Anexa 1 : Norme aplicabile

Index de classement

AFNOR REFERENCE

TITRE

A35-015 NF A 35-015 Armatures pour béton armé- Ronds lisses soudables

A35-016 NF A35-016 Armatures pour béton armé - Barres et couronnes soudables à verrous de nuance FeE500-Treillis soudés constitués de ces armatures

A35-019-1 NF A35-019-1 Armatures pour béton armé- Armatures constituées de fils soudables à empreintes- Partie 1 : barres et couronnes.

A35-572-1 NF EN 10088-1 Aciers inoxydables Partie 1 : Liste des aciers inoxydables

A35-572-2 NF EN 10088-2 Aciers inoxydables Partie 2 : Conditions techniques de livraison des tôles et bandes en acier de résistance à la corrosion pour usage général.

A35-572-3 NF EN 10088-3 Aciers inoxydables Partie 3 : Conditions techniques de livraison pour les demi-produits, barres, fils machines, fils tréfilés, profils et produits transformés à froid en acier résistant à la corrosion pour usage général.

A 48-820 NF EN 598 Tuyaux, raccords et accessoires en fonte ductile et leurs assemblages pour l’assainissement - Prescriptions et méthodes d’essai.

C13-100F1 NF C 13-100 F1 Fiche d’interprétation de la norme C13-100

C15-100F2 NF C 15-100 F2 Fiche d’interprétation de la norme C15-100

P10-202-2/A1 P10-202-2/A1 DTU 20.1 .additif à la P10-202-2

P10-202-2/A2 P10-202-2/A2 DTU 20.1. Travaux de bâtiments. Ouvrages en maçonnerie de petits éléments. Parois et murs Partie 2 : règles de calcul et dispositions constructives minimales

P10-202-3/A3 P10-202-3/A1 DTU 20.1 .additif à la P10-202-3

P11-211/A1 P11-211/A1 DTU 13.11 Fondations superficielles

P14-201-1/A1 NF P 14-201-1/ A1 DTU 26.2 – Travaux de bâtiment – Chapes et dalles à base de liants hydrauliques – Partie 1 : cahier des clauses techniques

P14-201-1/A2 NF P 14-201-1/A2 DTU 26.2 – Travaux de bâtiment – Chapes et dalles à base de liants hydrauliques – Partie 1 : cahier des clauses techniques

P15-101-1 NF EN 197-1 Ciment– Partie 1 Composition, spécifications et critères de conformité des ciments courants.

P16-341 NF P16-341 Evacuations, assainissement – Tuyaux circulaires en béton armé et non armé pour réseaux d’assainissement sans pression – Définitions, spécifications, méthodes d’essais, marquage, conditions de réception.

P16-346-1 NF EN 1917 Regards de visite et boites de branchements en béton non armé, béton fibré acier et béton armé.

P16-352-1 NF EN 1401-1 Systèmes de canalisations en plastique pour les branchements et les collecteurs d’assainissement enterrés sans pression - Poly(chlorure de vinyle) non plastifié (PVC-U)-Partie 1 : spécifications pour tubes, raccords et le système

P16-356-1 NF EN 12666-1

Systèmes de canalisations en plastique pour les branchements et les collecteurs enterrés d’assainissement sans pression - polyéthylène (PE)- Partie 1;: spécifications pour les tubes, les raccords et le système.

P16-357-1

NF EN 1852-1 Systèmes de canalisations en plastique pour les branchements et les collecteurs enterrés d’assainissement sans pression - polypropylène (PP)- Partie 1;: spécifications pour les tubes, les raccords et le système.

P16-358-1 NF EN 1456-1 Systèmes de canalisations en plastique pour branchements et collecteurs d’assainissement enterrés et aériens avec pression - Poly(chlorure de vinyle) non plastifié (PVC-U)-Partie 1 : spécifications pour les composants et le système.

P18-325- NF EN 206-1 Béton – Partie 1 Spécifications, performances, production et conformité.

P18-622-1 NF EN 933-1 Essais pour déterminer les caractéristiques géométriques des granulats. Partie 1 : détermination de la granularité – Analyse granulométrique par tamisage.

P18-622-1/A1 NF EN 933-1/A1 Essais pour déterminer les propriétés géométriques des granulats. Partie 1 : détermination de la granularité – Analyse granulométrique par tamisage.

P18-622-2

NF EN 933-2 Essais pour déterminer les caractéristiques géométriques des granulats Partie 2 : détermination de la granularité – Tamis de contrôle, dimensions nominales des ouvertures

P18-342 NF EN 934-2 Adjuvants pour béton, mortier et coulis - partie 2 adjuvants pour béton – Définitions, exigences, conformité, marquage et étiquetage.

P18-342/A1

NF EN 934-2/A1 Adjuvants pour béton, mortier et coulis - partie 2 adjuvants pour béton – Définitions, exigences, conformité, marquage et étiquetage.

P18-211 NF EN 1008 Eau de gâchage pour béton -spécifications d’échantillonnage, d’essais et d’évaluation de l’aptitude à l’emploi y compris les eaux des processus de l’industrie du béton, telle que l’eau de gâchage pour béton.

P18-601 NF EN 12620 Granulats pour béton

P23-201-2 NF P 23-201-2 DTU 36.1– Travaux de bâtiment. Menuiserie en bois. Partie 2 : cahier des clauses spéciales.

P36-201 P36-201 DTU 40.5. Couverture. Travaux d’évacuation des eaux pluviales. Cahier des clauses techniques

P40-202 P40-202 DTU 60.11. Règle de calcul des installations de plomberie sanitaire et des installations des eaux pluviales

P52-305-1/A1 NF P 52-305-1/A1 DTU 65.10 Travaux de bâtiment. Canalisations d’eau chaude ou froide sous pression et canalisations d’évacuation des eaux usées et des eaux pluviales à l’intérieur des bâtiments. Règles générales de mise en oeuvre. Partie 1 : cahier des clauses techniques.

P52-305-1/A2 NF P 52-305-1/A2 DTU 65.10 Travaux de bâtiment. Canalisations d’eau chaude ou froide sous pression et canalisations d’évacuation des eaux usées et des eaux pluviales à l’intérieur des bâtiments. Règles générales de mise en oeuvre. Partie 1 : cahier des clauses techniques.

P74-201-1/A1

NF P 74-201-1/A1 DTU 59.1 Peinture. Travaux de peinture des bâtiments partie 1 : cahier des clauses techniques

P84-500 NF P 84-500 Géomembranes – Terminologie

P84-520 NF P 84-520 Géomembranes – Identification sur site

P94-056 NF P 94-056 Sols : reconnaissance et essais – Analyse granulométrique – Méthode par tamisage à sec après lavage

T54-300-1 NF EN 13244-1 Systèmes de canalisations en plastique pour les applications générales de transport d’eau, de branchement et de collecteurs d’assainissement, enterrés sous pression- polyéthylène (PE) Partie 1 : Généralités

T54-300-2 NF EN 13244-2 Systèmes de canalisations en plastique pour les applications générales de transport d’eau, de branchement et de collecteurs

Anexa 2 : Breviar de calcul

Incarcarile si caracteristicile apei la intrare si la iesire din statie Populatia racordata Apele uzate, care vor fi epurate, sunt de origine menajera. Exista doua situatii :

• "situatie actuala" prevazuta pentru data de punere in functiune a instalatiei (2011), • "situatie viitoare" numita « de proiect » corespunzatoare capacitatilot nominale (2035),

Procentajul de racordare pentru situatia actuala si situatia viitoare este egal, respectiv, cu 80% si 100%. In aceste conditii la statie este racordata urmatoarea populatie : Populatie estimata Populatie racordata Situatie actuala 125 75 Situatie viitoare 200 200 Incarcarile hidraulice

În absenŃa unor date exacte, debitul mediu zilnic al apelor uzate Qzi med este calculat în baza consumului de 150 l/habitant/zi, unde N este numărul de locuitori :

Qmzi (m3/zi) = 0,150 x N

Debitul maxim zilnic Qzi max se calculează prin aplicarea debitului zilnic mediu unui coeficient de maximă zilnică Kz = 1,4 :

Qzimax = Kzi x Qzimed

În cele din urmă, Qhmax debit maxim orar se calculează din debitul mediu zilnic Qzimed prin aplicarea unui coeficient egal cu 2,5

Kp = 1,5+2,5/(Qzm(m3/zi)/86,4)0,5, unde valoarea maxima a coeficientului Kp este egala cu 4.

Qhmax = Kp x Qzim

Se obtine astfel, pentru situatiile actuale si viitoare, urmatoarele incarcari hidraulice primite : Debit admisibil mediu zilnic (m3/zi) maxim zilnic (m3/zi) maxim orar (m3/h) Situatie actuala 15 21 3 Situatie viitoare 30 42 5 Sistemul de canalizare care serveste populaŃia din Pianu de Sus este de tip separativ. Aşadar, nu este nevoie să se ia în considerare debitul de apa de ploaie. De asemenea, se considera că nici ape de infiltratie nu există în reŃea.

Incarcarea organica

Pentru calcularea incarcarilor organice care trebuie tratate, in lipsa datelor, in zonele rurale sunt adoptate urmatoarele concordante intre incarcarile organice si locuitor :

Parametru CCO CBO5 MS N P Incarcare (g/zi/locuitor) 120 50 50 10 2

Incarcarea organica care trebuie tratata este urmatoarea :

Incarcarea organica (kg/zi) CCO CBO5 MS N P Situatie actuala 12 5.0 5.0 1.0 0.2 Situatie viitoare 24 10 10 2.0 0.40

Caracteristicile apei brute

Considerand un debit mediu zilnic de 110 m3/h, concentratiile parametrilor sunt urmatoarele :

Parametru CCO CBO5 MS N P Concentratii (mg/l) 800 330 330 70 10

Eficacitatea epurarii

Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze de randamente de epurare :

Parametru CCO MS NK P Rendament (%) 90 95 80 20

Caracteristicile apei epurate

Dupa epurare parametrii efluentilor au concentratiile urmatoare :

Parametru CCO MS NK P Concentratia (mg/l) 80 17 12 8

Dimensionarea filtrelor

Practica curentă de proiectare consta in determinarea suprafaŃei totale a filtrelor plantate in functie de numărul de locuitori. Regulile de bază de proiectare sunt următoarele: Suprafata utila totala (suprafaŃa plantată) este de 2 – 2,5 m2/locuitor inclusiv : - Modul 1 (3 filtre în paralel) cu o suprafata de 1,2 – 1,5 m2/ locuitor (aproximativ 60% din suprafaŃa totală) - Modul 2 (2 filtre în paralel) cu o suprafata de 0,8 – 1,0 m2/ locuitor (aproximativ 40% din suprafaŃa totală) Capacitatea statiei fiind de 1 200 de locuitori, suprafeŃele adoptate sunt urmatoarele :

Modulul 1 Modulul 2 Total

SuprafaŃa utila (m2) 240 160 400 SuprafaŃa utila (m2/locuitor) 1.2 0.8 2.0 Numarul de unitati in paralel 3 2 SuprafaŃa unitatii in functiune (m2) 80 80

În fiecare modul o suprafata de 80 m2, corespunzatoare cu suprafata unui compartiment, este alimentata simultan.

Dimensionarea rezervoarelor de alimentare Volumul rezervoarelor de alimentare sunt determinate considerand o lama de apa pe filtru echivalenta egala cu 20 – 50 mm. Se va adopta o lama de apa minimala egala cu 30 mm, ceea ce corespunde unui rezervor cu un volum de 2,4 m3, dat fiind ca un compartiment are o suprafata de 80 m2.

Dimensionarea dispositivului care asigura vidanjarea cu debit mare Debitul de vidanjare a rezervoarelor este calculat luand in consideratie ca el trebuie sa fie superior debitului de infiltratie a apei în filtru. Se admite un debit superior la 0,5 m3/h/m2 pe filtru in functiune. Un ratio de 1m3/h/m2 pare sa fie satisfacator. Debitul de vidanjare a unui rezervor de alimentare trebuie sa fie de cel putin 80m3/h pentru un compartiment cu suprafata de 80 m2.

Pierderile de sarcina in retelele de alimentare In timpul vidanjarii rezervoarelor de alimentare, curgerea in reteaua de alimentare a filtrelor este supusa pierderilor de sarcina, care au tendinta sa limiteze debitul. Pentru aprecierea debitelor capabile sa tranziteze in conducte, am efectuat un calcul de pierderi lineare si singulare probabile. S-a adoptat o rugozitate cu o valoare egala cu 10-4m, stiind ca PVC si inoxul au o rugozitate inferioara, aproximativ de 1,5.10-6m. Pierderile de sarcina lineara sunt calculate utilizand formula lui Lachapt si Calmont :

J(mm/m) = L.QM/DN

Pierderile de sarcina singulara sunt calculate utilizand urmatoare formula generala :

Js (m) = Ks.V2/(2.g),

unde Ks este un coeficient de piedere de sarcina singulara.

Modulul 1

Conductele sunt numite in functie de ordinea in care ele sunt parcurse de efluent (conform figurei de linga text). Se ia în consideratie conducta cea mai lunga 1, care aduce efluentul pe filtrul cel mai indepartat de rezervor, pentru studierea cazului cel mai nefavorabil.Pierderile de sarcina lineare si singulare proxime pentru un debit de 80 m3/h sunt urmatoarele :

2

3

1

Placa anti-afuiere

Conducta

D

(m)

L

(m)

Pierdere de sarcina lineaira

(m)

V

(m/s)

Denumirea

Pierdere de sarcina

singulara (m)

1 0.16 14.6 0.12 1.11 iesire rezervor+ unghi 49°+ unghi 49°+ Reducere diametru + cot 90° 0.16

2 0.125 2.5 0.03 0.91 Reducere diametru+cot 90° 0.05 3 0.11 2 0.03 0.58 cot 90° rotungit 0.00

Pierderile de sarcina totale sunt urmatoarele:

Pierderi de sarcina lineaire (m) 0.18 Pierderi de sarcina singulare (m) 0.21 Pierderi de sarcina totale (m) 0.39

Se presupune o inaltime de marnaj de 1,30m si suprafata apei uzate in rezervoare cuprinsa intre urmatoarele cote (Z1) :

Z1 max = 282.63 Z1 min = 281.63

Stiind ca evacuarea apei pe filtre se efectueaza la cota maxima Z2 = 281.63, se prezuma ca valoarea pierderii de sarcina disponibile pe retea Z1- Z2 este cuprinsa intre 0,38 et 1,18 m. Debitele admisibile în reteaua de alimentare sunt urmatoarele :

Valoare max mediu min Z1-Z2 (m) 1.18 0.78 0.38 Q admisibil (m3/h) 140 110 80

In timpul vidanjarii în retea debitul mediu admisibil este agal cu 110 m3/h. Debitul optimal de alimentare a filtrelor, egal cu 80 m3/

Modulul 2

Ca si pentru modulul 1, conductele sunt numite in functie de ordinea in care ele sunt parcurse de efluent (a vedea figura de linga text). Luam in consideratie conductele cele mai lungi 1 si 3, care aduc efluentul pe filtrul cel mai indepartat de rezervor, pentru studierea cazului cel mai nefavorabil. Pierderile de sarcina lineare si singulare proxime pentru un debit de 80 m3/h sunt urmatoarele :

Conducta D (m) l (m) Pierdere de

sarcina lineaira (m)

V (m/s) Denumirea Pierdere de

sarcina singulara (m)

1 0.16 7.9 0.06 1.11 iesire rezervor + unghi 49°+ unghi 49°+ cot 90° 0.15

2 0.16 5 0.02 0.55 reducere diametru + porniri + cot 90° 0.04

3 0.11 12.1 0.04 0.19 °

1

2

3

4

Pierderile de sarcina totale sunt urmatoarele:

Pierderi de sarcina lineaire (m) 0.11 Pierderi de sarcina singulare (m) 0.19 Pierderi de sarcina totale (m) 0.30

Se presupune o inaltime de marnaj de 1,30 m si suprafata apei uzate in rezervoare cuprinsa intre urmatoarele cote (Z1) :

Z1 max = 277.77 Z1 min = 276.97

Stiind ca evacuarea apei pe filtre se efectueaza la cota maxima Z2 = 276.80, se prezuma ca valoarea pierderii de sarcina disponibile pe retea Z1- Z2 este cuprinsa intre 0,17 si 0,97 m. Debitele admisibile în reteaua de alimentare sunt urmatoarele :

Valoare max mediu min Z1-Z2 (m) 0.97 0.57 0.17 Q admisibil (m3/h) 150 110 60

In timpul vidanjarii avem în retea un debit mediu admisibil de 110m3/h. Debitul optimal de alimentare a filtrelor, egal cu 80 m3/. Este evident ca daca rezervoarele selectionate dispun de o inaltime de marnaj mai mare de 0,80 m, atunci debitul mediu capabil sa tranziteze in retelele de alimentare ale filtrelor va fi superior acestor valori.

Pierderea de altitudine in rezervoarele de alimentare periodica

Pentru cotele de intrare si de iesire din rezervor, am stabilit urmatoarele valori :

Cota apei (m) intrare iesire Modulul 1 282,78 281,53 Modulul 2 278,12 276,87

Daca rezervorul precede imediat un dispozitiv de izolare a filtrelor (conform STP paragraful 3.4.5.), atunci cota de iesire indicata corespunde cu iesirea acestu dispozitiv. Aceste cote corespund cu o pierdere de denivelare de 1,25 m, care cuprinde inaltimea caderii in rezervor (minim nula), inaltimea de marnaj, dizpozitivul de vidanjare a rezervorului si dispozitivul de izolare a filtrelor, daca exista. Daca este posibil reducerea acestei pierderi de altitudine, atunci este preferabil « ridicarea » cotei de iesire indicata decat « josarea » cotei de intrare, cu scopul de a favoriza debitul de alimentare a filtrelor.

Producerea namolului Inaltimea stratului de namol care se acumuleaza pe suprafata modulului 1 este de 1,5 cm/an pentru o instalatie care functioneaza 75% din capaciatatea sa, sau un volum estimat de 20 L/locuitor pentru o

masa stocata de materie uscata de 6 kg pe locuitor. Volumele si masele produse anual sunt urmatoarele :

Inaltimea anuala de namol acumulat (cm) 1,5 Suprafata de acumulare (m2) 240 Volum de namol anual (m3) 3,6 Masa de materie uscata (tone) 1,2

Dupa o perioada de 10 ani se va evacua un volum de namol de aproximativ 36 m3 pentru o masa de materie uscata de aproximativ 12 tone. Sicitatea namolului este cuprinsa intre 20 si 30%.

Anexa 3 : Caracteristicile filtrelor Modulul 1

Suprafata patului filtrant 240 m2 Numarul total de compartimente 3 Numarul de compartimente active 1 Durata de alimentare a compartimentelor active 3,5 zile Durata de repaus a celorlalte compartimente 7 zile Suprafata activa a patului filtrant 80 m2 Debit zilnic preconizat 30 m3/zi Lama da apa deversata pe zi 375 mm Lama da apa deversata la o alimentare periodica 31 mm Volumul de alimentare periodica pe suprafata activa 2,5 m3 Numarul de alimentari periodice pe zi pe suprafata activa 12 Frecventa medie a alimentarilor periodice (pe compartiment) 120 minute ÎnălŃime de rezerva pentru acumularea depozitelor pe filtru 30 cm Stratul filtrant : pietris rotungit spalat 2/6 50 cm Stratul de transitie : pietris rotungit spalat 6/10 10 cm Stratul filtrant : pietris rotungit spalat 20/40 15 - 27 cm (forma de panta) Vegetale utilizate Phragmites australis Densitatea de plantare 4 plante/m2 Numarul firelor de stuf pentru plantare 960

Modulul 2

Suprafata patului filtrant 160 m2 Numarul total de compartimente 2 Numarul de compartimente active 1 Durata de alimentare a compartimenteor active 7 zile Durata de repaus a celorlalte compartimente 7 zile Suprafata activa a patului filtrant 80 m2 Debit zilnic preconizat 30 m3/zi Lama da apa deversata pe zi 375 mm Lama da apa deversata la o alimentare periodica 31 mm Volumul de alimentare periodica pe suprafata activa 2,5 m3 Numarul de alimentari periodice pe zi pe suprafata activa 12 Frecventa medie a alimentarilor periodice (pe compartiment) 120 minute Stratul filtrant : pietris rotungit spalat 2/6 30 cm Stratul de transitie : pietris rotungit spalat 6/10 30 cm Stratul filtrant : pietris rotungit spalat 20/40 10 cm Vegetale utilizate 15 - 33 cm (forma de panta) Densitatea de plantare Phragmites australis Numarul firelor de stuf pentru plantare 4 plante/m2 Stratul filtrant : pietris rotungit spalat 2/6 640

Anexa 4 : Precizie de conceptie Pereti despartitori Pentru fiecare modul, peretii despartitori permit izolarea filtrelor în functiune de filtrele care sunt in repaus. Peretii despartitori vor fi instalati conform profilului urmator : Suporturile retelei de distributie aeriene din modulul 1 Generatoarea inferioara a conductelor de canalizare din otel inoxidabil se bazeaza pe suporturi rigide, dispuse la o inaltime de cel putin 40 cm de asupra filtrelor. Suporturile rigide sunt ancorate in filtru si se sprijina pe un soclu instalat in suprafata stratului de drenare, la o adancime de 60 cm, conform schemei urmatoare :

45cm

55cm

Filtrul A Filtrul B

Perete despartitor

60cm

40cm

Filtru

Suport rigid ancorat in filtru Colier de mentinere

0,5m

0,5m

Conductele de distributie din modulul 2 : instalarea si perforarea Conductele din PEHD, destinate alimentarii filtrelor din modulul 2, vor fi perforate pe o axa orizontala, asa cum e aratat in figura urmatoare :

Se va da preferinta unui unghi care se apropie de orizontala, pentru a asigura o vidanjare maxima a conductelor (risc de inghet iarna). Pietrisurile vor fi raspandite pe de-o parte si pe alta a conductelor, cel putin la nivelul fiecarui orificiu, pentru a limita erodarea, in timpul receptionarii efluentilor. Caminul colector Un dispozitiv de punere in incarcare este instalat in caminurile de drenare ale filtrelor, in timpul plantarii stufului. Aceasta extensie permite mentinerea masivului in apa, ceea ce contrubuie la favorizarea pornirii cresterii plantelor de stuf. Aceste dispozitiv se demonteaza dupa dezvoltarea stufului, aproximativ doua luni dupa plantarea lui. Se va instala o extensie din PVC sau inox, echipata cu bride turnante, solide si usor demontabile. Plantele de stuf Densitatea plantelor este de cel putin 4/m2. Numarul necesar de plante pentru fiecare modul este urmatorul :

Modulul 1 960 Modulul 2 640

In modulul 1, plantele de stuf vor fi plantate in mod regulat, respectand o distanta de 50 cm, asa cum este reprezentat in schema alaturata.

In modulul 2 plantele vor fi alternate pe de-o parte si de alta a conductelor de distributie, respectand deasemenea o distanta intre plante de 50 cm, asa cum este reprezentat în schema alaturata.

Axa de perforare

Pat de pietris

0,5m

1m

Conceptia taluzurilor : Ancorarea geosinteticelor si protectia impotriva erodarii

O bordura din beton, in forma de L este instalata in taluz, cu scopul de a retine pietrisul, care ar putea sa cada pe filtru, în urma erodarii taluzului. Aceste dimensiuni trebuie sa fie determinate. O lungime de ancorare orizontala in taluz de 50 cm si o inaltime de 20cm sunt dimensiunile minime. Pentru a limita erodarea taluzurilor este indispensabil compactarea lor, fie ele acoperite sau nu cu pietris. Grosimea geosinteticilor, reprezentata in rosu, este constituita din trei straturi : o geomembrana impermeabila, protejata cu doua geotextile, situate pe de-o parte si de alta, una de-asupra si alta sub ea. Toate trei straturi sunt ancorate in taluz, confectionand o transee, rambleiata cu pietris. Profilurile taluzurilor, prezentate in figura de mai jos, permit precizarea dimensionarii transeelor de ancorare a geosinteticelor si a grosimii straturilor de pietris. Modulul 1

Taluzurile din modulul 1 au o inaltime cuprinsa între 0,50 m si 1,65 m. Profilurile corespunzatoare sunt reprezentate în figura urmatoare :

Filtru Taluz

Pietris compactat

Pietris compactat

Rambleu Filtru

Bordura beton

Cale de acces

Geosintetice

Transee de ancorare

Modulul 2

Taluzurile din modulul 2 au o inaltime cuprinsa intre 0,50 si 1,30 m. Profilurile corespunzatoare sunt reprezentate în figura urmatoare :

Filtru Taluz

Filtru Taluz

Pietris compactat

Filtru Taluz

Anexa 5 : Instalatia de golire DUNEX (cu sifoane) Aceste instalatii sunt date ca exemplu, insa exista si alte modele :

Ape uzate brute (modulul 1)

Ape limpezi (modulul 2)

Annexe 8 : Ouvrages de chasse ABT (à chasse à clapet)

Principiu de functionare Efluentul, trecut prealabil prin instalatia gratarului, este stocat intr-un rezervor cu un volum determinat, si liberat cu o viteza accelerata prin sistemul golire, cind inaltimea de amorsare este atinsa. Sistemul de golire, de tipe sifon autoamorsant, utilizeaza energia potentiala a efluentilor si functionarea sa este autonoma. Acest sistem este compus din 2 brate pentru golirea apelor uzate brute – un brat : pentru golirea apelor limpezi – care serveste de sifon si un alt brat legat la un recipient : care serveste de flotor. Mecanismul din inox este conectat la colectorul de distribuire integrat prin tuburi flexibile (care permit o inclinare pina la 45° pentru sistemul de golire a apelor uzate brute). Instalatia este reglata si testata in uzina.

Sistem de golire a apelor uzate brute

Sistem de golire a apelor limpezi

Anexa 6 : Sistemul de golire ABT (golire cu clapeta) Aceste instalatii sunt prezentate ca exemplu, însa pot exista si alte modele.

ABT a produs un dispozitiv de golire cu clapeta, care functioneaza fara energie electrica, bine adaptat la volume mari si debite care pot sa atinga 250 m3/h. Inaltimile de marnaj pot fi modificate pe paliere (trepte) de 10 cm. Debitele asigurate de catre sistem, in functie de inaltimea de marnaj, sunt urmatoarele (pentru trei diametre de clapeta) :

Se vor adopta modele cu caracteristicile urmatoare :

Diametru (mm) 2000 Suprafata (m2) 3.1 Inaltime de marnaj (m) 1.5 Inaltime totala (m) 0.8 Zintrare - Ziesire (m) 1 Volum (m3) 2.5 Debit (m3/h) 200

Modelul cu diametrul 3000 mm prezinta o pierdere de altitudine mai mica, compatibila cu configuratia terenului. Mobilele de golire sunt furnizate singure sau cu instalatia completa. Se racordeaza direct pe conductele PVC presiune cu ajutorul unui manson cu brida. Instalatia completa este echipata cu o capota din aluminiu. Pentru instalare, instalatia este pusa pe suprafata plana, orizontala, obtinuta prin terasament, si stabilita pe un pat de nisip compactat sau o placa de beton de 10 cm. In orice caz, se recomanda sa se realizeze o placa fina din beton in jurul instalatiei. Contor de alimentari periodice (in optiune) Contorul este instalat pe rezervor sau pe o placa din aluminiu, alimentat de o baterie cu litiu (durata de viata de 5 ani), activata de un regulator si instalata intr-un recipient etans.

Capota cu bare de securitate (in optiune) : Pentru rezervoarele cu o adancime superioara la 1,50 m, reglementarea obliga instalarea unui dispozitiv de protectie impotriva caderilor accidentale. Acest dispozitiv este o grila amovibila care acopera deschiderea.

Anexa 7 : Alte instalatii tip Aceste exemplele de instalatii si utilaje, care convin echipamentului statiei de epurare, sunt prezentate pentru informatie. Gratarul (ABT)

Vane cu ghilotina (ABT)

Acest tip de vane este manipulat cu un maner protejat intr’un soclu inchis cu un capac. Racordarea se face direct pe conducte, cu ajutorul unor mansoane cu bride lubrifiate.

Contorul de debite (ABT)

Caminul de selectie si de permutare (DUNEX)

Situat imediat in aval de sistemul de golire a apelor limpezi, caminul de selectie si de permutare permite distrubuirea efluentilor pe compartimentele din modulul 2 al unei statii de epurare cu filtre plantate cu stuf cu alternarea fazelor de alimentare si repaus.

Optiuni Socluri cu înaltimea de 15 si 30 cm, greutatea 48 si 114 kg.

Caracteristici dimensionale

RS2 si RS3 Cu 2 iesiri Cu 3 iesiri

Functionarea Selectarea filtrului care va fi alimentat este efectuata manual, deplasand un obturator PVC. Alternarea, in general, este efectuata la fiecare saptamana. Acest camin de permutare, fiind alimentat prin sistemul de golire, necesita compatibilitatea intre coloana de apa a sistemului de golire si inaltimea caminului, pentru a evita debordarea.

Intretinerea La fiecare vizita se efectueaza o verificare vizuala. Structura se spala cu jet de apa, daca e necesar. In orice caz, este necesar sa se spele la fiecare 6 luni.

Anexa 8 : Materiale granulare (Florea Group)

Anexa 10 : Planuri Planurile furnizate sunt urmatoarele :

Denumire Scara Format Plan de situatie 1 : 3000 A3 Plan de masa 1 : 200 A1 Plan de detaliu 1 : 200 A1 Plan de executie a terasamentului 1 : 200 A1 Plan de executie a retelei de alimentare 1 : 200 A1 Plan de executie a retelei de evacuare 1 : 200 A1 Profiluri sectie modulul 1 1 : 200 A2 Profiluri sectie modulul 2 1 : 200 A2