Sociologie COMPLET 2

8/8/2019 Sociologie COMPLET 2

1/57

CAP. 1. INTERACTIUNE SI COMUNICARE SOCIALA1.1 Ioan Mihilescu, 2000, "Sociologie general", Editura Universitii, Bucureti, pp. 136-148.RELATIILE SOCIALE

IntroducereSocietatea = ansamblul, totalitatea relatiilor socialeSociologia (intr-un anumit sens) stiinta a relatiilor sociale, a interactiunii umane in diferite colectivitati,

a legilor care genereaza relatiile sociale in interiorul grupurilor sau dintre grupuri si colectivitatiObiectul sociologiei relatiile sociale (A. Touraine); orice tip de relatie sociala trebuie sa fie domeniulde analiza sociologica. Sociologul trebuie sa faca sa apara relatiile din spatele situatiilor

Teorii sociologice despre relatiile sociale

1. Relationismul sociologic (Leopold Von Wiese)Societatea = totalitatea relatiilor interumane, psihologice.

Obiectul sociologiei = socialul (studiul relatiilor interumane, interindividuale ca procese sociale)Argument modul in care se socializeaza individul: se naste cu un eu personal, iar in convietuire cu

altii, dobandeste un eu social.

Sociologia = modul de constituire al eului social in relatii interpsihologice. Individul este purtator derelatii, iar societatea este totalitatea relatiilor de socializare.

Procesul social = categoria fundamentala a relationismului; ofera aspectul de fenomen; relatia =elementul variabil al procesului

Relatiile sociale exprima distanta subiectiva dintre oameni, apropierea sau departarea lor. In functie deaceasta distanta se masoara gradul de sociabilitate. L. von Wiese deosebeste 2 categ de raporturi:relatiile si complexele :

Forme ale relatiilor : unire (determinata de dorinte, instincte, sentimente, hotarari) vs. de separare de cooperare (determinate de diviziunea muncii ; ele intaresc dependentele dintre indivizi sidintre indivizi si grup) vs. de concurenta

Complexele sociale= ansamblu de relatii cu rezistenta, durata lunga; ex. masa, grupul, colectivitateaabstracta (statul, biserica). Se deosebesc intre ele prin :

- durata,- grad de abstractizare,

- mod de organizare.Complexul care are ca scop mentinerea coeziunii sociale formeaza institutiile.

2. Scoala sociometrica (J. L. Moreno 1892 1974)

Din multitudinea relatiilor sociale, cele mai importante sunt relatiile interpersonale, iar dintre acesteaesential sunt cele afective (de atractie, respingere, neutre)Influente Bergson si Freud spontaneitatea si creativitatea sunt sursa relatiilor dintre indiviziLa nivelul fiecarei societati exista anumite modele comportamentale si sociale (cultura) care:asigura securitatea indivizilor si ii impiedica sa-si exprime atractiile si respingerile sursa de tensiune,frustrare pentru individ pot provoca dezechilibre la nivelul grupurilor sociale

Scopuri:- Teoretic (Cunoasterea relatiilor interindividuale)- Terapeutic (sa ajute individul sa-si elibereze spontaneitatea creatoare)

1


2/57

Tehnici (studiul coeziunii grupului, starea moralului de grup, echilibre/dezechilibre, existenta clici,sciziuni):

- Testul sociometric,- Matricia sociometrica,- Psihodrama

3. Dinamica grupurilor (Kurt Lewin) si scoala cercetarii active(1890-1947)

In cadrul fiecarui grup exista un echilibru quasistationar, ce cuprinde 2 componente :a) ansamblul de forte pentru mentinerea comportamentului grupului la un anumit punct

b) ansamblul de forte pentru mentinerea fiecarui membru al grupului la nivelul echilibrului de grupforte = norme, standarde ;grupul= un camp de interactiuni

Dinamismul grupului e dat de existenta unor contradictii interne/grup cu alt grup.Scop teoretic si aplicativ: pentru interventie in grup este necesar cunoasterea relatiilor de grup ; cercetareain sine produce schimbare in grup.

Scoala cercetarii active = t.echilibrului quasistationar (K. Lewin) + t. schimbariiScop teoretic si aplicativ = cunoasterea relatiilor din grup (mai ales grupul mic)

4. Interactionalismul simbolic

Interactiunea oamenilor (actorilor) in cadrul activitatii colective consta in primul rand intr-o inraurirereciproca, prin simboluri, semnificatii, interpretari.Exagerari P. Winch, sociologia stiinta a realitatii sociale, trebuie sa se rezume la o sociolingvistica(oamenii actioneaza dupa cum vorbesti; relatiile dintre ei se realizeaza prin idei, idei exprimate intr-olimba)Plusuri: se pun in evidenta numeroase forme de relatii sociale

5. Teoria marxista a relatiilor sociale

Din totalitatea relatiilor sociale cele determinante, hotaratoare sunt relatiile de productie (ce se stabilescintre grupuri, clase sociale in procesul de productie a bunurilor sociale)

Relatiile sociale sunt materiale, obiective, independente de vointa oamenilor. Nu au caracter psihologic siinterindividual, ci unul intergrupal, societal si obiectiv. Natura lor depinde de nivelul de dezvoltare afortelor de productei si caracterul acestora.

Forte productive + relatii de productie = organismul social de productieRelatiile de productie determina intregul ansamblu de relatii umane

Totalitatea relatiilor de productie = structura economica a societatii; pe ea se inalta suprastructura.

Concluzie: depasind exagerarile si limitarile diverselor teorii, sociologia trebuie sa studieze relatiilesociale ca sisteme complexe, cu laturile lor :

- Materiale, obiective, cu caracter colectiv, de grup (macrosociologia)- Subiective, psihologice, interindividuale, simbolice si culturale (microsociologia)

Relatiile interumane - relatii sociale

Relatiile sociale sunt formate pe baza interactiunii dintre indivizi, pe baza unor scopuri si intereseindividuale si sociale. Relatii fundamentale, de durata si stabilitate, desfasurate dupa norme si reguli bine

2


3/57

stabilite (formal si informal), consfintite prin legi, coduri, reguli, obieceiuri, traditie (au o anumitastructura).Relatiile interindividuale pot fi efemere, intamplatoare, spontane, rol derivat, secundar in viata sociala

Nu toate relatiile interindividuale sunt relatii sociale

Relatii interumane : forme :

- contactul spatial: loc de munca, studiu, locuinta ; individul devine constient de prezenta in cadrulaceluiasi spatiu a altor indivizi pe care incepe sa-i observe- contactul psihic: indivizii isi observa reciproc caracteristicile, aspectul, trasaturile de caracter,

pregatirea intelectuala, preocuparile relatii sociale. Contactul psihic se naste din interesulreciproc pe care-l manifesta 2 persoane una fata de alta

- contacte sociale: se formeaza pe baza (1) si (2)Contactul social = legaturi dintre 2 sau mai multe persoane care realizeaza anumite actiuni referitoare la oanumita valoareContacte sociale pot fi :

- trecatoare vs. durabile, ex. client ospatar vs. intre studentii grupei- publice vs. private, ex.student-decan vs. doi studenti la teatru

- personale vs. materiale, ex. doi indragostiti vs. plata taxa- directe (face-to-face) vs. indirecte, ex.

L ipsa contacte sociale marginalizare, insingurare

Cand contactele sociale sunt durabile indivizii cauta sa se influenteze reciproc apare interactiuneasociala, care genereza procese de adaptare, acceptare, socializare, cooperare, opozitie si conflictInteractiunea sociala se realizeaza dupa mai multe modele (codificari ale comportamentelor, acceptatesocial)Interactiuni sociale pot fi : directe vs. indirecte ; ex. grup studenti vs. locuitorii orasului

Modele de interactiune sociala = sunt produsul unei anumite dezvoltari sociale si culturale ;se schimbade la o perioada la alta, de la o societate la alta

Durabilitate: contacte sociale < interactiuni sociale < relatii sociale

Relatiile sociale sisteme de interactiuni sociale intre parteneri (indivizi sau grupuri) care are la baza oanumita platforma (atitudini, interese, situatii)

Relatii sociale in :1. Grupul mic: contacte si interactiuni directe, personale si relatii reglementate; coeziunea depinde deambele

2. Grupuri mari: relatii complexe, interactiuni indirecte

Legatura dintre grupuri sociale relatii sociale: ca sa existe relatii sociale intre 2 indivizi ei trebuie saapartina aceluiasi ansamblu de grup

Tipologia relatiilor sociale

Relatii sociale in: Grupul mic: contacte si interactiuni directe, personale Grupuri mari : relatii complexe, interactiuni indirecte

a. Dupa natura lor: economice, politice, educationale, juridice

b. Dupa cadrul de desfasurare (tipul partenerilor):- Interindividuale se stabilesc intre doi indivizi ; ex. prietenie, colaborare, dusmanie, conflict

3


4/57

- Intre individ si grup (ca intreg cu valorile, interesele si normele sale).- Intergrupale intre grupuri ca totalitati

c. Dupa modul in care afecteaza coeziunea sociala :- de cooperare (personale/impersonale, neplanificata de indivizi) ; cooperarea decurge dindiviziunea sociala a activitatii. In grupuri primare sunt personale si deliberate ; in grupuri mari impersonale si simbolice

- de subordonare si supraordonare (o entitate domina o alta)- de compromis si toleranta (au scopuri diferite dar nu si le pot impune si se acceptareciproc)- de marginalitate (individul participa la grup cu modele valorice diferite de ale sale, faraidentificare completa)- de competitie cand resursele (produse, statusuri , putere, afectiune) sunt limitate sau

percepute ca atare.- conflictuale cand problemele nu mai pot fi rezolvate prin compromis si toleranta, aparrelatii in care partenerii doresc sa se elimine unul pe celalalt.

d. Dupa natura activitatii, scopului care formeaza obiectul relatiei :

- relatii de munca (sociologia muncii)- familiale (sociologia familiei)- vecinatate (ecologia sociala)- petrecere a timpului liber (sociologia timpului liber)

e. Dupa gradul lor de reglementare :- informale = directe, personale, putin reglementate si controlate ;- formale = diferente sociale, reglementate prin norme si coduri ;

La nivelul fiecarei colectivitati se poate stabili o retea de relatii formale (organigrama) si o alta de relatiiinformale (sociograma).

1.2 Anthony Giddens, 2000, "Sociologie", Editura All, Bucureti, pp.79-100.INTERACTIUNE SOCIALA SI VIATA COTIDIANA

Concepte de b aza

Interactiune sociala = proces prin care actionam si reactionam la cei din jurul nostru.

Exemplu :Neatentie civila/politicoasa (E. Goffmanm 1969, 1971) = contact vizual trecator, impersonal cu alte persoane.Privirea tintita insistent poate fi considerata in functie de situatie fie un semn de ostilitate, de sfidare, fie un

semn al dragostei.Studiul vietii cotidiene

Studiul interactiunii sociale :- confera structura si forma faptelor noastre: rutina zilnica schimbare restabilire set precis deobieceiuri- face lumina asupra sistemelor sociale si asupra institutiilor: toate sistemele sociale la scara maredepind de scheme de interactiune sociala in care ne implicam zilnic.

Comunicare non-verbal a

Fata, gesturile si emotia

Comunicarea non-verbala = schimb de informatii si intelesuri prin expresii faciale (mimica), gesturi si miscari

4


5/57

ale corpului; nu se reduce doar la limbajul trupului

Fata umana poate transmite diferite tipuri de expresii. Se considera in general ca aspectele de baza aleexpresiei faciale de emotie sunt innascute (fericire, tristete, dezgust, frica, uimire).Insa, expresiile faciale sunt partial innascute, iar partial sun modelate cultural.

Fata si cultura

Fata = stima de care se bucura cineva in ochii celorlalti; ne protejam fata, ne protejam stima de sine (cufata curata).Folosim tactul, politetea, eticheta ca mecanisme de protectie pentru ca propriile noastre slabiciuni sa nu fieexpuse public.

Regulile sociale si vorbirea

Cea mai mare parte a interactiunilor sociale are loc prin vorbire sub forma conversatiilor informale.

Etnometodologia (H. Garfinkel) = studiul etnometodelor - metode populare/neprofesionale pe careoamenii le folosesc fara a le acorda o atentie constienta - pentru a intelege ce anume fac ceilalti si indeosebi

ce anume spun. Un astfel de studiu ne arata ca o parte a sensului se afla in cuvinte, iar o parte in felul in carecontexul social structureaza ceea ce se spune.

Intelegeri impartasiteConvorbirile noastre zilnice presupun intelegeri impartasite (expresii care nu au intotdeauna intelesuri

precise). Rolul lor este de a eficientiza comunicarea, desi apar si neintelegeri.

Formele de conversatieExperimentele lui Garfinkel asupra conversatiilor cotidiene arata ca, desi par inteligibile, ele suntintrerupte, ezitante, negramaticale. Rezulta ca limbajul cotidian este foarte complex si tindem sa umplemfondul cuvintelor pronuntate.

Strigate de raspunsStrigatele de raspuns sunt exclamatii definite cultural; ex. opa !/oops !

Greseli de vorbireFreud - psihopatologia vietii cotidiene: greseli de vorbire, balbaieli, cuvinte pronuntate gresit etc. nu suntniciodata intamplatoare.Goffman - Vigilenta controlata caracteristica fundamentala a fiintei umane care demonstreaza necontenitcompetenta noastra in rutinele vietii cotidiene

Fata, corpul si vorbirea in interactiuneIntalnirile = interactiune focalizata (mai multi indivizi iau parte la ceea ce altii fac)

Markerii = paranteze (Goffman) disting interactiunea focalizata de cea nefocalizata. Ex.inceputul/sfarsitul unui spectacol, a unei intalniri...

Managementul impresieiRol social = asteptari definite dpdv social, pe care le urmeaza o persoana intr-o pozitie sociala data(Goffman) sau in cadrul unui statutModelul dramaturgic (Goffman) = viata sociala asemeni unei piese de teatru. Oamenii sunt sensibili la

modul in care sunt vazuti ceilalti si folosesc forme de management al impresiei pentru a-i obliga pe ceilalti saraspunda manierei dorite de el.

Regiunile din fata si din spate

5


6/57

- Regiuni din fata ocazii, intalniri sociale in cadrul carora indivizii interpreteaza roluri formale (interpretariscenice, scena ); armonia de fatada a unui cuplu.- Regiuni din spate locul unde oamenii isi aduna recuzita si se pregatesc pentru interactiuni formale (culise)

Spatiul personalSpatiu personal zona tampon perceptibila doar cand e trangresata.

E. T. Hall (1959, 1966) studiul comunicarii non-verbale1. distanta intima (max. 0.5m) putine contacte sociale; permisa iubitilor, parintilor, copiilor;2. distanta personala (0.5 1.2m) spatiu de intalnire cu cunostinte apropiate;3. distanta sociala (1.2-3.5m) zona formala (ex. interviuri)4. distanta publica (peste 3.5m) -ceilalti, necunoscuti

Interactiune in timp si spatiu

Toate interactiunile sunt situate (se petrec intr-un anumit loc si au o durata in timp specifica).Analiza contextelor interactiunii sociale ne releva convergenta timp spatiu.

Regionalizarea impartirea vietii sociale cotidiene in zone de timp si spatiu ; ex. camerele unui apartament nusunt arii separate doar dpdv fizic ci si al timpului: dormitor noaptea, bucataria ziua.

Masurarea timpuluiFara cronometre si ceasuri precise, societatea industrializata n-ar putea existaCu cat o organizare presupune activitatea mai multor oameni cu atat este nevoie de planificarea activitatilorlor (ex. in spital)

Viata cotidiana din perspectiva culturala si istorica

Constrangerea proximitatii = interactiunea fata in fataD. Boden si H. Molotch studiu constrangerea proximitatii= nevoia indivizilor de a se intalni unii cu altiiin situatii de co-prezenta sau interactiune fata-in-fata.

Microsociologia si macrosociologiaMicrosociologia studiul comportamentului cotidian in situatii de interactiune de tip fata in fataMacrosociologia analiza sistemelor sociale la scara mare, cum ar fi sistemul politic si ordinea economicaAnaliza micro esentiala pentru intelegerea mediului institutional al vietii cotidieneAnaliza macro lumina asupra schemelor institutionale de ansambluAceste analize par distincte dar in realitate sunt strans legate, completandu-se reciproc.

CAP. 2. FAMILIA. EVOLUTII SEMNIFIC. IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

2.1 Ioan Mihilescu, 2000, "Sociologie general", Editura Universitii, Bucureti, pp. 198-220.

Definirea familiei

Unul din cele mai raspandite tipuri de grupuri sociale

Perspective de definire:

- Sociologica:o Grup social constituit pe baza realtiilor de casatorie, consangvinitate si rudenie, membriigrupului impartasind sentimente, aspiratii si valori comuneo Grup primar, relatii dominant directe, informale, nemediate, cu cea mai mare incarcatura

6


7/57

normativa- Juridica:o Grup de persoane in care s-au stabilit un set de drepturi si obligatii, reglementat prin normelegale, ce stabiliesc

Modul de incheiere al casatoriei Stabilirea paternitatii Drepturile si obligatiile sotilor

Relatii parinti copii Modul de transmitere a mostenirii

o Grup formal reglementat prin legi si alte acte normative suprapunere partiala a celor 2 perspective: s cuprinde j: ex. cupluri consensuale= sunt familii pentru ca indeplinesc functiile familiei

(perspectiva s mai laraga decat cea j) j cuprinde s: ex. divort desi nu mai e familie, se pastreaza anumite raporturi juridice intre parteneri

(perspectiva j mai larga ca cea s)

Categorii principale ale relatiilor in familie:o

Relatii dintre soti reglementate prin casatorie sau prin consenso Relatii dintre parinti copiio Relatii dintre descendenti (copiii aceluiasi cuplu)o Relatii de rudenie intre membrii cuplului si alte persoane (parinti din familii de origine,socrii, cumnati)

Familia = complex de roluri si statusuri sociale. Societatea a configurat un set de comportamente de rol. Socializare pe baza de norme si modele sociale difuze. Nu toate familiile au aceeasi capacitate de socializare a rolurilor Astazi socializarea este sprijinita de instituii care ofera asistenta familiei :

o Consilierat familialo Asistenta socialao Publicatii de specialitate etc.

In decursul istoriei diversitate de forme ale familiei:o Poligamie descendenta pe linie paterna (tarile islamice)o Poliandria descendeta pe linie maternao Monogamie descendenta pe linie paterna

Casatoria = principalul mecanism de constituire a familieiAspecte ale casatoriei:

o

Legalo Religios

Motivatiile casatoriei: afective, economice, culturale, de clasa tendinte

o trecuta :endogamie (homogamia) : casatorii intre indivizi cu trasaturi similare economice,instructie, statusuri sociale ; actual ramane definitorie inca

o actual : exogamie casatorie intre persoane cu statusuri sociale diferite logodna

o forma de reglementare social-comunitara, fara implicatii juridice ; angajament ferm luat deviitorii parteneri ca se vor casatori

o poate lua si forma religioasa

7


8/57

Structura si functiile familiei

Criterii:1. Cantitativo Dupa numar :

Familii extinse (largite) - reunesc nuclee familiale si mai multe generatii Familii nucleare : sotii si copiii lor

o Dupa structura rolurilor in cadrul familiei : Familii complete ( sot+sotie+copii) Familii incomplete (monoparentale), rezultate fie din nasterea in afara casatoriei, fiedin descompletarea familiei in urma divortului/decesului

o Dupa nr. generatiilor prezente in familie: Familia cu o generatie (parteneri in perioada prefertila, cupluri sterile) Familia cu doua generatii (parinti+copii) Familia cu trei generatii Familia cu patru generatii

2. Calitativ(diviziunea rolurilor in cardul familiei; modul de exercitare a autoritatii).Structura statusurilor si rolurilor cuprinde urmatoarele situatii : sot, sotie, tata, mama, copil, frate, sora,bunic, bunica.Exercitarea de roluri este rezultatul unui proces de invatare sociala influenta parintilor + factoriextrafamiliali (personalitate+comportamente)

Forme de exercitare a rolurilor in familie:- structura autoritara- structura egalitara (diminuarea autoritatii)

Functii si disfunctii

G.P.Murdock: sexuala, reproductiva, economica, socializatoare

J. Sabran : functii fizice (de reproducere, economice, protectie) si culturale (de educatie, asigurareabunastarii membrilor)

H.H.Stahl :- functii interne (se asigura afectiune, securitate, protectie)

a. biologice si sanitareb. economicec. solidaritate familiala

d. pedagogico-educative- functii externe (relationarea familiei cu exteriorul)

Schimbari in modelele familialeIn ultimele decenii, termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, acoperind realitati foarte diferite.

Transformari intre:a. Relatii familie societate

- Scadere importanta functie economica- Laicizare si dezinstitutionalizare partiala a familiei- Accentuarea mobilitatii sociale a membrilor- Intensificarea participarii femeii la activitati extra-familiale (emanciparea femeii)- Preluarea unor functii familiale de catre societate- Diminuarea relatiilor de rudenie si vecinatate- Diminuarea controlului comunitar asupra comportamentelor demografice

8


9/57

- Cresterea tolerantei sociale fata de noile comportamente demografice- Cresterea bunastarii materiale a familiei- Cresterea preocuparii familiale fata de problemele sociale (situatia ec. a societatii, calitatea vietii)

b. Comportamentele tinerilor necasatoriti- Experienta sexuala premaritala- Controlul fecunditatii

- Coabitarea premaritala- Extinderea celibatului definitiv si a menajelor de o singura persoana- Cresterea permisivitatii sociale si a tolerantei parintilor fata de comportamentele premaritale ale

tinerilor

c. Comportamente nuptiale- Desacralizarea casatoriei- Reducerea importantei motivatiei economice a casatoriilor- Cresterea heterogamiei casatoriilor- Tendinta de egalizare a pozitiilor la casatorie a barbatilor si femeilor- Diminuarea/disparitia rolului parintilor si rudelor in casatoria tinerilor

- Scaderea ratei nuptialitatii- Afectarea natalitatii de scaderea nuptialitatii

d. Comportamente familiale- Cresterea importantei relatiilor emotional-afective dintre parteneri- Intensificarea preocuparilor sotilor pentru calitatea vietii familiale- Diversificarea formelor de convietuire- Modificarea relatiilor dintre parteneri- Modificarea diviziunii de roluri in cadrul familiei- Modificarea fertilitatii si a rolului copiilor- Cresterea relativa a instabilitatii familiilor nucleare

schimbari la nivelo individual - (ex.:egalizare statut femei barbati, crestere bunastare familie)o si societal (scaderea ratei nuptialitatii, scaderea natalitatii, cresterea instabilitatii familiei

nucleare)evolutia industriala si urbana schimbari

Actual, forme de convietuire combinate - cele mai intalnite:a. Menaje de o singura persoana

- Femei/barbati opteaza pentru celibat definitiv- Persoane divortate/vaduve care nu s-au recasatorit

b. Menaje (un barbat si o femeie covietuiesc impreuna, dar nu sunt legati prin casatorielegala si nu au copii

c. Menaje nefamiliale persoane fara relatii sexuale (numai barbati, numai femei, femei sibarbati)

d. Menaje formate dintr-un singur parinte (mai frecvent mama) + copii

e. Familii nucleare propriu-zise

f. Familii cu 3-4 generatii - intalnita cel mai des: sot+sotie+copii si bunica

ponderea familiei nucleare scade; creste nr. familiilor coabitare si consensuale.

9


10/57

Factori ce au determinat schimbarea1. Diminuarea functiilor familiei prin preluarea unora de catre societate2. Cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei lor de a promova social3. Cresterea independentei economice a tinerilor 4. Cresterea veniturilor din care s-a asigurat unor persoane posibilitatea de a traisingure5. Cresterea diversitatii politice, culturale si spirituale

6. Schimbari in moravuri si cresterea persmisivitatii sociale la noile forme decomportament7. Efecte de contagiune, de imprumut a unor modele comportamentale de la un grupla altul, de la o societate la alta

Cercetarig. Familia si-a pierdut mult din caracterul ei de instituie socialah. Tot mai axata pe propriile interesei. Disociere relativa, dar crescanda sexualitate casatorie, casatorie copii

j. Luati separati factorii nu produc singuri aceste schimbari (factori necesari, nu si suficienti)k. Se adauga si alti factori:

Atasamentul fata de normele familiale traditionale Rolul colectivitatilor locale si al institutiilor sociale in controlul comportamentelor Promovarea valorilor familiei nucleare prin intermediul politicii familiei Sincronizarea factorilor educationali in orientarea comportamentelor etc.

Efectele schimbarii :Pozitive:

Cresterea gradului de satisfactie al partenerilor Cresterea independentei Cresterea insertiei sociale a femeii in societate Cresterea participarii femeii la viata sociala

Negative: Saracesc familia de unele functii Familiile produc mai mult venit dar mai putini copii efecte pe termen scurt (societate mai

bogata), pe termen lung (dezvoltare economica si sociala pusa in pericol)Schimbarile nu presupun insa prabusirea familiei ca institutie sociala

2.2 Anthony Giddens, 2000, "Sociologie", Editura AII, Bucureti, pp. 153-186.

FAMILIA, CASATORIA SI VIATA PERSONALA

Concepte de baza

Familia = grup de persoane legate direct prin relatii de rudenie, ai caror adulti isi asuma responsabilitateapentru cresterea copiilorLegaturi de rudenie = relatii intre indivizi stabilite fie prin casatorie, fie prin descendenta, careintemeiaza legea de sange (mama, tata, bunici, copii etc.)Casatoria = recunoastere sociala si o uniune sexuala aprobata intre 2 indivizi adulti ; prin casatorie selargeste aria relatiilor de rudenieNucleu familial = 2 adulti care locuiesc impreuna cu proprii lor copii sau adoptatiFamilia nuclearaFamilia largita = nucleu familial + rude apropiate locuiesc in aceeasi gospodarie, se afla in relatiiapropiate si continua (bunici, fratii si sotiile lor, matusi, nepoti etc.)

Tipuri de casatorie :- Monogamia- Poligamia : Poliginia (1barbat +x femei)- Poliandria (1femeie +x barbati)

10


11/57

Familia de-a lungul istoriei

Dimensiunile familiei : sec XVII-lea (4,75 persoane) sec. XX (3,04 persoane)

Lawrence Stone 3 faze in evolutia familiei, intre 1500-1800.1. Familia de tip nuclear:- gospodarie mica- pastra legatura puternica in comunitate, inclusiv cu rudele;

- nu constituia centrul major de atasament emotional sau de dependenta pentru membrii ei;- sexul privit ca o necesitate in vederea procreeri;- libertate individuala de alegere in casatorie era subordonata intereselor parintilor, comunitatii;- dragostea eroica, romantica considerata o boala.2. Forma de tranzitie (sec. 17 -18 lea) :- raspandita mai ales in randul paturilor sociale superioare ;- apare familia nucleara realitate distincta, aparte de legaturile de rudenie si de comunitatea locala ;- accent pe importanta dragostei parintesti si maritale ;- creste autoritatea parentala (a tatilor)3. Familia cu legaturi emotionale puternice :- grad sporit de intensitate, preocupata de cresterea copiilor ;- marcata de sporitrea individualismului afectiv (selectie personala condusa de atractia sexuala saudragostea romantica ;- preocupare pe consum mai mult decat pe productie.

Schimbari in trasaturile familiei in lumeFactorii schimbarii- Raspandirea culturii occidentale (dragoste romantica)- Dezvoltarea guvernelor centralizate in zone alcatuite pana atunci din mici societati autonome- Incercarea activa a guvernelor de a modifica tipurile de comportament traditional (ex. China, programede sustinere a familiei cu putini copii)

Directiile schimbarii1. Influenta familiei largite si a altor grupuri bazate pe relatii de rudenie este in scadere2. Tendinta generala de libera alegere a partenerului marital3. Recunoasterea drepturilor femeii4. Scaderea a casatoriilor intre rude5. Libertate sexuala sporita6. Tendinta generala de extindere a drepturilor copilului

Familia si casatoria in Marea BritanieCaracteristici

Familie monogama (prin lege) ; Rata mare de divortialitatemonogamie serialaCasatoria este bazata pe dragoste romantica (individualism afectiv)Familie patriliniara (copiii poarta numele tatalui, iar proprietatea este mostenita pe linia descendenteimasculine) si neo-locala (cuplul se muta intr-o locuinta separata de ambele lor familii) ; in cartieremodeste matrilocala (se muta la parintii fetei)Familie nucleara : 1 sau 2 adulti cu copii lor ; izolati de celelalte rude

Tendinte ale evolutieiTranzitia de la o norma la o pluralitate de norme legitime si dezirabile.Rapaport identifica 5 tipuri de diversitate :

- Organizationala organizarea indatoririlor : de la femeia casnica si sotul stalp al familiei ambii aucariera- Culturala : diversitate de credinte si valori (amestec etnic, feminism)- De clasa : amestec intre indivizi de clase diferite- De etapa de viata : ex. parteneri provenit dintr-o familie despartita poate ramane monogam, etc.

11


12/57

- Cohorta = generatii din cadrul aceleiasi familii

Familiile sud-asiatice (indieni etc.) si afro (negrii) din Marea Britanie sunt afectate de cultura britanica.

Divortul si separarea in occidentIstoricIn trecut divortul era acceptat doar in cazul neconsumarii casatoriei

Sistem adversarial : pentru obtinerea divortului unul dintre soti trebuia sa aduca acuzatii celuilalt

In anii 60 legea din vina ambelor parti cresterea foarte mare a ratei de divort.

Factorii cresterii ratei divortului- Casatoria nu mai este o dorinta de a perpetua proprietatea si statutul din generatie in generatie- Casatoria nu mai este un parteneriat economic- Nu mai este stigmatizat- Evaluarea casatoriei se face prin prisma satisfactiei personale

Experienta divortuluiExista anumite costuri sociale ale divortului:

- Se pune capat unei relatii nesatisfacatoare- Creeaza stres emotional- Dificultati financiare pentru ambele parti

Despartirea = desprinderea dintr-o relatie intima de durataDiana Vanghan (1986) analiza relatiei dintre parteneri in cursul separarii1. Separarea sociala2. Instrainarea fizicaDupa autoare despartirea, adesea, in faza initiala este neintentionata:

initiatorul: devine din ce in ce mai nesatisfacut de relatie; isi creeza un teritoriuindependent; se produce un proces opus indragostirii ; initiatorul se concentreaza numai pe

partile mai putin atractive), discuta cu altii, face comparatii, evalueaza casatoria

Lilian Rubin (1994), SUA : parintii din clasa muncitoare, mai traditionali ; conflict acut intre generatii tinerii se disociaza de valorite generatiei varstnice

Divortul si copiiiEfectele divortului asupra copiilor este greu de estimat ; multe variabile :

- anxietati emotionale dupa separare : confuzi, speriati, autoblam (prescolari) ; pentru cei mai mari inteleg efectele ; isi exprima sentimentele de furie- amprenta divortului insoteste toata viata

Martin Richards (1995) in lume : astfel de copii au nivel de autoapreciere si rezultate scolare scazute ;schimba slujbele mai des ; au inclinare mai mare spre divort

Nu doar prezenta/absenta parintilor este importanta ci si stilul si continutul atitudinii parintesti.Neintelegerile dintre parinti nedivortati pot avea efecte nefaste pt copii.

Familiile cu un singur parinte

- majoritatea conduse de femei- se produc, de regula, in urma divortului (60%); rareori femei necasatorite- temeni ca sotie parasita , familie fara tata , casa destramata tind sa dispara- exista si mame singure prin optiune

12


13/57

Soti recasatoriti si parinti vitregiRecasatoriaBarbatii divorteaza si se recasatoresc mai usor decat femeile divortate (b : 5 din 6 ; f : 3 din 4)Statistic, recasatoria are mai putine sanse de succes decat prima casatorie ; rata divorturilor in urma celeide-a 2 casatorii este mai inalta decat cea din prima. Nu inseamna ca recasatoria este sortita esecului (auasteptari mai inalte, alta experienta etc.)

Familiile vitrege= familii in care cel putin unul dintre parteneri este parinte vitreg

adoptie = metoda prin care un parinte nebiologic compenseaza intr-un fel legatura genetica printr-odeclaratie publica de inrudire cu copilul

Dificultati:- exista un parinte natural care locuieste in alta parte si are influenta asupra copilului- relatiile de cooperare dintre cei divortati se tensioneaza adesea cand acestia s-au recasatorit- familiile de acest fel unesc copii proveniend din medii diferite, astfel au asteptari diferite- putine norme stabilesc relatia parinte vitreg copil vitreg (sa-si spuna pe nume sau tata etc.)- familiile vitrege dezvolta noi tipuri de rudenie unii vorbesc chiar de familia binucleara (=cele 2familii care se formeaza dupa divort sunt cuprinse totusi, prin copii, intr-un singur sistem familial)

Fata nevazuta a familieiIn familie intalnim toata gama experientelor emotionaleRelatiile de familie pot fi cordiale, pline de impliniri vs. tensionate, disperate, sentimente de teama sivinovatie multe aspecte neplacute, oprimante, ostilitati si conflicte

Abuzul sexual asupra copiilor si incestulAbuzul sexual = desfasurarea de acte sexuale de catre adulti cu copii sub varsta majoratului ; adultulexploateaza copilulIncestul = relatii sexuale practicate intre rude apropiate; cea mai comuna forma de incest tata - fiica

Incestul si abuzul sexual sunt in fapt fenoemene ingrijoratoare, destrul de raspandite (la toate nivelurileierarhiei sociale)

Forme de abuz :NeglijareaAbuzul fizicAbuzul emotionalAbuzul sexual

Miscarea feminista a atras atentia publica asupra abuzului sexual al carui victime sunt copiii.

In multe cazuri de incest se recurge la forta sau la amenintarea cu forta.Rareori copiii sunt cooperanti ; adesea gasesc aceasta experienta ca respingatoare, rusinoase, neplacutaAbuzul sexual asupra copiilor are consecinte grave pe termen lung (prostitutie, delincventa juvenila,vagabondaj, narcomanie)

Explicatii la de ce are loc incestul/ abuzul sexual asupra copiilor : o proportie mica sufera tulburari mentale Majoritatea nu au o preferinta pentru relatii sexuale cu copii -mai degraba o disponibilitate

imbinata cu exercitarea puterii Profil : adulti adesea par timizi, stanjeniti si stangaci in relatiile lor cu alti adulti

Violenta in familieViolenta domestica = abuz fizic exercitat de unul dintre membrii familiei asupra altuia sau si a celorlaltiVictime :Copii sub 6 ani, in special

13


14/57

Sotiile (femeile)Sotii (barbatii)

F actorii violentei in familie :- Intensitatea emotionala + intimitatea personala caracteristica vietii de familie (amestec de dragoste siura)- O buna parte din violenta este tolerata chiar acceptata

Alternative la casatorie si familieComunitatea- Sec 19 propune inlocuirea familiei cu forme comunitare de convietuire ; ex. Comunitatea Oneida

(SUA) : fiecare barbat din comunitate era casatorit cu fiecare femeie ; toti se ingrijeau parinteste ce copiiicomunitatii (a rezistat peste 300 persoane 30 ani)- Anii 60 : relatii sexuale libere in interiorul grupului ; responsabilitate colectiva pentru crestereacopiilor, chiar si astazi- Kibbutz-urile (Israel): comunitate de familii si indivizi care coopereaza in vederea cresterii copiilor. Aufost infintate pentru a se desparti de natura individualista a societatii moderne astazi : locuri in caresunt asigurate servicii de supraveghere completa a copiilor.

Concubinajul= Situatie in care un cuplu are o relatie sexuala, locuieste impreuna fara a fi casatoritLa inceput, considerat imoral, apoi din ce in ce mai acceptat. proba casatoriei de proba - 2/3 din cupluri se casatorescPot aparea copii a primit statut legal legea cere impartirea bunurilor si pensia alimentara

Familii cu parinti homosexualiToleranta pentru homosexualitate casatorii formale fara relevanta legalaTehnica inseminarii artificiale familii cu parinti homosexuali ; marea majoritate femei.

CelibatulFactori :

Tendinta de a se casatori mai tarziu Rata crescuta a divoturilor In perioade distincte de viata inseamna lucruri diferite:

o 20-30 ani necasatoritio 30-40 necasatoriti, divortati, intre casatorii o peste 50 vaduvi

Concentrare pe cariera profesionala Varietate de experiente sexuale, libertate si autonomie

Dezbaterea despre valorile familialeOpinii :

Familia este pe cale de disparitie - trebuie recastigat sensul moral al vietii de familie, restabilireafamiliei traditionale

Familia se diversifica, trebuie incurajata diversificarea Reintoarcerea la familia traditionala este putin probabila (parti opresive) Divortul nu inseamna nefericirea ne elibereaza de limitarile si suferintele trecutului.

14


15/57

2.3 Rotariu, T., Ilu, P., (1996), "Sociologie", Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, pp.213-242.

Cunoasterea familiei

Obiect si relevanta teoretica si aplicativaAbordari : macrosociologica (familia institutie sociala, relatii cu altele, loc si rol etc.) vs. microsocilogie(structura si procese in interiorul contextului familiei)

Sociologia familiei reuseste o viziune globala (holostica) integrand date interdisciplinare : demografie(date statistice), istorie (comparatii in timp), antropologie culturala (comparatii spatio-culturale),economie (costuri, beneficii), drept (cadru juridic), psihologie sociala (valori, atitudini, mecanismecognitive)Studiul familiei are valente teoretice si practice :familia = cvasilaborator (datorita relativei stabilitati si nr.mic de membrii)

familia = instanta de socializare si educationala (terapia familiei si terapia prin familie) ; familia cel maieficient grup de suport

Momente istorice si tendinte actuale in studierea familieiSec. 19

J. Bachofer : figura centrala - face explorari ale textelor literare, biblice etc. pentru a deduceforme trecute ale organizarii familiei ; ex. analiza miturilor, evidentierea ideii trecerii de lamatriarhat la patriarhat

J. Morgan : mai stiintific ; observatie directa (20 ani) a vietii de familie la un trib de indieni dinSUA.

F. Le Play : primele investigatii sociologice ; studii monografice asupra familiei muncitoresti(bugete de familie). Considera familia moderna nucleara ca o forma degradata a celei patriarhale(extinse)

W. Thomas si F. Znaniecky : monografia grupului de imigranti polonezi (1918-1920) ; analizacontinutului scrisorilor familiilor poloneze evidentiaza schimbari in structura de autoritate dinfamilie

Anii 30 America: probleme sociale resimtite acut la nivelul familiei : somaj, criza, adaptare culturala etc. Scoala Americana de asistenta sociala (chestionare, vizite la domiciliu, analiza documente) microteorii, mai ales legate de tensiunile si neintelegerile familiale.

T. Parson, 1955 : teoria izolarii structurale a familiei nucleare ; procesul industrializarii afragmentat familia largita, a reduc aproape la inexistenta functia productiva, politica, religioasa. W. Goode, 1970 Revolutia mondiala si tipuri de familie : pune in evidetna idei marcante :familia si parentalitatea ; forte cauzale ale istoriei ; nu numai industrializarea a determinatnuclearizarea familiei, ci si invers.

Tendinte actuale : ramane prezenta orientarea structural functionalista (legatura familie societate) sicomportamental actionista (fenomene si interactiuni de rol in interiorul familiei ; reactia grupului familial

la evenimente si situatii date) ; ex. analiza prin costuri-beneficii (interactionalismul simbolic) monetare,sociale, culturale, psihologice. Actorii sociali iau in calcul pentru a lua decizii, iau si decizii, aleg variantaoptima in atingerea scopului (t. alegerii rationale)

G.Becker, 1991 : dimens. Familiei pot fi explicate prin termeni ca si costuri, capital, strategiirationale, capitalul informational al indivizilor (ex. decizia de divort functie de capitalulinformational si de cel marital.

Tipuri si structuri familiale si gospodaresti

Familia si principalele ei functii ;gospodariaDefinitii ale familiei

G. Murdock (1949) : familia = grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperareeconomica si reproductie. Include adulti de ambele sexe din care el putin doi au relatii sexualerecunoscute (aprobate) social si au 1 sau mai multi copii proprii sau adoptati, pe care-i ingrijesc. V. Stanoiu, Maria Voinea (1983) familia = grup social realizat prin casatorie, alcatuit din

15


16/57

persoane care traiesc impreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural-biologice, psihologice, morale si juridice si care raspund una pentru alta in fata societatii.

Functiile sociale ale familiei- Regularizarea comportamentului sexual (v. practica tabuu-lui incestului)- Reglementarea modelelor reproducerii : poligamie, monogamie- Organizarea productiei si a consumului (functia economica)

o In societatile preindustriale functia productivao In societatile industriale si postindustriale functia de consum

- Socializarea copiilor (reproductia sociala) : insusirea valorilor pe care familia/societatea le promoveaza- Fundal socio-afectiv- Acordarea nemijlocita (clasa sociala, blazon ) sau mediata (prin scolarizare) a status-ului social

GospodariaFunctiile si procesele familiale se petrec in genere in interiorul unui spatiu = gospodaria ce cuprindelocuinta + anexele sale ; sau grup familial ( alte rude, alte persoane) care au o locuinta independenta.

Tipologia familiei si gospodaria

Tipuri:- Reprimatoare vs. Liberale- Stabile vs. instabile- Tinere vs. batrane- Agrare nonagrare mixteDistinctie fundamentala:

o Nucleara (simpla)o Extinsa (largita, compusa)o Consangvina sau de orientare (valori, norme, atitudini) vs. Conjugala sau de procreereo Patriarhale vs. matriarhale

o Monoparentale matrifocale = mama + copii + soti fluctuanti

Dupa tipuri de mariajo Monogamiao Poligamia

Poliginiaa. sororala vs. nonsororala

b. elitista (casatorie de lux) vs. populara (maximizarea beneficiului economic) Poliandria (fraternala vs. non-fraternala)

Dupa rezidenta :o Patrilocalao Matrilocalao Ambilocala (indiferent, sau succesiv)o Avuncolocala (locuire la unul din unchi, de obicei fratii mamei soti)o Neolocala (locuinta noua, separata, autonomie)

Evolutia structurilor si functiilor familieiFactori care au stat la originea familiei :

Natura biologica : lunga dependenta fizica a progeniturilor, sexualitatea pe tot parcursul anului Nevoia de a reglementa relatii sexuale in comunitate reducerea competitiei sexuale. principiul legitimitatii (B. Malinovski, 1926) : tatal asigura pozitia copilului in sistemul derudenie si in societate ; reproducere de valori, norme, cunostiinte teoria cooperarii si a schimbului (Levi-Strausse, 1973) mariajul in afara comunitatii(exogamia) mijloc de creare aliante negativ, eludeaza existenta endogamiei

16


17/57

Alegerea partenerului conjugal. Piata maritala

De la obtiunea altora la optiunea proprie ; dragostea romanticaTraditional : alegerea partenerului era o problema a familiei largite ( clanul )Modern : dragostea romantica, alegere libera personalaW. Goode, 1959 teoretiteaza importanta compatibilitatii emotionale ( sindromul dragostei romantice)

o Idealizarea celui iubit pana la orbire o Conceptia ca unul si numai unul o Credinta pana la moarte o Dragostea invinge totulo Lasarea in voia emotiilor

Homogamie si heterogamie socio-demografica. Proximitatea spatialaStatutul socio -demografic- Heterogamice (foarte putine) = casatorie intre indivizi cu statute socio-demografice apropiate- Homogamice (majoritatea) homogamie partiala. Romania soti muncitori + (85% sotii muncitoare ;5% intelectuale ; 6% functionare ; 4% alte categorii) ; soti intelectuali + sotii (7% muncitoare ; 82%

intelectuale ; 8% functionara ;3% alte categorii).Proximitatea- In societatile traditionale : proximitatea spatiala este un dat cu valoare cvasiaxiomatica in conjunctiamaritala- In societatile moderne : relevanta ; intim asociata cu proximitatea si similaritatea culturala selectivitate socio-culturala (homogamie multicriteriala)

Mecanisme psihosociale in alegerea partenerilor similaritatea, complementaritatea

- Similaritatea apare in sistemul valorico-atitudinal si al trasaturilor de personalitate.- Nevoi complementare (R. Winch, 1958)- ex : barbat dominant femeie ascultatoare (confirmarimodeste)- B. Murstein, 1976 model de alegeri maritale ca procesualitate multifactoriala ; 3 stadii principale:

1. centrarea partenerilor pe stimulii prezentati de fiecare in parte (atractivitate fizica, reputatie, statusetc.)

2. centrarea pe sistemul valorico-atitudinal (compatibilitatea axiologica)3. centrarea pe compatibilitatea de nevoi de rol (in ce masura partenerul va satisface nevoile celuilalt

Piata maritala. Casatoria ca afacere (schimb)

In acest context casatoria este model economic existenta pietei maritaleIndivizii cauta un partener care sa le ofere anumite bunuri si servicii.

Factori facilitatori- agentii/anunturi matrimoniale (cerere si oferta de calitati pe piata maritala. B. Lemeuncier, 1988

o barbati afectiune (59,5%), frumusete (49,4%), feminitate (27%), inteligenta (21,3%),senzualitate (16,8%)

o femei situatie financiara buna (61%), tandrete (36,7%), inteligenta (26,5%), masculinitate(24,4%), seriozitate (14,2%)

Viata de familie si ciclurile eiDinamica rolurilor in grupul familial

Interactionalismul simbolic. Teza : membrii familiei interactioneaza continuu intre ei prin intermediul

17


18/57

imaginilor, perceptiilor reciproce, in felul cum se definesc, unii pe altii viata de familie rezultatulunor construite si reconstruite realitati simbolice

Abordarea psihosociala integralista. Familia = totul armonios ; tensiunile apar datorita unor distorsiuniin procesul comunicarii conflicte

Teoria echitatii. Viata de familie = o continua negociere de roluri, iar structura si dinamica rolurilor se

face dupa principiul echitatii. Perceperea inegalitatii de raport strategii pentru rezolvarea inegalitatii(solutii comportamentale sau psihologice); cand inegalitatea nu mai poate fi rezolvata prin strategii decompromis despartire

o Societate traditionala : roluri complementare, bine diferentiateo Societatea industriala (clasica) : roluri complementare, tatal venituri ; mama afectiuneo Anii 60 : miscarea feminista nu se mai casatoresco Compromisul : complementaritate bazata pe egalitatea in toate sarcinile domestice

Distribuirea sarcinilor gospodaresti si luarea de decizii

Angajarea femeilor in productie nu a fost insotita de o descarcare corespunzatoare de sarcini

casnice traditionale o puternica reproductie sociala a segregarii de roluri in sarcinile casnice. Cultura europeana, desi mentine diferenta salariala b-f, femeia gestioneaza bugetul familiei

pentru nevoile cotidiene. Luare decizii in vederea maximizarii bunastarii

o decizii democratice (colective); delegare unul altuia a autoritatii decizionaleo decizii ale autoritatii dictatoriale : tatal detine mijloace economice si fizice de constrangere.

Abordarea economico demografica raspunde de ce in situatia unor tari dezvoltate natalitatea estescazuta ; corelatie negativa intre statut scolar si social al parintilor (in particular, al mamei) si numarulcopiilor

o exigentele scolar-educationale nu sunt lux ci exigenta impusa de societatea tehnologicavansata

o alti factori culturali

Ciclul vietii familialeTraseul: intalnirea - perioada de curtare - coabitarea premaritala - casatoria - divortul - recasatoria-vaduviaCiclul familial propriu-zis : perioada cuplului fara copii - perioada primului copil - mai multi copii-revenirea la cuplul singur : plecarea copiilor de-a casa (stadiul cuibului gol ) - stadiul vaduviei.

Divortialitate si recasatorie

Cauze si consecinte ale divortialitatii

Cauzele divortialitatii1. Generale (macrosociale).

Emanciparea economica a femeii Distantarea dintre habitat (locuinta) si locul de munca (contactemai multe) Rezolvarea problemei locuintei Democratizarea si liberalizarea vietii sociale in ansamblu( indulcirea legislatiei , influenta bisericii, presiuni reduce ale normelor) Schimbarea mentalitatii despre divort (nu mai e privit ca esec)

2. Specificeo Variabile premaritale

scolaritatea corelata cu statutul mediul de provenienta (distanta instabilitate)

18


19/57

arsta la casatorie etnia, cele interetnice mai putin stabile

o Variabile de investitie capitalul domestic (locuinta, bunurile ; capitalul marital specific de proprietate) copiii investitii de ordin psihologic si atasament, grija fata de ceilalti

o Variabile psihosociale atitudinea fata de divort (catolici etc) compatibilitatea trasaturilor de personalitate si axiologice roluri si asteptari de rol in grupul familial

Consecinte ale divortialitatiiPozitive se iese dintr-o situatie stresantaNegative asupra :

o Copiilor - deseori raman la mama ; Societati traditionale : tendinta de stigmatizare ; Societatemoderna : aproape nu conteaza ; Efecte diferite asupra identificarii de rol, atitudinii fata de familie simunca ; baieti supraprotectie materna.

o Partenerilor insisi : investitii materiale, afective ;o Parintiilor partenerilor : se perturba relatia bunici-nepoti, parintii trebuie sa ajute material

parintele ramas singur.

Avantajele si dezavantajele recasatoriei

Divort recasatorire in procent mare (80% in SUA) Barbatii se recasatoresc mai repede si in proportii mai mari decat femeile; mai ales dupa 40 ani

barbatii se recasatoresc mai usor cu femei mai tinereAvantaje :

o Efectele benefice : materiale, de confort, sexual-erotice, emotionale, procreereo Asupra copiilor : indentificare de rol, largirea relatii sociale (a suportului material siemotional) prin rude noi

Dezavantaje :o Probabilitate de divort mare datorata volumului mic al capitalului marital specific; trasaturi de

personalitate, tensiuni si constrangeri legate de existenta copiilor ; Existenta altor copiio Parinti vitregi resimt asupra copiilor o acuta criza de autoritate

Stiluri alternative fata de familia clasica (ideala)

Satisfactie si insatisfactie in familia de tip clasic. Violenta in familieFamilia clasica = sot, sotie, unul sau mai multi copii ; cea mai raspandita; prezenta copiilor griji,

preocupari dar si sursa de bucurii si satisfactii de neinlocuit.

In acelasi timp, apar si neintelegeri violentao Intre soti : atat femeile cat si barbati ; victime mai ales femeileo Abuz fata de copii.

Cauze le violentei :o Variabile psihologice, trasaturi de temperament si personalitateo Raspuns la anumite conditii: saracia, lipsa de putere socio-politica, promovarea prin mass-

media a ideologiei dominatiei masculine.o Transmitere prin socializare si invatare sociala.

Violenta nu rezolva tensiunile din familie, ci le amplifica.

Alternative fata de familia clasica

Cupluri conjugale fara copii; multe cupluri sterile adoptie Mama celibatara : are copil fara a se casatori (independenta economica, ideologie feminista,

19


20/57

facilitati sociale) Gospodari cu o singura persoana : vaduve/vaduvi, tinerii se casatoresc mai tarziu, celibat

definitiv. Explicatii : opteaza pentru cariera profesionala, stil de viata independenta personala,contraceptive, opinia publica mai toleranta.

Coabitari : numar in cresteri ; tip premarital (cele mai multe) si definitive

Familia si societatea

a. Controlul social : statul asupra familieio Prevederi legale cu privire la constituirea cuplurilor, relatii intre membrii, divort, mostenireo Strategii de munca si salarizareo Politica locuintei si habitatuluio Reglementari privitoare la cresterea si educarea copiilor (cadru medical si scolar)o Control prin mass-media asupra relatiilor de familie, socializarii, educarii copiiloro Politici de redistribuire a veniturilor

b. Conflictul/ruptura intre generatii (generation gape) dar in acelasi timp si o anumita continuitate(mai ales privind valori si norme sociale majore):

o Organizarea socialao

Rolul si unitatea religieio Proiecte scolare si progesionalec. Raportul parinti copii sta sub semnul socialului prin

o Socializareo Schimburi de bunuri si servicii intre copii adulti si parinti in varsta

d. Sistemul parental = reteaua mai larga de rude : unchi, veri, matusi ; sustine membrii sai inpromovarea sociala pe plan : scolar, profesional, marital, habitual-comunitar, politic

CAP. 3 EDUCATIA. VIITORUL EDUCATIEI IN SOCIETATEAINFORMATIONALA3.1 Ioan Mihilescu, 2000, "Sociologie general", Editura Universitii, Buc., pp. 296-325.

Factorii proceselor de schimbare si dezvoltare sociala:o inovatiile stiintifice, tehnice si socialeo miscarile sociale

Rolul inovatiilor stiintifice, tehnice si sociale

Mecanismul producerii schimbarilor sociale

Producerea inovatiilor Descoperirea = perceperea umana a unui nou aspect al realitatii care exista deja, dar nu era cunoscut Inventia = realizarea a ceva nou, adaugare de elemente noi la obiectele si cunostintele preexistente;

descoperire + combinare/recombinare pentru atingerea unui scop Inovatia = producere a ceva nou care e acceptat, implementat si obiectivat in activitate, produse,

relatii, organizareo Porneste de la descoperiri si inventii, dar presupune aplicarea acestora,valorificarea lor sociala, in vederea rezolvarii unor nevoi si interese sociale

Clasificare : materiale vs. sociale ; realizate individual/realizate in grup.o Genereaza produse pentru o perioada lunga vs. scurta (abandonate sau substituite)

Inovatia proces continuu care se realizeaza pe baza unui lung sir de inventii si descoperiri precedenteo noutatea : forma, modul de utilizare, principiul de organizareo raspund la provocarile cu care se confrunta societatea umana

20


21/57

o pot apare din necesitati imediate, dar sa nu fie folosite in timp ; pot apare in modneasteptat

situatii care favorizeaza inovatia sociala (H.E. Barnett, 1953)o situatii de competitie si rivalitateo conjuncturi sociale de contestare a puterii si de opozitie la grupul dominanto situatii de criza si insecuritate ce impun recurgerea la mijloace rationale, revolutionare sauiluzorii pentru a rezolva problemele sociale

Difuziunea sociala a inovatiilor procesul de difuziune a inovatiilor si schimbarilor este bilateral(societatile intra in contact preiau

una de la alta) prin difuziune, inovatia sufera modificari (in principiu, forma, functiune, utilizare) difuziunea sociala = proces complex greu de prevazut si controlat ; greu de stapanit chiar si cand se

realizeaza in mod deliberat. aculturatia ansamblu de fenomene care rezulta din contactul continuu si direct intre grupuri de

indivizi si culturi diferite, cu schimbari corespunzatoare in modelele culturale origniale ale unuia dincele doua grupuri.

Aculturaia vizeaz schimbrile produse prin contactul dintre culturi diferite, modul n care se difuzeaz isunt asimilate anumite elemente culturale.ntre 2 culturi care intr n contact au loc mprumuturi reciproce.

Acceptarea si refuzul inovatiilorUnele pot fi refuzate complet,altele acceptate partial, altele preluate in intregime.

Factorii care influenteaza acceptarea inovatiilor :o gradul de diferentiere cultura existentao valorile si normele existente in cadrul societatiio capacitatea de demonstrare a utilitatii (rapid si ieftin)o agentii schimbarii si inovarii (adesea sunt non-conformistii)

Producerea schimbarilor sociale sub impactul inovatiilorOgburn distunge 3 forme de efecte sociale ale inovatiilor:1. Dispersia = efecte multiple ale unei inovaii2. Succesiunea = efecte sociale ale unei singure inovaii3. Convergenta =reunirea mai multor influente ale unor inovatii diferite.- Inovatiile isi combina efectele dand nastere unor lanturi de consecinte ce pot duce la o mai bunaorganizare sociala sau chiar la reorganizare (vazute ca momente ale dezvoltarii sociale)- Alteori pot avea si efecte indezirabile, constatate de obicei dupa introducerea lor. Matricea pentru analiza schimbarilor sociale produse de inovatiile stiintifice, tehnice i sociale (pe

parcursul procesului poate apare blocarea)1 2 3 4 5

Producerea inovatiilor + + + + + Difuzarea - + + + + Acceptarea - - + + + Utilizarea sociala - - - + + Producere efecte (schimbare sociala - - - - + Situatia 1 :sunt descoperite anumite invenii, dar, nu are loc difuziunea datorita esoterism, pastrare

secret etc. Situatia 2 :descoperirile i inveniile sunt difuzate dar nu sunt acceptate ; ex. automatizare, robotizare

in tari in curs de dezvoltare (n-au bani) Situatia 3 : are loc o acceptare a descoperirilor i inveniilor difuzate dar nu sunt utilizate (ex. :

calculatoare electronice)

21


22/57

Situatia 4 : inveniile i descoperirile sunt aplicate, dar nu produc efecte si schimbari sociale Situatia 5 : mecanism complet

Miscarile sociale= apar cand grupuri mari de oameni actioneaza deliberat si impreuna, orientandu-se dupa aceleasi valorisi ideologii si folosind aceleasi metode, in vederea realizarii unor scopuri comune sau similare= sunt procese ample, conduc la creearea unor noi sisteme de valori, noi forme de relatii sociale, a unor

institutii

Factorii determinani ai micrilor sociale sunt:1. Factori obiectivi (crize economice, politice, culturale, deteriorarea condiiilor de via, etc)2. Factori subiectivi (accentuarea sentimentelor de frustrare, confuzie, nelinite, nesiguran,etc.)

Criterii de clasificare a micrilor sociale:1. dupa sensul lor (micri care urmresc producerea unei schimbri i micri de rezisten)2. dupa profunzimea schimbarilor urmarite (micri protestatare, reformatoare, revoluionare)3. dupa posibilitatile de realizare a obiectivelor urmarite (micri realizabile, i micri

utopice)

Miscarile protestatare, reformatoare si revolutionare au obiective realizabile. Miscarile utopice urmresc i ele producerea unor schimbri dar nu au obiectiverealizabile. Ele propun un contramodel ideal la organizarea existent. Miscari de rezistent se opun la schimbrii dar au obiective realizabile. Forme:

o rezistenta la introducerea schimbarilor sau fata de o schimbare deja introdusao rezistenta fata de o schimbare in consens cu dezvoltarea sociala, conduce la regres saudezorganizareo rezistenta unor grupuri minoritare sau majoritare.

Reforma invatamantului superior din Romania

Dinamica structurilor nationalencepnd cu anii 70 nvmntul superior a intrat ntr-o perioad de stagnare in ceea ce privete nr.

profesorilor i studenilor

Tipuri de studiuSistemul de numerus clausus era sever controlat i avea urmtoarele forme:

o Zi, seral, fara frecventa/la distantao de stat

Aceasta a avut drept consecin scderea calitii pregtirii universitare, inegaliti n ceea ce priveteansele de acces n nvmntul superior.

Domenii de studiu

n perioada comunist nvmntul superior a fost divizat n mai multe uniti autonomespecializate, doar cteva avnd o organizare mai complex (Bucureti, Cluj i Iai)

S-a urmrit diminuarea permanent a ponderii studenilor din domeniul tiinelor i umanitilor iextinderea ponderii studenilor din domeniile tehnice.

Dup 90 situaia a nceput s se inverseze.Instituiile de nvmnt superior au devenit mai sensibile la informaiile primite din partea

industriilor i n general din partea pieei de munc, crescnd astfel gradul de informare al viitorilorstudeni cu privire la ansele diverselor cariere profesionale.

22


23/57

Structura teritoriala a sistemului de invatamant superiorInainte concentrare in cateva centre mari. Acum - mare diversificare.Infiintare universitati fara traditie academica rapiditate scadere standarde.Moldova : densitatea cea mai mica, posibilitati locale reduseImplementarea Legii privind acreditarea si recunoasterea diplomelor in invatamantul particular. Programede studii similare cu cele de la facultatile de stat. Surse financiare exclusive (aproape !) din taxe platite de studenti

Dinamica structurilor curriculum-ului Perioada comunista : curriculum putin diversificat :4 ani stiintifice vs. 5 ani ingineresti programe de studii foarte specializate mobilitate orizontala a studentilor foarte scazuta

1993 restructurare curriculum-ului. Dimensiuni:Multietajarea studiilor (structura piramidala) studii de scurta durata (2-3 ani) studii de lunga durata (4-5 ani)

o necorelate cu studiile de scurta duratao

corelate cu studii de scurta durata studii aprofudate (1-2 ani) Master studii de doctorat (4-6 ani)

Flexibilitatea carierelor academice cresterea mobilitatii pe orizontala a studiilor, constituierea de punti intre diversele domenii de

studii, posibilitatea construirii propriei cariere

Multidimensionalitatea pregatirii (extinderea profilurilor pluridisciplinare) evitarea pregatirii foarte inguste piata muncii pretinde calificari mai largi

Conectarea structurii curriculum-ului cu dinamica activitatilor industriale si sociale invatament superior are propria sa dinamica si propria sa rationalitate. Nu trebuie exagerat,

desconsiderand cerintele mediilor industriale, comerciale, sociale pot genera noi surse de finantare

Extinderea autonomiei universitare in stabilirea curriculum-ului comunistii : aplicare ad literam in toate universitatile din tara acum: o mare diversitate de programe (partea variabila) + programul national (partea comuna)

- partea comuna asigura caracterul national al diplomelor

- tendinta parte variabila > parte comunaImplicatii pozitive reducerea costurilor publice integrarea puternica a invatamantului superior in ansamblul social, evitarea supraeducatiei crestere grad internationalizare a invatamantului superior din Romania reducere pierderi in invatamant (abandon, intreruperi studii) o mai mare flexibilitate si adaptabilitate a sistemului de invatamant superior

Obstacole ale restructurarii curriculare La nivelul unor departamente traditionaliste (reticenta, ostilitate) provenite din motive politice,

absenta disponibilitati psihosociale, inadaptare la nou La nivelul institutiilor nationale coordonatoare : necesitatea mentinerii unui control central al

dinamicii structurii universitare Universitati mari spirit nou ; universtitati mici traditionalist

23


24/57

3.2 Anthony Giddens, 2000, "Sociologie", Editura ALL, Bucureti, pp.433-466.

Dezvoltarea alfabetizarii si a invatamantului

Tiparul inventat de Johann Gutenberg, 1454 creste nivel alfabetizare (= capacitatea de a citi siscrie la un nivel minim) educatia in forma moderna (in cadrul scolii), in sec. 19.

Invatamant sec. 20 : Calificarea in munca nu mai poate fi transmisa doar de parinti ; invatare denoi cunotine se bazeaz tot mai mult pe nvarea abstracta (matematica, istorie, literatura etc.)

Originile si dezvoltarea sistemului de invatamant britanic 1870 se instituie obligativitatea educatiei in Marea Britanie Al-2-lea razboi mondial : autoritatile s-au temut de nivelul scazut de abilitati educationale

preocupari ale gruvernului in regandirea sistemului educational existent Pana in 1944

o Scoala elementara (pana la 14 ani) gratuitao Scoala secundara cu platao

Cursuri universitare (2% din populatie) selectii scolare (la varsta de 11 ani, de la primar la secundar) ; examinarea 11+ gimnazii

teoretice (inclinati spre studiu) ; gimnazii profesioanale ; o mica parte in scoli tehnice si speciale pana la 17 ani

Anii 60 : sistemul 11+ nu dadea rezultatele asteptate (12% continuau scoala pana la17ani) Scoli generale

Anii 70 forta de munca pregatita ineficienta crestere somaj reducere cheltuieleiguvernamentale de la 6,3%5%

1988 scoli de stat ; devin independente stabilire plan de studii national, autofinantare ; testari la7, 11, 14 si 16 ani

1990 J.Major societatea fara clase ! (dar copiii din cabinetul ministerial invatau la scoliprivate)

Scoli private un statut curios Educatie si politica: tendinta de autonomizarea scolilor Sistemul de invatamant general si criticii ei

o Nu au promovat o mai mare egalitate de sanseo Scoli generale asigura un standard al educatiei scazut ; excelenta nu este recompensata, iarspecializarea este descurajatao Rezultate slabeo Testul 11+ nu a disparut niciodata completo Constrangerea alegerii

Comparatii intre sistemele scolareSUA Marea Britanie 1850 invatamant primar gratuit, nu era obligatoriu sf. Sec. 19 obligativitate : perceputa ca oferind mobilitate intr-o societate unde idealul aristocratic

era la mare pret diferentele majore intre tari atat in privinta numarului de ani pe care copii trebuie sa-i urmeze cat si in

modurile de organizare a sistemelor educationale sisteme centralizate vs. fragmentate in SUA control comunitate fonduri 40% stat + 40% guvern federat + 20% taxe

Invatamantul superior

Franta de stat ; in SUA -54% private ; Marea Britanie mai descentralizat decat cel francez ; maiunitar decat cel din SUA

24


25/57

Genul si sistemul educational In planul studiului formal, in afara activitatilor sportive, nu se mai face distinctie sistematica intre fete

si baieti alte puncte de insertie pentru dezvoltarea diferentelor de gen:

o asteptarile profesoriloro ritualurile scolare (uniforme : fuste/pantaloni)o alte aspecte ale planului ascuns, cum ar fi : texte din manuale scolare (baietii mai activi, fetele pasive) in scoala primara : fetele au rezultate mai bune decat baietii schimbare : fete urmeaza invatament superior si postuniversitare mai mult decat baietii

se pare ca baietii sunt mai putin siguri decat inainte.

Educatia si etnicitateaSituatia se schimba tot mai multi membrii ai grupurilor etnice minoritare isi continuta studiile (unii spun

pentru ca nu-si mai gasesc loc de munca.

Teorii despre invatamant

1. CODURILE LINGVISTICE (Basil Bernstein, 1975) Abordare ce accentueaza capacitatea lingvistica Copiii din medii diferite isi formeaza coduri (moduri de exprimare) diferite in prima perioada a vietii,

lucru ce va afecta experienta scolara ulterioara. Nu se preocupa de diferentele de vocabular sau de capacitati verbale (desi si ele sunt importante) ci de

diferente semantice legate de folosirea limbajului care diferentiaza copiii saraci de cei bogati.

Codul restrictiv Codul elaborat La copiii clasei muncitoare : contine multe

presupozitii neexprimate tipul de vorbire legatde particularitatile culturale ale unei comunitatidintr-o clasa sau cartier defavortizat

Stil de exprimare in care sensurile cuvintelor pot fi individualizate pentru a corespundecerintelor unor situatii anume

Valoarea si normele sunt de la sine intelese copil capabil sa generalizeze si sa exprime ideiabstracte cu usurinta

parintii ii sanctioneaza pentru a corectacomportamentul ; nu explica

mamale explica sanctiunile

comunicare legata de experienta practica si nupentru discutii despre idei abstracte, procese sirelatii; nu pot spune de ce fac sau nu ceva

copiii sunt astfel mai bine pregatiti pentrucerintele educatiei scolare formale

cele 2 coduri nu sunt nici inferior/superior, sarac/bogat ci mai degraba codul restrictiv nu este potrivitpentru cultura academica

cercetari pentru sustinerea tezei : copiii din medii sarace primesc mai putine raspunsuri la intrebarilelor si explicatii (Joan Tough, 1976 ; Barbara Tizard si M. Hughes, 1984)

2. SCOALA SI CAPITALISMUL INDUSTRIAL - S. Bowles si H. Gintis, 1976 educatia moderna ar trebui conceputa ca un raspuns la cerintele economice ale capitalismului

industrial efecte benefice : analfabetism redus, aproape eradicat efecte negative: ea reproduce sentimentul de neputinta, este destinata sa legitimeze inegalitatea, sa

limiteze afirmarea personala la forme compatibile cu supunerea fata de o autoritate arbitrara

3. PLANUL ASCUNS DE STUDII - I.Illich, 1973 Pune accentul pe legatura dintre educatie i cerintele economice de respectare a disciplinei si ierarhiei Scoala a devenit o organizatie de custodie intrucat frecventa e obligatorie iar copiii sunt adunati

de pe strazi in intervalul dintre copilaria mica si angajare

25


26/57

Consum pasiv o acceptare necritica a ordinii sociale existente, prin natura disciplinei si ainregimentarii pe care le implica (predate implicit, nu constient), prin proceduri si organizare scolara

Planul ascuns de studii ii invata pe copii ca rolul lor in viata este sa-si cunoasca locul si sa si-lrespecte

Illich sustine o societate descolarizata (in orice moment al vietii, individul sa poata invata; invatare nusub forma unui plan de studii standard, ci optional). Daca tot nu promoveaza egalitatea de ce ar trebui

pastrata?

In locul scolilor centre educationale ; resurse materiale : biblioteci, agentii de inchiriere, laboratoareetc. retele de comunicatie - date despre capacitatile indivizilor ; daca doresc sa predea, munca platita

substantial redusa ideile lui Illich revin in actualitate in anii 90 odata cu aparitia noilor tehnologii de comunicatie

( magistrala informationala va revolutiona invatamantul)

Educatia si reproductia culturalaReproductie culturala = moduri in care scoala, impreuna cu alte institutii sociale, participa la

perpetuarea inegalitatilor sociale si economice de-a lungul generatiilor Plan ascuns insusire valori, atitudini, obiceiuri pentru unii limitare sanse ; pentru altii

facilitare sanse

O ANALIZA A REPRODUCTIEI CULTURALE Paul Willis, 1977 Prin esec scolar, copiii isi accepta inferioritatea limitati in cariera scoala vietii deprinderi subtile si complexe studii in scoala : mistocarii (non-conformistii, sfidatorii) vs. tocilarii (conformistii) ; primii vor

regrata mai tarziu ; copiii lor nu vor avea mai mult succes ca ei

Educatia si inegalitateaDezvoltarea educatiei dintotdeauna legata de idealurile democratiei dar si considerat ca un mijloc de

egalitateStudii: educatia tinde sa exprime si sa reafirme inegalitatile existente, in mai mare masura decat incearcasa le schimbeStudiul lui James Coleman, 1966: asupra inegalitatilor din educatia in SUA; studiu sociologic pentrudezvaluirea inegalitatilor educationale rezultate din diferentele de provenienta etnica, religie, sau originenationala (informatii despre 500.000 elevi !!!) impact semnificativ asupra conceperii politiciieducationaleRezultate:

o scoli segregate (80% albi, cel mult 10% negri)o albi, asiatici rezultate mai bune la testeo putine diferente privind dotarile

C oncluzii : pentru performanta scolara nu resursele materiale sunt solutia ci provenienta copiilor

Ch. Jencks, 1972 Inequality Reusita educationala si ocupationala sunt determinate in principal de mediul familial si factori

extrascolari Reformele educationale in sine pot avea efecte minore asupra inegalitatii existente

A.H. Halsey si co., 1980 Diferite comparatii intre oportunitatile educationale accesibile baietilor din clasa muncitoare vs. din

clasa serviciilor: de 10 ori mai multe sanse sa mearga la scoala pana la 18 ani; de 11 ori la universitate

Departajarea= impartirea elevilor in grupuri care primesc instructie diferita pe baza unor presupuse similaritati de

priceperi sau reusita

26


27/57

= are efecte etichetante greu de inlaturat ; chiar si intr-o departajare in formala (nenumita,neoficiala) are aceleasi efecte etichetante Motivatia departajarii : elevii slabi ii impiedica pe cei mai buni, mai rapizi etc.

Inteligenta si inegalitatea

- Deoarece inteligenta este greu de definit, au existat multe controverse in legatura cu acest subiect.

Testele de intelegenta : amestec de probleme conceptuale de evaluareIn ciuda numeroaselor contestatii, testele de inteligenta sunt foarte mult folosite.Scoruri QI direct proprotionale cu performantele scolare (nu e surprinzator, intrucat au fost instituiteinitial pentru a prevedea succesul scolar)

o Unii autori considera ca genele sunt cele care determina IQ-ul, altii cred ca este determinata deinfluentele sociale.

- Media rezultatelor albilor mai buna decat cea a negrilorR. J. Herrnstein si Ch. Murray (1994) : sustine ca rasele difera dupa nivelul mediu al inteligenteimostenite: albi> asiatici > negriiCriticii resping in totalitate aceasta idee.

Inteligena emoional i interpersonal - Daniel Goleman, 1996Inteligenta emotionala este la fel de importanta ca QI in determinarea traiectoriei vietii noastre ;Inteligenta emotionala = modul in care oamenii isi folosesc emotiile, capacitatea de automotivare,autocontrol, entuziasm si tenacitate etc.

- Se poate educa- Explica de ce QI nu coreleaza bine cu realizarile ulterioare- Stapanirea emotiilor si capacitatea de a se intelege cu altii.

Inteligenta interpersonala = este capacitatea de a i nelege pe ceilali

Inteligenta intrapersonala = este capacitatea de a-i forma un model precis , veridic, despre sine i de aputea folosi acel model pentru a aciona eficient n via

Viitorul educatieiEducatia si noile tehnologii de comunicareSe impune o educatie continua (de-a lungul vietii) - nu o educatie restransa (pregatire, reciclare) ci una

larga legata de valorile umane. Educatia devine mijloc si scop al dezvoltarii auto-educatiei, autoafirmarii,autointelegerii.

Tehnologiile educatieio Educatia si invatamantul pot fi substantial modificate de impactul tehnologiilor informationale

computerele si multimedia.o Este posibil ca coala nsi s devin mai puin important, deoarece elevii vor putea nva prin

intermediul terminalelor de computer de acaso Srcia informaional s-ar putea aduga lipsurilor materiale care au un efect important asupra

invmntului.

3.3 Rotariu, T., Ilut, P., (1996), "Sociologie", Editura Mesagerul, Cluj-Napoca,pp. 112-129.

Aspecte introductiveEducaia este un concept de mare generalitate.

Zamfir si Vlasceanu, 1993 - Educatia = ansamblu de actiuni sociale de transmitere a culturii, degenerare, organizare si conducere a invatarii individuale sau colective. E. Durkheim, 1911 - Educatia = actiunea exercitata de catre generatiile adulte asupra celor ce nusunt coapte pentru viata sociala. Ea are ca obiect sa provoace si sa dezvolte la copil un numar oarecare

27


28/57

de stari fizice, intelectuale si morale, pe care le reclama de la el atat societatea politica in ansamblulei, cat si mediul special caruia ii este cu deosebire destinat.

cele doua definiii au in comun : Educatia ca actiune sociala.

Obiectivele educatiei- formeaza si mentine o colectivitate umana ca entitate sociala- Urmareste si realizeaza socializarea

n fiecare societate putem descoperi: Obiective generale (determinatii social-generale) Obiective specifice (determinatii specifice): care sunt diferite de la o societate la alta ; modul in care

sunt formati - asta si deosebeste grupurile unele de altele ; dar exist i alte obiective, ca rezultat alimpunerii unor interese de grup

Populatia supusa actiunii educative este alctuit dino In deosebi, tinerele generatiio Dezvoltarea societatii pot beneficia si adultii (educatia permanenta)

Educaia informal i educaia formal:o Membrii adulti ai familiei (grup social primar), biserica educatia informalao Persoane specializate in munci educative si institutii sociale cu asemenea functii educatia

formala ; desfasurare in cadrul institutionalizat, organizare riguroasa, dupa program standard ;scoala este institutia dominanta pt. educatie.

Sociologia educatiei are urmtoarele direcii din care poate fi abordat obiectul ei : Ramura a sociologiei care urmareste evidentierea determinatiilor sociale ale actiunii educative precum

si efectele sociale ale ei Explica variabilitatea obiectivelor educationale, in functie de mediul social dat, fortele sociale etc.

(formulate implicit/explicit) Evaluarea efectelor educatiei in raport cu obiectivele propuse NU propune obiective educationale, NU emite judecati de valoare asupra celor existenteCercetarile se apleac asupra populatiei supus actiunii educative ; studiind gradul n care aceasta

particip la diferite forme de educaie respectiv factorii sociali care difereniaz populaia n procesuleducativ.Sociologia educatiei = cerceteaza mecanismele interne ale procesului educativ, modul de realizare amuncii educative si eficienta ei ;

Functiile scoliiFunctii postulate:

1. Integrarea morala : preia de la familie si continua socializarea interiorizarea sistemului de valori sinorme morale, aflate la baza societatii, formarea deprinderilor, convingerilor respectarii normelor;2.Transmiterea mostenirii culturale : scoala trebuie sa contribuie decisiv la formarea culturiigenerale a tinerilor.3.Pregatirea profesionala

o Se realizeaza printr-o activitate instructiva dar e caracteristica anumitor forme de invatamant(profesional, superior, scoli sanitari, economice etc.)

o Nu e contestata de nimeni ; discutii de tipul cand trebuie sa inceapa, cat anume, locurile trebuieplanificate sau nu etc.

Functii reale (nepostulate): realizate efectiv, prin activitatea educativa cotidiana:1.Alocare de statusuri - corelaia strns existent ntre nivelul diplomei colare i cel al statusului social2.Pregtire pentru anumite roluri sociale medic, avocat, etc.3.Reproducerea structurii sociale

28


29/57

o Tot procesul educational : invata inainte de a intra in viata activa ; se dobandesc competente,atestate formal se accede la o anumita pozitie sociala

o Contribuie la reproducerea continu prin inlocuirea succesiva si necontenita a generatiilor4.Reproducere si mobilitate sociala

o Reproducere = fenomen de inlocuire a unei categorii sociale (clasa, statut, grup de status etc.)prin descendenti proveniti din aceeasi categorie (opus fenomenului de mobilitate)

o Statusul social al descendentilor nu se distribuie aleatoriu in raport cu cel al parintiloro Se realizeaza prin scoala, prin functia de alocare status corelata cu inegalitatea sanselor scolareo Mobilitate =opus reproducerii

Inegalitatea sanselor scolareFenomenul este comun oricarei societati (chiar si in cele deschise)Se mentine si acolo unde exista gratuitatea scolarizarii la toate nivelurileCercetarile au avut urmatoarele scopuri :

o Masurarea intensitatii inegalitatiio Dinamica inegalitatiio Corelatii cu particularitati ale sistemului de invatamant, alti factori, macrosociali relevanti

o Consecine

Conditii structurale ce fac posibila aparitia inegalitatilor de sanse: Caracterul piramidal al sistemului de invatamant (sistem de invatamant construit pe trepte/niveluri

ierarhice) Diplome valorizate diferit Accesul la o treapta superioara necesita parcurgerea celor inferioare Mecanismul complex de selectie (o parte sunt eliminati) Aparent, mecanismul pare pur pedagogic (exclusiv, merite) ; in realitate selectia este eminamente

sociala.

Sociologia educatiei evidentiaza o scadere a inegalitatii sanselor scolare practic la toate nivelurile

Mentiunio Sustinerea sistemului scolar de stat : o necesitate vitala pentru o societate modernao Inca persista inegalitatile de sanseo Anii 50-60 : optimism succese insa partialeo Sustinerea gratuitatii profitabil categoriilor sociale privilegiate intrucat descendentii urmeaza

in numar mai mare cursuriAtata timp cat scoala ramane o instanta importanta de plasare a indivizilor in sistemuul de stratificaresociala, sansele in fata ei nu pot fi egalizate.

Paradigme1. De tip holist de tip culturalist : explica in esenta, inegalitatea sanselor scolare prin influentamediului cultural din care provine tanarul, mediu ce induce deprinderi si cunostinte ce favorizeaza pe

parcursul scolar, dar si aspiratii si modalitati specifice de a valoariza educatia scolaraAceste teorii vd inegalitatea anselor colare un reflex al luptei de clasa sau al actiunii concertate a

membrilor paturilor privilegiate pentru mentinerea si reproducerea privilegiilor lor (t. Bourdieu)2. De tip individualist (comprehensivist) actual, castiga teren R. Boudon Inegalitatea de sanse : efectul actiunii rationale a unei multitudini de indivizi care

sunt pusi in situatia de a decide (direct ei sau parintii lor) continuarea/intreruperea studiilor la fiecarenivel scolar atins (decizie ca rezultat al calcului costuri- riscuri beneficii : notiuni ce depasesc sensul

lor strict economic ; sunt relative in continut- depinde de pozitia sociala a celui in cauza) Explica de ce apare inegalitatea de sanse, la un anumit nivel scolar, intre tineri cu acelasi nivel de

pregatire pe treptele scolare anterioare

29


30/57

Nu este o cadere in psihologism ; nu sunt ignorati factori macrosociali intrucat ei marcheaza limitelelibertatii individuale de alegere, ajuta sa demarcam rationalul/irationalul in comportamentul uman sisa intelegem sensul actiunii umane individuale

Se evit apelul la noiuni vagi i neoperaionalizabile precum : cultur de clas, dominaie cultural,mediu cultural, etc.

Scoala si mobilitatea sociala

Scoala cea mai importanta instituie prin intermediul careia se realizeaza mobilitateaintergenerationala a indivizilor in cadrul societatii moderne

Reducerea inegalitatii de sanse sociale prin intermediul scolii intre indivizi ce ponesc in viata de pepozitii inegale

Studii: 60-70 : mobilitatea sociala nu are o tendinta clara de crestere. Studiul lui Anderson : situatie paradoxala : indivizi cu nivel scolar ridicat nu manifesta o tendinta de

mobilitate ascendenta mai puternica decat cei cu nivel scazut si invers anii 70 : atmosfera de scepticism in privinta posibilitatii de a ameliora unele aspecte sociale prinintermediul scolii Cercetari ulterioare : raportul scoala mobilitate este complex ; 3 dimensiuni:

Dimensiuni RezolvariDaca la nivel individual cei cunivel scolar inalt (scazut) au maimulte sanse de mobilitateascendenta (descendenta)

problema lui Anderson

Eroarea lui Anderson efectul planseu-plafon cei aflati in susulpiramidei n-au unde urca ; cei aflati in josul piramidei n-au undecobora; eroare statistica necesita introducerea unei a-3-a variabile(originea sociala)

Daca la nivel societal, reducereainegalitatilor de sanse in fata scoliiatrage dupa sine crestereamobilitatii sociale (reducerea

inegalitatilor sanselor sociale)

Necesita analiza a 2 indici sintetici complexi : mobilitate si inegalitate de sanse - simpla covariatie a lor nu ne permite saconcluzionam asupra influentei unuia asupra altuia necesarintroducerea in modele explicative mai lungi, care sa tina cont si de

alte variabile sociale ; perceptia bunului simt: e corecta scadereinegalitate creste mobilitateDaca dezvoltarea sistemului deinvatamant, respectiv crestereaefectivelor la nivel superiorconduce la cresterea mobilitatiisociale, pe ansamblul societatii

Relatia nu este univoca, depinde de cat de mult cresc efectivele lanivelurile superioareCrestere mica indeajuns pentru redobandire statusCrestere mare patrunde si ceilaltiCrestere foarte mare devalorizare diplome pentru redobandirea

pozitii inalte un nivel mai inalt de studii decat inainte

CAP. 4 METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE. ROLUL IPOTEZEI INCERCETAREA SOCIOLOGICA

4.1 Herseni, Traian, 1982, "Sociologie", Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti,pp.185-230

Cunoasterea stiintifica Cunoasterea stiintifica = suma cunostintelor dobandite precum i actiunea de a stabili noi cunostinte;

proces continuu de reflectare intelectuala a realitatii obiective (sociale)

Cercetare = munca specialistului de cunoastere stiintifica Sociologia = stiinta existentei obiective, sociale a oamenilor (de natura istorica si geografica) Sociologia = stiinta fenomenelor sociale prezente (Merton, Lazarsfeld etc.). Este tiina societilor

omeneti n toat amploarea lor dar i de prognoz social sau de viitorologie.

30


31/57

Cercetarile pot fi:o De cabinet macrosociologie fenomene sociale de natura diacronica, evolutiva, istoricao De teren microsociologie fenomene sociale de natura sincronica, structural-functionala,etnografica.Aceste cercetri se pot face doar asupra unor fenomene sociale prezente, precis localizaten timp i spaiu. Ele cuprind fenomene sociale restrnse, de mic ntinderei de mic durat.

Solut ii la macroprobleme:o Colective de cercetatori rezolvare la problema incapacitatii de documentare si sinteza a unuisingur cercetatoro Cercetatori bine organizati sa se poata beneficia de munca fiecaruiao Echipe multidisciplinare si interdisciplinareo Folosirea mijloacelor moderne, mecanice si electronice de strangere si prelucrare a datelor

Procedee cu rezultate stiintifice: Corelatrea datelor - cu privire la aceeai societate concret sau grup de societi similare, pentrua se stabili n ce msur diferitele sectoare sau aspecte ale unei societi depind unele de altele i seinfluieneaz reciproc. Compararea sociologia comparativa (asemanari/deosebiri, clasificari, legitati n perioadesimilare de dezvoltare ) ; pare a fi metoda sine qua non a tuturor stiintelor.

Actual : Activitati statistice (recensaminte, rapoarte, situatii, studii). Statistica este o sursa de informatiidar si metoda sociologia matematica

Principalele etape ale cercetarii sociologiceA) Pregatirea cercetarilorB) Executarea lorC) Prelucrarea datelorD) Valorificarea rezultatelor

A. PREGATIREA CERCETARILOR O problem este ridicat n mai multe moduri:de ctre sociolog sau o echip de sociologide ctre lumea tiinific , ca o cerin teoretic a etapei n care se gsesc, ca o comand social.

Problemele sociologice pornesc din ce n ce mai direct din practica social, ceea ce nunseamn c se exclud problemele ridicate de punerea la punct a teoriilor i metodelor cu careopereaz sau de stadiul de dezvoltare a sociologiei.

Punerea problemei, definirea ei, fixarea scopului cercetarii Odat cu punerea problemei i definirea ei se fixeaz i scopul cercetrii.

Scopul/finalitateapoate fi:o Informativao Explicativa vs. aplicativao Teoretica vs. operationalao Generala vs. concretao De lunga durata vs. cu caracter imediat etc.

In functie de finalitate se alege tipul cercetarii, amploarea ei, metodele folosite etc.

Apar dificultati gnoseologice (v. Fr. Bacon teoria idolilor ), prejudecati sociale din atmosfera sociala,fara caracter stiintific etc. Astfel se impune un spirit critic, fara credinte irationale sau convingeridogmatice, o atitudine de indoiala metodologica (in sens cartezian), examenul critic al specialistilor si

etica profesionala.Elaborarea ipotezelor de cercetare = incercarea de a rezolva mental problema supusa cercetarii, de aintrevedea posibilitatea cea mai adecvata de solutionare (transpunerea in plan mental a problemei sociale)

31


32/57

Ipotezele de lucru sunt absolut necesare mai ales in cercetari cu caracter experimental.Cercetarilepot fi:

o De explorare (sa vedem ce se intampla, de ce se intampla) ; ex. anchete oficiale, comerciale,industriale, scolare etc. este o etapa pur constatativa (descriptiva) mai putin explicativa si teoretica ;au frecventa foarte mare, ipotezele se pot ivi pe parcursul cercetarii. Acestea nu opereaz de la nceputcu nici o ipotez.o De verificare proiectarea are in vedere verificarea ipotezelor (ar

Documents

Sociologie COMPLET 2