinerii, pentru prima oarã, a unui

recital extraordinar în Olanda, mai mult,de Ziua Naþionalã a þãrii noastre ºi înfaþa unui public special: membri aiCorpului diplomatic acreditat la Haga,oficialitãþi olandeze, oameni de afaceri,

membri ai comunitãþii româneºti. Cutoþii au rãspuns invitaþiei Ambasadeinoastre, în ciuda unei agende extrem de

aglomerate în acea perioadã ºi a condi -þiilor meteo mai puþin prietenoase.Programul artistic a inclus lucrãri deFrédéric Chopin ºi Robert Schumann,pentru a celebra astfel bicentenarulnaºterii celor doi mari compozitori, darºi piese ale compozitorilor români

Geor ge Enescu, Ion Dumitrescu ºi PaulConstantinescu.Spectacolul, de o înaltã þinutã artisticã acaptat publicul prezent, acestaapreciind, pe bunã dreptate, prestaþiamuzicienilor români, aplaudându-iminute în ºir. Mesajele de apreciere nus-au lãsat aºteptate, ele venind într-unnumãr foarte mare. Concluzia: specta -co lul a fost un succes ºi pentru artiº -ti,dar ºi pentru organizatori.Se cuvine sã le mulþumim ºi pe aceastãcale tuturor celor care ne-au susþinut ºiau contribuit, în acest an, la sãrbã to ri -rea Zilei Naþionale a României la Haga:Institutul Cultural Român - CentrulRomân de Informare Bruxelles, com -pa nia TAROM, grupul Damen Ship -yards, ING, KLG Europe, EuropeanGateways Platform, Archicom, HotelulPaleis din Haga ºi Stichting CultureelBeheer. Mai mult decât putem spune în cuvinte,le suntem recunoscãtori artiºtilor Ilinca

Dumitrescu ºi Vasile Macovei.Ne-am spus "la revedere" cu speranþacã 2011 ne va aduce, poate, bucuriareîntâlnirii.

Mioara PITUÞAmbasada României în Regatul Þãrilor de Jos

Ilinca Dumitrescu ºi Vasile MacoveiIlinca Dumitrescu ºi Vasile Macoveiinvitaþi speciai ai invitaþi speciai ai

Ambasadei României de la HagaAmbasadei României de la HagaPeste 300 de persoane, printre caremem bri ai Corpului diplomatic acredi -tat la Bucureºti au umplut pânã la refuzSala de primiri a Palatului Cotroceniunde a avut loc un splendid Concert deColinde susþinut de Corul de CopiiRadio, dirijat de maestrul Voicu Popes -cu, acompaniat la pian de CameliaChiþibea. Mai bine de o orã, tinerii in -ter preþi au încântat sufletele publicului. Deºi nu avea în program participarea laacest concert, Preºedintele Traian Bã -ses cu a fost prezent, însoþit fiind desoþia domniei sale ºi de directorul Mu -ze ului Naþional Cotroceni, doamnaAdina Reþea.Concertul de Craciun se înscrie în ca -drul frumoaselor acþiuni ale muzeuluiorga ni zate de un colectiv unit conduscu pricepere de directorul Muzeului.Un rol important îl are doamna ºtefaniaCiu botaru, ºefa departamentului Relaþiicu publicul, ale cãrei comunicate depresã sunt adevãrate incursiuni înistoricul diferitelor evenimente. Înfiinþat în 1945, Corul de Copii Radioa avut o evoluþie spectaculoasã încã dela apariþia sa în peisajul muzical româ -nesc. Fondatorul sãu, dirijorul IonVanica, urmat de Elena Vicicã ºi, pânãde curând, de Eugenia Vãcãrescu Ne -cu la, au contribuit decisiv la destinulartistic al ansamblului, fãcând dinacesta o adevaratã ºcoalã de educaþieprin muzicã a tinerelor generaþii. Aiciºi-au deschis calea carierei artisticeIleana Cotrubaº, Silvia Voinea, MariaHurduc, Cornelia Angelescu, VoicuEnã chescu, George Crãsnaru, Dan Du -mi trescu, Cristina Radu, Roxana Bri -ban, Roxana Constantinescu ºi mulþialþii. Calitãþile performante ale corului sevalorificã periodic în emisiuni de radioºi televiziune, în înregistrãri ra -diofonice speciale ºi în apariþii disco -gra fice. Recitalurile, concertele "acappella", interpretãrile unor capodo -

pere vocal-simfonice alãturi deOrchestra Naþionalã Radio, Orchestrade Camera Radio, Orchestra Filarmo -nicii George Enescu, Filarmonica dinMünchen, Orchestra de Stat Bavarezã,sub bagheta unor mari maeºtri româniºi strãini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs,Horia Andreescu, Cristian Badea, JingWang, Lawrence Foster, Wayne Mar -shall, Zubin Mehta, au dezvãluitdeosebitele calitãþi interpretative aleformaþiei. Cele peste 50 de participãrila festivaluri, turnee artistice ºi con -cursuri internaþionale în aproape toatestatele Europei,în Japonia, SUA ºiCanada, au adus tinerilor artiºti pre þi -oase distincþii ºi premii ºi au contribuitla acordarea, în 2004, de cãtre Fede -raþia Corurilor din U. E., a titlului de"Ambasador Cultural al UniuniiEuropene".În ultimii ani, sub îndrumarea dirijo ru -lui Voicu Popescu, asistat de pianistaCamelia Chiþibea, ansamblul explo rea -zã noi forme de expresie artisticã,îndrep tân du-se preferenþial cãtre mani -fes tãri conceptuale ºi de cooperareculturalã cum ar fi participarea lafestivalurile de la Songbridge-Canada,Brundibar-Franþa, Les Instants Sacrés-Franþa Voci d'Europa-Italia. ProducþiileAdiemus ºi Strãlucirile apei au adusformaþiei Premiul Special "In memo -riam Iosif Sava" pentru anul 2007,oferit de Radio România Cultural. Înanul 2008, Corul de Copii Radio a fostinvitat sã prezinte spectacolul multi me -dia Romanian Roots la "SimpozionulMondial de Muzicã Coralã" (organizatla Copenhaga de Federaþia Interna þio -nalã a Muzicii Corale), iar în 2009, laFestivalul Internaþional "Let the FutureSing" de la Stockholm. Ultimele con -cer te, Instantanee moderne ºi contem -porane ºi Magnificat, anima mea deJ.S. Bach, au permis sondarea cusucces a unor zone stilistice ºi expre -sive extrem de diferite.

Colindele româneºti la Muzeul Naþional

Cotroceni

Înainte de încheierea anului 2010, condu -cerea Operei Naþionale Bucureºti a oferit osurprizã aparte: premiera unui originalspectacol de balet modern, fãcând astfeltrecerea de la baletul clasic ºi neo-clasic,din frumoasa tradiþie a repertoriului abor -dat pânã acum, la deschiderea spre baletulmodern, contemporan.Este vorba de douã lucrãri de dans modern- "Tango" ºi "Radio and Juliet" ale tânãru -lui coregraf ºi regizor sloven EdwardClug, originar din România, concepute ºimontate iniþial, în 1998 ºi, respectiv, în2005, pe scena companiei de balet a Tea -tru lui Naþional din Maribor, creaþii cares-au bucurat de un excepþional succes înturnee internaþio nale (Grecia, Franþa,Olanda, Italia, Israel, Portugalia, Singa -pore, SUA, Canada, Coreea de Sud,Japonia etc.).Montarea acestor douã lucrãri coregra ficepe scena ONB este socotitã ca un gest degratitudine al lui Edward Clug faþã deRomânia: Artistul, nãscut la Beiuº, ºcolit

la Cluj-Napoca, dar stabilit de douãdecenii în Slovenia,a fãcut acest un gest degratitudine în urma dorinþei tatãlui sãu,dispãrut în primãvarã, de a face cunoºtinþãcu publicul român, de a avea un primcontact profesional cu þara în care s-anãscut, stabilind o punte de legãturã prinintermediul artei dansului.Colaborând cu scenograful Marko Japeljdin Slovenia ºi cu creatorul de costumeLeo Kulas din Croaþia, ambii cu o bogatãactivitate în lumea operei ºi a baletului, darºi cu o valorosã echipã de tineri baleriniromâni, Edward Clug a izbutit sã ne ofereun eveniment excep þio nal prin montareabucureºteanã a celor douã creaþii de baletmodern. "Tango" pe muzica lui AstorPiazzola, Goran Bre govic ºi a altor com -pozitori ai genului, a însemnat o explorarea senti men telor din viaþa de fiecare zi aunor oameni, a unor relaþii dintre bãrbaþi ºifemei, un specta col sincer, plin deentuziasm frenetic, apelând la noi mij loa cede expresie, o deschidere spre sti lu ri

variate de dans, care depãºesc limi te lebale tu lui clasic, într-o atmosferã medi te -raneeanã, cu costume pline de culoare.În a doua lucrare,"Radio and Juliet", recur -gând la muzica unor hituri ale tru peibritanice de rock alternativ Radio head,aducând sonoritãþi audiate pentru primadatã în sala ONB ºi costume mini ma liste,talentatul coregraf ºi regizor Edward Clugs-a oprit la un anumit episod din tragedialui Shakespeare. Reinterpretând momen -tul când Julieta se trezeºte lângã trupulneînsufleþit al lui Romeo, artistul imagi -nân du-ºi drumul ei în viaþã, dupã ce atrecut printr-o dra goste neîmplinitã. Arezultat un specta col exploziv. Ambele piese coregrafice sunt pãtrunse deo puternicã forþã emoþionalã de suges tie, înansamblul lor, spectacolul demonstrând unanume univers artistic în care trupurile dan -sa torilor redau capacitatea lor de a oferi oartã unicã, adevãratã, care merge la sufletulspectatorilor, mai ales, al celor tineri.

M.K.

Balet modern pe scena Operei Naţionale Bucureşti

Memoria Pelerinajului.Camino de Santiago

La Muzeul Naþional de Istorie a României, Institutul Cervantes din Bucureºtiºi Xunta de Galicia au organizat o expoziþie despre unul dintre cele maiimportante itinerarii culturale din Europa, o rutã milenarã care a fost strãbãtutãde milioane de oameni, începând din din Evul Mediu pânã în zilele noastre.Expoziþia audiovizualã este rezultatul pelerinajului fãcut de muzicianulAlejandreo Gonzalez ºi fotograful Manuel Valcarcel, care au strãbãtut cãi depelerinaj cu o îndelungatã istorie ºi tradiþie. Ei au parcurs cãi de pelerinaj de-alungul Bulgariei, Ungariei, Austriei, Republicii Cehe, Sloveniei, Italiei,nordului Spaniei pânã în Galicia. A fost un adevãrat itinerar turistic - impregnatde tradiþii culturale ºi religioase, al cãrui important obiectiv final a fostSantiago de Compostela, centrru religios, acuala Capitalã a Galiciei.Vizitarea expoziþiei " Camino de Santiago a fost urmatã de conferinþa susþinutãde Francisco Singul, doctor în Istoria Artei, expert în problematica " Caminode Santiago " ºi ºef al Departamentului de Expoziþii ºi Publicaþii al Societãþiipentru Gestionarea Activitãþii cu prilejul Anului Sfânt, autor a unor studii ºipublicaþii editate în Spania, Italia, Bulgaria, Japonia despre importanþa Caminode Santiago - considerat a face parte din patrimoniul mondial.Publicul prezent, majoritatea cunoscãtor al limbii spaniole ºi al operelor de artãdin Spania, ºi-a exprimat dorinþa de a mai audia ºi alte conferinþe care sã leprezinte istoria culturii spaniole pânã în contemporaneitate.

L.B.

Page 25: Diplomat Club

Pagina 25

Se cunosc destul de puþine lucruri desprelegãturile lui Brâncuºi cu teatrul, asuprafaptului cã oameni de teatru ca balerinulSerge Lifar sau însuºi Diaghilev s-au numã -rat printre cunoscuþii care i-au vizitat atelie -rul. Dar sculptoriþa Irina Codreanu ºi-a amin -tit, în cuvântul luat cu ocazia colocviuluiBrâncuºi de la Bucureºti din 1967, cumpentru prima oarã 1-a întâlnit pe Brâncuºiîntr-un mic teatru de cartier, în rue de laGaîté, unde "se reprezentau piese cu caractersocial, într-un stil popular, piese scrise deobicei chiar de unul din actorii trupei, cumbunãoarã era faimosul Montheus, l`ami dupeuple, cum se intitula el pe afiºe". ºi sculp -to riþa remarcã în continuare cã "Brâncuºi eraun mare amator al acestui tip de teatru. Pânãîn preajma ultimului Rãzboi Mondial 1-afrecventat mereu."Aceste afirmaþii infirmã unele pãreri cãBrâncuºi ar fi "detestat teatrul".Dar indiferent de legãturile lui directe cuspectacolul de teatru - care, dupã cum sevede, au existat, fiind destul de intense ºiavând acea coloraturã a tuturor preocupãrilorsale: de a cãuta ceea ce este frust ºi autenticºi necontrafãcut - indiferent de simpatia sapersonalã faþã de aceastã formã de artã, ope -ra sa relevã o anume legãturã profundã cuspec tacolul teatral. Dacã nu ar existamãrturia Irinei Codreanu asupra ataºamentu -lui lui pentru teatru, am fi putut presupune cãaceasta s-ar datora doar unei simple intuiþiiinterioare prin care întreaga sa operã sculp -turalã, tinzând cãtre esenþele vii, organice dinmiezul realului, ating în adânc, mãcar în ger -mene când nu de-a dreptul explicit, planurilealtor arte.Se ºtie cã Brâncuºi obiºnuia sã-ºi prezinte lu -crã rile celor ce-i vizitau atelierul, dezvelin -du-le una câte una, punându-le sã se roteascãpe piedestalele lor ciudate ºi lãsând sã se pre -fire asupra lor lumina într-o anume punere înscenã foarte bine regizatã.ªi dacã prin teatru înþelegem desfãºurareaunui personaj într-o anume acþiune ºi unanume decor spre reliefarea lui treptatã totmai deplinã, atunci fãrã îndoialã tot joculscenic al sculpturilor brâncuºiene constituieîn sine - dacã nu un spectacol integral - înorice caz acea parte de preludiu a unuispectacol în care personajele se prezintã maiînainte de a-ºi lua rolul în acþiunea ce se vadesfãºura. Ca acel moment când personajeleAntigonei lui Anouilh rãsar una câte una dinumbrã, din existenþa lor de pânã atunci, sprea intra - ºi prin aceasta au ºi intrat - înspectacol.Tot astfel ºi Leda se roteºte pe piedestalul eica o plutire cãtre ursita care o aºteaptã. ºiPrometeu ºi Narcis. Dar ºi Domniºoara

Poga ny are un rol ºi o ursitã într-o acþiunecare o aºteaptã, chiar dacã aceasta ne rãmâneascunsã. ºi Pinguinii ºi Pãsãruica - spre a numai pomeni de Mãiastrã - ºi toate Muzele ºiVrãjitoarea ºi Începutul lumii ºi Noul nãscutºi Torsurile ºi toate, absolut toate fãpturilesale, deopotrivã reale ºi de vis, esenþe deviaþã ºi de fantezie.Brâncuºi poate nu a realizat aceastã apro pie -re de spectacolul teatral într-un chip delibe -rat. El a fãcut-o poate din simpla ducere maideparte a sculpturalului cãtre chintesenþa deviaþã pe care o cãuta. I-a ieºit din însãºi pre -ocu parea intensã, de adâncire a mijlocului deexpresie al sculpturii, care e "ronde bosse",pe care urmeazã deci sã o vezi din toatepãrþile, miºcându-te tu în jurul ei când ea enemiºcatã. Aºa cum înseºi formele lui,fãpturile plãsmuite de el au reieºit dintr-oîndelungã concentrare asupra materialului,din acel "dialog dintre artist ºi material" cumîl numea David Lewis, în care unul altuia îºiîmpãrtãºeau tendinþele - aspiraþiile, la om -spre desãvârºirea continuã a variantelor uneiteme. Tot astfel, firesc, de la sine, este depresupus cã "li s-a ales" ºi miºcarea, ca ºialãturãrile - acele îmbinãri de douã-trei lu crã -ri cum ºtim cã Brâncuºi ºi le-a închipuit doardin unele fotografii rãmase ºi pe care el însuºile-a fãcut, ºi-n care, de data aceasta, ele intrãchiar în "dialog", înjgheabã un dialog.Faþã de aceastã simplã "trãire" a micilorfiinþe - "choses" cum le numea Brâncuºi -dramaticele, impunãtor de colosalele figuriomeneºti ale lui Michelangelo încremenescîn atitudinile lor tensionate. Moise, David,Noaptea, Sclavii, Pietá rãmân efigiile uneiputernice trãiri. Nu ni-i putem închipuiieºind din încremenirea lor, miºcându-se,pãºind. Poate ne-ar înspãimânta. O spuseseºi Brâncuºi: "Aþi putea locui cu ele alãturi ?"Da, se poate locui cu ele alãturi, pentru cã nune putem închipui cã ar putea prinde viaþã."Vorbeºte" îi strigase Michelangelo luiMoise. Dar Moise a tãcut, grandios, sublim,a tãcut pentru el ºi pentru toate secolele.Pe când fãpturile lui Brâncuºi se miºcã,rãsuflã, se rotesc într-un dans care le animãfãrã sã înspãimânte, chiar atunci când seînscriu în arcuirea lor unei soarte potrivnicece-ar urma pânã în final sã le ucidã. Însãºiuciderea lor reprezintã însã o continuã, neîn -tre ruptã stare de a fi, a fi viu ºi lin, de-o pro -fun zime ºi claritate a apelor adânci în caresem ni ficaþii cosmice ºi umane se îngemã -neazã - oricât de sincopat în cazul Cocoºuluisau al Fiului risipitor, oricât de hazos fantastîn cazul Micuþei franþuzoaice, a Negreseiblonde, a Nancy-ei Cunard...Pentru cã sculpturile lui Brâncuºi nu suntsimple portrete sculpturale, încremenite

odatã pentru totdeauna într-o anume atitu -dine, sculpturile lui Brâncuºi sunt fiinþe cuexistenþa lor proprie pe care ºi-o desfãºoarãtãcut lângã noi. Spectacol teatral, spectacolcoregrafic prevestit, neînceput, dar aºteptândsã înceapã...ªi iatã-le desfãºurându-se plenar, ca specta -col, o singurã datã, chemate o singurã datãspre împlinirea deplinei lor realizãri, dedimen siunile în care desigur marele vrãjitorºi le dorise. Aceste dimensiuni sunt ale unuispectacol de factura vechilor mistere cosmo -

go nice de la începuturile umanitãþii. E vorbade Ansamblul de la Tîrgu Jiu. În acestAnsamblu sculptural-arhitectonic închinateroilor jertfiþi pentru patrie, trei personaje deo arhaicã grandoare: Masa, Poarta, Coloana,dispuse într-o anume definitã înlãnþuiredeopotrivã spaþialã ºi temporalã - cãcitrecerea se produce parcurgând un timp de launa la alta - intoneazã o tãcutã cântare în careîntreaga ursitã umanã e antrenatã. Acestea nusunt "obiecte", sunt personaje. Te poartã dela una la alta, predându-te fiecare celeilalte,dupã parcurgerea unui anumit bine definitinterval mãsurat în paºi, îmbogãþit în recu le -ge re. Mircea Eliade, vorbind despre templulsimbolic Bara-budur, spunea cã este repre -zen tarea simbolicã a Universului, imaginearhitectonicã a lumii ºi a lui Buddha totodatã.Or, Ansamblul de la Tîrgu Jiu este fãrãîndoialã un altfel de templu, cu profunda luisemnificaþie umanã, laicã. Parcurgerea lui teiniþiazã în integrarea în marele Tot al lumiiacesteia: Masa - comuniunea cu strãmoºii;Poarta - dãruirea ta în Dragostea care învingemoartea; Coloana - integrarea ta ritmuluigeneraþiilor ce se strãduie spre tot mai înalt.Trei personaje robuste îºi desfãºoarã dinain -tea ochilor noºtri, în cele trei secvenþe aleapariþiei lor, itinerarul spiritual al unorînvãþãminte de viaþã, de ursitã, de înãlþare ata ca individ ºi specie. Fiecare dintre perso -naje în parte este o prezenþã unicã ºicovârºitoare, este în acelaºi timp o jertfã.

Masa, cu cele douãsprezece scaune jur îm -pre jur, personificã prin statura sa deopotrivãscundã ºi monumentalã, reculegerea cãtrecomuniunea cu strãmoºii. Element de decor,de mobilier, devenind operã de artã, seperso nificã întocmai ca în cu totul alt mediuºi altã atmosferã fotoliile lui Petraºcu, devinefiinþã grãitoare, care de data aceasta îþirosteºte însã un profund în-vãþãmânt alcondiþiei tale umane plenare - prin prezenþaei impunã toare te proiecteazã propriului tãugrandios trecut pe care îl încorporeazãfãpturii tale. ºi glasul ei tãcut covârºeºtecurgerea linã a apelor Jiului din preajmã, totastfel cum jertfa eroilor de la Jiu prin faptalor a covârºit curgerea linã a vieþii în cadrulpitoresc al naturii. Strãmoºii, la multepopoare, sosesc pe ape, sunt comemoraþilãsându-se pentru ei sã curgã flori ºi hranã lavale pe râuri. ºi lângã apele Jiului se

înjgheabã fãptura viguroasã a Mesei tãceriipentru eroii jertfiþi în luptã. Din fãptura loreste aceastã Masã.Pentru ca apoi, câteva mãrunte personaje defiguraþie - scaune de piatrã - sã te preia ºi sãte poarte mai departe, pe aleea parcului, cãtreal doilea personaj al dramei în curs dedesfãºurare, al dramei propriei tale vieþi, dedeve nire a ta ca "om" în comuniunea cu în -trea ga naturã, cu întreaga colectivitate umanãdin care faci parte: Poarta sãrutului sau Poartadragostei - arc de triumf cu coloanele formatedin abstractizarea sculp turii Sãrutului din1907 de la Craiova, epuratã în cursul uneiîndelungi ºlefuiri, trecând prin varianteleexistente astãzi la Paris ºi la New York ºi încare trupurile s-au alungit dispãrând ca atare,ca trupuri, ºi rãmânând doar simplã împere -che rea mono li ticã: doi în aceeaºi prelungã,dreaptã facturã. ªi ochiul imens, singurochiul: luciditate a lumii, soare, germene,deschis asupra lumii ºi tot despicat ºi împe re -cheat, din douã calote perfect identice. ªitotuºi, acest stâlp unic, deºi pereche, nu-isimplã abstracþiune, rãmâne organic om, prinfactura sa care readuce puternic, evident,factura vânjoasã a strãmoºilor. Ei îºi poartã peumeri lada de zestre cu scrijelirea însemn aSãrutului din cimitirul Montparnasse reve -nind obsedant; arhitravã; eroul ucis în luptãdar victorios, purtat pe umeri la romani. Estedepãºirea morþii, este viersul de biruinþãasupra morþii al perechii primordiale unite

prin sãrut, contopite prin sãrut monolitic, cubraþele ei înlãnþuindu-se etern pentru toategeneraþiile ºi pãrul ºiroindu-i pe umeri ca oapã. Un Arc de triumf-fiinþã, rãsuflând ºipãºind alãturi de noi, de o altã monu men ta -litate decât aceea a unor dimensiuni colosale,cãci dimensiunile lui de-abia ne depãºesc.Sunt dimensiunile proporþiei de aur, suntdimensiunile de aur ale jertfei propriilor noº -tri eroi, cu totul altele decât cele ale coloaneipentru Templul de la Indor - mai prelungi,mai gracile, orientale. Sunt dimensiunilepropriei noastre fiinþe, învãluindu-ne tãcut ºicerându-ne dãruirea prin dragoste cãtreperechea noastrã pe lume, cãtre naþia cãreia îiaparþinem, cãtre o ome nire întreagã.Pentru ca apoi, nemaipurtaþi de nimeni, denici un figurant, sã pãrãsim parcul, aleilesale, sã ne îndreptãm spre uliþa oraºului, sãocolim biserica ºi sã ajungem la cel de altreilea personaj al propriei noastre drame,ursite: Coloana (Coloana recunoºtinþei fãrãde sfârºit sau Coloana nesfârºitã), oricum ocoloanã din romburi cu muchiile neteziteînºirându-se parcã la nesfârºit. ªi nu voipomeni aici ceea ce se cunoaºte atât de binedespre coloana ºi stâlpul ºi troiþa popularã,despre Copacul cerului, Arborele vieþii. Axauniversului, Centrul lumii ºi despre prezenþaomului vertical dupã moarte printre ceilalþi.Voi pomeni doar de simpla ei valenþã scenicãîn cadrul marelui spectacol cosmogonic încare se manifestã. De faptul cã ea, acestsimbol al generaþiilor ce se succed în strã -dania lor, una pe umerii celeilalte, tot maideparte, cãtre luminã, cãtre tot mai înalt,constituie personajul final, personajul dezno -dãmântului. Vom spune: Poarta sãrutului saua dragostei este punctul culminant, Coloanae deznodãmântul.Fãrã îndoialã, toate sculpturile - personajedin atelierul lui Brâncuºi, pãrelnic nemiºcatesau evoluând pe piedestalele lor stranii, îºiaveau menirea unor asemenea integrãri înspectacole ample, desfãºurate în aer liber, deproporþii cosmogonice. Nu numai perecheaSãrutului, dar Mãiastrã însãºi ar fi cãpãtat unrol în Templul de la Indor într-o acþiunesimbolicã de profunde rezonanþe umane. Caºi începutul lumii dealtfel, în sens de "palatde nuntã ºi cavou", cum 1-a intuit Ion Barbuîn poezia lui, Oul dogmatic. Dar Cariatida,aceastã femeie-stâlp-uscior de grindã, femeietotuºi, ºi cariatidã de templu, totodatã, fãptu -rã fantasticã a ciopliturilor meºterilor noºtrianonimi luând viaþã, ce sprijinã? Ea n-a maiajuns sã fie folositã ºi a rãmas în de-sinc sã-ºiaºtepte o împlinire de o aceeaºi amploarenemaiîmplinitã. ªi ca ea toate celelalte.Personaje fantastice, simbolice ºi esenþialvital reale, totodatã, sculpturile lui Brâncuºise perindã dinaintea noastrã, personaje aleunui autentic spectacol cosmogonic de pro -funde semnificaþii umane aºa cum o singurãdatã au avut parte sã intre ºi sã joace ºi atuncidoar câteva dintre ele. Mãsura acelui unicspectacol integral realizat: An sam blul de laTîrgu Jiu, le-a dat însã tuturora profunzimeavirtualitãþii cãreia îi erau desti na te.

Colþul aniversar Brâncuºi - Opera brâncuºianã ca spectacol

Înfiinþatã în 1972, Editura de Vest dinTimiºoara, fostã Facla, a desfãºurat pânãastãzi o activitate fãrã întreruperi. Ea are unprofil enciclopedic ºi multilingv, oferindautorilor, tuturor colaboratorilor sãi precumºi cititorilor un nivel de calitate stabilit caurmare a unei tradiþii de aproape 4 decenii.În domeniul cercetãrilor istorice, editura aadus contribuþii consistente, depãºind încã dela începuturi graniþele Banatului, atât printematica lucrãrilor, cât ºi prin autori dinaproape toate zonele þãrii - Bucureºti, Cluj,Sibiu, Oradea etc. Au publicat lucrãricunoscuþi cercetãtori ai domeniului: ªtefanªtefãnescu, Liviu Mãrghitan, NicolaeBranga, Nicolae Bocºan, Costin Feneºan,Cristina Feneºan, Florian Dudaº, IancuGheorghe etc. Lista se întregeºte în mod

fericit prin colaborarea cu renumitul istoricGeorgeta Filitti, specialist în istoria modernãºi contemporanã a României, editor dedocumente.Matila Ghyka este, deasemenea, un nume demare notorietate aflat în portofoliul Edituriide Vest. Cartea sa Cronologie documentatã aistoriei românilor este mai mult decâtpotrivitã momentului actual pentru cãautorul, personalitate de facturã renascentistã(matematician, istoric ºi diplomat, estetician,poet, romancier) rãmâne o figurã de primrang în intelectualitatea interbelicã, fãrã decare istoria culturalã a României ar fiincompletã. În acelaºi timp, prin publicareacãrþii, cititorul de azi poate avea o nouã ºichiar neaºteptatã perspectivã asupra unorperioade controversate din istoria poporului

român, acest "miracol istoric", cum a fostnumit de Gheorghe Brãtianu.Lansarea cãrþii, la Fundaþia EuropeanãTitulescu, a constituit o punte de legãturãspiritualã între Banat ºi Capitalã. Cubinecunoscuta sa rigoare în argumentaþie,pasiune în calitate de cercetãtor, reputatulistoric ºi traducãtorul cãrþii (manuscrisulautorului fiind în limba francezã), doamnaGeorgeta Filitti arãta cã: "aflat în strãinãtate,în 1941, cu o documentaþie la îndemânã,evident, extrem de redusã, Matila Ghykasimte nevoia sã informeze opinia publicãeuropeanã asupra realitãþilor din þara sa".Totodatã, din precizãrile doamnei Filittireþinem cã nu a fost întâmplãtoare publicarealucrãrii în Anglia, "unde propagandamaghiarã, foarte bine articulatã ºi extrem de

agresivã, clama revanºa ºi triumful ei asupradeciziilor Tratatului de la Trianon din 1920".Prin toate luãrile de cuvânt, printre careremarcãm pe cea a renumitului istoricGeorge G. Potra - director executiv alFundaþie ºi pe cea a domnului C. D. Zeletin(medic-biofizician, poet, eseist ºi traducãtorde poezie italianã ºi francezã) ºi prinparticiparea unui public pe mãsurã s-aîmplinit atunci o lecþie de istorie emoþionantãºi grãitoare care a subliniat încã o datã rolulde necontestat al celor care se pun în slujbacercetãrilor istorice menite sã promovezeconsecvent idei de valoare punându-le latemelia edificiului cultural al României, care,nu arareori, vedem cã se clatinã.

prof. Ana IovãnescuDirector al Editurii de Vest - Timiºoara

Premierã editorialã

"Cronologie documentatã a istoriei românilor" de Matila Ghika

Page 26: Diplomat Club

Pagina 26

În luna septembrie a anului trecut,Congresul Eparhial al ArhiepiscopieiArmene din România, în ºedinþa saextraordinarã aflatã sub binecu vân -tarea Sanctitãþii Sale Catolicosul ºiPatriarhul Suprem al tuturor arme ni lor,Karekin II, a ales în funcþia de Eparh alArhiepiscopiei pe Prea Cuviosulpãrinte arhimandrit Datev Agopian.La ºapte luni de la trecerea la cele veº -nice ale P.C. Arhimandrit Dirayr Mar di -chian, cel care timp de 30 de ani i-apãstorit pe armenii din România, în pri -ma duminicã a lui noiembrie, chiar înziua hramului Catedralei ArhiepiscopieiArmene din România, Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavril, Preacuviosului pãrinteArhimandrit Datev Agopian, noul Eparhal Arhi episcopiei Armene din România afost întronizat. Cu aceastã ocazie înaltulprelat a declarat: "Comunitatea armeanã din Româniaeste foarte importantã pentru poporular mean, cãci ea reprezintã prima sacomu ni tate din Europa, cu un trecut deaproa pe 800 de ani, avînd o bogatãistorie spiritualã, reprezentând pe planinterna þional rãscrucea culturalã întreEuropa ºi Orient".

Alegerea Eparhului BisericiiArmene din România

Au participat la ceremonie înalte feþebisericeºti: IPS Arhiepiscop Ezras

Nerssesian ºeful Bisericii Armene dinRusia ºi Nakhicevan, din parteaBisericii Ortodoxe Române, Prea sfin -þitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, Eminenþa Sa IoanRobu, Arhiepiscop ºi Mitropolit alArhiepiscopiei Romano Catolice dinRomânia, Episcopul Romano-Catolicde Alba lulia dr. Jakubinyi Gyorgy,PC. Arhim. dr. Zareh Baronian, Preotvicar Bogdan Ezras, protoiereu AvedisMandalian, preot Radu Holca, preotTorkom Mandalian, diacon HaikAzarian, alþi reprezentanþi ai cultelordin þara noastrã. La acest eveniment important dinviaþa comunitãþii armene, alãturi deExcelenþa Sa Hamlet Gasparian, Am -ba sadorul Republicii Armenia au fostprezenþi Excelenþa Sa Moham med El-Dib, Ambasadorul Republicii Libane -ze ºi Excelenþa Sa Dr. Moham medSaeed Al-Shakarchi, Ambasa do rulRepublicii Irak Hamlet Gasparianprecum ºi alþi diplomaþi acreditaþi laBucureºti, Varujan Vosganian, senatorºi vice-preºedinte al Uniunii Scriito ri -lor din România, deputatul VarujanPambuccian repre zentantul comu ni -tãþii în Camera deputaþilor, reprezen -tanþi ai parohiilor armene din þarã.Pentru a marca evenimentul, la PalatulParlamentului, în Sala Brâncoveanu,

Arhiepiscopia Bisericii Armene dinRomânia a oferit o recepþie la care auluat parte cei care au participat laslujba de întronizare.

****Prea Cuviosul pãrinte Datev Agopians-a nãscut la Bagdad unde a absolvitcursurile gimnaziului. A urmat cursu -rile Academiei Teologice de la

Etchmiadzin (Armenia), fiind hiroto -nit diacon la de cãtre IPS Arhiepis -copul Husig Santurian. Între anii1986-1987 a slujit în eparhia Irakuluica diacon.A studiat la universitatea din Geneva(1988-1990), timp în care a slujit ca

diacon ºi secretar în biserica Sf. Agop.A predat la ºcoala de duminicã ºi a în -fiinþat Uniunea tineretului din Elveþia.Preia, între 1990-1992, funcþia dediacon secretar ºi consilier al consi -liului eparhial al Bisericii Armene dinOlanda ºi slujeºte în biserica Sf. Duh,unde a înfiinþat ªcoala duminicalã.Pe 18 februarie 1993 este hirotonitcãlugãr în biserica Sf. GrigoreLuminãtorul din Bagdad de cãtre IPSArhiepiscopul Avak Asadurian. Aici aslujit cã paroh, a predat religie laºcoala duminicalã ºi la ºcoala Sf.Traducãtori ce aparþine UniuniiTineretului Bisericii. Colaboreazã lapublicaþiile locale în limba armeanãLraper ºi Þain. În anul 1996, timp decinci luni este numit redactor alsãptãmânalului Lraper al PatriarhieiArmene din Constantinopole, unde apublicat numeroase articole. Pleacã înArmenia, la invitaþia Etchmiadzin-ului. Timp de un an (1996-1997)publicã numeroase articole în presa despecialitate, colaboreazã la emisiunilepe teme religioase ale TeleviziuniiNaþionale, predã în ºcolile sãptã mâ -nale. În 1997, Sanctitatea Sa KarekinII îl numeºte paroh al bisericii armeneSf. Grigore Luminãtorul, din Saint-Étienne,lângã Lyon. Aici înfiinþeazãcorul bisericii, clase de limbã armea -

nã, ªcoala de duminicã, comitetuldoamnelor bisericii armene ºi publi -caþia trilunarã "Hai Lvar Magazin".Participã la cursurile de specializare înlimba francezã ale Universitãþii JeanMonnet din Saint - Étienne ºi în 1999îºi susþine doctoratul la facultatea dinLyon cu lucrarea "Madaghã în teolo -gia armeanã": În acelaºi an, la 12septembrie, PS Episcopului NorvanZacarian îl numeºte arhimandrit.Este numit paroh al bisericii armenedin Olanda, cu binecuvântarea Sanc ti -tãþii Sale Karekin II, în 2004 Fiind o fire foarte activã, a înfiinþat înOlanda cinci parohii ale BisericiiArme ne, corul Keghart din oraºulAlemo ºi organizaþia de tineret aBisericii Armene14 octombrie 2007 a inaugurat înfiin -þarea organizaþiei de tineret a bisericiiarmene din Amsterdam AYO, iar în2008, cu binecuvântarea sanc titãþiisale Karekin II a reparat bisericaarmeanã Sf. Duh.Cu ajutorul comunitãþii armene dinAmsterdam în 2010 a ridicat un mo -nu ment-cruce în cimitirul Dimân,monu ment închinat victimelor geno -ci dului din 1915.A tipãrit calendarul bisericii armene ºia coordonat traducerea Sfintei liturghiiîn limba olandezã.

Comunitatea armeanã din România are un nou Eparh

Sub auspiciile Ambasadei RepubliciiSocialiste Vietnam la Bucureºti ºi înparteneriat cu Camera de Comerþ ºiIndustrie a României, a avut loc deschi -de rea expoziþiei de fotografie: "Desco -perã Vietnamul. Economie, Culturã,Civilizaþie ºi Tradiþii"Desfãºuratã pe o perioadã de ºapte zileîn Holul Expoziþional al Palatului Ca -me rei de Comerþ ºi Industrie a Româ -niei, expoziþia a reunit peste 100 defotografii care au oferit vizitatorilorºansa de a cunoaºte o parte importantã amediului de afaceri vietnamez ºi de a sefamiliariza cu atmosfera autenticã,inconfundabilã a culturii, artei ºi tradiþieivietnameze. La ceremonia de deschi -dere a fost prezent Excelenþa Sa NguyenQuang Chien Ambasadorul RepubliciiSocialiste Vietnam, care în cuvântul sãu

a mulþumit CCIR pentru excelentacolaborare. Domnia sa a reamintit celorprezenþi cã 2010 este un an important înviaþa Vietnamului, întregul popor ani -ver sând evenimente de mare însemnã -

tate pentru istoria sa: a 65- a aniversarea Zilei Naþionale; a 35- a aniversare aZilei Reunificãrii þãrii ºi o aniversaremai deosebitã - 1000 de ani de existenþãa oraºului Thang Long (Dragon Zburã -tor), Hanoi-ul de azi.În acelaºi timp Vietnamul ºi România au

sãrbãtorit 60 de ani de relaþii bilaterale.Referindu-se la schimburile comerciale,Ambasadorul a precizat cã, pentru primadatã, valoarea acestora a depãºit în anul2009, 100 milioane dolari. Ambasadorul

i-a invitat pe oamenii de afaceri prezenþisã facã cunoºtinþã, prin intermediulimaginilor expuse cu realitatea Vietna -mu lui de azi, cu realizãrile sale ºi eman -ci parea sa, ca mai apoi sã-ºi doreascãsã-l viziteze.Din parte CCIR, Liliana ªtefãnescu,ºeful Cancelariei Preºedintelui Camereide Comerþ ºi Industrie a României men -þiona în cuvâtul domniei sale cã iniþia ti -

va organizãrii unor astfel de evenimente,respectiv a expoziþiei de foto grafievietnamezã, care vor fi urmate de multeastfel de evenimente, face parte din nouagrilã de programe generate de condu ce -rea CCIR în vede rea promovãrii econo -mii lor þãrilor cu care România are legã -turi la nivel de reprezentanþe diploma -tice în þara noastrã. În demersul Camereipentru relansarea relaþiilor comercialebilaterale, aceste þãri vor putea folosigratuit Holul Expo zi þio nal al PalatuluiCamerei de Comerþ ºi Industrie aRomâniei. Referindu-se la expoziþia defotografie, doamna ªtefã nescu afirma:"Dorim ca acest alt fel de eveniment sã

ne dea ºansa sã cunoaº tem, prin inter -mediul imaginilor, o parte a culturii,tradiþiilor, artei ºi turismului vietnamez.Expoziþia pe care o inau gu rãm este ocontinuare a relaþiilor dintre þãrilenoastre ºi sperãm sã constituie un primpas în relansarea cooperãrii dintre þãrilenoastre".Ambasadorul Constantin Lupeanu (fostºef de misiune la Hanoi) i-a invitat pe

cei prezenþi sã-ºi încânte sufletul cuimaginile de legendã din Vietnam, careînsã sunt cât se poate de reale, deadevãrate, sunt un îndemn la aventurã."O cãlatorie în aceastã þarã mai puþincunoscutã (la noi) dintre þãrile Asiei deSud-Est, relvã turistului una dintre celemai pitoreºti, atractive ºi de neînþelesþãri, unde se vorbeºte engleza ºi fran -ceza deopotrivã ºi româna, deoarecemai pretutindeni în Vietnam poþiîntâlni pe cineva care spunã pe româ -neºte: Bine ati venit! Eu, împreunã cualþi câteva mii de intelectuali, am stu -diat în România".

B.K.

Vietnamul de azi, o autenticã descoperirepentru oamenii de afaceri români

Ambasada Chile,iniþiatoare a unuiproiect ecologic

Cu prilejul Bicentenarului Repu -blicii Chile ºi sãrbãtoririi a 200 deani de la formarea Primului gu -vern autonom al acestei þãrii,Excelenþa Sa María Eliana CuevasBernales, Ambasador al Repu bli -cii Chile a organizat, în colaborarecu Primãria ºi Admi nistraþiaDome niului Public ale Sectorului1 din Bucureºti, o acþiune eco lo -gicã de plantare de copaci înParcul Regina Maria.Iniþiativa Ambasadei a avut dreptexemplu un proiect realizat înChile care prevede plantarea, îndecursul anului 2010 a 17milioane de copaci, câte unulpentru fiecare locuitor al þãrii.Arborii plantaþi, o donaþie a Repu -blicii Chile, reprezintã un pas micdar important, în rela þiile româno -chiliene, þinând cont de apropiereaspiritualã dintre cele douã þãri,chiar dacã distanþa care le desparteeste de mii de kilometri. La eveniment au participat, alãturide Excelenþa Sa María ElianaCuevas Bernales, Andrei Chili -man - Primarul Sectorului 1, re -pre zentanþi ai Primãriei Capitalei,reprezentanþi ai Cor pu lui diplo -ma tic, membri ai comunitãþii chi -li ene, repre zen tanþi ai mass-media, personalitãþi legate delumea hispanicã.

Page 27: Diplomat Club

Pagina 27

Manao ahoana! Bunã ziua!Madagascarul, a patra insulã ca mãri -me din lume, este situat în partea devest a Oceanului Indian, fiind despãrþitde continentul african prin strâmtoareaMozambic. Acum 240 de milioane deani s-a desprins din vechiul continentGondwana, iar izolarea îndelungatã,varietatea climatelor ºi a formelor derelief au dus la dezvoltarea unei fauneºi flore unice în lume. Astãzi peste80% din speciile vegetale ºi 90% dinspeciile animale sunt endemice : ºasespecii de baobabi, arborele cãlãtorului,orhidee, arbuºti spinoºi, plante cufrun ze suculente, lemurienii ºi prã -dãtorii lor - foussa, peste cincizeci despecii de cameleoni, ºopârlele gecko,broasca roºie, cel mai mare fluture din

lume, fluturele cometã - Argemamittrei (care poate sã ajungã pânã la30cm), peºtele cœlacanthe, o fosilã viedin perioada cretacicã.Insula a început sã fie populatã în mi -le niul întâi de etnii asiatice originaredin Indonezia, Malaysia ºi Polinezia,precum ºi de o populaþie africanã ºi denavigatorii arabi, ce au imigrat ulte -rior. În prezent, locuiesc aici 18 etniidiferite. Navigatorul portughez Diogo

Dias este primul european care ajungeîn Madagascar în august 1500, urmatde negustori olandezi, francezi ºienglezi. Se presupune cã denumireamodernã a statului derivã fie de lanumele de "matacassi" dat de europenipopoarelor aborigene, fie de la denu -mi rea Arhipelagului învecinat, Insu -lele Mascareignes, fie se datoreazã lui

Marco Polo, care descrie în carteasa, "Descoperirea lumii", publicatãîn sec. al XIII-lea, o insulã numitã"Madeigashar". Timp de 8 decenii insula a fost regatsub conducerea membrilor dinastieiMerina, iar în timpul suveranuluiRa dama I (1810-1828), adoptãnume le oficial de Regatul Mada gas -car. Din 1885 intrã sub protectoratfrancez, deve nind 11 ani mai târziucolonie a Franþei. Totuºi în 1960Madagascarul reuºeºte sã-ºi redo -bân deascã inde pen denþa. Supranumit ºi "Marea Insula roºie"(datoritã lateritelor care-i coloreazãpodiºurile), Madagascarul se întindepe o lungime de 1580 km de la nord lasud ºi 580 km de la est la vest, cu o

suprafaþã totalã de 592 000 km2, fiindformat dintr-un adevãrat mozaic depeisaje naturale. Un lanþ muntosbrãzdeazã insula de la nord la sud,delimitând regiunea Podiºurilor Înalte(cu înãlþimi cuprinse între 800 ºi1500m) de regiunile de coastã.Existã douã anotimpuri: unul este caldºi ploios (noiembrie - aprilie), ºi unulrãcoros ºi mai uscat (mai - octombrie).Vânturile predominante sunt alizeeleºi musonul, iar ocazional se formeazãcicloane.Antananarivo, capitala economicã ºipoliticã a Madagascarului, familiarnumit " Tana ", este punctul de sosireºi de plecare al turiºtilor. În malgaºãsemnificã "oraºul miilor", de la ceipeste o mie de soldaþi care l-ar fi pãzitîn timpuri strãvechi… astãzi sunt miide strãduþe, mii de trepte ce leagãpartea înaltã de partea joasã a oraºului,mii de mirosuri ademenitoare, mii defaþete colorate… Oraºul a fost con -struit ca o fortãreaþã la începutulsecolului al XVII-lea de cãtre regiiMerina, fiind înconjurat de 12 colinesacre asemenea Romei ºi Troiei. Înapropiere, într-o regiune vulcanicã seaflã lacul Itasy, iar pe una din colinePalatul regal din Ambohimanga, cepãs treazã încã un caracter sacru ºireprezintã un simbol pentru culturamalgaºã (în 2001 a fost înscris pelista patrimoniului cultural mondial

UNESCO). Tana are nenumãrate pieþeunde artizanii îºi prezintã mãiestria,ateliere de prelucrare a mãtãsii mal -gaºe " lamba landy ", dar ºi un Parczoologic ºi botanic, cel din Tsimbazaz,parcuri cu lemurieni, crescãtorii decrocodili, de fluturi.Unul din locurile cele mai atrãgãtoareale Madagascarului este insula Sainte-Marie, situatã în partea de nord-est, înOceanul Indian. Timp de câteva dece -nii regat al piraþilor numit Libertalia(în jurul anilor 1700), este un micparadis tropical, ce duce cu gândul laInsulele Caraibe. Apele ce o scaldãadãpostesc corali ºi, în lunile iulie-au -gust, balenele cu cocoaºã în periplullor în jurul mapamondului.În partea nordicã se aflã o alta insulã,vulcanicã, Nosy Be, având vechicratere cu lacuri naturale, cu nisipauriu ºi cocotieri, cu o faunã subactivãbogatã, cu multe hoteluri ºi restauranteºi o viaþã nocturnã intensã. Cunoscutãdrept "Insula Parfumurilor " datoritã

culturilor de ylang-ylang, trestie dezahãr, cafea, vanilie, piper ºi alte con -di mente, încântã prin peisajele deose -bite ºi invitã turiºtii sã-i descoperezone le naturale protejate.Regiunea Ménabé a cãrei capitalã esteMorondava, adãposteºte Parcul naþio -nal Tsingy din Bemaraha (tsingy suntformaþiuni calcaroase cu o alurãimpresionantã), înscris în patrimoniulmondial al UNESCO, precum ºi Aleeacu baobabi (zonã protejatã cu arbori ceau o înãlþime de 30 de metri ºi o vârstãconsiderabilã, de peste 800 de ani).Regiunea Toliara, locuitã de Vezo,popor de pescari nomazi, care încã din

zori se aventureazã cu pirogile în lar -gul oceanului, se aflã în partea de sud-vest. Capitala este Tuléar, situatã pe ocâmpie litoralã înconjuratã de dune ºimangrove. Plajele magnifice ºi barierade corali din golful Ifaty (unul dintrecele mai mari din lume), Anakao, cupeisaje sãlbatice ºi pito reºti, suntlocuri magice ce invitã turiºtii sã serelaxeze, dat ºi sã explo reze. Fort-Dauphin, la rãscrucea dintredeºert, munte ºi mare, apare ca o oazãde rãcoare în partea de sud-est. Liniºtitºi înflorit, Fort-Dauphin este unul dincele mai frumoase oraºe malgaºe. Înzonele din vecinãtate turiºtii potdescoperi principalele caracteristiciale Marii Insule: pãdurea primarã, þãr -mu rile sãlbatice ale Oceanului Indian,câmpiile aride, câmpurile de sisal,lemurienii.Diego Suarez (al cãrui nume vine de laprimul navigator portughez ce a ajunsîn zonã) este un mare oraº portuar ce aservit drept bazã militarã Legiunii deOnoare franceze, apoi bazã navalãsovieticã, fiind astãzi punct de oprirepentru vasele de pescuit ce au nevoiede reparaþii. Atracþiile principale suntplajele cu nisip alb de la Ramena, cele3 golfuri cu ape de smarald, pãdureatropicalã de lângã Muntele de Chih -lim bar, formaþiunile tsigny (vârfuricalcaroase ascuþite, imposibil destrãbãtut) de la Ankarana, crocodiliidin lacul sacru consideraþi strãmoºiipopulaþiei din regiune, parcul naþionaldin Masoala cu o pãdure pluvialã, unalitoralã, una aluvialã ºi inundatã, cu

mlaºtini ºi mangrove.Înconjurul insulei se face cu dificul -tate, varianta cea mai simplã fiindînchirierea unor autovehicule 4X4 dincapitala Antananarivo/Tana pânã înTuléar, trecând prin Antsirabe, Fiana -rant soa (are pãduri specifice de pin,orezãrii în terase, cea mai mare piaþãde zebu - "vacile sacre" ºi este locuitãde poporul Betsileo - "invincibilii";hârtia Antaimoro este specificã, fiindfabricatã din fibre vegetale ºi floripresate), masivul stâncos Ishal cublocurile de gresie roºie puternicerodate. Apoi din Tuléar spre Fort-Dauphin, fie cu maºina, fie cu un zbor

intern, pentru a vizita domeniileBerenty (pe care le-a vãzut însuºiÎmpã ratul Japoniei) ºi Nahampoana,urmând întoarcerea cãtre capitalã.Pentru cei curajoºi existã posibilitateade a parcurge coasta esticã dinspreFort-Dauphin spre capitalã, traversândrâurile cu 19 bacuri trase cu sfori, pânãîn micul-port Manakara, locuit deetnia Antemoro - "poporul de pelitoral" (în sud-est), de origine arabãconform legendelor. Apoi o nouãcãlãtorie cu un tren din perioadacolonizãrii franceze pânã în Fiana -rantsoa (poate dura de la o zi pânã la

cinci în funcþie de problemele tehnice,dar strãbate regiuni extraordinare), ºiretur cãtre capitalã.Condiþiile de cazare ºi preþurile înMadagascar variazã de la un hotel cuun 1 euro pe zi pânã la marile hoteluride lux accesibile prin intermediulprogramelor private, existând însã ºi oîntreagã gamã intermediarã. Fiecare îºi gãseºte un loc… de la turis -tul obosit care doreºte sã se relaxeze,sã stea la soare în hamac, sã savurezemâncarea tradiþionalã, mirodeniile ºifructele specifice, la aventurierii pa -sionaþi de trekking, sporturi extre me,scufundãri, la cei care doresc doar sãobserve ºi sã descopere în liniºte pãsã -rile, balenele, ori obiceiurile an ces traleºi pânã la pasionaþii de fotografie.Gastronomia malgaºã are la bazã in -fluenþe asiatice îmbinate cu influenþeindiene, arabe, africane ºi franceze.Principalele alimente sunt orezul,bananele, nucile de cocos, scoicile,creveþii, langustele, peºtele, zebu.Felul principal, romazava, este un felde supã cu frunze de legume uºoraromate ºi bucãþele de carne. Un altmare clasic, ravitoto, este o tocaniþã pebazã de frunze de manioc pisate ºibucãþi de carne de zebu. Dacã v-am fãcut curioºi, vã invitãm sãdescoperiþi misterele Marii Insule roºiiºi vã spunem "Mandra-pihaona! Pecurând!".

Madagascar, tãrâm de visSerge RAMEAU

Consul General Onorific al Republicii Madagascar

Page 28: Diplomat Club

Întreg anul muzical 2010 a stat sub semnullui Chopin, compozitorul polonez de lanaºterea cãruia s-au împlinit douã veacuri,onorat prin numeroase concerte ºi recitaluriîn care am ascultat opusurile sale de refe rin -þã, adesea în interpretãri de calitate, dar ºilucrãri inspirate de celebre partituri, înviziunea unor compozitori-pianiºti precumDan Dediu, Livia Teodorescu-Ciocãnea,Andrei Tãnãsescu sau Adrian Mociulschi, pecare le-am comentat la început de an. Dar încolaborare cu Institutul cultural polonez s-auorganizat ºi expoziþii, lansãri de carte, cursuride mãiestrie susþinute de oaspeþi din Poloniasau simpozioane la care au participat, deopo -trivã, muzicologi din þara lui Chopin ºi de lanoi. S-a restaurat ºi monumentul ilustruluicreator amplasat în Parcul Herãstrãu, s-alansat, la Bucureºti, Sibiu sau Chiºinãuineditul proiect "Claviatura pianului petrecerea de pietoni". În luna martie (princonvenþie, ziua de naºtere a compozitoruluieste consideratã 1 martie) a fost o adevãratãsalbã de evenimente, ºi la Castelul Peleº ºi laPalatul Mogoºoaia, dar ºi la Ateneu, undepianistul Piotr Szychowski a susþinut unrecital. În compania Filarmonicii, a fostanunþat Concertul nr. 1 în mi minor, cu DaveClaessen la pupitru, dar "preluat" (ºi) dePawel Kowalski sub bagheta lui HoriaAndreescu sau de Viniciu Moroianu cudirijorul Adrian Morar. Apoi, în cadrulFestivalului "Timiºoara muzicalã", Orches -tra Naþionalã Radio - dupã mulþi ani invitatãîn oraºul de pe Bega - l-a acompaniat peHoria Mihail în cel de la doilea Concert,

dirijor fiind Radu Popa, programul fiindreluat ºi la sala Radio. Partitura a rãsunat ºisub cupola Ateneului, dar cu Alon Goldsteindin SUA la pian, cu acelaºi Horia Andreescula pupitru, într-o posibilã "audiþie compa ra -tã". Probabil în aceeaºi idee - sau poateprintr-o coincidenþã fericitã - am ascultatpiese mai puþin cântate la noi, în douã versi -uni interpretative destul de diferite ca manie -rã, pentru cã în compania aceluiaºi ansam -blu, maestrul colaborând de aceastã datã cupianista Luiza Borac (în sfârºit invitatã dinGermania pentru a cânta ºi pe scenele deacasã), care a propus Andante spianato,Marea polonezã ºi Variaþiunile pe tema La cidarem la mano (din opera Don Giovanni deMozart). Piesele au fost realizate cusensibilitate ºi un lirism de bun gust, exce -lând în secvenþele solo, din fericire foarteample, punându-i în evidenþã atracþia cãtregenul cameral. Pianista a fost apreciatã, dealtfel, la superlativ ºi de presã internaþionalãpentru CD-ul incluzând 24 de Studii ºi 6Cântece poloneze în trascripþia lui Liszt,"Times" remarcându-i "tuºeul subtil ºifrazarea", iar "Gramophone" considerând cãeste "cu siguranþã cea mai bunã versiune din -tre cele disponibile pe disc - graþie, sonoritateradiantã". Opusurile au fost pro gra mate ºi laFilarmonica din Sibiu, dar cu NicolaeDumitru la pian, care a alãturat ºi Rondo à laKrakoviak op. 14. În seara ce în che ia mani -festãrile "Anului Chopin", pia nis ta polonezã

Joanna Lawrynowicz a optat, la rândul sãu,pentru primele douã mo men te, dar ºi pentruFantezia pe teme populare poloneze,preferând, de asemenea, sã sublinieze laturadelicatã a autorului, estompând - voit sau nu- anvergura pagini lor de virtuozitate debor -dan tã, evoluând alã turi de Filarmonicadirijatã de Cristian Badea. Lucrarea fusesealeasã anterior ºi de Horia Mihail, la salaRadio, cântând destul de monocrom la

inaugurarea noului pian Bo sen dorfer, din noucu Horia Andreescu la pupitru.ªi recitalurile au fost atractive, chiar ºi cumomente inedite, pentru cã s-au derulat ºi înspaþii neconvenþionale, aºa cum a fost Staþiade metrou "Unirea" (ceea ce se poatecomenta pro ºi contra…), dar ºi laUniversitatea Naþionalã de Muzicã dinBucureºti, la Muzeul "Enescu", la Institutulfrancez, implicându-se în organizare ºiAmbasada Franþei, onorând astfel bicentena -rul unuia dintre cei mai îndrãgiþi creatoriromantici a cãrui existenþã rãmâne profundmarcatã de cultura ºi spiritul din "oraºulluminilor". Pe de altã parte, recitalul oferit deAlain Planes s-a dorit o evocare a recitaluluisusþinut de Chopin la celebra Sale Pleyel dinParis, în 1842, pe acelaºi podium al Atene -ului cântând ºi tânãrul Andrei Licareþ înpagini de elevatã poezie. Un alt interpret

deo sebit de apreciat - Toma Popovici - a pro -pus o abordare pe cu totul alte coordonateexpresive, în opusuri prezentate fie laUNMB sau la Centrul cultural ungar, fie lasala Studio ºi la Muzeul Cotroceni.La Peleº sau la Mogoºoaia, în ambianþaacestor superbe palate, mezzosoprana AlicjaWegorzewska-Whiskerd, acompaniatã depianista Luminiþa Berariu, a oferit integralacântecelor de Chopin (demers binevenit încontextul unei imagini complexe asupracreaþiei compozitorului care, totuºi, a fost înprimul rând un poet al pianului), iar trio "Proarte" a optat pentru lucrarea de gen opus 8,cântat, deopotrivã, de un alt trio, pentru cadouã dintre membre - Diana Spânu-Dãnilã ºiMariana Oþeleanu-Amarinei - sã prezinte ºiGrad duo concertant pentru pian ºi violoncel.La "Zilele Bucureºtiului", muzica lui Chopina rãsunat ºi în prelucrãri de jazz cu Orchestrade estradã "Sto lec zna" din Varºovia, într-unspectacol în aer liber completat inspirat de ungrup de dans modern. Am urmãrit ºi programe "mai altfel" în careChopin a fost "reinventat" în varii moduri ºisonuri (pornind poate de la gândul cã astfel

va deveni maia c c e s i b i lp u b l i c u l u inefamilia ri zat cumuzica clasicã). Numeroºii specta tori auaplaudat (sau nu) recitalurile susþinute denume mari precum Ivo Pogorelici (extrem deciudat, ca de obicei…) sau ElisabethLeonskaia (cândva laureata "ConcursuluiEnescu") în seria "Celebrating Chopin"

realizatã de Fundaþia Art Production. Amapreciat ºi recitalul lui Sam Haywood subgenericul "Chopin trãieºte" datorat Asocia -þiei "Cruciada culturii", dar ºi ideea serilor"Chopin ºi nu numai" incluse în stagiuneaRadio, ascultând astfel pianiºti români decotã variabilã - Luiza Borac, Horia Mihailsau Matei Varga. Dar, de fapt, paginilechopiniene au rãsunat ºi în alte numeroaseinterpretãri, pentru cã, spre exemplu, laAteneu s-au regãsit ºi în recitalul pianisteiIlinca Dumitrescu în compania violoncelis -tu lui Marin Cazacu, iar la Radio în progra -mul pianistei Dana Borºan, reperele fiindînsã mult mai numeroase. O multitudine de seri cu minunatã muzicã,în special dedicatã claviaturii, deºi într-unasemenea context ar fi fost firesc sãascultãm ºi lucrãrile sale simfonice - foartepuþine, de altfel. Trebuie sã recunosc faptulcã oferta a fost deosebit de generoasã, numaisub egida Institutului cultural polonezorganizându-se peste 50 de manifestãri, încâteva oraºe din România sau în RepublicaMoldova, de-a lungul "Anului Chopin",care, astfel, ne-a oferit prilejul (se poatespune privilegiul) sã ne reîntâlnim cu maitoate ciclurile de miniaturi dedicate pianului- confident în prea scurta sa viaþã -, cu celedouã Concerte, dar ºi cu piese mai puþincântate în stagiunile noastre, interpretate demuzicieni români sau polonezi, într-unomagiu bine venit, realizat cu dãruire decãtre conducerea Institutului în colabo ra recu instituþiile noas tre sau cu centre cultu ralesimilare ºi chiar cu unele ambasade. Sãlileîn general pline ºi aplauzele melo ma ni lor aurãsplãtit din plin efortul, perfor manþaartisticã ºi organiza to ricã. DirectorulInstitutului polonez - Natalia Mosor -, aacordat placheta aniversarã directoruluiFilarmonicii, Andrei Dimitriu, al postului deradio "România Cultural", Oltea ªerbanPârâu ºi al revistei "Observator cultural" -Carmen Muºat, mulþumind celor care aualcãtuit comitetul de onoare, "oameni demuzicã", poeþi sau scrii tori, miniºtri, actori,ambasadori, doar câþiva dintre aceºtiaregãsindu-se printre specta torii obiºnuiþi aisãlilor de concert, reuniþi însã, la mijloc dedecembrie, sub cupola Ateneului, pentru aasista la seara finalã ºi a ciocni, apoi, o cupãde ºampanie împreunã cu entuziaºtii care, cuadevãrat, ne-au oferit, în 2010, clipe derafinatã frumuseþe în sonurile inconfun da -bile ale poetului pianului, Fry deryk Chopin,nãscut în primãvara anului 1810, laZelazawa Wola, în Polonia.

Pagina 28

Muzeul "Enescu" a gãzduit o seara intere -san tã oferitã de Institutul polonez, propu -nând publicului nostru întâlnirea cu doicâºtigãtori ai Concursului "Moniuszko" de -ru lat la Varºovia. Astfel am avut prilejul sãascultãm o sopranã, Eliza Kruszczynska,for ma tã în Italia, dar care a studiat ºi cuMaria Slãtinaru-Nistor ºi un bas, DanielBorowski, aplaudat deja pe mari scene alelumii, amân doi având glasuri frumoase,ample ºi calita tive. Programul divers ºiatractiv a cuprins miniaturi de Chopin, ariidin Madama Butter fly de Puccini (foartebine interpretate de solista care, de altfel,este ºi deþinãtoare premiului acordat tocmaipentru interpre ta rea acestui rol), Trubadurulde Verdi (vocea plinã, expresivitatea ºitemperamentul sopra nei fiind puse învaloare în ciuda dificultã þilor tehniceevidente spre final), Halka de Moniuszko(reliefând lirismul ºi trãirea ardentã apersonajului). Basul a ales, din crea þiaaceluiaºi compozitor, o arie din operaVerbum mobile (cu o scriiturã solicitantã),optând, de asemenea, pentru arii din SimonBoccanegra de Verdi (rezolvatã cu o vocegeneroasã, îngrijit condusã), Bãrbierul dinSevilla de Rossini, abordatã cu o vervã uºorforþatã, care lãsa cumva impresia cã solistul

este încã în formare, tremurul întreguluicorp trãdând crisparea interioarã, aspectesurprin zã toare în condiþiile în care a onoratdeja contracte importante. În încheiere amaplau dat un duet din opera Forþa destinuluide Verdi, derulat pe aceleaºi coordonate aledatelor naturale deosebite, susþinute de otehnicã pe care, în timp, cei doi oaspeþi auposibilitatea sã o desãvârºeascã. Iar la pian,Mariusz Rutkowski s-a strãduit sã acompa -nieze cu acurateþe un asemenea repertoriucu treceri rapide de la dramatism la umor,agresând, din pãcate, claviatura instrumen -tului care, în general, sunã chiar excelent,dar de aceastã datã a fost "în suferinþã".Privit în ansamblu, recitalul s-a doveditdeosebit de apreciat de publicul pe care l-aºfi dorit mai numeros, iar pentru muzicieniiprezenþi în salã o experienþã binevenitã,descoperind astfel nivelul unei competiþii deanvergurã prin laureaþii sãi din acest an,bucurându-se la rândul lor sã reasculte paginimuzicale superbe abordate cu mult curaj ºipasiune de tinerii oaspeþi. O searã pentru careorganizatorii meritã aprecierile ºi mulþumi -rile noastre, Institutul polonez ºtiind, de fie -care datã, sã ofere manifestãri de realã þinutãartisticã.

Anca FLOREA

Onorându-l pe ChopinAnca FLOREA

Oaspeþi din Polonia

Council for a three-year term; in June2010 Thailand was elected as chair ofthat body for one year. In regionalaspect, Thailand is one of the 10members of the Association ofSoutheast Asian Nations (ASEAN), ofwhich is progressing in fields ofeconomic, trade, banking, political, andcultural matters. In 2010, its combinednominal GDP had grown to USD $1.8trillion with a population of appro -ximately 600 million people, 8.8% ofthe world population. The target forASEAN's economic integration in 2015,by then it would rank as the 9th largesteconomy in the world and the 3rdlargest in Asia in terms of GDP. ASEANhas concluded free trade agreementswith PR China, Korea, Japan, Australia,New Zealand and most recently India.In addition, ASEAN is currentlynegotiating a free trade agreement withthe European Union. The bilateralrelations between Thailand andRomania have always been in a goodterm for over 37 years since the esta -blishment of their diplo matic relation in1973. The cooperation at the govern -mental level had been promoted througha number of bilateral instru ments invarious aspects: Invest ment, Taxation,Agriculture, Tourism, Culture, etc. Alsothe exchange of high level official visits,including the visit of Thailand's RoyalFamily members to Romania and thevisit of Romania's President to Thailand,had marked an eminent existing friend -ship of the two countries. Lately, theofficial visit to Thailand of the StateSecretary of Global Affairs of Romaniain return of Thailand's Vice ForeignMinister visited Romania in 2009 hasenhanced the cooperation both inbilateral and multilateral spheres. Alsothe regular exchange of visits of theParlia men tarians Friendship Groupsbetween the two countries has played animportant role in bringing about thecloser insti tutional collaboration andfriendship.

In terms of economic relation, the mu tu -al trade volume has gradually increa sedfrom USD $ 49.7 million to 132 millionrecently. Both Romania and Thailandcan benefit from the expan sion of tradeand investment through EU and ASEANfree trade areas. The frame work of EU-ASEAN Coopera tion Agree ment helpsensure an effec ti ve environment for tradeand invest ment relations. The EU is innegotia tions with Thailand on anupgraded Partnership and CooperationAgree ment (PCA) which will extend theareas of coope ration. Bilateral trade ingoods and services between EU andASEAN reached some 158.5 billioneuro in 2009. Thailand is an attractiveexport market for EU businesses in avariety of sectors. In 2009, Thailand isthe EU's 23rd largest trading partner (ingoods) with annual trade amounting to21.9 billion euro, and being one of themost important destinations of Euro -pean investments within ASEAN.Thailand and Romania both have theuniqueness of its admirable tradition andculture to be proud of. The pro mo tion ofcultural exchange has been one of thepriorities of the Royal Thai Embassy'smission in Romania. The organizing ofThai Cultural Festival held in Septemberwhich comprised the Thai classicalcultural performance at the AthenaeumRoma nia, and the Thai Week Fairs at theVillage Museum and in Cismigiu Parkwere the highlight in bringing Thaiculture to Romania. The Thai FilmFestival in October orga nized by theRoyal Thai Embassy with the colla -boration of the Peasant Museum isanother mode for the promotion ofcultural diversity. Also the scheme oftourism promotion is in a way helping todraw in ground of people-to-peoplecontact besides its benefit in economicaspect. Recently, the Thai side hasunilaterally granted the Romania'scitizen to apply "the visa on arrival", onwhich one can get his/her entry visa toThailand at the immigration check poin -ts, for the stay of 15 days for tourism.This new application started to imple -ment from 20 November 2010 onward.

(Urmare din pag. 4)

The 83rd Birthday ...Piotr Szychowski

Pawel Kowalski

Viniciu Moroianu

Page 29: Diplomat Club

Pagina 29

Puterea amintirii reprezintã posibilita tea dea pãstra prezentã în mintea ºi sufletul nostruorice trãire care ne leagã mai puternic deviaþã. Iatã de ce la acest început al celui de-al doilea deceniu din noul veac privesc cudrag spre învolburatul an 2010. Activitãþilelegate de profesia mea de avocat, acþiuniletrãite pe plan UNESCO, unde am avutbucuria de a fi avocatul care a obþinuthotãrârea juridicã de înfiinþare a FederaþieiAsociaþiilor Centrelor ºi CluburilorUNESCO din România - fiind în acelaºitimp preºedinte fondator - activitã þiledesfãºurate la Asociaþia Femeilor de Carie -rã Juridicã din România, întâlnirile inter na -þionale pe linia Federaþiei Inter na þionale aFemeilor de Carierã Juridicã, toate acesteam-au fãcut sã trec peste multele zile cenuºiidin anul 2010 ºi sã gândesc cã omul din þaranoastrã, ca ºi de pe alte meleaguri, a merstotuºi înainte cu speranþa într-un viitor maifrumos.

***Unul dintre cluburile cu o activitatedeosebit de frumoasã ºi bogatã din cadrulFederaþiei UNESCO este AsociaþiaCulturalã Iulia Haºdeu a cãrei preºedintã,prof. conf. Crina Bocºan a reuºit sã redeafigura luminoasã a Iuliei Haºdeu,reprezentantã de excepþie a femeii românceprin inteligenþa sa ºi prin tot ceea ce a lãsatîn urma ei, sfârºindu-ºi viaþa, din pãcate,foarte tânãrã, la Paris, unde era studentã, lavârsta la care abia se terminã liceul. Pe tot parcursul lui 2010 au avut loc întâlnirila sediul asociaþiei din strada Francezã, casãîn care s-a nãscut Iulia Haºdeu. Întâlnirilecu mesaj literar, cenaclu cu invitaþi, care auavut loc lunar, întâlniri cu scriitori,simpozionul de la Muzeul oraºuluiBucureºti intitulat “Reverberaþii”, cuparticiparea unor artiºti, ca Eugen Cristea,Cristina Deleanu ºi enu me rarea ar puteacontinua, au fãcut ca din ce în ce mai mulþioameni sã devinã membri ai acesteiasociaþii. A avut, deasemenea, loc ºi unsimpozion la Câmpina în micul castel clãditde Bogdan Petriceicu Haºdeu în memoriafiicei sale, Iulia. La aceasta se adaugãnume roase emisuni TV susþinute depreºedinta clubului ºi de alþi membri,precum subsemnata, participarea lavernisaje, lansãri de carte la salonul "Carteºi Presã" ºi la Târgul "Gau dea mus", întâlnirila Balcic în minunata grãdinã creatã deRegina României în scurta perioadã cândoraºul a fost oraº românesc.La aceste activitãþi au fost cooptate ºi altecluburi din cadrul Federaþiei, un sprijindeosebit fiind acordat de Asociaþia Femeilorde Carierã Juridicã.Un alt club UNESCO cu o activitate bogatãeste cel al corului Casei de Culturã dinGãeºti, numit “Prietenii muzicii”, cor care aadus Federaþiei ACC UNESCO Româniaonoarea susþinerii unui concert la mesaduminicalã din basilica San Pietro dinRoma, precum ºi la catedrala româneascãdin Paris. La concertul susþinut în aceastãminu natã catedralã cumpãratã de regeleCarol I, au participat ºi doi membri ai coru -lui, preoþi care slujesc în România. Ei vorrãmâne pentru totdeauna cu amintireafaptului cã au slujit odatã în catedralaromâneascã din Paris.Succesele coralei “Prietenii muzicii” audemon strat ce înseamnã sã ai un conducãtorcum este directoarea Casei de Culturã,Lucica Uþã ºi ce înseamnã ca un primar-prof. Alexandru Toader - ºi un consiliulocal, care sã iubeascã cultura ºi actul deculturã.Activitatea din 2010 a acestui cor acuprins festivaluri literare, numeroase

concerte care au culminat cu superbelecolinde de Crãciun. 2011 urmeazã a fi foarte bogat în acþiuni,atât pe plan naþional ºi internaþional. Evident, aº mai putea menþiona ºi altecluburi cu activitãþi frumoase, dar mãrtu -risesc, m-am legat în mod special de celedespre care am vorbit mai înainte pentru cãam luat parte la multe din acþiunile lor ºi amînþeles ce înseam nã sã iubeºti cu adevãratcultura ºi rãsfrângerea ei asupra sufletuluiomenesc.

***În luna octombrie, Baroul Bucureºti ºiUniunea Avocaþilor au sãrbãtorit, în clãdireaParlamentului, Ziua Baroului Bucureºti,închinatã fiind aceastã sãrbãtorire profesio -niº tilor cuvântului rostit. Dintre alocuþiunilevorbitorii care au dãruit ceva din sufletul ºigândul lor prin mici alocuþiuni, ceva ceconstituia, de fapt, un elogiu adus acesteiprofesii, rãmâne de neuitat cuvântul rostitde marele avocat Constantin Viºinescu.În acea zi am înþeles, poate, mai bine cetrebuie sã însemne marea familie a avoca tu -lui român ºi cât este de mare bogãþia spiri -tualã, culturalã ºi de curaj pe care au lãsat-oînaintaºii avocaturii române.Sãrbãtorirea Zilei Baroului, a slujit cuadevã rat ideea de dreptate ºi de justiþie ºiprin aceasta a trecut de seria evenimentelorobiº nuite, edificând ºi cultivând memoriaunei anume identitãþi, cu valori în care sã seregã seascã verticalitatea din sufletul ºi

gândul avocatului român. Acordarea unordiplome de merit avocaþilor care au fãcutcinste acestei profesii a fãcut parte dinfrumoasa þesãturã a acestei zile desãrbãtoare. În cuvân tul multor avocaþi amregãsit coloritul de expresie specificprofesiei, o logicã dreaptã, care audemonstrat cã în vãlmãºagul de pasiuni ºipatimi, de invidie, urã sau neºtiinþã,avocatul ºtie sã se îndrepte fãrã reticenþãspre calea cea mai sigurã ºi legalã pentruobþinerea dreptãþii.Nu trebuie uitat cã studiul dreptului aînceput în România în anul 1838 la ColegiulSf. Sava, unde au fost 4 catedre de drept.Titlul de Facultate de Drept apare în 1847 ºieste definitivat în 1859.La reuniunea desfãºuratã sub ochiiveghetori ºi pãtrunzãtori ai decanuluiBaroului Bucu reºti, avocat Ilie Iordãchesu,avocaþii prezenþi au arborat o þinuta în caream regãsit prestigiul purtãtorilor de robã,presigiu pe care avocatul trebuie sã îlpãstreze în orice împrejurare. M-aimpresionat þinuta demnã ºi interesultinerilor avocaþi prezenþi ºi,în mod special,adevãrata manifestare de dragoste de þarãizbucnitã în momentul în care glasul cald,frumos ºi cultivat al lui Gheorghe Turda aadus superba muzicã româneascã în sala

pregãtitã, de fapt, pentru dans. Frumosulcântec "Noi suntem români" pe careGheorghe Turda îl interpreteazã cu ocãldurã ieºitã din comun a fost cântat deaproape toþi cei prezenþi ºi în ochii tuturoram citit nu numai dragostea de þarã, dar ºimândria cã ne-am nãscut pe acestemeleaguri. Aceastã sãrbãtoare ne-a fãcut pe toþi sãînþelegem cã în volbura teoriilor noi, ade -me nitoare, avocatul trebuie sã conducã cubunã credinþã acea frânturã de realitate careeste speþa în care apãrã ºi totul trebuie fãcutnumai ºi numai pentru a ajunge la luminaadevãrului. Spiritul fin ºi cultivat pe care l-am întâlnit lamulþi din tânãra generaþie de avocaþi, ne-afãcut pe noi, cei din vechea generaþie, sãvedem cã,în esenþã, Dreptul, care este oformã prin care se poate realiza în viaþãideea de dreptate, va trece în mâini bune ºicã tinerii avocaþi de azi vor fi urmaºispirituali demni ai marilor noºtri înaintaºi.

***În cuvântul rostit de mine la aceastãîntâlnire am comemorat figura ElleiNegruzzi, prima femeie licenþiatã în dreptcare a reuºit sã profeseze ca avocat înRomânia.Nãscutã în 1876 în comuna Hermeziu dinjudeþul Iaºi, este o luptãtoare pentruobþinerea de cãtre femei a dreptului de apleda ºi de a fi membre în Barou. Deºiprima femeie licenþiatã în drept la Sorbona

a fost românca Sarmiza Bilcescu, în 1891,Baroul de Ilfov a înscriind-o ca membru, eanu a putut profesa niciodatã, astfel încât aluptat, susþinutã de marii juriºti ai acelorvremuri pânã a apãrut proiectul de lege princare se cerea ca în textul Legii din 12 martie1907 sã se stipuleze: "femeia mãritatã saunemãritatã care întruneºte condiþiile legaleprevãzute de textul de mai sus poate fiînscrisã în barou ºi exercitã profesiunea deavocat".În Franþa a apãrut un asemenea text de legeîncã din 1900, astfel cã Ella Negruzzi,membrã fondatoare a celei mai importanteorganizaþii non guvernamentale de femeijurist, - Federaþia Internaþionalã a Femeilorde Carierã Juridicã, în 1928, reuºeºte sãspargã zidul pânã atunci de nepãtruns alBaroului ºi devine prima femeie avocat carepledeazã în faþa justiþiei române.Ca activitate socialã, devine preºedintã aAsociaþiei pentru Emanciparea Femeii,înfiinþând în þarã filiala Federaþiei Interna -þio nale a Femeilor de Carierã JuridicãCa prezenþã la barã, nu a existat nimic caresã-i înfrângã curajul ºi a luptat pentrufumoasa idee a libertãþii, apãrând în toateprocesele politice ale vremii sale, situândastfel femeia avocat la un nivel superior.Îndrãznesc sã situez evocarea Ellei

Negruzzi la Ziua Baroului Bucureºti subsemnul necontenitului efort de a cultivamemoria unei identitãþi în ale cãror virtuþi ºivalori regãsim verticalitatea umanului dinfiecare dintre noi. Perspectiva femeii avocatapare ca împlinirea necesarei complemen -taritãþi a propriei noastre istorii, scrisã lamasculin ºi feminin deopotrivã.În memoria timpului din care venim întruîmplinirea aspiraþiilor noastre de dreptate ºiadevãr se cuvin scrise cu litere de aurfaptele ºi iniþiativele unor personalitãþi

feminine care au slujit actul de justiþie.Prima dintre ele - Ella Negruzzi.Nãdãjduiesc cã avocata româncã vacontinua ºi întreþine aceastã zestre de curaj,inteligenþã ºi omenie lãsatã de marile juristece au trãit înaintea noastrã. Nãdãjduiesc cãnoi, cele de azi vom reuºi sã înmulþimaceastã zestre.

***În urmã cu doi ani, la Paris, unde s-ausãrbãtorit în sala de ºedinþã superbamenajatã a Baroului, 80 de ani de laînfiinþarea Federaþiei Internaþionale aFemeilor de Carierã Juridicã, s-a stabilit caurmãtoarea întâlnire a consiliului deconducere a Federaþiei, din care ºi Româniaface parte, fiind chiar membrã a Biroului deconducere, sã aibã loc la Buenos Aires.Evident, distanþa foarte mare, costulridicat al biletului de avion, au fãcut cadelegaþia noastrã sã nu fie foarte amplã,dar preºedinta Asociaþiei Femeilor deCarierã Juridicã din România, avocatPaula Iacob ºi vicepre ºe din ta Asociaþiei,avocat Florenþa Dumi trescu, au înfruntatcele 14 ore de drum - la care s-au adãugatcele câteva ore de aºteptare din Paris - ºiau ajuns la Buenos Aires.Întâlnirea s-a desfãºurat în condiþiideosebite, în cadrul festiv la CurteaSupremã de Justiþie Naþionalã din BuenosAires ºi la Facultatea de Drept - UGA.Organizarea a fost asiguratã de omonimaasociaþiei noastre din Argentina, deosebitãfiind activitatea lui Ethel Diaz, juristã cuveche ºi importantã activitate în cadrulFederaþiei Internaþionale.Conferiþa susþinutã în data de 11 noiem -brie 2010 în legãturã cu pericolul pe careîl pre zintã emigrarea în zilele noastre, s-abucurat de o primire deosebitã, urmând sãfie publi catã chiar pe site-ul FederaþieiInternaþionale. Am avut bucuria ca Ambasada Franþei înArgentina sã ofere o recepþie de amploare înonoarea congresului nostru, iar ambasa -dorul Jean Pierre Asvajadourian, personal,s-a ocupat în mod special de delegaþiaromânã. Fiind de origine armeanã, a fostbucuros sã afle cã în România existã oasociaþie de prietenie româno - armeanã,asociaþie a cãrei vice-preºedintã sunt.Discuþiile s-au purtat la un nivel înalt, iarclãdirea superbã a Ambasadei a oferit cuadevãrat un cadru special, creându-nesentimentul cã ne aflam într-un mic palat depe valea Loirei. Pe lângã frumuseþea ºi interesul lucrãrilor

prezentate la acest congres, nu pot uitaminunatele seri în care am ascultat ºi amvãzut cât de frumos este tango-ul ºi emoþiape care am trãit-o trecând pe lângã palatulprezidenþial în al cãrui balcon aveai senzaþiacã o vezi pe Evita Peron, o femeie atât deiubitã în Argentina. Aº adãuga un cuvânt despre construcþiiledin Buenos Aires, construcþii la care au luatparte foarte mulþi italieni. Este interesantãrealizarea sediului Poliþiei Federale, un gende vilã alipitã parcã de un superb parc în

care se aflã statuia lui Orhiza (cel care aamenajat parcul, ºi care a amenajarea laParis, Bois de Boulogne). Orice locuitor dinBuenos Aires îþi spune cã acest parc esteplãmânul oraºu lui.. Veþi gãsi în marele oraºmonumente realizate de germani, franceziºi italieni., unele dintre ele fiind lucratechiar la Paris. Pe locul casei unde a locuitEvita Peron se aflã Biblioteca Naþionalã.Teatrul cel Mare a fost clãdit în anul 1908.Aici, ni se poveºte cu mult drag, a cântat ºiPavarotti,.În centru Pieþei Republicii se aflã un obeliscînalt de 67 de metrii, un simbol al oraºului,terminat în 1936 ºi al cãrui proiect a fostrealizat de arh. Alberto Prebisch, fiindconsiderat unul dintre cele mai interesantemonumente moderne din America de Sud. Alãturi de principalele strãzi comerciale, nutrece neobservat cartierul denumitCaminito, unde se aflã cãsuþele colorateconstruite de italienii veniþi ca primemigranþi pe aceste locuri. Pe strãduþeleacestui cartier, ale cãrui case sunt pãstratecu dragoste ºi grijã, întâlneºti vânzãtori dedesene, acuarele, picturi, suveniruri ºi chiarai posibilitatea sã te fotografiezi cudansatoarele de tango. Ne-a impresionatpoliteþea ºi comportamentul civilizat allocuitorilor ºi faptul cã mulþi dintre aceºtiavorbeau limba italianã, ei având rude deorigine italianã.Despre frumuseþile Argentinei sperãm sãpublicãm un material mai amplu.Mulþumim Ambasadei Argentinei pentrusprijinul acor dat participãrii noastreã laaceastã întâlnire unde s-au adoptatdocumente ce vor putea inflenþa efectivcondiþia femeii.

***Un alt fapt îmbrãcat în haina pozitivuluieste acþiunea revistei oamenilor de afaceri"Busi ness Press" care cu prilejul înmânãriipre mii lor sale anuale, a acordat mai multepremii unor femei considerate de succes:Maria Grapini, ing. Elena Erbaºu ºi av.Paula Iacob.În interviul apãrut în numãrul pe noiem -brie - decembrie al revistei, am afirmat cã"pro mo vând femeile de succes vom creamodelele de care societatea noastrã arenevoie". Odatã în plus, aceastã galã ademonstrat cât de importantã este cola -borarea între socie tatea civilã ºi orga -nizaþiile guvernamentale, rolul importantpe care îl are presa ºi cât este deinsemnatã sprijinirea presei de cãtreoamenii de afaceri.

S-a întâmplat în 2010...av. Paula IACOB

Preºedintã a Asociaþiei Femeilor de Carierã Juridicã din România

Momente de la întâlnirea Federaþiei Internaþionale a Femeilor de Carierã Juridicã, BuenosAires - Argentina

Momente de la întâlnirea Federaþiei Internaþionale a Femeilor de Carierã Juridicã, BuenosAires - Argentina

Page 30: Diplomat Club

Pagina 30

Am primit în ultima vreme douã valoroasecãrþi de cãlãtorie, autorii lor fiind distinºiintelectuali români cu profesii diferite, dar pecare îi uneºte marea plãcere pentru cãlãtorii,aº zice pasiune, oglinditã în însemnãrilepertinente, adevãrate ghiduri pentru ceiinteresaþi.Numele medicului ºi scriitorului ViorelPãtraºcu îmi era familiar din excelenteletablete pe care le semneazã de multã vremeîn prestigiosul sãptãmânal "Viaþa medicalã",dar ºi ca cel al autorului unei mai vechi cãrþide cãlãtorie, intitulatã "De la Erevan la Capoda Boca", despre care am scris la vremearespectivã. Aflatã recent la Piteºti, am avutplãcerea sã-l întâlnesc personal pe distinsuldoctor Viorel Pãtraºcu care mi-a oferitvolumul sãu "Sindromul Santorini"(edituraParalela 45), rod al unor itinerarii de vacanþãîn câteva insule greceºti, unde a fost patru anila rând.Titlul ales pentru acest volum exprimãfericirea de-a dreptul nebuneascã pe care atrãit-o autorul, când s-a aflat "într-unul dinlocurile cele mai frumoase de pe pãmânt".Într-adevãr, traversând nenumãrate insule

greceºti, autorul a trãit "punctul de emoþiemaximã, din cea mai coloratã ºi dureros defrumoasã localitate din Santorini", ceea cei-a declanºat "Sindromul Santorini", inspirat

de "Sindromul Stendhal", "Sindromul Paris"sau "Sindromul Ierusalim", trãit de ilustrulscriitor francez la vederea splendorilorItaliei, sau de turiºtii japonezi ajunºi încapitala francezã ºi, respectiv, de peleriniiajunºi pe Muntele Mãslinilor.Cartea doctorului Viorel Pãtraºcu abundã îndetalii istorice, geografice, descrieri aleaºezãmintelor religioase, ale naturii insule -lor, ale plajelor, hotelurilor, mâncãrurilor,oamenilor - localnici sau turiºti de pretutin -deni. Însemnãrile, deosebit de interesante,pline de har, cu un ascuþit simþ al observaþiei,din diverse spaþii ale insulei Creta, dar ºi dinRodos, Symi, Corfu, Zakynthos etc., ne ajutãsã înþelegem de ce pasiunea pentru cãlãtoriiºi publicisticã i-au schimbat viaþa autorului,înfrumuseþând-o, ajungând "adeseori beat defericire" dupã cele patru vacanþe petrecute peinsulele greceºti. Lãudabile ºi cele 44 deimagini care asigurã ilustraþiile volumului,realizate de doctorul Dan Popescu, camaradde cãlãtorie al autorului.Volumul "Bun gãsit, Orient Apropiat!"(editura CD Press) oferã cititorilor româniatracþii turistice din Siria, Iordania ºi Liban.Noe Smirnov este semnatarul textuluiacestui volum extrem de incitant, iarilustrator- aproape 150 de imagini - estefotograful de talent Ioan Condurache.Autorul este scriitor ºi vechi redactor la

Radiodifuziunea Românã, reporter împãti -mit, cu un puternic simþ al observaþiei ºicãlãtor neobosit, întotdeauna bine documen -tat, atent la orice amãnunt care meritã sã fieconsemnat. Noe Smirnov face referiri la tre -cutul istoric al celor trei þãri vizitate, lacaracteristicile arhitecturii orientale ºidescrie, cu rãbdare, orice detaliu, mai ales, cuspecific local, astfel încât cãlãtorul îºi poatetrasa rutele ºi obiectivele care i se par maiatractive. El nu uitã sã evidenþieze ospita li -tatea tradiþionalã a popoarelor din þãriletraversate.În Siria, Noe Smirnov surprinde viaþa trepi -dantã a capitalei Damasc - o metropolãlocuitã de-a lungul a ºase milenii, admirãmausoleul închinat lui Saladin, plasat deDante Alighieri în ºirul marilor eroi ºi

înþelepþi ai lumii, are surpriza de a descoperiîn Muzeul Arheologic copia unui fragmentdin Columna lui Traian de la Roma, darremarcã ºi amestecul de vechi ºi de nou, detradiþional ºi de modern de dincolo decapitalã - Palmira ("Mireasa deºertului"),Alepul - cea mai mare rãscruce a caravanelorcare traversau acea parte a lumii Orientului -pretutindeni fiind urme ale treceriinenumãratelor seminþii, fiecare cu credinþeleºi riturile lor religioase.În Iordania, autorul descoperã capitala,Amman, cu legendara sa poreclã de "Oraºul

alb", cu îngemânarea dintre edificiile anticeºi cele moderne, alte aºezãri pitoreºti, dar ºifascinantul sit natural ºi arheologic de laPetra, vizitat anual de 3 milioane de turiºti.În sfârºit, Libanul, cu capitala Beirut, celebra"perlã a Orientului", metropola meditera ne -eanã, renãscutã mereu dupã diferitele încer -cãri prin care a trecut. Cãlãtorul a fost impre -sionat de rezervaþia de cedri, de Byblos, curuinele cetãþii feniciene de acum ºapte mii deani, de Baalbek, vestita aºezare anticã, spaþiuvizitat ºi el de milioane de turiºti.Înþelegem de ce Mioara Roman, veche ºiavi za tã cunoscãtoare a lumii arabe, subli -niazã în Prefaþa volumului lui Noe Smirnov,cã "marele avantaj al culturii arabe (...) atâtde amplã ºi cu o istorie atât de lungã, poatesã fascineze ºi sã ne câºtige atenþia pierdutã".

Complexul Muzeal din Galaþi a oferitvizitatorilor sãi prilejul de a se întâlnicu arta a patru graficieni de renumedin trecutul recent ºi din zilele noastre,artã oglinditã de lucrãri ale lui CikDamadian (1919-1985), Matty Aslan(1924-1995), Pavel Botezatu (n.1955)ºi Mihai Boacã (n.1952). Iniþiativaorganizã rii acestei expoziþii a aparþinutFilialei Galaþi a Uniunii Armenilor dinRomânia, în colaborare cu AsociaþiaCulturalã "Punct".Invitatul de onoare la vernisajul expo -ziþiei a fost Excelenþa Sa Ham letGasparyan, Ambasadorul Repu bliciiArmenia în România, care a salutatorganizarea unei asemenea mani -festãri, cu atât mai mult cu cât primiidoi artiºti au fost membri ai comu nitã -þii armene din þara noastrã.Cu acest prilej, editura "Ararat" dinCapitalã a dat publicitãþii un elegantcatalog-album - "Restitutio in inte -grum" - alcãtuit din 32 de pagini,bogat ilustrate cu lucrãri ale celorpatru graficieni prezentaþi la Galaþi.Prefaþa catalogului este semnatã depublicistul Bedros Horasangian, unnume de referinþã întâlnit adeseori înpresa bucureºteanã de limba românã ºiarmeanã, care salutã "aceastã bineve -nitã iniþiativã", considerându-i pecaricaturiºti "de toate felurile ºi detoate culorile. Unii mai veseli, alþiimai triºti, unii deseneazã mai bine,alþii au mai multã imaginaþie. Ca - nviaþã."Însã, la toþi cei patru caricaturiºti sepoate observa bogata imaginaþie,sprinteneala spiritului ºi, mai ales, apeniþei, umorul suculent, ironia sati -ricã, toate izvorâte dintr-un remar cabiltalent ºi din bucuria de a desena.Cel mai cunoscut dintre cei patruexpozanþi este regretatul Cik Dama -dian, o personalitate a vieþii artisticeromâneºti - caricaturist ºi grafician,preo cupat deopotrivã de logica mate -ma ticã ºi de teoria numerelor (cu apli -care la piramidele egiptene), colec -þionar de antichitãþi, din care o partele-a pierdut în timpul cutre mu rului din1977, când i s-a distrus par þial aparta -mentul din fostul bloc "Wilson".Dupã studii în Italia, debutase în 1948cu desene umoristice, urmate delucrãri în tuº, tempera, litografii, uneleprezentate în expoziþii perso nale saucolective ºi în albume, precum "Umorpoliglot", publicat în 1976 la editura"Meridiane" sau "Bucurescii", apãrutîn 1978 la editura "Sport-Turism", cuo prefaþã de Ion Frunzetti. Acest dinurmã album, cu desene discrete, erarodul pasiunii sale pentru spiritullocurilor strãvechi ale Capitaleinoastre. Îl puteai întâlni deseori înBucureºtiul vechi, cu nelipsitele salesemne distinctive - bascul, pipa,carnetul de desen, scãunelul, care seadãugau la înfãþiºarea sa de oriental,cu nas proeminent, mustaþã stufoasã ºiochelari cu ramã subþire, de obiceipurtaþi pe vârful nasului. Lucrãri alesale au apãrut ºi în albumul "Maeºtriicaricaturii româneºti", editat la Mos -cova. Ani îndelungaþi a publicat

graficã satiricã în ziarele vremii dinþarã ºi din strãinãtate, dar ºi portrete-ºarje ale unor colegi de breaslã, actori,scriitori. Albumul "Restitutio in inte -grum" reproduce o parte dintrecaricaturile ºi portretele realizate deCik Damadian, printre care, la loc decinste, se aflã portre tul pe care i l-afãcut în 1980 priete nului sãu, celebrulscriitor american William Saroyan,aflat pentru a doua oarã la Bucureºti.Este îmbucurãtor sã ºtim cã, la un sfertde veac dupã dispariþia lui Cik,numele sãu ºi, mai ales, lucrãrile salenu sunt uitate, astfel cã iatã, în afarã deexpoziþia de la Galaþi ºi de albumulamintit, în luna septembrie, desenelesale au fost prezentate la Galeria-atelier Horaþiu Mãlãele din Bucureºti,dar ºi în cadrul celei de-a XVI-a ediþiia Festivalului ºi Con cur sului Interna -þional de caricaturi de la Haifaa. Aiciau fost expuse ºi lucrãri ale lui MihaiBoacã, cel de-al patrulea artist pre -zentat la Galaþi ºi în catalogul-album.De origine armeanã a fost ºi regre tatulMatty Aslan, grafician deosebit deprolific, autor de albume ºi filme deanimaþie, prezent, vreme de ºapte -sprezece ani în paginile coti dia nului"România liberã" cu câte un desenumoristic la rubrica "Una pe zi",rubricã ce a fãcut epocã. Erau carica -turi cu caracter social, cultu ral, sportiv,dar nu ºi politic. Catalo gul"Restitutio..." reproduce 4 din carica -turile de la rubrica amintitã, dar ºi 13diverse caricaturi, unele având catematicã probleme coti diene, dar ºipescuitul, artistul însuºi fiind unpescar pasionat. Este lãudabil cãnumele lui Matty este purtat de unpremiu pentru carica turã, atribuit celormai valoroºi graficieni ai domeniului.Expoziþia de la Galaþi ºi catalogulaferent aduc în atenþia publicului ºi doiartiºti contemporani de renume.Participant la peste 250 de saloane decaricaturã din þarã ºi din strãinã tate,gãlãþeanul Pavel Botezatu estedeþinãtorul a 40 de premii internaþio -na le. El este un grafician de excep þie,cu ilustraþii de carte, miniaturi, afiºe,graficã publicitarã, desene satirice. În"Restitutio..." sunt repro duse 16lucrãri ale sale în culori, cu personajepline de umor, cu un desen extrem deelaborat.Lui Pavel Botezatu i s-a alãturat înexpoziþie ºi în catalog clujeanulMihai Boacã, premiat ºi el în þarã ºiîn strãinãtate, care oferã acumprivito rului 16 din lucrãrile salegrafice în culori sau în alb-negru,deopotrivã pline de savoare satiricã.Cei doi caricaturiºtii dovedesc aceasprinte nea lã a spiritului ºi a peniþeidespre care scriam la începutulacestor rân du ri, caracteristicã moºte -nitã de la prede ce sorii lor din gene -raþia anterioarã. Felicitãri organizatorilor expoziþiei ºiediturii "Ararat" care ne oferã, în bunecondiþii grafice, un florilegiu din celemai interesante ºi agreabile lucrãri alecelor patru caricaturiºti de marcã dinRomânia.

"Restitutio in integrum""Restitutio in integrum"

Astfel a fost denumitã galeria "Dialog" dinincinta sediului administrativ al sectorului 2al Capitalei de cãtre un erudit cãrturarromân, la împlinirea a cinci ani de existenþã,moment propice pentru a sãrbãtori aceastãinstituþie care a reuºit sã intre în conºtiinþacelor care i-au trecutpragul, ca un punct dereper în viaþa noastrãculturalã.Cei 200 mp. ai galeriei,conceputã iniþial ca unmare hol de trecere alPrimãriei, s-au trans for matîntr-un important centrucultural, în urma inspirateiiniþiative a doamnei Ru -xan dra Garo feanu, consi -lier cultural ºi critic de artãcu o înde lungatã expe rien -þã, ºi a receptivitãþii prima -ru lui Neculai Onþanu,implicaþi deopotrivã într-un lãudabil ºi efervescentact de culturã, cu valoare de unicat la niveluladministraþiei locale româneºti.Sute de personalitãþi ale vieþii culturale aurãspuns caldei invitaþii a gazdelor, pentru aîmpãrtãºi împreunã bucuria împliniriloracestui lãcaº. Cu acest prilej a fostprezentatã o retrospectivã cu lucrãri de artã,selectate din cele 45 de expoziþii organizatede-a lungul celor cinci ani. Au fost evocatemomente semnificative ale altor eveni -mente cu valoare de simbol, manifestãriconexe, cum ar fi serate literare, lansãri decarte (Petre þuþea, Mircea Eliade, Mircea

Vulcãnescu), aniversãri muzicale, decernãriale unor medalii omagiale, dezveliri demonumente, ºase ediþii ale decernãriiPremiilor Asociaþiei Scriitorilor Bucureºti,douãsprezece târguri de antichitãþi etc.Toate acestea au fost rememorate cu

cãldurã ºi emoþie de cãtre doamnaRuxandra Garofeanu, ele fiind prezentate ºiîn Catalogul "5 ani de Dialog", catalog cecuprinde 300 de pagini foarte bogatilustrate cu reproduceri de artã, ecouri dinpresã, aspecte din expoziþii ºi de la altemanifestãri culturale, aºadar un cuprinzãtorremember al reuºitelor acestor ani, allucrului bine fãcut cu dãruire totalã.În afara reamintirii unor nume importanteale artei plastice româneºti de ieri ºi deastãzi, din þarã ºi din strãinãtate, domnia saa evocat prezenþa, în 2006, pentru prima

datã la galeria "Dialog", a Majestãþilor Lorregele Mihai I ºi a reginei Ana, lainaugurarea emoþionantei expoziþii-concept "Parfum de epocã", cu mãrturiidin timpul domniei lui Carol I.Luând cuvântul, Dan Hãulicã, preºedinte

al Asociaþiei Internaþio -nale a Criticilor de Artã,cel care a vorbit lavernisajul a multor expo -ziþii deschise în aceastãGalerie, a subliniat cãsãr bã torirea este un im -bold încurajator pentruconti nui tatea acestui fe -no men cultural, un ade -vãrat test de civilizaþie,felicitându-i pe toþi cei ceau susþinut aceste acti -vitãþi. Domnia sa, asublinat faptul cã aceastãgalerie de artã reprezintã"o memorie instituþionalãa culturii", ceea ce nu

existã nicãieri în þarã.Vãdit emoþionat, Neculai Onþanu a mulþu -mit tuturor ce au acceptat sã-ºi expunã aicilucrãrile, celor care au sprijinit acest proiectºi, mai ales, consilierului cultural RuxandraGarofeanu care a încurajat preocuparea sacrescândã pentru artã. Edilul i-a decernatdoamnei Garofeanu, în semn de recunoº -tinþã, "Diploma de excelenþã" ºi "Trofeul deexcelenþã în culturã" din partea conduceriiprimãriei.

Pagina realizatã deMadeleine KARACAªIAN

Incitante cãrþi de cãlãtorieIncitante cãrþi de cãlãtorie

"O insulã de civilizaþie""O insulã de civilizaþie"

Page 31: Diplomat Club

Pagina 31

modernisme et de la laïcité, tantôt de la hainede l'ennemi grec et plus récemment de l'isla -misme. Les rancœurs inhérentes aux pertesterritoriales de l'après Première Guerre mon -diale, le mépris affiché dans l'entre-deux-guerres par les Britanniques et les Françaisqui s'étaient installés au Proche-Orient,l'alliance quasi-obligatoire avec l'Allemagne,y compris sous les Nazis, la peur du grandvoisin soviétique, sont sans doute les consé -quences d'un repli sur soi qui allait pourtantamener, à l'issu du seconde conflit mondial,ce pays à devenir un des piliers de l'OTAN.Choyée et adoubée par les Américains,l'armée turque a en réalité gouverné le paysjusqu'à ce que la chute de l'URSS en 1990autorise le gouvernement turc à moins derigueur politique et à plus de latitude dans sesrelations extérieures. La Turquie, on le sait, détient les robinets del'eau aux Proche et Moyen Orients, ce qui lamet dans le domaine hydraulique et agricoleen position géopolitique confortable. Demême, l'importance du nombre de turco pho -nes en dehors de ses frontières lui procureen core une assise linguistique et une prég -nan ce culturelle qui comptent encore beau -coup en Asie centrale et sur les confins desmondes persan et chinois. Le problèmekurde au nord-est, les affrontements entreIsraéliens et Palestiniens au sud, les dérivesde l'Iran des Ayatollahs, les volontés deretour à la puissance de la Russie, lesatermoiements des Européens sur sa possibleentrée dans l'Union, la transformation de sonespace en carrefour énergétique pour leshydrocarbures en provenance de la Russie etde l'Asie centrale à destination de l'Europe,sont aujourd'hui les contraintes qui pèsent leplus sur sa politique étrangère. Cette dernièredoit aussi prendre en compte l'extrême dé -pen dance de la Turquie vis-à-vis des investi -ssements et donc des investisseurs étrangers.Après deux décennies de turbulences écono -

miques et politiques, la stabilité semble êtreenfin revenue. Néanmoins, toute une série deproblèmes persistent. D'abord, assurer la sécurité intérieure n'estpas chose facile et le maintien de la laïcitén'est pas chose évidente, avec la présence desislamistes et des minorités, les Kurdes enparticulier.Ensuite, les proches voisins, Syrie et Irak,ont pu faire craindre que la pax ottomana soitremise en cause, tandis que le gouvernementd'Ankara semblait tourner le dos à sesanciennes colonies ou partenaires en jouant,depuis la création de l'AKP en 2001 parRecep Tayyid Erdogan, la carte de l'améri -canisation et de l'européanisation. Enfin, aux efforts entrepris pour restruc -turer valablement l'économie turque, il fautopposer en parallèle une éventuelle fin del'alliance stratégique avec les Etats-Unisdepuis la guerre d'Irak. Elle a provoqué eneffet une dangereuse redistribution descartes dans tout le Proche-Orient et leMoyen-Orient. Le 14 décembre 2010, les ministres desAffaires étrangères des 27 pays membres del'UE ont refusé d'ouvrir un nouveauchapitre dans le cadre des négociationsd'adhésion de la Turquie. Ceci a provoquéla consternation à Ankara mais a donné unpeu plus raison à tous les Turcs quivoudraient que leur pays cesse de regarderà l'ouest et recommence à s'intéresser à sesracines et attaches asiati ques. Certes, il nesaurait être question de refaire l'empire turc.Mais il est évident que décevoir un pays quia tout fait pour plaire à Bruxelles depuis2002, au prétexte qu'il n'en a pas fait assezen matière de démocra tisa tion, est peut-êtremaladroit, même si objec ti vement lesdifférences culturelles sont encore trèsfortes avec l'Occident et s'il arrive aussi quedes Chrétiens soient malmenés voireassassinés dans l'indifférence générale. La Turquie est aujourd'hui à la croisée deschemins. En juin 2011, les Turcs pourrontdire à l'occasion des élections législativess'ils persistent à vouloir l'Occident ou s'ilsdé si rent se ressourcer à leurs racinesproche-orientales.

Lettre de France

(Suite de la page 1) prudentã arã tând cã existã resur sele nece -sa re pentru a rãspunde provocã rilorglobale, dar calitatea politicilor ºi adeciziilor constituie aspectul vulnera bil înce priveºte atitudinile oamenilor faþã deviitorul planetei. De aici ºi între ba rea pecare o formuleazã autorii rapor tu lui -poate civilizaþia imple men ta suficient derepede soluþii pentru a þine pasul cuprovocãrile iminente?În cãutarea rãspunsurilor posibile ºi dezi -rabile, raportul enumerã realizãrile dinultima perioadã, neajunsurile ºi zonele denesiguranþã. Cãutarea rãs pun surilor esterealizatã pe 15 paliere de cercetare cecores pund celor 15 pro vocãri globale,menþio nate de raport. O primã constatarese referã la cercetãrile care au scos înevidenþã faptul cã aspectele culturale ºisociale sunt repre zentate necorespun zã -tor. Aceste aspecte, denu mite "soft issues"sunt importante pentru viitorul omenirii,întru cât, aºa cum afirma unul dincercetãtori: "pre zenþa oamenilor estecrucialã pentru orice schimbare durabilãîn conºtiinþã, necesarã pentru a gãsi onouã cale pentru umanitate". Ne permitem sã reluãm aceastã idee cuprecizarea esenþialã cã rolul crucial aloamenilor în fãurirea propriului lor viitorrevine îndeosebi liderilor naþiunilor ºistatelor, fie ele mari sau mici, întrucât auresponsabilitãþi multiple faþã de cetãþeniilor ºi faþã de viitorul planetei. Eschivareade la aceste responsabilitãþi, fie prinpolitici agresive pe plan internaþional, fieprin politici interne dure, ce se sprijinã peideea cã statul nu are obligaþii faþã destarea economicã precarã a cetãþenilor, artrebui sã cadã sub incidenþa legii interna -þionale ºi aduse în faþa Naþiunilor Unitepentru a fi condamnate.Revenind la rezultatele cercetãrilor efec -

tuate în legãturã cu cele 15 "provocãriglobale" consemnate în raportul "Stareaviitorului 2010" constatãm o preocuparemajorã pentru prevenirea efectelor încãl -zirii globale, deoarece acest procesafecteazã bunãstarea tuturor oamenilor,mai ales a celor sãraci. O temã decercetare la fel de gravã este creºtereadeficitului de apã potabilã. În prezent, 99de milioane de oameni nu au acces laapã curatã, iar studiile de tendinþã indicãcã în 2025 aproximativ 3 miliarde deoameni se vor confrunta cu deficitul deapã. O asemenea evoluþie va afectastabi litatea socialã, deoarece vor creºtemigrãrile în masã ºi se vor multiplicamotivele pentru de clanºarea de conflictesocialer ºi rãzboaie.În acest context, se ridicã întrebãri legi -time cu privire la viitorul echilibruluidintre creºterea populaþiei ºi resurseledisponibile. Datele indicã cã în 2050populaþia lumii va fi de 9,1 miliarde saude 11 miliarde, dacã rata natalitãþii nu vacontinua sã scadã ºi progresele ºtiinþificeºi medicale vor mãri ºansele unei vieþimai lungi. O asemenea evoluþie va sporipresiunea asupra produc þiei de alimenteºi va crea situaþii critice în ce priveºtepoliticile de reducere a numã rului depersoane ce suferã de foame. O caracteristicã remarcabilã a raportu -lui "Starea viitorului 2010" este pon de -rea mare acordatã conexiunii dintreproblemelor socio-politice ºi celetehnico-economice. Avem în vederestudiile privind guvernanþa, problema -ti ca constituirii sistemelor de inteli -genþã colectivã, corelaþiile dintre tipulde regim politic ºi viitorul societãþilor,cercetarea legãturii dintre economie ºiproblematica socialã, statutul femei ºiameliorarea condiþiei umane, rolulnefast al reþelelor transnaþionale decrimã organizatã, efectele consideren -telor etice în procesele decizionale. În legãturã cu aceste aspecte, atenþia

noastrã a fost atrasã de utilizareaconcep tu lui de "economie eticã",propus în legãturã cu problematicareducerii dis crepa nþei dintre bogaþi ºisãraci. Raportul recomandã "un planstrategic pe termen lung care sãprevadã un parteneriat mondial întreþãrile bogate ºi cele sãrace, pentru aîmbunãtãþi securitatea econo micã ºipentru a crea 50 de milioane de locuride muncã în urmãtorii 10 ani în þãrile încurs de dezvoltare." În acest context, seafirmã cã planul ar trebui sã foloseascãforþa pieþelor libere ºi reguli bazate pe oeticã globalã. Citãm din raport:"economiile etice de piaþã pre su pun uncomerþ corect, libertate econo micãcrescutã, condiþii de concurenþãechitabile, garantate de un sistemjuridic corect ºi de guverne care sãasigure stabi litate politicã..." Aceste accente þin de idealuri socialecare se destramã la contactul cu realita -tea pieþelor dominate de capitalul finan -ciar speculativ. Cu toate acestea subli -niem cã asemenea accente "idilice" nuscad valoa rea acestui raport, care rãmâ -ne deosebit de interesant, mai ales princorelaþiile pe care le stabileºte întrepro gre sul ºtiinþific ºi tehnologic ºidimen siunile vieþii politice ºi sociale.Ne expri mãm speranþa cã viitoa relerapoar te vor revedea aceste recoman -dãri ce nu au efecte practice atâta timpcât ca pi ta lul speculativ, criminalitateatransna þionalã ºi politicile de dominaþieimpe rialã se folosesc de "liber tateapieþelor" în detri mentul majoritãþiipopulaþiei planetei. Pe calea unoranalize temei ni ce s-ar putea aprofundastudiul privind modul în care ar putea fireconstruitã esenþial societatea umanã,pe calea tranziþiei spre o societateapost-capita listã, cu mai puþinedeficienþe din punct de vedere al uneiviziuni umane. În acest mod, viitoarelerapoarte "Starea viitorului" vor fi de un

(Urmare din pag. 11)

Proiectul Millennium ...

Cum poate avea biblioteca o faþã nevãzutã ?Vom constata parcurgând rândurile de faþã.La vizitarea muzeului bucureºtean alautorului "Rãs coalei", aceasta se dezvãluiemai greu sau deloc, motiv pentru care sãrimîn ajutorul vizi tatorului pe aceastã cale.Pentru cei care ne-au însoþit în descifrareaunor capcane care nu se lasã "citite" la primalecturã, ghidarea cititoru lui/vi zitatorului esteexcesivã, pentru cei cãrora nu le-au cãzut subpriviri dezvãluirile din nu me rele anterioareale publicaþiei; acestea sunt nece sare, chiarbinevenite. Preferãm sã greºim faþã de primii,motiv pentru care vom reitera infor maþiilereferitoare la amplasarea aºezã mân tului.Gãzduit de bãtrânul cartier Cotroceni, vis-à-vis de intrarea de protocol a Preºedinþiei,flancat de Universitatea de Medicinã, dar ºide Grãdina Botanicã, pe B-dul Prof. dr.Gheorghe Mari nescu, nr. 19, et. II, locaºuleste situat într-un bloc cubist, construit dupãanul 1930 ºi cunos cut ca fiind "bloculprofesorilor". La acelaºi palier se aflã ºimuzeul "Minuleºtilor", ale cãrui "feþeascunse" le vom dezvãlui pe aceeaºi cale înnumerele viitoare.O datã ajunºi în muzeu, vom descoperi cãbiblioteca este gãzduitã de aceeaºi încãpere -odaie, cum îi spunea Puia Rebreanu - în carese aflã ºi biroul. Aºa cum, atunci când nereferim la birou, avem în vedere atâtîncãperea cât ºi mobilierul, în cazulbibliotecii, semantic, ne referim la încãpere,la mobilier ºi, în primul rând, la cãrþi.

Accepþia datã de titlu se referã la acestea, ºivom vedea de ce. Din faimoasa bibliotecã a lui Liviu Rebreanu(8000 de volume) în muzeu a mai rãmas doaro umbrã. Faptul nu trebuie sã ne amãrascã,deoarece restul este împrãºtiat în "patru zãri",respectiv în aºezãrile ºi instituþiile care funda -menteazã soclul post - mortem al scriitorului:muzeele ºi ºcolile din Târliºua, Maieru,Prislop, Nãsãud, Bistriþa, Beclean, Aiud,Sângeorz - Bãi, Târgu Mureº, Cluj, ValeaMare º. a.. Spre exemplificare, în 6 iunie1948, pleacã prin Arhivele Statului dinNãsãud un lot de donaþii (7 lãzi cu cãrþi ºidocumente) care ajung la Muzeul grãnicerescdin localitate ºi, cu puþin înainte, 400 devolume, la Biblioteca Casei de Pensii aArtiºtilor Dramatici ºi Instrumentiºti. Nu aufost uitate nici Liceul Român ºi nici celMaghiar, precum ºi Liceul "Rãscoalaþãranilor din 1907" din Roºiorii de Vede.Liceul "George Coºbuc" primeºte o donaþiede 200 de cãrþi. În compa ra þie cu celelaltemuzee bucureºtene care perpe tuea zãmemoria unor personalitãþi literare (Arghe zi,Bacovia, Cãlinescu), biblioteca lui LiviuRebreanu, aºa cum se etaleazã în muzeulbucureºtean al acestuia, are un statut atipic,izvorât din faptul cã aici n-a locuit Liviu Re -brea nu (aºa cum s-a întâmplat, firesc, cupomeniþii confraþi), fapt consemnat în detaliuîn numerele anterioare ale prezenteipublicaþii. Aºa stând lucrurile, biblioteca pecare tocmai o scotocim este adunatã din cea

de la Valea Mare (dupã decesul scriitorului),din B-dul Elisabeta, unde a locuit FannyRebreanu, soþia sa, ºi dupã moartearomancierului, dupã care s-a mutat în casacopiilor, devenitã muzeu, cu cele necesare ºi,bineînþeles, cu volumele din apartamentulrespectiv. Dacã admitem faptul cã aici n-alocuit Liviu Rebreanu ºi, de aici, un semn deîntrebare privind autenticitatea muzeului me -mo rial, nu putem pune nici o clipã la îndoialãautenticitatea patrimoniului, compus ºirecom pus din obiecte, tablouri ºi cãrþi ce auaparþinut romancierului sau care au fostoferite de acesta familiei.Pentru acurateþea informaþiei, menþionãm cã,în legãturã cu muzeul de la Valea Mare, lângãFlorica Brãtienilor, s-a consemnat o situaþiemai ciudatã. Dupã moartea scriito rului, urma -ºele (Fanny ºi Puia) au vândut casa, luând,bine în þeles, ce era de luat. Imobilul estenaþionalizat, ceea ce faciliteazã înfiinþareaunui muzeu. Patrimoniul, dar ºi cãrþile, vorface cale întoarsã. Mai mult, au ajuns la ValeaMare ºi mãrturii rebreniene care n-au existatîn casã pe timpul când aceasta era locuitã defostul pro prie tar. Aminteam, mai sus,donaþiile urmaºelor în cele "patru zãri". Laacestea se alãturã Capi tala, cu BibliotecaAcademiei, Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne, Teatrul Naþional.Privitã prin acest spectru memorialistic,biblio teca din actualul muzeu îºi dezvãluie ºiun ghiuri mai discrete. Vom zãbovi, nu pestelimita rãbdãrii, ºi aºa pusã la grele încercãri,

în biblio teca din muzeul bucureºtean. Atrageatenþia legãtura celor mai multe dintre cãrþi.Aceasta era sarcina lui Fanny, care, cumvedem, s-a achitat conºtiincios de ea.Biblioteca, în faþa sa vãzutã, este foarteeterogenã. Literaturã românã (câteva volumede criticã literarã dar ºi "Istoria…" lui G.Cãlinescu), literaturã strãinã (în generalFlaubert) ºi, cum era firesc, lucrãrile scrii to -rului; aproape toate primele ediþii. Aici, seimpun câteva precizãri, pentru ca cititorul ºi,mai cu seamã, vizitatorul sã nu fie indus îneroare, socotind formal, sau cel puþin ciudat,acest segment al muzeului. Astfel, vomîntâlni 34 de volume din "Ion", 25 deexemplare din "Pãdurea spânzuraþilor", 24de exemplare din "Rãscoala, 10 exemplaredin "Ciuleandra" ºi exemplele ar puteacontinua. Numãrul mare al exemplarelor dinaceeaºi lucrare se explicã prin faptul cãacestea se gãsesc în mai multe ediþii, de laprima pânã în jurul anilor 1965. Sigur, nutoate prozele se opresc aici, se ajunge pânã înanii '80, dar mai sporadic. Se strecoarã, pe icipe acolo, câte o traducere, cu toate cã un raft,desprins de bibliotecã, gãzduieºte exclusivtraduceri din opera romancierului.Impresia de serie este datã ºi pentru cã suntadunate aici toate volumele ediþiei criticealcãtuitã de Niculae Gheran dar, din pãcate,numai pânã la vol. XVI, pe când acesta l-alansat deja ºi pe cel de al XXII-lea, cu ocaziaomagierii romancierului (27 - 29 noiembrie2003) în Ardealul existenþei ºi, mai cuseamã, al scrisului sãu. Câteva rafturiimpresioneazã prin seria unor tomurimasive: 21 de volume din dicþionarul "DerGrosse Brockhaus"; 11 volume ale unuilexicon, legate în piele bãtutã; 4 volume "Derneue Brodhaus" (1941 - 1942); 2 volume aleunui "Larousse universel", cele mai multe cuautograful romancierului, întâlnit adesea ºi

pe dedicaþiile manuscrise închinate familiei,în special fiicei.Dacã bogãþia bibliotecii, pusã în drepturi prinaceste intervenþii nu poate fi pusã în discuþie,fapt pe care am dorit sã-l reliefãm, maiimpor tantã ºi mai puþin la vedere esteconduita sa literarã, despre care aflãm dinmãrturia scrii to rului: "E o datorie elementarãcare þine de mora litatea profesionalã sãcunoºti tot ce se creeazã în domeniul tãu."Dupã enunþatul principiu, romancierul se vaconfesa: "Lecturile atente din toateliteraturile lumii, fac parte din îndatoririlemele de scriitor. Citesc cu aceeaºi grijã cucare mã strãduiesc sã scriu. (s.n.).Exemplele din "lecturile lumii" sunt:Dilthey, André Gide, Marcel Proust, ThomasMann, Doblin, Hardy, Galsworthy, JosephConrad. Pentru acesta din urmã are oadmiraþie fãrã margini. Nu sunt uitaþi niciromancierii români: "Am citit cu sârguinþãromanele româneºti din ultimii 10 ani, ºi ampus la loc de onoare în biblioteca mea mai petoþi romancierii: pe Ion Minulescu, peCorneliu Moldovan, pe Agâr bi ceanu, pe M.Sadoveanu, pe N. Davidescu, pe CezarPetrescu, pe Dem Theodorescu, pe HortensiaPapadat - Bengescu, pe V. Savel, pe C. Arde -leanu ºi acum la urmã pe Ionel Teodoreanu."Am recurs la mãrturiile scriitorului pentru acompleta biblioteca acestuia din muzeu,reuºind astfel, s-o prezentãm cititoru lui/vizi -ta to rului în cu totul alte date decât cele aleaparenþei imediate. Cum numai din infor ma -þii complete ºi adevãrate se pot trage conclu -zii pertinente, apelãm la un ghid de lux - l-amnumit pe ªerban Cioculescu - pentru a între -des chide uºa uneia dintre locuinþele roman -cierului: "Avea o bibliotecã mare, în mareparte din cãrþi în limba românã, adunate întinereþe ºi pãstrate în acea ordine pe care opunea în toate".

Muzeul memorial Liviu RebreanuFanny Liviu Rebreanu – faþa nevãzutã –

Biblioteca (V)

Page 32: Diplomat Club

Pagina 32